Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice [607139]
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.1UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA
DEPARTAMENTUL: INGINERIA SI MANAGEMENTUL
SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZAREA
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE
ANALIZA POLUARII PENTRU
DIFERITE PROCESE TEHNOLOGICE
COORDONATOR STIINTIFIC,
Conf. Univ. Dr. Ing. DEMIAN MIHAI
ABSOLVENT: [anonimizat]: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.2Rezumat
Lucrarea cu titlul ,,Analiza poluarii sonore pentru diferite procese tehnologice” este
structurata pe 5 capitole :
In primul capitol sunt specificate notiuni introductive cu privire la tema abordata cum
sunt : importanta protectiei mediului, factorii de poluare ai mediului inconjurator.
Mediul inconjurator din ziua de azi este un amestec de natura si ansamb lu artificial;
mai aproape de natura in mediul rural si un ansamblu artificial in mediul urban.
Acest mediu trebuie sa ne asigure toti factorii necesari vietii si supravietuirii speciei
umane. Numarul oamenilor creste mereu, iar dezvoltarea industiala face ca satele sa se
schimbe in orase iar orasele in metropole. Spatiul pentru noile cladiri este luat tot din natura.
Ca urmare a acestor actiuni, natura se micsoreaza ca intindere si odata cu
industrializarea, unele produse folositoare produc si o seama de r eziduuri toxice si daunatoare
vietii omului, plantelor si animalelor. Aerul este poluat de sistemul de incalzire a
termocentralelor care arunca particule de fum in aer, a fabricilor care elimina gaze otravitoare,
care pot patrunde in plamanii oamenilor.
Apele sunt si ele poluate din cauza substantelor de mare toxicitate care patrund in
organismul vietuitoarelor acvatice. Solul poate imprastia substante chimice care sub actiunea
apei de ploaie ,se dizolva si ajung in rauri si oceane, apoi in corpul vietuitoa relor acvatice si
prin consumul lor la om.
Factorii de poluare principali sunt : industria, transportul, eruptiile vulcanice, furtunile
de praf, incendiile, activitatile casnice.
Industria este la momentul actual principalul poluant la scara mondiala. Proc esele
industriale de productie elibereaza emisiile care se redepun in cazul in care nu exista filtre
pentru epurarea gazelor industriale.
Transporturile , sunt o alta sursa importanta de poluare. Autovehiculele care
functioneaza cu motor cu combustie, sunt un factor poluant ce trebuie luat din ce in ce mai
mult in seama.
Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi lichizi si solizi care schimba local nu
numai micro si mezorelieful zonei dar exercita influente negative si asupra puritatii
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.3atmosferice. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor substante poate ajunge chiar la 1 -2
ani .Aceste pulberi au influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia
energiei radiante a Pamantului si contribuind la accentuarea fenomenului de ,,efe ct de
sera”,produs de cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera.
Furtunile de praf sunt si ele un important factor de poluare a aerului. Vanturile
continue, de durata, pot ridica de la sol o parte din particulele ce formeaza ,,scheletul mineral”
si le transforma in suspensii subaeriene , care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de
timp.Incendiile naturale sunt o sursa importanta de fum si cenusa; se produc atunci cand
umiditatea climatului scade sub pragul critic.
O imporanta sursa de polure sunt s i activitatile casnice. In scopuri casnice ,sunt arse
anual cantitati enorne de lemn, carbuni, petrol si gaze naturale din care rezulta substante
toxice.
In capitolul 2 sunt aratati si exemplificati diferiti factori de poluare a mediului in
industie si anu me:
-definitia poluarii
-diferite tipuri de poluare
-parametrii de polure apa,aer, sol si se vor arata diferite surse de poluare a
acestora, influenta asupra mediului inconjurator si a omului si masuri de combatere a acestei
poluari.
In capitolul 3, studiu d e caz ,,Poluarea fonica si managementul deseurilor la un atelier
de tamplarie” se arata ce problema importanta reprezinta acest aspect precum si efectele pe
termen scurt si lung a acesteia.
Deasemenea gestionarea deseurilor lemnoase la un atelier de tampl arie reprezinta un
factor important atat pentru protectia mediului cat si pentru reciclarea ulterioara a acestora si
utilizarea ca materie prima in produse secundare cu o valorificare eficienta.
Acest studiu de caz se face pe un atelier de tamplarie de dim ensiuni mici ,cu un
colectiv de 5 angajati si cuprinde urmatoarele subcapitole:
-descriere atelier
-tipuri de operatii tehnologice folosite
-limitele legislative privind poluarea sonora
-managementul deseurilor
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.4-masuratori de poluare
In capitolul 4 se arata it inerariul tehnologic de fabricatie a piesei ,,ROLA
SCRIPETE”.
Conform desenului de executie , reperul din tema este confectionat din OLC 45
,STAS 888. La alegerea semifabricatului s -a avut in vedere:
-materialul piesei
-forma si dimensiunile piesei
-numarulpieselor din lot
Forma si dimensiunile semifabricatului s -a ales cat mai apropiata de forma si
dimensiunile finite.
Pentru intocmirea traseului tehnologic s -au facut urmatoarele recomandari:
-la inceputul procesului tehnologic se prelucreaza suprafetele c are devi baza de
asezare sau suprafetele de prindere(suprafete frontale, gauri de centrare, gaura pentru dorn,
suprafete pentru prindere cu dorn)
-gaurile se executa catre sfarsitul procesului tehnologic cu exceptia acelora care devin
baza de asezare sau suprafete de prindere.
-operatiile la care exista posibilitatea unui proces mare de rebuturi se executa la
inceputul procesului tehnologic
-rectificarea se executa dupa tratamentul termic
Din desenul de executie al piesei si datele inscrise se observa ca e ste o piesa de rotatie,
se executa prin strunjire dintr -un semifabricat laminat din OLC45.
Parametrii constructivi
Se va tine cont de necesitatea obtinerii unei rezistente ridicata la uzura si necesitatea
ca materialul sa aiba un cost redus.
In capitolul 4 s-a intocmit tehnologia de executie a piesei(fisa tehnologica)
Dupa intocmirea fisei tehnologice, s -au urmat pasii de calcul ai regimului respectiv:
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.51.Debitarea s -a facut cu un fierastrau alternative FA 300
Caracteristici dimensionale:
-dimensiunea m axima a materialului de debitat: O 100mm
-cursa ramei:100mm
Caracteristici functionale :
-numarul treptelor de viteza: 3
-numarul curselor duble pe minut :63/88/100
-avans de taiere continuu
-motor electric
-putere 1,5kw
-turatie 1500rot/min
Alegerea sculei aschietoare
Prelucrarea se executa cu panza fierasatrau tipII STAS 10066/86 cu caracteristicile:
-lungimea:600mm
-latimea: a=50 +2mm
-pasul:4+0.05mm
-grosimea: b=2,5mm
-numarul de dinti pe 25mm: z=6
-greutatea: G=0,6kg
Adoptam din gama de turatii a masinii de debitat turatia de: 80cd/min
2.Prelucrarile prin aschiere au fost facute pe SN -320.
Acest strung face parte din categoria strungurilor usoare si are caract er universal, dat fiind
faptul ca pe el se poate executa o gama intinsa de prelucrari cum sunt: strunjirile obtinute cu
avans longitudinal sau transversal, filetari in principalele sisteme de filet, gauriri cu
burghiul,etc.
Strungul are posibilitatea sa pr elucreze piese prinse in universal, intre varfuri sau sa
strunjeasca direct din bara. In ultimul caz diametrul maxim al barei nu trebuie sa depaseasca
diametrul axului care este 34mm.
Fiind de dimensiuni mici si avand o greutate relativ mica, strungul SN -320 este mai
usor transportabil decat alte tipuri de strunguri, din care cauza este utilizat cu succes in cadrul
atelierelor mobile de reparatii.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.6Summary
The paper titled "Sound Pollution Analysis for Different Technology Processes" is
structured in 5 ch apters:
In the first chapter are introduced introductory notions on the topic such as: importance of
environmental protection, environmental pollution factors.
Today's environment is a mixture of nature and artificial ensemble; Closer to nature in rural areas
and an artificial ensemble in the urban environment.
This environment must ensure all the factors necessary for the life and survival of the human
species. The number of people is growing constantly, and the development of industia makes the
villageschange in the cities and the cities in the metropolis. The space for new buildings is taken
from nature as well.
As a result of these actions, nature diminishes as a stretch and, with industrialization, some
useful products also produce toxic residues har mful to human, plant and animal life. The air is
polluted by the heating system of the smelters that blow smoke particles into the air, the plants
that remove poisonous gases that can penetrate people's lungs.
Waters are also polluted because of the high toxicity substances entering the body of
aquatic life. Soil can spread chemical substances under the action of rainwater, dissolve and
reach rivers and oceans, then in the body of aquatic life and their consumption in humans.
The main pollution factors are : industry, transport, volcanic eruptions, dust storms, fires,
domestic activities.
Industry is currently the world's main pollutant. Industrial production processes release
emissions that are redeemed if there are no filters for industrial gas purificatio n.
Transport is another important source of pollution. Fuel -motor vehicles are a polluting factor that
must be taken into account more and more.
Volcanic eruptions generate liquid and solid gaseous products that locally change not
only the micro and mesothelium of the area, but also exert negative influences on atmospheric
purity. The atmospheric residence time of these substances can reach even 1 -2 years. These
powders have an influence on the thermal balance of the atmosphere, preventing the dispersion
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.7of the radiant energy of the Earth and contributing to the accentuation of the "greenhouse effect"
phenomenon caused by the increase in the concent ration Of CO2 in the atmosphere.
Dust storms are also an important factor in air pollution. Long lasting winds can lift some of the
particles that form the "mineral skeleton" from the ground and turn them into subaeric
suspensions that are retained in the atmosphere for long periods of time. Natural hazards are an
important source of smoke and ash; Are produced when the humidity of the climate falls below
the critical threshold.
An important source of polluters are also domestic activities. For domestic pu rposes,
annual amounts of wood, coal, petroleum and natural gas are burnt from toxic substances.
In chapter 2 are shown and exemplified different environmental pollution factors in
industry, namely:
-definition of pollution
-different types of pollution
-parameters of water, air, soil and different pollutants sources, influence on the environment and
human and measures to combat this pollution.
In Chapter 3, case study "Sound Pollution and Waste Management at a Joinery
Workshop", it shows how importan t this issue is, as well as its short and long -term effects.
Also, wood waste management at a joinery workshop is an important factor both for
environmental protection and for subsequent recycling and use as a raw material in secondary
products with an eff icient use.
This case study is done on a small workshop with a staff of 5 employees and includes the
following subchapters:
-Types of technological operations used
-the legal limits on noise pollution
-waste management
-pollution measurements
In Chapte r 4 there is shown the technological route of production of the play "ROLE
SCRIPETE".
According to the design drawing, the theme is made of OLC 45, STAS 888. In
choosing the semi -fabric, we considered:
-piece material
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.8-shape and size of the piece
-thenumber of pieces in the batch
The shape and dimensions of the blank were chosen as close as possibl e to the shape and size.
The following recommendations were made for the technological route:
-at the beginning of the technological process, the surfaces that deviate the settlement base or
the gripping surfaces (front surfaces, centering holes, holes for holes, gripping surfaces)
-The guns are executed at the end of the technological process except for those that become the
base of the settlement or grip ping surfaces.
