Consolidarea situațiilor financiare și utilizarea acestora în procesul de analiză și decizie Profesor coordonator Veronica Ștefan Absolvent… [607192]
1
UNIVERSITATEA VALAHIA
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Consolidarea situațiilor financiare și utilizarea
acestora în procesul de analiză și decizie
Profesor coordonator
Veronica Ștefan
Absolvent: [anonimizat]
2019
2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………………………..3
1. Capitolul 1. Descrierea generală a grupurilor de societăți ……………………………………………………..6
1.1 Definirea grupurilor de societăți …………………………………………………………………………………..6
1.2 Cauzele care au dus la apariția grupurilor de societăți …………………………………………………..8
1.3 Recunoașterea juridică privind grupurile de societăți ………………………………………………… 14
2 Capitolul 2. Prezentarea principalelor metode de consolidare a situațiilor financiare ……………… 20
2.1 Rolul situațiilor financiare consolidate ……………………………………………………………………………. 20
2.2 Perioada de consolidare ………………………………………………………………………………………………….. 22
2.3 Metode de consolidare și metodologia aplicării lor …………………………………………………………… 25
2.3.1 Metoda integrării globale ……………………………………………………………………………………………. 25
2.3.2 Metoda integrării proporționale …………………………………………………………………………………… 27
2.3.3 Punerea în echivalență ……………………………………………………………………………………………….. 30
3 Capitolul 3. Studiu de caz ……………………………………………………………………………………………………… 31
3.1 Prezentarea general a societății ………………………………………………………………………………………. 31
3.1.1 Scurt istoric al societății ……………………………………………………………………………………………… 31
3.1.2. Obiectl de activitate ………………………………………………………………………………………………….. 32
3.1.3 Structura organizatorică a societății ……………………………………………………………………………… 33
3.2 Procesul de analiză și decizie a societății …………………………………………………………………………. 36
3.3 ANALIZA METODEI DE CONSOLIDARE …………………………………………………………………… 38
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………………………….. 79
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………………….. 81
3
INTRODUCERE
Grupurile de societăți la nivel mondial reprezintă o realitate la fel de importantă ca si
întreprinderea. Fenomenul grupării de întreprinderi s-a extins in ultimele decenii, cuprinzând o
gamă largă de sectoare de activitate. Nucleul economiilor dezvoltate îl constitue marile grupuri
multinationale industriale, comerciale sau bancare, în marea lor majoritate cotate la bursă.
Structura de grup este însă adoptată tot mai mult și de către societățile mici și mijlocii care
conștientizează avantajele economice ale acestei forme de concentrare a capitalului. În România
constituirea de grupuri este relativ recentă, avand o vechime de 10-15 ani. Privind însă spre țările
cu o economie de piata cu tradiție si ținând si de aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, se
așteaptă o amplificare a acestui fenomen în România.
Un grup de societăți, întrucat constituie o unitate economică, trebuie prezentat in ansamblul
său. În acest sens se impune în mod firesc întocmirea unor situații financiare de grup, pe langă
situațiile financiare individuale ale membrilor grupului. Publicarea unor situații de grup are la
nivel mondial și european o istorie destul de îndelungată, care pornește in statele Unite încă de la
începutul secolului 20. În România practica raportarilor consolidate are o vechime de cel mult un
deceniu. Ea se va extinde, cu siguranță, având in vedere relativ recentele reglementări contabile
amortizate cu Directivele Europene a IV-a si a VII precum si derarea la Uniunea Europeană, pe
teritoriul căreia, pentru grupurile cu societăți-mamă cotate la bursă există, conform
Regulamentului (CE) 1606/2002, abligativitatea de a întocmi situațiile financiare consolidate
conform IFRS adoptate de UE.
Importanța problematicii situațiilor financiare de grup rezultă și din preocupările în această
privință ale IASC/IASB însă de la înființarea acestui organism. În literatura de specialitate se
adirmă adesea că filozofia IASB in materie de normalizare este astăzi axată cu predilecție pe
conturile consolidate. Actualitatea la nivel internațional a temei situațiilor financiare consolidate
reiese, pe de-o parte din finalizarea proiectul comun FASB-IASB. Combinarile de întreprinderi,
concretizează în emiterea a unor variante revizuite pentru FAS 141 si respectiv IFRS 3 și
amendarea punctuală a IAS 27 și ARB 51 pe tema intereselor minoritare, organismul nord-
american publicând în acest sens chiar un nou standard FAS 160. Pe de altă parte, actualitatea
temei reiese si din existența pe agenda comună FASB – IASB trei proiecte majore, respectiv
Entitatea Raportoare, Consolidările si Asocieri în participație. Primul dintre ele, concretizate în
Documentul de discutii intitulat ‚Preliminary Views on an improved Conceptual Framework for
Financial Reporting.’
4
Literatura de specialitate din România în domeniul consolidării conturilor este de factură
relativ recentă și cuprinde un număr destul de redus de lucrări în raport cu literatura
corespunzătoare a țărilor occidentale. Multe lucrări autohtone se concentrează pe prezentarea
conținutului reglementărilor internationale si/sau naționale relevnte si la exemplificarea cifrică a
tehnicilor de consolidare existente, și mai puțin pe aspecte conceptuale respectiv pe studii
empirice. Problematica situațiilor financiare consolidate necesită și din aceste rațiuni a fi cercetată
în vederea unei dezvoltări și aprofundări utile atât în peisajul literaturii de specialitate cât și în
practica întocmirii situațiilor financiare de grup.
Grupurile de întreprinderi care întocmesc situații financiare consolidate în concordanță cu
noile reglementări vor trebui să dezvolte pe baza raționamentului profesional politici contabile
care să asigure furnizarea unor informații contabile relevante și credibile. Această lucrare nu se
vrea a fi o pledoarie în favoarea opțiunilor și a subiectivității. Ea dorește să arate importanța
informațiilor furnizate de situațiile financiare consolidate în măsurarea performanțelor, în procesul
de informare și de decizie la nivelul grupului. Analizând literatura de specialitate din România, în
domeniul situațiilor financiare consolidate constatând că este publicată recent și cuprinde un
număr relativ mic de lucrări fără impact asupra cercetării economico-financiare deoarece au o
abordare metodologică didactică clasică. Am remarcat similitudinea abordărilor prin limitarea la
prezentarea conținutului normelor IFRS, prezentarea teoretică si practică a metodelor de
consolidare. In sens opus, la nivel internațional, cercetarea in acest domeniu este dezvoltată si
vastă datorită numeroaselor studii empirice întâlnite în majoritatea lucrarilor științifice. Pornind
de la necesitatea, interesul si relevanța informațiilor furnizate de situațiile financiare consolidate
argumentăm importanța acestora:
Interesul privind conturile consolidate pentru a furniza
o imagine fidelă asupra patrimoniului și situației
financiare a ansamblului consolidat, constituit din
societățile aflate în perimetrul de consolidare.
Conturile consolidate prezintă situația financiară și
rezultatele unui ansamblu de societăți cuprinse în
perimetrul de consolidare ca și cum acestea ar forma o
singură societate divizată în departamente sau
sucursale.
5
Documentele consolidate respectă în mod obligatoriu, principiile generale ale
contabilității, în mod special fiind supuse principiului prudenței, principiul permanentei metodelor
și celui al intangibilității bilanțului. Nevoia utilizatorilor de a avea la dispoziție informații
pertinente despre activitatea desfășurată de gtup a determinat apariția unor lecturi care au permis
definirea unor elemente fundamentale concretizate într-o teorie generală a consolidării conturilor.
Ca urmare a celor expuse, prin acest studiu în care am utilizat un eșantion de grupuri de societăți
cu baza în România pentru a examina importanț situațiilor financiare consolidate pentru măsurarea
și creșterea performanțelor, dorim să evidențiem în ce fel și în ce măsură această importanță
acordată situațiilor financire consolidate si factorii asociati localizării drepturilor decizionale pot
afecta performanțele grupurilor de societăți.
6
1. Capitolul 1. Descrierea generală a grupurilor de societăți
1.1 Definirea grupurilor de societăți
În economia modernă, adesea se formează grupuri de societăți cu interese comune și cu
centru de comandă, chiar dacă întreprinderile respecive sunt independente, din punct de vedere
juridic.1 Întreprinderea in măsura în care încearcă să fie , pe de o parte, mai puțin vulnerabilă si,
pe de altă parte, mai performantă care are tendința naturală de a se supunde procesului de
concentrare. Acest proces poate fi:
Procesul de concentrare, industrială si financiară, se poate realiza prin modalități
economice, juridice si financiare diferite, dar, de cele mai multe ori complementare:2
1 Angelescu, C. (coord), Economie, Editia a VII-a, Editura Economica, București, 2016, pag.5
222 O. Niculescu (coord), Strategii manageriale de firmă, Editura Economică, București, 2018, pag 12 De natură verticală, atunci
când se urmărește integrarea
tuturor fazelor ciclului de
producție și desfacere pentru
o singură categorie de
produse; De natură orizontală, atunci
când se urmărește integrarea
de activități de natură
diferită, complementare sau
similare.
Dezvoltarea internă a întreprinderii;
Stabilirea de legături, mai mult sau mai puțin strânse, cu alte
întreprinderi, fără ca aceste legături să fie obligatoriu de natură
juridică;
Fuziunea cu alte întreprinderi în vederea realizării unei entități
unice;
Dezvoltarea externă prin preluarea controlului asupra unor societăți
existente sau prin crearea de noi societăți.
7
Această ultimă modalitate de concentrare duce la constituirea grupurilor a căror apariție
este legată de strategia de dezvoltare a întreprinderii. Grupul de societăți reprezintă un ansambl
constituit din două sau mai multe societăți, fiecare cu propria personalitate juridică, unite prin
legături în temeiul cărora una dintre ele, societatea dominantă, le domină pe celelalte făcând să se
manifeste o unitate de decizie.3 Structura de grup poate oferi întreprinderilor avantaje
considerabile în raport cu alte structuri:
Apariția grupurilor poate avea loc ca urmare a unor operațiuni precum:
3 Popescu C-tin, Gavrilă I., Ciucur D. (2016), Teorie economică generală. Volumul II. Macroeconomie, București,
Editura ASE, P.21 Structura de grup permite societății mamă un control asupra
unui capital mai mare decât cel investit de ea;
Structura de grup permite accesul la împrumuturi mai
mari;
Prin structura de grup se facilitează o mai bună circulație
a capitalurilor;
Structura de grup permite, în general, să se plătească mai
puține impozite;
Structura de grup oferă posibilități mai bune de organizare.
Achiziția de acțiuni sau părți sociale emise de diferite
întreprinderi de către o firmă care devine societate mamă;
Înființarea de societăți ca asociat sau acționar majoritar sau
unic;
Încheierea de acorduri de asociere cu alte întreprinderi.
8
Preluarea controlului asupra unor întreprinderi care devin apoi filiale este o componentă a
politicii de creștere externă a unor grupuri.4 Moitivațiile principale care stau la baza creării de
grupuri sunt:
În procesul de concentrare care conduce la formarea grupurilor, accentul cade pe
dimensiunea economică și mai puțin pe aspectele juridice izvorând din dreptul de proprietate. Ceea
ce contează la nivelul grupurilor este, in primul rând, unitatea puterii de decizie de care se fondează
acest rip de entitate.5
1.2 Cauzele care au dus la apariția grupurilor de societăți
În literatura de specialitate, întreprinderea multinațională este definită ca un ansamblu
realizat la scară mondoeconomică, format dintr-o societate principală – societate mamă – si un
numar de filiale implementate în diferite țări, care au o straegie comună în ceea ce privește
organizarea internă, politică, financiară și de prețuri și de realitățile cu exteriorul. Însă, având in
vedere ca firmele din top 100 au filiale în aproape toată lumea, înseamnă că dimensiunile celorlalte
compnii se reduc mult din punctul de vedere al numarului de filiale detinute.6 Unii experti in
domeniul întreprinderilor multinaționale consideră că o firmă, pentru a i se putea atibui
caracteristica de transnatională, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să realizeze afaceri
4 D. Minculovici (coord), Op. Cit; pag. 17
5 Richard, J. Et collab., Analyse financiere et gestion de groupes, Economica, Paris, 2008, pp. 10-16,
6 Boniciu, Florin, Investitiile străine directe și noua ordine economică mondială, Editura Universitară, 2018, pag 43 Integrarea orizontală și/sau
verticală a afacerilor; integrarea
orizontală constă în combinarea
unor întreprinderi din același
sector de activitate.Diversificarea activităților în
scopul mai bunei gestionări a
riscului aferent afacerilor;
Evitarea preluărilor ostile de
către alte întreprinderi, în urma
unor oferte publice de
cumpărare sau de schimb; Retragerea unor acționari sau a
unor manageri importanți.
9
în cel puțin șase țări; cel putin% din bunurile societății să fie deținute de filialele acesteia de peste
hotare; sau cel putin 20% din vânzările totale ale firmei trebuie să fie realizate in țările în care își
desfășoară activitatea, mai puțin de origine; să dețină și să demonstreze o orientare managerială
integratoare si anume: resursele întreprinderii să fie alocate fără rezerve dincolo de granițele țării
originale; granițele naționale sunt considerate doar constrângeri ce trebuie luate în considerare in
procesul de luare a deciziilor; ele nu sunt parte a definiției companiei însași; structura
organizațională a firmei depășește granițele țării de origine; mobilitatea personalului, care este
transferat la toate filialele firmei din țările-gazdă: managementul își asumă o perspectivă globală
generală; managerii vrivesc lumea ca fiind inerdependentă.7
Astfel, intreprindeile multinaționale se caracterizează prin internațio-nalizarea producției
și prin existența de resurse umane, materiale si financiare la nivel internațional. Valorile acesor
companii sunt: sisemul de management; grija față de mediu; implicarea în viața comunității;marca
sau brandul; sisemul de producție; inovare angajatii; tradiția; adaptarea la cultura locală, sistemul
de distribuție, companiile publicitare. În concluzie, întreprinderea transnațională este un fenomen
economic aflat în plină dinamică, iar teoriile referitoare la aceasta urmează caracterul sau
dinamica, caracterizîndu-se printr-o diversitate extremă. Întreprinderea multințională-principalul-
vector al globalizării. Din 1969, numarul companiilor multinaționale aparținănd celor mai bogate
14 țări ale lumii a crescut de peste trei ori. Importul de bunuri si servicii au o pondere de 24% din
PIB la nivel mondial, adică de două ori mai mare, față de acum 40 de ani. Comerțul internațional
are acum pondere de o patrime din PIB-UL Statelor Unite, iar între 1996 si 2006 se preconiza că
exporturile americane să se majoreze cu 51%. Comerțul mondial reprezintă astăzi 29% din PIB-
ul inregistrat la nivel mondial, adică o creștere cu 10% față de anul 1990. Intreprinderile
multinaționale sunt sisteme economice dezvoltate din corporații internaționale anterioare sau
create in perioada ultumelor decenii, care constau din active tangibile și intangibile – capital
investit în producția de bunuri si/sau servicii, capacității de cercetare dezvoltare, tehnologii
avansate, modalități si practici de organizare și management, legaturi comerciale desfășurate și
deținute in țara de origine și in alte țări. Aceste sisteme sunt mari conglomerate cu o geografie
proprie.8
Întreprinderile multinaționale influențează in proporții insemnate si crescande producția
internațională, dimensiunile si natura operațiunilor care trece pese granițele naționale, procesul de
globalizare. Impactul lor real asupra economiilor naționale este considerabil mai puternic și mai
7 Banciu Florin, Economia Mondială, Editura Universitară, 2018, pag 33.
8 Idem.
10
ramificat decât pot să redea cifrele statistice. Totuși, dacă luăm in discutie top 100 mondial
intocmit in 2001, in care apar cele mai importante corporatii ale lumii, top intocmit de UNCTAD,
sub aspectul naționalității, aproximativ 89% dintre aceste companii, apartineau Marii Triade –
SUA, Uniunea Europeană și Japonia. Interesant este faptul că de exemplu, in 1994, procentl
respectiv se situa la aproximativ 85%-, ceea ce insemna că noile compnii intrate în Top 100provin
din aceleași state care alcătuiesc Marea Triadă. World Investment Report – Transnațional
Corporations, facture and Competitiion Policy pentu anul 1997 de UNCTAD , surprinde faptul că,
pentru al cincilea an consecutiv, Royal Dutch Shell apare ca fider de top 100 mondial al celor mai
mari companii. Pentru a realiza o analiză pertinentă a întreprinderilor multinaționale, aceasta
trebuie să conțină trei laturi importante: cea economică, socială si cea politică. Latura economica
a analizei presupune surprinderea impactului unor companii asupra economiilor de implementare
datorită forței economice de care dispun, precum si datorită fluxurilor de tehnologie, know-how
managerial, cultura corporativă catre țările-gazdă. Puterea financiară a acestor operatori mondiali
este impresionantă, dacă avem în vedere că unii dintre acești aperatori realizează cifre de afaceri
mai mari decât PIB-ul unor state. De exemplu Michelin, producătorul francez de anvelope, isi
realizează 35% din cifra de afaceri in Statele Unite, in timp ce Thomson&Johnson isi derulează
43% din afaceri în străinătate, deci’ sfera afacerii a fiecărui management este mapamondul.
Formarea efectivă a corporatiilor multinaționale datează din a doua jumătate a secolului al XIX-
lea, manifestându-se ca forme de consolidare a puterii economice a marilor firme comerciale
industriale agricole, etc., ca forme superioare de concentrare, organizare si funcționare capitalului
in spațiul economico-geogrfic extern. Ele se vor impune in economia mondială abia după al doilea
război mondial, ajungând să controleze 80% din investitiile externe directe de capital, aproape
70% din schimburile comerciale mondiale, 60% din creditele pe piata de capital internațională.
Societate sau o firmă oarecare este internațională, multinațională au transnațională, dacă
indeplinește următoarele trei condiții:
Daca capitalul social al firmei este detinut de actionari dispersati
in mai multe tari;
Daca conducatorii firmei sunt de diferite nationalitati;
Daca strategia si planificarea productiei firmei se elaboreaza la
scara mondiala.
