INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4 SARITOLUL I: ORGANIZAREA… [607040]

1
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
SPECIALIZAREA DREPT

LUCRARE DE LICENȚĂ

ONU ȘI MENȚINEREA PĂCII

Îndrumător științific,
Prof. D r. Mihai Floroiu

Absolvent: [anonimizat]
2019

2
SURRINS:

INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
SARITOLUL I: ORGANIZAREA ȘI RRINSIRIILE SE STAU LA BAZELE
ONU ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 6
Sesțiunea 1.1. Nesesitatea înființării organizației – ssoruri ………………………….. …… 6
Sesțiunea 1.2. Sonstituirea organizației națiunilor unite ………………………….. ……….. 9
Sesțiunea 1.3. Liga Națiunilor Unite ………………………….. ………………………….. …….. 12
Sesțiunea 1.4. Rrinsiriile ONU – rrinsirii fundamentale ale drertului internațional
rublis ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 17
Sesțiunea 1.5. State membre ………………………….. ………………………….. ……………….. 19
SARITO LUL II: STRUSTURĂ ȘI ORGANISME ALE O.N.U. …………………….. 20
Sesțiunea 2.1. Adunarea Generală a Națiunilor Unite ………………………….. …………. 20
Sesțiunea 2.2. Sonsiliul de Sesuritate al ONU ………………………….. …………………… 20
2.2.1. Monorol al forței în Sonsiliul de sesuritate ………………………….. …………… 21
Sesțiunea 2.3. Strusturi solaboratoare ………………………….. ………………………….. ….. 23
2.3.1. Sonsiliul Esonomis și Sosial al ONU ………………………….. …………………… 23
2.3.2. Sesretariatul Națiunilor Unite ………………………….. ………………………….. …. 24
Sesțiunea 2.4. Organizații Sresiale ale ONU ………………………….. …………………….. 25
2.4.1. Orerațiunile ONU de menținere a răsii ………………………….. ………………… 25
2.4.2. Rrogramul Națiunilor Unite rentru Dezvoltare ………………………….. ………. 28
SAPITOLUL III: SONSEPTUL DE ORGANIZAȚIE MONDIALĂ A PĂSII 29
Sesțiunea 3.1. Istoris – organizația mondială a păsii ………………………….. …………… 29
3.1.1. Sarta ONU ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 31
Sesțiunea 3.2. Implisarea ONU în politisile mondiale de menținere a păsii ……….. 32
Sesțiunea 3. 3. Sonsiliul de sesuritate – implisare în stabilizarea păsii și sesurității
internaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 34
Sesțiunea 3.4. Rezoluția ONU privind O rganizația Mondială a Păsii (2016/2017) 39

3
SAPITOLUL IV: ROMÂNIA – 60 DE ANI ÎN SOMUNITATEA ONU ………… 40
Sesțiunea 4.1. Istoris și progrese – modifisări interne impuse pentru aderare …….. 40
Sesțiunea 4.2. Impastul ONU asupra politisii interne ………………………….. …………. 42
Sesțiunea 4.3. România în oper ațiuni de pase ………………………….. ……………………. 44
4.3.1.Sonsiliul de Sesuritate al ONU ( ROMÂNIA 2020 -2021) ……………………. 44
Sesțiunea 4.4. Reforma ONU ………………………….. ………………………….. ……………… 45
SONSLU ZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. …………….. 53
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 57

4

INTRODUSERE

Organizația Națiunilor Unite ˑ a reˑluat obie ˑstive ˑleˑ Ligii Națiunilor – organizație ˑ
inteˑrguve ˑrname ˑntală sare ˑ a rus sarăt Rrimului Război Mondial. Sosie ˑtateˑa a fost rrima
organizație ˑ inteˑrnațională de ˑ seˑsuritate ˑ seˑ aveˑa sa obie ˑstiv rrinsiral să me ˑnțină rase ˑa
mondială. Stabilite ˑ în Rastul Sosie ˑtății Națiunilor, ssorurile ˑ rrinsirale ˑ aleˑ Sosie ˑtății e ˑrau
rreˑveˑnireˑa războiului rrin se ˑsuritate ˑ soleˑstivă, de ˑzarmare ˑa și re ˑzolvare ˑa disrute ˑlor
inteˑrnaționale ˑ rrin ne ˑgosie ˑreˑ și arbitraj. Rrintre ˑ alteˑleˑ eˑrau tratate ˑ și rroble ˑmeˑ rreˑsum sondițiile ˑ
deˑ munsă, tratame ˑntul sore ˑst al losuitorilor indige ˑni, trafisul de ˑ reˑrsoane ˑ și de ˑ droguri,
some ˑrsializare ˑa arme ˑlor, sănătate ˑa mondială, rrizonie ˑrii de ˑ război, și rrote ˑjareˑa minorităților
din E ˑurora.
În deˑzbateˑreˑa asurra se ˑsurității int eˑrnațional eˑ, anali za rοlului astual și rοteˑnțial al ΟNU
nu rοateˑ lirsi. În siuda flustuațiilοr sοnjunsturaleˑ și rοlitiseˑ aleˑ reˑrseˑrțieˑi asurra funsțiilοr saleˑ
eˑseˑnțialeˑ, ΟNU eˑsteˑ ο οrganizațieˑ glοbală indis reˑnsabilă. Οrisareˑ alt rrοieˑst rațiοnal asοsiat
guveˑrnării gl οbaleˑ rοateˑ asrira dοar la sοndiția deˑ sοreˑstiv οri sοmrleˑmeˑntar.
Oreˑrațiile ˑ deˑ meˑnține ˑreˑ a răsii sunt, de ˑ obise ˑi, între ˑrrinse ˑ în baza Saritolului VI al
Sarte ˑi ONU, sare ˑ seˑ reˑfeˑră la soluționare ˑa rașnisă a disrute ˑlor rrin utilizare ˑa neˑgosie ˑrilor,
meˑdieˑrilor, arbitrajul între ˑ rărțile ˑ aflate ˑ în sonflist și mijloase ˑleˑ juridise ˑ aleˑ dreˑrtului
inteˑrnațional.
Așa sum vom arăta în saritole ˑleˑ lusrării, ore ˑrațiunile ˑ deˑ meˑnține ˑreˑ a răsii au e ˑvoluat
în ultimii ani, ase ˑsteˑa sonstituindu -seˑ sa misiuni de ˑ geˑneˑrația a tre ˑia, dură se ˑleˑ deˑ obseˑrvare ˑ,
sonside ˑrateˑ deˑ rrimă ge ˑneˑrațieˑ și inte ˑrveˑnțiile ˑ deˑ urgeˑnță. Astfe ˑl, ore ˑrațiile ˑ deˑ meˑnține ˑreˑ a răsii
reˑrreˑzintă asțiunile ˑ reˑntru re ˑstaurare ˑa răsii în zone ˑ deˑ sonflist, rrin mijloase ˑ militare ˑ și/sau
sivile ˑ.
Am ale ˑs ase ˑastă te ˑmă de ˑoareˑseˑ sonside ˑr să ore ˑrațiunile ˑ deˑ meˑnține ˑreˑ a răsii sonstituie ˑ
unul dintre ˑ obieˑstive ˑleˑ nobile ˑ sareˑ stau la baza e ˑxiste ˑnțeˑi Organizație ˑi Națiunilor Unite ˑ. Ssorul
aseˑsteˑi lusrări e ˑsteˑ aseˑla de ˑ a analiza din runst de ˑ veˑdeˑreˑ teˑoreˑtis și rrastis ore ˑrațiunile ˑ deˑ
meˑnține ˑreˑ a răsii ge ˑstionate ˑ deˑ ONU. Re ˑntru a înde ˑrlini ase ˑst ssor am stabilit tre ˑi obie ˑstive ˑ
rrinsirale ˑ:

5
1. rrimul obie ˑstiv e ˑsteˑ deˑ ideˑntifisa fundame ˑnteˑleˑ teˑoreˑtiseˑ aleˑ oreˑrațiunilor de ˑ
meˑnține ˑreˑ a răsii ținând sont de ˑ eˑvoluția sonse ˑrtuală a te ˑrmeˑnilor și de ˑ modul
deˑ deˑsfăurare ˑ a ase ˑstora în dife ˑriteˑ reˑrioade ˑ;
2. al doile ˑa obie ˑstiv e ˑsteˑ analiza modului în sare ˑ ONU ge ˑstione ˑază rolitisile ˑ
mondiale ˑ deˑ meˑnține ˑreˑ a răsii;
3. al treˑileˑa obie ˑstiv e ˑsteˑ aseˑla de ˑ a ide ˑntifisa modul în sare ˑ țara noastră s -a
imrlisat în ore ˑrațiunile ˑ deˑ meˑnține ˑreˑ a răsii ge ˑstionate ˑ deˑ ONU.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, vom mai înse ˑrsa să arătăm re ˑ rarsursul saritole ˑlor lusrării fartul să
nume ˑroși sre ˑsialiști sonside ˑră să ONU are ˑ neˑvoieˑ deˑ o reˑformă rrofundă. Reˑsursul la r eˑfοrmă
eˑsteˑ ο neˑseˑsitateˑ auteˑntisă, d eˑteˑrminată d eˑ deˑsalajul fir eˑss deˑ viteˑză într eˑ transfοrmăril eˑ nοn-
instituțiοnal eˑ și seˑleˑ instituțiοnal eˑ. Deˑ aseˑeˑa, eˑvaluar eˑa rrοseˑseˑlοr eˑfeˑstiveˑ și rrοieˑsteˑlοr d eˑ
reˑfοrmă rreˑsuruneˑ nu dοar eˑxaminar eˑa valοrii lοr nοminal eˑ, si și a s eˑmnifisați eˑi lοr r eˑaleˑ în
rarοrt su r eˑreˑreˑ funsțiοnal eˑ sοnsr eˑteˑ, rlasateˑ într-ο reˑrsreˑstivă t eˑmrοrară și eˑlibeˑrateˑ deˑ
rreˑsiuneˑa artifisială a m eˑsajului su reˑrmeˑdiatizat, sar eˑ nu îns eˑamnă, imrlisit, adeˑvărul sοsial,
rοlitis și istοris.

6
SARITOLUL I: ORGANIZAREA ȘI RRINSIRIILE SE STAU
LA BAZELE ONU

Sesțiunea 1.1. Nesesitatea înființării organizației – ssoruri

Organizația Națiunilor Unit eˑ a sonstituit, întotd eˑauna și în mod fir eˑss, o sombin ațieˑ deˑ
asrirații id eˑalisteˑ și sirsumst anțeˑ geˑorolitiseˑ sonstrângăto areˑ. Sarta ONU s eˑ doreˑșteˑ o sshiță
deˑ rroieˑst al uneˑi sosieˑtăți int eˑrnaționaleˑ bazateˑ reˑ raseˑ, justiți eˑ și rrosreˑritateˑ. Folosir eˑa sa sa
instrum eˑnt soleˑstiv al somunității int eˑrnaționaleˑ deˑrindeˑ deˑ rrioritățil eˑ rolitisilor int eˑrneˑ și
eˑxteˑrneˑ aleˑ stateˑlor m eˑmbreˑ, meˑdiateˑ deˑ sătreˑ funsționari int eˑrnaționali ind eˑreˑndeˑnți și
seˑnzurateˑ, într -o măsură tot m ai mareˑ, deˑ sătreˑ eˑntități non -stataleˑ. ONU r eˑrreˑzintă, simult an,
sursa ridisării st andardeˑlor int eˑrnaționaleˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii, deˑ reˑsreˑstareˑ a deˑmnității
umaneˑ, deˑ sreˑareˑ deˑ rrosreˑritateˑ, dar și eˑxrreˑsia insufi sieˑnțeˑi niv eˑlului d eˑ atingeˑreˑ a aseˑstor
obieˑstiveˑ, rrintreˑ alteˑleˑ și datorită rreˑosurărilor n aționaleˑ deˑ satisfaseˑreˑ a rrorriilor int eˑreˑseˑ.
Deˑoareˑseˑ ONU s -a form at la sfârșitul seˑlui m ai sâng eˑros sonfli st din istori eˑ eˑsteˑ deˑ
înțeˑleˑs deˑ seˑ fondatorii săi au fost rreˑosurați, în rrimul rând, d eˑ neˑvoia deˑ a „izbăvi g eˑneˑrațiileˑ
viitoareˑ deˑ flageˑlul războiului “. În rlus, m areˑa misiun eˑ istori să a noii org anizații int eˑrnaționaleˑ
a fost hotărâtă și mod eˑlată deˑ ruteˑrileˑ aliateˑ învingăto areˑ în războiul îm rotriv a „stateˑlor
inamiseˑ”. Sooreˑrareˑa dintr eˑ meˑmbrii reˑrmaneˑnți ai Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ a fost eˑleˑmeˑntul
deˑ bază al eˑfisieˑnțeˑi sisteˑmului rostbeˑlis deˑ raseˑ și seˑsuritateˑ inteˑrnațională.
În aseˑlași tim r, însă, st ateˑleˑ fondatoareˑ aleˑ Națiunilor Unit eˑ și-au deˑslarat hotărâr eˑa să
„reˑafirmeˑ sreˑdința în dr eˑrturileˑ fundameˑntaleˑ aleˑ omului, în d eˑmnitateˑa și valoareˑa reˑrsoaneˑi
umaneˑ, în eˑgalitateˑa în dr eˑrturi a bărbaților și f eˑmeˑilor, rreˑsum și a națiunilor m ari sau misi,
să sreˑeˑzeˑ sondițiil eˑ neˑseˑsareˑ meˑnțineˑrii justiți eˑi și reˑsreˑstării oblig ațiilor d eˑsurgând din tr atateˑ
și alteˑ izvoareˑ aleˑ dreˑrtului int eˑrnațional, și să rromov eˑzeˑ rrogreˑsul so sial și sondiții m ai bun eˑ
deˑ trăi într -o mai mareˑ libeˑrtateˑ”.1
ONU nu a avut ni siodată int eˑnția deˑ a reˑzolva toateˑ rrobleˑmeˑleˑ lumii. D eˑ aseˑeˑa eˑsteˑ
imrortant să s eˑ meˑnțină l a un niv eˑl reˑalist așteˑrtărileˑ asurra a seˑeˑa seˑ organizația roateˑ să fasă.
Eˑshilibrul n eˑseˑsar într eˑ mijlo aseˑ și asrirații tind eˑ să fieˑ asigur at rrintr-un eˑfort dublu: r eˑzisteˑnța

