Ghid practic pentru intervenția în rețea 2015 Aceast ghid practic de aplicare a metodologie de management de caz în rețeaua formată din diferite… [607104]

MANAGEMENTUL
DE CAZ
ÎN ASISTEN A SOCIAL Ț Ă
A GRUPURILOR
VULNERABILE
Ghid practic pentru intervenția în rețea
2015

Aceast ghid practic de aplicare a metodologie de management de caz în rețeaua formată din
diferite ONG-uri și instituții implicate în furnizarea de servicii sociale și de bază pentru persoane
aflate în dificultate, este rezultatul activității din perioada martie – septembrie 2015 a Grupului de
lucru inter-sectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile
din Satu Mare compus din 26 de ONG-uri și instituții.
Realizarea ghidului s-a făcut în cadrul proiectului cu titlul “Parteneriat inter-sectorial – baza
serviciilor sociale de calitate” , RO2013_C4_23, implementat de către Asociația Stea în
parteneriat cu Serviciul Public de Asistență Socială Satu Mare, Poliția Locală a municipiului Satu
Mare și Direcția de Evidență a Persoanelor aflată în subordinea Consiliului Local Satu Mare .
Proiectul este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în
România(www.fondong.fdsc.ro ).
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 –
2014.
Coordonatori :
Bala Cristina – asistent social principal, director al Asociației Stea
Iacob Camelia – asistent social principal, coordonator al Centrului de Prevenire, Evaluare și
Consiliere Antidrog Satu Mare
Văsuț Doina – asistent social principal, director al Serviciul Public de Asistență Socială Satu
Mare
Publicație realizată de Asociația Stea
www.asociatiastea.ro
Octombrie 2015, Satu Mare
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
2

MULȚUMIRI
Mulțumim următoarelor instituții publice și organizații nonguvernamentale sătmărene
pentru implicarea directă în activitatea de elaborare a metodologiei de management de caz în
rețea în cadrul reuniunilor Gupului de lucru inter-sectorial pentru prevenirea și combaterea
excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile din Satu Mare și testarea acestia prin lansarea
procesului de management de caz comun / integrat în practica asistenței sociale la nivelul
municipiului Satu Mare:
Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Satu Mare
Asociația Freres Europa
Asociația Stea
Biroul Județean pentru Romi din cadrul Instituției Prefectului Județului Satu Mare
Centrul de Evaluare, Prevenire și Consiliere Antidrog Satu Mare
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională
Colegiul Național al Asistenților Sociali din România, structura teritorială Satu Mare
Direcția de Evidență a Persoanelor aflată în subordinea Consiliului Local Satu Mare
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Satu Mare
Direcția de Sănătate Publică Satu Mare
Fundatia FARA Romania Filiala Foyer Satu Mare
Fundația Hans Lindner
Inspectoratul de Jandarmi Județean Satu Mare
Inspectoratul Județean de Poliție Satu Mare
Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare
Organizația CARITAS a Diecezei Satu Mare
Penitenciarul Satu Mare
Poliția Locală Satu Mare
Serviciul de Probațiune Satu Mare
Serviciul Public de Asistență Socială Satu Mare
Construirea acestei metodologii ne-a oferit privilegiul de a coordona un demers complex
care aduce la masa de lucru comună, instituții și organizații neguvernamentale locale și
județene. Le mulțumim acestora pentru interesul, deschiderea și deplina cooperare în realizarea
acestei metodologii și ne punem speranța în continuarea implementării asteia pentru a putea
cuprinde treptat un număr cât mai mare de beneficiari, a căror șanse de incluziune socială să fie
sporite prin eforturile comune ale partenerilor implicați.
Echipa Asociației Stea
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
3

CUPRINS
CONTEXT……………………………………………………………………………………………………………………………….. 5
INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………………………… 8
ORIGINEA CONCEPTULUI …………………………………………………………………………………………………………. 9
DEFINIȚII……………………………………………………………………………………………………………………………… 10
SCOPUL MANAGEMENTULUI DE CAZ ……………………………………………………………………………………….. 11
PRINCIPIILE DIRECTOARE ALE MANAGEMENTULUI DE CAZ ………………………………………………………….. 11
STANDARDELE MANAGEMENTULUI DE CAZ ………………………………………………………………………………. 12
ASIGURAREA CALITĂȚII MANAGEMENTULUI DE CAZ …………………………………………………………………… 13
FORMELE MANAGEMENTULUI DE CAZ ……………………………………………………………………………………… 14
FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI DE CAZ …………………………………………………………………………………….. 14
ETAPELE MANAGEMENTULUI DE CAZ ……………………………………………………………………………………….. 15
ECHIPA MULTIDISCIPLINARĂ …………………………………………………………………………………………………… 19
MANAGERUL DE CAZ ȘI ATRIBUȚIILE LUI …………………………………………………………………………………… 20
RESPONSABILUL DE CAZ …………………………………………………………………………………………………………. 22
METODOLOGIA DE MANAGEMENT DE CAZ COMUN …………………………………………………………………… 23
COMUNICARE ȚI MANAGEMENT UL INFORMAȚIEI………………………………………………………………………. 25
INSTRUMENTE DE EVALUARE ȘI INTERVENȚIE ……………………………………………………………………………. 27
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………………………….. 39
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
4

CONTEXT
“Fii tu schimbarea pe care vrei s o vezi în lume ă”.
Mahatma Gandhi
Acest ghid metodologic este rezultatul a zeci de ore de muncă a grupului de lucru
compus din specialiști din domeniul social cu o vastă experiență de intervenție cu persoanele
vulnerabile.
Necesitatea elaborării unei metodologii de management de caz unitar / integrat, a pornit
de la analiza stării de fapt a domeniul social din Satu Mare și a nevoilor evidențiate prin
cercetarea socială „Evaluarea nevoilor și accesibilității la servicii sociale a grupurilor vulnerabile
din Satu Mare” realizată cu implicarea Gupului de lucru inter-sectorial pentru prevenirea și
combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile din Satu Mare –GIPEX și publicată de
Asociația Stea în 2015.
Câteva din cele mai alarmante aspecte evidențiate sunt :
1.Probleme grave de integrare școlară a copiilor : fără educație, aceștia riscă să
repete modelul de viață în condiții de subzistență al părinților lor, adâncindu-se și
mai mult în sărăcie
52,27% dintre copii nu merg la grădiniță
28,65% dintre copii nu sunt înscriși la școala primară
53,19 % dintre adoleșcenți (14 – 18 ani) nu sunt înscriși la școală
Dintre copii înscriși la școală : 10% nu merg deloc, iar 9 % nu merg în fiecare zi
2.Adulți cu oportunități minime de integrare profesională:
64,8% din totalul repondenților au un nivel scăzut de școlarizare (au terminat cel
mult 8 clase și majoritatea sunt analfabeți)
70% dintre adulți nu au calificare profesională
doar 1 din 5 persoane lucrează
19,8% dintre cei care ar putea munci nu au lucrat niciodată
3.Copii exploatați pentru traiul de zi cu zi al familiei, a căror viitor este compromis:
Vârsta medie de la care au început să cerșească cei care practică cerșetoria
este : 10 ani
Vârsta medie la care au început să practice prostituția persoanele care recunosc
că au această ocupație este de 14 ani.
4.Sărăcie care se perpetuează și se agravează:
13% dintre respondenți au fost nevoiți să mănânce din gunoi
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
5