11
Se pare că există foarte puține firme care îndeplinesc simultan toate aceste conditii.o
societate este multinațională dacă are filiale în mai multe țari și are o startegie și o organizare la
scara mondiala.Prin urmare dimensiunea ,filialele și aspiratția spre conditia de monoplol la nivel
mondial sunt condițiile principale ale unei societăți multinaționale sau transnaționale.in privința
dimensiunii nu exista o limta in funcție de care sa se aprcieze dacă o socitate oarecare este
transnaționala.Parerile pot fi diferite desigur. Dacă întreprinderi din mai multe țari sunt integrate
vertical sau orizontal și daca ele se afla subo conducere central unica ,indiferent de sediul
acesteia,daca,în ala doile rand, capitalul lor socila reprezinta cote-parți ale capitalului unia și
aceluiași proprietar sau grup asociat de proprietari,indiferent de naționaliate sau cetațenia lor ,se
poate spune ca acele intreprinderi formeaza împreuna o societate multinaționala,transnaționala
sau internaționala.Indiferent de forma inetgrarii,intepriderile joacă rolul de filiale ale aceleași
firme,ele nu au o conducere complet autonomă și se subordonează deciziilor principale ale
conducerii centrale. Referitor la criteriile utilizate pentru desemnarea societaților multinaționale
consideram necesare unele precizăride natură metodologică care pot face lumină în delimtarea
acestor societăți:să reflecte interesele reale ale expansiunii economice spre exterior;să reflecte o
situație de monopol pe piață;să cumuleze trăsături ce definesc poziția lor în viața economica
internațională ;să permita o cuantificare efectelor economice obținute și avantajele reale ale
expansiunii economice.Astfel ,societațile multinaționale pot fi definite ca forme superiare de
concentrare și centaralizare a capitalurilo naționale la scara mondială ,a căror activitate se
desfășoară preponderent în afara granitelor țăriii,în condițiile creșterii interdependențeleor
economice,ale progresului științifico-tehnic, a înaspririi concurenței pe planextern și care prin
forța și dominația economică realizează un nivel superior de profitabiltate al activitații lor ,exercită
o influență importantă asupra fenomenelor moetar-valutare,financiare și asupra strategiilor
economice ,sociale și ploitice mondiale.Societațile multinaționale apar ,in general ,aproximativ
din aceleași motive care au stat și la baza apariției investițiilor straine de capital.alte cauze care
nu pot fi neglijate sunt legate de progresul tehnic ,gradul de concentrare și cantralizare aa
capitalului și concurența de pe piața mondială.Aceste cauze sunt interdependente.Aparția
societăților mixte la nivel mondial.Această concentrare are loc in focul luptei de concurența dintre
firme,în ultimul secol,dintre tări.9
Experiența a arătat că în lupta de concurența sunt învinse și dau falimentde obicei ,firmele mici și
nu cele mari.Din acest motiv ,firmele acumulează tot mai mult capital,cresc in dimensiuni și iși
extind activitatea ,inclusiv peste graniță.Din acest motiv, o serie de firme din diferite țări se
9 Anghel,Flotin,econimie Mondială ,editura Universitară,2014,pag 43
12
asociează sau fuzionează și iși integrează producția,fie vertical,fie orizontal.dimensiunea firmelor
este în creștere și din cauza progresului tehnic.Pentru a fi rentabil,progresul tehnic cere uneori o
producție de dimensiuni mari,firme cît mai mari sau un capital imens pentru cercetare.In aceste
condiții,dacă o singură firmă nu poate să afecteze singura capitalul necesar cerectării ea se va
asocia în acest scop cu alte firme,inclusiv cu firme din alte state.Calea principala de apariție a
acestor societăți sau de internționalizare a activitătii lor a fost cea a investițiilor directe:anumite
firme naționale și-au construit pur și simplu filiale in alte state.Piața internă devenise prin creșterea
lor ,prea mică pentru ele sau concurența prea mare și profitabilitatea prea mică.Ele căutau
plasamente mai bunepentru capitalurile lor.O altă cale de apariție a societăților multinaționale este
desigur cea a investițiilor de portofoliu:o firma oarecare,națională,cumpară o parte sau toate
acțiunile unei firme rivale dintr-o altă țară;firma care cumpără devine astfel asociată ,apărînd pe
această cale,o firmă mixtă,în primul caz ,sau pur și simplu o înghite pe cealaltă sau o absoarbe,în
al doilea caz.Există situații cand agenți economici din mai multe țări înființează o firma nouă
,atrăgînd in acestproces și unele guverne,dînd astfel naștere ,pe această cale unei firme
multinaționale,dar cu vechime si experiență mai mare.În ultimul timp apar firme noi
multinaționale ,sau unele din ele își măresc capitalul social prin fuziunea unor firme mai vechi
care incercă să limiteze concurența sau să dobîndeacsă o putere mai mare pe piața mondială.Cea
ce trebuie reținut din analiza căilor apariției și înmulțiri societăților multinaționale este faptul că
acest proces tinde să mărescă continuu dimensiunea firmelor sau gradul de concentrare a
captalului,pîna cînd firmele sau o parte tot mai mare din ele ajung să-și desfăsoare activitatea la
nivel global,înainte de punctarea principaleleor trăsături ale activitații societăților multinaționale
în perioada postbelica ,consideram necesară o prezentare a spațiului economic de manifestare a
acestora.Literatura economica consemnează faptul că aceasta sa dezvoltat treptat ,cuprinzand mai
multe etape.
Prima etapă in acestă evoluție complexă a spațiului economic o reprezintă cea desfăsurata.perioada
a fost marcată in primul rînd,de schimbările produse de revoluția industrială ,corporațiile extindu-
și activitatea internaționala pe un fundal preponderent comercial al activităților pe care le
desfăsurau și axîndu-se în mai mică măsură pe activele deținute în străinătate.10 Nu apare incă
fenomenul internaționalizări activităților econmice ,a diviziuni munci și a piețelor.Corporațiile
acționau asemanator unor colonisti,fiind îndreptate spre exploatarea resurselor de materii prime
destinate prelucrarii in metropole.este epoca în care ,în spațiul economic au predominat doi
principali actorii:firma însăși,pe de o parte și partenerii săi de comerț pe de alta. Adoua etapă în
10 Idem
13
definirea spațiului economic de manifestare a corporației.Corporațiile americane și europene ating
stadiul maturități ,își definesc mai bine scopurile și obiectivele și se manifestă o integrare a
activității filialelor in cadrul economiilor statelor gazdă.Este perioada de inceput a afirmării
naționale,dar și a practicilor protecționiste.Aceste au determinat în parte extinderea activităților de
producție in strainatate și marirea activelor expatriate.Țările gazdă au inceput să acorde o tot mai
mare atenție operaținilor efectuate de filialele firmelor străine,in condițiile creșterii in dimensiuni
a cartelurilor oligopoliste pe diferite piețe.Dar nu se poate vorbi despre o multinaționalizare
deplină a activităților corporației,datorită faptului că nu apăruse specializarea interfilială,iar
comerțul intrafirmă nu era incă dezvoltat.Erau mai mult exploatate avantajele izvorate din
localizarea firmelor in străinătate.A treia etapa este cuprinsă intre 1945 și sfîrșitul anilor
1960.Perioada a fost marcată în principal de progresele inregistrate in stiință și tehnică,precum și
de o adevarată revoluție în modul de organizare și de acțiune a corporațiilor multinaționale,precum
și a primelor semne ale raspandirii lor globale.Au fost anii de hegemonie a corporațiilor
americane,dar și de ascensiune a firmelor japoneze și de refacere a Europei în urma consecințelor
razboiului.Totodată cererea sporită a statelor în cea ce priveștemateriile prime și tehnologiile au
dus la creareaa tot mai multor filiale locale,a caror producție a reprezentat pentru țara gazdă un
substituit al importurilor.Companiile au evoluat de la un stadiu monocentric la unul
policentric,realizînd sisteme integrate și eficientede producție și comercializare pe diferite
continente.A crescut rolul tehnologiilor avansate, a tehnicilor de conducere și a capitalului
uman,depășind ca importanță simplul avantaj al localizării.După alți autori,perioada aceasta este
a celor trei actori,adică firma,parteneri ei de afaceri și statul gazdă.Aparta etapă este cea din 1970
ăi mijlocul anilor 1980.Predomină în aceată etapă caracterul geoconcentric al corporațiilor ,crește
pondera și rolul comerțului și specializării intrafirmă,pe fondul accentuări proceselor de integrare
regională.Este perioada celor patru actori.primilor trei ,expuși mai inainte,li se adaugă statele de
origine a firmelor multinaționale,care au inceput să controleze mai atent și să direcționeze
activitățile firmelor,tocmai datorită amplorii acestora.Fluxurile de investiții directe în străinătate
au crescut și sau diversificat,definind tot mai exact cei trei poli ai economiei
internaționale:America de Nord,uniunea Europeană ăi asia de Sud-est.Cea de a cincea etapă în
evolutia cadrului economic de mnifestare a corporațiilor este cuprinsă între 1986 și zilele
noastre.Este etapa care a creat perspectiva acțiunii acestor entități economice intr-un cadru globalși
intr-unul multidimensional,impus d economia lumii.Totodată, această etapă poate fi considerată
cea a stadiului multiactori,deoarece,pe langă statul de origine,cel de gazdă,corporație și parteneri
de afaceri,se afirmă diferite grupuri de interes,agenții și organizații internaționale,aliate cu caracter
14
economic,care încearcă să conroleze și să influenteze tot mai mult firma cu caracter global.11De
asemenea ,in țările din Europa de Est,firmele multinaționale joacă un rol extrem de importantîn
cea ce privește crearea cadrului competițional pe piațele țărilor respective.Prin colaborarea cu
firmele locale întreprinderile multinaționale transferă principalele valori
corporative,tehnologologia și know-how,jucand un rol important ăn creșterea cometivității
firmelor locale.Interesul Romîniei în atragerea marilor intreprinderi multinaționale este
evident,dacă avem in vedere nevoia de a forma noi culturi corporative.Disponibilitatea tuturor
guvernelor de după 1989 în a acorda facilități investitorilor străini vine să cofirme acest
lucru.Practicarea unor politici macro economice apreciaeaă o crestere semnificativă a numărului
de întrprinderi multinaționale prezente în economia romînească.
1.3 Recunoașterea juridică privind grupurile de societăți
In funcție de modul de constituire și de caracteristicile proprii, se întalesc mai multe tipuri
de asociere a întreprinderilor:cartelul,concernul,trustul,holdingul,grupul de inteprinderi.Aceasta
formă de asociere sau de structură societară reprezinta o înțelegere liber consimțită între mai multe
înterprinderi care fac parte din aceeași ramură de activitate în vederea realizăriiunui obiectiv
comun.Pentru a participa la realizarea acestui obiectiv ,întreprinderile din cadru cartelului își
limitează independența lor decizională,deși își conservă personaliatatea juridică.Din punct de
vedere juridic ,cartelul nu reprezintă o nouă întreprindere,ci o asociere de întreprinderi pe o durată
mai mare de timp,urmărindu-se eliminarea concurenței dintre eleși obținerea în comun a unei
poziții dominante pe piața de desfacere a produselor.Această latura este de natură să imprime
întreprinderilor asociate o tendință de monopol.Cartelurile se înființează pe baza unor convenții
de asociere.12
Scopul planificării este acela de a analiza în mod sistematic opțiunile poiticii firmei,de a
se focaliza pe alternativele cele mai probabile și chiar de a da formă unor acțiuni viitoare.
Membrii cartelului pot conveni asupra unor chestiuni cum ar fi fixarea prețurilor
,producția,cotele de piață,alocarea de clienți,alocrea a teritoriilor și licitații trucate,înființarea de
11 Schumpeter,Joseph,Poate supraviețui capitalismul?Distrugerea creatoare și viitorul economiei globale,Editura
Publică,2011,pag 176
12 idem
15
agenții comun de vanzări,și de împărțire a beneficiilor sau combinație a acestora.Așadar cartelul
reprezintă din punct de vedere concurențial ce a ce reprezintăasocierea in vederea săvîrșiri de
infracțiuni în materia drpetului penal ,datorată unei înțelegeri între agenți economici concurenți
situați de regulă la același nivel al producției sau distribuției ce are ca obiect fixarea prețurilor
direct sau indirect, împărțirea teritoriilor,alocarea clienților. Cartelul se înființează pentru
îndeplinirea în comun a unuia din următoarele obiective:
În anul 2008 Consiliul Concurentei a decis sancționarea a trei producători de ciment de pe
piața romîneascăcu amenzi de circa 28 mii de euro,pentru practici concentrate de stabilire în
comun a prețurilor de vînzare a cimentului.13Acestea sunt cele mai mari amenziaplicate de
consiliul Concurenței de la înființarea sa pîna în 2008 .În anul 2010 Comisia Europeana a amendat
cu peste 331 milioane de euro nouă producători de cipuri de memorie destinate PC-urilor și server-
13 Stiglitz,Joseph,Mecanizmele Globalizării,Editura Polirom,2008,pag 63 Stabilirea prețurilor de cumpărare, de vânzare, sau a altor condiții
privind desfășurarea tranzacțiilor;
Stabilirea unor limite în ceea ce privește volumul producției și
controlul acesteia;
Controlul piețelor de desfacere;
Stimularea și promovarea dezvoltării tehnice și a
investițiilor;
Repartizarea piețelor sau a surselor de aprovizionare;
Impunerea partenerilor comerciali a unor condiții diferențiate cu
privire la preț și la accesul la anumite facilități;
Condiționarea încheierii contractelor de livrare, de acceptarea de către
partenerii comerciali.
16
elor implicați intr-un cartel.Companiile amendate sunt: Sanmsung, Hynix, Infineon, NEC, Hitachi,
Mitsubishi, Toșiba, Elpida și Nanya Micron compania care a semnalat Comisiei Europene in
2002,existența cartelului a beneficiat de imunitate totală la amendă.De asemenea,in perioada
2003-2006,alte cinci companii au aplicat pentru politica de clemență. Acestea au cooperta cu CE
în cadrul investigației obținînd reduceri ale amenzilor de 45%,27% și 18%.
Concernul este o formă de asociere creată de legislația germană,reprezentînd un model
reușit al conceptului de grup industrial.Potrivit legislațieie germane un concern este alcătuit din
întreprinderi dominate,reunite sub o direcție unică. Ca urmare ,concernul constituie un grup de
întreprideri,administrate de o direcție unică ce aparține de întreprinderea dominantă.Se consideră
întreprindere dominantă acea firmă din concern care deține participații majoritare in capitalul
întreprinderilor dominante și exercită asupra lor control din partea ei. Întreprindera subordonată
este independentă din punct de vedere juridic ,dar ale carei acțiuni sau părți sociale aparțin în
majoritate altei interprinderi.Înterprindera este dependentă,dar juridic independentă, în cazul în
care se află sub stăpînirea unei alte întreprinderi,numită,dominantă ,ce o poate influența in mod
direct sau indirect. Relația de dominație se naste dintr-un contract incheiat de societatea dominantă
și cea dominată,pe baza unei clauze precise in acest sens.14 În conformitate cu o asemenea
clauză,intreprinderea dominantă este împuternicită să dea directive societații dominate și să
acționeze pentru manifestarea interesului de grup.În absența unui asemena contract societatea
dominantă nu poate impune celui celei dominate acțiuni care să fie contrare intereselor
ei,provocândui pierderi .
Trustul constitiuie o formă de asociere a întreprinderilor creată de legislația din dreptul
englez și american,desemnând un patrimoniu independent afecta unui inters. Numarul de fondatori
și de beneficiari ai trustului nu are limite.15 O definiție mai precisă arată că trustul este o societate
nou creată ,privată sau publică,constituită prin fuzionarea mai multor intreprinderi,după dizolvarea
acestora și pierdera personalitați lor juridice. Legislația din țările dezvoltate permite organizarea
firmelor sub formă de trust în domenii foarte diverse și în special pentru organizarea intereselor și
a grupurilor în colectivitățile existente. Asocierea unor întreprinderi intr-un trust are scopul de a
crea o societate puternică, ce înglobează sub o conducere unitară mai multe firme, anterior
independente, iar acționarii acestora devin în mod autromat acționarii trustului care a luat ființă.
În practica curentă, denumirea de trust este folosită pentru a desemna marile întreprinderi ce
14Stanciu,Vasile Miltiade,Economie mondiala.Probleme globale,Editura Universitară,2014,pag 113
15 Socol,Aura gabriela,Macroceconomia inetgrării monetare europene-Cazul României,Editura
Economica,2018,pag,187
17
exercită o influență preponderentă în anumite domenii de activitate, indifferent de modul cum
acestea au luat ființă. Datorită faptului că trustul tinde se dobândească o putere singular, el a fost
asociată cu idea de monopol. Sub acest aspect, trustful desemnează grupul de personae fizice sau
juridice ce dispune de o putere diminantă, asigurându-i astfel o poziție monopol. Ca urmare a
faptului că ideea de monopol este opusă concurenței libere și loiale, încurajată și protejată de
șegislația și doctrina contemporană, in unele țări s-au elaborate legi anti-trust, dar grupurile
societare nu sunt interzise deoarece ele nu se formeaza întodeauna după un interes de monopol.
Un trust public Român este Trustul de Presă al Ministerului Apăreării Naționale care număre
produse video, publizații scrise și emisiuni radio.
