CODUL EUROPEAN AL BUNEI CONDUITE ADMINISTRATIVE … … 2 [607062]

1
CUPRINS

CODUL EUROPEAN AL BUNEI CONDUITE ADMINISTRATIVE ………………………….. ……………….. 2
CODUL DE CONDUITĂ A FUNCȚIONARILOR PARLAMENTULUI EUROPEAN ………………………… 5
PRINCIPIILE SERVICIULUI PUBLIC PENTRU FUNCȚIA PUBLICĂ EUROPEANĂ ……………………… 14
ASPECTE DIN ACTELE NORMATIVE CARE REGLEMEN TEAZĂ ACTIVITATEA ȘI STATUTUL
FUNCȚIONARILOR ÎN UNELE STATE EUROPENE ………………………….. ………………………….. …. 16
AUSTRIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 16
CROAȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
ESTONIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
FINLANDA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 20
GERMANIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 21
UNGARIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 23
SPANIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 28
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 34

2
CODUL EUROPEAN AL BUNEI CONDUITE ADMINISTRATIVE

Fundamentul viziunii europene referitoare la elaborarea unor coduri de
conduită îl reprezintă Carta drepturilor fundamentale, Parte componentă a Tratatului
de la Lisabona, în care se menționează că toți cetățenii Uniunii Europene au dreptul de
a beneficia de o bună administrare. În consecință, instituțiile europene și naționale
trebuie să fie desc hise schimbărilor și provocărilor și să ia inițiativa de a îmbunătăți și
de a crește calitatea și eficiența activității lor1.
Codul european al bunei conduite administrative2, aprobat de Parlamentul
European în anul 2001, a avut rolul de a sprijini eforturile funcționarilor europeni de a
realiza acest deziderat, printr -un schimb de bune practici și prin promovarea – atât în
cadrul, cât și în afara instituțiilor – a unei culturi administrative europene armonioase,
bazate pe consens, axate pe nevoile c etățeanului. Acesta a oferit îndrumări privind
măsurile practice care pot fi luate pentru a crește eficacitatea, transparența și
responsabilitatea în activitatea funcționarilor.
Codul este un instrument deosebit de important pentru aplicarea pri ncipiului
bunei administrări, contribuind la promovarea celor mai înalte standarde
administrative. Codul permite cetățenilor să afle despre standardele administrative la
care au dreptul să se aștepte în relația cu instituțiile, servind, de asemenea, drept ghid
util pentru funcționarii publici în relațiile lor cu publicul.
Printr -o rezoluție a Parlamentului European, s -a stabilit că, prin aplicarea
articolului 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Ombudsmanul
European trebuie să urmăreasc ă aplicarea codului și să intervină atunci când a apărut
un caz de administrare defectuoasă. Ombudsmanul nu poate lua decizii obligatorii din
punct de vedere juridic, iar Codul european al bunei conduite administrative nu este
un instrument cu forță juridi că obligatorie. Unele elemente ale codului coincid cu
exigențe ale aplicării dreptului fundamental la bună administrare, garantat prin
articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusă în Tratatul
de la Lisabona în decembrie 2009.

1 A se vedea Nicoleta Diaconu, Dreptul Uniunii Europene Partea Generală , Ed. Lumina Lex,
București, 2007, p.147.
2 A se vedea https://www.ombudsman.europa.eu/ro/resources/code.faces#/page/1

3
În Cod se precizează că standardele etice constituie o componentă esențială a
culturii serviciului public. În iunie 2012, ca urmare a unei consultări publice,
Ombudsmanul european a publicat o sinteză foarte elaborată a standardelor etice
respectate de administrația publică a UE. Acestea au luat forma a unui set de cinci
principii ale serviciului public la nivel european.
În Codul european al bunei conduite administrative sunt menționate și
abordate pe larg aceste principii ale serviciului public3:
– angajamentul față de Uniunea Europeană și cetățenii acesteia;
– principiul integrității conform căruia funcționarii trebuie să fie ghidați de
un simț al corectitudinii și trebuie să se comporte în toate cazurile într -un mod care ar
putea fi supus celui mai amănunțit control public. Funcționarii publici nu trebuie să -și
asume nicio obligație financiară sau de alt tip care i -ar putea influența în exercitarea
funcțiilor lor, inclusiv prin acceptarea de cadouri. Aceștia trebuie să declare în mod
prompt orice in terese private legate de funcțiile lor. Funcționarii publici trebuie să
procedeze astfel încât să evite conflictele de interese și apariția acestor conflicte.
Aceștia trebuie să ia măsuri rapide pentru a soluționa orice conflict care apare;
– principiul o biectivității conform căruia funcționarii publici trebuie să fie
imparțiali, deschiși față de nou, să țină seama de probe și să fie dispuși să asculte
puncte de vedere diferite. Aceștia trebuie să fie capabili să recunoască și să remedieze
greșelile. În pr ocedurile care implică evaluări comparative, funcționarii publici trebuie
să își bazeze recomandările și deciziile numai în funcție de merite și orice alți factori
prevăzuți în mod expres de lege. Funcționarii publici nu trebuie să facă discriminări
sau să se lase influențați în comportamentul lor profesional de faptul că simpatizează
sau nu o anumită persoană4;
– principiul respectului față de ceilalți conform căruia funcționarii publici
trebuie să aibă un comportament respectuos între ei și față de cetățeni. Ei trebuie să fie
politicoși, dispuși să ajute, rapizi și cooperanți. Aceștia trebuie să depună eforturi
reale pentru a înțelege afirmațiile altora și să se exprime clar, folosind un limbaj
accesibil;

3 A se vedea Ombudsmanul European – Codul european de bună conduită administrativă
4 A se vedea Richard Corbett, Francis Jacobs, Michael Shackleton, Parlamentul European, Ediția a 6 –
a, Ed. Monitorul Oficial , 2007, p.187

4
– principiul transparenței conform căruia funcționarii publici trebuie să fie
dispuși să -și explice activitățile și să prezinte motivele acțiunilor lor. Aceștia trebuie
să păstreze ev idențe adecvate și să accepte controlul public al comportamentului lor,
inclusiv în ceea ce privește respectul față de aceste principii ale serviciului public.
În Cod se subliniază că luarea în considerare a acestor principii poate permite
funcționarilo r publici să înțeleagă și să aplice corect normele și principiile și îi poate
ghida pe aceștia spre decizia corectă în situațiile în care trebuie să facă uz de propria
apreciere. În consecință, principiile contribuie la sporirea calității administrației
publice, la consolidarea statului de drept și la reducerea probabilității ca puterea
discreționară să fie folosită în mod arbitrar.
Codul și principiile serviciului public deși sunt aplicabile direct doar
instituțiilor și funcționarilor publici ai Uniunii Eu ropene, au reprezentat o sursă de
inspirație pentru anumite texte similare din legislațiile statelor membre ale Uniunii
Europene, din state candidate și țări terțe.
În plus, dreptul la bună administrare se bazează pe jurisprudența Curții de
Justiție privi nd buna administrare ca principiu general al legislației Uniunii Europene.
Aceste principii generale au și caracter obligatoriu pentru statele membre
atunci când acțiunile acestora intră sub incidența legislației UE.
Conform opiniei Ombudsmanului European, afirmarea celor cinci principii în
codurile de etică ar trebui să ghideze exercitarea funcției publice, poate ajuta
funcționarii publici să înțeleagă și să aplice regulile în mod corect și îi ghidează spre
decizia co rectă în situații în care ar trebui să -și exercite discernământul. Principiile
reprezintă de asemenea așteptările actuale ale cetățenilor și funcționarilor publici.
Acestea sunt deja incluse, atât în mod explicit, cât și implicit, în Statutul
funcționarilo r și în alte documente precum Regulamentul financiar și în Codul
European al Bunei Conduite Administrative. Prevederile din coduri pot aduce o
valoare adăugată prin faptul că stabilesc principiile, în mod concis și direct.
Normele detaliate constituie o modalitate de a face aceste principii
operaționale, în situații concrete. În același timp, oricât de atent ar fi redactate,
normele nu înlătură necesitatea axării pe principii etice la nivel înalt. Acestea sunt
necesare pentru că este posibil ca redactare a de norme de taliate, legislative sau