în 30% din familii cel puțin o persoană s-a culcat nemâncată din lipsa resurselor
pentru hrană
38% nu și-au încălzit locuința din lipsă de resurse
44% nu au venituri suficiente nici pentru strictul necesar
22% locuiesc în condiții de extremă precaritate
42% nu și-au putut cumpăra medicamente pentru ca nu au avut bani
38% nu au apelat la medic chiar dacă ar fi avut nevoie
30,38 % nu au asigurare medicală
10,43% nu sunt înscriși la medic de famile
5.Violența în familie :
14% dintre copii recunosc că sunt bătuți în familie aproape în fiecare zi
11% dintre femei recunosc că sunt bătute în familie aproape în fiecare zi
La acestea se adaugă câteva observații esențiale făcute de experții din grupul de lucru :
Nivel ridicat de asistențialism, grave probleme de mentalitate care se perpetuează
la generațiile tinere. O parte semnificativă dintre persoanele aflate în dificultate solicită
ajutor din toate sursele pe care le identifcă, însă sprijinul primit răspunde de cele mai
multe ori unor nevoi imediate, fără a fi în măsură să-i determine să-și asume un rol activ
în ieșirea durabilă din situațiile de dificultate cu care se confurntă (de exemplu prin
integrare profesională).
Majoritatea adulților aflați în dificultate sunt obișnuiți cu un mod de viață care
îngreunează foarte mult integrarea lor profesională. Ei au abilități de viață slab
dezvoltate, astfel încât nu reușesc să facă față cerințelor de pe piața forței de muncă
(respectarea programului și punctualitate, realizarea sarcinilor, responsabilitate,
rezistență la frustrare, capacitate de efort psihic prelungit…)
Domeniul social se confurntă cu grave probleme din cazua subfinanțării cronice
(resurse insuficiente pentru dezvoltarea serviciilor sociale, lipsă de resurse umane)
Impactul limitat pe care acțiunea individuală a diferiților actori sociali îl are pe
termen lung în susținerea incluziunii sociale durabile a persoanelor marginalizate.
Lipsa muncii în rețea pentru o intervenție coerentă și eficace la nivelul persoanei aflată în
dificultate determină un impact scăzut al acțiunii ONG-urilor și instituțiilor care lucrează în
mod individual cu aceelași caz. Cu toate că de multe ori o familie aflată în dificultate
primește sprijin din multiple surse, în majoritatea cazurilor situația acesteia nu se
amelioreză semnificativ, continuând să fie dependentă de ajutor pe termen lung.
Acesta este contextul în care construirea unei metodologii de management de caz în
comun / unitar a devenit o prioritate pentru ONG-urile și instituțiile sătmărene cu acțiune în
domeniul social urmărind eloaborarea unor practici de lucru eficiente în rețeaua locală a
furnizorilor de servicii și beneficii sociale, care să asigure o mai bună acoperiere a nevoilor
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
6

persoanelor aflate în dificultate dar și creșterea gradului de responsabilizare a adulților din
grupurile vulnerabile, pentru o incluziune socială durabilă.
De asemenea, aplicarea acestei metodologii de management de caz își propune să
contribuie la eficientizarea utilizării resurselor care există în domeniul social, promovând o
acțiune pe principiul complementarității între diferiții actori sociali implicați.
Principalele aspecte analizate de către membrii GIPEX care au lucrat împreună la
construirea managementului de caz comun / unitar sunt: serviciile sociale care pot fi accesate de
fiecare categorie de beneficiari din grupurile țintă, roluri și responsabilități ale instituțiilor publice
și ONG-uri, modalități de intervenție, definirea circuitului de intervenție, roluri și responsabilități în
monitorizarea și evaluarea beneficiarilor, modalități eficiente de comunicare inter-instituțională cu
privire la managementul de caz al beneficiarilor, modalități de informare a beneficiarilor.
Ghidul de față definește managementul de caz, prezintă elementele sale și oferă un set
de principii pentru a ghida în practică munca părților implicate în procesul de management de
caz în rețea. De asemenea, descrie criteriile de utilizare a managementului de caz, clarifică
rolurile și responsabilitățile instituțiilor și organizațiilor implicate în managementul de caz al
grupurilor vulnerabile și propune o procedură eficientă de lucru în rețea intre organizațiile
implicate în asistența socială a grupurilor vulnerabile.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
7

INTRODUCERE
La peste un secol de la apariția sa, managementul de caz este de mare actualitate in
asistenta sociala. Pe fondul constrângerilor financiare atat publice cat și private existente in
sistemele de educație, sănătate și servicii sociale, coordonarea de servicii este din ce în ce mai
mult percepută ca o strategie de îmbunătățire a calitatii serviciilor si rezultatelor în vederea
reducerii costurilor asociate (Brown, 2009; Centrele pentru Medicare & Medicaid Services, 2011;
Silow-Carroll, Edwards, & Lashbrook, 2011; US Department of Veterans Affairs, 2011).
Avand in vedere ca in legislația romaneasca privind asistența socială, managementul de
caz este definit doar pentru protectia copilului aflat in dificultate, este nevoie de cercetari
suplimentare care sa demonstreze eficacitatea diferitelor modele de managementul de caz cu
grupuri de populații specifice.
În acest context, managerii de caz in asistenta sociala se confruntă atât cu oportunități,
cât și cu provocări. Cu o bază de pornire solida si cu perspective largi asupra mediului,
managerul de caz este asistentul social profesionist, bine instruit pentru a dezvolta și a
îmbunătăți sistemele de asistență (inclusiv sisteme de furnizare de servicii, resurse, oportunități,
și suport social), ceea ce conduce la bunăstarea persoanelor, familiilor și comunității.
În plus, asistenții sociali au recunoscut de mult timp că relația terapeutică dintre profesionist și
beneficiarul sau joacă un rol esențial în managementul de caz. Această expertiză poziționează
profesia de asistent social ca un lider în domeniul managementului de caz.
Până acum fiecare furnizor de servicii sociale a adaptat forma de management de caz în
funcție de nevoile beneficiarilor, de resursele disponibile și de categoriile specifice ale
persoanelor care solicitau servicii sociale. Structura procesului managementului de caz, așa cum
este prevăzută de SMO, este similară pentru toate categoriile de persoane cărora li se acordă
servicii sociale, parcurgându-se următoarele etape: evaluarea inițială, planificarea intervenției,
realizarea intervenției, monitorizarea, evaluarea rezultatelor, etc. Diferențierea, în derularea
procesului de management de caz, este dată de obiectivele stabilite și activitățile propuse care
sunt adaptate nevoilor identificate ale beneficiarului.
ORIGINEA CONCEPTULUI
În contextul său istoric, managementul de caz a apărut din necesitatea de a oferi o
coordonare de calitate a serviciilor, dar și de a furniza servicii sociale intr-o manieră eficientă și
rentabilă. Obiectivul principal este acela de a optimiza funcționarea beneficiarului prin oferirea de
servicii de calitate.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
8

Există o serie de probleme care trebuie rezolvate pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor
sociale pentru grupurile vulnerabile, dar cea mai importantă este lipsa unor strategii coerente și
accesibile între componentele sistemului de asistență socială. La nivelul beneficiarului,
managementul de caz s-a dezvoltat ca un instrument principal, cu scopul de a asigura
continuitatea asistenței. Bachrach (1981) a definit continuitatea asistenței ca nevoia de a asigura
beneficiarului o mobilitate ordonată și neîntreruptă între elementele sistemului de servicii.
Managementul de caz își are originea în modelul de asistență socială a populațiilor
sărace din instituții sociale (Friday, 1986). El a fost utilizat în orașe prin ani’60 ai secolului XX
(Levine,1979) și folosit și la alte categorii sociale specifice, inclusiv bătrânii și copiii.
În 1990, în SUA, a fost fondată Asociația Națională de Management de Caz, scopul
căreia este definirea și promovarea a acestui serviciu. Managementul de caz este tot mai mult
aplicat și la asistarea altor categorii: dependenți de alcool, victimele abuzurilor infantile, persoane
fără adăpost și foștii deținuți.
DEFINIȚII
Definițiile managementului de caz în asistența socială sunt dependente de tipul de
intervenție și de coordonarea acesteia, de implicarea și răspunsurile beneficiarilor dar si de
modelul promovat de asistenta sociala.
NASW (1992:1) defineste managementul de caz in asistenta sociala “o metoda de a oferi
servicii, prin care asistentii sociali profesionisti evalueaza nevoile beneficiarului si ale familiei
beneficiarului in colaborare cu acesta, coordoneaza, monitorizeaza, evalueaza si sustin
beneficiarul pentru a accesa servicii sociale care să corespundă acestor nevoi.”(Cojocaru
,Cojocaru,2008:24)
Pentru Weil si Karls (1985:2) managementul de caz este definit ca “un set logic de pasi si
un proces de interactiune in cadrul retelei de servicii prin care se asigura ca beneficiarii primesc
serviciile de care au nevoie intr-o forma de sprijin eficace, eficienta si la un cost
acceptabil”(idem)
Nicoleta Neamțu (2001:13), facand apel la teorii contemporane, descrie managementul
ca “proces prin care se realizeaza lucrurile”, printr-o serie de activitati relationate intre ele ,
concentrate asupra realizarii scopurilor si indeplinite prin intermediul oamenilor si a resurselor
organizationale (Certo:1989)
În asistența socială românească, doar pentru managementul de caz privind protectia
copilului aflat in dificultate, managementul de caz este definit prin Ordinul nr.288/2006, in mod
restrans ca “metoda de coordonare a tuturor activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
9