-operations at which there is the possibility of a large process of scrap being executed at the
beginning of the technological process
-rectification is performed after heat treatment
From the execution drawing of the workpiece and the data entered it is observed that it is a
rotating piece, it is executed by turning from a laminated blank made of OLC45.
Constructive parameters
It will take into account the need to obtain a high resistance to wear and the need for the material
to have a low c ost.
In chapter 4 was made the technology of execution of the piece (technological sheet)
After elaborating the technological sheet, the calculation steps of the respective regime were
followed:
. The debarking was done with an alternative saw blade FA 300
Dimensional features:
-the maximum size of the cutting material: 100mm
-Frame frame: 100mm
Functional Features:
-number of gears: 3
-the number of double races per minute: 63/88/100
-continuous cutting
-electric motor
-power 1.5kw
1500ft / min
Choosing the cutting tool
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.9The processing is executed with STAS 10066/86 firesatrau type with the following
characteristics:
-length: 600mm
-width: a = 50 + 2mm
-pitch: 4+ 0.05mm
-thickness: b = 2.5mm
-25mmteeth: z = 6
-weight: G = 0.6kg
We adopt from the speed range of the cutting machine the speed of: 80cd / min
2. Cutting work was done on SN -320.
This lathe is part of the category of lightweight lathes and has a universal character, since it can
beused for a wide range of machining operations such as: longitudinal or transverse feeds,
threads in the main thread systems, drill holes, etc. .
The lathe has the ability to process pieces trapped in the universal, between the peaks or turning
directly fro m the bar. In the latter case, the maximum bar diameter must not exceed the diameter
of the spindle that is 34mm.
Being small and of relatively small weight, the SN -320 lathe is easier to transport than other
types of lathes, which is why it is used succes sfully in mobile repair shops.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.10CUPRINS
1.Introducere …………………………………………………………………………………………1
2.Factori de poluare a mediului in industrie ………………….. …………………………. .4
3.Poluarea fonica si managementul deseurilor la un atelier de tamplarie ………. 8
4.Itinerar tehnologic de fabricatie a reperului rota scripete …………………………… 12
5.Concluzii…………………………… …………………………………………………………… 58
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.111.INTRODUCERE
Realizarile din prezent arata ca secolul XXI este perioada celor mai mari descoperiri si
transformari al e civilizatiei omenesti, dar totodata si a celor mai complexe si uneori nebanuite
efecte asupra vietii.
Pana nu demult, resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile
omenirii. In zilele noaste ca urmare a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate,
necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut enorm iar exploatarea
intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident un dezechilibru ecologic.
Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai mari cercetar i
stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca
urmare a industializarii si cresterii productiei de bunuri, au sporit materialele ce afecteaza mediul
ambiant.
Din ce in ce mai des o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit
de complexe se regasesc in aer, apa si sol.
Ploile acide sunt tot mai frecvente ca urmarea a prezentei dioxidului de sulf in aer
datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor conbustibili infe riori.
In atmosfera sun tevacuate importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de fum,
saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra
vegetatiei in general si direct sau indirect asupra omului.
In tumventul generalizat al schimbarilor s e impune sa tragem o data in plus un semnal de
alarma, legat de mediul inconjurator, de supravietuire a omului si a existente vietei pe planeta
noastra.
Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala ce include nu numai mediul
natural dar si activitatea si creatiile omului, acesta avand un cract er dinamic in continua
transformare.
Pentru elaborare aunor programe privind protejarea mediului inconjurator, trebuie
identificati in totalitate factorii de polua re al mediului inconjurator, zonele in care pot aparea
acesti factori, eval uoarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru delurarea
proiectelor de protectia mediului.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.12Cele mai dese intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei,polua rea solului, poluarea
aerului.
Solul este un factor de mediu cu influente deosebite asupra:sanatatii. De calitatea
solulului depinde formarea si protectia surselor de apa,atat celei de suprafata cat mai ales a celei
subterane.
Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea indeplineste in organism multiple
functii. Fara apa toate reactiile biologice devin imposibile. Lipsa de apa sau consumul de apa
poluata favoreaza multiple consecinte negative aspura sanatatii omului.
Aerul este un element indispen sabil vietii, cantitatea consumata de organimul uman fiind foarte
mare: intr -o singura inspiratie pantrund in plamanii nostrii 0,5l de aer ceace inseamna 8l/min
respectiv 14 -15 m cubi pe 24/h. In lipsa aerului omul nu poate supravietui de cateva minute.
Factorii de poluare cu mediul inconjurator pot fii naturali sau artificiali.
Principalele surse naturale de poluare sunt eruptiile vulcanice, furtuniile de praf,
incendile padurilor,gheizerele sau descompunerea unor substante organice.
Principalii factori de poluare sau artificiali sau cei produsi de om sunt:
-factori de poluare industriali
-factori de poluare casnici
-factori de poluare datorita mijloacelor de transport
Industria este in acest moment principalul poluant la scara mondiala. Procesele de
productie industriala si productia de energie sunt principalele surse de poluare la acestea
adaugandu -se orice arderi din care rezulta substante poluante
Activitatile cas nice sunt, fie ca vrem sau nu o importanta sursa de poluare. Astazi in
multe tari in curs d e dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital ca si elementele, pretul sau
crescand permanent. Aceasta crestere este datorita restrangeri suprafetelor impadurite.
Ca urmare a activitatilor caznice se produce o serie de reziduri cum ar fi reziduri menaje re,
provenita din activitatea zilnica a oamenilor in localitate,locuri pubilice, etc, reziduri agro –
zotermice.
Mijloacele de transport reprezinta una din principalele surse de poluare a mediului.
Efectele poluarii mijloacelor de transport asupra mediului p ot fi directe (ca urmare a expunerii la
diversi agenti poluanti,fenomenelor climatice deosebite) cat si indirecte din cauza agentilor
poluanti asupra apei solului si vegetatiei.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.13Aria de dispersie a poluantilor depinde de factori geografici, de localizare.
Un relief plat caracterizat de prezenta permanenta a curentilor de aer faciliteaza dispersia
substantelor poluante; in schimb dispersia si vanturile favorizeaza acumularea si persistenta
poluantilor.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.142. Factori de poluare a mediului in industrie
Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu
sanatatea umana, calitatea vietii si functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul in
care traiesc).
Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale ,
cum ar fi eruptiile vulcanice, incendiile naturale, cea mai mare parte a substantelor poluante
provin din activitatatile umane.
Se disting urmatoarele categorii:
-poluarea fizica(incluzand poluarea fonic a ai poluarea radioactiva)
-poluarea chimica (produsa de diverse substante eliberate in mediu sub forma gazoasa,
lichida sau de particule solide)
-poluarea biologica( cu germeni patogeni,substante organice putrescibile,etc)
Exista doua categorii de poluant i:
-poluanti biodegradabili -sunt substante cum ar fi cele continute in apa menajera, care se
descompun rapid prin unele procese naturale.acesti poluanti devin o probleme cand se
acumuleaza mai rapid decat pot sa se descompuna.
-poluanti nedegradabili -suntsubstante care nu se descompun sau se descompun foarte
lent in mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil sa se
indeparteze acesti poluanti din mediu. Compusii nedegradabili cum ar fi diclor -difenil-
tricloretanul, dioxin a, bifenilii policlorurati si materialele radioactive pot sa ajunga la nivele
periculoase de acumulare si pot sa urce in lantul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu,
moleculele compusilor toxici pot sa se depuna pe suprafata plantelor acvatice fa ra sa distruga
aceste plante.Un peste mic care se hraneste cu aceste plante acumuleaza o cantitate mare de
toxine. Un peste mai mare sau alte animale care se hranesc cu pesti mici, acumuleaza aceste
toxine. Acest proces se numeste bioacumulare.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.15Poluarea aerului
Actiunea umana asupra atmosferei Pamantului a inceput de cand omul a inceput sa
utilizeze focul pentru incalzire, gatitul alimentelor, agricultura. In timpul revolutiei indusriale
(sec XVIII si XIX) poluarea aerului a inceput sa devina o problema majora.
Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub numele de ,, smog “.Smogul este in general
un amestec de monoxid de carbon si compusi organici proveniti di combustia incomplete a
combustibililor fosili cum ar fi carbunii si dioxid de sulf de la impur itatile de combustibili.
In timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organicisi sulfurici se condenseaza
sub forma de picatiri , intretinand ceata.
Majoritatea poluantilor sunt eventual ,,spalati “ de ploaie , zapada sau ceata, dar dupa ce
au parcurs distante mari, uneori chiar si continente,
In timp ce poluantii se aduna in atmosfera , oxizii de sulf si de azot sunt transformati in
acizi care se combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida cade peste lacuri si paduri unde poate duce
la moartea pestilor sau a plantelor si poate sa afecteze intregi e cosisteme.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este ,,incalzirea globala”, o
crestere a temperaturii Pamantului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi
dioxidul de carbon.Acesta impreuna cu alte gaze cunoscute sub denum irea de gaze de sera, reduc
caldura disipata de Pamant dar nu blocheaza radiatiile Soarelui.Din cauza efectului de sers se
asteapta ca temperature globala sa creasca cu 1,4 C pana la 5,8 C pana in anul 2100, acest lucru
afectand productia agricola, modifi cand distributia plantelor si animalelor si crescand nivelul
marii.
Poluarea apelor
Cererea de apa potabila este in continua crestere odata cu cresterea populatiei globului.
Din anul 1942 pana in anul 1990, prelevarea apei potabile din rauri, lacuri, rezer voare si
surse subterane a crescut de patru ori.
Apa menajera, apa industriala si produsele chimice folosite in agricultura,cum ar fi
ingrasamintele si pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor.
Eroziunea contribuie si ea la poluarea apelor. Pama ntul si namolul duse de apa de pe
dealurile defrisate, pamanturile arate sau de pe terenurile de pot sa blocheze cursul apelor si sa
omoare vegetatia acvatica, sa elimine unele specii de pesti.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.16De exemplu, cand defrisarile indeparteza invelisul de plante a l versantilor
dealurilor,ploaia poate sa duca pamant si namol in rauri, acoperind pietrisul din albia unui rau
unde pastravi si somoni isi depun icrele. Poluarea apelor ameninta rezervele de peste care si asa
sunt aproape epuizate din cauza pescuitului exc esiv, acesta fiind o sursa de hrana pentru omenire.
Poluarea solului
Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr -un
process foarte lung, poate dura mii de ani , este necesar pentru cresterea majoritatii plantelo r si
esential pentru toata productia agricola.
Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri ,patogeni sau
materiale radioactive si metale grele care pot afecta viata plantelor si animalelor.
Metodele irationale de administrare a solul ui au degradat serios calitatea lui, au cauzat
poluarea lui si au accelerat eroziunea.Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide si
fungicide, omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi, si alte microorrganisme.
Irigatia necorespunzato are, in zonele unde solul nu este drenat bine,poate avea ca rezulta
depozite de sare care inhiba cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei.
Combaterea poluarii
Din cauza poluarii mediului inconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe natiuni a u
instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluarii
necontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului. Dupa 1980 au fost create
programe care alocau fonduri pentru curatarea celor mai contaminat e terenuri de depozitare a
deseurilor.
Aceste legi au ajutat la limitarea poluarii, dar progresele au fost lente si au ramas multe
probleme nerezolvate cu privire la zonele cu contaminari severe, din cauza lipsei fondurilor
pentru curatare si din cauza pro blemelor ivite de aplicarea legilor.