Holdingule este cea mai mare celulă organizatorică cunoscută în present în economia
liberal de piață. Termenul a început să fie tot mai frecvent utilizat atât de oamenii de afaceri,
politicieni, economiști, cât și de mediile de informare. Dicționarele dau următoarea informație:
societate monopolistă care deține o cantitate suficientă din acțiunile altei socierăți, astfel încât
poate exercita controlul asupra ei. Rezultă deci că holdingul este o formă particulară de societate
dominant. O altă definiție este următoarea: holdingul reprezintă acea societate sau persoană fizică
care deține sub formă de participație majoritatea acțiunilor sau părților sociale ale uneia sau mai
multor societăți sau care controlează compoziția consiliului de administrație a altor societăți.16
Spre deosebire de grup, societatea holding financiară, adică ea administrează participații
în alte întreprinderi. Holdingul urmărește o strategie coerentă de valorificare a investițiilor sale de
capital. Din aceste motive că mai aproape de realitate este următoarea definițieȘ holdingul
reprezintă o societate de portofoliu, private sau publică, avîând ca obiectiv principal obținerea unei
părți, de regulă cât mai însemnate, din acțiunile altor societăți, care produc sau vând mărfuri, în
vederea asigurării controlului asupra acestora. Un holding are calitatea de “participant” dacă
obține 10-15% din acțiunile altor societăți, iar acestea din urmă devin filiale numai în cazul în care
holdingul posedă peste 50% din acțiunile lor. Se pune problema daca există vreo diferență între
un holding și o societate-mamă clasică. Holdingul este o societate-mamă, dar nu orice societate-
mamă este un holding. Holdingul provine de la verbul englezesc to hold, ceea ce înseamnă că
holdingul are ca funcție unică deținerea de titluri ale altor societăți. Aceasta înseamnă că holdingul
este o societate de portpfpliu, care nu exercită activități de exploatare.17 Alături de cartel holdingul
se afirmă în present ca una din formele de cooperare în curs de consolidare în țările dezvoltate cu
16 Scutaru Liliana, Investiții străine directe. Politici și studii empirice în contextual dezvoltării durabile, Editura
Economică, București, 2014, pag. 98
17 Roubini Nouriel, Mihm Stephen, Economia crizelor, Editura Publică, 2014, pag. 43
18
economie de piață. Realizarea primei funcțiuni va face ca holdingul să aibă un rol hotărâtor în
controlul desfășurării activității întreprinderilor dominate. Astfel, pentru a asigura o coeziune
ridicată în procesul de conducere ți coordonare unitară a activității mai multor societăți comerciale
pe acțiuni, acționarii unora dintre acestea se pot constitui intr-un holding, devenind astfel
acționarul principal al altor societăți comerciale componente.
Creșterea firmelor are ca effect regrupare întreprinderilor sub conducerea unor societăți-
mamp. La ora actualp, toate sectoarele economice din țările dezvoltate sunt afectate de fenomenul
de concentrare, care îmbracă în același timp un aspect national, cât și unul international. Pentru a
putea justifica existența unui grup sunt necesare două operațiuni:
În general, se considetă că grupul se formează în domeniul industrial și cel commercial, ca
urmare a operațiunilor de concentrare tehnică și economică, operații care afectează dimensiunea,
compoziția și gestiunea capitalului productiv.18 Sub acest aspect, concentrarea producției în
siderurgie sau în construcțiile navale confirm această afirmație. Potrivit unui comunicat de presă
furnizat de Institutul Național de Statistică în anul 2008, cel mai mare procent de grupuri de
întreprinderi au fost identificate în secțiunea comerț cu ridicata si cu amănuntul, repararea
autovehiculelor și motocicletelor, secțiunea industria prelucratoare, secțiunea activității
profesionale, științifie și tehnice și secțiunea construcții. În funcție de ponderea numărului de
salariați, majoritatea subgrupurilor de întreprinderi din România sunt controlate din Germania,
Italia sau Franța. Grupurile industrial constituie un concept pus la puct de economiștii și juriștii
europeni, în special cei francezi și italieni, și nu are la bază ideea de monopol, ci aceea de
productivitate și competitivitate. Scopul constituirii grupurilor industrial nu este, deci, dobândirea
unei poziții de monopol, ci realizarea unei productivități maxime, de natură a stimula concurența
și nu de a o elimina. Deși prin concepția sa, grupul industrial este opus trustului, ca și acesta el are
în fruntea sa o întreprindere dominant, ce exercită controlul său asupra celorlalte firme.19
18 Idem.
19 Postelnicu cătălin, Economie internațională. Aspecte teoretico-metodologice și practice, Editura RisoPrint, 2011,
pag. 44. Identificarea unui centru de decizie, adică a întreprinderii-mamă;
Determinarea configurației grupului alcătuit din ansamblul societăților
controlate de societatea-mamă.
19
Grupul industrial este un concept mai larg decât acela de grup societar, deoarece, pe de o
parte, grupurile industrial se pot constitui nu numai din participații de capital sau uniuni personale,
ci și din diferite tipuri de convenții, iar, pe de altă parte, componentele grupului nu sunt numai
structure societare, ci și alte tipuri de firme. Orice grup societar este și un grup industrial, dacă are
și activități industrial în profilul său. Concernul prezentat anterior, este o structură care se
încadrează în grupul industrial. FINMECCANICA este un conglomerate Italian, al doilea grup
industrial din Italia și cel mai mare din domeniul înaltei tehnologii. Este unul dintre liderii europeni
în producția de tehnică și echipamente pentru industria aerospațială, a sistemelor de apărare și de
securitate.20 Proiectează și produce nave, elicoptere, avioane de patrulare maritimă, sateliți și
infrastructură sapațială pentru telecomunicații, sisteme electronice de apărare, sisteme subacvatice
sau sisteme de Securitate și IT. Grupul de interese economice reprezină o investiție a legislației
francize, ce a fost însușită și de legislația germane, belgianș, si, in general, de țările din Uniunea
Europeană. Așa cum s-a precizat, el dă posibilitatea membrilor să desfățoare acțiuni commune și
să înfrunte concurența, cu respectarea independenței fiecăruia. Din punct de vedere organizatoric
și functional, GIE este mai simplu ca o societate, având însă o eficiență mai mare decât o
societate.21 Se înființează pe baze contractuale, de cătr agenții economici preexistenți. Prin actul
de constituire se precizează:
Părțile constitutive ale grupului sunt obligate unele față de altele să respecte cauzele
contractuale, iar dacă o parte a produs daune este obligate să le plătească. In raport cu tertii, părțile
răspund nemijlocit și solidar. Grupul în participație sau asocierea în participație reprezintă unul
20 Ilie Georgeta, Investiții internaționale, Editura Pro Universitaria, 2018, pag 55.
21 Hetaș Gavra Roxana, Globalizarea financiară în economia contemporană, Editura Bastion, 2018, pag 177. Denumirea grupului;
Elemente de identificare;
Durata;
Obiectul și sediul social;
Modul de funcționare și încetare a activității;
Drepturile și obligațiile părților.
20
din cele mai vechi forme de grupuri, present în diferite sisteme de drept, a cărei constituire are loc
prin asocierea, pe baze contractuale, a unor comercianți personae fizice sau juridice. Un asemenea
grup nu are personalitate juridică și nu este obligația să se înmatriculeze. Datorită acestui fapt,
existența sa produce efecte numai între părți.
Administrarea, conducerea, controlul și funcționarea acestui grup, precum și drepturile și
obligațiile părților sunt asemănătoare cu activitățile similar din cadrul societăților în nume
colectiv.22
2 Capitolul 2. Prezentarea principalelor metode de consolidare a
situațiilor financiare
2.1 Rolul situațiilor financiare consolidate
Într-un referential contabil actuală, rolul situațiilor financiare consolidate este acela de a
oferii o ilustrare financiară structurată referitoare la poziția financiară și tranzacțiile realizate de
grup. Situațiile financiare consolidate trebuie să ofere o informare despre poziția financiară,
performanțele și fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi, informare care trebuie să fie utilă în
luarea deciziilor economice. Pentru a realiza acest scop, situațiile financiare consolidate trebuie să
ofere informații care să permit utilizatorilor efectuarea de previziuni asupra fluxurilor de
trezorerie, în special referitoare la scadența și probabilitatea lor. In acest sens, informațiile vizează:
22 Held David ș.a., Transformări globale, Editura Polirom, 2004, pag 63.
21
Aceste informații este necesar să permit utilizatorilor de conturi să precizeze capacitatea
întreprinderii în cauză de a achita dividend, dobânzi si, la modul general, de s-și plătii datoriile la
scadențele prevezute. In conformitate cu IAS prezentarea unui set integral al situațiilor financiare
include următoarele componente:
Potrivit OMFP 3055/2009, sitațiile financiare consolidate cuprind bilanțul consolidate,
contul de profit și pierdere consolidate și notele explicative ale situațiilor financiare consolidate.
Situațiile financiare consolidate oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare și
a profitului sau pierderii societăților incluse în aceste situații financiare, socotite ca un tot unitar.
Dincolo de aceste situații financiare, prin descrierea și explicarea trăsăturilor principale ale
performanțelor financiare și poziției financiare, precum și explicarea trăsăturilor principale ale
performanței financiare și poziției financiare, precum și incertitudinile principale cu care acestea
se confruntă, societățile sunt încurajate să ofere punctele de vedere critice ale conducerii,. Un atare
raport trebuie să includă: Activele controlate de grup, adică resursele generatoare de fluxuri
de trezorerie viitoare;
Datoriile grupului, adică pasivele externe care trebuie să se
găsească la originea plăților;
Capitalurile proprii, ca interes rezidual al proprietarilor în
activele controlate de grup;
Rezultatul grupului și, într-o accepție mai largă, performanța
sa economică, redate prin reflectrea evoluției capitalurilor
proprii, evoluție din care sunt excluse efectele operațiilor
efectuate direct cu proprietarii;
Fluxurile de trezorerie trecute, care se pot constitui în bază pentru
determinarea fluxurilor de trezorerie viitoare.
BilanțulContul de profit si
pierdereO situație care să
arate
22
2.2 Perioada de consolidare
În vederea prezentării situațiilor financiare consolidate este necesar să se delimiteze
ansamblul societăților care aparțin grupului. În acest sens trebuie să se determine mai întâi
perimetrul de consolidare. În principiu, perimetrul înconjoară toate societățile asupra cărora
întreprinderea consolidantă există un control exclusive, un control conjunctiv sau concomitant sau,
în sfârșit o influență notabilă. Perimetrul de consolidare reprezintă granița care delimitează
subansamblurile ce au intre ele legături destul de strânse, de o manieră încât consolidarea
situațiilor financiare să aibă un sens. Putem considera, cu alte cuvinte, că perimetrul de consolidare
este constituit din liderul de grup și societățile consolidate, respective societățile asupra cărora
societatea-mamă exercită control exclusive, control conjunctiv sau influență notabilă. Potrivit
normelor românești prin Ordinul Ministrului Finanțelor pentru consolidarea conturilor aprobata
legea nr. 3055/2009, prin care se definește faptul că grupul reprezintă ansamblul constituit din
întreprinderea-mamă și filialele sale. Astfel spus, grupul este ansamblul de societăți în care fiecare
dintre acestea are personalitate juridică, dar cu un centru unic de decizie, numit lider de grup.
Societatea-mamă este o întreprindere care are una sau mai multe filiale. În principiu, o societate-
mamă posedă mai mult de 50% din capitalul societății-filială, in acest capital nu sunt cuprinse Factorii principali și influențele ce
detrmină performațele, inclusiv a
schimbărilor de mediu în care operează
entitatea, a răspunsului acesteia la astfel
de schimbări și efecte, a politicii ei în
materie de investiții pentru a menține și
crește performanțele din care, în mod
distinct, se cuvine să se prezinte politica
referitoare la dividende;Sursele de finanțare utilizate de entitate,
apoliticii sale referitoare la rata
îndatorării și a politicilor conducerii, în
materie de risc;
Soliditatea entității și resurselor acesteia,
elemete a căror expresie valorică nu este
reflectată în bilanț, în conformitate cu
referențialul contabil intrenațional.
23
acțiunile cu dividend prioritar, fără drept de vot. Ea deține, astfel, majoritatea absolute în adunările
generaleordinare și în organelle de conducere ale filialei; cu mai mult din două treimi din capital,
societatea-mamăare majoritatea calificată în adunările generale extraordinare. Grupul formează o
entitate economică; el nu are personalitate juridică.
Filiala este o întreprindere controlată de o altă entitate, denumită anterior societate-mamă.
Poate exista și situația in care o filiala să aparțină a două societăți-mamă, precum și cea în care o
societăți-mamă cotată la bursă să aibe o filială necotată. În referențialul contabil international
precum și în limbajul de consolidare controlul este oferit de puterea de a conduce politicile privind
exploatarea și finanțarea unei întreprinderi, astfel încât să se obțină avantaje din activitățile sale.
Trebuie să se facă distincție între control și interes (sau participație), care reprezintă posedarea
unei părți din capitalul unei societăți. Termenul de control poate fi apreciat în sensul lui francez și
atunci este echivalent cu cel de verificare sau, în sensul britanic, de putere. Controlul poate lua
forma controlului conjunctiv și a controlului exclusive. La rândul lui, controlul exclusive se poate
efectua ca un control de drept sau un control de fapt. Prin controlul exclusive de drept se presupune
ca societatea-mamă să dețină direct sau indirect prin intermediul filialelor sale, un procent mai
mare de 50% din drepturile de vot. În referențialul international, sunt formulate patru situații în
care operează controlul de fapt:
Societatea-mamă posedă mai mult
de jumătate din drepturile de vot,
ca urmare a unui acord cu alți
investitori; uzanțele arată că, în
principiu, societatea-mamă ar
trebui să dețină totuși mai mult de
40% din drepturile de vot;Societatea-mamă are puterea să
conducă exploatarea si finanțarea
întrepinderii controlate, printr-o
dispoziție a statutelor sau printr-un
acord;
Societatea-mamă poate să
numească sau să revoce
majoritatea membrilor din
consiliul de administrație sau a
unui organ de conducere
echivalent; Societatea-mamă are puterea de a
reuni majoritatea drepturilor de vot
în acest consiliu sau în acest organ.
24
Contabilitatea franceză ne arată faptul că, controlul de fapt demonstrat se realizează prin
desemnarea, timp de 2 exerciții financiare successive, a majorității mambrilor organelor de
administrație, de supraveghere sau de conducere. În practică, atunci când întreprinderea poate să
desemneze, din momentul achiziției unei entități, majoritatea membrilor organelor de conducere,
controlul de fap teste asigurat imediat. Îtreprinderea consolidantă este socotită ca efectuând această
desemnare, atunci când ea a dispus, în cursul acelei perioade, de o fracțiune mai mare de 40% din
drepturile de vot și când niciun alt acționar sau asociat nu deținea, direct sau indirect, o fracțiune
mai mare decât a sa. Conform referențialului international, controlul conjunctiv reprezintă
împărțirea, printr-un accord contractual, a controlului asupra asupra unei societăți sau a unei
activități economice, intre un număr redus de acționari, care o controlează în comun, firește nici
unul fără acordul celorlalți nu poate lua decizii. Conform IAS 31 – Interese în asocierile în
participatie, controlul conjunctiv este împărțirea unei întreprinderi exploatate în comun de un
numar limitat de acționari sau de asociați, de o așa manieră încât politicile financiare și cele de
exploatare să reiasă din acordul lor. În afară de cele două tipuri de control, în legăturile dintre două
societăți mai poate apărea și influența notabilă. Această influența notabilă, pe înțelesul
international, reprezină puterea de a participa la deciziile referitoare la politicile financiare și de
exploatare ale unei întreprinderi, fără ca totuși să se manifeste un control asupra acestor decizii.
Aceasta se evidențiază prin:
Dacă un investitor posedă, direct sau indirect, prin filialele sale, între 20% și 50% din
drepturile de vot, dar nu suficient pentru a exercita un control exclusiv sau conjunctiv, într-o
Prezența în consiliul de administrație sau în
organismul de conducere echivalent;
Participarea în procesul de luare a deciziilor;
Existența de tranzacții semnificative cu
întreprinderea influențată notabil;
Schimbul de personal de administrație;
Furnizarea de informații tehnice importante.
25
întreprindere, se consider că el exercită o influență de-a dreptul notabilă, exceptând situația în care
se se arată, în mod clar că el exercită o influență notabilă, scoțând din calcul, in mod clar, situația
în care se demonstrează că această influență nu există. O întreprindere în care investitorul are o
influență notabilă și care nu este nici filială, nici asociere în participație este întreprindere asociată.
În cadrul referențialului francez se specifică faptul că:
2.3 Metode de consolidare și metodologia aplicării lor
2.3.1 Metoda integrării globale
Relația societate-mamă-filialăse concretizează atunci cîând prima dintre ele este capabilă
de a o controla exclusive pe cea de a doua. Consolidarea, în acest caz, presupune aplicarea
standardului international IAS 27 – Situațiile financiare consolidate și individuale.23 O societate
mama întocmește și prezintă situații financiare consolidate, exceptând situația în care ea însăși
este o filială a altei societăți – mama.24 Conturile consolidate trebuie să include, pe lăngă
societatea-mamă, toate filialele, cu excepția celor care sunt controlate doar temporar. Situațiile
financiare consolidate trebuie să fie întocmite prin folosirea unor politici contabile uniforme.
Decalajul între datele de raportare ale societății-mamă și datele de raportare ale filialelor
23 Chirică l., Curs complet de contabilitate și fiscalitate, vol. II, editura Economică, București, 2017, pag 81
24 Mateș D, Matiș D., Cotleț D., Contabilitatea financiară a entităților economice, Editura Mirton, Timișoara, 2016,
pag.27 Influența notabilă poate să rezulte în
special dintr-o reprezentare în
organele de conducere sau de
supraveghere, din participarea la
deciziile strategice, din existența unor
operații semnificative între
întreprinderi, din schimbul de
persoane de conducere sau din
legaturi de dependență tehnică;Existența fracțiunii minime de 20%
din drepturile de vot este respinsă
daca ea nu permite exercitarea unei
influențe notabile, fapt care trebuie să
fie justificat în anexă.
În caz contrar, poate fi adusă proba
unei influențe notabile chiar dacă se
deține mai puțin de 20% din
drepturile de vot.
26
consolidate nu trebuie să fie mai mare de trei luni. Soldurile operațiilor, câștigurile sau pierderile
nerealizate în cadrul grupului trebuie eliminate în totalitate. Cum întocmirea situațiilor financiare
consolidate se face pe baza situațiilor financiare individuale ale societăților grupului, aceste situații
trebuie să fie retratate înainte de începerea operațiilor propriu-zise de consolidare.