desfasurate in interesul superior al copilului de către profesioniști din diferite servicii sau instituții
publice private”.
Într-un sens mai lag, Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime
obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului , definește
managementul de caz ca fiind o „metoda de lucru obligatorie utilizata in domeniul protectiei
copilului si reprezinta ansamblul de tehnici, proceduri si instrumente de lucru care asigura
coordonarea tuturor activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala desfasurate in interesul
superior al copilului de catre profesionisti din diferite servicii/institutii publice si private”.
SCOPUL MANAGEMENTULUI DE CAZ
Scopul principal al managementului de caz este de a optimiza funcționarea și bunăstarea
beneficiarului prin furnizarea și coordonare de servicii de înaltă calitate, în cel mai eficient mod
posibil, pentru rezolvarea de nevoi complexe. Asistenții sociali utilizează următoarele strategii
pentru a atinge acest scop:
1.Întărind capacitățile beneficarului de dezvoltare personală, de a face față și de
soluționare a problemelor
2.Crescând abilitățile beneficiarului de a interacționa și de a funcționa în comunitate,
respectând valorile și obiectivele personale ale beneficarului
3.Creând legături între beneficiar și sistemele care furnizează resurse, servicii și
oportunități
4.Contribuind la creșterea capacității sistemelor de furnizare a serviciilor sociale
5.Creând și promovând modalități de lucru inter-instituționale
6.Contribuind la dezvoltarea și îmbunătățirea politicilor sociale
Obiectivul utilizarii acestei metode consta in asigurarea unei interventii multidisciplinare si
interinstitutionale, organizata, riguroasa, eficienta si coerenta pentru copil, familie, reprezentant
legal si alte persoane importante pentru copil.
Pentru utilizarea corecta a managementului de caz furnizorul impreuna cu coordonatorii
serviciilor vor stabili criteriile de eligibilitate (de admitere) pentru accesul beneficiarilor la serviciile
propuse dar si metodologiile si procedurile de lucru pentru fiecare tip de serviciu.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
10

PRINCIPIILE DIRECTOARE ALE MANAGEMENTULUI DE CAZ
Managementul de caz oferă un punct unic de contact cu sistemul de servicii sociale: se
consolidează într-un singur punct de responsabilitate pentru persoanele care primesc asistență
de la mai multe tipuri de servicii și organizații. Managerul de caz înlocuiește procesul
dezorganizat sau complicat de trimteri cu un singur serviciu bine structurat. Prin acest lucru oferă
persoanei asistate continuitate. Fiind punctul de contact managerii de caz au o dublă
responsabilitate, față de clienții săi și față de membrii sistemului cu care aceștia vor interacționa.
Managerii de caz se vor familiariza cu protocoalele și procedurile de intervenție folosite
de celelalte organizații. Managerul de caz trebuie să cunoască paleta de servicii sociale
existente la nivel comunitar dar și alte tipuri de servicii și să fie în contact strâns cu toți
profesioniștii implicați, să mobilizeze resursele comunitare necesare rezolvării situației sociale
ale clienților.
Managementul de caz are în vedere orientarea pe beneficiar . Managerul de caz se
orientează în acordarea de servicii pornind de la nevoile beneficiarului. Managerul de caz își
utilizează experiența în identificarea opțiunilor pentru beneficiar, susținând în același timp dreptul
său la auto-determinare. În funcție de opțiunea beneficiarului, managerul de caz va mobiliza
resursele existente în comunitate și îl va sprijini în accesarea serviciilor.
Managementul de caz presupune advocacy. Managerii de caz susție „cauza
beneficiarului” prin informarea, implicarea personalului de specialitate și mobilizarea resurselor
din serviciile existente în rezolvarea nevoilor lui.
Managementul de caz se bazează pe resursele formale și informale din comunitate.
Managementul de caz este în strânsă relație cu serviciile comunitare și pe resursele informale de
asistență din proximitatea beneficiarului (familie, prieteni, grupuri de suport, biserică, etc.).
Managementul de caz este pragmatic, răspunzând necesităților imediate și obiective ale
beneficiarului, cum ar fi cele de hrană, adăpost, îmbrăcăminte, îngrijirea/protecția și siguranța
copiilor.
Managementul de caz este flexibil. Managementul de caz este adaptabil la modificările
ce pot interveni în cadrul legislativ, structura serviciilor, disponibilitatea sau lipsa unor resurse,
schimbarea managerului de caz și a echipei de asistență.
Managementul de caz este sensibil la diferențele culturale. Managementul de caz ține
cont de diferențele de sex, etnie, dizabilități, rasă, orientare sexuală, etc și etapa de viață (copil,
tânăr sau vârstnici) ale grupului țintă
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
11

STANDARDELE MANAGEMENTULUI DE CAZ
Managementul de caz in asistenta sociala este utilizat pentru toate categoriile de
beneficiari, dar principiile managementului calitatii au fost definite in Romania prin standarde
obligatorii doar pentru domeniul protectiei drepturilor copilului .
Pentru managementul de caz privind protectia copilului aflat in dificultate exista standarde
si norme metodologice de implementare a acestora, care sa asigure o monitorizare
standardizata a cazurilor.
Standardizarea se refera la:
stabilirea cu exactitate a conditiilor pentru utilizarea metodei,
responsabilitatile partilor implicate,
respectarea etapelor managementului de caz,
utilizarea unor tehnici si instrumente tip ,
perioadele de evaluare si de realizare a rapoartelor precum si a planurilor de servicii
(PS) precum si a planului individualizat de protectie (PIP,PIS)
monitorizarea si postmonitorizarea

ASIGURAREA CALITĂȚII MANAGEMENTULUI DE CAZ
Există 7 etape esențiale în asigurarea calității managementului de caz:
1.Crearea unui climat prietenos , prin prezentarea personala si a serviciului, prin
utilizarea corecta a deprinderilor de comunicare;
2.Obtinerea de informatii necesare prin ascultare si intrebari, pentru a clarifica
situatia/problema beneficiarului (sa nu fie necesara o alta intalnire pentru
completarea datelor pe care am omis sa le obtinem);
3.Verificarea pentru intelegerea completa , atat din partea asistentului social cat si a
beneficiarului.Trebuie sa ne asiguram ca beneficiarul a inteles explicatiile
asistentului social dar si ca problema lui a fost bine inteleasa de profesionist.
4.Propunerea unui plan de actiune , se refera la explicatii legate de ceea ce
urmeaza sa intreprindem precum si procedurile de lucru. Se exploreaza impreuna
cu beneficiarul alternativele si se explica abordarile sugerate;
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
12