Intelegerile internationale au jucat un rol important in reducerea poluarii globale (ex.
Protocolul de la Montreal -1987 cu privire la substantele care distrug stratul de ozon, Conventia
de la Basel -1989 pentru controlul transporturilor internationale ale deseurilor periculoase si
depozitarea lor).
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.17Regulamentele si legislatia au dus la un considerabil progres in diminuarea poluarii
aerului si apelor in tarile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai putin oxid de azot dec at cele
din 1970, centralele electrice ard acum mai putin combustibil pe baza de sulf , cosurile
industriale au acum filtre prin care reduc emisiile si nu se mai foloseste benzina cu plumb.
Grupuri nonguvernamentale s -au format la nivel mondial, national s i international pentru
a combate problemele legate de poluare in toata lumea. O miscare bine organizata de justitie
pentru mediu este Greenpeace, care concentreaza atentia internationala asupra industriilor si
guvernelor care contamineaza solul, apele si a erul cu deseuri toxice.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.183.Poluarea fonica si managementul
deseurilor la un atelier de tamplarie
Poluarea fonica (sonora) reprezinta o componenta importanta a poluarii mediului
inconjurator, prin caracterul nociv si prin prezenta sa in toate compartimentele vietii moderne ,ea
reprezentand o problema majora pentru toate tarile.
Poluarea fonica reprezinta agresiunea continua determinata de diferite zgomote produse de
masini, utilaje , aparatura industriala sau casnica in incinta constru ctiilor sau in afara acestora.
Pe plan mondial exista o tendinta de crestere a nivelului de zgomot si de producere a
vibratiilor, ale caror surse apar odata cu dezvoltarea industriei si a transporturilor.
Unul din factorii perturbatori ai mediului, care influenteaza ambianta in care se desfasoara
activitatea si viata omului este zgomotul asociat si identificat in general cu poluarea fonica.
Zgomotul se defineste ca fiind o suprapunere dezordonata a sunetelor de frecvente si intensitati
diferite care produc o senzatie dezagreabila si agresiva. Apare ca o consecinta a activitatii
industriale a omului, a activitatii de transport in urma careia unde mecanice reprezentate de
trepidatii, sunete, infrasunete si vibratii ultrasonore au o actiune daunatoare as upra sanatatii
omului.
In general cele mai inalte nivele de zgomot se intalnesc in unitatile industriale si in marile
aglomeratii urbane. Pentru a nu perturba calitatea activitatii la locul de munca, au fost introdus e
o seri de masuri pentru prevenirea si limitarea depasirii anumitor niveluri de zgomot.
Aceste masuri pot fi sociale (norme si legi de interzicere sau limitare a nivelului sonor), tehnice
(solutii silentioase, pereti fonoizolanti), organizatorice (casti de protectie, dispunerea surselor de
zgomot la o distanta mai mare fata de angajati) si igienice (control medical, alimentatie cu
vitamine).
In industrie apar zgomote de diferite intensitati si frecvente cu actiune continua sau
intermitenta.Ciocanele pneumatice, de exemplu, produc zg omote de 11 0 dB, razboielor de
tesut 96-100 dB etc.
Daca se depasesc 90 de dB in 8 ore de activitate este absolut necesata reducerea acestui tip de
poluare. In mediu industrial, infrasunetele, sunetele si ultrasunetele se supun atat in ce
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.19priveste conponent a spectoru lui oscilatiilor generatede masinisi utilaje,cat si in privinta
actiunii lor asupra organismului lucratorului.
Infrasunetele apartin partii inaudibile a spectorului sonor avand frecventele inferioare
valorii de 20 Hz. Infrasunetele sunt prezente in nume roase locuri de munca, oscilatiile
acusticeintalnite in mediul industrial au de obicei frecvente foarte variate.
Ultrasunetele au frecvente intre 20 Hz si un milion KHz. Sunt produse in natura, in
industrie sau de aparatura electrocasnica. La om, ultrasun etele distrug globulele rosii din
sange, producand migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului. Masurile tehnice pentru
combaterea poluarii sonore se refera la ecranarile sursei de zgomot si protectia urechi omului
in mediul industrial.
Legislatia pri vind poluare industriala aplica D irectiva 2003/10/EC a Parlamentului
European si a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la expunerea lucratorilor din industrie la riscuri generate de agenti fizici
(zgomot) stabileste parametri fizici utilizati ca elemente predictive de risc si limitele acestora.
-presiunea acustica de varf care reprezinta valoa rea maxima a presiunii acustice
instantanee
-nivelulde expunere zilnica la zgomot. Aceasta notiune acopera toate zgomotele
prezente la locul de munca
-nivelul de expunere saptamanal la zgomot respectiv media po nderala in timp a nivelelor de
expunere zilnica la zgomot intr -o saptamana nominala de 5 zile de lucru de 8 ore .
Normele admise de zgomote in Romania su nt:
-90 dB (in halele neprotejate)
-80 dB (locurile de munca cu solicitare medie a atentiei)
-75 dB (locuri de munca cu solicitare mare a atentiei -centre de calcul, centrale telefonice,
etc)
-60 dB (locuri de munca cu solicitare deosebita a concentratiei -laboratoarele de proiectare si
cercetare).
Masurile ce se impun pentru reducere si prevenirea poluarii sonore in mediu
industrial sunt:
-izolarea sunetului: prin prevenirea sau reducerea transmisiei s unetelor prin ridicarea
unor bariere din materiale cu o densitate marecum sunt caramizile, cimentul
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.20-absortiasunetelor: pereti alcatuiti dintr -un material poros cum ar fi fibra de sticla,
cauciuc spongios, acesta absorbind undele sonore in interiorul materialului si transformandu –
lein caldura
-amortizare a vibratiilor: materiale aplicab ile suprafetelor mari, de tip sa ndwich
alcatuit din doua foite de otel la exterior si la interior un strat de polimer elastic
-izolarea vibratiilor: amortizeaza vibratiile prin introducerea unor elemente flexibile
ca arcurile, montaje de cauciuc, etc.
Pentru combaterea poluarii sonore si inlaturarea efectelor negative exista preocupari
permanente, fapt demonstrat si prin creare ade numeroase centre si insti tute, de exemplu de
protectia muncii, de igiena si sanatate publica, organisme insarcinate cu controlul aplicarii
legii privind reducerea zgomutului.
Gestionarea deseurilor la un atelier de tamplarie cunoscuta si ca managementul
deseurilor, se refera la educatia privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea si
depozitarea deseurilor. De obicei, termenul se refera la materiale rezultate din activitati
umane si la reducerea efectului lor asupra sanatatii oamenilor, a mediului sau aspectului unui
habitat.
Gestionarea deseurilor are ca scop si economisirea unor resurse naturale prin
reutilizarea partilor recuperabile.
Deseurile gestionate pot fi solide, cat si lichide sau gazoase, precum si cu diverse proprietati
necesitand metode de tratare specifice fiecarora.
In Romania activitatea de gestionare a deseurilor este fun damentata pe legea
211/2011 care implementeaza o serie de directive ale Consiliului European. Coordonarea
acestei activitati cade in sarcina Ministerul Mediului si Agentiei Nationale pentru Protectia
Mediului (ANPM).
Din punct de vedere economic, activitat ea de gestionare a deseurilor in Romania produce 10
miliarde de euro.
In continuare vom face descrierea unui atelier de tamplarie cu o capacitate mica de
productie, desfasurandu -si activitatea cu un numar mic de personal (2 -3 persoane).
Atelierul se va apr oviziona cu materie prima de la distribuitorii autorizati.
Fluxurile tehnologice existente pent ru asigurarea utilitatilor in sistem propriu:
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.21-alimentare cu apa curenta
-sistem prop riu epurare ape uzate menajere
-alimentare cu energie electrica, termica
Alimentare cu apa se face din reteaua de apa a localitatii. Alimentarea cu apa calda se
va face utilizand un boiler electric.
Pentru alimentarea cu energie termica a spatiilor se vor utiliza aeroterme si radiatoare
electrice.
Deseurile menajere se vor col ecta selectiv in pubele.
In cadrul procesului de productie se vor executa lucrari de debitare, finisaj si mantaj,
tamplarie lemn folosind utilaje specifice activitatii propuse: ab richt, circular, masini
combinate de rindeluit, indreptat si finisat, masini de planat si grosime, strunjit, aspiratoare
rumegus, etc.
Materiile prime utilizate pentru tamplarie (scandura, placi din pal, materiale din
lemn) vor fi achizitionate de la furnizorii autorizati.
Deseurile, material lemnos, resturi din debitare, se vor colecta in container e metalice
in vedere predarii acestora firmelor specializate in recoltarea deseurilor din lemn.
Praful, rumegusul, talajul rezultat se va depozita in saci si vor fi predati firmelor care
au obiecat de activitate brichetarea acestora.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.224.Tehnologia de executie a piesei
Sa se efectueze analiza materialului si a procesului tehnologic de realizare a reperului
rola scripete, numarul preselor din lot n=10buc
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.23Alegerea semifabricatului
Conform desenului de executie, reperul din tema este confectionat din: OLC45 STAS880
cu urmatoarele caracteristici:
Proprietati mecanice
Rp[N/mm²] Rm[H/mm²] Alungirea [%] Rezilienta [9/cm3]
360 610 18 30
Parametrii tratamentului termic
Recoacere Normalizare Calire revenire
T°C Mediu T°C Mediu T°C Mediu T°C Mediu
680…700 Cuptor 840…870 Aer820…850 Apa540….680 Aer
Cele mai folosite semifabricate sunt:
-semifabricate laminate
-semifabricate turnate
-semifabricate forjate liber
-semifabricate forjate in matrita
-semifabricate sintetizate, etc.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.24La alegerea semifabricatui se au in vedere urmatoarele:
-materialul piesei
-formele si dimensiunile piesei
-numarul pieselor din lot
Piesa din tema fiind executata din OLC45 putem adopta un semifabricat laminat, forjat,
sau matifiat.
Forma si dimensiunile semifabricatului trebuie sa fi e cat mai apropiate de forma si
dimensiunile finite. Avand in vedere ca presa din tema are forma unei arbore alegem un
semifabricat laminat cu sectiune rotunda STAS333.
Stabilirea traseului tehnologic
Pentru intocmirea unui traseu tehnologic se pot face urmatoarele recomandari:
-la inceputul procesului tehnologic se prelucreaza suprafetele care devin baza de asezare sau
suprafetele de prindere (suprafete frontale, gauri de centrare, gaura pentru d orn, suprafete
pentru prindere cu dorn)
-gaurile se executa catre sfarsitul procesului tehnologic cu exceptia acelor care devin baza de
asezare sau suprafetele de prindere
-operatiuniile la care exista posibilitatea unui proces mare de rebuturi, se exe cuta la inceputul
procesului tehnologic
-rectificarea se executa dupa tratamentul termic
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.25Nr.
Op.
fazeDenumirea
operației
fazeiSchița operației M.US.D.V-uri
1.
1.1Debitarea
Debitat din
bară
laminată cu
diametrul
D=220la
lungimea
L=80.F.A
300-Prisme
-Pânza tip
I
-forma D
STAS106
6-86
-Ruletă
2.
