ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,GHEORGHE MARINESCU [607350]

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETARII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,GHEORGHE MARINESCU”
CALIFICAREA PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE
ÎNDRUMATOR,
AS. CAMPEAN ROXANA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2015

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
TROMBOFLEBITA

MOTTO :
« Omul are varsta arterelor lui »

Prof. Leriche

ARGUMENT
1.Introducere
Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. Cadrul medical isi va
centra activitatea asupra consecintelor starii de boala, avand ca scop restabilirea starii normale a
pacientului. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-si gaseasca modul de functionare normala ceea
ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi, suportul
medical ramane in cazul pacientilor cronici.
In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in general nursele sunt :
reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate. Indiferent cu cine
avem de-a face, este vorba de ingrijire,de fiecare data luam o decizie. Este un adevarat proces de
judecata, deci de nursing.
Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au
determinat dezvoltarea si influentarea lor.
Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea
religioasa simorala, fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. Ea a insistat pe faptul
ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei
intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. In principala sa lucrare “Notite despre
munca sa sanitara”, ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca.
Nimic nu este mai putin adevarat. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor, nici
chirurgia, nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole, nici una nici alta
nu vindeca, numai natura poate vindeca. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa
asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera”
Gratie lucrarilor Virginiei Henderson , care a descris necesitatile fundamentale ale
omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care
ingrijeste. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana
ingrijita. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient: [anonimizat], atata timp cat ingrijirile sunt
privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. In consecinta, in loc sa repartizam sarcini,
repartizam ingrijiri.
Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei
asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.

2.Scopul si motivatia
Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din
literatura de specialitate. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte
necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui
pacient: [anonimizat], sa nu intalnesc piedici in
scopul redarii acestui in cel mai scurt timp, familiei si societatii.
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de
asistent medical generalist , pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca
este posibil chiar sa-mi dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recitiva
a bolii sa fie cat mai scazut.
Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita consecintelor
sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra
sanatatii individului
3.Notiuni despre boala
Flebita inseamna inflamarea unei vene. Tromboflebita este termenul utilizat cind un
tromb venos determina inflamarea unei vene. Tromboflebita superficiala afecteaza venele de la
suprafata pielii, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta si venele pelvine si
ale membrului superior.
Tromboflebita care apare in mod repetat la venele normale este denumita migratorie.
Poate indica o boala de baza severa cum ar fi cancerul unui organ intern. Cind tromboflebita
migratorie si cancerul de organ intern se asociaza afectiunea este denumita sindromul Trousseau.
Tromboflebita superficiala a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest nivel.
Frecvent tromboflebita apare la persoanele cu varice. Chiar si o leziune minima poate determina
venele varicoase sa devina inflamate. Fata de tromboza venoasa profunda care dezvolta rar
fenomene inflamatorii, tromboflebita superficiala implica o reactie inflamatorie acuta care
determina aderarea trombusului ferma la peretele venos si intervine dizlocarii acestuia. Fata de
tromboza venoasa profunda, venele superficiale nu beneficiaza de muschii gambei care sa se
contracte si sa rupa trombusul. De aceea tromboflebita superficiala determina rar embolii.
Decesul cauzat de aceasta conditie patologica este rar, dar poate sa favorizeze
dezvoltarea tromboflebitei venoase profunde si formarea de emboli care vor migra pulmonar.

Tromboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare dar a fost descrisa si la
penis si sin, denumita boala Mondor.
Sunt afectiuni inflamatorii, de regula circumscrise si abacteriene, ale peretilor venelor
subcutanate, insotite de formarea de trombusi aderenti. Comparativ cu trombozele venelor
profunde importanta lor este mica ; ele nu se embolizeaza decat foarte rar, practic niciodata letal,
au tendinta spontana la vindecare, desi ocazional se pot extinde la venele profunde sau pot fi
septice (supurate), si nu lasa decat in mod exceptional sechele invalidante. Incidenta
tromboflebitelor superficiale nu este cunoscuta, dar survin mai frecvent in unele situatii, in
special pe vene varicoase, vene cateterizate si dupa administrarea intravenoasa de substante
iritante. Uneori sunt revelatoare ale unor boli sistemice care le-au favorizat aparitia.
Recanalizarea venelor trombozate determina un canal venos fara valve, conducand la o circulatie
venoasa lenta si presiune venoasa crescuta cronica in membrele inferioare. Presiunea venoasa
crescuta determina instalarea sindromului postflebitic cu durere cronica, edem, hiperpigmentare,
ulcerare si risc crescut de tromboflebita recurenta si embolism pulmonar.
Nursingul
O.M.S. și I.C.N. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătății
cuprinzând:
-promovarea sănătății
-prevenirea bolii
-îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, personae cu nevoi
speciale) de toate vârstele, în toate unitățile sanitare, așezările comunitare și în toate formele de
asistență socială
Nursingul :
se ocupă de aspectele psiho-somatice și psiho-sociale ale vieții, deoarece
acestea afectează sănătatea, boala și moarte
utilizează cunoștințe și tehnici din științele fizice, sociale, medicale și
umaniste
contribuie la implicarea cetățenilor pentru menținerea unei bune sănătăți
Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înființarea primei școli de către
Florence Nightingale (1820-1910)
a.Nursa :
Este pregatită printr-un program de studiu incluzând:
– promovarea sănătății

– prevenirea îmbolnăvirilor
– îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic și mental
Obiectivele nursei:
A se apropia și a-i cunoaste mai bine pe pacienți
A oferi îngrijiri:
–mai bune
–individualizate
–complete
–continue
Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru
menținerea/recastigarea sănătății (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forța, voința sau cunoștințele necesare (Virginia
Henderson).
Funcțiile nursei
Asistă pacientul din proprie inițiativă, temporar sau definitiv, în:
–asigurarea confortului
–stabilirea relațiilor de încredere cu bolnavul și aparținătorii, cărora le transmite
informații și învățăminte
–ascultarea și susținerea pacientului
promovarea unor condiții mai bune de viață și sănătate
– Aplică metodele de observație și de tratament la indicația medicului
– Observă la pacient modificările provocate de boală/tratament și le transmite medicului
Activități interdisciplinare:
–acțiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic, psihic, social
–acțiuni de educație pentru sănătate
–acțiuni privind organizarea și gestionarea unităților de îngrijire
Funcția profesională = cel mai important rol al nursei
–promovarea și menținerea sănătății
–prevenirea îmbolnăvirilor
– îngrijirea în situația îmbolnăvirii și recuperarea
Funcția educativă: educare pentru sănătate
Funcția economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic
Funcția de cercetare

Codul pentru asistente medicale
Descrie patru responsabilități:
–Promovarea sănătății
–Prevenirea îmbolnăvirilor
–Restabilirea sănătății
–Înlăturarea suferinței
Cerințe profesionale pentru nursă
– Să aibă pregatire pluridisciplinară
– Să-și însușească competențele de bază
– Să aibă cunoștințe de psihologie
– Să aibă atitudine potrivită față de pacient și familia sa
– Să fie capabilă de empatie
Nursa urmărește reacțiile individuale, familiale, de grup la problemele
actuale sau potențiale de sănătate
Procesul de îngrijire
– Reprezintă o metodă organizată și sistematică care permite îngrijiri individualizate,
adaptate fiecărui pacient
– Problemele de sănătate sunt abordate în mod științific, situațiile sunt analizate iar
îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice și psiho-sociale ale persoanei
– Este un proces conștient, planificat în scopul protejării și promovării sănătății
individului și a comunității
– Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan bio-
psiho-social, cultural și spiritual și se stabilesc intervențiile menite a ajuta persoana să-și recapete
autonomia
Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între persoanele
din echipa de îngrijire
Etapele procesului de îngrijire
1. Culegerea de date
2. Analiza și interpretarea lor
3. Planificarea îngrijirilor
4. Realizarea intervențiilor
5. Evaluarea

CAPITOLUL I.
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
I.1. Descrierea aparatului circulator
Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central, inima sau cordul, și un
sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine, cuprinzând arterele și venele, iar între ele o
bogată rețea de vase intermediare foarte fine, numite vase capilare. Acestea au un rol
considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul țesuturilor, în cadrul metabolismului
celular prin importul unor materii folositoare organismului și exportul altora, spre organele de
excreție. Integritatea sistemului circulator condiționează o bună funcționalitate a organismului,
după cum bolile vasculare scurtează durata de viață. În mod special procesele de scleroză cu
calcificări ale aparatului vascular, generează în foarte mare măsură îmbătrânirea țesuturilor. Pe
drept cuvânt, prof. Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui".
În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite, deosebite ca funcționalitate:
unul între cord și pulmon, care asigură oxigenarea sângelui, reprezentând mica circulație – sau
circulația pulmonară – și altul între cord, viscere și periferia organismului, reprezentând marea
circulație – sau circulația generală.
La nivelul circulației limfatice există un sistem de capilare limfatice, vase și ganglioni
limfatici cu originea la nivelul lichidului interstițial al țesuturilor și cu mers centripet, prin două
trunchiuri colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circulații.

I.2.Inima (cordul) este un organ cavitar, muscular care functioneaza ca o pompa ce
impinge in permanenta sangele in organism, alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive.
Inima face partee din aparatul cardiovascular.
Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic, fără intrerupere, din viața
embrionară până la moarte. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul
sinusal), de la care pornește stimulul cardiac.
a) Functionare
Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. De aici, prin valva
tricuspida, trece in ventriculul drept, de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in
plamani, pentru reoxigenare ( mica circulatie). Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani,
sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima, in auriculul stang, de unde trece, prin
valva mitrala, in ventriculul stang. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul
organism (marea circulatie).
Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu sânge a inimii în perioada
de repaos (diastolă) și propulsarea după contracție în marea și mica circulație ( sistola).

b) Dimensiuni
– lungime: aproximativ 15 cm (la adulti)
– diametru: 11 – 12 cm
– greutate: intre 250 – 300 gr. aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la bărbați.
– capacitate medie: 500 – 600 ml
– frecvența cardiacă normală: 70 bătăi pe minut
– volum de sânge pompat: 100 l/minut.
– presiunea normala: sistolică – 120 mm Hg, diastolică – 80 mm Hg.
c) Pozitionare
Inima este pozitionata in cutia toracica, intre plamani, in spatele sternului si se sprijina pe
diafragma.

d) Structura
Inima este un organ in forma de para rasturnata, indreptata oblic in jos si spre stanga,
invelit de un sac fibros, rezistent – pericardul (sacul pericardic). Pericardul este format din 2
straturi, pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior).

Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:
miocardul (muschiul cardiac) – reprezinta peretele muscular al inimii, fiind partea cea
mai groasă a peretelui cardic. Este format din tesut muscular.
endocardul – tesut care captuseste incaperile inimii
epicardul – membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul
Morfologic inima este impartita:
de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele
arterial – bogat in oxigent – care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima
dreapta (contine sangele venos – sarac in oxigen – pe care il trimite in mica circulatie).
de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala, situata in
partea superioara a inimii, cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara , situata spre
varful inimii, cu pereti mai grosi.
La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule,
fiecare prevazut cu cate o valva:
-valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din
atriulul stang in ventriculul stang.
– valva tricuspida cu 3 valvule – permite sangelui venos sa treaca unidirectional, din
atriul drept in ventriculul drept.
ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta, prevazut cu o valva numita
valva aortica
ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara, prevazut cu o valva numita
valva pulmonara

Valvele inimii:
I.3. Mica si marea circulatie

Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei, de unde si
denumirea de sistem aortic.
Artera aorta pleaca din ventriculul stâng. Traiectul ei se subâmparte în trei portiuni si anume:
aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.
1.Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul trunchiului
brahiocefalic. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). Din aorta
ascendenta pornesc, la nivelul valvulelor semilunare, cele doua artere coronare, dreapta si
stânga, care hranesc inima.
2.Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial (canalul
arterial obliterat). Din arcul aortic pornesc trei artere mari:
-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita
-artera carotida comuna stânga

-artera subclavie stânga.
Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta si artera
subclavie dreapta.
a. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a
cartilajului tiroid, unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna. La
locul de bifurcare, artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus
carotidian, în peretii caruia se afla glomusul carotidian, o formatiune cu rol în reglarea
presiunii arteriale.
b.Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pâna la
nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera temporala
superficiala si artera maxilara. Înainte de bifurcare, ea da mai multe ramuri colaterale si
anume arterele tiroidiana superioara, linguala, faciala, occipitala,
sternocleidomastoidiana, auriculara posterioara si faringiana ascendenta. Artera carotida
externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale, vascularizeaza o mare
parte din organele gâtului si capului, inclusiv dura mater, în afara de encefal si ochi.
c.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna, patrunde în craniu prin
canalul carotidian, dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala
anterioara, cerebrala mijlocie, coroidiana, oftalmica si comunicanta posterioara. Prin
ramurile ei, artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului,
globul ocular si anexele sale.
d. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic, iar cea stânga direct din
arcul aortic. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare.
Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula, unde se continua
cu artera axilara. Pe traiectul ei, artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala, toracica
interna, tireocervicala si costocervicala.
e.Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale, intra
apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa, formând artera bazilara. Ramurile
arterei bazilare, prin cele 2 artere cerebrale posterioare, iriga trunchiul cerebral, cerebelul
si o parte din emisferele cerebrale. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile

cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis, asezat la baza
creierului, în jurul seii turcesti.
f. Artera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile ei colaterale si
terminale o parte din peretele toracic, peretele abdominal, bronhiile si diafragmul.
g. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida, faringele,
esofagul, traheea, laringele si muschii coloanei cervicale.
h. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale.
Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare.
i. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea
inferioara a muschiului marele pectoral, de unde se continua cu artera brahiala, ea da
urmatoarele ramuri: torcala suprema, toracoacromiala, toracala laterala (mamara externa),
subscapulara si arterele circumflexe humerale. Artera axilara, prin ramurile ei, iriga o
mare parte din regiunile trunchiului.
j. Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la linia de
flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale, si anume artera radiala si ulnara.
Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara), ea iriga
bratul.
k. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana, în dreptul degetului mare,
unde se continua cu arterele mâinii. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la regiunea
carpiana, de unde se continua cu arterele mâinii. Prin ramurile lor colaterale, arterele
radiara si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga mâna. Arterele mâinii
rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele
arcade palmara superficiala si palmara profunda.
3. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm. Din ea
pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. Ramurile viscerale sunt reprezentate de
arterele esofagiene, care iriga esofagul, de arterele pericardice, care iriga pericardul, si de
arterele bronsice, care iriga bronhiile. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele
frenice superioare si de arterele intercostale posterioare, care sunt în numar de 10 perechi
si care iriga peretele toracic. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul

intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla în santul costal
din marginea inferioara a coastei.
4. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere iliace
comune, la nivelul vertebrei L 4. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri:
– viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara, mezenterica inferioara,
suprarenala medie, renala si testiculara sau ovariana
– parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare
– terminale: arterele iliace comune.
a. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stânga,
hepatica si splenica, ce iriga organele respective.
b. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala, jejunale si
ileale, ileocolica, colica dreapta si colica medie. Prin aceste ramuri, artera mezenterica
superioara iriga pancreasul, intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.
c. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului
prin arterele colica stânga, sigmoidiene si rectala superioara.
d. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul
e. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului, respectiv ovarul.
Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si
muschii lati ai abdomenului.
Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în 2 ramuri principale, numite
arterele liace comune. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pâna la
articulatia sacro-iliaca, unde se bifurca în arterele iliaca interna si externa.
Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Ramurile
viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara
si organele genitale, de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba uterina,
ovarul si vaginul, de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential,
de artera rectala mijlocie, care contribuie la irigatia rectului, de artera rusinoasa interna,

–care iriga organele genitale externe si muschii perineului. Ramurile parietale sunt
reprezentate de arterele fesiere, care iriga muschii fesieri, de artera laterala care iriga
cavitatea pelviana, de artera ileolombara, care iriga muschii abdominali profunzi, si de
artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei.
Artera iliaca externa se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pâna la
iesirea din bazin (ligamentul inghinal), unde se continua cu artera femurala. De pe
traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda, care hraneste muschii lati ai
abdomenului si epigastrica inferioara, care se anastomozeaza cu epigastrica superioara.
Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul inelului
tendinos al muschiului adductorul mare, de unde se continua cu artera poplitee. De pe
traiectul ei se desprind ramuri colaterale, din care cele mai importante sunt: artera
epigastrica superficiala, care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului
inferior, artera circumflexa iliaca superficiala, care iriga tegumentele abdomenului
inferior, artera femurala profunda, care iriga articulatia coxofemurala si o parte din
muschii coapsei.
Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului),
întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al
muschiului solear, unde se împarte în 2 ramuri terminale, si anume în arterele tibiala
anterioara si posterioara. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si
o parte din muschii coapsei.
Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la
ligamentul cruciat, de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). Prin
ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei.
Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la
santul retromaleolar intern, unde se bifurca în arterele plantare. Ramurile ei colaterale
iriga regiunea posterioara a gambei.
Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea se
termina la nivelul primului spatiu interosos, contribuind la alcatuirea retelei arteriale a
piciorului.

Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale
posterioare. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar, din care pornesc arterele
metatarsiene plantare care, la rândul lor, dau nastere arterelor digitale plantare.
Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din
ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se
împarte în artera pulmonara stânga si artera pulmonara dreapta.
1. Artera pulmonara stânga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri.
Dupa ce patrunde în plamân, ea se împarte în 2 ramuri principale pentru cei doi lobi
pulmonari. Acestea, la rândul lor, se divid în ramuri din ce în ce mai mici, terminându-se
în reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. Artera pulmonara stânga e legata de
aorta prin ligamentul arterial, care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul
arterial este prezent la embrion si fat si face legatura între cele 2 vase mari).
2. Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6
centimetri. Dupa ce patrunde în plamân, ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi
pulmonari.
Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele
în vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid în atriul drept.
Vena cava superioara si afluentii ei.
Vena cava superioara colecteaza sângele venos de la nivelul extremitatii cefalice, al
membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia). Vena cava
superioara este asezata în mediastinul anterior, are o lungime de 6-8 centimetri si se întinde de la
cartilajul primei coaste pâna la atriul drept. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice
iar ca afluent marea vena azygos.
a.Marea vena azygos este asezata în mediastinul posterior, pe flancul drept al coloanei
vertebrale. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta, care patrunde în torace si
devine marea vena azygos. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele
intercostale si prin vena hemiazygos, situata pe flancul stâng al coloanei vertebrale.