5.Obtinerea unui acord asupra a ceea ce trebuie sa se faca : cine? unde? cand?
cum? Se refera la o intelegere detaliată, importanța acestui acord pentru a
preveni actiunile negative ale beneficiarului.
6.Asigurarea asistentei asupra careia s-a convenit , prin respectarea contractului si
explicarea situatiilor nou aparute sau a celor neasteptate.Daca beneficiarii se
declara toleranti fata de intarzierea indeplinirii sarcinilor care le-au fost atribuite,
nu vor manifesta toleranta fata de intarzieri ale serviciului si se vor putea simti
“parasiti”.
7.Monitorizarea in vederea asigurarii de rezultate , prin asigurarea de-a lungul
interventiei ca beneficiarul a primit sprijinul asteptat.
FORMELE MANAGEMENTULUI DE CAZ
In functie de strategia folosită în utilizarea resurselor pentru realizarea obiectivelor putem
evidenția patru forme ale managementului de caz inspirate de modelul analizei SWOT
(Cojocaru, 2005:165-170):
1.managementul de caz centrat pe resurse – se refera la utilizarea resurselor
beneficiarului dar si a resurselor serviciilor sociale. Acest tip de management vizeaza
suplimentarea resurselor lipsa a beneficiarului;
2.managementul de caz centrat pe rezultate – are in vedere atingerea obiectivelor
stabilite prin activarea celei mai importante resurse a beneficiarului. Consta in
stimularea si motivarea beneficiarului sau reducerea / indepartarea barierelor care ar
putea impiedica atingerea obiectivelor;
3.managementul de caz centrat pe problema – se refera la analiza problemei, la
identificarea punctelor slabe ale problemei beneficiarului, a disfunctionalitatilor si a
barierelor in rezolvarea situatiei sale;
4.managementul de caz apreciativ – este un management centrat pe utilizarea punctelor
forte si a oportunitatilor beneficiarului.(Cojocaru,Cojocaru,2008)
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
13

FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI DE CAZ
Urmărind asigurarea continuității asistenței în interiorul sistemului, managementul de caz
este un proces de identificare a cazului, de evaluare a nevoilor, de planificare, coordonare și
furnizare directă a serviciilor, de monitorizare și evaluare continuă a nevoilor în cea mai eficientă
și promptă modalitate.
Managementul de caz constituie principalul ax suportiv in interiorul rețelei de asistență.
Principalele funcții ale managementului (Nemtu,N., coord Neamtu, 2003:369-371) sunt:
oPlanificarea, prin intermediul careia sunt stabilite scopurile organizatiei, metodele
de lucru pentru realizarea acestora. Est e un proces critic deoarece toate celelalte
functii depind de ea.In cadrul planificarii se realizeaza o serie de
actiuni:colectarea datelor, identificarea resurselor, evaluare, stabilirea scopurilor,
politici si standarde de lucru, proceduri de lucru, planuri de actiune, de activitate.
Planificarea poate fi: strategica (politicile si scopurile pe termen lung) si operationala
(planurile pe termen scurt si interventia conform planului strategic);
oOrganizarea, presupune abilitati pentru colectarea resurselor, stabilirea echipei, a
responsabilitatilor acestora, relatiile si autoritatea pentru fiecare pozitie in parte;
oCoordonarea, se refera la orientarea resurselor umane dar si la coordonarea
activitatilor acestora;
oDirijarea, este procesul de dirijare, ghidare, indrumare a activitatilor membrilor
organizatiei spre realizarea scopurilor. Pe langa aceste activitati dirijarea mai
presupune rezolvarea problemelor pentru luarea deciziilor, rezolvarea conflictelor,
conducerea pozitiva , monitorizarea progresului.
oEvaluarea, se refera atat la performantele personalului angajat prin tehnici
specifice cat si a serviciilor oferite beneficiarilor.
ETAPELE MANAGEMENTULUI DE CAZ
Principalele etape ale procesului de management de caz sunt :
1. Identificarea și înregistrarea cazului (presupune un proces de identificare a
persoanei / familiei aflate in dificultate);
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
14

2. Evaluarea inițială (presupune o investigare sumară a situației beneficiarului pentru a
decide dacă acesta se încadrează în criteriile de asistență socială);
3. Deschiderea cazului (este ziua in care asistentul social, cu acordul supervizorului,
decide deschiderea cazului în vederea colectării informației și întreprinderii acțiunilor
pentru soluționarea acestuia);
4. Evaluarea complexă (presupune o investigare și analiză amănunțită a tuturor
elementelor care sunt implicate în cazul respectiv: beneficiarul și mediul său de viață,
familia și sistemul de relații sociale, factorii care au generat situația de risc, resursele
posibile pentru rezolvarea cazului, etc.);
5. Planul individualizat de servicii (presupune o totalitate de măsuri, acțiuni întreprinse
în scopul satisfacerii necesităților beneficiarului, cu participarea directă a acestuia);
6. Intervenția sau implementarea planului individualizat de intervenție (presupune
acțiuni specifice de intervenție realizate de către asistentul social, care este și
managerul de caz, precum și mobilizarea și implicarea tuturor resurselor umane,
financiare, materiale, comunitare identificate de către acesta în vederea rezolvării
cazului prin indeplinirea obiectivelor planului individualizat de intervenție);
7. Monitorizarea (presupune urmărirea și evaluarea permanentă a situației
beneficiarului pentru a se asigura starea de echilibru urmărită în soluționarea cazului;
asistentul social nu intervine decât dacă se modifică datele situației beneficiarului sau
intervin factori neprevăzuți care pot afecta echilibrul realizat);
8. Reevaluarea cazului și revederea planului individualizat de asistență (prevede
evaluarea periodică a progreselor beneficiarului, precum și îmbunătățirea planului
individualizat de asistență);
9. Inchiderea cazului (este ziua in care asistentul social decide, prin consultare cu
supervizorul său, să încheie orice implicare în cazul dat; închiderea cazului se poate
realiza conform planului individualizat de asistență – atunci cand au fost realizate
obiectivele stabilite anterior sau prin referire către serviciile sociale specializate –
atunci când situația de risc nu poate fi rezolvată de serviciile sociale primare).
Deși aceste etape sunt aceleași pentru o anumită categorie de beneficiari, activitățile
desfășurate sunt supuse principiilor individualizarii și personalizării.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
15

METODE ȘI TEHNICI ETAPE INSTRUMENTE
ÎNREGISTRAREA CAZULUI
Întrevedere
Vizită la domiciliu
Convorbire telefonicăSOLICITARE
SESIZARE
AUTOSESIZARE
REFERIRE
(Referirea cazului spre alte
servicii sociale se realizează
la propunerea asistentului
social prin intermediul
asistentului social supervizor
și a conducerii organizației)Cerere formulată de
beneficiar
Solicitări de acordare a
asistenței
Registrul de evidență a
cazurilor;
Fișă de înregistrare
Documentarea;
Observația;
Întrevederea;
Convorbirea telefonică;EVALUAREA INIȚIALĂ
(presupune o investigare
sumară a situatiei
beneficiarului pentru a
decide dacă acesta se
încadrează în criteriile de
asistentă socială)Fișa inițială a cazului;
Ancheta socială;
Raport de vizită;
Cererea beneficiarului;
Proces verbal de acceptare
sau respingere a cererii
beneficiarului;
PRELUAREA CAZULUI
Data deschiderii cazului este ziua in care asistentul social, cu acordul supervizorului,
decide cu privire la înregistrarea cazului in vederea colectarii informatiei si întreprinderii
actiunilor pentru solutionarea acestuia.
Documentarea; Observația;
Convorbirea telefonică;
Vizită la domiciliu; Interviul
de explorare; Genograma;
Ecomapa;EVALUAREA COMPLEXĂ
(presupune o investigare si
analiză amănunțită a tuturor
elementelor care sunt
implicate in cazul respectiv:
beneficiarul si mediul său de
viata, familia și sistemul de
relatii sociale, factorii care
au generat situația de risc,
resursele posibile pentru
rezolvarea cazului etc.)Fisa de evaluare
multidisciplinara
Contractul de servicii cu
beneficiarul;
Accept de utilizare a
materialului fotografiat și
filmat;
Genograma; Ecomapa;
PLANIFICAREA INTERVENȚIEI
Convorbirea telefonică; PLANIFICAREA Planul Individualizat de
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
16