2.1
2.2Strunjire I
Prins în
universal
centrat
Strunjit
frontalSN
320Cuțit
frontal
20×25
STAS 358 –
67/Rp3
Burghiu de
centruire tip
A4 STAS
1114/2-73
Subler
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.263.
3.1
3.2
3.3Strunjire ll
Prins in
universal,cen
trat
Strunjire
longitudinala
de degrosare
Strunjire
longitudinala
de finisare
Ø100x40SN
320Cutit
strunjit
normal
subler
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.274.
4.1
4.2Strunjire
longitudinal
a+
racordare
Strunjire
longitudinala
de degrosare
Strunjire
longitudinala
de finisare
Ø90×20
respectând
R=5
5.
5.1Gaurire
Strunjire
interioara de
degrosare
Ø 50×40
Strunjire
interioara de
finisareSN
320-Cutit
strunjit
interior
-Șubler
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.286.
6.1Debitare
L 40
Desprins
piesaF.A
300-prisme
-panza tip l
-forma D
Stas 1066 -8
ruleta
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.29Debitarea
Debitarea se debiteaza din bara laminata cu diametrul de D=120 le lungimea L=80
Alegerea masinii unelte
Debitarea se face cu un ferestrau alternativ FA300
Caracteristici dimensionale:
-dimensiunea maxima a materialului de debitat Ø220
-cursa ramei 200 mm
Caracteristici functionale:
-numarul treptelor de viteza: 3;
-numarul curselor duble pe m inut 63/88/100;
-avans de taiere continuu;
-motor electrtic: putere (1,5 kw), turatie (1500 rot/min).
Caracteristici de gabarit:
-lungimea: 1576 mm
-latimea: 611 mm
-inaltimea: 1080 mm
-greutate: 860/g
Alegerea sculei aschietoare
Prelucrarea se executa cu panza fierastrata tip II STAS 1066/86 cu caracteristicile:
-lungimea: 600 mm
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.30-latimea: a= 4 ± 0,05 mm
-pasul: 4 ± 0,05 mm
-grosimea b = 2,5 mm
-numarul de dinti pe 25 mm: z=6
-greutatea G= 0,6/g
-material otel RpS STATS 7382 -80
-duritatea dupa tratament ul termic
-partea taietoare 60 -64 HRC
-partea nataietoare 45 HRC maxim
Adaptam din gama de turatie a masinii de debitat turatia de 80 Ø/min
Strunjire frontala (transversala)
Prelucratiile prin aschiere vor fi executate pe masina unealta SN320.
Acest strung face parte din categoria strungurilor usoare si are un caracter universal dat fiind
faptul ca pe el se poate executa o gama intinsa de prelucrari cum sunt: strunjirile obtinute cu
avans longitudional sau transversal, filetari i n principalele sisteme de flet, gauriri cu burghiul,
etc.
Strungul are posibilitatea sa prelucreze piese prinse in universal, intre varfuri sau sa strunjeasca
direct din baza. In ultimul caz, diametrul mexim al bazei nu trebuie sa depaseasca diametrul
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.31gaurii axului care este mai usor transportabil decat alte tipuri, de exemplu decat strungul SN 400,
din care cauza el este utilizat cu succes in cadrul etelierelor de mobila de reparatii.
Caracteristici generale:
-distanta intre varf: 750 mm
-diametrul maxim d e strunjire deaspura ghidajelor: 320 mm
-diametrul alezajului axului principal: 36 mm
-lungimea maxim de prelucrare: 750 mm
-motorul electric al actionarii principale
-putere: 3kw
-turatia: 1420 rot/min
-numarul total al turatiilor axul ui principal:18
-cutia de avansuri si ….
-numarul avansurilor longitudionale: 36
-numarul avansurilor transversale: 36
-caruciorul si saniile
-cursa maxima a caruciorlui: 750 mm
-cursa maxima a saniei transversale: 2 00 mm
-cursa saniei …… :170 mm
-papusa mobila
-cursa maxima a pinolei: 130 mm
Avansul transversal [mm/rot]:
1.Avans normal:
0,01; 0,013; 0,017; 0,02; 0,023; 0,027; 0,03; 0,033; 0,037; 0,04; 0,047; 0,053; 0,06;
0,067; 0,073; 0,093; 0,12 ; 0,147.
2. Avans mărit:
0,88; 0,107; 0,133; 0,16; 0,187; 0,215; 0,24; 0,287; 0,20; 0,30; 0,373; 0,480; 0,533; 0,58;
0,74; 0,96; 1,17.
Tabel nr.3.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.32Tipul cuțitului.Cuțit
normalMaterialul părții
așchietoare a
cuțituluiMaterial de prelucrat
Oțel,oțel aliat Fontă și aliaje de Cu
Cuțit normal Oțel rapid și carburi
metalice279,0
35,70,027
0,02763,5
51,41,3
0,45
Cuțite pentru
canelare și retezareOțel rapid și carburi
metalice344,2
44,20,031
0,03188,2
88,21,2
1,2
Valorile exponen ților x1, x2, y1, y2.
Tabel nr.4.
Tipul cuțituluiMaterialul de prelucrat
Oțel, oțel aliat, aliaje
de magneziuFonte și aliaje de
cupru
Cuțit normal. Cuțit pentru canelare,
retezare1,0
1,00,75
1,00,9
1,20,74
1,751,0
1,00,75
1,00,9
1,20,75
0,75
Valorile exponen ților n1, n2.
Tabel nr.5.
Tipul sculei
așchietoareTipul
materialului de
prelucratDuritatea
materialului de
prelucrat
Toate tipurile
de cuțiteOtelul carbon
obisnuit
Oțel aliatHB≤170 0,35 2,1
HB>170 0,35 2,0
Fontă Toata gama de
durități0,55 1,3
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.33S-a ales din tabelele 2, 3, 4 pentru cuțit normal pentru prelucrarea oțelului:
=1;=0,75;=0,35;=35,7−
=3,33∙25∙20∙
35,7∙5∙220,=,1665
1178,1,
=1,41,=1,58/
⇒=1,58⁄
S-a ales din tabelul de avans =,
,-exponenți ai rugozității;
-rugozitatea;
-raza la vârf[mm];
Valorile ,,: suntdate în tabelul 5
Tabel nr.6.
Unghiul de atac
principal
45° 0,0909 0,487 0,528
70° 0,0899 0,509 0,463
90° 0,0893 0,597 0,297
Determinarea vitezei de aschiere :
În cazul strunjirii longitudinale, viteza de așchiere se calculează cu relația :
=
∙∙…[⁄]
unde;
-coeficient ce depinde de caracteristicile materialului de prelucrat;
T-durabilitatea sculei așchietoare[min];
m-exponentul durabilității(tab.6);
t-adâncimea de așchiere[mm];
S-avansul de așchiere[ ⁄];
HB-duritatea materialului de prelucrat;
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.34,-exponenții adancimii de așchiere;
…-coeficienți.
Tabel nr.7. Valorile exponentului durabilității "m":
Materialul
de prelucratTipul sculei CondițiileMaterialul păr ții așchietoare
Oțel rapidCarburi metalice
Grupa de
utilizare KGrupa de
utilizare P
Oțel și fontă
maleabilăCuțit
normal, cuțit
de strunjit
planCu răcire0,125 0,15 0,25
Fără răcire0,25 0,15 –
Cuțit de
canelat și
retezatCu răcire0,25 0,15 –
Fără răcire0,2 0,15 –
Fontă
cenușieCuțit
normal, cuțit
de strunjit
planFără răcire 0,1 0,2-
Cuțit de
canelat și
retezatFără răcire 0,15 0,2 –
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.35Tabel nr.8. Valorile coeficientului și ale exponenților și:
Materialul
părții
așchietoare
a sculeiMaterialul
de prelucratAvansul s,
în mm/rotCondiții de prelucrare
Cu răcire Fără răcire
CvxvyvCvxvyv
Otel rapid
pentru
sculeOțel, aliaje
de Al și MgS≤0,25
s>0,2596,2
60,80,25
0,250,33
0,66-52,5
42,0-0,25
0,25-0,50
0,66
Fonta
maleabilăS≤0,25
s>0,2555,4
47,40,20
0,200,25
0,5042,6
21,50,20
0,200,40
0,40
Din tabelele 6 și 7 s-a ales:
m=0,125
Cv=285
T=60 min
ap=t=5mm
xv=0,18
HB=220
F=s=1,58[mm/rot]
yv=0,20
H=1,75
Calculăm coeficien ții k1, k2, k3,…,k9
=∙
unde: –suprafața secțiunii transversale 500
–coeficientul (pentru oțel =0,08)
→=∙ℎ
600,
=500
600,
=(0,83),≅0,985⇒=0,99
=45
unde :
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.36−exponent în funcție de natura materialului de prelucrat pentru oțel : =0,6,=70°
→=45
70,
=(0,64),=0,76⇒=0,76
=,
unde:
=70°−unghiul tăi șului secundar
=10–coefficient
→=10
70,
=(0,14),=0,83⇒=0,83
=2
= ț ă;
− ș=0,1;
− =0,2.
=0,8−
→=0,8
2,
=(0,4),=0,91⇒=0,91
K5se alege din tabelul 8. →k5=1
Tabel nr.9.
Material de prelucrat Materialul păr ții
așchietoareValoarea coeficientului
Toate materialele Oțel rapid 1,0
Prelucrarea o țeluluiP30
P20
P100,7
0,85
1,0
Fontași materiale dure K40 0,83
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.37K6se alege din tabelul 9.
→k6=1,0
Tabel nr.10.
Materialul de prelucrat Valorile coeficientului
Oțel carbon: -continut de C < 0,6%
-continut de C > 0,6%1,0
0,85
Oțel pentru automate 1,2
Fonta cenu șie, maleabilă 1,0
k7= coeficient care ține seama de tipul semifabricatului, adică semifabricatul poate fi laminat la
cald, la rece, matrițat, turnat etc. În cazul nostru semifabricatul este laminat la cald și avem:
k7= 1
k8= coeficient de corecție care ține seama de starea stratului superficial:
-cu crustă k8= 0,9
-fără crustă k8= 1
k8= 1
k9= acest coeficient de corecție ține seama de forma suprafeței de degajare iar în situația noastră
este (T).
k9= 1,15
Viteza de a șchiere :
=
∙∙…[⁄]
-se alege din tab.8
=60,8
60,∙5,∙0,80,∙,(0,99∙0,76∙0,83∙0,91∙1∙1∙1∙1∙1,15)
=,
,∙,∙,∙,∙0,65=,
,∙0,65=18,29[⁄]
=18,29→=18[]⁄
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.38Strunjirea longitudinala ( Ø100×40)
Prelucrarile prin aschiere vor fi executate pe masina unealta SN320
Strunjirea longitudinala are 2 etape:
Aceasta aperatie se executa cu un cutit frontal 20×25 STAS 358 -67/Rp3
Ap=17
t===2,83mm
=b∙h
6L
Fz=∙∙
∙=8333,3N
L=40mm
=,∙∙()
∙[mm/rot]
→t=3,03mm
X1=1 ; y1=0,75 ; n 1=0,35 ; =35,7-coeficient
=,∙∙∙
,∙,∙,=,
,,=√2,30,=3,03mm/rot
⇒=3,03 ⁄
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.39S-a ales din tabelul de avans s=0,96
=
∙∙…[⁄ ]
=60,8
60,∙3,07,∙0,96,∙,(0,99∙0,76∙0,83∙0,91∙1∙1∙1∙1∙1,15)
=60,8
1,66∙1,22∙0,99∙1,03∙0,65=60,8
2,06∙0,65=19,18[⁄ ]
=18,63→ =19[ ] ⁄
2Ap=61,5
t= =,
∙=3,07mm
=b∙h
6L
Fz=∙∙
∙=11111,1N
L=30mm
=,∙∙()
∙[mm/rot]
→t=3,03mm
X1=1 ; y1=0,75 ; n 1=0,35 ; =35,7-coeficient
=,∙∙∙
,∙,∙,=,
,,=√2,30,=3,03mm/rot
⇒=3,03 ⁄
S-a ales din tabelul de avans s=0,96
=
∙∙…[⁄ ]
=60,8
60,∙3,07,∙0,96,∙,(0,99∙0,76∙0,83∙0,91∙1∙1∙1∙1∙1,15)
=60,8
1,66∙1,22∙0,99∙1,03∙0,65=60,8
2,06∙0,65=19,18[⁄ ]
=18,63→ =19[ ] ⁄
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.40Strunjire longitudinala + racordare ( Ø90×20)
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.41In aceasta faza se strunjeste piesa cilindric exterior Ø90×20, impreuna cu cele doua racorduri
R=5mm, folosindu -se un cutit strunjit canal respectand R=5mm
Gaurirea
Operatile de gaurire se realizeaza pe masini de gaurit cu burghie din otel rapid Rp3 de
diferite diametre.
Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic si modul de calcul a regimului de aschiere in
cazul executarii gaurii de Ø10mm
1.Stabilirea sistemului tehnologic
Operația se realizează cu ajutorul unui burghiu de Ø 50 mm.
Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul acestei operații este egal cu
diametrul găurii ce urmează a fi realizată, deci:Ap=25mm, 2Ap=50
Ținând cont de materialul prelucrat, uzura ce apare pe fața de așezare a sculei așchietoare este
cuprinsă între 60 -90 mm.
Pe baza materialului prelucrat, al sculei așchietoare și al diametrului sculei se stabilește
durabilitatea sculei așchietoare de 70 min.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.42Stabilirea parametrilor regimului de așchiere
Stabilirea adâncimii de așchiere și a numărului de treceri
Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr -o singură trecere, iar adâncimea de așchierea la
găurire se calculează cu relația:
=(2.12)
în care: D -diametrul burghiului.
=50
2=25
Stabilirea avansului de așchiere
Avansul reprezintă deplasarea burghiului de -a lungul axei, la o rotație a arborelui principal
al mașinii. Calcului acestuia se face cu relația:
= ∙∙,(2.13)
în care:SK-coeficient de corecție în funcție de lungimea găurii;
SC-coeficientul de avans;
D-diametrul burghiului.
SK= 1SC= 0,047 D= 50 mm
=0,8∙0,047∙50,=0,39 ⁄
Stabilirea vitezei de așchiere
Viteza de așchiere poate fi exprimată cu relația:
=∙
∙∙[ ] ⁄
In care:vC-coeficientul vitezei de așchiere;
D-diametrul burghiului;
T-durabilitatea sculei așchietoare;
s-avansul de așchiere;
v vymz,,-exponenții diametrului, durabilității și avansului;
vpK-coeficient de corecție.
vC= 5vz= 0,4 m= 0,2 7,0=vy
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.43=0,49 ⁄ T= 70 min D= 50 mm
= ∙ ∙ ∙
în care:SVLVTVMV KKKK ,,, -coeficienți care țin seama de factorii ce influențează procesul de
găurire.
=750,
în care:
mR-rezistența la rupere a materialului prelucrat.
17607509,0
=÷
øöç
èæ=-
MVK
=750
760,
=1
=1 =1 =1
=1∙1∙1∙1=1
=5∙50,
70,∙0,39,∙1=23,9
1,18=20,25→≅20[⁄ ]
Stabilirea turației semifabricatului sau a sculei așchietoare
Turația sculei așchietoare se calculează conform relației:
=1000 ∙
∙=1000 ∙17,9
3,14∙50=109,49 ⁄
2.1.Stabilirea vitezei de avans
Viteza de avans se stabilește utilizând următoare a relație de calcul:
=∙=109,49∙0,49=53,65 ⁄
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.44Tabel nr.11. Regimul de așchiere pentru operațiile de găurire
Nr.
crt.Denumire fază Adâncime
de așchiere
[mm]Avans de
așchiere
[mm/rot]Viteza
de așchiere
[m/min]Turația
[rot/min]Viteza
de
avans
[m/min]
1 Găurire Ø50,
L= 77,25 mm 25 0,49 17,19 108,49 53,65
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.45Debitarea
Debitarea finala se realizeaza pe o masina unealta SN320, folosind un cutit de canelat si retezat
din otel Rp3
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.46
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.47
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.48
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.49
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.50
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.51
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.52Normespecifice de securitate a muncii pentru prelucrarea
metalelor prin aschiere
PREVEDERI GENERALE
Continut.Scop
Art. 1.-(1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere
cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii
de preluare a metalelor prin aschiere pe masini -unelte actionate elec tric,hidraulic,pneumatic sau
electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru
preluari manuale.
(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor
periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element
component al acestuia ( executant -sarcina de munca -mijloace de productie -mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Art. 2.-Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de
preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si
de modul de organizare a acestora.
Art. 3.-(1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor
Generale de Secur itate a Muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin
aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.
Revizuirea normelor
Art. 4.-Prezentele norme se vor revi zui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este
necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national
sau proceselor de munca.
. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN
ASCHIERE
Repartizarea sarcinilor de m unca la preluarea metalelor prin aschiere
Realizarea sarcinii de munca
Art. 5.-(1) Deservirea masinilor -unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti
special pentru acest scop.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.53(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1 -3 luni, in
functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce
conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si
exploatarii corecte a utilajului.
Art. 6.-Se interzice lucrul la masini -unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara (
desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de
securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnic a a masinii -unelte) cu exceptia
lucrului dupa piese model.
Art. 7.-Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.
Art. 8.-Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile,
sculelor si pieselor de pe masi ni-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat
adecvate, tinindu -se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la
caz la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotari i cu
mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.
Deservirea masinilor -unelte
Art. 9.-Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de
comanda (pornire -oprire si schi mbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de
protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10.-Lucratorul care deseveste o masina -unealta actionata electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protec tie (usi, capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar,
precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.
Art. 11.-Se interzice lucratorilor care deservesc masinile -unelte sa execute reparatii la masini
sau instalatii electrice.
Art. 12.-In mod obligatoriu , masina -unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula
indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu
este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpu l functionarii
masinii :
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.54b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta
transmisie.
Art. 13.-In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii –
unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
b) la orice intre rupere a curentului electric ;
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;
d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.
Art. 14.-In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se
va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de
cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.
Art. 15.-Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete s i
sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate
defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care
preia masina.
Art. 16.-Inlaturarea aschiilor si pulberilor de p e masinile -unelte se va face cu ajutorul maturilor,
periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea
aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari
tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
Art. 17.-Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este
stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel
putin o data pe pe schimb.
Art. 18.-Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor
impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele
prelucrate, materialele si des eurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
Art. 19.-(1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu -se
petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu ru megus.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.55Art. 20.-Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile (
benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la
curatare masinii.
2.2. .Prelucrarea metalelor pr in strunjire
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 21.-(1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sa
corespunda procesului de aschiere.
(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corp ului cutitului pentru
strunjirea normala.
(3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul portscula.
Art. 22.-La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vor
folosi dispozitive de sustine re si deplasare.
Fixarea si demontarea pieselor
Art. 23.-(1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect
centrate, pentru a nu fi smulse.
(2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei corespunzatoare, fara
prelungitoare din teava sau alte parghii.
Art. 24.-La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si d
reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
Art. 25.-La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.
Art. 26.-La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia de
strangere.
Art. 27.-Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efe ctua numai dupa oprirea strungului.
Art. 28.-Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac de
strangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul sau
platoul vor fi inl ocuite.
Art. 29.-Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutit
cutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum si
materialului din care este confectionata piesa. Se vor fo losi cutite de strung cu prag special
pentru sfaramarea aschiei continue.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.56Art. 30.-La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cu
atentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care
placutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau
ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.
Pornirea si exploatarea strungului
Art. 31.-(1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa pune rea in miscare a piesei de
prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.
(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina.
Art. 32.-La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) de tip
protejat sau saibe de antrenare protejate.
Art. 33.-La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacerea
bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.
Art. 34.-(1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectat
la reteaua de alimentare.
(2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la reteaua
electrica de alimentare.
Art. 35.-Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.
2.3. Prelucrarea metalelor prin frezare
Fixarea sculei
Art. 36.-Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta corespunde
materialului ce urm eaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.
Art. 37.-Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate.
Art. 38.-Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat
dintiifrezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului.
Fixarea pieselor
Art. 39.-(1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare
sau in menghina.
(2) Se interzic improvizatiile pentr u fixarea pieselor.
Art. 40.-La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se
vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.57Art. 41.-In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa
masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.
Pornirea si exploatarea frezelor
Art. 42.-(1) La operatia de frezare,c uplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei.
(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza.
Art. 43.-In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca
scule sau piese nefixate.
Art. 44.-In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea.
Art. 45.-Verificarea dimensiunilorpiesel or fixate pe masa masinii , precum si a calitatii
suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.
2.4. . Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare si brosare
Art. 46.-Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea s i profilul cutitului,
precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in
planul de operatii.
Art. 47.-(1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop.
(2) Este interzis a ma nevra brosa cu mana libera.
Fixarea pieselor
Art. 48.-Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul
dispozitivelor de fixare.
Pornirea si exploatarea masinii
Art. 49.-Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixar ea sculei si a piesei si se va controla sa nu
ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii.
Art. 50.-Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora,
se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii.
Art. 51.-In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintre
ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.
Art. 52.-In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiun i depasesc masa
mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva.
Art. 53.-Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei.
Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.582.5. Prelucrarea m etalelor prin gaurire, alezare si honuire
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 54.-Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu
chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.
Art. 55.-Burghiul sa u alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.
Art. 56.-Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei
scule speciale.
Art. 57.-Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor m asinilor.
Art. 58.-Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.
Art. 59.-Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau
care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60.-Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61.-Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.
Art. 62.-Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mul t la fixarea
sau desprinderea piesei.
Fixarea pieselor
Art. 63.-Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
Art. 64.-Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa ce
scula s-a oprit complet.
Art. 65.-Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor
dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghi nei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66.-Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se
executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67.-La operatia de honuire, avand in vedere mat erialele din care sunt realizate
sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare
atentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire.
Art. 68.-In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.
Masina de gaurit portative
Art. 69.-Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.59Art. 70.-Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprirea
burghiului.
2.6. Preluarea metalelor prin rectificare si polizare
Fixarea sculelor
Art. 71.-Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de
forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie ob tinuta, de tipul si
starea, masinii de felul operatiei de prelucrare.
Art. 72.-Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si
autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.
Art. 73.-La montarea corp ului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei
corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sau conform
documentatiei tehnice de produs.
Art. 74.-Fixarea corpului abraziv va asigura o centr are perfecta a acestuia in raport cu axa de
rotatie.
Art. 75.-(1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare
decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc.
(2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior ma i mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc.
Art. 76.-Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr -un mijloc de fixare; flansa
mobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat in STAS
9092/1-1983.