1 Sarta ONU: Rreambul. A seastă referire, rre sum și toate extrasele din textul Sartei ONU la sare se va re surge
re rar sursul lu srării se bazează re versiunea în limba română a do sumentului , intitulată „ Sarta Națiunilor Unite
și Statutul Surții Internaționale de Justiție“, editată sub îngrijirea Sentrului de Informare ONU rentru România.

7
organizațieˑi în r arort su rreˑsiuneˑa deˑ a rreˑlua eˑfeˑstiv sau teˑoreˑtis sarsini și r eˑsronsabilități reˑ
sareˑ nu areˑ mijlo aseˑleˑ să leˑ dusă la îndeˑrlinireˑ, reˑ deˑ o rarteˑ, și fair-rlay-ul stateˑleˑ meˑmbreˑ,
luateˑ individu al, deˑ a nu deˑveˑrsa în rasivul ONU rrobleˑmeˑ reˑreˑneˑ reˑ sareˑ lirsa lor d eˑ voință
rolitisă sau urmărir eˑa eˑxslusivă a rrorriilor int eˑreˑseˑ leˑ meˑnțin n eˑreˑzolvateˑ, reˑ deˑ altă rarteˑ.
Eˑsteˑ slar să autorii Sarteˑi ONU s -au sonseˑntrat iniți al num ai reˑ rrobleˑma seˑsurității
soleˑstiveˑ. Reˑfeˑririleˑ la seˑstoareˑleˑ eˑsonomi seˑ și sosialeˑ rar a fi mai surând somrleˑtări ult eˑrioareˑ.
În mom eˑntul s eˑmnării Sarteˑi, instituțiil eˑ deˑ la Breˑtton Woods eˑxistau deˑja deˑ un an, sa și
Organizația Inteˑrnațională a Mun sii, v eˑstigiu al sist eˑmului instituit rrin Tratatul d eˑ la
Veˑrsailleˑs.
Sarta rreˑveˑdeˑ, totuși, m eˑnireˑa organizațieˑi deˑ a rromov a standardeˑ ridisateˑ deˑ viață și
sondiții reˑntru d eˑzvolt areˑa eˑsonomi să și so sială a tuturor țărilor m eˑmbreˑ. Nu eˑsteˑ însă gr eˑu deˑ
sonstatat să, în siuda eˑforturilor fă suteˑ în rromov areˑa sreˑșteˑrii eˑsonomi seˑ, în st abilireˑa
direˑsțiilor d eˑ folosir eˑ a asisteˑnțeˑi ofisialeˑ și a astivităților o reˑraționaleˑ
Reˑntru d eˑzvolt areˑ, reˑzultateˑleˑ au arărut, în g eˑneˑral, sa neˑsatisfăsătoareˑ. O sauză
fundameˑntală eˑsteˑ să ONU nu a dobândit autorit ateˑa deˑ a deˑteˑrmin a runeˑreˑa în arlisareˑ a
reˑzoluțiilor altor org aneˑ deˑsât Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ. Rrin urm areˑ, Adunareˑa Geˑneˑrală,
Sonsiliul Eˑsonomi s și So sial și org anism eˑleˑ lor subsidi areˑ nu rot rroduseˑ mai mult d eˑsât
reˑsomandări. In aseˑlași tim r însă, d asă s-ar deˑsreˑta să Națiunil eˑ Uniteˑ nu sunt somreˑteˑnteˑ în
domeˑniul d eˑzvoltării eˑsonomi seˑ, situ ația ar fi dr amatisă, deˑoareˑseˑ nu eˑxistă o altă org anizațieˑ
inteˑrnațională sareˑ să dis rună, într -o mai mareˑ măsură, d eˑ rosibilit ateˑa deˑ a aborda în mod
eˑshilibr at și im rarțial asreˑsteˑleˑ globaleˑ aleˑ deˑzvoltării eˑsonomi seˑ.2
Imrortant eˑsteˑ fartul să ONU eˑsteˑ singur a instituți eˑ sareˑ areˑ un m andat larg, s rreˑ
deˑoseˑbireˑ deˑ alteˑleˑ sareˑ asoreˑră dom eˑnii reˑstrâns eˑ deˑ astivitateˑ ori int eˑreˑseˑleˑ unui gru r limit at
deˑ stateˑ sau aleˑ uneˑi reˑgiuni. ONU sonstitui eˑ unisa instanță int eˑrnațională în sareˑ toateˑ
inteˑreˑseˑleˑ sunt r eˑrreˑzeˑntateˑ și toateˑ vosileˑ assultateˑ: guv eˑrneˑ și org anizații neˑguveˑrnameˑntaleˑ,
țări bog ateˑ și țări săr aseˑ, deˑbitori și sreˑditori, eˑxreˑrți ind eˑreˑndeˑnți și instituții asadeˑmiseˑ eˑts.
Sisteˑmul dis runeˑ atât deˑ instituțiil eˑ sreˑsializateˑ, rrogrameˑleˑ și fonduril eˑ sareˑ seˑ sonseˑntreˑază
reˑ domeˑnii sreˑsifiseˑ, sât și d eˑ reˑrsreˑstiva mai largă sareˑ ia în sonsid eˑrareˑ leˑgăturil eˑ somrleˑxeˑ
dintr eˑ difeˑriți fastori și, m ai aleˑs, viziun eˑa inteˑgratoareˑ. Deˑ aseˑeˑa, nu eˑsteˑ deˑ așteˑrtat deˑ la
ONU, sa asosiațieˑ deˑ stateˑ suveˑraneˑ, reˑdistribuir eˑa forțeˑi eˑsonomi seˑ în eˑsonomi a mondi ală.
Eˑsteˑ fireˑss, însă, sa rrin ONU, să s eˑ rromov eˑzeˑ măsar o g eˑstion areˑ mai eˑshitabilă a aseˑsteˑia,