5
administrative, să fie mai bună dacă se ține cont de principiile la nivel înalt ca punct
de referință.
CODUL DE CONDUITĂ A FUNCȚI ONARILOR PARLAMENTULUI
EUROPEAN
Conform datelor prezentate pe pagina oficială a Parlam entului European, la
capitolul referitor la deontologie și transparenț ă5, la rubrica dedicată Codului de
conduită a funcționarilor Parlamentului European sunt menționate următoarele
documente:
– Statutul funcționarilor;
– Ghidul privind obligațiile funcț ionarilor și ale celorlalți agenți ai
Parlamentului European – Codul de conduită adoptat la 7 iulie 2008;
– Principiile serviciului public pentru funcția publică europeană (elaborate de
Ombudsmanul European)
Statutul funcționarilor Comunităților europene6, elaborat în anul 2004,
include drepturile și obligațiile funcționarului, prevederile referitoare la cariera
acestuia, la recrutarea și pozițiile ocupate, la activitatea acestora, la salarizare și
securitate socială, la încetarea activității. Un capitol special este dedicat condițiilor de
muncă ale funcționarilor și condițiilor de pensionare, de acordare a alocațiilor de
invaliditate. În Titlul VIII sunt prezentate dispozițiile aplicabile cadrelor științifice sau
tehnice, precum și funcționarilor aflați în state terțe. În Titlul VI se face referire la
regimul disciplinar, în articolul 86 precizându -se că orice neîndeplinire a obligațiilor
prevăzute în statut, comisă voluntar sau din neglijență, duce la aplicarea unei sancțiuni
disciplinare de cătr e o autoritate în acest sens, în urma efectuării unei anchete
administrative care se desfășoară conform unor proceduri prezentate în Anexa IX.
Orice persoană cu acest statut poate sesiza autoritatea în cauză. Autoritatea notifică

5 A se vedea http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/20150201PVL00050/Etic%C4%83‐
%C8%99itransparen%C8%9B%C4%83
6 A se vedea http://eur‐
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1962R0031:20140101:RO:PDF

6
decizia motivată în interv al de 4 luni de la data depunerii reclamației și indicând căile
de recurs, efectuat în termen de 3 luni7.
,, Dacă instituția publică, națională sau europeană, are dreptul să ceară de la
funcționarul său un comportament profesional și extraprofesional ade cvat, în mod
similar funcționarul public este îndrituit să pretindă și să obțină de la instituția în
care este integrat recunoașterea și respectarea drepturilor sale garantate de lege.
Dreptul funcționarului se transformă în obligație pentru instituție și invers.8”
Ghidul privind obligațiile funcționarilor și ale celorlalți agenți ai
Parlamentului European – Codul de conduită , adoptat pe data de 7 iulie 2008
cuprinde:
– capitolul I: obligațiile generale legate de independența funcționarilor, de
conflict e de interese, datoria de a fi rezervat, discret, precum și distincțiile, premiile
acordate.
– în capitolul II sunt prezentate obligațiile de serviciu : a) datoria de a fi
disponibil; b) de a exercita funcțiile; c) de a respecta instituția și superiorii; d )
interdicția de a face atingere demnității colegilor; e) datoria de a asigura
responsabilitățile funcționarului; f) datoria de a coopera; g) datoria de a se achita de
obligațiile private; h) protecția funcționarilor și agenților.
– capitolul III se referă la relațiile funcționarilor cu cetățenii : A)
transparența administrativă; B) accesul la documente; C) colectarea datelor și
conservarea informațiilor; D) depunerea unor plângeri.
În introducerea documentului se precizează că, în virtutea articolului 27 din
statutul funcționarilor Comunităților europene și articolului 12 al Regimul aplicabil
celorlalți agenți , personalul trebuie să posede cele mai înalte calități, competențe,
randament și integritate. Din Titlul I, statutul acr editează noțiunea unei deontologii
profesionale, prevăzute în preambulul Regulamentului cadru 31/CEE din 18
decembrie 1961 care a stabilit că statutul este instrumentul prin care instituțiile vor

7 A se vedea Dacian Cosmin Dragoș, Uniunea Europeană, Ediția a 3 -a, Ed. C.H.BECK, București,
2007, p.88.
8 A se vedea Verginia Vedinaș – Statutul funcționarului public, editura Nemira, București, 1998, p. 142.
Valentin Prisăcaru – Tratat de drept administrativ, Partea generală, Ediția a doua revăzută și adăugită,
Editura All, București ,1996, p. 188 .

7
avea un personal independent, integru, competent și eficace. Regulile de conduită se
aplică întregului personal al Parlamentului European. Conform prevederilor,
funcționarul sau agentul trebuie să respecte atât dispozițiile referitoare la exercitarea
funcțiilor, cât și dispoziții referitoare la viața extra -profesio nală. Nerespectarea lor va
fi sancționată de o autoritate competentă: Autoritatea competentă de numire – AIPN –
pentru funcționari; Autoritatea responsabilă de încheierea contractelor de angajare –
AHCC – pentru agenți.
În document se precizează că scopu l elaborării codului de conduită este acela
de a explica funcționarilor și agenților obligațiile lor profesionale și deontologice, de a
permite astfel aplicarea eficientă a acestora. Se precizează de asemenea că acest Cod
ar trebui să fie citit, fiind core lat cu Statutul funcționarilor Parlamentului European, cu
regulamentul intern al instituției și alte reglementări interne.
În cazul existenței unor neclarități în ceea ce privește regulile sau procedurile
de aplicare într -un caz anume, funcționarul este invitat să se adreseze Unității de
management al personalului și carierelor din cadrul Direcției general de Personal.
Prin articolele 11 și 81 ale Regimului aplicabil celorlalți agenți se prevede
aplicarea normelor Statutului agenților temporari și contr actuali.
Referitor la obligațiile generale sunt menționate:
Datoria de independență care impune o colaborare loială cu instituția,
declarând orice distincție acordată, orice favoare, donație, remunerație făcută pentru
serviciile îndeplinite, pentru ca re trebuie să facă în prealabil o cerere tip de autorizare
de la autoritatea ierarhică competentă. Se menționează că funcționarul trebuie să aibă
un comportament vigilent în raport cu grupurile de lobby, comerciale etc. Se
precizează că se va completa un f ormular tip, prezentat în anexa documentului,
pentru autorizarea unor activități externe remunerate sau nu, dar și pentru cumularea
unor funcții publice cu altele private, permise numai cu condiția respectării
deontologiei profesionale.
În ceea ce priveș te conflictele de interese se fac precizări, unele foarte
detaliate, fiind corelate prevederile din Statut. Din acestea, unele se referă la faptul că
este interzis funcționarilor sau agenților să aibă interese în întreprinderi supuse

8
controlului instituție i sau aflate în relație cu ea, cu incidență asupra activității
funcționarului sau agentului9.
Conform articolului 11 al statutului, funcționarul sau agentul nu poate, în
perioada exercitării funcției, să se pronunțe sau să abordeze o problemă/afacere a c ărei
soluție prezintă, direct sau indirect, un risc pentru interesul personal, de natură a
compromite independența, imparțialitatea sau obiectivitatea sa. Această obligație se
referă la orice circumstanțe în care un funcționar sau agent urmează a aborda o
afacere care ar fi o posibilă sursă de afectare a independenței sale. Aceștia au obligația
să informeze imediat autoritatea competentă care va lua măsurile necesare. Orice
actor financiar sau orice altă persoană participantă la o acțiune bugetară este obl igată
să se abțină și să se adreseze superiorului ierarhic care va lua decizia corespunzătoare.
În general, în caz de neclaritate, funcționarul sau agentul se poate adresa superiorului
ierarhic.
Funcționarul sau agentul nu poate avea cu titlu personal in terese susceptibile
de a intra în opoziție cu interesele instituției, susceptibile a compromite independența
sa în exercitarea funcțiilor. În cazul în care aceștia sunt pe cale a încheia un astfel de
contract, trebuie să se adreseze, în prealabil, pe cale ierarhică, Secretarului General. În
caz contrar, vor suferi aplicarea sancțiunilor disciplinare. Dacă se exercită un alt titlu
profesional, printr -o activitate lucrativă, aceasta trebuie declarată la Autoritatea de
numire corespunzătoare care stabilește da că este incompatibilă sau nu cu cea de
funcționar sau agent (articolul 13 din Statut). Formularul declarației activității
figurează la anexe și se completează ori de câte ori se face o schimbare, fiind inclusă
în dosarul de personal.
Datoria de a fi rezerv at este stabilită prin articolul 12 din Statut care prevede
că funcționarul trebuie să se abțină de la orice act sau comportament care ar putea
aduce atingere demnității funcției (articolul 12 din statut). Astfel se pune problema ca
funcționarul sau agentul, care beneficiază în același timp de libertatea de exprimare și
de opinie, să manifeste o anume moderație și să se comporte în toate împrejurările cu
măsură și corectitudine. În cod se precizează că această obligație este diferită de

9 A se vedea Verginia Vedinaș, Funcția publică europeană , Revista Transilvană de Științe
Administrative, Nr. 1 (4)/2000, p.191.