Ședința echipei
multidisciplinare;
Observația; Interviul
diagnostic; Interviul
terapeutic; Analiza cоmpului
de forțe; Consilierea;INTERVENTIEI (PIS)
(în funcție de datele obținute
despre beneficiar, în
rezultatul evaluării
complexe, se vor
recomanda acțiuni de
intervenție, care vor fi
stipulate în Planul
individualizat de servicii.
Echipa multidisciplinară
împreună cu beneficiarul
găsește resursele care pot fi
folosite, din cele disponibile
și partenerii de
implementare a acțiunilor
planificate.Servicii
Referatul de necesitate;
IMPLEMENTAREA INTERVENTIE
Consiliere individuală;
Consiliere de grup; Seminar;
Training; Consiliul familiei;
Grupul de suport; Activitate
de mediere;IMPLEMENTAREA
INTERVENTIEI (PII)
(presupune actiuni specifice
de interventie realizate de
catre asistentul social, care
este si managerul de caz,
precum si mobilizarea si
implicarea tuturor resurselor
umane, financiare,
materiale, comunitare
identificate de catre acesta
in vederea rezolvarii cazului
prin indeplinirea obiectivelor
planului individualizat de
asistența)Planul individualizat de
intervenție
Raport de activități
individuale;
Raportul activităților de grup;
Planul lunar al activităților de
grup cu beneficiarii;
Consiliere individuală;
Observația-este urmărită
calitatea integrării sociale a
beneficiarului; Analiza
progreselor beneficiarului,
elementele – cheie ale
succesului; Ședința echipei
multidisciplinare;REEVALUAREA
INTERVENTIEI
(prevede evaluarea
periodica a progreselor
beneficiarului, precum si
imbunatatirea planului
individualizat de asistenta,
aici se va decide dacă
acțiunile din PIS continuă,
vor fi modificate sau vor fi
întrerupte)Fise de monitorizare a
Planului Individualizat de
Servicii; Reevaluarea
Planului Individualizat de
Intervenție;
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
17

ÎNCHIDEREA CAZULUI
Consiliere individuală;
Observația;ÎNCHIDEREA CAZULUI
(toate obiectivele planului
individualizat de asistență
au fost atinse si beneficiarul
este integrat social,
managerul de caz realizand
si o monitorizare post
servicii).Cererea de sistare a
serviciilor formulată de
beneficiar;
Referat de închidere a
cazului;
Decizia de sistare a
serviciilor;
Observația; Întrevederea;
Convorbirea telefonică;MONITORIZAREA
INTERVENȚIEI
(prevede urmărirea calității
integrării sociale a
beneficiarului, colaborarea
cu membrii structurilor
comunitare din comunitatea
în care locuiește beneficiarul
în vederea consolidării
rezultatelor obținute în urma
implementării PIS)Fișa de monitorizare;
Raport de monitorizare post
intervenție.
ECHIPA MULTIDISCIPLINARĂ
Echipa multidisciplinară în asistenta sociala se referă la totalitatea profesionistilor
implicati in managementul de caz al unui beneficiar.
Echipa multidisciplinara reuneste persoane care urmaresc un obiectiv comun , care isi
aduc aportul prin competenta profesionala personala si colaboreaza pentru a ajunge la un
rezultat stabilit” (Miley, O”Melia, DuBois,2006)
Caracteristici ale membrilor unei echipe multidisciplinare:
– cunoasterea interpersonala;
– capacitatea de rezolvarea a conflictelor;
– respectarea valorilor si a codului etic;
– capacitati de autoorganizare.
Brill si Levin,(2002) puncteaza cateva etape care eficientizeaza munca in echipa:
– identificarea problemei si a limitelor acestora;
– stabilirea obiectivului echipei in scopul definirii problemei;
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
18

– stabilirea scopurilor;
– impartirea si atribuirea sarcinilor;
– evaluarea rezultatelor din prisma atingerii scopului si a realizarii obiectivelor
Schema procesului de lucru în echipa multidisciplinară are următoarele etape principale:
Etapa 1
Asistentul social intervieveaza clientul, colectează informatii referitoare la problema lui.
Etapa 2
Consultația în grupul de specialiști:
Specialiști: Asistentul social Psihologul Pedagogul Juristul/politistul Medicul
Asistentul social expune informatiile adunate si propune pentru solutionare problema
clientului.
Fiecare specialist analizeaza problema din perspectiva profesiei sale, problema fiind
divizată in mai multe componente. Se pune diagnoza problemei, se propune planul de actiuni
pentru fiecare tip de ajutor specializat.
Etapa 3
A doua întâlnire cu clientul
Clientului i se propune ajutorul specialiștilor.
Asistentul social se manifesta aici in rol de mediator, care stabilește relațiile client –
specialist.
Etapa 4
Evaluarea eficientei interventiilor realizate
Asistentul social face evaluarea rezultatelor obținute în soluționarea problemei si
anunță aceste rezultate la ședința grupului multidisciplinar.
MANAGERUL DE CAZ ȘI ATRIBUȚIILE LUI
Managerii de caz ”ghidează beneficiarii prin labirintul retelelor de servicii, ajutandu-i sa
beneficieze de resursele necesare”.
Ca sa fie eficienti managerii de caz trebuie:
– sa cunoasca tipurile de resurse pe care le poate utiliza;
– sa detina informatii sigure si corecte despre servicii si resurse;
– sa detina abilitati de anticipare a unor situatii sau crize pe care le pot avea
beneficiarii;
– sa poata crea si modifica resursele in functie de situatia beneficiarului;
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
19

– sa coordoneze resursele oferite de alti furnizori.
Managerul de caz (MC), asigura implicarea si conlucrarea unei echipe de specialisti
multidisciplinara si/sau interinstitutionala pe tot parcursul managementului de caz.
Managerul de caz (MC) este profesionistul care asigura coordonarea activitatilor de
asistenta sociala, avand drept scop elaborarea si implementarea intervenției de asistență socială
ghidându-se după:
– Planul individualizat de servicii
– Planul individualizat de asistență
Poate fi manager de caz asistentul social cu studii de licenta care o experienta de cel
putin doi ani in serviciile sociale, sau cu un an vechime si cursuri de pregatire in managementul
de caz.
In desemnarea MC, directorul ia in considerare urmatoarele aspecte:
 Numarul de cazuri active;
 Complexitatea cazuisticii;
 Experienta;
 Cunoasterea problematicii respective;
 Relatia cu copilul si familia;
 Colaborarea cu reteaua de servicii si institutii.
Atribuții ale Managerului de caz (MC):
a) Coordoneaza eforturile, demersurile si activitatile de asistenta sociala si protectie
speciala
b) elaboreaza Planul individualizat de asistență și celelalte planuri prevazute in legislatie
si alcatuieste echipa multidisciplinara si dupa caz interinstitutionala si organizeaza
intalnirile cu echipa precum si cele individuale cu profesionistii implicati in rezolvarea
cazului;
c) asigura colaborarea si implicarea activa a familiei/reprezentantului legal si a copilului si
ii sprijina pe acestia in toate demersurile intreprinse pe tot parcursul managementului de
caz(ex.organizarea de intalniri periodice sau la solicitarea acestora, acompaniere, sprijin
emotional, consiliere;
d) asigura comunicarea intre toate partile implicate in rezolvarea cazului;
e) asigura respectarea etapelor managementului de caz;
f) intocmeste si reactualizeaza dosarul beneficiarului;
g) coordoneaza metodologic responsabilii de caz;
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
20