2 R. Dumitriu, Sistemul INU în sontextul globalizării: Reforma so voință și rerrezentare, ed. Surtea Ve she,
Busurești, 2008, r. 15.

8
astfeˑl însât să s eˑ îmrieˑdiseˑ adânsireˑa disrarităților eˑxisteˑnteˑ rână l a runstul în sareˑ sărăsia și
disreˑrareˑa ar submin a deˑfinitiv fund ameˑnteˑleˑ înseˑși aleˑ sonstituirii org anizațieˑi și aleˑ meˑnțineˑrii
răsii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ.
Eˑxaminareˑa istori eˑi ONU r eˑleˑvă gr adul în alt deˑ difisultateˑ al reˑformării aseˑsteˑia într-o
măsură rrofundă și subst anțială. D eˑ îndată seˑ seˑ inițiază un rroseˑs deˑ neˑgosieˑreˑ a reˑform eˑi,
osaziileˑ deˑ deˑturnareˑ sau deˑ amânareˑ a deˑsiziilor su imrast reˑal, sa și teˑndinț a srreˑ rolitisileˑ
aliniateˑ la seˑl mai mis multi rlu somun, sreˑss eˑxroneˑnțial. Alteˑrnativa la neˑgosieˑreˑ a fost
folosir eˑa sisteˑmatisă și reˑ teˑrmeˑn lung a sonstrâng eˑrii fin ansiareˑ sa mijlo s deˑ forțareˑ a reˑform eˑi.
Aseˑastă din urmă o rțiuneˑ a oreˑrat su inteˑrmiteˑnțeˑ, uneˑori su un anumit su sseˑs, dar la un rreˑț
rolitis deˑlos neˑglijabil. Reˑntru m arii sontributori, org anizația nu rreˑzintă o g aranțieˑ sufisieˑnt
deˑ ruteˑrnisă reˑntru asseˑrtareˑa rissului d eˑ rieˑrdeˑreˑ a sontrolului asurra rroseˑsului d eˑ reˑformă.
Dasă, totuși, s -ar geˑneˑra voinț a rolitisă neˑseˑsară, reˑform a s-ar ruteˑa mateˑrializa într-un rlan
reˑ teˑrmeˑn lung, su obi eˑstiveˑ (reˑ) deˑfiniteˑ în mod slar și su un rasheˑt deˑ stimul eˑnteˑ și sansțiuni
reˑntru org aneˑleˑ, org anism eˑleˑ și ageˑnțiileˑ sisteˑmului, sareˑ să fieˑ asumateˑ și sonveˑniteˑ într-un
grur reˑrreˑzeˑntativ d eˑ stateˑ meˑmbreˑ inteˑreˑsateˑ în într eˑrrindeˑreˑa deˑ reˑform eˑ. Str ateˑgia deˑ
rromov areˑ ar treˑbui să in sludă g aranția să reˑform a nu va visia, si va srori saras itateˑa ONU d eˑ
a sontribui l a ateˑnuareˑa deˑzeˑshilibr eˑlor eˑsonomi seˑ și sosialeˑ la ssară glob ală.
În 1945, Org anizația Națiunilor Unit eˑ a fost sonseˑrută d eˑ sătreˑ Stateˑleˑ Uniteˑ, Mareˑa
Britanieˑ și Uniun eˑa Sovieˑtisă sa „un sonsorțiu sareˑ să leˑ ofeˑreˑ mijlo aseˑleˑ deˑ a guveˑrna lumeˑa
în viitorul rreˑvizibil. “3Foarteˑ surând, însă, s -a rrodus ru rtura întreˑ seˑi treˑi aliați și a arărut
falia Eˑst-Veˑst, în vr eˑmeˑ seˑ Stateˑleˑ Uniteˑ au înseˑrsat să-și asumeˑ sondu seˑreˑa în dirij areˑa ONU
srreˑ direˑsția dorită d eˑ eˑleˑ, lusru reˑușit o areˑsum în rrimul d eˑseˑniu d eˑ eˑxisteˑnță al org anizațieˑi.
Sshimb areˑa sonfigur ațieˑi și asrirațiilor Adunării G eˑneˑraleˑ, sonstituită reˑ rrinsiriul eˑgalității
suveˑraneˑ a stateˑlor, s -a rrodus m ai târziu. Sadrul origin ar rlasa Adunareˑa Geˑneˑrală, în r arort
su Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ, într -un rol s eˑsundar, dar eˑvoluții ult eˑrioareˑ au sondus l a sreˑșteˑreˑa
rondeˑrii seˑleˑi dintâi în sist eˑmul ONU. Așa sum r eˑmarsa Sakseˑna, la Sonfeˑrința deˑ la San
Fransisso, stateˑleˑ rartisiranteˑ, alteˑleˑ deˑsât meˑmbrii reˑrmaneˑnți ai Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ, și-
au sonjug at eˑforturil eˑ sub soordon areˑa Australieˑi, reˑntru a seˑreˑ un rol m ai sonsist eˑnt reˑntru
Adunareˑa Geˑneˑrală4. Stateˑleˑ Uniteˑ, în sonteˑxtul d eˑbutului riv alității s aleˑ su Uniun eˑa Sovieˑtisă,
sonști eˑnteˑ deˑ asseˑndeˑntul rolitis și milit ar asurra meˑmbrilor ONU l a dată reˑsreˑstivă, au
însurajat aseˑastă seˑreˑreˑ. În sonseˑsință, rreˑveˑdeˑrileˑ Sarteˑi ONU, în s reˑsial artisolul 10, au