9
discreția solicitată în legătură cu dosarele și informațiile de care funcționarul sau
agentul iau cunoștință în exercitarea serviciului.
Obligația de a fi rezervat nu interzice funcționarului sau agentului să participe
la viața publică, ca cetățean sau ca ales. Statutul regl ează explicit situațiile de a fi
candidat la alegeri și de a publica unele texte, impunându -se completarea unor
formulare, prezentate în anexele codului.
Funcționarul sau agentul trebuie să estimeze consecințele unor posibile
apariții la emisiuni tv, radio sau de alt tip și să informeze, pe cât posibil, instituția.
Dacă emisiunea are legătură cu funcția sa, el trebuie să fie mandat, printr -o decizie a
Directorului general sau Secretarului general.
Datoria de a fi discret se referă la prevederile articolului 17, paragraful 1 din
statut, conform cărora funcționarul sau agentul trebuie să se abțină de la orice
divulgare neautorizată a unei informații aduse la cunoștință în timpul exercitării
serviciului, atâta timp cât acestea nu au fost făcute publice. Datoria de a fi discret se
referă și la viața internă și la activitatea instituției, precum și la locul de muncă sau la
situația când aceștia fac parte dintr -o comisie de jurizare. Această obligație se poate
extinde și după încetarea activității de funcționar (articolul 19 din statut).
Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, se impune autorizarea din
partea autorității competente pentru ca un funcț ionar sau agent să participe activ la o
situație de urmărire judiciară, de exemplu, în calitate de martor. Autorizarea nu este
necesară dacă acesta este chemat ca martor în fața Curții Europene de Justiție sau în
fața Consiliului de disciplină.
Daca va ca ndida la o funcție publică electivă sau la înalte funcții politice,
funcționarul sau agentul trebuie să anunțe în prealabil instituția. Conform articolului
15 din statut, funcționarul sau agentul trebuie să completeze un formular depus la
autoritatea compe tentă, prin care se pronunță în legătură cu concediul acordat în acest
scop, pe durata campaniei electorale sau a deținerii mandatului.
Respectarea strictă a principiilor loialității și imparțialității este prevăzută în
articolul 17 bis din Statut în care se face referire la dreptul funcționarului la libertatea
de exprimare.

10
În cod se menționează că, dacă se dorește publicarea în nume propriu sau
colectiv a unui text care are legătură cu activitatea Comunității Europene, trebuie
informată în prealabil Aut oritatea de numire care decide, printr -o notificare transmisă
în termen de 30 zile, dacă nu se aduc atingeri prestigiului instituției. În afara
serviciului, se asigură dreptul de a publica lucrări artistice, științifice, dacă acestea nu
se referă la activi tatea Uniunii.
În capitolul II sunt prezentate obligațiile de serviciu ale funcționarului sau
agentului, precizându -se că misiunea funcționarului sau agentului de a fi în serviciul
instituției se face prin exercitarea atribuțiilor care i -au fost conferite și că din noțiunea
de serviciu derivă anumite obligații: cea de a fi disponibil, de a -și exercita funcțiile, de
a respecta, a oferi asistență și consiliere superiorilor ierarhici, datoria de a respecta
colegii, de asumare a responsabilităților ce -i revin, datoria de a coopera, de a se achita
de obligațiile private, de a respecta legile și regulamentele.
Datoria de a fi disponibil are la bază prevederile articolului 55 din statut care
precizează că funcționarul sau agentul în activitate este în orice mome nt la dispoziția
instituției, conform orarului, duratei de lucru, regimului acordării concediilor,
neputând să lipsească fără autorizare sau justificare. În limitele prevederilor articolului
56 din statut, se pot efectua ore suplimentare. În acest context, se amintește că statutul
a prevăzut și condițiile de rezidență ale funcționarului sau agentului și obligativitatea
de actualizare a datelor referitoare la adresa locuinței.
În cod se menționează că, prin articolul 60 al statutului, se fac precizări legate
de autorizarea efectuării concediilor medicale la o adresa precisă.
Datoria de a îndeplini atribuțiile de serviciu se referă la aplicarea
prevederilor articolului 21 din statut prin care funcționarul sau agentul este
responsabil de îndeplinirea sarcinilo r ce i -au fost conferite. Acestea implică și datoria
de a colabora cu colegii. În caz contrar, se poate deschide procedura de soluționare a
insuficienței profesionale, cu consecințele care decurg din aceasta (precizate în
articolul 51 din statut). Chiar d acă funcționarul sau agentul declară că munca nu îi
convine, acesta își va exercita în continuare funcțiile, solicitând eventual mutarea.
În cod se reamintește că, în virtutea articolului 22 din statut, funcționarului sau
agentului i se poate solicita recu perarea parțială sau totală a prejudiciului adus de o

11
greșeală făcută în timpul serviciului sau responsabilitatea pecuniară în caz de greșeală
personală gravă.
Datoria de a respecta instituția și superiorii , de a acorda consiliere și
asistență acestora co respunde prevederilor articolul 21 din statut. Aceasta implică
colaborarea activă și loială cu aceștia, datoria de a -i informa, a le face clarificări și de
a le sugera soluții, făcând abstracție de interesele personale. Funcționarul sau agentul
investit cu autoritate ierarhică are răspunderea executării ordinelor superiorilor de
către subordonați, de a asculta și de a manifesta solicitudine în raport cu aceștia.
Obligația de a executa ordinele se va îndeplini cu respectarea normelor de securitate
aplicabile . Orice funcționar sau agent trebuie să contribuie la realizarea misiunilor
instituției, să acționeze cu imparțialitate, echitate, neutralitate, având în vedere
interesele instituției.
Interdicția de a aduce atingere demnității colegilor în exercitarea act ivității,
prin comportament deplasat sau agresiv sau defăimător. Astfel de comportamente sunt
pasibile de sancțiuni disciplinare. Sunt excluse comportamente de hărțuire sexuală sau
de discriminare pe bază de sex, iar cei afectați se pot adresa Comitetului special
destinat soluționării acestor probleme.
Nu sunt admise atitudinile de refuz a executării instrucțiunilor primite sau
prezența într -o stare incompatibilă cu exercitarea funcțiilor.
Datoria de asumare a responsabilităților de funcționari implică
responsabilitatea funcționarului sau agentului de a respecta corpul funcționarilor,
unitatea și solidaritatea acestora și buna funcționare a întregului Secretariat general,
astfel încât să semnalizeze orice stare defectuoasă sesizată.
Datoria de a coopera loial cu instituția si autoritățile în cazul declanșării
unor anchete administrative interne oferind explicații și informații utile. Orice
funcționar sau agent trebuie să coopereze în cadrul operațiunilor de control
desfășurate de organismele abilitate. Conform articolului 23 al statutului, funcționarul
sau agentul beneficiază imunitate conferite exclusiv în interesul instituției.
Protecția funcționarilor și agenților este asigurată de instituție, conform
articolelor 24 -26 ale statutului. Aceasta trebuie să acorde asistență, protecție și să
apere funcționarul sau agentul amenințat ca persoană, familie, în acord cu interesele

12
sale legitime. Instituția trebuie să protejeze caracterul confidențial al datelor pe care le
deține în legătură cu funcționar ii și agenții săi. Instituția trebuie să garanteze un mediu
de lucru convenabil și proceduri administrative eficiente, transparente.
În capitolul III al Codului de conduită se face referire la relațiile
funcționarilor sau agenților cu cetățenii care trebui e să fie conforme cu regulile
funcției publice europene. Acestea trebuie să fie, în același timp, transparente și
accesibile cetățenilor. În acest context, este indispensabil a se lua măsuri de adaptare a
managementului și a culturii administrative pentru a garanta o mai bună comunicare
cu publicul. În cod se precizează că termenul public se referă la orice persoană fizică
sau juridică, la cetățeni, actori economici, societate civilă sau grupuri de interese etc.
În exercitarea funcțiilor lor, funcționarul sau agentul trebuie să evite orice
discriminare în funcție de naționalitatea, sexul, rasa, originea etnica, cultura, religia,
vârsta, limba, orientarea sexuală, starea fizică a solicitantului. Funcționarul sau
agentul trebuie să aibă un comportament core ct și disponibil în contactul cu publicul.
În ceea ce privește transparența administrativă , în cod se menționează că
orice cerere scrisă adresată Parlamentului de către o persoană din afara instituției
trebuie tratată cu atenție, răspunsul dat trebuind să respecte regulile, să fie dat în limba
oficială a instituției utilizată de solicitant. Orice decizie de răspuns trebuie semnată,
menționânduse numele, prenumele, funcția.
Dacă funcționarul sau agentul are o funcție prin care intră în contact cu
publicul, trebuie să răspundă apelurilor telefonice sau mesajelor electronice în
intervale scurte. Ei vor răspunde întrebărilor în limitele procedurilor reglementate și
ale practicii administrative. O solicitare eronată sau imprecisă va fi retrimisă
expeditorului, solicitând precizări suplimentare.
În ceea ce privește transparența administrativă, în cod se menționează că orice
cerere scrisă adresată Parlamentului de către o persoană din afara instituției trebuie
tratată cu atenție, răspunsul dat trebuind să respec te regulile, să fie dat în limba
oficială a instituției utilizată de solicitant. Orice decizie de răspuns trebuie semnată,
menționânduse numele, prenumele, funcția. Dacă funcționarul sau agentul are o
funcție prin care intră în contact cu publicul, trebui e să răspundă apelurilor telefonice
sau mesajelor electronice în intervale scurte. Ei vor răspunde întrebărilor în limitele