b.Venele brahiocefalice dreapta si stânga, numite si vene anonime, sunt 2 trunchiuri
venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare.
Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare, vertebrale
si toracice interne. Ele culeg sângele din regiunile si organele sinonime.
c. Vena jugulara interna colecteaza sânge venos din craniu, orbita si partial de la fata. Ea
formeaza împreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos
al gâtului. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare,
faringiene, linguale, oftalmice si faciale. Aceste vene colecteaza sângele din regiunile si
organele sinonime. Tot în vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului, format
din sinusurile durei mater craniene, care sunt niste cavitati sapate în grosimea acestei
membrane captusite cu un endoteliu. În aceste sinusuri este colectat, prin venele
encefalice superficiale si profunde, sângele din encefal. Dintre sinusurile durei mater le
amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior, sagital inferior
si coronar, care sunt nepereche si sinusurile transvers, cavernos, petros si occipital care
sunt pereche.
d.Vena jugulara externa colecteaza sângele de la pielea capului, fata si gât. Ea aer un
diametru mult mai mic decât jugulara interna si se afla în planurile superficiale ale
regiunii laterale a gâtului. Vena jugulara externa se varsa în unghiul dintre vena jugulara
interna si vena subclavie.
e.Vena subclavie continua vena axilara. Ea se întinde de la marginea externa a primei
coaste pâna la articulatia sternoclaviculara, unde se uneste cu vena jugulara interna,
formând trunchiul venos brahiocefalic. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara,
care aduna o parte din sângel fetei, gâtului si cefei, precum si venele toracoacromiale si
transversale ale gâtului care aduna sânge din regiunile respective.
f. Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a
muschiului marele pectoral. Ea se întinde pâna la marginea externa a primei coaste, unde
se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al
toracelui si vena cefalica.
g. Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu urmeaza
traiectul arterelor, ele fiind asezate sub piele. La nivelul mâinii, venele superficiale sunt
dispuse în 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a mâinii. La nivelul
antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala

sau cefalica, vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. La
nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume vena cefalica, care
continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica, care urca pe partea interna a
bratului pâna la mijlocul lui, unde patrunde în profunzime, drenând sângele în vena
brahiala. Venele profunde formeaza la nivelul mâinii arcadele palmare superficiala si
profunda, care constituie originea venelor profunde. Fiecare artera este însotita de 2 vene.
În regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc afluenti.
Acestea se unesc la nivelul cotului, formând venele brahiale sau humerale, care rpin
confluenta lor formeaza vena axilara.
Vena cava inferioara aduna sângele venos din organele abdominale si pelviene,
din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care îl varsa în
atriul drept. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea
coloanei vertebrale, fiind asezata la dreapta aortei. În drumul sau este acoperita de
duoden, pancreas si ficat. Vena cava inferioara strabate diafragmul, patrunde apoi
în pericard si se varsa în atriul drept. În vena cava inferioara se varsa 2 categorii
de vene afluente: viscerale, care aduc sângele din viscerele abdominale si
pelviene si parietale care aduc sângele de la peretii abdominali.
a.Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene, vena
suprarenala dreapta care colecteaza sângele de la nivelul glandelor suprarenale, venele
renale, venele hepatice care colecteaza sângele de la nivelul viscerelor abdominale
începând de la cardia si pâna la rect. Acestea din urma strâng sângele adus de vena porta
la ficat.
b.Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica, dupa ce
aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. Vena splenica colecteaza
sângele de la nivelul pancreasului, stomacului si duodenului. Vena mezenterica
superioara aduna sângele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului.
Vena mezenterica inferioara colecteaza sângele de la rect si de la jumatatea stânga a
colonului. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. Vena porta astfel
formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera
hepatica. Ajunsa în hilul hepatic, ea se divide în ramuri din ce în ce mai mici care ajung
în spatiile dintre lobulii hepatici. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii
în lobulii hepatici unde se capilarizeaza. Din capilarele sinusoide iau nastere venele
centrolobulare, care se unesc la baza lobulilor în vene sublobulare, formând în cele din

urma venele hepatice care colecteaza tot sângele din ficat si îl duc în vena cava
inferioara. Cele mai importante vene parietale care se varsa în vena cava inferioara sunt
venele forenice inferioare care colecteaza sânge de la diafragm si venele lombare care
colecteaza sânge de la peretii abdominali.
c.Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2
vene: iliaca interna si iliaca externa. Aceasta vena nu are afluenti.
d.Vena iliaca interna, numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza
sângele de la uter, vagin , rect , vezica urinara si organele genitale externe, iar prin
afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere, obturatoare, sacrale laterale si ileolombare
aduna sângele de la peretii bazinului.
e. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale, se întinde de la ligamentul inghinal
pâna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. Pe traiectul ei
primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care
colecteaza sânge din peretele abdominal inferior.
f.Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu urmeaza
traiectul arterelor, fiind asezate sub piele. La nivelul piciorului, aceste vene sunt dispuse
în 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. Din aceste retele se
formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. Vena safena mare ia nastere
de pe fata dorsala a piciorului, trece înaintea maleolei interne si urca pe fata interna a
gambei, apoi a coapsei pâna în regiunea inghinala, unde se curbeaza si se varsa în vena
femurala. Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului, trece înapoia
maleolei externe, urca pe fata aosterioara a gambei pâna la regiunea poplitee, unde
strabate fascia si muschii acestei regiuni, varsându-se în vena poplitee. Venele
superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite
nivele. Venele profunde încep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare, ce se
continua cu venele interosoase plantare, care se varsa în arcada venoasa plantara. Din
aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare.
Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee, care se continua
cu vena femurala.
g.Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale, întinzându-se de la inelul muschioului
adductor mare pâna la ligamentul inghinal, unde se continua cu vena iliaca externa. Pe

traseul ei primeste afluenti care colecteaza sângele din muschii coapsei si de la regiunea
abdominala inferioara.
Sistemul venos al micii circulatii : mica circulatie începe cu artera pulmonara care ia
nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa în atriul stâng.
Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele
alveolocapilar. Acestea se strâng apoi în venule si în vene de calibru din ce în ce mai mare,
formând în cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamân. Dupa ce strabat
pediculul pulmonar, aceste vene se varsa direct în atriul stâng, ducând sânge îmbogatit în
oxigen la inima, pentru a continua apoi din nou marea circulatie.
Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului

CAPITOLUL II. TROMBOFLEBITA
(TROMBOZA VENOASA)
1. Definitie:
Tromboflebita consta in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare
intravasculara, cu inflamarea peretelui venos. Deoarece principala complicatie este embolia, face
parte din boala tromboemboiica. in evolutie se deosebesc un stadiu initial, de flebotromboza, de
scurta durata (5 – 6 zile), cand cheagul adera slab la peretele venos, dar are o neta tendinta la
embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cand cheagul este aderent la perete, deci mai putin
emboligen.

2. Localizarea procesului tromboflebitic .
In general apar la nivelul membrelor, sau la git.
3. Simptomatologia tromboflebitei
La nivelul venelor membrului inferior consta in dureri locale, care pot duce pina la
impotenta functionala in cazul tromboflebitei profunde (pacientul nu se mai poate deplasa din
cauza intensitatii durerilor). Concomitent cu aparitia durerilor piciorul cu tromboflebita se umfla,
edemul determinind schimbarea culorii tegumentelor in alb, apare o senzatie de greutate, de
tensiune. in cazul tromboflebitelor superficiale apare un cordon dur, sub piele, colorat in rosu,
cald, dureros, inflamat. Este vorba despre vena trombozata si care sufera acum in urma
procesului flebitic. De multe ori procesul poate evolua de la o zi la alta in sensul extinderii de
obicei, mai ales in lipsa tratamentului. Astfel codonul venos se poate extinde, ramifica,
ascensiona. In general edemele si durerile sint mai reduse in tromboflebitele superficiale fata de
cele profunde. Edemul din tromboflebita profunda este mai accentuat, cuprinde de multe ori tot
piciorul.
Pacientul poate face febra si starea generala se poate altera, asa cum vom vedea cind vom
enumera complicatiile tromboflebitelor. In cazuri rare procesul flebitic poate evolua catre un
abces local, cu aparitia unui orificiu prin care se exprima puroi.

4. Cauzele procesului trombotic
La nivelul membrelor inferioare in special pe un teren de insuficienta venoasa cu sau fara
prezenta venelor varicoase iar la nivelul venelor membrelor superioare si ale gitului in special in
urma unor manevre de cateterism venos, recoltari repetate, administrarea unor substante
(citostatice, diverse antibiotice). O alta cauza a aparitiei unei tromboflebite este reprezentata de
traumatismele locale cu lezarea peretilor venelor din regiunea respectiva. Trombozele nu sint
afectiuni ce apar doar la nivelul membrelor, orice vena se poate tromboza, in anumite conditii.
O serie de factori au fost demonstrati ca avind un rol favorizant in declansarea procesului
de tromboza venoasa si dintre acestia cei mai importanti sint imobilizarea prelungita la pat, sau
in cursul calatoriilor ce presupun imobilizare (avion, masina) deshidratarea, utilizarea prelungita
de medicamente anticonceptionale
Exista si stari fiziologice ce pot predispune in mod natural la tromboza venoasa, cea mai
frecventa si mai importanta fiind sarcina.
Poate cel mai important factor ce duce la aparitia unei tromboze este predispozitia
genetica individuala, datorita unui usor dezechilibru al factorilor implicati in balansul
coagulare/tromboliza, generat de consteletia genetica individuala. Conditia respectiva poate intra
in rindul afectiunilor denumite generic trombofilii sau pot exista disfunctii trombocitare, sau ale
factorilor ce influenteaza cascada coagularii. Dezechilibrele ionice si hidro-electrolitice pot fi de
asemenea implicate.
Toate aceste conditii pot fi descoperite in urma unor baterii de teste specifice, unele dintre
ele cu indicatie speciala, care insa trebuie solicitate de catre medicul specialist, chirurg,
obstetrician, hematolog, in momentul in care suspicioneaza o astfel de situatie.
O grupa importanta de afectiuni ce pot duce la aparitia de tromboze sunt cancerele, prin
modificarile biochimice produse de impregnarea neoplazica sau prin afectarea circulatiei
venoase si limfatice in urma interventiilor cu caracter radical (mastectomiile de exemplu). Un alt
mecanism generator de tromboze poate fi compresiunea directa pe axele venoase de catre o
tumora, maligna sau benigna sau de catre un chist, un hematom, o fibroza locala rezultata in
urma unei manevre chirurgicale, descoperiri venoase la copii etc. Arsurile pot de asemenea sa
declanseze tromboflebite.
Ce trebuie retinut este ca cea mai frecventa conditie medicala ce se complica cu o
tromboflebita ramine boala varicoasa. Varicele membrelor inferioare favorizeaza staza singelui

venos la nivelul membrelor inferioare. Staza si calitatea precara a peretelui venos declanseaza
tromboza si ulterior procesul flebitic de inflamara a peretelui venos.
Fumatul si obezitatea sint factorii de risc pentru declansarea tromboflebitei
5. Tipuri de tromboflebita
Tromboflebita poate fi de doua tipuri – tromboflebita superficiala si tromboflebita
profunda.
A) Tromboflebita superficiala
Semne sau simptome clinice
Un cordon dureros, uneori rosiatic situat pe traiectul unei vene superficiale
Optiuni terapeutice
Prisnite cu comprese reci si unguente antiflebitice
Hidratare adecvata
Administrare de antiinflamatoare
Dupa disparitia episodului acut, trebuie luat in considerare tratamentul chirurgical al
varicelor daca acestea exista
B) Tromboflebita profunda
Semne sau simptome clinice
Durere spontana si la palpare la nivelul muschilor gambieri +/- a muschilor coapsei
Marirea diametrului membrului afectat
Temperatura crescuta si coloratie violacee a membrului afectat