Aceste retratări se referă la omogenizarea datelor de închidere și a politicilor contabile
utilizate, respective la eliminarea efectelor fiscale. Retratările de omogenizare se realizează prin
aplicarea politicilor de contabilizare și evaluare în consolidare. Retratările de eliminare a efectelor
fiscale vizează eliminarea incidentelor unor restricții juridice și fiscale, pentru a realiza o
imaginefidelă a conturilor, în primul rând a poziției financiare și performanșelor grupului. Cu
respectarea realității economice. Consolidarea propriu-zisă ptrsupune parcurgerea următoarelor
etape: preluarea și cumularea elementelor din bilațurile și din conturile de profit și pierdere ale
liderului de grup și filialelor, care definesc ansamblul, prin unul din cele două suporturi tehnice de
consolidare. În cazul metodei integrării globale, elementele din bilanțurile și din conturile de profit
și pierdere sunt preluate în proporție de 100%; eliminarea conturilor reciproce; eliminarea
rezultatelor interne – profiturile nerealizatetrebuie să fie eliminate în totalitate la fel și pierderile
nerealizate. Repartizarea capitalurilor propria ale filialei între grup și acționarii minoritari.25
Astfel la nivelul bilanțului procedăm astfel:
25 Gîrbină M.M., Bunea Șt., Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS-IFRS, vol I, Ed. CECCAR
București, 2015, pag. 92
-se elimină titlurile deținute de societatea –mamă într-o filială consolidată, la valoarea lor
contabilă;
-calculul și înregistrarea cotei din capitalurile filialei consolidate (capital social +
rezerve), care participă la rezerva consolidată;
-calculul și înregistrarea cotei din rezultatul filialei consolidate, care participă la
rezultatul consolidat;
-calculul și înregistrarea intereselor acționarilor minoritari
27
La nivelul contului de profit și pierdere repartizarea rezultatului unei filiale se face între
rezultatul consolidate și interesele acționarilor minoritari. Procesul de consolidare se încheie cu
prezentarea situațiilor financiare consolidate.26
2.3.2 Metoda integrării proporționale
Metoda integrării proporționale se aplică în cazul intereselor în asocierile în participație.
O asociere în participație este un accord contractual în virtutea căruia două sau mai multe părți
convin să exercite o activitate economică plasată sub control conjunctiv. Un asociat într-o asociere
în participație este un participant la o asociere în participație, care exercită un control conjunctiva
supra acesteia.27 Un investitor într-o asocoere în participație este un participant în cadrul acesteia,
dar el nu exercită un control conjunctiva supra acesteia. Asocierile în participație se referă la o
gamă diversă de forme și de structure. Standardul IAS 31 prezintă, în acest sens, trei mari categorii:
activități aflate sub control conjunctiv, active aflate sub control conjunctiv, entitățile aflate sub
control conjunctiv.28
Activitățile aflate sub contro conjunctiv reprezintă forma cea mai simplă de asociere în
participație. Fiecare antreprenor suportă propriile cheltuieli, utilizează propriile active și resurse,
pentru realizarea activităților supuse unui control comun cu alți antreprenori. Acordul contractual
prevede, în special, modul în care pot fi împărțite veniturile generate de vânzarea producției,
precum și cheltuielile commune.29
Cum toate activele, datoriile, cheltuielile și veniturile sunt înregistrate în situațiile
financiare individuale, în situațiile financiare aferente grupului nu este necesară nici o ajustare in
privința acestor elemente atunci când un asociat al respectivei asocieri în participație prezintă
situații financiare consolidate. Unui asociat poate să nu-i fie impusă o contabilitate distinctă și
aceasta poate să nu întocmească situații financiare. Totuți la modul general, asociații pot să
26 Colț D., Megan o., Pistol I., Raportările financiare ale entităților economice, Editura Mirton, Timișoara, 2015, pag.
45;
27 Năsrasă I., Fiscalitatea & contabilitate, Editura Actual Consulting, Piatra Neamț, 2014, pag. 71;
28 Georgescu I., Elemente de contabilitate aplicată în societățile comerciale și în instituțiile publice, Editura Sedcom
Libris, Iași, 2015, pag 31;
29 Feleagă L. Feleagă N., Contabilitatea financiară. O abordare europeană și internațională, Vol. I, Editura
Economică, București 2015;
28
întocmeascăsituații financiare. Totuși, la modul general, asociații pot să întocmească conturile de
gestiune, pentru a putea să evalueze performanțele asocierii. 30
Această formă de asociere în participație presulune exploatarea unuia sau mai multor
active supuse unui control conjunctiv. Fiecare antreprenor are dreptul la o parte din bunurile
fabricate și serviciile prestate, prin utilizarea acestor active, și își asumă în contrapartidă, o parte
convenită din cheltuielile generate de folosirea lor. Sub aspect contabil, fiecare antreprenor
înregistrează în situațiile sale financiare și, în consecință, in situațiile sale financiare consolidate:31
Conoscut fiind că activele, datoriile, veniturile și cheltuielile sunt contabilizate deja în
situațiile financiare individuale ale asociatului în asocierea în participație și, în consecință, in
situațiile sale financiare consolidate, nu este asociată nicio ajustare sau altp procedurp de
consolidare, cu privire la aceste elemente, atunci când asociatul își prezintă situațiile financiare
consolidate. Prelucrarea activelor aflate sub control conjunctiv ține cont de realitatea economică
și, în general, de forma juridică a asocierii în particiăație.32 O contabilitate distinctă a asocierii în
participație poate să se limiteze la cheltuielile angajate în comun de asociați, asumate în cote
convenite. Asocierea poate să nu întocmească situații financiare, chiar dacă asociații întocmesc
conturi de gestiune pentru a putea evalua performanța asocierii.33
30 Scorțescu Gh., Contabilitatea asociațiilor și fundațiilor “Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2016, pag. 22;
31 Staicu Șt., Mihai M, Rogoveanu I., Contabilitate financiară conformă cu directivele europene, Editura
Universitară, Craiova, 2016, pag. 71;
32 Emil Horomnea, Fundamentele științifice ale contabilității. Doctrină, Concept, Lexicon, Editura Tipon Moldova,
Iași 2008, pag 56;
33 Bunget O. C., Contabilitatea românească între reformă și convergență, Editura Economică, București, 2016;
Cota parte din activele
aflate sub control
conjunctiv, clasificate în
funcție de natura activelor
Cota sa parte din datoriile
angajate in comun cu ceilalti
antreprenori
Orice venit generat de
vânzarea sau de utilizarea
cotei sale părți din producția
asocierii în participție
Orice cheltuială angajată în
numele participției în
asocierea respectivă.
29
O entitate aflată sub control conjunctiv este o asociere în participație care presupune
crearea unei societăți pe acțiuni, a unei societăți de personae sau a unei entități, în care fiecare
antreprenor deșine o participație. Altfel spus, activitatea comună se exercită în cadrul unei entități
juridice independente controlate în comun de antreprenori. Entitatea create controlează activele,
suportă cheltuieli și realizarezăvenituri, Ea poate să încheie și să deruleze contracte în nume
propriu și să procure resursele necesare realizării obiectivului său social. Împărțirea rezultatelor
se face conform necesitățile fixate în statut.34
Toate activele, datoriile, cheltuielile și veniturile sunt contabilizate la entitatea aflată sub
control conjunctiv. În bilanțul antreprenorial nu se găsește, în mod specific, decât participația lor
la capitalul entității. Consolidarea prin metoda integrării proporționale, în cazul asocierii în
participație, este, în contextual aplicării standardului IAS 31, prelucrarea de referință. Integrarea
proporțională presupune parcurgerea acelorați etape de lucru utilizate ca și în cazul metodei de
consolidare prin integrare globală.35 Diferența față de metoda integrării globale se referă la faptul
că valorile din situațiile financiare ale asocierii în participație sunt luate la nivelul prorate
participației antreprenorului. Efectele conturilor reciproce între antreprenor și entitatea aflată sub
control conjunctiv trebuie să fie eliminate în aceeași manieră folosită și în cazul integrării globale.
Singura diferență este că eliminarea este limitată la nivelul procentajuluide integrare al societății
controlate conjunctiv. La terminarea exercițiului, profiturile interne incluse în unele elemente de
active ale uneia sau alteia dintre întreprinderi sunt eliminate și ele la nivelul procentajului de
integrare al societății controlate conjunctiv. Similar cazului integrării globale, pierderile interne
sunt eliminate doar atunci când ele nu reprezintă o pierdere definitive de valoare, ci sunt datorate
utilizăriiunor prețuri de transfer care se abat semnificativ de la valoarea de piață.36
În privința eliminării participației asociatul în entitatea aflată sub control conjuntiv,
opertația este mai simplă decât în cazul integrării globale deoarece, dupa cum s-a precizat anterior,
cumularea elementelor situațiilor sinanciare este limitatăla partea asociatului în activele și datoriile
asocierii în participație și, ca atare, nu trebuie să mai fie puse în evidență interesele minoritate.
Dacă principala caracteristică a unei asocieri în participație este activitatea economică în care două
sau mai multe părți interesate au capacitatea de a exercita și s-au angajat în mod contractual să
exercite controlul conjunctiv, acesta nu trebuie să fie tradusă prin faptul că fiecare parte asociatî
34 Tabără N., Contabilitatea romînească între reformă și convergență, editura Sedcom Libris, Iași, 2015, pag. 56;
35 Popa A.M., Pitulice I.C., Nichita M.,Jianu I., Studii practice privind aplicarea Standardelor Internaționale de
Raportare Financiară în România, Editura Contaplus, Ploiești, 2005, pag. 108;
36 Paraschivescu M. D., Păvăloia W., radu F, Olaru G.D., Contabilitate financiară aplicațiiși studio de caz, editura
Tehnopress, Iași 2015 ( pag 132-155)
30
are un interes financiar egal în asociere. Este cunoscut faptul că părțile associate au participații
diferite la activele nete ți la profitul sau pierderea unei asociații, dare le sunt egale, din punct de
vedere al exercitării controlului.
2.3.3 Punerea în echivalență
Metoda punerii în echivalență este o metodă de contabilizare conform căreia participația
este înregistrată, initial, la nivelul costului și este ajustată, apoi, pentru a ține cont de schimbările
posterioare achiziției cotei-părți a investitorului, în activul net al întreprinderii deținute. Metoda
își găsește aplicare în cazul întreprinderilor associate, ca prelucrare de referință (IAS 28), și al
asocierilor în participație, sub aspectul celeilalte prelucrări autorizate (IAS 31). În cazul conturilor
individuale ale investitorului, IASB lasă o mare libertate de alegere, deoarece acesta poate să
contabilizeze participația la nivgelul costului său ori să folosească metoda utilizată în contextual
conturilor consolidate.37
În comparație cu cee ace se întâmplă în cazul consolidării prin integrarea globală sau prin
integrarea proporțională și spre deosebire de acestea, elementele situațiilor financiare ale
întreprinderii associate sau ale asocierii în participație nu sunt cumulate cu cele ale societății care
deține participația. În acest mod, se adduce justificare faptului că punerea în echivalență nu este o
metodă de consolidare, ci mai de grabă o metodă de evaluare. Este și motivul pentru care această
metodă poate să fie utilizată pentru întocmirea situațiilor financiare individuale.38
În comparașie cu definiția filialei, definiția întreprinderii associate arată că trebuie să existe
o investiție intr-o entitate pentru ca aceasta să poată fi considerată o astfel de întreprindere.
Standardul IAS 28 nu prezintă o sumă minimă ce trebuie investită, ci specific doar că investitorul
are o influență notabilă, ceea ce înseamnă puterea de a participa la lucrarea deciziilor de tip
financiar sau care se plasează în zona exploatării, și nu controlul asupra acestora. Astfel spus, ceea
ce este semnificativ în realitate este, în primul rând, dreptul de a participa sau de a influența, și nu
exercitarea efectivă aputerii.39 IAS 28 precizează cota de 20% din partea de vot într-o întreprindere
ca reprezentând limita existenței notabile. În cazul unei participații sub 20%, atestarea influenței
investitoruluise poate realiza numai numai dacă întreprinderea în care s-a investit face o declarație
care să certifice o atare influență. Este evident că o participație mai mare de 20% nu atestă, in mod
37 Ristea M. coo., Băviță I., Nițulescu I., Contabilitatea financiară, Editura Universitară, București, 2015, pag. 88;
38 Ristea M., Contabilitatea financiară, Editura Universitară, București, 2015, pag. 33;
39 Bonget O. C., Contabilitatea românească între reformă și convergență, Editura Economică, București 2015, pag
103
31
obligatoriu, o influență semnificativă, dacă există un pachet majoritar deținut sau controlat de o
altă parte, cu toate că o astfel de influență nu este îngrădită, în mod necesar, să apară în astfel de
situații.40
Întreprinderile associate sunt supuse standardului IAS 36 – Deprecierea activelor. În condițiile în
care există indici de depreciere a unor astfel de investiții, întreprinderea recunoaște o depreciere,
prin aplicarea acestui standard. În conformitate cu acest standard, o depreciere este recunoscută
mai întâi, pentru a reduce valoarea oricărui fond comercial implicat de întreprinderea asociată. În
materie de prezentare a informațiilor referitoare la investițiile în întreprinderile associate și ale
asocierii în participație, se impune descrierea datelor semnificative și a proporției drepturilor de
vot deținute. Investițiile contabilizate prin metoda punerii în echivalență trebuie să fie recunoscute
ca fiind active pe termen lung, în cadrul bilanțului contabil consolidate, iar partea de profit sau
pierdere a investitorului, în cadrul acestui tip de investiții , trebuie identificată ca element distinct
în contul de profit ți pierdere consolidate.
3 Capitolul 3. Studiu de caz
3.1 Prezentarea general a societății
3.1.1 Scurt istoric al societății
S.C. ARGUS S.A. este o societate pe acțiuni, înregistrată la registrul comerțului din
Constanța sub nr. J13/550/1991, cod fiscal RO1872644, cu sediu în Constanța, str. Industrială, nr.
1, fiind o unitate reprezentatovă în industria uleiurilor vegetale din România. Obținerea uleiurilor
vegetale, din plante oleaginoase, reprezintă un process cu tradiție în România, izvoarele istorice
menționând existența acestora în București, încă din prima jumătate a sec. al XVIII-lea.
În sens industrial se poate vorbi de prelucrarea semințelor oleaginoase, în România, la
mijlocului secolului XIX. La sfârșitul perioadei interbelice, industria uleiului din România
cuprindea 138 de fabrici, din care 80% erau fabrici mici, care nu utilizau în total decât ceva mai
mult de jumătate din capacitatea de producție. Fabrica de ulei Argus a fost ânființată ân anul 1943,
sub denumirea de S.A.R. ARGUS, având capital privat român cu sediu în Constanța, în fosta zonă
40 Florea Șt., Contabilitatea financiară a întreprinderii: Conform cu OMFP 1752/2016 și Standardele Internaționale
de Contabilitate (IAS), Editura Ex Ponto, Constanța, 2006, pag. 68-72;
32
Obor. În 1948 are loc naționalizarea și schimbarea denumirii in Întreprinderea Industrială de Stat
Argus, ulterior denumirea Întreprinderea de Ulei Constanța. În anul 1968 s-a început o nouă
investiție pentru construirea unei fabrici modern cu capital mai mare. Cele două unități au
funcționat împreună până in 1980 când vechea unitate a fost dezafectată.
Argus S.A. Constanța s-a constituit ca societate omercială în anul 1991, conform Legilor
15/1990 si 31/1990, devenind societate cu capital integral privat autohton la sfârșitul anului 1996,
reprezentând un success al metodei de privatizare MEBO.
Începând cu anul 2002, S.C. ARGUS S.A. este listată la piața de capital RASDAQ și
începând cu 19 septembrie 2004, societatea a fost translatată pe sistemul ethnic BVB. Începând
cu 16.09.2011, CNVM a dispus suspendarea de la tranzacționare a acțiunilor societății având în
vedere condițiile de nelegalitate în care s-a desfășurat Adunarea Generală A Acțitonarilor S.C.
ARGUS S.A. din data d e16.09.2011. A fost reluată tranzacționarea acțiunilor societății din data
de 13.06.2013.
3.1.2. Obiectl de activitate
Obiectul de activitate al societății este producerea și comercializarea de ulei brut de
floarea-soarelui, rapiță și soia; ulei rafinat vrac; ulei rafinat îmbuteliat în butelii PET de 1 litru, 2
litri, 5 litri, 10 litri â, srot furajer, acizi grași.
În conformitatecu obiectul de activitate, ARGUS S.A. produce și comercializează ulei
rafinat vrac, îmbuteliat, sroturi furajere. Sroturile furajere se comercializează, în principal, pe piața
externă. Uleiul rafinat vrac se comercializează pe piața internă, principalii clienți fiind
producătorii de conserve de carne și pește și pe piața de bioconbustibil.
Uleiul rafinat îmbuteliat se comercializează, in principal pe piața internă, în cadrul rețelelor
de hypermarket-uri și a celor de tip cash&carry, precum și prin intermediul distribuitorilor
regionali. Societatea ARGUS S.A. are contracte de comercializare cu principale rețele de
magazine la nivel national, precum și cu rețelele de supermarket-uri locale. Ponderea rețelelor de
magazine de tip hypermarchet și a celor de tip cash&carry, în totalul vânzărilor în anul 2012 este
de peste 82%. Diferența se comercializează prin intermediul distribuitorilor regionali existenți în
fiecare județ al țării.
33
3.1.3 Structura organizatorică a societății
Organizarea intregii activități a societății care satisfacerințelor clienților și introducerea
unui sistem de management al calității datorită condițiilor de mediu externe, este o nouă abordare
dominant în inteaga organizare.
Societatea comercială ARGUS are o structură de conducere votată de Adunarea Generală
a Acționarilor, fiind organizată pe compartimente funcționale și secții de producție și auxiliare.
Organizarea întregii activități a societății către satisfacerea cerințelor clienților și
introducerea unui sistem de management al calității datorită în principal condițiilor de mediu
extern, este o abordare dominant în întreaga organizație.