13
procedurilor reglementate și ale practicii administrative. O solicitare eronată sau
imprecisă va fi retrimisă expeditorului, solici tând precizări suplimentare.
Referitor la accesul la documente în cod se reamintește dreptul accesului
cetățenilor la documente, conform unor principii stabilite prin regulamente europene.
Se precizează că dreptul accesului este limitat de protecția datel or personale, de
păstrarea secretului profesional, prevăzute în articolul 17 al statutului. În cod se
precizează că instrumentul principal de facilitare a accesului în Parlamentul European
este Registrul publicului prin care sunt făcute publice majoritatea documentelor
legislative și alte materiale, conform regulilor stricte stabilite de Secretariatul general
în ceea ce privește înregistrarea documentelor.
Prin decizia Biroului se stabilește tratamentul cererilor de acces la
documentele centralizate în baza de date, care va fi acordat în termen mediu de 15
zile. Serviciul responsabil de Registru poate solicita consultări funcționarilor sau
agenților din alte servicii ale Parlamentului.
Referitor la colectarea datelor și la conservarea informațiilor în cod se
menționează că această operațiune se realizează în scopul unei analize statistice,
istorice sau juridice.
În concluzia codului se menționează faptul că funcționarilor parlamentului li
se conferă o demnitate particulară oricare ar fi natura funcțiilor lor, importanța
responsabilităților sau poziția în ierarhia funcțiilor. Aceasta le impune obligații și
solicită un comporta ment pe măsura acestei demnități. O persoană care se integrează
în sistemul funcției publice europene trebuie să fie conștientă de exigențele, datoriile,
obligațiile pe care aceasta le implică.

14
PRINCIPIILE SERVICIULUI PUBLIC PENTRU FUNCȚIA PUBLICĂ
EUROPEANĂ10

În documentul prezentat de Parlamentul European se reafirmă cele cinci principii
ale serviciului public:
1. Angajamentul față de Uniunea Europeană și cetățenii acesteia
2. Integritate
3. Obiectivitate
4. Respect față de ceilalți
5. Transparența
Aceste principii sunt analizate și adaptate activității Parlamentului European.
1. Angajamentul față de Uniunea Europeană și cetățenii acesteia
Funcționarii publici trebuie să fie conștienți că instituțiile Uniunii există
pentru a servi i ntereselor Uniunii și ale cetățenilor în atingerea obiectivelor
Tratatelor. Aceștia trebuie să facă recomandări și să ia decizii numai pentru a servi
aceste interese. Funcționarii publici trebuie să -și exercite funcțiile cât mai bine cu
putință și trebuie să se străduiască să respecte întotdeauna cele mai înalte
standarde profesionale. Aceștia trebuie să fie conștienți cu privire la funcția lor de
încredere publică și să urmărească să fie un bun exemplu pentru ceilalți.
2. Integritate
Funcționarii trebuie să se comporte în toate cazurile într -un mod care ar putea
fi supus celui mai amănunțit control public. Această obligație nu este considerată
ca fiind îndeplinită doar acționând în spiritul legii. Funcționarii publici nu trebuie
să-și asume nicio obligație financiară sau de alt tip care i -ar putea influența în
exercitarea funcțiilor lor, inclusiv prin acceptarea de cadouri. Aceștia trebuie să
declare în mod prompt orice interese private legate de funcțiile lor. Funcționarii

10 A se vedea
https://www.ombudsman.europa.eu/fr/resources/publicserviceprinciples.faces/en/11650/html.bookmark

15
publici treb uie să procedeze astfel încât să evite conflictele de interese și apariția
acestor conflicte. Aceștia trebuie să ia măsuri rapide pentru a soluționa orice
conflict care apare. Această obligație le revine și după ce părăsesc biroul.
3. Obiectivitate
Funcțion arii publici trebuie să fie imparțiali, deschiși față de nou, să țină
seama de probe și să fie dispuși să asculte puncte de vedere diferite. Aceștia
trebuie să fie capabili să recunoască și să remedieze greșelile. În procedurile care
implică evaluări compa rative, funcționarii publici trebuie să își bazeze
recomandările și deciziile numai în funcție de merite și orice alți factori prevăzuți
în mod expres de lege. Funcționarii publici nu trebuie să facă discriminări sau să
se lase influențați în comportamentu l lor profesional de faptul că simpatizează sau
nu o anumită persoană.
4. Respect față de ceilalți
Funcționarii publici trebuie să aibă un comportament respectuos între ei și față
de cetățeni. Ei trebuie să fie politicoși, dispuși să ajute, rapizi și cooperanți.
Aceștia trebuie să depună eforturi reale pentru a înțelege afirmațiile altora și să se
exprime clar, folosind un limbaj accesibil.
5. Transparența
Funcționarii publici trebuie să fie dispuși să -și explice activitățile și să
prezinte motivele acțiunilor lor. Aceștia trebuie să păstreze evidențe adecvate și să
accept controlul public al comportamen tului lor, inclusiv în ceea ce privește
respectul față de aceste principii ale serviciului public.

16

ASPECTE DIN ACTELE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ
ACTIVITATEA ȘI STATUTUL FUNCȚIONARILOR ÎN UNELE STATE
EUROPENE

AUSTRIA
Personalul serviciului public federal este angajat fie pe bază statutară, fie pe
bază contractuală. Funcționarii publici statutari sunt angajați în virtutea unui act
suveran – "numire" (de regulă, numirea este pentru viață), în timp ce angajații
contractuali sunt angajați pe baza unui contract de muncă. Statutul juridic al
personalului contractual este comparabil cu cel al angajaților salariați din sectorul
privat. Contractele de servicii și remunerația se bazează totuși pe legi federale
specifice.
Articolul 43 alineatul (1) din Legea privind funcționarii publici
(BeamtenDienstrechtsgesetz4,1979) – aplicabil și angajaților contractuali prin
articolul 5 din Legea care reglementează încadrarea în muncă a funcționarilor
publici (Vertragsbedienstetengesetz11, 1948) – prevede că funcționarii publici sunt
obligați să -și îndeplinească obligațiile lor oficiale în conformitate cu legile
aplicabile și cu mijloacele disponibile într -o manieră loială, conștiincioasă,
dedicată și imparțială și din proprie inițiativă. Potrivit art.43 alin.(2) din Lege a
privind încadrarea în muncă a funcționarilor publici, aceștia trebuie, de asemenea,
să se asigure că, în îndeplinirea obiectivă a îndatoririlor sale, încrederea publicului
este păstrată în privința întregului său comportament. Aceasta include
comportamen tul atât în timpul orelor de program, cât și în timpul liber.
În ceea ce privește Cancelaria Federală, codul de conduită pentru prevenirea
corupției, denumit "RESPONSABILITATEA îmi revine", a fost editat pentru
prima dată în 2008 și a fost adoptat în 2012 (în prezent este planificată o nouă
adoptare). Acest cod explică prevederile dreptului penal național, precum și legea
federală a serviciului public.