Aceasta simptomatologie poate aparea dupa imobilizari prelungite la pat, calatorii lungi cu
masina, avionul, trenul
Optiuni terapeutice

Este urgenta medicala: pacientul trebuie sa se prezinte de urgenta la medic
Tromboliza
Heparinoterapie
Hidratare adecvata
Antiinflamatoare
Uneori trombectomie venoasa
Termenul de tromboza venoasa este de multe ori inlocuit cu termenul de tromboflebita,
atragand atentia asupra faptului ca tromboza venoasa determina si inflamatia tesutului adiacent
venei trombozate.
Tromboflebita poate apare in diferite regiuni anatomice avand diferite particularitati clinice si
de tratament. Se disting patru tipuri principale de tromboze venoase:
Tromboflebite ale venelor superficiale a membrului superior
Tromboflebiteale axului venos profund a membrului superior (vene brahiale, axilara,
subclavie, trunchi brahiocefalic venos).
Tromboflebite ale sistemului venos superficial a membrului inferior
Tromboflebiteale sistemului venos profund a membrului inferior
Complicatia cea mai serioasa si cu risc vital a tromboflebitelor sitemelor venoase profunde
(rarisim a sistemelor venoase superficiale) ale membrelor este trombembolismul pulmonar.
Tromboza venoasa (tromboflebita) superficiala a membrului superior este determinata in
special de tratamentele intravenoase efectuate fie prin punctie directa, fie prin montarea unor
catetere venoase periferice (branule, flexule).
Manifestarea clinica este reprezentata de aparitia unui cordon inflamator pe traiectul unei
vene (roseata si durere la acest nivel). Nu necesita pentru diagnostic alte investigatii decat
simplul examen clinic.
Tratamentul consta in scoaterea cateterului venos periferic, aplicarea de prisnite cu
comprese reci, antiinflamatoare si unguente antiflebitice (Lioton, Hepatrombin, Lasonyl,
Vurdon). Aceste situatii sunt destul de frecvente la pacientii spitalizati cu tratamente intravenoase

de medie sau lunga durata. Ele nu au o importanta clinica deosebita si nu necesita expertiza
chirurgului cardiovascular.
In cazul tromboflebitei suprainfectate (manifestata prin supuratie locala asociata sau nu cu
febra) este necesara excizia chirurgicala a cordonului flebitic.
Tromboza venoasa (tromboflebita) superficiala a membrului inferior apare in special
in contextul prezentei varicelor hidrostatice sau in urma unor traumatisme. Riscul de aparitie a
unor complicatii importante precum trombembolismul pulmonar este redus in acest caz, insa
neglijata, aceasta patologie se poate extinde la nivelul sistemului venos profund, situatie in care
complicatiile vitale fiind foarte probabile.
Semnele clinice in cazul tromboflebitei superficiale sunt evidente: un cordon dureros,
uneori rosiatic situat la nivelul unei varice preexistente sau pe traiectul unei vene superficiale
de la nivelul membrului inferior.
Desi diagnosticul este clinic , aceasta patologie necesita o investigare imagistica
amenuntita prin ecografie Duplex, pentru aprecierea starii intregului sistem venos al membrului
inferior respectiv, si in special a sistemului venos profund.
Tratamentul tromboflebitei superficiale consta in:
aplicarea de prisnitz cu comprese reci si
aplicarea unor unguente antiflebitice (Lioton, Hepatrombin, Lasonyl, Vurdon),
hidratare adecvata,
administrare de antiinflamatoare (Diclofenac etc).
Dupa disparitia episodului acut, trebuie luat in considerare tratamentul chirurgical al
varicelor la la nivelul carora a aparut tromboza venoasa.
Trombozele venoase (tromboflebitele) profunde ale membrelor superioare sunt
determinate de cele mai multe ori de un neoplasm (cancer) cu localizare toracica, de luxatii
recidivante a articulatiei scapulo-humerala, de traumatisme repetate la acest nivel dar pot fi
determinate si de prezenta indelungata a unor catetere venoase centrale folosite pentru injectarea
directa a unor substante in sistemul venos central.

Caracteristica clinica este reprezentata de marirea diametrului membrului superior
implicat asociat sau nu cu o senzatie de tensiune sau durere si coloratie violacee. Pentru
precizarea diagnosticului este necesara ecografia Duplex.
Tratamentul in acestei situatii clinice depinde de severitatea simptomelor, momentul
prezentarii la medic si de patologia de baza care a determinat tromboza. In cazul in care
pacientul s-a prezentat la medic in primele 24 ore de la debut (dupa unii autori pana la 48-72 ore)
se poate incerca tratament cu trombolitice (streptokinaza, urokinaza etc)
Tratamentul standard in aceste situatii este heparinoterapia (prin aceasta intelegand fie
administrarea de heparina continua pe injectomat, fie administrarea de heparine cu molecula
mica de doua ori pe zi (Clexane, Fraxiparina, Fragmin etc). Tratamentul factorului care a
determinat tromboza trebuie sa fie elementul cheie in managementul acestui tip de pacient.
Tratamentul chirurgical ce consta in trombectomie venoasa este rareori utilizat, rezultatele
acestuia fiind comparabile cu cele ale tratamentului medical.
Tromboza venoasa (tromboflebita) profunda a membrului inferior este o afectiune
importanta, cu risc vital.
In cazul suspiciunii prezentei acesteia, tratamentul trebuie condus de specialisti in
cardiologie sau chirurgie vasculara.
In acest caz tromboza venoasa poate fi situata in sistemul venos profund al gambei, coapsei,
sau in venele iliace sau sistemul cav inferior. Exista un risc destul de mare de desprindere a
unui tromb de la acest nivel, care ulterior va ajunge in plamani.
De aceea diagnosticul si tratamentul promt al acestei afectiuni sunt foarte importante.
Tromboflebita profunda apare in special dupa imobilizari prelungite la pat (interventii
chirurgicale ortopedice, alte situatii) atat la tineri cat si in special la varstnici.
Pentru a se preveni aparitia acestei afectiuni, in cazul imobilizarilor prelungite, dupa
interventii ortopedice sau in alte cazuri, trebuie aplicat un protocol de profilaxie a
tromboflebitei profunde ce consta in:
administrarea de anticoagulante (heparina normala sau heparine cu greutate moleculara
mica – Clexane, Fraxiparina, Fragmin etc.),
purtarea de ciorapi elastici cel putin pana la nivelul genunchiului,

mentinerea unui echilibru hidroelectrolitic adecvat.
Aceasta patologie apare in special in cazul existentei unor modificari ale concentratiei unor
factori ai coagularii sangvine (deficit de antitrombina III, proteina C, proteina S,
homocisteinemia etc).

Manifestarile tromboflebitei profunde a membrului inferior sunt:
Marirea in volum a membrului inferior afectat
Durere spontana si la palpare la nivelul muschilor gambieri +/- a muschilor coapsei.
Accentuarea durerii in molet la flexia piciorului (semnul Homans).
Temperatura crescuta si coloratie violacee la nivelul membrului inferior afectat.
6. Investigatii
Investigatia principala ce trebuie efectuata este ecografia Duplex amanuntita a
sistemului venos a membrului respectiv.
Venografie (Flebografie)
– mai rar se evaluează circulația sângelui în vene după injectare de substanță de contrast în
sistemul venos
– aceasta este o metodă invazivă (presupune introducere de catetere în vene și injectare de
substanță de contrast), ce utilizează razele X pentru urmărirea fluxului de sânge
Teste de laborator
– se pot doza mai multe substanțe care evaluează starea coagulării sângelui: D-dimeri, teste
pentru prezența unei trombofilii, teste de coagulare ce verifică eficiența tratamentului
anticoagulant
Exista si alte investigatii imagistice care insa se realizeaza doar in situatii speciale: RMN,
CT cu substanta de contrast, Scintigrafi.

Alaturi de cele de mai sus, obligatoriu pentru diagnosticul complicatiei cel mai frecvent
asociate cu aceasta efectiune (trombembolismul pulmonar) este efectuarea unui EKG si a unei
radiografii pulmonare.
7. Tratamentul tromboflebitei profunde
In cazul in care pacientul s-a prezentat la medic in primele 24 ore de la debut (dupa unii
autori pana la 48-72 ore) se poate incerca tratament cu trombolitice (streptokinaza, urokinaza
etc). Acest tratament este indicat in special in cazul trombozelor inalte ce afecteaza axul venos
femural – iliac – cav, si se face sub protectia unei umbrelute montate la nivelul venei cave
inferioare, deasupra zonei de tromboza, pentru a impiedica migrarea fragmentelor de trombi la
nivel pulmonar.
Trombozele inalte au un risc de trombembolism pulmonar cu potential letal destul de
ridicat. In aceste cazuri s-a tentat efectuarea de trombectomii venoase pe cale chirurgicala, insa
cu rezultate asemanatoare tratamentului medical.
Tratamentul standard in majoritatea situatiilor este heparinoterapia (prin aceasta
intelegand fie administrarea de heparina continua pe injectomat, fie administrarea de heparine cu
molecula mica de doua ori pe zi (Clexane, Fraxiparina, Fragmin, Innohep etc). Mentinerea
echilibrului hidroelectrolitic adecvat, administrarea de antiinflamatoare (Diclofenac etc) cu sau
fara administrare de antibiotice antistafilococice sunt alte puncte importante ale tratamentului.
Dupa remisiunea episodului acut al tromboflebitei, mentinerea tratamentului
anticoagulant oral (cu Trombostop, Sintrom sau Warfarina) se face 3 – 6 luni. In cazul
tromboflebitelor recidivante, a unor modificari ale factorilor de coagulare, a unor episoade de
trombembolism pulmonar in antecedente, tratamentul anticoagulant oral se va mentine toata
viata. (decizia mentinerii acestui tratament va fi in sarcina cardiologului sau chirurgului
cardiovascular).
Deasemeni in cazul trombembolismelor pulmonare repetate datorate trombozei
venoase profunde a membrelor inferioare, pe langa tratamentul anticoagulant oral permanent, se
va lua in discutie montarea unei umbrelute la nivelul venei cave inferioare pentru impiedicarea
ajungerii trombilor in plamani.