h) comunica cu avizul superiorului ierarhic, cazurile pentru care a fost luata decizia de
inchidere.
Managerii de caz colaboreaza cu Responsabilii de caz.
RESPONSABILUL DE CAZ
Responsabilii de caz (RC) sunt profesionistii din cadrul serviciilor de asistență socială
care prin delegarea atributiilor de catre MC asigura coordonarea activitatilor legate de elaborarea
si implementarea tuturor programelor de interventie specifica (PIS). Aceștia colaboreaza cu
responsabilii de PIS, sau in alte domenii (sanatate, educatie).
Responsabilii de caz pot fi asistenti sociali cu diploma de licenta dar si absolventi de liceu
cu diploma de bacalaureat cu o experienta de munca de cel putin doi ani in servicii sociale
Atributiile responsabilului de caz intern sunt:
a)coordonarea eforturilor, demersurilor si activitatilor de asistență socială;
b)elaboreaza Planul individualizat de servicii si de interventie;
c)asigura comunicarea intre toate partile implicate in rezolvarea cazului;
d)asigura respectarea etapelor managementului de caz;
e)intocmeste si reactualizeaza dosarul beneficiarului
De regula, MC isi deleaga o serie din responsabilitati catre responsabilii de caz.
Delegarea integrala a responsabilitatilor se realizeaza catre profesionisti care indeplinesc
aceleasi conditii minime ca si profesionistul care deleaga.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
21

METODOLOGIA DE MANAGEMENT DE CAZ COMUN
Această metodologie este rezultatul particularizării metodologiei de management de caz
comun la nevoile și oportunitățile de intervenție în rețea identificate în perioada martie –
septembrie 2015 de către specialiștii din cadrul ONG-urilor și instituțiilor membre ale Gupului de
lucru inter-sectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile
din Satu Mare – GIPEX.
ETAPELE DE LUCRU

Etapa 1.
Pregătiri interne pentru aplicarea procesului de management de caz comun
1. Desemnarea supervizor intern (SI)
Fiecare organizație/instituție desemnează intern supervizorul intern care:
– Asigura supervizarea pe plan intern a procesului de aplicare a managementului de
caz comun
– Participă la ședințe trimestriale cu alți SI din alte instituții/organizații
– Este responsabil cu completarea bazei de date cu beneficiarii intrați în procesul de
management de caz comun
2.Ședință de pregătire a responsabililor interni de caz = RIC
Fiecare organizație/instituție desemnează responsabilii interni de caz, în funcție de pregătirea
și atribuțiile pe care le îndeplinesc.
– RIC sunt cei care lucrează direct cu cazul și coordonează intervenția pe plan intern
Etapa 2.
Identificarea cazurilor și evaluarea inițială internă
– RIC din fiecare organizație/instituție identifică potențiale cazuri
– RIC din fiecare organizație/instituție realizează evaluarea inițială
– Ședință internă cu SI (la nivelul fiecărei organizații/instituții) în care RIC fac propuneri
de cazuri și se stabilesc cele care să fie propuse pentru a intra in procesul de MC comun și
prioritatea cazurilor care vor fi propuse de organizație/instituție
Etapa 3.
Înregistrarea / Realizarea si completarea bazei de date comune cu beneficiarii
care intra in management de caz
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
22

– SI de la fiecare organizație/instituție înscrie propuneri de beneficiari noi în baza de
date – max 1 caz nou pe lună
– RIC contactează telefonic SI din cadrul instituțiilor/organizațiilor care furnizează
servicii/beneficii ce răspund nevoilor inițiale identificate, explorând disponibilitatea acestora de
a lucra cu acest caz
– Împreună cu acei RIC care răspund afirmativ se stabilesc de comun acord detalii
privind ședința de evaluare complexă, în termen de maxim 1 săptămână de la contactare
Etapa 4.
Evaluarea complexă și planificarea intervenției
– RIC se întâlnesc și planifică evaluarea complexă
– Dacă este nevoie sunt implicați și alți factori interesați
– Se stabilește programul de evaluare complexă și responsabilitățile părților
– Unul dintre RIC își asumă rolul să informeze, să programeze și să monitorizeze
beneficiarul în procesul de evaluare complexă realizat de diferiți specialiști.
– La încheierea evaluărilor, RIC se întâlnesc din nou pentru a construi planul de
servicii/intervenție și se stabilește managerul de caz = MC
– Planul de servicii/intervenție este definitivat prin comunicare ulterioară între toți RIC
implicați și adaptare în funcție de negocierile cu beneficiarul. Managerul de caz se asigură că
beneficiarul a înțeles și își asumă responsabilitățile având loc semnarea planului de
servicii/intervenție de către beneficiar
– Furnizarea serviciilor/prestațiilor/beneficiilor în procesul comun începe numai după ce
rolurile și responsabilitățile tuturor părților implicate sunt clar asumate.
Etapa 5.
Monitorizarea cazurilor
– Pentru fiecare caz specific echipa de RIC din cadrul diferitelor organizații/instituții
stabilește frecvența reuniunilor comune de monitorizare a muncii cu cazul. Monitorizare implică
următoarele:
– a) verificarea modului de furnizare a serviciilor/prestațiilor/beneficiilor realizarea
activităților
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
23

– b) răspuns imediat la orice problemă care apare în derularea serviciilor/ activităților
– c) asigurarea fluxului de informație între membrii echipei, alți specialiști implicați în
implementarea planului și beneficiar;
– d) re-evaluarea situației beneficiarului, respectiv a modului de implementare a
planului, cel puțin o dată la 3 luni, și dacă este necesar, revizuirea planului respectiv;
– e) înregistrarea permanentă a informațiilor, progreselor, evoluției cazului în dosarul
copilului;
– f) modificarea contractului cu familia/ reprezentantul legal atunci când este cazul
Etapa 6.
Monitorizarea procesului
– SI din fiecare organizațiile/instituțiile implicate realizează monitorizarea internă a
procesului prin întâlniri periodice cu RIC la nivel intern
– SI din organizațiile/instituțiile implicate se reunesc trimestrial pentru a analiza
funcționarea procesului, în scopul găsirii de soluții pentru obstacole, discutarea unor cazuri
deosebite la care organizațiile implicate inițial nu au găsit soluții
Legendă :
MC = management de caz
SI = supervizor intern de caz
RIC = responsabil intern de caz
COMUNICARE ȘI MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI
În implementarea metodologiei de management de caz în rețeaua compusă din diferite
ONG-uri și instituții, un rol deosebit îl are stabilirea unor proceduri clare de management al
informației și de comunicare inter-instituțională.
Experiența noastră arată necesitatea construirii unei baze de date cu informații privind
beneficiarii incluși în procesul de management de caz pentru a permite gestionarea eficientă a
informației având în vedere implicarea unui număr mare de participanți la proces. Găsirea unei
soluții tehnice potrivite pentru această bază de date s-a dovedit a fi un aspect dificil lovindu-ne
de multiple probleme legate de posibilitatea de acces la informații comune în condițiile existenței
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
24