Art. 77.-Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore, in cazul flanselor fara butuc,
respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abaterile limita fiind cele
indicate in STAS 9092/1 -83.
Art. 78.-Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum
si numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la flansele cu butuc, sunt cele
indicate in STAS 6177/1 -87 si STAS 9092/1 -83.
Art. 79.-(1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora, gaura
va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executata pe o masina
care sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant,
carburi metalice).
(2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta.
(3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.60Art. 80.-La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se int roduc garnituri din carton
presat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1 -87.
Art. 81.-Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv,
garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului, aerului
comprimat sau periei.
Art. 82.-(1) Pentru montarea corpurilor abraz ive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel,
pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui.
(2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului.
Art. 83.-(1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea functionarii in
gol, ansamblul corp abraziv -flanse cu butuc se echilibreaza static si, unde este posibil, se
echilibreaza dinamic.
(2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator.
(3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata
acestora.
Art. 84.-Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numai
pentru masini dotate cu acasta posibil itate.
Art. 85.-Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica,
respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe
eticheta de fabricatie.
Art. 86.-Nu este permisa utilizar ea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau viteze
periferice nu sunt inscriptionate.
Art. 87.-Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in care a trecut
mai mult de un an de la fabricarea lor.
Art. 88.-La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin
baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
Art. 89.-Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
Art. 90.-Corpurile ab razive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nu
deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator.
Art. 91.-(1) Se interzice utilizarea dornului port -piatra dimensionat necorespunzator, ca
lungime si diametru in raport cu partea de prindere.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.61(2) Se interzice folosirea dornului port -piatra care prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibrat
dinamic).
Pornirea si exploatarea masinilorde rectificat si polizat
Art. 92.-Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este in
contact cu piesa de prelucrat.
Art. 93.-(1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau
solicitarile prin soc.
(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.
Art. 94.-La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pe
corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati, etc.).
Art. 95.-In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu -se
imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform.
Art. 96.-Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci ca nd
masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceput
pentru astfel de prelucrari.
Art. 97.-(1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor
speciale de indreptat (corec tat). Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire.
(2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.
(3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.
Art. 98.-(1) In cazul util izarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala corpul abraziv
pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv in lichid.
(2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentru
prelucrare in mediul umed.
Art. 99.-Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor
abrazive cu liant organic.
Art. 100. -La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor
abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase.
Art. 101. -Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de poliza t la care
se prelucraza aliaje de magneziu.
Art. 102. -Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru
evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.62Art. 103. -Turatia arborelui pe care s e monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si in
mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat
si regulatorul, tinindu -se evidenta acestor controale.
Art. 104. -Arborii, flansele si celelalt e parti ale masinii pe care se monteaza corpurile abrazive
vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.
Art. 105. -Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv in stare
de repaus.
Art. 106. -Este interz isa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze superioare de
lucru sau diametre superioare de corpuri abrazive.
Art. 107. -Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi utilizat la
viteza periferica de lucru corespu nzatoare corpului abraziv nou obtinut.
Art. 108. -Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se depoziteaza in vederea
unei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de reutilizare, ca si corpurile abrazive noi.
Art. 109. -Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.
Art. 110. -Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Art. 111. -Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la
sunet, conform prevederilor d in STAS 6177/1 -87, inainte de fiecare utilizare sau reutilizare.
Art. 112. -Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercate inainte
de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1 -87.
Art. 113. -Inainte de inceper ea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile abrazive vor fi
incercate la rotirea in gol.
Polizarea manuala
Art. 114. -(1) Polizorul manual nu se va lasa din mana la intreruperea lucrului decat dupa
oprirea completa a corpului abraziv.
(2) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la intreruperea lucrului, polizoarele
manuale se vor aseza in suporti special executati. Suportii orizontali nu vor fi folositi in stare
uzata.
Art. 115. -Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatii le de polizare exterioara numai daca
corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie corespunzatoare.
Art. 116. -Polizoarele manuale vor fi pornite numai daca corpul abraziv nu este in contact cu un
corp care sa impiedice rotirea lui libera.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.63Art. 117.-La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depasita turatia
maxima a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura
piesei abrazive si turatia maxima a polizorului.
Marcarea corpurilo r abrasive
Art. 118. -Viteza periferica maxima de lucru a corpurilor abrasive este cea care se afla
inscriptionata pe suprafata, eticheta, garniture corpului abraziv sau este indicate de producator.
Art. 119. -Este interzisa utilizarea corpurilor abrasiv e fara marcaj sau cu marcaj neclar, din care
nu se poate stabili cu precizie viteza periferica de lucru sau turatia de lucru.
Art. 120. -Marcarea corpurilor abrasive este facute pe acestea sip e eticheta de control. Marcajul
pe eticheta de control va cont ine cel putin urmatoarele date:
a) Marca de fabrica a unitatii producatoare;
b) Numarul standardului de forma si dimensiuni;
c) Simbolul materialului abraziv;
d) Granulatia;
e) Gradul de duritate;
f) Simbolul liantului;
g) Structura;
h) Turatia maxima de lucru in rotatii pe minut;
i) Viza controlului C.T.C.;
j) Data fabricatiei pentru corpurile abrasive cu liant magnezic.
Art. 121. -Marcajul de pe corpurile abrasive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va
contine obligatoriu turatia maxima de lucru sa u viteza periferica maxima de lucru.
Polizarea cu pila disc
Art. 122. -Lucratorii care executa operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de aliminiu, cu
polizorul cu pila disc, vor fi instruiti si autorizati pentru aceasta activitate.
Art. 123. -Inainte de inceperea lucrului, se controleaza starea tehnica a pilelor disc, suportii de
sprijin, carcasa de protectie si instalatia electrica de alimentare.
Art. 124. -Suourtul de sprijin va fi astfel reglat, incat punctual superior de contact al piesei cu
corpul abraziv sa se gaseasca pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai
sus cu cel mult 10 mm, iar distanta dintre suport si pila disc sa nu depaseasca 3 mm.
Art. 125. -Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau incarcati cu a luminiu.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.64Art. 126. -(1) Pila disc va fi montata correct, astfel incat san u aiba joc radial.
(2) Dupa montarea, inainte de inceperea lucrului, polizorul va fi incercat prin functionare in gol
la turatie de regim.
Art. 127. -Se interzice introducerea brus ca a pieselor in pila disc.
Art. 128. -Se interzice ajustarea la polizorul cu pila disc a pieselor turnate din alte materiale
decat aliajele de aluminiu.
Art. 129. -Se interzice ajustarea pieselor fara ca acestea sa fie sprijinite pe support.
Slefuirea mecanica
Art. 130. -Fixarea, probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se supun acelorasi
reguli ca si corpurile abrasive.
Art. 131. -(1) la exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire, schimbarea saibelor,
periilor sau benzilor abrasive se va axecuta de catre personal instruit special si autorizat intern in
acest scop.
(2) Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dupa oprirea acestora.
2.7. . Prelucrarea metalelor prin aschiere printr -o succesiune de prelucrari
(masini-unelte agregat si masini automate)
Fixarea sculelor
Art. 132. -Inainte de fixarea sculelor in port -scule se vor verifica unghiurile de ascutire, profilul
precum si daca acestea corespund materialului care se prelucreaza.
Fixarea piesel or
Art. 133. -Piesele ce urmeaza a se prelucra se vor fixa rigid pe masa agregatului cu ajutorul
dispozitivului de fixare.
Exploatarea masinilor -unelte agregat si liniilor automate
Art. 134. -Inainte de inceperea lucrului, masina -unelta agregat va fi reglata pentru regimul de
prelucrare prescris in documentatia tehnica.
Art. 135. -La orice zgomot suspect in timpul functionarii agregatului, se va actiona butonul
"STOP".
Art. 136. -Se interzice reglarea supapelor de siguranta peste limitele prescrise pentru a evita
deteriorarea unor elemente din instalatie.
Art. 137. -Se interzice blocarea releelor de presiune.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.65Art. 138. -In cazul aparitiei unor scurgeri de lichid la conducte sau racorduri, va fi oprita masina
agregat si remediata defectiunea.
Art. 139. -Se interzice racirea sculelor cu bumbac sau carpe ude; racirea sculelor se face numai
cu instalatii speciale destinate acestui scop.
Art. 140. -Este interzis accesul in spatiile de deplasa re a port-sculelor automate.
Art. 141. -Este interzis accesul in spatiile de deplasare a pieselor in timpul transportarii acestora
intre posturile de lucru sau punctele de depozitare.
Art. 142. -In cazul in care sistemul de masini este prevazut cu mecani sme pentru schimbarea
pieselor la posturile de lucru, de tip roboti sau maini mecanice, este interzis accesul in zona de
manevra a acestor mecanisme in perioada cat sunt in functiune.
Art. 143. -Curatirea de aschii se face de la distanta si numai cand lin ia automata este oprita.
Art. 144. -Reparatiile si reglajele se vor executa numai de personal calificat si instruit pentru
aceste operatii, numai dupa deconectarea masinii de sub tensiune si inchiderea aerului de la
instalatiile pneumatice.
Art. 145. -Repararea instalatiilor pneumatice este permisa numai dupa inchiderea aerului de la
retea si scoaterea de sub tensiune a liniei automate.
Art. 146. -Umplerea cu petrol a buteliilor de suflat si de uns tarozi se va face numai dupa
inchiderea aerului de la re tea si descarcarea completa a presiunii din butelii.
Art. 147. -Este interzis a se aseza scula, instrumentela de masurare si control etc., pe elementele
liniei automate. Acestea se vor aseza pe rastele sau mese special amenajate.
Art. 148. -Este interzisa cu desavarsire apropierea de uneltele de lucru dupa cuplarea liniei
automate la retea.
Art. 149. -Operatorul principal este obligat sa avertizeze, prin intermediul dispozitivelor
acustice si optice, cuplarea liniei automate la retea.
Art. 150.-Actionarea organelor de comanda se va face numai de la pupitrul de comanda.
Art. 151. -Este interzisa traversarea liniei automate prin alte locuri decat pe culoarele prevazute
in acest scop.
Art. 152. -Controlul pieselor intre operatii este perm is numai dupa scoaterea liniei automate de
sub tensiune.
2.8. Debitarea materialelor prin taiere cu ferastraie
Fixarea sculelor
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.66Art. 153. -Fixarea discului taietor pe axul ferastraului circular se face cu doua flanse de acelasi
diametru.
Art. 154. -Inaintea montarii discului taietor al ferastraielor circulare se vor curata cu grija
suprafetele de contact ale flanselor si discului.
Art. 155. -(1) Diametru flanselor de fixare a discului taietor va fi de cel putin 1/3 din diametru
discului.
(2) La viteze periferice ale discului taietor mai mari de 12 m/sec, diametru flanselor de stragere
va fi egal cu 1 din diametrul discului.
Art. 156. -La montarea discului taietor se va realiza centrarea si echilibrarea corecta a acestuia.
Fixarea materia lului
Art. 157. -Asezarea materialului de debitat pe masa ferastraului circular se va face astfel incat
inaltimea de taiere sa fie cat mai redusa, adica numarul dintilor care taie concimitent sa fie cat
mai redus.
Art. 158. -La ferastraiele circulare pre vazute cu dispozitive de fixare a piesei in plan orizontal si
vertical se vor utiliza concomitent ambele dispozitive.