Tratamentul tromboflebitei superficiale consta in antiiflamatorii locale si per os,
unguente cu heparina, local, comprese cu gheata si cu alcool, locale, ciorapi elastici. In unele
cazuri, dupa un examen Dopler ce poate evidentia o progresie a trombului spre venele profunde
sau in cazurile in care pacientul a mai avut episoade de tromboflebita sau daca imobilizarea este
impusa de o alta afectiune, in general ortopedica, se pot prescrie anticoagulante injectabile,
heparinice, pentru o perioada determinata. Nu sint necesare anticoagulantele orale.
Evolutia tromboflebitei superficiale este in general favorabila sub tratament desi studii
recente arata ca, in special in cazul tromboflebitelor localizate la nivelul gambei, un procent
important pot evolua catre o tromboza venoasa profunda, poplitee, cu consecinte de multe ori
grave, de aici necesitatea unui examen Doppler complet care sa investigheze atit venele
superficiale cit si pe cele profunde.
Exista si situatia inversa in care un proces trombotic sa treaca asimptomatic sau cu o
simptomatologie frusta care poate fi de multe ori mascata, confundata cu simptomatologia
traumatismului care a generat tromboza sau cu simptomatologia insuficientei venoase si a
varicelor existente la acel nivel.
Evolutia tromboflebitei profunde , de multe ori si in cazurile tratate corespunzator,
poate fi grava, cu complicatii redutabile ce pot pune in pericol viata pacientului in pofida tuturor
masurilor de reanimare si suport existente la ora actuala. Putem intilni urmatoarele situatii.
pacientul evolueaza bine, sub tratament corect si respectind toate idnicatiile medicului. Chiar si
in acest caz fericit trebuie sa retinem ca aparitia unui episod de tromboza venoasa profunda este
factor de risc independent pentru un alt episod, ulterior de tromboza venoasa profunda. Un profil
complet de teste pentru trombofilie se impune si poate fi necesar ca pacientul sa ramina pe
medicatie antitrombotica toata viata.
Ceea ce trebuie sa retina pacientul ce a trecut de o tromboflebita profunda este ca piciorul
respectiv nu va mai fi niciodata ca inainte, desi de multe ori o dezobstructia venoasa obtinuta, in
timp, permite functionarea normala a piciorului, acesta va purta stigmatele trombozei si va
ramine un picior vulnerabil, care trebuie protejat in special de traumatisme.
Cea mai frecventa evolutie este catre sindromul posttrombotic , a afectiune cronica ce
paote fi ameliorata dar nu va dispare nciodata. Practic reprezinta suma tuturor efectelro rezultate
in urma trombozarii principalului ax venos al piciorului. Desi un grad de dezobstructie se obtine

acesta nu este suficient indeplinirii complete a functiilor piciorului si asta se manifesta de cele
mai multe ori printr-un picior mai umflat, mai edematiat, decit celalalt, cel normal. Drenajul
venos, circulatia de retur a singelui este incetinita in zona partial obstruata unde a fost tromboza.
Pot exista dureri, in special in a doua jumatate a zilei, culoare piciorului va fi diferita, maronie,
roscat-ruginie, cu pete de dermatita ocra. Pot exista zone cu tulburari trofice, ulcere varicoase,
scuame pe tegument.
Medicatia anticoagulanta, de multe ori indicata pentru intreaga viata, si un tratament
compresiv cu ciorapi elastici precum si exercitii de gimnastica si drenaj limfatic pot aduce
piciorul intr-o conditie mult mai buna.
O complicatie redutabila o reprezinta evolutia catre tromboembolismul pulmonar cu
insuficienta repiratorie, apoi cardio-respiratorie si de multe ori deces.
Practic procesul de trombozare evolueaza, de multe ori catre venele abdominale si, cel
mai grav, fragmente de tromb se desprind si sint purtate in circulatie catre inima dreapta si apoi
in circulatia pulmonara, care actioneaza ca un filtru ce retine acesti trombi. Vasele astupate de
trombi lasa fara circulatie un segment, mai amre sau mai mic, din plamin, scotindu-l astfel din
circuitul normal al schimburilor gazoase. Dar procesele declansate sint mult mai ample, mai
zgomotoase, cu deficit respirator ce necesita intubatie. Astfel de cazuri pot fi tratate doar in
serviciile de reanimare mari, dotate cu resursele necesare si cu specialisti pentru o astfel de
patologie. Medicatia este complexa, anticoagulanta initial. Se poate ajunge si la o conditie
extrem de grava CID, coagulare intravasculara diseminata, cu consecinte de mult eori fatale. O
variatie a acestei evoultii apare atunci cind intre inima drapta si cea stinga exista un mic orificiu,
defect septal atrial se numeste. Multe personae traiesc complet asimptomatic cu acest mic defect,
genetic, dar care devine manifest permitind unui fragment de tromb sa treaca din circulatia
dreapta, pulmonara in cea stinga, generala. Din inima stinga, trombul poate ajunge orinude in
organism, creier, cord, viscere, membre superioare sau inferioare, determinind o infarctizare
(lipsa circulatiei arteriale) locala cu efecte variabile, dar in general grave, in functie de lcoul de
producere.
Tratamentul tromboembolismului pulmonar este apanajul serviciilor de reanimare si
terapie intensiva specializate, orice caz suspectat de un astfel de diagnostic trebuie transferat in
urgenta spre un asfel de serviciu. Diagnosticul poate fi suspectat plecind de la existenta unei
tromboze profunde la nivelul piciorului in antecedentele recente, si se copnfirma printr-un

examen scintigrafic pulmonar, se pot folosi si examinarile RMN, radiologia simpla raminind
doar ca o prima etapa, de multe ori in centrul de unde se transfera pacientul.
Evolutia acestor cazuri este impredictibila si de multe ori fatala.
Tocmai pentru a evita astfel de situatii este necesar sa tratam cu maxima responsabilitate
trombozele venoase, tromboflebitele, si pe cit posibil sa luam toate masurile de preventie a
acestor afectiuni.
7. Preventia cea mai sigura este data de compresia elastica. Ciorapii elastici, medicinali,
de varice, comprima venele suprafasciale, dirijeaza singele in profunzime, ii creste viteza si
previne staza. Sint recomandati in toate situatiile ce presupun imobiliare, interventii chirurgicale
lungi, spitalizare la pat prelungita, drumuri lungi cu avionul sau masina, dar si activitati mai
prozaice cum ar fi un serviciu lipsit de activitate fizica, munca de birou, in special in cazul in
care persoana respectiva are si varice.
O serie de tonice venoase pot ajuta, dar nu se pot considera ca unic mijloc de preventie.
Exercitiile fizice regulate, in special cele ce fortifica musculatura gambei, adevarata
pompa pentru circulatia venoasa, sint importante si nu trebuie minimalizate. Simpla renuntare la
masina pentru deplasarile la servici sau la piata este de ajutor.
Drenajul limfatic manual sau mecanic este o alta arma, in special pentru pacientii cu
insuficienta venoasa.
Tot ca o masura de preventie poate fi privita si operarea varicelor hidrostatice.

CAPITOLUL III. STUDII DE CAZ
Cazul nr.1
I. Culegerea datelor:
Numele și prenumele :T.C.
Sex : Feminin ;
Vârsta : 61 ani ;
Localitatea : Constanta ;
Ocupația : Pensionara ;
Religia : Ortodoxa;
Naționalitatea : Română ;
Diagnosticul la internare : – Tromboflebita profunda membru inferior stang.
Diagnosticul la 72 de ore : – Tromboflebita profunda membru inferior stang
– Diabet zaharat tip 2;
Motivele internării : – febra de cca 38°, tahicardie, depasind frecventa corespunzatoare
temperaturii si stare de neliniste; semne locale, dintre care atrag atentia: durerea spontanta la
nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau schiopatarea, durerile la dorsoflexia
piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. Se mai constata o usoara infiltrare a
tesuturilor, cu cresterea temperaturii locale, cianoza discreta si, uneori, dilatarea venelor
superficiale.
Istoricul bolii : Pacienta în vârstă de 61 ani, cunoscuta cu tromboflebita de peste 5 ani, diabet
zaharat tip 2 (2009), fără medicație antidiabetică de aproximativ 2 ani. Se internează pentru
edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar, dureri intense care persista un timp, dar
scad pe masura constituirii edemului, hidrartroza a genunchiului si adenopafie inghinala.
Pacienta nu a luat de 4 luni nici un fel de medicație vasoprotectoare și venotonică.
Se internează în vederea investigațiilor clinice și paraclinice și a tratamentului de
specialitate