unor reguli specifice anumitor instituții / organizații cu privire la comunicarea inter-instituțională
de date, cu restricții și blocaje ce țin de diferite reglementări.
O condiție obligatorie pe care trebuie să o îndeplinească toți participanții cu acces la baza
de date comună este aceea de a fi autorizați ca operatori de date cu caracter personal, fiind
absolut obligatorie luarea unor măsuri specializate pentru asigurarea unui bun nivel de securitate
a datelor care vor fi gestionate în cadrul procesului de management de caz.
Soluția cea mai utilă și mai puțin costisitoare pentru realizarea bazei de date comune cu
beneficiarii care vor intra in procesul de management de caz în rețea, identificată în cursul
ședințelor GIPEX, este cea de conectare la baza de date a Serviciului Public de Asistență
Socială Satu Mare gestionată de o firmă specializată în domeniul IT. Acest lucru se poate face în
modul cel mai simplu prin achiziționarea de către fiecare organizație / instituție implicată în acest
proces a unui modul (program IT) care să permită conectarea la această bază de date și
dezvoltarea acesteia prin actualizarea și introducerea de date noi în aceasta bază de date
comună care va conține treptat informații despre toți beneficiarii comuni de servicii și beneficii
sociale.
Avantajele acestei baze de date comune:
Răspunde nevoilor identificate de a avea un instrument care să ne furnizeze o imagine
clară asupra situației beneficiarilor comuni, a tipurilor de servicii și beneficii pe care
aceștia le primesc din partea a diferite organizații și instituții în vederea bunei coordonării
a intervenției sociale
Este o soluție securizată care respectă toate cerințele din domeniu. Fiecare utilizator are
acces la baza de date prin internet pe baza unui cont cu parola. Serverul fizic se află la
sediul SPAS. Astfel pentru celelalte organizații/instituții nu este necesară blocarea unui
calculator pentru acces la baza de date, ci se va putea intra in aplicație de pe orice
calculator conectat la internet pe care organizația/instituția îl are deja. De securizarea
aplicației accesibila online se ocupa firma IT care asigura si mentenanța programului.
Pe baza informațiilor introduse, programul generează instrumentele de lucru care sunt
constuite după un format definit în comun de utilizatori, de exemplu: ancheta socială
poate fi tipărită direct din program.
În fazele de început a aplicării metodologiei de management de caz comun / integrat,
existența unei baze de date specializate nu este vitală, aceasta devenind cu adevărat
indispesabilă în momentul în care numărul de cazuri introduse în acest proces crește.
Ca exemplu de conținut minim de informații al bazei de date, de care specialiștii GIPEX
au avut nevoie în fazele de testare a metodologiei de management de caz comun prezentăm o
formă simplificată a bazei de date și a procedurii de operare a acestia :
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
25

Baza de date cu beneficiarii implicați în procesul de management de caz comun
Date de
identificare
beneficiar /
COD
beneficiarData
propunerii
de a intra in
procesul de
MC* comunInstituția /
organizația
care a
propusNevoi
identificate
prin
evaluarea
inițialăInstituții /
organizații
disponibil
e să se
implice în
procesul
de MCC*Data
primei
ședințe de
evaluare
comunăManager
de cazServicii /
beneficii
asigurate
(tip,
frecvența,
etc…) cu
nominaliza
-re RIC**
de la
fiecare
furnizorDurata
Furnizării
123456789
*MCC= management de caz comun
**RIC= responsabil intern de caz
Procedura simplificată de gestionare a informațiilor cu ajutorul bazei de date:
În implementarea managementului de caz comun / integrat, fiecare organizație/instituție
propune un caz nou prin completarea primelor 4 coloane din tabel. Cei care pot să răspundă
nevoilor identificate în cadrul evaluării inițiale sau cei care lucrează deja cu acest caz (furnizează
servicii sau beneficii) anunța acest lucru prin completarea coloanei nr.5. Responsabilul intern de
caz de la organizația care a semnalat cazul stabilește împreună cu organizațiile implicate data
primei ședințe de evaluare care se notează în coloana nr.6. În urma realizării evaluării complexe
și a construirii planului de servicii se completează coloanele nr. 7 – 9.
INSTRUMENTE DE EVALUARE ȘI INTERVENȚIE
Principalele instrumente folosite în procesul de management de caz sunt:
-Fișa inițială a cazului este instrumentul de lucu pe care RIC îl completează
înainte de a deschide un caz. Se completează de fiecare dată când există o solicitare din partea
unei alte instituții sau a unei persoane pentru instrumentarea unui caz.
-Fișa de deschidere a cazului / Fișa de înregistrare – reprezintă un instrument
folosit de către RIC în demersul de instrumentare a unui caz și presupune înregistrarea unor
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
26

informații privind identitatea clientului, tipul de caz în care acesta se integrează, modul în care
acesta a devenit cunoscut instituției/serviciului de specialitate, aspecte generale privind situația
clientului (informații privind cuplul marital, numărul copiilor ocrotiți în familie, sau informații privind
tipul de proprietate a locuinței). Momentul deschiderii cazului nu este simultan sesizării situației
potențialului client, deoarece, de cele mai multe ori anumite stări de fapt nu reprezintă cazuri
sociale. Decizia pentru deschiderea cazului revine asistentului social care, după o evaluare
atentă a situației, decide dacă situația semnalată reprezintă un caz social și necesită intervenție
de specialitate. În acestă ultimă situație, asistentul social căruia i-a fost semnalată situația va
deschide cazul pentru instrumentare, sau îl va referi unei alte intituții sau serviciu specializat pe
acel tip de intervenție. Dacă situația semnalată nu reprezintă un caz social atunci nu va fi realizat
nici un proces de instrumentare și intervenție. De cele mai multe ori, în aceste situații asistenții
sociali recurg la înștiințarea solicitantului printr-o adresă oficială în care se specifică motivul
pentru care situația semnalată nu va fi instrumentată de către instituția/serviciul de specialitate.
În multe situații, data deschiderii cazului poate coincide cu data la care s-a primit solicitarea (ex:
cazuri în regim de urgență), deoarece asistentului social deține suficiente informații pentru a
integra respectiva situație într-un tip de caz social și de intervenție specifică. Cu toate acestea,
momentul deschiderii trebuie să survină după o atentă evaluare a situației de către asistentul
social.
-Fișa de evaluare inițială – se completează după ce cazul a fost deschis prin
completarea fișei de deschidere a cazului. Este un instrument important în dosarul cazului
deoarece conține informații cu caracter general obținute din primele întrevederi cu beneficiarul.
-Ancheta socială – este un instrument de evaluare și intervenție în contextul
cazurilor sociale care urmărește situația beneficiarului și natura problemei acestuia și
modalitatea de rezolvare. Acest instrument se aplică în foarte multe domenii de intervenție ale
asistenței sociale, centrându-se pe individ, familie, grup social sau comunitate, văzuți ca
beneficiari ai evaluării și intervenției de specialitate.
-Fisa de evaluare complexă – este rezultatul evaluării complexe a situației
beneficiarului și urmează recomandările RIC și ale echipei interdisciplinare. Planul conține
acțiunile pe care trebuie să le realizeze asistentul social în domenii diferite de dezvoltare a
beneficiarului.
-Contractul de servicii – este un instrument care se individualizează pentru
fiecare caz în parte în funcție de specificul acestuia și de conținutul planului de intervenție.
Utilizarea contractului în relația cu clientul are rolul de a determina responsabilizarea acestuia și
implicarea în intervenție ca parte activă. De asemenea, forma scrisă a termenilor de colaborare
dintre asistentul social și client are rolul de a conștientiza clientul cu privire la demersul de
rezolvare a cazului și la propriile responsabilități în cadrul acestui proces. Nerespectarea
ulterioară a termenilor contractului pot argumenta decizii ale asistentului social cu privire la cazul
respectiv (întreruperea sprijinului financiar, prelungirea perioadei de intervenție, reevaluarea
situației problematice, etc.).
-Planul de servicii / intervenție – este utilizat de către RIC în cazurile de
intervenție asupra familiilor care se află în dificultate și presupune atingerea unor obiective, cum
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
27

ar fi: prevenirea abandonului copilului, intervenția în caz de neglijență și abuz, prevenirea
abandonului școlar, integrarea socio – profesională a părinților, prevenirea și intervenția în
cazurile de violență domestică, prevenirea excluderii și marginalizării sociale, etc. Pentru
atingerea acestor obiective, asistentul social împreună cu supervizorul și beneficiarul vor stabili o
serie de acțiuni specifice tipului de caz. În desfășurarea acestor acțiuni, asistentul social
abordează mai multe sfere de intervenție, cum ar fi: copii, familie, relații în comunitate, rețeaua
de instituții, etc. Planul poate fi modificat în funcție de schimbările care intervin în evoluția
cazului. Orice modificare va fi realizată împreună cu beneficiarul și supervizorul (ex. decesul unui
părinte poate determina dificultăți de ordin material, financiar, de atașament și orientare).
-Fișa de monitorizare a implementării planului de intervenție – este realizat de
RIC cu scopul de a urmări progresele făcute în rezolvarea sau îmbunătățirea situației de
necesitate a beneficiarului de servicii sociale sau alte probleme care au apărut pe parcursul
derulării intervenției sociale. Se realizează periodic prin implicarea tuturor RIC desemnați în
implementarea măsurilor de intervenție.
-Fișa de închidere a cazului – reprezintă ultimul instrument pe care RIC îl
utilizează în instrumentarea unui caz. Asistentul social hotărăște închiderea cazului atunci când
au fost atinse scopul și obiectivele planului de intervenție.
În continuare prezentăm modele ale instrumentelor comune folosite de către membrii
GIPEX în implementarea metodologiei de management de caz în rețea:
1.Fișa de evaluare inițială
2.Ancheta socială
3.Plan de servicii
4.Fișa de minitorizare
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
28