ARGUS SA Constanța s-a dezvoltat prin participări de capital la societăți cu profil de
producție și comerț, transporturi și achiziții produse Agricole, configurând o structură de natura
grupului de firme.
Organigrama firmei este următoarea:
Echipa managerială este formată din:
34
Președintele Consiliului de Administrație: Radu Anina
Director General: ing. Raun Ioan
Director Comercial: ec. Marcel Haret
Director tehnic: ing. Robu Sabin
Contabil Șef: ec. Trandafir Valentina
AGA are obligație principal:
a) Să aprobe situațiile financiare anuale și să stabilească reăartizarea profitului net;
b) Să desemneze administratorii și cenzorii, să îi revoce/demită și să le dea descărcare de
activitate, precum și să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are
character obligatoriu, potrivit legii;
c) Să decidă urmărirea administratorilor și cenzorilor pentru daunele pricinuite societății,
desemnând și persoana însărcinată să o exercite;
d) Să modifice actul constitutive.
Consiliul de administrație are următoarele competențe de bază, care nu pot fi delegate
directorilor:
a) Stabilirea direcțiilor principale de activitate și de dezvoltare ale societății;
b) Stabilirea politicilor contabile și a sistemului de control financiar, precum și aprobarea
planificării financiare;
c) Numirea și revocarea directorilor și stabilirea remunerației lor;
d) Supravegherea activității directorilor;
e) Pregătirea raportului annual, organizarea adunării generele a acționarilor și implementarea
horărârilor acesteia;
f) Introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenței societății.
Directorul general are în subordinea direct pe Directorul Tehnic, compartimentele Asigurarea
Calității, Ofertate, Licitare, Contractare, Urmărirea Producției, Santierele și depozitul:
a) Asigură conducerea general și operative a societății, în condiții de rentabilitate și răspunde
de realizarea tuturor obligațiilor ce decurg din contractile încheiate cu clienții la termenele
stabilite, în concordanță cu politica și obiectivele în domeniul calității precum și în
conformitate cu cerințele de calitate impuse de legislația în vigoare și clauzele
contractuale;
35
b) Reprezintă societatea în relațiile cu persoanele juridice sau fizice și cu organelle publice,
la întâlniri de afaceri, reuniuni profesionale sau științifice, interne și internaționale;
c) Angajează răspunderea patrimonială a societății prin semnătura sa;
d) Aprobă structura organizatorică a societății;
e) Analizează și aprobă: bilanțul și contul de profit și pierdere, bugetul de venituri și cheltuieli
pentru exercițiul următor, contractarea de împrumuturi bancare interne sau externe, nivelul
și condițiile împrumuturilor respective, listarea investițiilor noi și a reparațiilor capitale.
Directorul Tehnic are in subordine compartimentele Aprovizionare și Mecanizare transport:
a) Răspunde direct de buna desfățurare și realizare a cerințelor proceselor pentru care este
proprietare/responsabil;
b) Răspunde de activitatea de planificare, lansare în execuție ți urmărire a execuției lucrărilor,
în corelație cu celelalte activități conform cerințelor contractelor perfectate cu clienții;
c) Coordonează și răspunde de desfășurarea întregului process de procurare a produselor,
serviciilor și echipamentelor de la furnizori/subcontractanți, necesare executării lucrărilor
de construcții montaj și producției secundare, realizate de organizație;
Directorul Commercial are următoarele atribuții:
a) Organizează și coordonează activitatea Departamentului Comercial;
b) Elaborează bugetul de venituri și cheltuieli ale departamentului Comercial;
c) Monitorizează costurile încadrate în buget și propune măsuri de corectare a acestora;
d) Coordonează toate proiectele acordate în condiții optime;
e) Elaborează strategia de marketing împreună cu Direcorul de Marketing
Contabilul Șef are următoarele atribuții:
a) Asigură întocmirea documentelor justificative privind operațiile contabile;
b) Urmărește înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a tuturor operațiilor
patrimoniale;
c) Exercită controlul preventive privind legalitatea operațiilor;
d) Asigură controlul înregistrărilor contabile, procedeele de prelucrare a datelor și exactitatea
acestora;
e) Organizează păstrarea documentelor justificative, a registrelor și bilanțurilor contabile;
f) Stabilește planul de conturi și asigură implementarea acestuia;
g) Stabilește monografia contabilă privind înregistrarea operațiunilor patrimoniale;
36
h) Stabilește procedurio de lucru specific care să asigure evidența contabilă
i) Asigură întocmirea raportului destinate Administrației Financiare și de control, bancare,
statistice;
j) Asigurarea întocmirii bilanțului contabil;
k) Prezintă Directorului economic rapoarte conținând rezultate financiar-contabile.
3.1.4 Misiune, obiective, strategii
Valorificând tradiția de peste 70 ani, misiunea ARGUS este de a desăvârși arta de a
produce un ulei românesc de calitate pe care să-l ofere pe masa tuturor românilor.
VIZIUNE
– Să fie un lider în industria de procesare a semințelor oleaginoase;
– Să asigure produse de calitate clienților săi;
– Să construiască parteneriate durabile cu toți colaboratorii lor.
VALORI
– Orientarea către client;
– Integritate și respect;
– Angajament către toți colaboratorii noștrii;
– Grija față de mediu;
– Munca de echipă.
–
3.2 Procesul de analiză și decizie a societății
În cursul anulnui 2017, structura acționariatului s-a modificat semnificativ în urma
tranzacțiilor din lunile iulie-august 2017 prin care un pachet semnificativ de acțiuni deținut de
către fosta conducere executive so salariați S.C. ARGUS S.A. a fost transferat de către un grup de
persoane juridice ( din care face parte si S.C. ALTUR SLATINA) și fizice controlate direct sau
indirect de către omul de afaceri Chelu Constantin Cătălin, care împreună au ajuns să detină
43,393% din capitalul social al societății.
Structura actionariat la 31,12,2018 este:
37
Organisme locale/naționale la care firma este afiliată:
Grupul ARGUS S.A. cuprinde Societatea Argus S.A. (Societatea) si filialele sale, Argus
Trans S.R.L. Constanța, Comcereal S.A. Tulcea si Cereal Prest S.R.L. Tulcea ( filiala a Comcereal
S.A. Tulcea), precum si Rex Agra S.R.L. Constanța, denumite impreuna GRUPUL.
ARGUS TRANS S.R.L.
Societatea Argus Trans S.R.L. a fost înființată de ARGUS S.A. in anul 2003 și are ca obiect
de activitate „Prestări servicii transport”. La 31 decembrie 2018 Argus S.A. deține 100% din
capitalul social al Argus Trans S.R.L. Actionar Numar acțiuni Val. Nominală
totală (lei)Procentaj deținut
(%)
Persoane juridice din care: 28.029.881,00 42.044.822,00 78,34
SIF OLTENIA 11.427.954,00 17.147.931,00 31,94
S.C. ALTUR SLATINA 3.139.800,00 4.709.700,00 8,78
BUSINESS CAPITAL FOR
ROMANIA-OPORTUNITY
FUND COORPERATIF 2.237.600,00 3.356.400,00 6,25
SIF BANAT-CRISANA 1.790.432,00 2.683.535,00 5,00
Persoane fizice din care: 7.750.585,00 11.625.878,00 21,66
SIMION CATI CONSTANTA 2.054.934,00 3.082.401,00 5,74
TOTAL 35.780.466,00 53.670.699,00 100,00
Societate / Filiale Obiect de activitate31.12.2017
Cost procentaj (lei)
dețint%31.12.2018
Procentaj deținutCost lei
COMCEREAL S.A. TULCEAPRESTĂRI SERVICII
AGRICOLE 66,75
4.998.185,00 66,75 4.998.185,00
ARGUS TRANS S.R.L.
CONSTANȚAPRESTĂRI SERVICII
TRANSPORT 100,00
2.215.000,00 100,00 2.125.000,00
REX ANGRA S.R.L.
CONSTANȚACOMERȚ CU
RIDICATA, PRODUSE
AGRICOLE BRUTE SI
ANIMALE VII 54,75
1.301.569,00 99,96 1.470.326,00
ENTITĂȚI CONTROLATE
ÎN COMUN ALIMENT
MURFALTAR S.R.L.
CONSTANȚACOMERȚ CU
AMĂNUNTUL IN
MAGAZINE
NESPECIALIZATE 55,04
1.111.414,00 55,04 1.111.414,00
TOTAL 8.324.599,00 9.704.925,00
38
COMCEREAL S.A. TULCEA
Societatea Comcereal S.A. a devenit filială a ARGUS S.A. in anul 2000 si este cotată pe
piața RASDAQ. La 31 Decembrie 2018 ARGUS S.A. deține 66,75% din capitalul social al
Comcereal S.A.
Comcereal S.A. își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii și industriei alimentare.
Activitatea de bază o reprezintă condiționarea, depozitarea si comercializarea produselor agricole.
Comcereal S.A. s-a înființat prin HG 1054/1995 ca urmare a reorganizării fostei Romcereal
RA Tulcea în doi agenți economici, respectiv Comcereal S.A. Tulcea si Agentia Națională a
Produselor Agricole RA Tulcea.
În luna octombrie 2006, Comcereal SA s-a reorganizat prin înfgiințarea Cereal Prest
S.R.L., deținută integral de Comcereal S.A.
REX AGRA SRL CONSTANȚA
Societatea Rex Agra S.R.L a devenit filială a ARGUS SA in anul 2018. La 31 decembrie
2018 Argus SA deținea 99,96% din capitalul social al REX AGRA S.R.L. Societatea își desfășoară
activitatea în domeniul comercializării cu ridicata a produselor agricole.
ALIMENTAR MURFATLAR S.R.L. CONSTANȚA
De asemenea societatea detine titluri de participare intr-o entitate controlată în comun,
ALIMENT MURFATLAR S.R.L. a fost înființată în anul 1991 și are ca obiect de activitate
comerțul cu amănuntul. La 31 decembrie 2018 ARGUS S.A. deținea 55,04% din capitalul social
al Aliment Murfatlar S.R.L.
3.3 ANALIZA METODEI DE CONSOLIDARE
Consolidarea propriu zisă presupune parcurgerea următoarelor etape:
Preluarea și cumularea elementelor din bilanț și din conturile de profit și pierdere ale
liderului de grup și ale filialelor care definesc ansamblul, prin unul dintre cele două suporturi
tehnice de consolidare.41
41 Feleagă L., Feleagă N., Contabilitate consolidată. O abordare europeană și internațională, Ed. Economică
București, 2015, pag. 34
39
În cazul metodei integrării globale, elementele din bilanțurile și din conturile de profit și
pierdere sunt preluate ăîn proporție de 100%. Ca atare eliminarea este absolut necesară, pentru a
conferi situațiilor financiare consolidate posibilitatea de a reda poziția financiară și performanțele
grupului față de mediul lui exterior. Profiturile nerealizate rezultate trebuie să fie eliminate în
totalitate. De asemenea, pierderile nerealizate, rezultate ca urmare a tranzacțiilor între membrii
grupului, trebuie să fie, în principiu, eliminate, exceptând situația în care costurile pot fi
recuperate. Se duduce că, indiferent de apartenența rezultatelor interne, eliminarea lor este operatie
absolut necesară. Repartizarea capitalurilor proprii ale filialei între grup si actionarii minoritari.42
Repartizarea capitalurilor proprii presupune urmatoarele căi, calcule și înregistrări:
La nivelul bilanțului: eliminarea titlurilor deținute de societatea-mamă intr-o filială
consolidată, la valoarea lor istorică, calculul și inregistrarea cotei din capitalurile filialei
consolidate, care participă la rezerva consolidată, calculul și înregistrarea cotei din rezultatul
filialei consolidate, care participă la rezultatul consolidat și calculul și înregistrarea intereselor
acționarilor minoritari.43
La nivelul contului de profit și pierdere: repartizarea rezultatului unei filiale se face între
rezultatul conslidat so interesele acționarilor minoritari. Procesul se incheie cu prezentarea
situațiilor financiare consolidate.
Grupul de firme ARGUS este compus din societatea-mamă SC ARGUS SA
CONSTANȚA, care deține 66,75% din acțiunile societății SC COMCEREALE SA TULCEA,
100% din părțile sociale ale SC ARGUS TRANS SRL CONSTANȚA, 46,18% din părțile sociale
ale SC ALOMENT URFATLAR CONSTANȚA, 31,58% din părțile sociale ale SC REX AGRA
SRL CONSTANȚA, 8,33% din acțiunile societății SC ECOROM AMBALAJE SA BUCUREȘTI
SI 0,0000338% din acțiunile SC COMCEREALE SA CONSTANȚA.
Pentru că ponderea deținută de SC ARGUS SA Constanța în capitalurile societăților SC
ECOROM AMBALAJE SA București și SC COMCEREALE Constanța este sub 20%, atât
separat cât si luate împreună ca un tot unitar, conform OMF 1752/2015, pot fi excluse de la
consolidare pentru că nu reprezintă o poziție cu o influentă notabilă. Din acest motiv SC ARGUS
SA Constanța a luat decizia să le excludă din situațiile financiare anuale consolidate.
42 Istrate C., Contabilitatea operatiunilor fiscale ale întreprinderii – suport de curs, 2008, pag, 42
43 Cernușca L., Interferențe fiscale în contabilitate, Ed. Tribuna Economică, București, 2015, pag. 89.
40
Conform procentelor pe care le deține în capitalurile societăților afiliate sau în care deține
interese de participare vom folosi metoda integrării globale pentru consolidarea bilanțurilor anuale
ale S.C. COMCEREAL S.A Tulcea si S.C. ARGUS TRANS S.R.L. Constanța și metoda punerii
în echivalență pentru SC ALIMENT MURFATLAR Constanța si SC REX AGRA S.R.L
Constanța.
În primă fază a consolidării verificăm dacă grupul de firme ARGUS îndeplinește condițiile
impuse de OMF 1752/2015 pentru a întocmi situațiile financiare consolidate.
ACTIVE TOTALE
102.848.124 + 2.783.241+13.119.073*66,75% + 6.805.521*46,18% + 3.796.602*31,58% =
118.730.103
118.730.103 lei : 4,6597 lei/€ = 25.480,20 €
CIFRA DE AFACERI NETĂ
108.776.687 + 3.942.748 + 11.330.704*66,75% + 36.728.377*46,18% + 9.600.228*31,58% =
140.275.596
140.275.596 lei : 4,6597 lei/€ = 30.103.997€
Deci, în urma analizei grupul de firme ARGUS depășește toate cele trei condiții de mărime
impuse pentru consolidarea financiare anuale. Ținând cont că avem două societăți afiliate și două
societăți in care avem interese de participare, vom proceda întâi la consolidarea prin metoda
integrării si după aceea la consolidarea situațiilor prin punere în echivalență.
Având în vedere că la unele achizitii nu există bilanțuri și conturi de venituri și cheltuieli
încheiate la data achiziției, S.C. ARGUS SA Constanța a luat hotărârea să fie calculate toate
retratările ca și cum ar di achiziționate la data primei consolidări, adică la 31.12.2017. De aceea și
primele sitații financiare anuale consolidate nu vor fi prezentate comparativ cu anul 2016.
Prima etapă în consolidare prin metoda integrării globale este de a aduna elementele de
bilanț si din contul de profit si pierdere, unul câte unul, obținându-se un bilanț și un cont de profit
și pierdere intermediare, astfel:
41
INDICATOR NR.
RAND BILANȚ
ARGUS S.A.
CONSTANȚA BILANȚ ARGUS
TRANS S.R.L.
CONSTANȚA BILANȚ
COMCEREAL
S.A. BILANȚ
INTERMEDIAR
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI
NECORPORALE
1. Cheltuieli de
constituire 01
–
–
–
–
2. Cheltuieli de
dezvoltare 02
–
–
–
3. Concesiuni, brevete,
licențe, mărci
comerciale, drepturi si
active similare și ale
imobilizări
necorporale 03
82.932,00
3.573,00 –
86.505,00
4. Fond comercial 04
–
–
–
–
5. Avansuri și
imobilizări
necorporale în curs de
execuție 05
–
–
–
–
Total(rd. 01 pana la
05) 06
82.932,00
3.573,00
86.505,00
II. IMOBILIZĂRI CORPORAL
1. Terenuri si
construcții 07
19.692.682,00
–
3.749.403,00
23.442.085,00
2. Instalații tehnice și
mașini 08
24.331.195,00
1.913.038,00
749.814,00
26.994.047,00
3. Alte instalații,
utilaje și mobilier 09
58.191,00
1.762,00
14.090,00
74.043,00
4. Avansuri și
imobilizări corporale
în curs de execuție 10
218.025,00
–
–
218.025,00
TOTAL (rd. 07 pana
la 10) 11
44.300.093,00
1.914.800,00
4.513.307,00
50.728.200,00
42
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Acțiuni deținute la
entități afiliate 12
6.678.303,00
–
1.033.600,00
7.711.903,00
2. Împrumuturi
acordate entităților pe
bază de interese de
participare 13
–
–
–
–
3. Interese de
participare 14
1.286.937,00
–
–
1.286.937,00
4. Împrumuturi
acordate entităților pe
bază de interese de
participare 15
–
–
–
–
5. Interese deținute ca
imobilizări 16
200,00
200,00
6. Alte imprumuturi 17
23.211,00
–
–
23.211,00
TOTAL (rd. 12 pana
la 17) 18
7.988.651,00
–
1.033.600,00
9.022.251,00
IV. TITLURI PUSE
ÎN ECHIVALENȚĂ 19
–
–
–
–
ACTIVE
IMOBILIZATE
TOTAL (rd.