Art. 159. -Fixarea materialului de debitat si sustinerea semifabricatelor debitate se vor realiza
astfel incat sa se evite caderea neprev azuta a acestora.
Art. 160. -Fixarea materialului la debitarea cu ferastraul alternativ se va face cu ajutorul
menghinei, iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite pe un suport cu role.
Art. 161. -La asezarea si fixarea materialul ui pe masa masinii de debitat, precum si la
desprinderea si scoaterea materialului de pe masa, masina va fi oprita, iar rama cu panze va fi in
pozitie ridicata si asigurata in aceasta pozitie.
Exploatarea masinilor de debitat
Art. 162. -(1) La exploatarea masinilor de debitat se vor respecta intocmai indicatiile unitatii
constructoare privind dimensiunile si calitatea materialului care se debiteaza, precum si vitezele
periferice admise.
(2) Se vor respecta intocmai instructiunile de exploatare ale construc torului masinii si ale
producatorului de discuri taietoare.
Art. 163. -Pe ferastraiele circulare obisnuite nu se vor debita materialele la care lungimea zonei
de contact dintre piesa si discul taietor depaseste 50 mm.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.67Art. 164. -Se interzice utilizarea d iscurilor taietoare cu dinti tociti, adica avand muchiile
taietoare rotunjite, respectiv daca inaltimea dintilor este mai mica decat 70% din inaltimea
dintilor discului nou.
Art. 165. -(1) Discurile taietoare la care au aderat particule din materialul deb itat pot fi utilizate
daca este posibila curatirea lor si daca in procesul de taiere nu a avut loc o incalzire excesiva.
(2) Desprinderea materialui de pe discurile taietoare se face cu ajutorul unei scule cu muchii
neascutite.
Art. 166. -Se interzice utilizarea discurilor taietoare care prezinta crapaturi, au trei dinti lipsa pe
toata circumferinta, au doi dinti alaturati lipsa sau la care s -a rupt un dinte de sub cercul bazei
dintilor.
Art. 167. -Se interzice solicitarea la incovoiere prin presare laterala a discului taietor, atat in
timpul lucrului, cat si dupa deconectarea masinii de la retea.
Art. 168. -Se interzice debitarea materialelor nefixate pe masa masinii.
Art. 169. -Inaintea inceperii lucrului la ferastraul alternativ, se vor alege ritmuri de taiere si
panza corespunzatoare materialului de taiat.
Art. 170. -Dupa fixarea panzei se va porni ferastraul alternativ in gol, verificandu -se
functionarea tuturor comenzilor.
Art. 171. -In timpul lucrului lucratorul va avea o pozit ie laterala fata de planul panzei de
ferastrau.
Art. 172. -Se interzice utilizarea panzei de ferastru panglica la care lipsesc mai mult de trei dinti
pe metru sau doi dinti consecutivi.
Art. 173. -Dupa coborarea ramei cu panze in pozitia de lucru si ince perea taierii se va deschide
imediat robinetul pentru lichidul de racire.
Art. 174. -Se interzice utilizarea la ferastraul alternativ a panzelor care au pe toata lungimea lor
cinci dinti lipsa sau trei dinti alaturati lipsa.
Art. 175. -Ungerea si curatir ea masinii de debitat, respectiv scoaterea jgheabului de colectare a
aschiilor, se vor face numai dupa oprirea masinii si cu rama in pozitie superioara.
2.9. .Prelucrarea manuala a metalelor prin aschiere
Art. 176. -La operatiile de prelucrare manuala a p ieselor prinse pe strung, cu pila, sabarul sau
pinza abraziva se vor respecta urmatoarele :
a) operatiile se vor executa numai atunci cand sunt prevazute in planul de operatii;
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.68b) se va indeparta caruciorul port -cutit cat mai mult de piesa;
c) la pilirea pieselor se va tine manerul pilei cu mana stanga, iar capatul pilei cu mana dreapta;
d) la prelucrarea muchiilor pieselor cu sabarul sau panza abraziva, acestea se vor aplica pe partea
piesei care se roteste dinspre lucrator;
e) La prelucrarea interioara a pieselor cu panza abraziva, aceasta se va infasura pe o bucata de
lemn cu sectiunea rotunda.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.695.Activitatea industrială și poluarea mediului
Industria poluează absolut toate mediile (aer, apă, sol), provocând prejudicii
sănătății oamenilor, viețuitoarelor, agriculturii, transporturilor, construcțiilor, culturii și
chiar ei însăși.
S-au efectuat și se efectuează numeroase studii referitoare la agenții poluanți
emiși din diferite domenii industriale, la efectele imediate și pe termen îndelungat ale
poluării, la efectele măsurilor de diminuare a emisiilor poluante. Studiile se realizează
la nivel național, dar și prin cooperări internaționale. Tabelul 5.1. prezintă câteva
substanțe emise de ramurile industriale, la nivelul anului 1990, pe glob. Cantitățile
emise în aer sunt considerabile, uneori de zeci de milioane de tone, ceea ce impune
stricta reducere a lor pentru a asigura dezvoltarea durabilă a omenirii.
In afara emisiilor prezentate în tabelul 5.1, fiecare domeniu industrial
înregistrează și alte forme de poluare.
Industria poluează prin emisii în atmosferă, în efluenți, prin depozitare de
materiale nocive pe sol, în subsol, contaminări biologice, radioactive, riscuri atât în
exploatare, cât și prin posibilitatea producerii unor a ccidente. De exemplu, în 1976, în
Italia s-a eliminat dioxină, substanță foarte periculoasă, în urma unei explozii la o
fabrică de produse chimice; în 1984, explozie foarte puternică datorită gazului metan
în Mexic; eliminări de substanțe chimice în mediu în 1984, în India, la o fabrică chimică; în
1995, la Kosice o explozie foarte puternică, datorită scăpărilor de gaz
metan etc. Toate aceste evenimente au provocat în zonă serioase modificări, pe timp
destul de mare.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.70Tabelul 5.1. Emisii de agenți po luanți industriali (mil.tone).
a)Industria extractivă poluează mediul atât în faza de extracție, cât și în fazele de
preparare, respectiv la mărunțire, clasare, concentrare, preparare termică ș.a.
Pe durata extracțiilor în subteran sau la suprafață se elimină praf cu conținut de
silicați, cărbune etc., vegetația este distrusă pe mari suprafețe, pot apărea surpări,
alunecări de teren. La încheierea excavațiilor se fac uneori rambleieri, iar la suprafață
se recopertează în ordinea inversă decopertării, as tfel încât stratul de sol să ajungă la
deasupra (în cazul unei excavații de scurtă durată). Uneori se aduce sol din alte zone,
deci cheltuielile vor fi mari pentru fertilizarea zonei.
Din operațiile de preparare rezultă halde de steril, ape poluate, praf. Haldele scot
teren din circuitul agricol, îl contaminează cu metale grele, praf de cărbune, îi schimbă
pH-ul, alcătuiesc elemente inestetice în decor. Ele constituie un pericol și prin
revărsarea lor peste terenuri, locuințe, datorită infiltrării apelor de precipitații și
tendinței de mărirea ariei bazei. Apele poluate deversate în cele naturale produc
creșterea conținutului în metale grele, praf de cărbune, diferite substanțe chimice
anorganice și organice și trebuie tratate pentru reducerea agenților polu anți sub limitele
admise de lege. Prafurile se îndepărtează din hale prin ventilație, sunt eliminate în
atmosferă, de unde poluează apa și solul, sau sunt captate cu utilaje adecvate.
b)Industria de extracție și prelucrare a țițeiului afectează mediul pri n
hidrocarburile gazoase și lichide "pierdute" în timpul extracției, transportului și
depozitării țițeiului și produselor petroliere. Din procesele de prelucrare în rafinării
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.71rezultă carburanți, combustibil, lubrifianți și materii prime petrochimice. Toate
produsele sunt inflamabile, au grade diferite de toxicitate, unele sunt explozive, sau
cancerigene, deci necesită condiții speciale, sigure la prelucrare, transport și
depozitare.
De exemplu, rezervoarele de mare capacitate de benzină se răcesc vara cu ap ă, se
înconjoară cu valuri de pământ, sau cu un zid de beton pentru a micșora împrăștierea în
CAPITOLUL VII –Poluarea industrială
caz de explozie, conducta de aducțiune pătrunde până la fundul rezervorului, pentru a
nu se produce o încărcare electrostatic ă în timpul umplerii, prin frecarea dintre
straturile de lichid etc.
In petrochimie se utilizează produse petroliere inflamabile, uneori explozive,
gaze la presiuni mari și foarte mari (2.000 atm pentru polimerizarea etenei la
polietilenă), deci riscurile sunt mari. Instalațiile se construiesc din materiale rezistente
la coroziune, au grosimea pereților proiectată să reziste la presiune, sunt automatizate
și uneori întreg procesul este condus de calculator.
c)Industria energetică poluează termic, fonic, el ectromagnetic, chimic și estetic
mediul. Astăzi energia electrică se obține din sursele convenționale astfel: 40% prin
arderea țițeiului, 27% din cărbuni, 23% din gaze naturale, 7% din procese nucleare și
3% din apă. Procesele de combustie au așadar o mare pondere, atât pentru obținerea
energiei electrice, cât și a celei termice.
Termocentralele elimină cenușă, pulberi, gaze, aer cald și abur. Cenușa poate
reprezenta 40 -50% la lignit, cărbune brun, turbă, sau chiar peste 80% în cazul arderii
șisturilor bitu minoase.
Din ardere rezultă gaze care conțin CO2, SO2, SO3 (1 -3% din cantitatea de SO2),
oxizi de azot, compuși cu arsen, fluor. Energetica contribuie cu 57% la efectul de seră,
deoarece emite 55% din totalul CO2, 15% din CH4, 6% din N2O, 7% din CFC. Dețin e
primul loc la emisiile de oxizi de sulf și de azot și locul al doilea, după materialele de
construcții, la emisiile de pulberi. Numai termocentralele emit 60% din SO2 total și
30% din NOx total. Pulberile se regăsesc aruncate la 10 -20 km distanță, iar ox izii de
sulf și de carbon la peste 1.000 km, față de locul emisiei.
Termocentralele emit cele mai mari cantități de dioxid de carbon pentru obținerea
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.72unei unități de energie electrică, iar dintre acestea, emisiile cele mai mari le au cele pe
cărbune. In ta belul5.2sunt prezentate emisiile unor poluanți din diverși combustibili.
Tabelul5.2. Poluanți emiși din diferiți combustibili la 0 °C, în mg/m3 .
Numai o centrală de 2000 MW elimină anual 1,3 mil t cenușă la sol și în aer:
42.000 t CO2, 600 t SO2 și 10 t praf de cenușă. La acestea se adaugă și aburul evacuat
prin turnul de răcire, care modifică umiditatea și temperatura atmosferică în zonă.
Hidrocentralele modifică peisajul, ecosistemele, varietatea și numărul de specii
(reduc numărul peștilor), calit atea apei (prin concentrarea în săruri), apa nemaiputând
fi utilizată pentru băut. Afectează agricultura prin infiltrațiile de apă, producând băltiri
și apoi, după evaporarea apei, sărăturarea solului.
Alteori, prin asanarea zonelor mlăștinoase, sau izolarea luncilor de fluvii prin
îndiguiri s -a produs scăderea nivelului pânzei freatice, curgerea fluviilor mai rapidă și
creșterea puterii distructive a inundațiilor. La hidrocentralele mari, lacurile de
acumulare preiau volumul mare de apă în caz de vii turi, evitând astfel producerea
inundațiilor.