FIȘA DE EVALUARE INIȚIALĂ
1.DATA VIZITEI:
2.NUMELE ASISTENTULUI SOCIAL:
3.DATE PERSONALE ALE COPILULUI:
NUME ȘI PRENUME:
DATA NAȘTERII:
CERTIFICAT DE NAȘTERE: seria , nr.
CNP:
STARE DE SĂNĂTATE:
ADRESA:
4. DATE PERSONALE ALE PĂRINȚILOR:
MAMA TATA
NUME ȘI PRENUME:
DATA NAȘTERII:
ADRESA:
OCUPAȚIA:

5.DATE PERSONALE ALE FRAȚILOR / SURORILOR
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
29

NUME ȘI PRENUME:
DATA NAȘTERII:
ADRESA:
ȘCOALA:
6. SARCINI DE REALIZAT:
a.
b.
7. DISCUȚII ( cu cine din familie s-a discutat , cum a decurs vizita):
8. PROBLEME IDENTIFICATE:
9.CLIMATUL SOCIO-AFECTIV DIN FAMILIE:
10.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI:

Întocmit: Coordonator compartiment
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
30

ANCHETĂ SOCIALĂ
I. DATE PRIVIND IDENTITATEA COPILULUI ȘI A FAMILIEI ACESTUIA
Copilul:
Data nașterii:
CNP:
C.N. : seria , nr.
Sexul:
Naționalitatea/etnia:
Religia:
Reprezentant legal al copilului:

Situația juridică a copilului în raport cu fiecare dintre părinți:
→ tatăl : –
→ mama: –
Domiciliul copilului este:

PARINTII: TATA MAMA
Numele si Prenumele:
CNP:
Data nașterii:
Adresa:
Studii:
Ocupația:
Venit
Religia:
Antecedente penale
Nu deținem alte informații despre părinți.
Relația maritală:

Alți membri ai familiei care au influență asupra vieții copilului:
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
31

Nume și prenume Vârstă-CNP Școala/locul de muncă Observații
Frați
Alții
Venitul total al familiei:
Nr. crt.Numele și prenumele Venit Observații
1.
2.
Venitul total al familiei este de …
II. DATE DESPRE FAMILIE ȘI MEDIUL DE VIAȚĂ A COPILULUI.
Istoricul Familiei:

Climatul familial (efectele lui asupra copilului)

Locuința:
Probleme de sănătate:
Situația școlară a copilului :
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
32

III. PROBLEMA RIDICATĂ DE COPIL :
Motivul încadrării copilului în categoria de copil în dificultate :

Măsuri de protecție anterioare :
IV. PERSOANE RESURSE:
Nr. crt.Numele și prenumele AdresaNr. de telefon Observații
1.
V. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI:
Concluzii:

Recomandări:
VI. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE LEGII:
-Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificarile și com –
pletările ulterioare;
-Ordinul 286/2006 privind normele metodologice de completare a planului de servicii;
-Ordinul 288/2006 privind Standardele minime obligatorii privind managementul de caz în dome –
niul protecției drepturilor copilului.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
33

Data efectuării anchetei sociale:
Coordonator Compartiment:

Responsabil caz:

Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
34

PLAN DE SERVICII
MOTIVUL ÎNTOCMIRII PLANULUI DE SERVICII:
Scop:
Obiectiv general:
MEMBRII ECHIPEI DE LUCRU ȘI INSTITUȚIA DIN CARE PROVIN:
Copilul:
CNP:
Data nașterii:
Sexul:
Naționalitatea:
Religia:
Reprezentant legal al copilului:
DATE PRIVIND IDENTITATEA COPILULUI ȘI A FAMILIEI ACESTUIA:
Domiciliul copilului este:

PARINTII:TATA MAMA
Numele si Prenumele:
CNP:
Data nașterii:
Adresa:
Studii:
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
35

Ocupația:
Numele și adresa locului de
muncă:
Venit
Religia:
Antecedente penale
I. PRESTAȚII
TipulCuantumulAutoritatea locală
responsabilăPerioada de
acordareCadru legal
II. SERVICII
Protecția copilului și familiei:
Instituția
responsabilăObiective ActivitățiPerioada de
desfășurareResponsabil de caz
Educație formală și nonformală/informală:
Instituția/Persoana
responsabilăObiective ActivitățiPerioada de
desfășurareResponsabil de
caz

Sănătate:
Instituția/Persoana
responsabilăObiective ActivitățiPerioada de
desfășurareResponsabil de
caz
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
36

III. INTERVENȚII
Instituția
responsabilăObiective ActivitățiPerioada de
desfășurareResponsabil de
caz/persoana
responsabilă
Întocmit: Coordonator Compartiment:
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
37

BIBLIOGRAFIE
1. Muntean Ana, Sagebiel Julien (2003), Practici in Asistenta Sociala , Ed. Polirom, Iasi;
2. Cojocaru S., Cojocaru Daniela (2008), Managementul de caz in protectia copilului , Ed.
Polirom;
3. Cojocaru S. (2005), Metode apreciative in asistenta sociala. Ancheta, supervizarea
si managementul de caz , Editura Polirom, Iasi;
4. Coulshed Veronica (1993), Practica Asistenței Sociale, Ed. Alternative, București;
5. Irimescu Gabriela (2002), Tehnici Specifice în Asistența Socială, Ed. Universității „Al.I.Cuza”,
Iași;
6. Neamtu George.,coord.(2003), Tratat de Asistenta sociala , Ed.Polirom, Iasi;
7. Neamtu Nicoleta (2001), Managementul serviciilor de asistenta sociala , Ed. Motiv, Cluj
Napoca;
8. National Associations of Social Workers (2013), NASW Standards for Social Work Case
Management, Washington DC, NASW
9. Veronica Silva V. (2014), Case Management in SSN Programs and Social Services Social
Protection & Labor Global Practice, http://www.worldbank.org/
10. Vourlekis Betsy S., Greene Roberta R. (1992) Social work case management, Aldine de
Gruyter, New York;
11. World Vision România – Biroul Iași, Manual de bune practici in asistenta sociala comunitara
12. www. asistentasociala.ro;
13. Ordin 286/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind intocmirea planului de
servicii si a normelor metodologice privind intocmirea planului individualizat de protectie.
14. Ordin 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de
caz în domeniul protecției drepturilor copilului
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
38

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Parteneriat inter-sectorial – baza serviciilor
sociale de calitate”, RO2013_C4_23, implementat de către Asociația Stea în parteneriat cu
Serviciul Public de Asistență Socială Satu Mare, Poliția Locală a municipiului Satu Mare și
Direcția de Evidență a Persoanelor aflată în subordinea Consiliului Local Satu Mare . Proiectul
este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în
România(www.fondong.fdsc.ro ).
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 –
2014.
Material editat de către : Asociația Stea
Octombrie 2015
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org
39
Bulevardul Octavian Goga nr.14, 440217, Satu Mare
Tel: 0361 – 884.330 Mobil: 0743174169
E-mail: asociatiastea@gmail.com
www.asociatiasteasm.ro