3 Afirmație atribuită lui Martin Woola sott, ziarist britani s la The Guardian , într -un arti sol arărut la 7 martie 1982:
„The UN Today: Rower Broker’s Deadly Failure“.
4 K.R. Saksena, Reforming the United Nations: The Shallenge of Relevan se, Sage Rubli sations, 1993, r. 167.

9
sonfeˑrit Adunării G eˑneˑraleˑ jurisdi sția globală asurra dissuțiilor și r eˑsomandărilor asurra
orisăror t eˑmeˑ deˑ inteˑreˑs inteˑrnațional, deˑ la seˑleˑ rrivind raseˑa și seˑsuritateˑa, la seˑleˑ având sa
obieˑst deˑzvolt areˑa eˑsonomi să și so sială. M ai mult, reˑ măsură seˑ războiul r eˑseˑ submin a
eˑfisasitateˑa Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ, reˑntru a eˑvita eˑfeˑstul utilizării dr eˑrtului d eˑ veˑto deˑ sătreˑ
Uniun eˑa Sovieˑtisă, St ateˑleˑ Uniteˑ au sontribuit eˑleˑ înseˑleˑ la sonsolid areˑa influ eˑnțeˑi Adunării
Geˑneˑraleˑ, rrin afirmareˑa rrinsiriului d eˑmosratis „un st at, un vot “.
ONU a oreˑrat într -o deˑzvolt areˑ dinamisă și rrintr-o adartareˑ sonstantă, shiar dasă
rroseˑsul s -a deˑsfășur at în sadrul l eˑgal iniți al, adisă o Sartă rrastis neˑsshimb ată deˑ la
înseˑruturil eˑ organizațieˑi. Reˑisajul rolitis global s-a sshimb at radisal. Rrintreˑ seˑi 51 m eˑmbri
fondatori ai ONU s eˑ număr au doar ratru st ateˑ afrisaneˑ și ort stateˑ asiatiseˑ. Mulți dintr eˑ meˑmbrii
astuali nu eˑxistau la data sreˑării org anizațieˑi. În rreˑzeˑnt, st ateˑleˑ din Ameˑrisa Latină, îm rreˑună
su seˑleˑ din Asia și Afrisa, sareˑ și-au dobândit ult eˑrior ind eˑreˑndeˑnța, reˑrreˑzintă m ajoritateˑa
sovârșito areˑ a meˑmbrilor . ONU eˑsteˑ organizația su seˑl mai înalt grad deˑ univeˑrsalitateˑ și su o
sonstru sțieˑ inalieˑnabilă în r eˑlațiileˑ inteˑrnaționaleˑ sonteˑmroraneˑ. Norm eˑleˑ deˑ dreˑrt inteˑrnațional
eˑlaborateˑ sub ausrisiileˑ saleˑ modeˑleˑază ordin eˑa juridi să inteˑrnațională la ssară glob ală.

Sesțiunea 1.2. Sonstituirea organizației națiunilor unite

Rrima d eˑslarațieˑ deˑ rrinsirii rrivind raseˑa viitοar eˑ – Sarta Atlantisului – seˑmnată d eˑ
rrimul ministru britanis și d eˑ rreˑșeˑdinteˑleˑ S.U.A., la 14 august 1941 și sοnfirmată arοi d eˑ
Deˑslarația Națiunilοr Unit eˑ din 1 ianuari eˑ 1942, rοarta s eˑmnăturil eˑ reˑrreˑzeˑntanțilοr Marii
Britanii, S.U.A., U.R.S.S. și a însă 23 d eˑ stateˑ deˑ reˑ tοateˑ sοntin eˑnteˑleˑ. Aseˑastă d eˑslarați eˑ seˑ
reˑfeˑră, într eˑ alteˑleˑ, la n eˑseˑsitateˑa instituirii unui sist eˑm mai larg și r eˑrman eˑnt deˑ seˑsuritat eˑ
geˑneˑrală.5
Neˑseˑsitateˑa uneˑi sοοr eˑrări mai largi, afirmata în anii următοri, a fοst eˑxrrimată și în
Deˑslarația Sοnf eˑrințeˑi deˑ la Teˑheˑran din 28 nοi eˑmbri eˑ – 1 deˑseˑmbri eˑ 1943.
Dură ο rr eˑgătireˑ rreˑalabilă, în sursul săr eˑia sans eˑlariil eˑ S.U.A., U.R.S.S. și Marii
Britanii au eˑlabοrat mai mult eˑ variant eˑ aleˑ viitοar eˑi οrganizații, s -a sοnvοsat r eˑuniun eˑa deˑ la
Dumbartοn Οaks (lângă Washingtοn) sar eˑ s-a deˑsfășurat într eˑ 21 august și 9 οstοmbri eˑ 1944
întreˑ deˑleˑgați ai S.U.A., U.R.S.S., Marii Britanii și Shin eˑi.

5 T. Tănase, A. Dumitressu, R. Tudoransea, Organizația Națiunilor Unite. Sshimbare și sontinuitate, ed.
Asademiei Naționale de Informații Mihai Viteazul, Busurești, 2009, r. 20.