11 A se vedea
https://www.ris.bka.gv.at/GeltendeFa ssung.wxe?Abfrage=Bundesnormen&Gesetzesnummer=2000642
8

17
Cu toate acestea, în cod nu există nicio dispoziție nouă. Sunt explicate în
special standardele pe care funcționarii publici trebuie să le respecte în activitățile
lor profesionale cotidiene. Sunt furnizate exemple de comportamente pe care
funcția publică le impune, dar și comportamente nerecomandate.
Responsabilitatea pentru elaborarea acestui cod a fost î ncredințată unui grup
special de lucru, format din experți din toate ministerele, landurile, orașele și
municipalitățile, precum și din Sindicatul Serviciilor Publice și din Sindicatul
Angajaților Locali.
Acest cod de conduită pentru funcționarii publici este aplicabil în toate
departamentele guvernamentale și autoritățile locale. Există și departamente în
care sunt în vigoare coduri de conduită detaliate.
Subsecțiunea 5a din Secțiunea 6 a Legii privind funcționarii publici –
aplicabilă și angajaților contractuali prin articolul 29n din Legea care
reglementează încadrarea în muncă a funcționarilor publici, legi sus -menționate –
reglementează utilizarea și controlul infrastructurii de informare și comunicare. În
principiu, această infrastructură poate fi utilizată numai de funcționarii publici în
scopuri oficiale. Într -o măsură limitată, utilizarea privată a infrastructurii este, de
asemenea, permisă, dacă nu este abuzivă, dacă nu dăunează reputației serviciului
public și dacă întreținerea și serviciile o rdonate nu sunt puse în pericol.
Funcționarii publici nu au dreptul legal de a utiliza această infrastructură în
scopuri private. Funcționarii publici sunt obligați să respecte principiile de
utilizare determinate de Ordonanța privind infrastructura de inf ormare și
comunicare (IKT -Nutzungsverordnung ) adoptată de guvernul federal, precum și
regulamentele de utilizare specifice locului de muncă ale departamentului
responsabil privind utilizarea personală a infrastructurii și stabilirea intervalului de
timp, p recum și a domeniului de aplicare.
În funcție de severitate, abaterile săvârșite de funcționarii de stat pot conduce
la măsuri disciplinare sau, în cazul angajaților contractuali, la avertismente,
rezilierea sau destituirea din funcție. În cazuri grave, p ersoana va fi deferită
justiției.

18
CROAȚIA
Conduita personală a unui funcționar public este reglementată de Legea
funcționarilor publici12 și de Codul d e etică a funcționarului public13. Legea și Codul
de etică stabilesc în primul rând regulile de conduită în serviciul public.
Conform art.25 din lege, funcționarii publici trebuie să se comporte astfel încât
să nu aducă atingere propriei reputații, precum și reputației funcției publice și să nu
compromită imparțialitatea acestora în îndeplinirea îndatoririlor lor. Codul de
conduită pentru funcționarii publici este guvernat de Codul de etică al Guvernului
Republicii Croația.
Potrivit art.96 alin.1 din lege, funcționarii publici vor fi trași la răspundere
pentru nerespectarea obligațiilor oficiale, dacă nu înde plinesc sarcinile care le -au fost
încredințate în mod conștiincios, profesional și în termenele stabilite, dacă nu respectă
Constituția, legile și alte reglementări sau coduri de conduită în timpul serviciului sau
în legătură cu serviciul lor.
Comportamen tul contrar prevederilor Codului de etică, care prejudiciază
reputația funcției publice, potrivit art.99 alin.1 pct.13 din lege, reprezintă o încălcare
gravă a îndatoririlor oficiale.
Codul de conduită stabilește regulile de conduită pentru funcționarii p ublici și
principiile etice care guvernează relațiile acestora în îndeplinirea atribuțiilor oficiale.
Dispozițiile art.7 și 8 din Codul de etică reglementează protejarea reputației
personale și a reputației serviciului public, precum și a conduitei funcțio narilor publici
în timpul aparițiilor publice.
Codul de etică prevede că, în exercitarea atribuțiilor lor oficiale, funcționarii
publici trebuie să -și protejeze reputația personală, reputația serviciului public și
încrederea cetățenilor în serviciul public. Se subliniază în mod special faptul că,
atunc i când apar în public, altfel decât ca reprezentanți ai instituțiilor statului și fără
referire la serviciul public sau jurisdicția instituțiilor în care sunt angajați, funcționarii
publici nu au obligația de a solicita aprobare de la conducătorii lor pent ru aparițiile în

12A se vedea http://www.vsrh.hr/CustomPages/Static/HRV/Files/Legislation__Civil‐Servants‐Act.pdf
13 A se vedea http://www.safu.hr/datastore/filestore/10/The_Civil_Service_Code_of_Ethics.pdf

19
mass -media, dar, în astfel de situații, trebuie să țină seama de reputația serviciului
public și de reputația propriei persoane.

ESTONIA
Legea privind serviciul public14 prevede în art.51 secțiunea 4 că, în general,
"un funcționar trebuie să se comporte respectabil atât în serviciu, cât și în afara
serviciului, inclusiv să se abțină de la acțiuni care să -l discrediteze ca oficial sau să
dăuneze imaginii autorității".
Art.12 – Consiliul de etică a funcționarilor, din același act, prevede:
(1) Guvernul Republicii va constitui un Consiliu de etică a funcționarilor
Ministerului Finanțelor (denumit în continuare "Consiliul de etică"), al cărui scop este
consolidarea valorilor și eticii de bază ale funcționarilor.
(2) Consiliul de etică este i ndependent în îndeplinirea funcțiilor sale.
(3) Componența Consiliului de etică se stabilește de către Guvernul
Republicii, la propunerea ministrului responsabil, pentru un termen de până la 3 ani.
(4) Consiliul de etică aprobă Codul de etică al funcționa rilor și sprijină
implementarea consecventă a acestuia.
Codul de etică menționat anterior (care este formulat în termeni generali)
precizează că " credibilitatea înseamnă că funcționarul public se comportă atât în
timpul orelor de lucru, cât și în afara o relor de lucru, cu demnitate și evită să aducă
atingere reputației serviciului public".
Consiliul Etic al Funcționarilor a emis o instrucțiune "Bune Practici în
exercitarea libertății de exprimare a funcționarului public". Scopul acestui document
este să explice câteva aspecte ale Codului de etică, având o natură doar consultativă,
încălcarea acestor recomandări nefiind sancționată. Ghidul oferă recomandări privind
exprimarea opiniilor personale cu privire la relațiile de serviciu și cu privire la
particip area la dezbaterile care nu se referă la relațiile de serviciu (inclusiv în social

14 A se vedea https://www.riigiteataja.ee/en/eli/509072014003/consolide

20
media). Sunt prezentate cazuri ipotetice și soluțiile la problemele apărute în acest
context.

FINLANDA
Funcționarii publici sunt obligați, conform secțiunii 14, subsecț iunea 2 din
Legea privind funcționarii publici de stat (750/1994), să se comporte în concordanță
cu postul și atribuțiile aferente. Această prevedere se referă la comportamentul
funcționarilor publici în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. Acest a poate
include și activitățile din afara programului de lucru, dacă aceste activități au o
legătură cu sarcinile de serviciu, iar funcționarul în cauză este un funcționar de rang
înalt. În alte activități din afara programului de lucru, funcționarii publi ci au aceleași
drepturi ca și cetățenii obișnuiți.
Nu există prevederi legale sau reglementări privind utilizarea mijloacelor de
comunicare socială de către funcționarii publici. Principiile enunțate în lege se aplică
și utilizării mijloacelor de comunica re socială: funcționarii publici au libertatea de
exprimare garantată de Constituție, dar în același timp trebuie să acționeze conform
secțiunii 14 din Legea privind funcționarii publici de stat.
Comitetul consultativ pentru etică în serviciul public este un organ care poate
oferi consiliere cu privire la problemele etice legate de activitățile funcționarilor
publici. Acesta a emis o recomandare despre modul în care funcționarii publici ar
trebui să folosească mijloacele de comunicare socială. Mai mult, se recomandă
autorităților și funcționarilor publici să folosească mediile sociale pentru că prin
aceste medii se asigură un contact rapid și larg cu cetățenii, în același timp sporind
transparența în administrația publică.
Conform acestei recomandări, funcționarii publici trebuie să se comporte
corect în social media și în conformitate cu bunele maniere. Chiar dacă un funcționar
public este prezent în mass -media socială în afara programului de lucr u, este dificil a
se face distincția între diferitele roluri ale acestuia, iar necesitatea unui comportament
responsabil în mediile sociale este imperativă.