06+11+18+19 20
52.371.676,00
1.918.373,00
5.546.907,00
59.836.956,00
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime și
materiale sonsumabile 21
27.389.365,00
21.693,00
124.082,00
27.535.140,00
2. Producția in curs de
execuție 22
11.227.311,00
–
–
11.227.311,00
3. Produse finite și
mărfuri 23
1.896.381,00
–
1.519.995,00
3.416.376,00
4. Avansuri pentru
cumpărări de stocuri 24
17.619,00
12,00
–
17.631,00
43
TOTAL (rd. 21 pana
la 24 25
40.530.676,00
21.705,00
1.644.077,00
42.196.458,00
II. CREANȚE
1. Creanțe comerciale 26
8.667.738,00
360.428,00
2.268.208,00
11.296.374,00
2. Sume de încasat de
la entități afiliate
neincluse în
consolidare 27
–
–
–
–
3. Sume de încasat de
la entitățile de care
compania este legată
în virtutea intereselor
de participare 28
–
–
–
–
4. Alte creanțe 29
47.982,00
181.483,00
105.300,00
334.765,00
5. Capital subscris și
nevărsat 30
–
–
–
–
TOTAL (rd. 26 pana
la 30) 31
8.715.720,00
541.911,00
2.373.508,00
11.631.139,00
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
1. Acțiuni deținute la
entități afiliate 32
–
–
–
–
2. Alte investiții pe
termen scurt 33
–
–
–
–
TOTAL(rd. 32 pana
la 33) 34
–
–
–
–
IV. CASA ȘI
CONTURI LA
BĂNCI 35
1.230.052,00
301.248,00
3.554.584,00
5.085.884,00
ACTIVE
CIRCULANTE
TOTAL (rd. 25 + 31
+ 34 + 35) 36
50.476.448,00
864.864,00
7.572.169,00
58.913.481,00
C. CHELTUIELI
ÎN AVANS 37
58.267,00
103.620,00
7.466,00
169.353,00
44
D. DATORII: SUME CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN
AN
1. Împrumuturi din
emisiunea de
obligațiuni
prevazându-se separat
împrumuturile din
emisiunea de
obligațiuni
convertibile 38
–
–
–
–
2. Sume datorate
instituțiilor de credit 39
39.414.734,00
–
–
39.414.734,00
3. Avansuri incasate in
contul comenzilor 40
947.549,00
–
7.568,00
955.117,00
4. Datorii comerciale –
furnizori 41
7.209.247,00
175.047,00
55.380,00
7.439.674,00
5. Efecte de comerț de
plătit 42
–
–
–
–
6. Sume datorate
entităților afiliate
neîncasate in
consolidare 43
929.999,00
–
–
929.999,00
7. Sume datorate
entităților de care
compania este legată
în virtutea intereselor
de participare 44
–
–
–
–
8. Alte datorii, inclusiv
datoriile fiscale si
datoriile privind
asigurările sociale 45
1.520.946,00
25.462,00
447.538,00
1.993.946,00
TOTAL (rd. 38 pana
la rd 45) 46
50.022.475,00
200.509,00
510.486,00
50.733.470,00
E. ACTIVE
CIRCULANTE
NETE/ DATORII 47
512.241,00
767.974,00
6.984.228,00
8.264.443,00
45
CURENTE NETE
(rd. 36 + 37 – 46 -63)
F. TOTAL
ACTIVE MINUS
DATORII
CURENTE (rd. 20
+ 47 – 62) 48
52.630.636,00
2.686.347,00
12.531.135,00
67.848.118,00
G. DATORIIș SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN
AN
1. Împrumuturi din
emisiunea de
obligațiuni,
prezentându-se separat
împrumuturiole din
emisiunea de
obligațiuni
convertibile 49
–
–
–
–
2. Sume datorate
instituțiilor de credit 50
3.909.206,00
–
–
3.909.206,00
3. Avansuri incasate in
contul comenzilor 51
–
–
–
–
4. Datorii comerciale –
furnizori 52
–
–
–
–
5. Efecte comerciale
de plătit 53
–
–
–
–
6. Sume datorate
entităților afiliate
neîncasate in
consolidare 54
–
–
–
–
7. Sume datorate
entităților de care
compania este legată
în virtutea intereselor
de participare 55
–
–
–
–
46
8. Alte datorii, inclusiv
datoriile fiscale si
datoriile privind
asigurările sociale 56
33.461,00
1.006.302,00
33.786,00
1.073.549,00
TOTAL (rd.49 pana
la 56) 57
3.942.667,00
1.006.302,00
33.786,00
4.982.755,00
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru
pensii si obligații
similare 58
–
–
–
–
2. Provizioane pentru
impozite 59
558.346,00
–
–
558.346,00
3. Alte provizioane 60
–
–
–
–
TOTAL (rd. 58 pana
la 60) 61
558.346,00
–
–
558.346,00
I. VENITURI ÎN AVANS
1. Subvenții pentru
investiții 62
253.281,00
–
–
–
2. Vanituri înregistrate
în avans 63
–
–
84.921,00
84.921,00
TOTAL (rd, 62+63) 64
253.281,00
–
84.921,00
338.202,00
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris
vărsat 65
53.711.968,00
2.125.001,00
7.191.098,00
63.028.067,00
2. Capital subscris
nevărsat 66
–
–
–
–
TOTAL (rd. 65+66) 67
53.711.968,00
2.125.001,00
7.191.098,00
63.028.067,00
II. PRIME DE
CAPITAL 68
97.247,00
–
–
97.247,00
III. REZERVE DIN
REEVALUARE 69
7.269.725,00
–
–
7.269.725,00
47
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 70
4.069.619,00
–
542.578,00
4.612.197,00
2. Rezerve statutare
sau contractuale 71
–
–
–
–
3. Rezerve de valoare
justă 72
960.019,00
–
–
960.019,00
4. Rezerve
reprezentând surplusul
realizat din rezerve in
reevaluare 73
1.943.903,00
–
–
1.943.903,00
5. Alte rezerve 74
–
–
3.824.593,00
3.824.593,00
6. Actiuni proprii 75
422.291,00
422.291,00
TOTAL ( rd. 70 pana
la 74 – 75) 76
6.551.250,00
–
4.367.171,00
10.918.421,00
V. Rezerve din
conversie 77
–
–
–
–
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTATĂ
SOLD C 78
–
–
–
–
SOLD D 79
8.761.942,00
408.537,00
–
–
VII. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR AFERENTĂ SOCIETĂȚII
MAMĂ
SOLD C 80
996.210,00
996.210,00
SOLD D 81
10.738.625,00
36.414,00
10.775.039,00
Repartizarea profitului 82
–
–
57.137,00
57.137,00
VIII. INTERESE MINORITARE
1. Profitul sau
pierderea exercițiului 83
–
–
–
–
48
financiar aferentă
intereselor minoritare
2. Alte capitaluri
proprii 84
–
–
–
–
TOTAL (rd. 83 + 84) 85
–
–
–
–
CAPITALURI
PROPRII – TOTAL
(rd. 67+ 68 +69 +76+
77+ 78+ 79+ 80- 81-
82+ 85) 86
48.129.623,00
1.680.050,00
12.497.342,00
71.477.494,00
Dupa ce am adunat elementele bilanțul și contul de profit și pierdere, începem sa facem
retrateri privind consolidarea:
1) Calculul fondului comercial:
Pentru acțiunile deținute la S.C. ARGUS TRANS SRL Constanța, S.C. ARGUS S.A.
Constanța a plătit suma de 2.125.000 lei, dar a si constituit un provizion în valoare de 444.951 lei
pentru pierderile înregistrate de la înființare și până în prezent.
(1) 101.2 = 261 2.125.000 lei
Capital social Acțiuni deținute la entități
afiliate ARGUS TRANS
(2) 296.1 = 781 444.951 lei
Ajustări pentru pierderea de valoare a
acțiunilor deținute la entități afiliate Venituri din ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor
(3) 781 = 121 444.951 lei
Venituri din ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor Profit și pierdere
49
S.C. ARGUS S.A. Constanța deține 66,75% din capitalul social al S.C. COMCEREAL
TULCEA , de aceea vom calcula care este partea aferentă societății mamă și care este partea
aferentă intereselor minoritare, astfel:
Capital social
ARGUS 7.191.098,00* 66,75% = 4.800.057
INTERESE MINORITARE 7.191.098,00 – 4.800.057 = 2.391.041
(4) 101.2 = % 7.191.100 lei
261
Capital social Acțiuni deținute la
entități afiliate
COMCEREAL
TULCEA 4.800.057 lei
108 2.391.041 lei
Interese minoritare
S.C. COMCEREALE S.A. TULCEA nu are profit sau pierdere reportată din anii anteriori deci
diferența între partea care îi revine lui S.C. ARGUS S.A. Constanța și costul investiției reprezintă
fond comercial, astfel:
4.998.253 lei – 4.800.057 lei = 198.196 lei
(5) 207 = 261 198.196 lei
Fond comercial Acțiuni deținute la
entități afiliate
COMCEREAL
TULCEA
50
2) Repartizarea rezervelor și a rezultatului exercițiului între societatea – mamă și
interesele minoritare:
S.C. ARGUS TRANS S.R.L. Constanța nu a constituit rezerve deoarece a înregistrat numai
pierderi până în prezent, iar rezultatul este pierdere care se siportă integral de grupul ARGUS.
S.C. COMCEREAL S.A. Tulcea are rezerve in valoare de 4.367.171 lei, din care
2.915.087 lei (4.367.171*66,75%) revin grupuluo și 331.240 lei revin intereselor minoritare.
(6) 106 = % 4.367.171 lei
106
Rezerve Rezerve consolidate 2.915.087 lei
107 1.452.084 lei
Interese minoritare
(7) 121 = % 996.210 lei
121
Profit și pierdere Profit și pierdere
aferenta aentității
integrate 664.970 lei
108 331.240 lei
Interese minoritare
3) Eliminarea soldurilor de creanțe și datorii între filiale și societatea mamă
ARGUS TRANS S.R.L. CONSTANȚA
(8) 401 = 411 30 lei
Furnizori ARGUS
TRANS S.R.L. Clienti ARGUS S.A.
51
(9) 401 = 411 240.152 lei
Furnizori ARGUS
S.A. Clienti ARGUS
TRANS S.R.L.
ARGUS TRANS S.R.L. Constanța a acordat un împrumut societății mamă din care mai
este de achitat 180.000 lei. Se anulează și acest sold:
(10) 166.1 = 451.1 180.000 lei
Datorii față de
entități afiliate Datorii între
entitățile afiliate
COMCEREAL SA TULCEA
(11) 401 = 411 1.235.359 lei
Furnizori ARGUS
S.A. Clienti
COMCEREAL
TULCEA
La rândul ei și COMCEREAL SA Tulcea a împrumutat societatea-mamă, rămânând neachitată
suma de 750.000lei, sumă evidențiată de această societate în contul 411.
(12) 166.1 = 411 750.000 lei
Datorii față de
entități afiliate Clienti
COMCEREAL
TULCEA
4) Eliminarea rulajelor din cursul anului între societatea-mamă și societățile filiale
ARGUS TRANS S.R.L. Constanța a efectuat în cursul anului transport de floarea soarelui
în valoare de 499.428,60 lei care a fost în valoarea materiei prime care ulterior a fost dată în
consum. Deci corecția aferentă este:
52
(13) 704 = 601 499.429 lei
Venituri din lucrări
și servicii prestate
ARGUS TRANS Cheltuieli cu
materiile prime
ARGUS S.A.
Constanța
ARGUS TRANS S.R.L. CONSTANȚA execută și servicii de transport ulei în valoare de
2.745.950,55 lei, corecșia fiind:
(14) 704 = 624 2.745.951 lei
Venituri din lucrări
și servicii prestate
ARGUS TRANS Cheltuieli cu
transportul de bunuri
și persoane ARGUS
S.A. Constanța
COMCEREAL S.A. Tulcea a efectual prestări de servicii pentru materia primă depozitată în
silozurile sale, valoarea care o parte este inclusă in valoarea stocurilor de materie primă aflată la
terți la sfârșitul anului, iar o parte a fost inclusă în valoarea materiei prime consumate:
(15) 704 = 351 1.491.862 lei
Venituri din lucrări
și servicii prestate
ARGUS TRANS Materii si materiale
aflate la terți
ARGUS S.A.
Constanța
(16) 121 = 704 1.491.862 lei
Profit si pierdere
aferentă entităților
integrate Venituri din lucrări
și servicii prestate
COMCEREALE
TULCEA
(17) 704 = 601 819.429 lei
53
Venituri din lucrări
și servicii prestate
COMCEREALE
TULCEA Cheltuieli cu
materiile prime
ARGUS S.A.
Constanța
S.C. COMCEREALE SA Tulcea a vândut către S.C. ARGUS S.A. Constanța sămânța de floarea
soarelui in valoare de 1.773.918 lwi, sămânță care a fost consumată în procesul de producție.
Corecția va fiȘ
(18) 704 = 601 1.773.918 lei
Venituri din lucrări
și servicii prestate
COMCEREALE
TULCEA Cheltuieli cu
materiile prime
ARGUS S.A.
Constanța
5) Eliminarea dividendelor încasate in cursul anului
SC ARGUS SA Constanța a ăncasat dividende în cursul anului 2017 aferente anului 2016 de la
COMCEREAL S.A. Tulcea în valoare de 604.813 lei.
(19) 761.3 = 117 604.813 lei
Venituri din acțiuni
deținute la entități
afiliate Rezultatul reportat
(20) 121 = 761.3 604.813 lei
Profit și pierdere
aferent societății-
mamă Venituri din acțiuni
deținute la entități
afiliate
În urma retratărilor efectuate vom obține bilanțul intermediar II în urma consolidării prin metoda
integrării globale, astfel:
54
BILANȚ INTERMEDIAR II
INDICATOR NR.
RAND BILANȚ
INTERMEDIAR I RETRATĂRI
PRIVIND
CONSOLIDAREA
PRIN METODA
INTEGRĂRII
GLOBALE BILANȚ
INTERMEDIAR
II
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire 01 – – –
2. Cheltuieli de dezvoltare 02 – – –
3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci
comerciale, drepturi si active similare și
ale imobilizări necorporale 03 86.506,00 –
86.506,00
4. Fond comercial 04 – 198.196,00
198.196,00
5. Avansuri și imobilizări necorporale
în curs de execuție 05 – – –
Total(rd. 01 pana la 05) 06 86.506,00 198.196,00
284.702,00
II. IMOBILIZĂRI CORPORAL
1. Terenuri si construcții 07 23.442.085,00 –
23.442.085,00
2. Instalații tehnice și mașini 08 26.994.047,00 –
26.994.047,00
3. Alte instalații, utilaje și mobilier 09 74.043,00 –
74.043,00
4. Avansuri și imobilizări corporale în
curs de execuție 10 218.025,00 –
218.025,00
TOTAL (rd. 07 pana la 10) 11 50.728.200,00 –
50.728.200,00
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Acțiuni deținute la entități afiliate 12
7.711.903,00 – 6.678.302,00
1.033.601,00
55
2. Împrumuturi acordate entităților pe
bază de interese de participare 13 – – –
3. Interese de participare 14
1.286.937,00 –
1.286.937,00
4. Împrumuturi acordate entităților pe
bază de interese de participare 15 – – –
5. Interese deținute ca imobilizări 16 200,00
200,00
6. Alte imprumuturi 17 23.211,00 –
23.211,00
TOTAL (rd. 12 pana la 17) 18 9.022.251,00 – 6.678.302,00
2.343.949,00
IV. TITLURI PUSE ÎN
ECHIVALENȚĂ 19 – – –
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL
(rd. 06+11+18+19 20
59.836.957,00 – 6.480.106,00
53.356.851,00
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime și materiale
sonsumabile 21
27.535.140,00 – 1.491.862,00
26.043.278,00
2. Producția in curs de execuție 22
11.227.311,00 –
11.227.311,00
3. Produse finite și mărfuri 23
3.416.376,00 –
3.416.376,00
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 17.631,00 –
17.631,00
TOTAL (rd. 21 pana la 24 25 42.196.458,00 – 1.491.862,00
40.704.596,00
II. CREANȚE
1. Creanțe comerciale 26
11.296.374,00 – 2.225.541,00
9.070.833,00
2. Sume de încasat de la entități afiliate
neincluse în consolidare 27 – – –
3. Sume de încasat de la entitățile de
care compania este legată în virtutea
intereselor de participare 28 – – –
56
4. Alte creanțe 29 334.765,00 – 180.000,00
154.765,00
5. Capital subscris și nevărsat 30 – – –
TOTAL (rd. 26 pana la 30) 31 11.631.139,00 – 2.405.541,00
9.225.598,00
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
1. Acțiuni deținute la entități afiliate 32 – – –
2. Alte investiții pe termen scurt 33 – – –
TOTAL(rd. 32 pana la 33) 34 – – –
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 35
5.085.884,00 –
5.085.884,00
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL
(rd. 25 + 31 + 34 + 35) 36 58.913.481,00 – 3.897.403,00
55.016.078,00
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 37 169.353,00
169.353,00
D. DATORII: SUME CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de
obligațiuni prevazându-se separat
împrumuturile din emisiunea de
obligațiuni convertibile 38 – – –
2. Sume datorate instituțiilor de credit 39
39.414.734,00 –
39.414.734,00
3. Avansuri incasate in contul
comenzilor 40 955.117,00 –
955.117,00
4. Datorii comerciale – furnizori 41
7.439.674,00 – 1.475.541,00
5.964.133,00
5. Efecte de comerț de plătit 42 – – –
6. Sume datorate entităților afiliate
neîncasate in consolidare 43 929.999,00 – 929.999,00 –
7. Sume datorate entităților de care
compania este legată în virtutea
intereselor de participare 44 – – –
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale
si datoriile privind asigurările sociale 45
1.993.946,00
1.993.946,00
TOTAL (rd. 38 pana la rd 45) 46 50.733.470,00 – 2.405.540,00
48.327.930,00
57
E. ACTIVE CIRCULANTE
NETE/ DATORII CURENTE
NETE (rd. 36 + 37 – 46 -63) 47
8.264.443,00 – 1.491.862,00
6.772.581,00
F. TOTAL ACTIVE MINUS
DATORII CURENTE (rd. 20 + 47
– 62) 48
67.848.119,00 – 7.971.968,00
59.876.151,00
G. DATORIIș SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de
obligațiuni, prezentându-se separat
împrumuturiole din emisiunea de
obligațiuni convertibile 49 – – –
2. Sume datorate instituțiilor de credit 50
3.909.206,00 –
3.909.206,00
3. Avansuri incasate in contul
comenzilor 51 – – –
4. Datorii comerciale – furnizori 52 – – –
5. Efecte comerciale de plătit 53 – – –
6. Sume datorate entităților afiliate
neîncasate in consolidare 54 – – –
7. Sume datorate entităților de care
compania este legată în virtutea
intereselor de participare 55 – – –
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale
si datoriile privind asigurările sociale 56
1.073.549,00
1.073.549,00
TOTAL (rd.49 pana la 56) 57
4.982.755,00
4.982.755,00
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pensii si obligații
similare 58 – – –
2. Provizioane pentru impozite 59 558.346,00 –
558.346,00
3. Alte provizioane 60 – – –
TOTAL (rd. 58 pana la 60) 61 558.346,00 –
558.346,00
I. VENITURI ÎN AVANS – – –
58
1. Subvenții pentru investiții 62 – – –
2. Vanituri înregistrate în avans 63 84.921,00 –
84.921,00
TOTAL (rd, 62+63) 64 338.202,00 –
338.202,00
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris vărsat 65
63.028.067,00 – 9.316.000,00
53.712.067,00
2. Capital subscris nevărsat 66 – – –
TOTAL (rd. 65+66) 67
63.028.067,00 – 9.316.000,00
53.712.067,00
II. PRIME DE CAPITAL 68 97.247,00 –
97.247,00
III. REZERVE DIN REEVALUARE 69
7.269.725,00 –
7.269.725,00
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 70
4.612.197,00 – 180.407,00
4.431.790,00
2. Rezerve statutare sau contractuale 71 – – –
3. Rezerve de valoare justă 72 960.019,00 –
960.019,00
4. Rezerve reprezentând surplusul
realizat din rezerve in reevaluare 73
1.943.903,00 –
1.943.903,00
5. Alte rezerve 74
3.824.593,00 – 1.271.677,00
2.552.916,00
6. Actiuni proprii 75 422.291,00
422.291,00
TOTAL ( rd. 70 pana la 74 – 75) 76
10.918.421,00 – 1.452.084,00
9.466.337,00
V. Rezerve din conversie 77 – 180.407,00 –
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA
REPORTATĂ
SOLD C 78 – 604.813,00
604.813,00
59
SOLD D 79
9.170.479,00
9.170.479,00
VII. PROFITUL SAU PIERDEREA
EXERCITIULUI FINANCIAR
AFERENTĂ SOCIETĂȚII MAMĂ
SOLD C 80 996.210,00 – 996.210,00 –
SOLD D 81
10.775.039,00 986.754,00
11.761.793,00
Repartizarea profitului 82 57.137,00 –
57.137,00
VIII. INTERESE MINORITARE
1. Profitul sau pierderea exercițiului
financiar aferentă intereselor minoritare 83 – 331.240,00
331.240,00
2. Alte capitaluri proprii 84 – 3.843.125,00
3.843.125,00
TOTAL (rd. 83 + 84) 85 – 4.174.365,00
4.174.365,00
CAPITALURI PROPRII – TOTAL
(rd. 67+ 68 +69 +76+ 77+ 78+ 79+ 80-
81- 82+ 85) 86
62.307.015,00 – 7.611.056,00
54.335.145,00
Contul de profit și pierdere intermediar
DENUMIREA
INDICATORULUI NR.