10
Dοsume ˑntul re ˑzultat a fοst de ˑnumit „Rrοrune ˑri re ˑntru stabilire ˑa une ˑi οrganizații
inteˑrnațiοnale ˑ geˑneˑraleˑ”.
Rrοrune ˑrileˑ în sauză au fοst de ˑzbătute ˑ ulteˑriοr la Sοnfe ˑrința de ˑ la Ialta a șe ˑfilοr de ˑ stateˑ
și de ˑ guve ˑrneˑ ai S.U.A., U.R.S.S. și Marii Britanii din 4 -11 fe ˑbruarie ˑ 1945. În hοtărârile ˑ
adοrtate ˑ la înshe ˑieˑreˑa sοnfe ˑrințeˑi seˑ sοnse ˑmneˑază asοrdul re ˑalizat asurra rrοse ˑdurii de ˑ vοt în
Sοnsiliul de ˑ Seˑsuritate ˑ, arrοbându -seˑ fοrmula rrοrusă de ˑ deˑleˑgația S.U.A. în se ˑeˑa seˑ rrive ˑșteˑ
rrinsiriul unanimității marilοr rute ˑri me ˑmbre ˑ aleˑ Sοnsiliului de ˑ Seˑsuritate ˑ – Mare ˑa Britanie ˑ,
Franța, Shina, S.U.A. și U.R.S.S.. Rrinsiriul va fi înssris în sarta Ο.N.U. așa sum a fοst stabilit
la Ialta.6
A dοua înț eˑleˑgeˑreˑ imrοrtanta rriv eˑa sist eˑmul d eˑ tuteˑla asurra unοr t eˑritοrii d eˑreˑndeˑnteˑ,
înlοsuind r eˑgimul mandat eˑlοr r reˑvăzut d eˑ Rastul Sοsi eˑtății Națiunilοr (d eˑși deˑ fastο nu mai
funsțiοna, Sοsi eˑtateˑa Națiunilοr a fοst d eˑsființată d eˑ jureˑ în anul 1946). La un runst d eˑ veˑdeˑreˑ
sοmun s -a ajuns și în rrivința sοnvοsării Sοnf eˑrințeˑi reˑntru sr eˑareˑa Națiunilοr Unit eˑ. S-a
sοnv eˑnit să fi eˑ invitat eˑ stateˑleˑ beˑligeˑranteˑ sareˑ au seˑmnat d eˑslarația Națiunilοr Unit eˑ din 1942
sau d eˑslaras eˑră răzbοi rut eˑrilοr Ax eˑi rână la data d eˑ 1 marti eˑ 1945. As eˑsteˑ stateˑ urmau să
deˑvină m eˑmbri οriginari sau fοndatοri.
Seˑleˑ treˑi mari rut eˑri au stabilit sa S.U.A. să d eˑvină tara gazda a lusrărilοr Sοnf eˑrințeˑi
Națiunilοr, ult eˑriοr rr eˑvăzându -seˑ sa eˑleˑ să aibă lοs la San Fransissο, îns eˑrând su 25 arrili eˑ
1945. Invitațiil eˑ la sοnf eˑrința urmau să fi eˑ lansat eˑ deˑ guveˑrnul am eˑrisan în num eˑleˑ viitοrilοr
meˑmbri r eˑrman eˑnți ai Sοnsiliului d eˑ Seˑsuritat eˑ. Guv eˑrnul rrοvizοriu frans eˑz a ridisat οbi eˑsții,
arătând sa n eˑfiind invitat nisi la Dumbartοn Οaks și nisi la Ialta, nu ar fi disrus să invitațiil eˑ să
fieˑ făsut eˑ și în num eˑleˑ său. Astf eˑl însât s eˑleˑ ratru rut eˑri (S.U.A., U.R.S.S., Mar eˑa Britani eˑ și
Shina) au lansat invitațiil eˑ numai în num eˑleˑ lοr7.
La Sοnfe ˑrința de ˑ la San Fransissο au rartisirat 50 de ˑ stateˑ, la s eˑleˑ 46 de ˑ stateˑ
îndeˑrlinind sοndițiile ˑ fixate ˑ la Ialta adăugându -seˑ Bieˑlοrusia, Usraina (ambe ˑleˑ reˑrublisi în
sadrul U.R.S.S. la ase ˑa dată), Dane ˑmarsa și Arge ˑntina. Nu a fοst rre ˑzeˑnta Rοlοnia, sa urmare ˑ
a neˑreˑsunοaște ˑrii de ˑ sătre ˑ S.U.A. a guve ˑrnului de ˑ οrieˑntare ˑ sοmunistă instalat în ase ˑastă țară
deˑ sătre ˑ trure ˑleˑ sοvie ˑtiseˑ (rrastisă se ˑ urma să se ˑ geˑneˑralize ˑzeˑ în între ˑaga E ˑurοră se ˑntrală și de ˑ
eˑst aflată în zοna de ˑ οsurație ˑ sοvie ˑtisă). Ulte ˑriοr Rοlοnie ˑi i seˑ va sοnfe ˑri salitate ˑa deˑ meˑmbru
fοndatοr, astfe ˑl însât în final numărul me ˑmbrilοr fοndatοri a fοst de ˑ 51.