21
GERMANIA
Principiile aplicabile funcționarilor publici decurg din prevederile
constituționale referitoare la serviciul public profesional (articolul 33 alineatul 5 din
Legea fundamentală15) într -o relație specială față de angajator (autoritate de stat)
bazată pe loialitate. Drept urmare, drepturile și obligațiile există, de asemenea, și
dincolo de î ndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Această relație de loialitate este statuată prin reglementări speciale, în special
în Legea privind serviciul public federal (BBG11), în legea privind cadrul legal al
funcționarilor publici, în legea privind statutul s erviciului public și în legile landurilor
privind serviciul public.
Funcționarii publici sunt responsabili pentru actele și faptele lor, oficiale și
neoficiale, în respectarea loialității față de angajator. Conform articolului 61 (1) BBG,
aceștia trebuie să manifeste întotdeauna respect și încredere față de profesia lor. Au
obligația de a depune jurământ la încadrarea în funcție, potrivit prevederilor
constituționale, și să se apere în mod activ valorile democratice și ordinea
constituțională (§ 60 alin. 1 teză 2 BBG).
Funcționarii publici sunt limitați în exercitarea drepturilor lor fundamentale,
în măsura în care acestea sunt incompatibile cu îndeplinirea obligațiilor care decurg
din serviciul lor special și cu principiul loialității.
Mai presus de toa te, acest lucru înseamnă că funcționarii publici, chiar și în
cazul activităților politice, drept fundamental protejat de articolul 5 din Constituție,
trebuie să exercite moderație și decență (§ 60 (2) BBG). Jurisprudența a concluzionat
că funcționarilor l i se refuză, de exemplu, greva în materia relațiilor de muncă. Ei
trebuie să se distanțeze în mod categoric și neechivoc față de grupurile și aspirațiile
care atacă, luptă sau defăimează statul, instituțiile sale și ordinea constituțională, în
perioade de criză ori în situații de conflict serioase, inclusiv în afara serviciului.
De asemenea, în activitățile secundare, funcționarii statului sunt limitați.
Conform art.12 alineatul (1) și de art.2 alineatul (1) din Constituție, aceștia au
obligația specială d e a declara aceste activități, fiind sunt permise numai dacă
interesele serviciului nu sunt afectate. De asemenea, funcționarii publici pensionați

15A se vedea Constituția Germaniei, în vigoare din 23 mai 1949.

22
trebuie să declare dacă sunt angajați în muncă salariată sau în alte activități care au
legătură cu îndatorir ile lor anterioare, iar în cazul în care interesele lor anterioare ar fi
afectate, trebuie să se abțină de la desfășurarea acestor activități timp de până la 5 ani
de la părăsirea serviciului public (§ 105 BBG). De asemenea, funcționarii trebuie să
țină se ama chiar și de alegerea locului desfășurării acestor activități secundare (§ 72
BBG).
Cu toate acestea, principiile serviciului public nu au condus la unificarea într –
un un cod de conduită etic pentru funcționarii publici. Obligațiile legale, inclusiv
obligațiile care le revin în afara activității de serviciu, rezultă din specificul funcției
publice. Acest lucru este demonstrat deja prin faptul că gradul de respect cerut de
funcționar variază în funcție de poziție și statut – un ofițer de poliție are un
comportament de loialitate adecvat serviciului, diferit față de șeful unui birou
regional. Mai mult decât atât, un angajat din sectorul privat este la fel de responsabil
pentru comportamentul în afara programului de serviciu, astfel încât să nu dăuneze
reputației companiei pentru care lucrează.
Corelată cu respectarea principiului loialității este datoria de îngrijire și de
asigurare a hranei ce revine angajatorului. Conform acestei obligații, pe lângă
asigurarea unei remunerații și preocupări adecvate pentr u funcționarii publici,
angajatorul trebuie să le ofere acestora și familiilor lor mijloace de trai
corespunzătoare, chiar și în cazul unor sarcini financiare speciale rezultate din boală,
îngrijire, naștere sau deces.
Utilizarea mijloacelor de comunicare socială nu este reglementată în mod
explicit în legislația privind funcționarii publici. Mai degrabă, activitățile acestora în
rețele sociale, atât în comunicarea personală, cât și cu publicul în general, trebuie să
fie ghidate de principiile legale gener ale. Ocazional, furnizorii de servicii au
concretizat reglementări interne privind utilizarea rețelelor sociale.
În principiu, fiecare funcționar public, în concordanță cu obligația generală de
loialitate, este obligat să -și adapteze comportamentul în med iul on -line. De exemplu,
făcând clic pe butonul "Like" de pe Facebook în favoarea unui site care are conținut
xenofob, rasist, naționalist, misogin ori antisemit, un funcționar poate demonstra
incapacitatea de a servi ca funcționar public. Prin acest compo rtament se pune în
pericol încrederea cetățenilor în serviciul public, serviciu asigurat de funcționari

23
publici care se ghidează pe principii fundamentale constituționale, cum ar fi
demnitatea umană.

UNGARIA
În Ungaria statutul juridic, drepturile și obli gațiile funcționarilor publici în
general sunt prevăzute de Legea CXCIX din 2011 privind funcționarii publici. Legea –
printre altele – stabilește normele generale de conduită pentru funcționarii publici
(articolele 9 -10) ș i nu există un Cod de conduită pentru funcționarii Administrației
parlamentare. Legea CXCIX/2011 privind funcționarii publici prevede normele
generale de conduită ale funcționarilor publici, aplicabile și funcționarilor
parlamentari.
Principiile de bază ale eticii profesionale ale parla mentarilor din Ungaria sunt
următoarele :
1. Loialitate și angajament
Sarcinile trebuie îndeplinite în mod loial și respectând angajamentul asumat
prin jurământul funcționarului public :
a) manifestare de loialitate față de Constituție ;
b) respectarea și aplicarea legislației din Ungaria;
c) manifestare de loialitate față de scopurile și sarcinile organiza ționale
stabilite de director.
2. Prioritate acordată intereselor naționale
Sarcinile trebuie îndeplinite în interesul națiunii:
a) funcția trebuie exercitată în folosul națiunii;
b) interesele națiunii și ale instituției trebuie să aibă prioritate față de in teresul
individual sau de grup.
3. Servicii îndeplinite în mod corect și echitabil
Sarcinile trebuie îndeplinite cu corectitudine și în mod echitabil:

24
a) trebuie depuse eforturi pentru ca, în limitele legii, aplicarea normelor
legislative să respecte cadrul legal și normele etice;
b) luarea deciziilor – potrivit legii – să fie guvernată de luciditate;
c) pe cât posibil, în procesul de soluțion are a problemelor administrative, să se
prote jeze interesele solicitantului.

4. Demnitate și onoare
Sarcinile trebuie îndeplinite cu demnitate și onoare:
a) comportamentul la locul de muncă să reflecte respectul față de Parlament;
b) viața și comportamentul în afara locului de muncă să confirme încrederea
cetățenilor acordată instituțiilor statului și personalului acestora și, îndeosebi,
Parlamentului;
c) cerințele legale și morale impuse funcționarilor publici la locul de muncă și
în afara loc ului de muncă să fie respectate.
5. Fără prejudecăți
Sarcinile trebuie îndeplinite fără prejudecăți:
a) comportamentul și deciziile referitoare la persoane să fie determinate de
acțiunile celor implicați ;
b) sarcinile să fie îndeplinite necondiționat, în mod nepărtinitor ;
c) procesul de soluționare a problemelor administrative să fie complet
independ ent de persoana solicitantului.
6. Apolitism
Sarcinile trebuie îndeplinite în mod apolitic :
a) funcționarii publici trebuie să participe în mod egal la lucr ările grupurilor
parlamentare din Parlamentul ungar;

25
b) funcționarul public nu trebuie să se lase influențat de problemele personale,
de apartenența politică, de gradul de rudenie sau de antipatie și trebuie să aplice și să
respecte reglementările legale ;
c) funcționarul public trebuie să se abțină de la orice activitate politică sau de
la exprimarea unui punct de vedere care să pună la îndoială imparțialitatea în
îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ;
d) activitatea profesională trebuie clar delimitată de activitatea sindicatelor sau
a organizațiilor neguvernamentale.
7. Responsabilitate și profesionalism
Sarcinile trebuie îndeplinite cu responsabilitate și profesionalism:
a) lucrările trebuie efectuate cu seriozitate;
b) atribuirea faptelor și luarea deciziilor trebuie să aibă în vedere consecințele
previzibile;
c) competențele profesionale trebuie exercitate în mod corespunzător;
d) procesul de formare și perfecționare a cunoștințelor profesionale trebuie să
fie continuu;
e) sprijinirea dezvoltării pr ofesionale a personalului să se efectueze prin
transfer de cunoștințe și de experiență.
8. Cooperare
Sarcinile trebuie îndeplinite în colaborare cu ceilalți actori implicați, prin:
a) realizarea unei cooperări strânse cu personalul Parlamentului ungar, cu alte
agenții guvernamentale și cu publicul larg;
b) realizarea unei comunicări deschise cu solicitanții din mediul extern, în
vederea clarificării conflictelor profesionale și a celor personale;
c) realizarea cooperării cu sindicatele .