Antecedente heredo-colaterale :
– Nu cunoaște
Antecedente personale, fiziologice și patologice:
– 1982 – apendicectomie ;
– 2009 – tromboflebita stângă ;
– 2009 – diabet zaharat, echilibrat prin dietă și A.D.O. ;
– 2010 – cardiopatie ischemică ;
Condiții de viață și muncă :
– Condiții corespunzătoare de viață ;
Comportamente (fumat, alcool) :
– nefumător ;
– consumă ocazional alcool ;
– alimentație hipercalorică ;
Medicație adminstrată înaintea internării :
– a urmat tratamentul diabetic conform prescripției medicale ;
– fără nici o medicație vasoprotectoare și venotonică de aproximativ 4luni ;
II. Examenul obiectiv – Tip constituțional hipostenic
•Greutate= 88 kg ,
•Talie = 177 cm ,
•Temperatură = 38,6 ș C ;
•Starea generală : influențată ;
•Starea de nutriție : supraponderală ;
•Starea de conștiență : păstrată ;
•Facies : suferind, zone depigmentate la nivelul pomeților ;
•Tegumente : edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar la nivelul gambei stângi;
•Mucoase : normal colorate ;
•Fanere : unghi deformate, cu striațiuni la nivelul picioarelor ;
•Țesut conjunctiv – adipos : foarte bine reprezentat ;
•Sistem ganglionar : superficial, nepalpabil ;
•Sistem muscular : normoton, normotrof, normokinetic ;
•Sistem osteo-articular : integru morfofuncțional ;
•Aparat respirator : torace ușor emfizematos, murmur vezicular normal transmis bilateral, ușor
estompat, fără raluri. F.R. =20 respirații /minut ;

•Aparat cardiovascular : arie precordială de aspect normal, șoc apexian în spațiul V, IC pe
LMC stâng, zgomote cardiac asurzite, ritmice, greu perceptibile. AV = 62 bătăi /minut, TA =
130/70mmHg, fără sufluri cardiac, puls neperceptibil la artera pedioasă ;
•Aparat digestiv : abdomen destins de volum, elastic, moale nedureros, spontan și la palpare.
Tranzit intestinal absent (constipație) ;
•Ficat , căi biliare , splină : ficat palpabil la 0,5cm de rebordul costal, splină nepalpabilă ;
•Aparat uro-genital : loje renale libere, manevra Giordano bilateral, micțiuni frecvente, poliurie
și nicturie, usturimi la urinare;
•Sistem nervos , endocrin , organe de simț : ROT prezente bilateral , fără semne de iritație
meningeală ;
III. Analiza și interpretarea datelor
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație :
A. Respirația :
-Poziția obișnuită de confort : decubit dorsal ;
-Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii ;
B. Circulația :
– Prezintă tromboza venoasa profunda .
2. Nevoia de a bea și a mânca :
– Gust : da ;
– Ajutor pentru a mânca : nu ;
– Regim : da , din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentație ;
– Dificultăți la masticație : nu prezintă ;
– Dificultăți la deglutiție : nu prezintă .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
– Dificultăți la eliminare : prezintă polakiurie ;
– Micțiuni nocturne : prezintă nicturie ;
– Incontinență : nu prezintă ;
B. Scaun :
– Dificultăți : nu prezintă ;
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură :
-Se deplasează singura , fără ajutor ;
-Activitate psihică : bună .
5. Nevoia de a dormi și a se odihni :

– Numărul orelor de somn : aproximativ 7 ore ;
– Ajutor pentru a adormi: nu ;
– Obiceiuri pentru a dormi : fără pătură ;
– Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca :
-Își satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menține memperature corpului în limite normale :
– Acuză palpitații la temperaturi foarte ridicate .
8. Nevoia de a fi curat , îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele :
– Obiceiuri : baie de două ori pe săptămână ;
– Se spală singur, nu are nevoie de ajutor ;
– Semne particulare : nu are ;
– Tegumentele prezintă ulcerații masive, însoțite de edeme mari la nivelul gambei stângi
iar mucoase sunt normal colorate .
9. Nevoia de a evita pericolele :
– Temperaturile crescute îi crează problem .
10. Nevoia de a comunica :
– Este o persoană puțin comunicativă ;
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori , de a practica religia :
-Practică religia : ortodoxă ;
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării :
-Satisfacerea nevoi se reduce la îngrijirea nepotului ;
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : urmărește meciurile de fotbal ale echipei favorite ;
14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea :
-Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripției medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose.

IV.Plan de ingrijire
Ziua 1
Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare
-stare de rau
generala-supravegherea
functiilor vitale-masurarea tensiunii
arteriale, a pulsului, a
respiratiei si notarea in
foaia de abservatie-puls:62 batai /minut
-reaspiratie:20
resp/min
-TA: 130/70 mmHg
-investigatii de
laborator-recoltarea
probelor pt
laborator-s-a recoltat sange prin
punctia venoasa pentru
determinarea
urmatoarelor examene de
laborastor: VSH,
hemoglobin, glicemie,
uree, creatinina,
transaminaze.Rezultate de
laborator.
-VSH: mm/h;
-Hb:10.4 g %;
-leucocite:
9300/mm3
-EO:1%;
-segmentate:78 %;
limfocite mici;
-glicemie: 239 mg%;
-creatinita: 0.6
mg/dL; ASLAT: 16
U/L; ASLAT: 18 U/L;
Homocisteina:
11,17um
Ziua 2

Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare
investigatii de
laborator-recoltarea
analizelor de
laborator-urocultura cu antibiograma
-recoltare secretii din plagaRezultate de
laborator: -urocultura
negativa (sterile)
Fibrinogen:
288/mg/dl
APTT: 27,4/s
administrar ea
tratamentul ui
medicamentos-indepartarea
riscului de edem
pulmonar
-imbunatatirea
circulatiei
venoase; Administrarea de
antitrombotic injectabil:
– Innohep 35mg/zi
-Vasseldue: 1 fiola/zi;
-Detralex: 2 tb/zi;
-repaos in pozitia
Trendelenburg;
-Tador: 3 tb/zi;-starea generala se
imbunatateste;
-edemul persista;
-reducerea durerii
in ortostatism;
Ziua 3
Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare

consult la
clinica de boli
de nutritive si
diabeteevaluarea
valorilor
glicemiei si
stabiliirea
regimului si a
conduitei
terapeutice;-s-a recoltat sange pt
determinarea glicemiei; Rezultatele
examenelor de
laborator:
-glicemie:270 mg%;
administrarea
tratamentului
medicamentos;indepartarea
riscului de
suprainfectare;
-tratarea
trombozei
venoase;
-tratarea
durerii;
– tratarea
diabetului;Administrarea de
antitrombotic injectabil:
-Innohep 35mg/zi
-Vasseldue: 1 fiola/zi;
-Detralex: 2 tb/zi;
-repaos in pozitia
Trendelenburg;
-Tador: 3 tb/zi;-stare generala buna;
-regresie usoara a
edemului;
-reducerea durerii in
ortostatism prelungit;
-nu prezinta
intoleranta;
Ziua 5
Probleme
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare

-administrarea
tratamentului
mjedicamentos-indepartare
riscului de
suprainfectie;
-imbunatatirea
circuiatiei
venoase;-Administrare de
anttrombotic: Innohep 35
mg/zi
-Pentoxifilin retard 400mgx
2/zi;
Endoteon:2 tb/zi;
-clinostatism prelungit si
contentia elastica extrema a
gambei;In urma tratamentului cu
flebotonice si
venotonice, starea
vasculara este mult
imbunatatita;
Cazul nr 2
1. Culegerea datelor:

Numele și prenumele :V.I.
Sex : Feminin ;
Vârsta : 71 ani ;
Localitatea : Ovidiu (Constanta) ;
Ocupația : Pensionara ;
Religia : Ortodox ;
Naționalitatea : Română ;
Diagnosticul la internare : Tromboflebita profunda la ambele membre inferioare
Diagnosticul la 72 de ore : Tromboflebita profunda la ambele membre inferioare
Motivele internării : – edeme la nivelul membrelor afectate dar si localizate de-a lungul vasului
de sange afectat, ce are un aspect de cordon inflamat si poate fi simtit la palpare
-cresterea temperaturii locale : 38,6
– durere si sensibilitate. Durerea este continua la nivelul coapsei
– eritem caracteristic
Istoricul bolii : Bolnava prezintă diagnosticul de tromboflebita profunda de aproximativ 2 ani, a
mai avut o internare la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta in urma cu un an intercalata de
perioada de vindecare postterapeutică. Se reinternează. pentru reevaluare clinica și tratament de
specialitate, prezentând la ambele membre inferioare edeme si dureri, insotite de eritem.
Antecedente heredo-colaterale :
– Mama – insuficiență venoasă, diabet zaharat ;
– Tatăl – H.T.A.;
Antecedente personale fiziologice :
– Bolile copilăriei ;
Antecedente personale patologice :
– 1979: Fractură deschisă gambă stângă și antebrațul drept;
– Tromboflefita profunda din 2012;
– Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat;
– H.T.A. (nu poate preciza exact data debutului);
Medicație adminstrată înaintea internării :
– Enap – 5mg.x2/zi;
– Furosemid – 1 tabletă pe zi
– Detralex – 2 tablete pe zi

II. Examenul obiectiv
• Greutate= 79 kg , Talie = 175 cm , Temperatură = 36 ș C ;
• Starea generală : bună ;
• Starea de nutriție : bună ;
• Starea de conștiență : păstrată ;
• Facies : fără modificări fenotipice ;
• Tegumente : normal colorate , cu excepția edemului si a eritemului la ambele membre
inferioare
• Mucoase : normal colorate ;
• Fanere : normale ;
• Țesut conjunctiv – adipos : normal reprezentat ;
• Sistem ganglionar : normal ;
• Sistem muscular : normoton , normotroftrof , normokinetic ;
• Sistem osteo-articular : integru morfofuncțional ;
• Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral ;
• Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice , TA =170/80 mm/Hg (H.T.A, insuficiență
venoasă cronică) ;
• Aparat digestiv : abdomen suplu , elastic , cu respirația TI prezentă ;
• Ficat , căi biliare , splină : ficat , splină – în limite fiziologice ;
• Aparat uro-genital : micțiuni fiziologice ;
• Sistem nervos , endocrin , organe de simț : fără semne de iritație meningiană .
III. Analiza și interpretare datelor
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație :
A. Respirația :