RD. CONTUL DE
PROFIT ȘI
PIERDERE
INTERMEDIAR
RETRATĂRI
AFERENTE
CONSOLIDĂ
RII PRIN
METODA
INTEGRĂRII
GLOBALE CONTUL DE
PROFIT ȘI
PIERDERE
INTERMEDIA
R II
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02
pana la 05) 1
124.050.140,00 –
7.330.589,00
116.719.551,00
Producția vândută 2
117.515.660,00 –
5.556.671,00
111.958.989,00
60
Venituri din vânzarea mărfurilor 3
6.534.480,00 –
1.773.918,00
4.760.562,00
Venituri din dobânzi Înregistrate de
entitățile ale căror obiect de
activitate îl constituie leasingul 4
–
–
–
Venituri din subvenții de exploata
re aferente cifrei de afaceri nete 5
–
–
–
2. Venituri aferente costului
producției În curs de execuție
–
–
–
Sold C 6
1.870.499,00
–
1.870.499,00
Sold D 7
1.425.541,00
–
1.425.541,00
3. Producția realizată de entitate
pentru scopurile sale proprii și
capitalizată 8
–
–
–
4. Alte venituri din exploatare 9
533.395,00
–
533.395,00
VENITURI DIN EXPLOATARE
– TOTAL (rd. 01+ 06- 07- 08+ 09) 10
125.028.493,00 –
7.330.589,00
117.697.904,00
5. a) Cheltuieli cu materiile prime
și materialele consumabile 11
93.562.718,00 –
3.092.776,00
90.469.942,00
Alte cheltuieli materiale 12
573.703,00
–
573.703,00
b) Alte cheltuieli externe (cu
energie și apă) 13
4.811.335,00
–
4.811.335,00
c) Cheltuieli privind mărfurile 14
6.150.511,00
–
6.150.511,00
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16
+17) din care: 15
9.932.531,00
–
9.932.531,00
a) Salarii și indemnizații 16
7.768.041,00
–
7.768.041,00
61
b) Cheltuieli cu asigurările și
protecția socială ) 17
2.164.490,00
–
2.164.490,00
7.a) Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și
necorporale (rd. 19 – 20) 18
6.347.806,00 –
444.951,00
5.902.855,00
a.1) Cheltuieli 19
6.347.806,00
–
6.347.806,00
a.2) Venituri 20
444.951,00
444.951,00
b) Ajustări de valoare privind
activele circulante 21 –
72.122,00
– – 72.122,00
b.1) Cheltuieli 22
252.424,00
–
252.424,00
b.2) Venituri 23
324.546,00
–
324.546,00
8. Alte cheltuieli de exploatare
(rd. 25 pana la 28 24
13.642.277,00 –
2.745.951,00
10.896.326,00
8.1. Cheltuieli privind prestațiile
externe 25
12.496.292,00 –
2.745.951,00
9.750.341,00
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate 26
873.583,00
–
873.583,00
8.3. Cheltuieli cu despagubiri,
donații și active cedate 27
272.402,00
–
272.402,00
Cheltuieli cu dobânzile de
refinanțare înregistrate de entitățile
al carui obiect de activitate îl
constituie leasingul 28
–
–
–
Ajustări privind provizioanele (rd.
30 – 31) 29 –
81.463,00
– – 81.463,00
Cheltuieli 30
–
– –
Venituri 31
81.463,00
–
81.463,00
62
CHELTUIELI DE EXPLOATA
RE – TOTAL (rd. 11 la 15 -18 +
21 + 24 + 29) 32
134.867.296,00 –
6.283.678,00
128.583.618,00
PROFITUL SAU PIERDEREA
DIN EXPLOATARE: – – –
Profit 33
–
–
–
Pierdere 34
9.838.803,00
1.046.911,00
10.885.714,00
9. Venituri din interese de
participare 35
743.176,00 –
604.813,00
138.363,00
10. Venituri din alte investiții și
împrumuturi care fac parte din
activele imobilizate 36
–
–
–
11. Venituri din dobânzi 37
94.031,00
–
94.031,00
Alte venituri financiare 38
3.124.127,00
–
3.124.127,00
VENITURI FINANCIARE –
TOTAL (rd. 35 pana la 39) 39
3.961.334,00 –
604.813,00
3.356.521,00
12. Ajustări de valoare privind
imobilizările financiare și
investițiile financiare deținute ca
active circulante (rd. 441-42) 40
36.415,00
–
36.415,00
Cheltuieli 41
36.415,00
–
36.415,00
Venituri 42
–
–
–
13. Cheltuieli privind dobânzile 43
3.286.182,00
–
3.286.182,00
Alte cheltuieli financiare 44
432.240,00
–
432.240,00
63
CHELTUIELI FINANCIARE –
TOTAL (rd. 40+ 43+ 44) 45
3.754.837,00
–
3.754.837,00
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR(Ă):
Profit 46
206.497,00 –
604.813,00 – 398.316,00
Pierdere 47
–
–
–
14.PROFITUL SAU
PIERDEREA CURENT(Ă): – – –
Profit 48 – – –
Pierdere 49
9.632.306,00
1.651.724,00
11.284.030,00
15. Venituri extraordinare 50
–
–
–
16. Cheltuieli extraordinare 51
–
–
–
17. PROFITUL SAU
PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ: – – –
Profit 52
–
–
–
Pierdere 52
–
–
–
VENITURI TOTLE (rd.10+ 39+
50) 53
128.989.827,00 –
7.935.402,00
121.054.425,00
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+
49+ 55) 54
138.622.133,00 –
6.283.678,00
132.338.455,00
18. Impozitul pe profit 55
–
–
–
19. Alte impozite neprezentate la
elementele de mai sus 56
–
–
–
64
20. Profitul sau pierderea
exercițiului financiar aferent
entităților integrate 57
959.795,00 –
1.823.102,00 – 863.307,00
21. Profitul sau pierderea
exercițiului financiar aferent
întreprinderilor asociate 58 – – –
22. Profitul sau pierderea
exercițiului financiar aferent
societății mamă 59 –
10.738.624,00 –
159.862,00 –
10.898.486,00
23. Profitul sau pierderea
exercițiului financiar aferent
intereselor minoritare 60 –
331.240,00
331.240,00
După consolidarea prin metoda integrării globale a societăților SC ARGUS TRANS S.R.L.
Constanța si S.C. COMCEREAL S.A. Tulcea, urmează consolidarea prin metoda punerii îb
echivalență a societăților S.C. ALIMENT MURFATLAR S.R.L. Constanța si S.C. REX AGRA
S.R.L. Constanța.
Această metodă de consolidare presupune înlocuirea valorii titlurilor achiziționate cu cota
parte ce revine societății mamă din capitalurile proprii ale societății consolidate.
Astfel:
S.C. ALIMENT MURFATLAR S.R.L. CONSTANȚA
Capital social – 5.7840 lei
Prime de capital – 743.509 lei
Rezerve – 731.051 lei
Profit – 408.67 lei
Capitaluri Proprii 1.573.267 lei
Cota parte ce aparține societății-mamă:
Capital social – 57.840*46,18% = 26.711 lei
Rezerve – 1.474.560*46,18% = 680.952 lei
65
Profit – 40.867*46,18% = 18.872 lei
726.535 lei
Operațiunea reflectată în bilanț
(21) 264 = % 726.535 lei
Titluri puse în
echivalență 263 680.344 lei
Interese de
participare
106.8 27.319 lei
Alte rezerve
121 18.872 lei
Profit și pierdere
Operațiunea reflectată în contul de profit și pierdere:
(22) 761.3 = 121 18.872 lei
Venituri din interese de
participare Profit și pierdere aferent
întreprinderii asociate
SC REX AGRA S.R.L. CONSTANȚA
Capital social – 1.900.000 lei
Rezerve – 1.322.334 lei
Profit – 428.805 lei
Capitaluri Proprii 3.651.139 lei
Cota parte ce revine societății-mamă din capitalurile proprii ale S.C. REX AGRA S.R.L.
CONSTANȚA:
66
Capital social – 1.900.000*31,58% = 600.020 lei
Rezerve – 1.322.334*31,58% = 417.593 lei
Profit – 428.805*31,58% = 135.417 lei
1.153.030 lei
Operațiunea reflectată în bilanț:
(23) 264 = % 1.153.030 lei
Titluri puse în
echivalență 263 600.020 lei
Interese de
participare
106.8 417.613 lei
Alte rezerve
121 135.417 lei
Profit și pierdere
Operațiuni reflectate in contul de profit și pierdere
(24) 761.3 = 121 135.417 lei
Venituri din interese de
participare Profit și pierdere aferent
întreprinderii asociate
Bilanțul consolidat al grupului se va obșine adăugând la bilanțul intermediar obținut în
urma consolidării prin metoda integrării globale operațiunile de la consolidarea prin metoda
punerii în echivalență astfel:
67
BILANȚUL CONSOLIDAT AL GRUPULUI ARGUS
INDICATOR NR.
RAND BILANȚ
INTERMEDIAR II RETRATĂRI
PRIVIND
CONSOLIDAREA
PRIN METODA
PUNERII ÎN
ECHIVALENȚĂ BILANȚ
CONSOLIDAT
AL GRUPULI
ARGUS
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire 01 –
–
–
2. Cheltuieli de dezvoltare 02 –
–
–
3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci
comerciale, drepturi si active similare și ale
imobilizări necorporale 03 86.506,00
–
86.506,00
4. Fond comercial 04 198.196,00
–
198.196,00
5. Avansuri și imobilizări necorporale în
curs de execuție 05 –
–
–
Total(rd. 01 pana la 05) 06 284.702,00
–
284.702,00
II. IMOBILIZĂRI CORPORAL
1. Terenuri si construcții 07 23.442.085,00
–
23.442.085,00
2. Instalații tehnice și mașini 08 26.994.047,00
–
26.994.047,00
3. Alte instalații, utilaje și mobilier 09 74.043,00
–
74.043,00
4. Avansuri și imobilizări corporale în curs
de execuție 10 218.025,00
–
218.025,00
TOTAL (rd. 07 pana la 10) 11 50.728.200,00
–
50.728.200,00
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
68
1. Acțiuni deținute la entități afiliate 12 –
–
–
2. Împrumuturi acordate entităților pe bază
de interese de participare 13 –
–
–
3. Interese de participare 14 1.286.937,00 –
1.280.344,00
6.593,00
4. Împrumuturi acordate entităților pe bază
de interese de participare 15 –
–
–
5. Interese deținute ca imobilizări 16 1.033.800,00
1.033.800,00
6. Alte imprumuturi 17 23.211,00
–
23.211,00
TOTAL (rd. 12 pana la 17) 18 2.343.948,00 –
1.280.344,00
1.063.604,00
IV. TITLURI PUSE ÎN
ECHIVALENȚĂ 19 –
1.879.565,00
1.879.565,00
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (rd.
06+11+18+19 20 53.356.850,00
599.221,00
53.956.071,00
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime și materiale sonsumabile 21 26.043.278,00
–
26.043.278,00
2. Producția in curs de execuție 22 11.227.311,00
–
11.227.311,00
3. Produse finite și mărfuri 23 3.416.376,00
–
3.416.376,00
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 17.631,00
–
17.631,00
TOTAL (rd. 21 pana la 24 25 40.704.596,00
–
40.704.596,00
II. CREANȚE
1. Creanțe comerciale 26 9.070.833,00
–
9.070.833,00
2. Sume de încasat de la entități afiliate
neincluse în consolidare 27 –
–
–
69
3. Sume de încasat de la entitățile de care
compania este legată în virtutea intereselor
de participare 28 –
–
–
4. Alte creanțe 29 154.765,00
–
154.765,00
5. Capital subscris și nevărsat 30 –
–
–
TOTAL (rd. 26 pana la 30) 31 9.225.598,00
–
9.225.598,00
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
1. Acțiuni deținute la entități afiliate 32 –
–
–
2. Alte investiții pe termen scurt 33 –
–
–
TOTAL(rd. 32 pana la 33) 34 –
–
–
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 35 5.085.884,00
–
5.085.884,00
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (rd.
25 + 31 + 34 + 35) 36 55.016.078,00
–
55.016.078,00
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 37 169.353,00
169.353,00
D. DATORII: SUME CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de
obligațiuni prevazându-se separat
împrumuturile din emisiunea de
obligațiuni convertibile 38 –
–
–
2. Sume datorate instituțiilor de credit 39 39.414.734,00
–
39.414.734,00
3. Avansuri incasate in contul comenzilor 40 955.117,00
–
955.117,00
4. Datorii comerciale – furnizori 41 5.964.133,00
5.964.133,00
5. Efecte de comerț de plătit 42 –
–
–
70
6. Sume datorate entităților afiliate
neîncasate in consolidare 43 –
–
–
7. Sume datorate entităților de care
compania este legată în virtutea intereselor
de participare 44 –
–
–
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si
datoriile privind asigurările sociale 45 1.993.946,00
1.993.946,00
TOTAL (rd. 38 pana la rd 45) 46 48.327.930,00
–
48.327.930,00
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/
DATORII CURENTE NETE (rd. 36
+ 37 – 46 -63) 47 6.772.580,00
–
6.772.580,00
F. TOTAL ACTIVE MINUS
DATORII CURENTE (rd. 20 + 47 –
62) 48 59.876.149,00
599.221,00
60.475.370,00
G. DATORIIș SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de
obligațiuni, prezentându-se separat
împrumuturiole din emisiunea de
obligațiuni convertibile 49 –
–
–
2. Sume datorate instituțiilor de credit 50 3.909.206,00
–
3.909.206,00
3. Avansuri incasate in contul comenzilor 51 –
–
–
4. Datorii comerciale – furnizori 52 –
–
–
5. Efecte comerciale de plătit 53 –
–
–
6. Sume datorate entităților afiliate
neîncasate in consolidare 54 –
–
–
7. Sume datorate entităților de care
compania este legată în virtutea intereselor
de participare 55 –
–
–
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si
datoriile privind asigurările sociale 56 1.073.549,00
1.073.549,00
71
TOTAL (rd.49 pana la 56) 57 4.982.755,00
4.982.755,00
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pensii si obligații
similare 58 –
–
–
2. Provizioane pentru impozite 59 558.346,00
–
558.346,00
3. Alte provizioane 60 –
–
–
TOTAL (rd. 58 pana la 60) 61 558.346,00
–
558.346,00
I. VENITURI ÎN AVANS –
–
–
1. Subvenții pentru investiții 62 253.281,00
–
253.281,00
2. Vanituri înregistrate în avans 63 84.921,00
–
84.921,00
TOTAL (rd, 62+63) 64 338.202,00
–
338.202,00
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris vărsat 65 53.712.067,00
53.712.067,00
2. Capital subscris nevărsat 66 –
–
–
TOTAL (rd. 65+66) 67 53.712.067,00
–
53.712.067,00
II. PRIME DE CAPITAL 68 97.247,00
–
97.247,00
III. REZERVE DIN REEVALUARE 69 7.269.725,00
–
7.269.725,00
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 70 4.431.790,00
4.431.790,00
2. Rezerve statutare sau contractuale 71 –
–
–
72
3. Rezerve de valoare justă 72 960.019,00
–
960.019,00
4. Rezerve reprezentând surplusul realizat
din rezerve in reevaluare 73 1.943.903,00
–
1.943.903,00
5. Alte rezerve 74 2.552.916,00
444.932,00
2.997.848,00
6. Actiuni proprii 75 422.291,00
422.291,00
TOTAL ( rd. 70 pana la 74 – 75) 76 9.466.337,00
444.932,00
9.911.269,00
V. Rezerve din conversie 77 –
–
–
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA
REPORTATĂ
SOLD C 78 604.813,00
604.813,00
SOLD D 79 9.170.479,00
9.170.479,00
VII. PROFITUL SAU PIERDEREA
EXERCITIULUI FINANCIAR
AFERENTĂ SOCIETĂȚII MAMĂ
SOLD C 80
–
SOLD D 81 11.761.793,00
154.289,00
11.607.504,00
Repartizarea profitului 82 57.137,00
–
57.137,00
VIII. INTERESE MINORITARE
1. Profitul sau pierderea exercițiului
financiar aferentă intereselor minoritare 83 331.240,00
331.240,00
2. Alte capitaluri proprii 84 3.843.125,00
3.843.125,00
TOTAL (rd. 83 + 84) 85 4.174.365,00
4.174.365,00
73
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd.