26
9. Măsuri echilibra te
Măsurile luate trebuie să fie echilibrate:
a) instrumentele de sprijinire a realizării acestor obiective specifice trebuie
alese fără a stabili sarcini și a provoca daune nejustificate, nici pentru public, nici
pentru ceilalți;
b) realizarea echilibrului între rezultate și priori tăți, în executarea sarcinilor.
10. Protejarea intereselor
Sarcinile trebuie îndeplinite protejându -se interesele Parlamentului:
a) îndeplinirea sarcinilor trebuie să aibă în vedere apărarea drepturilor
persoanelor în cauză și validarea intereselor legitime ale acestora;
b) realizarea sarcinilor trebuie să corespundă cerințelor de securitate impuse și
reglementate.
11. Exemple de urmat
În cazul deținerii unei funcții de conducere, trebuie luată în considerare
puterea exemplului:
a) toate cerințele juridice și morale respectate de lider trebuie să constituie un
exemplu de urmat pentru personal;
b) modul de îndeplinire a obligațiilor speciale ale liderului trebuie să devină un
exemplu de responsabilitate pentru cei care nu au astfel de obligații.

12. Punerea în practică a atribuțiilor profesionale
Titularul unui post de conducere trebuie să -și realizeze sarcinile în funcție de
cerințele specifice postului:
a) deciziile privind personal trebuie luate pe baza cerințelor profesionale;

27
b) pentru a fi îndeplinite și pentru a corespunde scopurilor propuse, hotărârile
unui conducător cu rang superior trebuie stabilite în funcție de cerințele profesionale
specifice;
c) cerințele pr ofesionale trebuie îndeplinite.
13. Obligativit atea controlului îndeplinirii sarcinilor
Permanent, personalul de conducere trebuie să solicite personalului aflat în
subordine să -și îndeplinească sarcinile:
a) personalul trebuie înștiințat oral și, dacă este necesar, în scris, asupra
comportamentului c erut de lider;
b) în cazul încălcării obligațiilor, se vor aplica în mod constant sancțiuni
justificate și proporționale cu gravitatea faptei.

SPANIA
În art.72.1 din Constituție16 se stipulează autonomia deplină a Parlamentaului
și a faptului că cele două Camere își stabilesc propriile Regulamente și de comun
acord Statutul comun.
Unicitatea sistemului de organizare a funcționarilor din cadrul parlamentului,
consacrată în istorie ș i protejată de art.72.1 din Constituție, răspunde la natura specială
a activității parlamentare și prin urmare să garanteze cea mai bună performnață.
Dualitatea Camerelor, deși este caracteristică constitutivă a Parlamentului, nu
afectează unitatea Statutu lui personalului său.
Statutul funcționarilor din cadrul celor două Camere ale Parlamentului17
Drepturi și obligații
Se cere funcționari în serviciul activ:
– a păstra respect pentru Constituție și alte acte legislative

16 A se vedea Constituția Spaniei, adoptată la 29 decembrie 1978, p.37.
17A se vedea
http://www.senado.es/web/composicionorganizacion/administracionparlamentaria/normasorganizacion/estatut opersonalcortesgenerales/index.html

28
– a respecta programul de lucru stabilit prin Regulament
– îndeplinirea strictă, imparțială și sârguincioasă a obligațiilor proprii de birou
sau prin prisma poyiției pe care o dețin, colaborând cu superiorii și colegii săi
și să coopereze pentru a îmbunătăți serviciile;
– să păstreze confidențialitat ea strictă în ceea ce privește aspectele cunoscute
prin prisma funcției lor;
– să acorde atenția cuvenită superiorilor și membrilor Camerelor, publicului și
subordonaților, prin îndeplinirea sarcinilor;
– să îndeplinească sarcinile emise de către superiorii lo r;
– să acționeze cu imparțialitate politică absolută în exercitarea funcțiilor lor și să
se abțină de la activitatea politică în cadrul Camerelor

ROMÂNIA
Din perspectiva prevederilor legale, drepturile funcționarilor publici din
România sunt stipulate în Capitolul V, Secțiunea I, din Legea nr. 188 din 08
decembrie 1999.
Funcționarii publici au în condițiile legii o serie de drepturi de natură politică,
economică și socială. Aceste drepturi sunt determinate pe cale generală, impersonală
și unilaterală pentr u toți funcționarii publici și au fost calificate ca fiind drepturi
obiective, în conformitate cu statutul funcționarilor publici.
Astfel, drepturile funcționarilor publici prevăzute în Statutul funcționarilor
publici sunt următoarele:
a) dreptul la opinie es te garantat de lege (art. 25, alin. 1 din Legea nr. 188 din 08
decembrie 1998) ca expresie a consacrării constituționale a libertății de
exprimare. Acest drept presupune o conduită adecvată a funcționarului public
atât la serviciu, cât și în afara acestuia , bazată pe neutralitate, loialitate și
creșterea prestigiului autorității sau instituției publice din care face parte.
Totodată, în alin. 2 al art.25 din Statutul funcționarilor publici se prevede
interdicția discriminării funcționarilor publici pe criter ii politice, de apartenență
sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială,
origine socială, sau de orice altă asemenea natură;

29
b) dreptul la informare cu privire la deciziile care se iau în aplicarea statutului
funcționa rilor publici și care îi vizează în mod direct (art. 26). Acest drept cu
valoare de principiu reflectă democratizarea funcției publice și realizarea
dialogului social;
c) dreptul de asociere sindicală este garantat funcționarilor publici, cu excepția
celor ca re sunt numiți în categoria înalților funcționari publici, funcționarilor
publici de conducere și altor categorii de funcționari publici cărora le este
interzis acest drept prin statute speciale (art. 27, alin. 1). Acest drept social –
politic este consecinț a dreptului constituțional al liberei asocieri în partide
politice, sindicate și alte forme de asociere. Dreptul la asociere sindicală este
interzis înalților funcționari publici, funcționarilor publici de conducere și unor
funcționari cu statut special în considerarea importanței activității desfășurate,
pentru promovarea interesului public care trebuie să primeze în dauna celui
privat. Alin. 2 prevede că , în baza acestui drept funcționarii publici pot în mod
liber să înființeze organizații sindicale, să adere la ele și să exercite orice mandat
în cadrul acestora;
d) dreptul la grevă este recunoscut în condițiile legii speciale cu respetarea
principiului continuității și celerității serviciului public (art. 28) , ca o garanție
pentru apărarea intereselor prof esionale, economice și sociale ale funcționarilor
publici;
e) dreptul la salariu pentru activitatea desfășurată (art. 29). Salariul reprezintă
contravaloarea activității desfășurate de funcționarul public și se compune din:
salariul de bază, sporuri pentru ve chimea în muncă, suplimentul postului,
suplimentul gradului profesional. Totodată, funcționarii publici beneficiază de
prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii (art. 29, alin 2). Funcționarii
publici de conducere primesc pe lângă salariul de b ază și o indemnizație de
conducere. Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu
prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare a funcționarilor
publici;
f) dreptul la gratuitate uniformei în cazul funcționarilor publici care au obligația
purtării uniformei (art. 30). Activitatea acestor funcționari publici este
reglementată prin statute speciale;
g) dreptul la perfecționarea pregătirii profesionale (art. 31, alin. 1). Acest drept se
exercită în mod continuu, iar perioada în care funcționarii publici urmează forme