-Poziția obișnuită de confort : decubit lateral dreapta ;
-Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii ;
B. Circulația :
-Prezintă insuficiență venoasă cronică .
2. Nevoia de a bea și a mânca :
– Gust : da ;
-Ajutor pentru a mânca : nu ;
-Regim : da , din cauza bolii : hiposodat ;
-Dificultăți la masticație : nu prezintă ;
-Dificultăți la deglutiție : nu prezintă .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
-Dificultăți la eliminare : nu prezintă ;
-Micțiuni nocturne : în limite normale ;
-Incontinență : nu prezintă ;
B. Scaun :
-Dificultăți : nu prezintă ;
-Constipație : nu ;
-Diaree : nu ;
-Transpirație : în cantitate 50ormal .
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură :
-Se deplasează singur , fără ajutor ;
-Activitate psihică : bună .
5. Nevoia de a dormi și a se odihni :
-Numărul orelor de somn : aproximativ 8 ore ;
-Ajutor : nu ;
-Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă ;
-Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca :
-Își satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale :
-Acuză palpitații la temperaturi foarte ridicate
– Prezinta febra 38,6.
8. Nevoia de a fi curat , îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele :
-Obiceiuri : baie și duș ;

-Se spală singur, nu are nevoie de ajutor ;
-Semne particulare : nu are ;
-Tegumente și mucoase normal colorate, prezintă edem si eritem la ambele membre
inferioare.
9. Nevoia de a evita pericolele :
-Temperaturile crescute îi crează probleme .
10. Nevoia de a comunica :
-Este o persoană comunicativă, îi plac glumele .
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori , de a practica religia :
-Practică religia : ortodoxă ;
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării :
-Se implică în acțiuni de ajutorare a bătrânilor de la azil ;
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : merge în parc pentru a se întâlni cu alți pensionari cu care poartă discuții și
joacă șah .
14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea :
-Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripției medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea tromboflebitei .
IV.Plan de ingrijire

Ziua 1

Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare
-stare
generala
relative buna;-
supravegherea
functiilor
vitale;-masurarea tensiunii arteriale,
puisului si a respiratiei si
notarea lor in foaia de
observatii;-pulsul: 70
batai/minut;
-respiratia:20
respiratii/minut
-TA: 130/70 mmHg;
-investigatii
de laborator-recoltarea
probelor
pentru
laboratorS-a recoltat sange prin
punctia venoasa pentru
determinarea urmatoarelor
analize de laborator:
-VSH;
-hemoglobina;
– -leucocite;
glicemie;
-uree;
-creatinina;
-transaminaze: TGO,
TGP;
Ssumarul de urina;-VSH:45mm/h;
-Hb:13.4 g %
-leucocite: 4300 mm3;
-glicemie:98 mg %;
-creatinina: 0.6mg/dL;
-TGO: 18 I.;
-TGP: 15 U.I
-albumina, glucoza-
absent
-Ubg normal;
-pH: 5
-sediment urinarar:
-rare celule-
epiteliale;
-densitate: 1025;
-urocultura- sterila
Ziua 2
Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare

administrarea
tratamentului
medicamentos-indepartare
riscului de
suprainfectie;
-imbunatatirea
circuiatiei
venoase;-Administrare de antitrombotic:
Clexane 1 fiola/zi
-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;
Endoteon:2 tb/zi;
-clinostatism prelungit si contentia
elastic extrema a gambei;-stare generala
buna;
-diminuarea
senzatiei de
"piceor greu”
Ziua 3
Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare
administrarea
tratamentului
medicamentos-indepartare
riscului de
suprainfectie;
-imbunatatirea
circuiatiei
venoase;-Administrare de antirombotic:
Clexane: 1 fiola/zi
-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;
Endoteon:2 tb/zi;
-clinostatism prelungit si contentia
elastic extrema a gambei;-stare generala
buna;
-diminuarea
senzatiei de
"piceor greu”;
Ziua 4
Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare
administrarea
tratamentului
medicamentos-indepartare
riscului de
suprainfectie;
–
imbunatatirea
circuiatiei
venoase;-Administrare de antitrombotic:
Clexane: 1 fiola/zi
-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;
Endoteon:2 tb/zi;
-clinostatism prelungit si
contentia elastic extrema a
gambei;- evolutie
favorabila;
-imbunatatirea
circulatiei venoase
Ziua 5

Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare
administrarea
tratamentului
medicamentos-indepartare
riscului de
suprainfectie;
-imbunatatirea
circuiatiei
venoase;-Administrare de antitrombotic:
Clexane: 1 fiola/zi
-Pentoxifilin retard 400mgx
2/zi; Endoteon:2 tb/zi;
-clinostatism prelungit si
contentia elastic extrema a
gambei;In urma
tratamentului cu
flebotonice si
venotonice, starea
vasculara este mult
imbunatatita

Cazul nr.3
I. Culegerea datelor:
Numele și prenumele : M.G. ;
Sex : Feminin ;
Vârsta : 38 ani ;
Localitatea : Constanta ;
Ocupația : Asisten social;
Religia : Ortodoxa ;
Naționalitatea : Română ;
Diagnosticul la internare : tromboflebita profunda membru inferior stang
Diagnosticul la 72 de ore : tromboflebita profunda membru inferior stang
Motivele internării : Edem si eritem superficial la membrul inferior stang
Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 38 ani se internează în prezent pentru un edem si eritem
superficial la membrul inferior stang, durere locală, greutate în deplasare. Pacienta este
insarcinata in 5 saptamani.
Antecedente heredo-colaterale :
– Nu cunoaște ;
Antecedente personale, fiziologice și patologice:
– 1009 – Colecistectomie ;
Condiții de viață și muncă :
– asistent social, trăiește în condiții corespunzătoare ;
Comportamente (fumat, alcool) :
– nefumătoare ;
– nu consumă alcool;
– alimentație normală;
Medicație adminstrată înaintea internării :
– Acid folic ;
II.Examenul obiectiv
• Greutate = 66 kg , Talie = 170 cm , Temperatură = 36,5 ș C ;
• Starea generală : bună ;
• Starea de nutriție : normala;
• Starea de conștiență : păstrată ;

• Facies : normal ;
• Tegumente : edem si eritem superficial la membrul inferior stang ,
• Mucoase : normal colorate ;
• Fanere : normale ;
• Țesut conjunctiv – adipos : bine reprezentat ;
• Sistem ganglionar : nepalpabil ;
• Sistem muscular : tonus normal ;
• Sistem osteo-articular : integru morfofuncțional ;
• Aparat respirator : torace normal conformat. Sonorizare pulmonară în limite normale.
• Aparat cardiovascular : Șoc apexian în spațiul V și pe linia medioclaviculară. Matitate
cardiacă în limite normale.Zgomote cardiace rotunde, bine bătute ;
• Aparat digestiv : Abdomen cu țesut adipos abundent. Tranzit intestinal prezent;
• Ficat , căi biliare , splină : În limite normale ;
• Aparat uro-genital : Micțiuni spontane prezente. Loje renale libere. Manevra Giordani
bilateral nrgativa; Sarcina in evolutie cf EKG in 5 saptamani
• Sistem nervos , endocrin , organe de simț : ROT prezente, orientată temporospațial;
III.Analiza și interpretare datelor
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație :
A. Respirația :
-Poziția obișnuită de confort : decubit dorsal ;
-Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii ;
B. Circulația :
-Prezintă tromboza venoasa profunda .
2. Nevoia de a bea și a mânca :
-Gust : da ;
-Dezgust : nu ;
-Ajutor pentru a mânca : nu ;
-Regim : nu ;
-Dificultăți la masticație : nu prezintă ;
-Dificultăți la deglutiție : nu prezintă .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
-Dificultăți la eliminare : nu prezintă ;

-Micțiuni nocturne : da, datorita sarcinii
-Incontinență : nu prezintă ;
B. Scaun :
-Dificultăți : nu prezintă ;
-Constipație : nu ;
-Laxative : nu ;
-Transpirație : în cantitate normală .
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură :
-Se deplasează singură , fără ajutor ;
-Activitate psihică : bună .
5. Nevoia de a dormi și a se odihni :
-Numărul orelor de somn : aproximativ 6 – 7 ore ;
-Ajutor : nu ;
-Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca :
-Își satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale :
-Nu prezintă dificultăți ;
8. Nevoia de a fi curat , îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele :
-Obiceiuri : baie ;
-Se spală singură, nu are nevoie de ajutor ;
-Semne particulare : nu are ;
-Tegumente și mucoase normal colorate cu excepția prezenței unui edem si eritem
superficial la nivelul gambei stangi.
9. Nevoia de a evita pericolele :
-Fulgerele îi provoacă teamă ; este ingrijorata de evolutia sarcinii in conditiile trombozei
venoase
10. Nevoia de a comunica :
-Este satisfacuta
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori , de a practica religia :
-Practică religia : ortodoxă ;
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării :
-Se reduce la activitatea din casa; isi doreste un copil.
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : se uită la televizor, atunci când activitatea din casa îi permite ;

14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea :
-Se documenteaza din carti, brosuri si de pe internet in legatura cu sarcina.