67+ 68 +69 +76+ 77+ 78+ 79+ 80- 81- 82+
85) 86 54.335.145,00
599.221,00
54.934.366,00
Contul de profit si pierdere consolidat al grupului ARGUS
DENUMIREA
INDICATORULUI NR.
RD. CONTUL DE
PROFIT ȘI
PIERDERE
INTERMEDIAR
II RETRATĂRI
AFERENTE
CONSOLIDĂRII
PRIN METODA
PUNERII ÎN
ECHIVALENȚP CONTUL DE
PROFIT ȘI
PIERDERE
CONSOLIDAT
AL
GRUPULUI
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02
pana la 05) 1
116.719.551,00
116.719.551,00
Producția vândută 2
111.958.989,00
111.958.989,00
Venituri din vânzarea mărfurilor 3
4.760.562,00
4.760.562,00
Venituri din dobânzi Înregistrate
de entitățile ale căror obiect de
activitate îl constituie leasingul 4
– –
–
Venituri din subvenții de
exploata re aferente cifrei de
afaceri nete 5
– –
–
2. Venituri aferente costului
producției În curs de execuție
–
–
–
Sold C 6
1.870.499,00 –
1.870.499,00
Sold D 7
1.425.541,00 –
1.425.541,00
3. Producția realizată de
entitate pentru scopurile sale
proprii și capitalizată 8
– –
–
74
4. Alte venituri din exploatare 9
533.395,00 –
533.395,00
VENITURI DIN
EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 01+ 06- 07- 08+ 09) 10
117.697.904,00
–
117.697.904,00
5. a) Cheltuieli cu materiile
prime și materialele
consumabile 11
90.469.942,00 –
90.469.942,00
Alte cheltuieli materiale 12
573.703,00 –
573.703,00
b) Alte cheltuieli externe (cu
energie și apă) 13
4.811.335,00 –
4.811.335,00
c) Cheltuieli privind mărfurile 14
6.150.511,00 –
6.150.511,00
6. Cheltuieli cu personalul (rd.
16 +17) din care: 15
9.932.531,00 –
9.932.531,00
a) Salarii și indemnizații 16
7.768.041,00 –
7.768.041,00
b) Cheltuieli cu asigurările și
protecția socială ) 17
2.164.490,00 –
2.164.490,00
7.a) Ajustări de valoare
privind imobilizările
corporale și necorporale (rd.
19 – 20) 18
5.902.855,00
5.902.855,00
a.1) Cheltuieli 19
6.347.806,00 –
6.347.806,00
a.2) Venituri 20
444.951,00
444.951,00
b) Ajustări de valoare privind
activele circulante 21 –
72.122,00 – 72.122,00
b.1) Cheltuieli 22
252.424,00 –
252.424,00
75
b.2) Venituri 23
324.546,00 –
324.546,00
8. Alte cheltuieli de exploatare
(rd. 25 pana la 28 24
10.896.326,00
10.896.326,00
8.1. Cheltuieli privind prestațiile
externe 25
9.750.341,00
9.750.341,00
8.2. Cheltuieli cu alte impozite,
taxe și vărsăminte asimilate 26
873.583,00 –
873.583,00
8.3. Cheltuieli cu despagubiri,
donații și active cedate 27
272.402,00 –
272.402,00
Cheltuieli cu dobânzile de
refinanțare înregistrate de
entitățile al carui obiect de
activitate îl constituie leasingul 28
– –
–
Ajustări privind provizioanele
(rd. 30 – 31) 29 –
81.463,00 – – 81.463,00
Cheltuieli 30
– –
Venituri 31
81.463,00 –
81.463,00
CHELTUIELI DE
EXPLOATA RE – TOTAL
(rd. 11 la 15 -18 + 21 + 24 + 29) 32
128.583.618,00
–
128.583.618,00
PROFITUL SAU PIERDEREA
DIN EXPLOATARE:
Profit 33
– –
–
Pierdere 34
10.885.714,00
10.885.714,00
9. Venituri din interese de
participare 35
138.363,00
154.289,00
292.652,00
76
10. Venituri din alte investiții
și împrumuturi care fac parte
din activele imobilizate 36
– –
–
11. Venituri din dobânzi 37
94.031,00 –
94.031,00
Alte venituri financiare 38
3.124.127,00 –
3.124.127,00
VENITURI FINANCIARE –
TOTAL (rd. 35 pana la 39) 39
3.356.521,00
154.289,00
3.510.810,00
12. Ajustări de valoare privind
imobilizările financiare și
investițiile financiare deținute
ca active circulante (rd. 441-
42) 40
36.415,00 –
36.415,00
Cheltuieli 41
36.415,00 –
36.415,00
Venituri 42
– –
–
13. Cheltuieli privind
dobânzile 43
3.286.182,00 –
3.286.182,00
Alte cheltuieli financiare 44
432.240,00 –
432.240,00
CHELTUIELI
FINANCIARE – TOTAL (rd.
40+ 43+ 44) 45
3.754.837,00
–
3.754.837,00
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR(Ă):
Profit 46 –
398.316,00
154.289,00 – 244.027,00
Pierdere 47
– –
–
14.PROFITUL SAU
PIERDEREA CURENT(Ă):
77
Profit 48
Pierdere 49
11.284.030,00
154.289,00
11.438.319,00
15. Venituri extraordinare 50
– –
–
16. Cheltuieli extraordinare 51
– –
–
17. PROFITUL SAU
PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ:
Profit 52
– –
–
Pierdere 52
– –
–
VENITURI TOTLE (rd.10+
39+ 50) 53
121.054.425,00
154.289,00
121.208.714,00
CHELTUIELI TOTALE (rd.
32+ 49+ 55) 54
132.338.455,00
132.338.455,00
18. Impozitul pe profit 55
– –
–
19. Alte impozite neprezentate
la elementele de mai sus 56
– –
–
20. Profitul sau pierderea
exercițiului financiar aferent
entităților integrate 57 –
863.307,00 – 863.307,00
21. Profitul sau pierderea
exercițiului financiar aferent
întreprinderilor asociate 58
154.289,00
154.289,00
22. Profitul sau pierderea
exercițiului financiar aferent
societății mamă 59 –
10.898.486,00 –
10.898.486,00
78
23. Profitul sau pierderea
exercițiului financiar aferent
intereselor minoritare 60
331.240,00
331.240,00
Cifra de afaceri a grupului este de 116.719.551 lei compusă din 108.616.826 lei cifră de afaceri
corectată a societății mamă 857.229 lei cifră de afaceri a S.C. ARGUS TRANS S.R.L. Constanța
si 7.245.496 lei cifra de afaceri a S.C. COMCEREALE S.A. TULCEA. Grafic această componență
este prezentată după cum urmează:
Pe baza bilanțului și a contului de profit și pierdere consolidat se întocmește notele explicative ale
situațiilor financiare consolidate ale grupului de firme ARGUS.
ARGUS
ARGUS TRANS
COMCEREAL TL.
79
CONCLUZII
Pe parcursul cercetării mele, am identificat următoarele aspecte cu privire la conceptul de
grup. Se poate remarca faptul că acesta nu dispune de o definiție clară unanim acceptată, însă
punctele de vedere exprimate în special în literatura de specialitate. Gravitează in general în jurul
aceleiași idei, si anume reunirea unui număr de societăți independente juridicaflate sub conducerea
unitară a unei societăți. De asemenea legat de noțiunea de grup și de control se regăsește concepul
de „perimetrul consolidării”, care are rolul de a determina granițele ansamblului de consolidare.
Consolidarea conturilor este un proces pe care fiecare grup de societăți îl organizează în funcție
de structura sa, de fluxul de informații și tranzacții dintre societățile sale. Raționamentul
profesional care compune structura consolidării și interpretarea conturilor consolidate exercitat de
experți este de asemenea un proces care poate fi adaptat fiecărei structuri de grup în parte.
Astfel, procesul de consolidare a conturilor poate fi organizat contabil sau extracontabil.
Setul complet al situațiilor financiare consolidate potrivit directivelor contabile cuprinde în mod
obligatoriu doar bilanțul consolidat, contul de profit și pierdere consolidat și notele explicative,
reglementările internaționale referitoare la componența situațiilor financiare consolidate au
evoluat de la obligativitatea a doar trei sitiații componente până la impunerea unui număr de până
la șapte componente, adăugând la cele existente și situașiile consolidate a fluxurilor de trezorerie,
situația consolidată a modificărilor capitalurilor proprii, iar în anumite cauze și situația consolidată
a altor rezultate globale și o situașie a pozișiei financiare la începutul celor mai îndepărtate
perioade comparative. Metoda de consolidare aleasă are impact diferit asupra situațiilor financiare
ale grupului. Astfel, în cazul utilizării metodei consolidării proporționale, fiecare element al
bilanțului și contului de rezultate al grupului este influențat de elemente corespondente ale
societăților în participație, în timp ce prin utilizarea metodei punerii în echivalență sunt afectate
doar unele poziții din situațiile financiare consolidate – în principal rezultatul grupului și titlurile
puse în echivalență.
Metoda utilizată pentru consolidarea capitalurilor proprii ale filialei are de asemenea un
efect direct asupra valorii unor elemente din bilanțul consolidat și unul indirect asupra rezultatului.
În efectuarea analizei ți pentru asigurarea compatibilității informațiilor , trebuie să se urmărească
modul de aplicare a prevederilor referențialului contabil IAS/IFRS. O valoare satisfăcătoare a
lichidității sau solvabilității la nivelul grupului, poate masca valori scăzute ale lichidității sau
solvabilității la nivelul unor societăți consolidate. Informațiile ce se regăsesc în notele explicative
80
la situațoole financiare consolidateși nu pot fi cuantificate cu ajutorul unor indicatori operaționali,
fac obiectul analizei calitative. Calitatea procesului decizional este dependentă în mare măsură de
calitatea și cantitatea informațiilor oferite de situațiile financiare consolidate. Unul dintre cele mai
importante instrumente ale procesului decizional este analiza economico-financiară care oferă o
imagine de ansamblu asupra structurilor grupului care generează rezultate necorespunzătoare. În
lucrarea de față am prezentat atât aspecte contabile, cât și cele fiscale care implică imobilizările
corporale și influența acestora asupra societății ARGUS S.A.. Norma contabila reunește regulile
de definire și recunoaștere a imobilizărilor corporale, implicit o reclasificare a imobilizărilor
corporale, după cum este prezentat în Standardele Internașionalde de Contabilitate și ligislația
contabilă. Fiscalitatea, în schimb, își are propriile reguli mai mult sau mai puțin opozabile
întreprinderii. Costurile care antrenează reduceri de impozite intotdeauna vor fi în atenția
fiscalității. Interferențele fiscale în contabilitate sunt extrem de clare astfel încât pot oferi motivele
unei relații directe și necesare între contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii. Exemple în acest
sens sunt numeroaseȘ evaluarea elementelor din situațiile financiare, reevaluarea și amortizarea
imobilizărilor corporale, tratamentul contabil și fiscal privind deprecierea activelor,
provizioanelor, impozitul pe profit, taxa pe valoare adaugată.
Pentru amortizarea imobilizărilor corporale societatea folosește cu regularitate ca metodă
de amortizare, amortizarea liniară. În acest sens s-ar impune o analiză mai detaliată în ceea ce
privește alegerea metodei de amortizare și anume felul în care opțiunea pentru o metodă sau alta,
influențează rezultatele economico-financiare ale firmei.
Pentru a concluziona reamintesc faptul că, grupul de societăți nu are o personalitate
juridică, el fiind format dintr-un ansamblu de societăți fiecare cu personalitatea ei juridică. Aceste
societăți sunt interconectate prin diverse legaturi, una dintre ele deținăând și exercitând controlul
deciziei asupra celorlalte, dominându-le, așa cum se întâmplă și în cazul de față.
81
BIBLIOGRAFIE
1. Angelescu c. (coord), Economie, ediția a VIII-a, Editura Economică, București 2016;
2. Angel Florin, Economie mondială, Editura Universitară, 2018;
3. Bonciu Florin, Investițiile străine directe ți noua ordine economică mondială, Editura
Universitară, 2018;
4. Bunget O. C.,Contabilitatea românească între reformă și convergență, Ed. Economică,
București 2016;
5. Chitică I., Curs complet de contabilitate și fiscalitate, vol. II, ed. Economica, București
2017;
6. Emil Horomnea, Fundamentele științifice ale contabilității. Doctrină. Concept, Lexicon,
Editura TipoMoldova, Iasi, 2008;
7. Feleagă L., Feleagă N., Contabilitate financiară. O abordare europeană și internațională,
Vol. I, ediția a II-a, editura Economică București, 2015;
8. Feleagă L., Feleagă N., Contabilitate consolidată. O abordare europeană și internațională,
Ed. Economică București,2015;
9. Florea Șt., Contabilitatea financiară a întreprinderii conform cu OMF nr. 1752/2016 și
Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS), Ed. Ex. Ponto, Constanța, 2006;
10. Georgescu I., Elementede contabilitate aplicate în societățile comerciale și în instituțiile
publice, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2015;
11. Gîrbină M.M., Bunea Șt., Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS_IFRS,
vol. I, Ed. CECCAR, București 2015;
12. Held David ș.a., Transformări globale , Editura Polirom, 2004;
13. Heteș Gavra Roxana, Globalizarea financiară în economia contemporană, Editura Bastion,
2018;
14. Ilie Georgeta, Investiții internaționale, Editura Pro Universitaria, 2018;
15. Istrate c., Contabilitatea operațiunuilor fiscale ale întreprinderii – suport de curs 2008;
16. Mateș D., Matis D:, Cotleț D., Contabilitatea financiară a entităților economice, Ed. Mirton
Timișoara, 2016;
17. Năstase I., Fiscalitate & contabilitate, Ed. Actual Consulting, Piatra Neamț 2014;
18. Niculescu O.(coord), Strategii manageriale de firmă, Editura Economice, București 2018;
19. Paraschivescu, M.D., Păvăloaia W., Radu. F, Olaru G. D., Contabilitatea financiară,
aplicată și studiu de caz, Ed. Tehnopress, Iași, 2015;
82
20. Popa A.M., Pitulice I.C., Nichita M.,Jianu I., Studii practice privind aplicarea Standardelor
Internaționale de Raportare Financiară în România, Editura Contaplus, Ploiești, 2015;
21. Popescu C-tin, Gavrilă I. Ciucur. D. (2016). Teorie economică generală. Volumul II,
Macroeconomie, Editura ASE, București;
22. Postelnicu c. Economie internațională. Aspecte teoretico-metodologice și practice, Editura
RisoPrint, 2011.
23. Richard J., et collab., Analyse financiere et gestion de groups, Economica, Paris, 2008;
24. Ristea M., Contabilitate Financiară, Editura Universitară București, 2015;
25. Ristea M., coo., Baviță I., Nișulescu I., Contabilitate financiaă, Editura Universitară,
București 2015;
26. Roubini Nouriel, Mihm Stephen, Economia crizei, Editura publică, 2014;
27. Schumpeter Joseph, Poate supraviețui capitalismul? Distrugerea creatoare ți viitorul
economiei globale, Editura Publică, 2011;
28. Scutaru Liliana, Investiții străine directe. Politici și studii empirice în contextul dezvoltării
durabile, Editura Economică, București,2014;
29. Socol Aura Gabrila, Macroeconomia integrării monetare europene – Cazul Romăâniei,
Editura Economică 2018;
30. Stanciu Vasile Miltiade, Econoimie mondială. Probleme globale, Editura Universitară,
2014;
31. Stiglitz Joseph, Mecanismele Globalizării, Editura polirom, 2008;
32. Tabără N, Contabilitatea națională a României, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2015;
33. Staicu Șt. Mihai, M. Rogoveanu I., Contabilitatea financiară conformă cu directivele
europene, Editura Universitară, Craiova 2016;
34. Scorțescu GH. -Contabilitatea asociațiilor și fundațiilor, Editura „Ion Ionescu de la Brad”,
Iasi, 2016;
35. Cernușca L., Interferențe fiscale în contabilitate, Editura Tribuna Economică, București,
2015;
36. Cotleț D., Megan O., Pistol I., Raportările financiare ale entităților economice, Editura
Mirton, Timișoara, 2015.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Consolidarea situațiilor financiare și utilizarea acestora în procesul de analiză și decizie Profesor coordonator Veronica Ștefan Absolvent… [607192] (ID: 607192)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.