30
de perfecționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite.
Drepturile salariale se acordă, conform art. 31, alin. 2 din Statut, numai dacă
funcționarul public urmează o formă de perfecționare organ izată la inițiativă sau
în interesul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, sau
la inițiativa funcționarului public, cu acordul conducătorului autorității sau
instituției publice, ori dacă perfecționarea se realizează la In stitutul Național de
Administrație, la Centrele Regionale de Formare Continuă sau la alte instituții
specializate din țară sau străinătate. În situațiile de mai sus, în care formarea și
perfecționarea profesională se realizează în afara localității unde îș i are sediul
autoritatea sau instituția publică, funcționarii publici beneficiază de drepturile de
delegare, în condițiile legii (alin. 3). Statutul prevede (art. 31, alin. 4)
obligativitatea pentru entitățile publice de a prevedea în bugetul anual propriu
aceste sume destinate activităților menționate mai sus;
h) dreptul la o zi de muncă de 8 ore și de 40 de ore pe săptămână (art. 32). Pentru
orele lucrate la dispoziția conducătorului autorității sau instituției publice peste
durata normală a timpului de lucr u sau în zilele de sărbători legale ori zile
declarate nelucrătoare, funcționarii publici de execuție au dreptul, conform art.
32, alin 2 din Legea 188 / 1999, la recuperarea sau plata majorată cu un spor de
100% din salariul de bază. Numărul orelor plăti te cu acest spor nu poate depăși
360 de ore într -un an. Din rațiuni ce privesc specificul activității desfășurate și a
faptului că activitatea lor nu este normată, funcționarilor publici de conducere nu
li se aplică acest regim al orelor lucrate peste pro gram;
i) dreptul de a fi ales sau numit într -o funcție de demnitate publică, cu excepția
funcționarilor publici civili din ministerele privind apărarea națională, ordinea
publică și siguranța națională (art. 33);
j) dreptul la concediu de odihnă, concedii medicale și la alte concedii (art. 34, alin.
1). În alin. 2 al aceluiași articol, se stipulează că, funcționarii publici au dreptul,
pe lângă indemnizația de conducere, la o primă egală cu salariul de bază din luna
anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat. Motivația acestei
indemnizații rezultă din faptul că, acest concediul de odihnă are o importanță
deosebită pentru influențarea pozitivă a stării de sănătate a funcționarului public
și pentru creș terea randamentului acestuia. Așa cum s -a menționat, funcționarii
publici mai au dreptul și la concedii medicale plătite conform legii, la concedii
de studii plătite sau fără salariu, precum și la concedii plătite pentru maternitate

31
și pentru creșterea și educarea copilului și alte concedii conform legii. În
perioada concediului de boală, a concediului de maternitate și a celui pentru
creșterea și educarea copilului, raportul de serviciu a celui în cauză nu poate fi
modificat decât din inițiativa funcționar ului public (art.35);
k) dreptul la condiții normale de muncă și igienă de natură să le ocotească sănătatea
și integritatea fizică și psihică (art. 36). Acest drept se poate exercita fie prin
asigurarea condițiilor corespunzătoare de muncă și igienă la locul de muncă, fie
în cazuri excepționale, prin schimbarea compartimentului în care își desfășoară
activitatea, pentru motive de sănătate. Schimbarea compartimentului se poate
face pe o funcție publică corespunzătoare, dacă funcționarul public este apt
profesio nal să îndeplinească noile atribuții care îi revin;
l) dreptul la asistență medicală, proteze și medicamente, în condițiile legii (art. 37);
m) dreptul la pensie și la celelalte drepturi de asigurare, potrivit legii (art. 38). De
asemenea, art. 39 stipulează fap tul că, în caz de deces al funcționarului public,
membrii familiei care au dreptul la pensie de urmaș, primesc pe o perioadă de
trei luni echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate a
funcționarului public decedat;
n) dreptul la protecția legii în exercitarea atribuțiilor (art. 40). Fiind purtător al
autorității publice, funcționarul public și familia sa sunt protejați, atât prin
mijloace administrative, cât și penale. Potrivit art. 41 din Statutul funcționarilor
publici, autoritatea sau in stituția publică în care își desfășoară activitatea este
obligată să asigure protecția funcționarului public împotriva amenințărilor,
violențelor, faptelor de ultraj cărora le -ar putea fi victime în exercitarea funcției
publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, entitatea
publică este obligată să ceară sprijinul organelor abilitate, potrivit legii. Dacă în
timpul exercitării atribuțiilor, funcționarul public a suferit un prejudiciu material
din culpa autorității sau instituției pub lice în care își desfășoară activitatea,
aceasta este obligată s ă-l despăgubească conform legii.

OBLIGATIILE (INDAT ORIRILE) FUNCTIONARILOR PUBLICI
Funcționarul public este dator:
– să își îndeplinească cu profesionalism, imparțialitate și în conformitate cu
legea îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice faptă care ar putea să aducă

32
prejudicii persoanelor fizice sau juridice sau prestigiului corpului funcționarilor
publici . Totodată, funcționarii publici de conducere sunt obligați să sprijine
propunerile și inițiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea
îmbunătățirii activității autorității sau instituției publice în care își desfășoară
activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor;
– să respecte normele de conduită profesională și civică prevăzute de lege;
– să se abțină, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, de la exprimarea sau
manifestarea publica a convingerilor și pref erințelor sale politice, să nu favorizeze
vreun partid politic și să nu participe la activități politice în timpul programului de
lucru;
– să facă parte din organele de conducere ale partidelor politice;
– să răspundă, potrivit legii, de îndeplinirea atri buțiilor ce îi revin prin funcția
publică pe care o deține, precum și a atribuțiilor ce îi sunt delegate;
– să se conformeze dispoziției date de către funcționarul cu funcție publică de
conducere căruia îi este subordonat direct, cu excepția cazurilor în c are apreciază că
această dispoziție este ilegală. în asemenea cazuri, funcționarul public are obligația să
motiveze în scris refuzul îndeplinirii dispoziției primite. Daca cel care a emis
dispoziția o formulează în scris, funcționarul public este obligat s ă o execute, cu
excepția cazului în care aceasta este vădit ilegală. Funcționarul public are îndatorirea
să aducă la cunoștința superiorului ierarhic aî persoanei care a emis dispoziția astfel
de situații;
– să păstreze secretul de stat și secretul de serviciu, precum și confidențialitatea
în legătura cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în
exercitarea funcției publice, cu excepția informațiilor de interes public;
– să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru el sa u pentru alții, în
considerarea funcției lui publice, daruri sau alte avantaje;
– să prezinte conducătorului autorității sau instituției publice declarația de
avere la numirea, precum și la eliberarea din funcție. Această declarație se
actualizează anual;

33
– să rezolve, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările
repartizate;
– să nu primească direct cereri a căror rezolvare intră în competența lui, să nu
discute direct cu petenții și să nu intervină pentru soluționarea acestor cereri;
– să urmeze forme de perfecționare profesională, organizate de către Institutul
Național de Administrație sau de alte instituții abilitate potrivit legii, a căror durată
cumulată este de minimum 7 zile pe an. Funcționarul public care urmează un program
de formare specializată în administrația publică, cu o durată mai mare de 90 de zile,
organizat de către Institutul Național de Administrație sau de o altă instituție similară
din străinătate, finanțat din bugetul de stat sau local, este obligat să se angajeze în
scris că va lucra în administrația publică, cel puțin 5 ani de la terminarea programului.
în cazul nerespectării angajamentului, funcționarul public este obligat să restituie
instituției sau autorității publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pe ntru
perfecționare. Aceste prevederi se aplică și în cazul în care persoana care a urmat o
formă de perfecționare nu a absolvit -o din vina ei;
– să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al
incompatibilităților, stabilite potrivi t legii.

34
BIBLIOGRAFIE

 Dacian Cosmin Dragoș, Uniunea Europeană, Ediția a 3 -a, Ed. C.H.BECK,
București, 2007
 Nicoleta Diaconu, Dreptul Uniunii Europene Partea Generală , Ed. Lumina
Lex, București, 2007
 Richard Corbett, Francis Jacobs, Michael Shackleton, Parlamentul European,
Ediția a 6 -a, Ed. Monitorul Oficial, 2007
 Valentin Prisăcaru – Tratat de drept administrativ , Partea generală, Ediția a
doua revăzută și adăugită, Editura All, București ,1996
 Vergi nia Vedinaș, Statutul funcționarului public , editura Nemira, București,
1998
 Verginia Vedinaș, Funcția publică europeană , Revista Transilvană de Științe
Administrative, Nr. 1 (4)/2000
 Ombudsmanul European – Codul european de bună conduită administrativă
 Consilieri politici și funcționari publici în țările europene , Publicație
SIGMA/OECD Nr.38, 28 martie 2007, Traducere din limba engleză coord.
Lucica Matei
 Constituția Germaniei, adoptată la 23 mai 1949
 Constituția Spaniei, adoptată la 29 decembrie 1978
– https://www.ombudsman.europa.eu/ro/resources/code.faces#/page/1
– https://www.riigiteataja.ee/en/e li/509072014003/consolide
– http://www.senado.es/web/composicionorganizacion/administracionparlamentari a/normasorganizacion/estatutoperson
alcortesgenerales/index.html
– http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/20150201PVL00050/Etic%C4
%83‐%C8%99itransparen%C8%9B%C4%83
– http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1962R003
1:20140101:RO:PDF