Construcția unei hidrocentrale necesită eliberarea unei suprafețe mari de teren,
defrișări masive, deplasarea populației spre alte zone. In zonă, datorită excesului de
umiditate atmosferică se produc perturbați i climatice: scăderea temperaturii medii,
ceață. Lacul de acumulare crează presiuni mari în straturi, generatoare de cutremure.
Barajele sunt bariere în calea migrației peștilor, cei mai afectați fiind somonii și
păstrăvii. De asemenea sunt bariere pentru circuitul natural al sedimentelor, acestea
depunându -se în amonte de baraj, colmatând în timp lacul de acumulare.
In lac crește temperatura apei, deci pot dispărea unele specii de scoici, pești. Dacă
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.73o specie dispare, întreg echilibrul ecologic este afecta t, prin lanțul trofic. Scăderea
producției piscicole este și o consecință a creșterii concentrației în săruri a apei, iar în
unele situații, a dispariției unor zone inundabile de -a lungul cursului apei, ca urmare a
lucrărilor de asanare și îndiguire. In ac este zone inundate, unele specii de pești își
depuneau icrele.
Alt efect al construcțiilor hidrotehnice pe fluvii este posibilitatea scufundării
(retragerii) unor delte, situație semnalată pe Nil și Mississippi.
Apa acumulată în lacuri și legată prin canal e de irigații a fost uneori cauza
răspândirii unor boli, datorită dezvoltării unor paraziți. Astfel, hidrocentrala de la
Assuan, de pe Nil a favorizat dezvoltarea unor viermi paraziți, care au migrat prin
sistemul de irigații și au pătruns în organismele v ii, producând boala denumită
"hematurie de Egipt", ce afectează aparatul urinar. Tot în Africa, hidrocentrala de la
Kariba, prin apă a contribuit la dezvoltarea unei muște, ce a produs daune agriculturii
în zonele învecinate.
Astăzi, pe glob există peste 3800 baraje mari și alte numeroase stăvilare mai mici,
dintre care peste jumătate sunt în China.
Pentru reducerea impactului asupra mediului, hidrocentralele și alte construcții de
hidroameliorare prezentând totuși foarte multe avantaje, acestea trebuie: î ntreținute
permanent, supravegheată calitatea apei, refăcute ecosistemele prin repopulări cu
specii de pești, acolo unde este posibil refăcute sistemele de lunci inundabile și să se
administreze bazinele fluviale ca un ecosistem. Efectele se vor materializ a în special
prin scăderea frecvenței inundațiilor catastrofale, restaurare viații acvatice și creșterea
producției piscicole.
Centralele nuclearo -electrice poluează mediul prin debitul mare de apă necesar în
sistemul de răcire și prin conținutul în radion uclizi al gazelor, lichidelor și materialelor
solide evacuate.
Apa caldă provenită din sistemul de răcire poate provoca poluarea termică în
zona de evacuare, deci o înmulțire a algelor, dispariția unor specii. Reintrodusă în
circuit, apa va necesita un sis tem mai eficient de îndepărtarea plantelor. La CNE
Cernavodă s -a calculat debitul apei de răcire din circuitul secundar, astfel încât apa să
se încălzească numai cu 3 grade, evitând poluarea termică în zonă.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.74Deșeurile gazoase radioactive sunt alcătuite din aerul evacuat din incinta clădirii
CAPITOLUL VII –Poluarea industrială
reactorului și din eventualele gaze pierdute din sistemul primar de răcire, la reactoarele
răcite cu gaze (CO2, He).
Deșeurile lichide radioactive conțin apa din circuitul primar și a pe reziduale.
Deșeurile solide radioactive sunt alcătuite atât din întreaga instalație (reactor
nuclear, pompe, rezervoare, schimbătoare de căldură, conducte etc.), dar și din
reziduurile procesului de fisiune nucleară, îmbrăcămintea de protecție, hârtia
utilizată etc.
Toate aceste deșeuri se tratează înainte de evacuarea în mediu și se depozitează în
condiții de strictă siguranță, cu supraveghere permanentă.
Centralele eoliene ocupă o mare suprafață de teren și prin zgomotul turbinelor
produc poluare foni că.
Centralele solare blochează o suprafață mare de teren pentru captatoare, în
special.
Centralele geotermale aduc la suprafață H2S, NH3 (gaze neplăcute, iar la
concentrații mai mari chiar toxice), apă salinizată. Construcția lor trebuie să nu
producă în zonă tasări de teren, iar în cazul utilizării căldurii acumulate în roci, să nu
producă erupții vulcanice, sau cutremure.
d)Industria siderurgică elimină pulberi metalice (oxizi de fier), cancerigene,
precum și pulberi nemetalice de SiO2, calcar, cărbune, cu alte efecte asupra aparatului
respirator, ochilor, pielii.
Uzinele cocsochimice elimină compuși toxici cu fluor, arsen, hidrocarburi
policiclice condensate, cu efecte cancerigene, fenoli caustici, gaze cu SO2, CO, H2S, cu
efecte acide și axfisiante.
Emisiile în atmosferă (pulberi și gaze)se regăsesc la distanțe de câțiva kilometri
de combinat ele siderurgice. In tabelul 5.3 sunt prezentate emisii de praf înregistrate în
siderurgie și în metalurgia neferoasă, procesul de obținere a aluminiului înregistrân d
valorile cele mai mari.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.75Tabelul 5.3 . Emisii de pulberi în metalurgie.
e)Metalurgia neferoasă elimină o serie de produși toxici, ca de exemplu: As, Cd,
Cr, Pb, Hg, Ni, V, Mn, Ba, F, SO2 etc. Efectele negative ale acestor produși asupra
organismului uman sunt prezentate în tabelul 5.4.
Dioxidul de sulf emis din procesul de fabricație al cuprului poate fi și de
8 t SO2/tona Cu. Prin caracterul lui acid distruge clorofila, afectează construcțiile, căile
respiratorii ale viețuitoarelor ș.a.
Pulberile astupă ostiolele plantelor, împiedicând respirația și transpirația, deci
însuși procesul de fotosinteză. Aerosolii pot fi transportați la 5 -10 km distanță, iar cei
T E H N O L O G I I I N D U S T R I A L E
de metale neferoase se pot atrage electr ic, aglomerându -se și depunându -se astfel în
timp mai scurt.
Tabelul.5.4. Efectele provocate de poluanți din metalurgia neferoasă asupra
sănătății oamenilor
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.76Praful poate produce îmbolnăviri profesionale. Asupra pieselor în mișcare, praful
provoacă uz ura lor accelerată, iar între contactele electrice are fie efect izolator, fie
scurtcircuitează, producând în primul caz întreruperea alimentării cu curent electric, iar
în al doilea caz, electrocutări, scoaterea din uz a unor aparate, mașini, topirea unor
rezistențe etc.
f)Industria chimică emite o multitudine de substanțe, cu diferite toxicități pentru
oameni și mediu. Se elimină în atmosferă compuși cu sulf, ca: dioxid și trioxid de sulf
din industria acidului sulfuric, mercaptani din rafinării și petro chimie, hidrogen
sulfurat, sulfură de carbon.
Compușii cu azot, ca oxizi și amoniac se elimină din industria acidului azotic și a
fertilizanților cu azot. Din producția de clorosodice se elimină clor, acid clorhidric în
atmosferă, clorură de calciu în ape etc. Din diferite procese de sinteză se elimină
compuși cu fluor, clor, pesticide, produși intermediari de sinteză, negru de fum. Din
procesele de valorificare a țițeiului și a gazului metan se elimină fenoli, alcooli, cetone,
eteri, diferite hidrocarburi. Produsele reziduale se elimină ca atare în aer, apă, sau pe
sol, se ambalează și depozitează, sau se ard, fiecare variantă prezentând forme
specifice de po luare a mediului. In tabelul 5.5 sunt prezentate efectele unor substanțe
chimice organice asupra sănătății oamenilor.
Tabelul5.5. Efecte produse asupra sănătății oamenilor de unii compuși organici
Efectele substanțelor chimice asupra mediului biotic și abiotic sunt multiple. Ele
acționează prin aciditatea sau bazicitatea lor, prin hidroliza cu umid itatea atmosferică,
producând ceață (oxizii de sulf, clorura de aluminiu), sau compuși toxici (clorul, oxizii
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.77de sulf, azot), prin potențialul inflamabil chiar la temperaturi relativ scăzute al unor
compuși (benzinele ușoare), prin potențialul exploziv al altora (azotatul de amoniu),
prin toxicitatea lor chiar la concentrații extrem de scăzute în aer, sau apă (dioxina).
Efectele sunt multiple, amplificate de cele mai multe ori de prezența în mediu a unui
amestec de poluanți. Se observă uscarea plantelor, de ci scăderea producției agricole,
uscarea pădurilor, coroziunea metalelor, degradarea materialelor de construcții,
îmbolnăviri ale oamenilor și animalelor, uneori chiar decese. In industria chimică se
lucrează la temperaturi și presiuni ridicate uneori, deci pericolul unor accidente există
permanent. Instalațiile trebuie corect proiectate, realizate pentru a rezista condițiilor de
exploatare și conduse de personal competent, dublat de sisteme corespunzătoare de
automatizare.
g)Industria materialelor de c onstrucții poluează mediul în special prin cantitățile
mari de pulberi, ce pot ajunge și la 200 g/m2·24 ore. Aceste pulberi afectează respirația
plantelor și modifică pH -ul mediului pe câțiva kilometri, diminuând masa vegetală,
deci producția de cereale, i arbă pentru fân, fructe. Anual se elimină mii de tone pe
kilometru pătrat, deoarece procesele tehnologice au pierderi de 0,3 -0,5% din producție
sub formă de praf. Prafurile conțin oxizi de calciu, de magneziu, de siliciu, azbest etc.,
producând îmbolnăviri profesionale (pneumoconioze); azbestul are proprietăți
cancerigene și radioactive.
h)Industria celulozei și hârtiei utilizează compuși cu sulf (sulfură de carbon,
dioxid de sulf), iar din procesele tehnologice rezultă H2S, mercaptani, împreună cu
produși i volatili utilizați în proces. Albirea celulozei se poate face și cu clor, în care
caz rezultă combinații organoclorurate deosebit de toxice, printre care și dioxină. Din
proces rezultă și ape reziduale cu conținut ridicat de reactivi și fibre celulozice
putrescibile, ce produc pe lângă disconfort și iritații, îmbolnăviri ale ochilor, aparatului
respirator etc.
i)Industria alimentară poluează aerul, apa, solul cu resturile vegetale și animale
rezultate din procesele tehnologice, cu detergenții utilizați l a spălări, sau cu alte
materiale și produse reziduale. Freonii utilizați ca agenți frigorifici, eliberați în
atmosferă, contribuie la distrugerea stratului de ozon.
Sursele industriale de poluare sunt diverse, complexe și contribuie cu ponderea
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.78cea mai mare la poluarea globală a Terrei. Reducerea emisiilor de poluanți industriali
are efecte imediate, dar și pe termen lung, prin reducerea efectului de seră, refacerea
ozonului, diminuarea ploilor acide etc.
Specilzarea: IPMI Tema: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice
pg.79Bibiografie
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza poluarii pentru diferite procese tehnologice [607139] (ID: 607139)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.