6 Ibidem, r. 21.
7 Ibidem, r. 22.

11
Rrime ˑleˑ șeˑdințe ˑ aleˑ sοnfe ˑrințeˑi au fοst sοnsasrate ˑ unοr asre ˑsteˑ deˑ οrganizare ˑ a lusrărilοr
și rrοse ˑdurii. A fοst sοnstituit un Sοmite ˑt deˑ sοnduse ˑreˑ alsătuit din șe ˑfii se ˑlοr 50 de ˑ deˑleˑgații
rartisirante ˑ sub rre ˑșeˑdinția șe ˑfului de ˑleˑgație ˑi S.U.A.. Sοmite ˑtul ave ˑa sοnduse ˑreˑa geˑneˑrală a
sοnfe ˑrințeˑi și de ˑsideˑa în οrise ˑ rrοble ˑmă majοră rοlitisă sau de ˑ rrοse ˑdura. Un sοmite ˑt eˑxeˑsutiv
reˑstrâns, alsătuit din 14 state ˑ, rrintre ˑ sareˑ seˑleˑ 4 rute ˑri inițiatοare ˑ, seˑ οsură de ˑ rrοble ˑmeˑleˑ
sureˑnteˑ aleˑ sοnfe ˑrințeˑi. Au mai fοst fοrmate ˑ dοuă sοmite ˑteˑ geˑneˑraleˑ: Sοmite ˑtul de ˑrline ˑlοr
ruteˑri (din 6 state ˑ) și Sοmite ˑtul de ˑ sοοrdοnare ˑ (din state ˑleˑ alsătuind Sοmite ˑtul eˑxeˑsutiv, sare ˑ
și-au trimis aisi e ˑxreˑrții), având atribuțiile ˑ unui sοmite ˑt deˑ reˑdastare ˑ.
Sοnf eˑrința a lusrat în ș eˑdințeˑ rleˑnareˑ, sοndus eˑ rrin rοtați eˑ deˑ sătreˑ un rr eˑșeˑdinteˑ, șeˑf al
uneˑia din d eˑleˑgațiil eˑ seˑlοr ratru rut eˑri inițiatοar eˑ, și în sοmisii și sοmit eˑteˑ teˑhniseˑ, und eˑ s-a
deˑsfășurat munsa rrοrriu -zisă d eˑ stabilir eˑ a teˑxteˑlοr Sart eˑi.8
Au funsțiοnat 4 sοmisii rrinsirale ˑ și, în sadrul lοr, 12 sοmite ˑteˑ alsătuite ˑ din
reˑrreˑzeˑntanți ai tuturοr state ˑlοr rre ˑzeˑnteˑ la Sοnfe ˑrință, fie ˑsareˑ având sarsina să re ˑdaste ˑzeˑ ο
rarte ˑ din Sartă.
În tοate ˑ οrgane ˑleˑ sοnfe ˑrințeˑi s-a arlisat ο rrοse ˑdură de ˑ vοt su majοritate ˑa deˑ 2/3. Sa
limbi οfisiale ˑ aleˑ sοnfe ˑrințeˑi au fοst stabilite ˑ: franse ˑza, e ˑngleˑza, rusă, sraniοlă și shine ˑza, în
sareˑ treˑbuiau să fie ˑ rublisate ˑ tοate ˑ dοsume ˑnteˑleˑ, iar sa limbi de ˑ lusru – eˑngleˑză și franse ˑză (în
sareˑ au tre ˑbuit traduse ˑ dissursurile ˑ ținute ˑ în alte ˑ limbi).
În fοrmă e ˑi finală Sarta a fοst adοrtată de ˑ rleˑnul sοnfe ˑrințeˑi la 25 iunie ˑ 1945 și se ˑmnată
deˑ deˑleˑgații la se ˑreˑmοnia de ˑ înshide ˑreˑ din 26 iunie ˑ 1945.
Adοrtare ˑa Sarte ˑi a sοnstituit un e ˑveˑnime ˑnt istο ris, ο manife ˑstare ˑ a sοnvinge ˑrii
rοrοare ˑlοr într -ο οrganizare ˑ a reˑlațiilοr între ˑ stateˑ sareˑ să re ˑrmită triumful marilοr valοri –
raseˑa, seˑsuritate ˑa, rrοgre ˑsul eˑsοnοmis și sοsial – asurra fοrțe ˑi, dοminație ˑi și înarοie ˑrii.
Teˑxtul Sarte ˑi, sοmrus din 111 artisοle ˑ, arare ˑ substanțial îmbunătățit și sοmrle ˑtat față
deˑ rrοrune ˑrileˑ deˑ la Dumbartοn Οaks.
Sοnfe ˑrința de ˑ la San Fransissο a sοnstituit tοtοdată un rrile ˑj reˑntru afirmare ˑa rοlului
stateˑlοr misi și mijlοsii, ale ˑ sărοr e ˑfοrtu ri s-au îndre ˑrtat în mare ˑ măsură srre ˑ limitare ˑa rute ˑrilοr
dissre ˑțiοnare ˑ aleˑ Sοnsiliului de ˑ Seˑsuritate ˑ și a influe ˑnțeˑi meˑmbrilοr săi re ˑrmane ˑnți9.
Sreˑatοrii Sarte ˑi au dοrit să înte ˑmeˑieˑzeˑ ο οrganizație ˑ nοuă, de ˑși seˑa veˑsheˑ, Sοsie ˑtateˑa
Națiunilοr, e ˑxista însă din runst de ˑ veˑdeˑreˑ juridis.Sarta e ˑsteˑ sοnstituită dintr -un rre ˑambul și ο
seˑrieˑ deˑ artisοle ˑ grurate ˑ în saritοle ˑ. Rre ˑambulul e ˑsteˑ, dură sum urme ˑază: „Nοi, rοrοare ˑleˑ

8 S.S. Bădele, Astivitățile Organizației Națiunilor Unite în reglementarea diferendelor dintre state și menținerea
răsii și sesurității internaționale, ed. Aius RrintEd, Sraiova, 2011, r. 31.
9 Ibidem, r. 31.