IV. Plan de ingrijire
Ziua 1
Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare
Pacientului asistentei
-stare generala -supravegherea -masurarea tensiunii -pulsul: 70 batai/minut;
relatie buna; functiilor vitale; arteriale, puisului si a -respiratia:20
respiratii/minutrespiratiei si notarea lor
in foaia de observatii; -TA: 130/70 mmHg;
-investigatii de -recoltarea S-a recoltat sange prin -VSH:45mm/h;
laborator probelor pentru punctia venoasa pentru -Hb:13.4 g %;
laborator determinarea
urmatoarelor analize de -leucocite: 4300 mm3;
laborator: -glicemie: 98 mg %
-VSH; -creatinina: 0.6mg/dL;
-hemoglobina; -TGO: 18 U.I.;
-leucocite; -TGP: 15 U.I.;
-transaminaze: TGO, -pH: 5
TGP; -sediment urinar celule
Sumarul de urina; epiteliale;
-densitate: 1025;
-urocultura- sterila
Ziua 2
Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare

-control
ginecologic de
specialitate- monitorizarea
sarcinii;-s-a efectuat control
ginecologic si EKG
intravaginal- sarcina in evolutie,
prea mica pentru o
evaluare ulterioara;
-administrarea
tratamentului
medicamentos;-ibunatatirea
circulatiei
venoasae;
-tratarea durerii;
-tratarea pruuritului;-administrarea tratamentui
injectabil: Innohep 35mg 1
fiola pe zi
Acid folic,
Magneziu+vitamina B6,
vitamina E
-Repaos in pozitia
Trendelemburg
-contentie elastica;
-Cutaden pentru indepartarea
eritemului -starea generala se
imbunatateste;
-edemul persista;
-reducerea durerii in
ortostatism;
-reducerea pruuritului;
Ziua 3
Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare
-toaleta si pansarea
plagii;-indepartarea riscului
de suprainfectare;
-ibunatatirea
circulatiei
venoasae;
-tratarea durerii;
-tratarea pruuritului;-se face toaleta cu apa
oxigenata;
-pe zona ulceroasa se aplica
un unguient cu heparinoizi-
Lioton;-infectia persista dar
plaga devine curate,
fara secretii;
-reducerea senzatiei de
greutate a piceorului;

-administrarea
tratamentului
medicamentos;-indepartarea riscului
de suprainfectare;
-ibunatatirea
circulatiei
venoasae;
-tratarea durerii;
-tratarea pruuritului;-administrarea tratamentui
injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi;
-Detralex: 2 tb/zi;
-Pentoxifilin: 400 mg- 1 tb/zi
-Repaos in pozitia
Trendelemburg
-contentie elastica;
-Ketonal (supozitoare): 2
supozitoare/zi;
-Aerius: 1 tb/zi;-starea generala se
imbunatateste;
-edemul este redus;
-reducerea durerii in
ortostatism;
-reducera pruuritului;
Ziua 4
Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare
-investigatii de
laborator-recoltarea sangelui
pentru analize de
laborator-se recolteaza probe pentru:
Fibrinogen, APTT, PT INR,
LA R, LA 2 si Homocisteina-Fibrinogen: 288
– APTT: 27,4
PT INR 1,06
LA R 1, 05
LA 2 13, 2 (normal: 30-
38/s)
Homocisteina 11,17
-ingrijirea zonei
edematoase-inbunatatirea
circuiatiei venoasae
(tratament local);-aplicatii locale de comprese
reci, unguent Lioton si
Cutaden;-senzatia de greutate a
piciorului cu mult
redusa;
-administrarea
tratamentului
medicamentos;-tratarea durerii;
-tratarea pruuritului;
-ibunatatirea
circuiatiei venoasae
(tratament local);-administrarea tratamentui
injectabil: Innohep 35 mg 1
fiola/zi
Acid Folic, magneziu+
vitamina B6, vitamina E
-Repaos in pozitia
Trendelemburg -contentie
elastica; -stare generala mult
ibunatatita;
-edemul este redus;
-durerea este redusa in
ortostatism
-pruritul este mai redus;

Ziua 5
Problemele
pacientuluiObiectivele
asistenteiInterventiile asistentei Evaluare
-ingrijirea zonei
periulceroase; -ibunatatirea circulatiei
venoasae (tratament
local);-aplicatii locale de unguent
Lioton; -senzatia de greutate a
piciorului se mentine dar
este foarte redusa;
-administrarea
tratamentului
medicamentos;- tratarea durerii;
-ibunatatirea
circulatiei venoasae
(tratament local);
-tratarea pruritului;-administrarea tratamentui
injectabil:
Innohep 35 mg 1 fiola pe zi
Acid folic, magneziu+
vitamina B6, vitamina E
-Repaos in pozitia
Trendelemburg
-contentie elastica;-stare generate buna;
-represie marcata a
edemului gambier;
-durere mult redusa in
ortostatism;
-pruurit diminuat pana la
disparitie;
Se recomanda la externare continuarea tratamentului cu Innohep 35 mg 1 fiola pe zi toata
perioada de graviditate si lauzie. In plus se recomanda administrarea de Aspirina 0,75 mg/zi sau
Aspenter 1 cpr/zi, vitamina E, vitamina C (CETEBECE), Magneziu + vitamina B6 (Magne B6),
Femibion, Conzina Q10 si Acid Folic – 1cpr/zi
In urma controlului ginecologic va urma tratament acasa cu No-spa 1 cpr/zi pt evitarea
contractiilor uterine involuntare.

EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE
– TROMBOFLEBITA
Deoarece tromboflebita profunda necesită un tratament de lungă durată și se asociază cu multe
complicații putând merge până la deces, este preferabil să se prevină apariția trombilor în
sistemul venos. La pacienții care au factori de risc pentru apariția tromboflebitei profunde se pot
lua măsuri preventive eficiente.
• Mobilizarea – exercițiile fizice
Chiar în condițiile unei imobilizări la pat după operații, fracturi sau din alte motive
medicale, trebuie asigurată o mobilizare activă sau pasivă a membrelor in ferioare. Soluțiile sunt:
mobilizare cât mai precoce posibil după o intervenție, flexia și extensia repetată a gleznelor,
genunchilor prin exerciții realizate chiar în pat.
• Ciorapii elastici
Ciorapii elastici exercită o presiune mai mare la nivelul gleznei decât spre genunchi, și
astfel favorizează întoarcerea sângelui către inimă. Ciorapii elastici (medicinali) pot fi procurați
din farmacii. Există diverse tipuri, care acoperă întregul picior (cu sau fără chilot) sau doar
gamba. Modelul și durata de purtare trebuiesc discutate cu medicul.
• Compresia pneumatică externă
În jurul piciorului și gambei este plasată o manșetă care exercită presiune intermitentă,
mimând astfel presiunea musculară din timpul mersului și favorizând returul venos. Se utilizează
la pacienții imobilizați îndelungat, mai ales în servicii de terapie intensivă.
• Heparina cu greutate moleculară mică
După intervenții chirurgicale sau ortopedice, după fracturi, dar și în cursul unor afecțiuni
medicale acute (respiratorii, cardiace, boli infecțioase acute severe, afecțiuni oncologice etc.) sau
la pacienți neurologici care asociază paralizii, este necesară prevenția tromboflebitei profunde
prin administrarea pentru o anumită perioadă de medicamente anticoagulante.
Cea mai utilizată modalitate profilactică este reprezentată de heparinele cu greutate
moleculară mică (HGMM) de tipul
-enoxaparină – Clexane®,
-reviparină – Clivarine®,
-dalteparină – Fragmin®,

-nadroparină – Fraxiparine®,
-tinzaparină – Innohep®.
HGMM au multiple avantaje:
– se administrează cu ușurință, prin injectare subcutanată care poate fi
efectuată chiar de către pacient sau un membru al familiei.
– o singură administrare pe zi pentru preventia tromboflebitei profunde.
– nu necesită monitorizare de laborator a acțiunii (vor necesita însă evaluarea numărului de
trombocite în caz de tratament prelungit).
Durata administrării de HGMM în prevenția TVP depinde de tipul de intervenție sau de
boală, de factorii de risc asociați. Administrarea de HGMM poate fi necesară de la câteva zile la
câteva săptămâni, în func ție de indicația medicului; pot fi folosite pentru administrare de lungă
durată Clexane®, Clivarine®, Fragmin® sau Fraxiparine®.
Călătoriile prelungite și TVP
Deși există controverse în jurul acestui subiect, călătoriile prelungite (peste 4-6 ore) în
avion, autocar sau tren, pot conduce la stagnarea sângelui în sistemul venos al membrelor
inferioare, crescând astfel riscul de tromboflebita mai ales la pacienții care asociază și alți factori
de risc.
De aceea, este important să se ia următoarele măsuri înainte de și pe parcursul călătoriei
– nu purtați ciorapi strâmți, care împiedică întoarcerea venoasă;
– în timpul călătoriei faceți mișcari active ale membrelor, chiar și din pozi ție așezat (de exemplu
flexia și extensia gleznelor, genunchilor);
– beți multe lichide pe tot parcursul călătoriei.
Dacă asociați și alți factori de risc pentru tromboflebita (de exemplu: tromboflebita în
antecedente, trombofilie cunoscuta, chirurgie majoră recentă, imobilizare, sarcină) puteți lua și
următoarele măsuri:
– purtați ciorapi elastici pe perioada călătoriei;
– se va administra o injecție subcutanată de HGMM cu 1-2 ore înainte de plecarea în călătorie, la
indicația medicului (nu și dacă urmați deja tratament anticoagulant oral).
Aspirina nu este considerată un mijloc eficace de prevenție a tromboflebitei!

BIBLIOGRAFIE
1. Ghid de prevenție a tromboembolismului venos . De D.Antonescu, L.Gherasim, D.Tulbure,
Ruxandra Jurcut. Medicina Internă 2007; 5(1):23-39
2. Prevention of venous thromboembolis m. Geerts WH, Pineo GF, Heit JA et al. Chest 2004;
126:338S-400S
3. Scottish Intercollegiate Guidelines Network, Prophylaxis of venous thromboembolism . A
National Clinical Guideline. Edinburgh SIGN 2002
4.Diseases of the Veins. Cardiology Patient
5. www.sfatul-medicului.ro

ANEXA
Mod de administrare a heparinelor cu greutate moleculară mică
(Urmăriți imaginile ca exemplu pentru metoda de injectare a HGMM)
1.Injecția trebuie făcută în țesutul subcutanat (sub piele) la nivelul păr ții laterale a
abdomenului, cu păstrarea distanței față de ombilic și de orice leziune prezentă.
Dezinfectați pielea și lăsați să se usuce.
2.Ridicați filmul protector al ambalajului si scoateți capacul seringii
3.Formați un pliu cutanat între degetul mare și arătător. Introduceți vertical acul pe toată
lungimea sa în pliul cutanat. Mențineți pliul între degete pe toată durata injectării.
Injectați lent substanța.
4.După injectare, scoateți acul și eliberați pliul cutanat. Dacă apare o picătură de sânge,
apăsați câteva secunde-minute cu o compresă.

5.Acoperiți acul pentru a preveni riscul de înțepare al dumneavoastră sau al altor persoane.
6.Aruncați imediat seringa într-un co ș de gunoi special.
Pentru informații complete despre modul de injectare, consulta ți prospectul fiecărui produs.