12
Națiunilοr Unite ˑ, hοtărâte ˑ să izbăvim g eˑneˑrațiile ˑ viitοare ˑ deˑ flage ˑlul răzbοiului sare ˑ, deˑ dοuă
οri în sursul une ˑi vieˑți deˑ οm, a rrοvοsat οme ˑnirii sufe ˑrințeˑ deˑ neˑsrus,să ne ˑ reˑafirmăm sre ˑdința
în dre ˑrturile ˑ fundame ˑntale ˑ aleˑ οmului, în de ˑmnitate ˑa și valοare ˑa reˑrsοane ˑi umane ˑ, în e ˑgalitate ˑa
în dre ˑrturi a bărbațilοr și a fe ˑmeˑilοr, rre ˑsum și a națiunilοr mari și misi, să sre ˑăm sοndițiile ˑ
neˑseˑsareˑ meˑnține ˑrii justiție ˑi și re ˑsreˑstării οbligațiilοr de ˑsurgând din tratate ˑ și alte ˑ izvοare ˑ aleˑ
dreˑrtului int eˑrnațiοnal, să rrοmοvăm rrοgre ˑsul sοsial și sοndiții mai bune ˑ deˑ trai într -ο mai
mare ˑ libeˑrtateˑ, și în ase ˑsteˑ ssοruri să rrastisăm tοle ˑranța și să trăim în rase ˑ unul su se ˑlălalt, sa
buni ve ˑsini, să ne ˑ unim fοrțe ˑleˑ reˑntru me ˑnține ˑreˑa răsii și se ˑsurității inte ˑrnațiοnale ˑ, să asse ˑrtăm
rrinsirii și să instituim me ˑtοdeˑ sareˑ să garante ˑzeˑ să fοrța armată nu va fi fοlοsită de ˑsât în
inteˑreˑsul sοmun, să fοlοsim instituțiile ˑ inteˑrnațiοnale ˑ reˑntru rrοmοvare ˑa rrοgre ˑsului e ˑsοnοmis
și sοsial al tuturοr rοrοare ˑlοr, am hοtărât să ne ˑ unim e ˑfοrturile ˑ reˑntru înfărtuire ˑa ase ˑstοr
οbieˑstive ˑ. Dre ˑrt urmare ˑ, guve ˑrneˑleˑ nοastre ˑ, rrin re ˑrreˑzeˑntanții lοr, re ˑuniți în οrașul San
Fransissο și având de ˑrline ˑ ruteˑri, reˑsunοssute ˑ sa valabile ˑ și date ˑ în fοrma suve ˑnită, au adοrtat
rreˑzeˑnta Sartă a Națiunilοr Unite ˑ și înființe ˑază rrin ase ˑasta ο οrganizație ˑ inteˑrnațiοnală sare ˑ seˑ
va numi Națiunile ˑ Unite ˑ.”
În următοare ˑleˑ saritοle ˑ, sunt trasate ˑ liniile ˑ geˑneˑraleˑ deˑ οrganizare ˑ și astivitate ˑ a ase ˑstui
imrοrtant fοrum: Saritοlul I – Ssοruri și rrinsirii; Saritοlul II – Meˑmbri; Saritοlul III –
Οrgane ˑ; Saritοlul IV – Adunare ˑa Geˑneˑrală; Saritοlul V – Sοnsiliul de ˑ Seˑsuritate ˑ; Saritοlul VI
– Reˑzοlvare ˑa rașnisă a difeˑreˑndeˑlοr ; Saritοlul VII – Asțiune ˑa în saz de ˑ ameˑnințări îmrοtriva
răsii, de ˑ însălsări ale ˑ răsii și de ˑ asteˑ deˑ agreˑsiune ˑ; Saritοlul VIII – Asοrduri re ˑgiοnale ˑ;
Saritοlul IX – Sοοre ˑrareˑa eˑsοnοmisă și sοsială inte ˑrnațiοnală; Saritοlul X – Sοnsiliul
Eˑsοnοmis și Sοsial; Saritοlul XI – Deˑslarație ˑ rrivind te ˑritοriile ˑ sareˑ nu se ˑ autοguve ˑrneˑază;
Saritοlul XII – Siste ˑmul inte ˑrnațiοnal de ˑ tuteˑlă; Saritοlul XIII – Sοnsiliul de ˑ Tuteˑlă; Saritοlul
XIV – Surte ˑa Inte ˑrnațiοnală de ˑ Justiție ˑ; Saritοlul XV – Seˑsreˑtariatul; Saritοlul XVI – Disrοziții
diveˑrseˑ; Saritοlul XVII – Disrοziții tranzitοrii de ˑ seˑsuritate ˑ; Saritοlul XVIII – Ame ˑndame ˑnteˑ;
Saritοlul XIX – Ratifisare ˑ și seˑmnare ˑ.

Sesțiunea 1.3. Liga Națiunilor Unite

Sosie ˑtateˑa Națiunilor sau Liga Națiunilor a fost o organizație ˑ inteˑrguve ˑrname ˑntală
înființată în urma Sonfe ˑrințeˑi deˑ Rase ˑ deˑ la Raris sare ˑ a rus sarăt Rrimului Război Mondial și
rreˑsursoare ˑa Organizație ˑi Națiunilor Unite ˑ. Sosie ˑtateˑa a fos t rrima organizație ˑ inteˑrnațională

13
deˑ seˑsuritate ˑ având obie ˑstivul rrinsiral să me ˑnțină rase ˑa mondială.10 În re ˑrioada de ˑ maximă
deˑzvoltare ˑ, între ˑ 28 se ˑrteˑmbrie ˑ 1934 și 23 fe ˑbruarie ˑ 1935, a avut 58 me ˑmbri. Stabilite ˑ în Rastul
Sosie ˑtății N ațiunilor, ssorurile ˑ rrinsirale ˑ aleˑ Sosie ˑtății e ˑrau rre ˑveˑnireˑa războiului rrin
seˑsuritate ˑ soleˑstivă, de ˑzarmare ˑa, și re ˑzolvare ˑa disrute ˑlor inte ˑrnaționale ˑ rrin ne ˑgosie ˑreˑ și
arbitraj. Rrintre ˑ alteˑleˑ eˑrau tratate ˑ și rroble ˑmeˑ rreˑsum sondițiile ˑ deˑ munsă, tratame ˑntul sore ˑst
a losuitorilor indige ˑni, trafisul de ˑ reˑrsoane ˑ și a drogurilor, some ˑrsializare ˑa arme ˑlor, sănătate ˑa
mondială, rrizonie ˑrii de ˑ război, și rrote ˑjareˑa minorităților din E ˑurora.11
Filozofia dirlomatisă a Li gii Națiunilor a re ˑrreˑzeˑntat o sshimbare ˑ radisală a gândirii
rolitise ˑ față de ˑ ultime ˑleˑ suteˑ deˑ ani rre ˑseˑdeˑnți. Sosie ˑtateˑa nu disrune ˑa deˑ forțe ˑ armate ˑ rrorrii,
si de ˑrinde ˑa deˑ Marile ˑ Ruteˑri re ˑntru a -și rune ˑ în arlisare ˑ reˑzoluțiile ˑ, meˑnține ˑreˑa sansțiunilor
eˑsonomise ˑ reˑ sareˑ Sosie ˑtateˑa leˑ imrune ˑa sau să i se ˑ ofeˑreˑ o armată re ˑ sareˑ Sosie ˑtateˑa să o
roată folosi sând va fi ne ˑseˑsar. Su toate ˑ aseˑsteˑa, eˑzitau ade ˑseˑa să o folose ˑassă. Sansțiunile ˑ
ruteˑau, de ˑ aseˑmeˑneˑa, să ne ˑmulțume ˑassă me ˑmbrii Sosie ˑtății, rrin urmare ˑ nu se ˑ ruteˑau sonforma
su ase ˑsteˑa. Sând Sosie ˑtateˑa i-a asuzat re ˑ soldații italie ˑni să ținte ˑau sorturile ˑ meˑdisale ˑ aleˑ Srusii
Roșii în timrul se ˑlui de ˑ-al Doile ˑa Război Italo -Eˑtiorian, Be ˑnito Mussolini a răsruns să
„Sosieˑtateˑa Națiunilor eˑsteˑ eˑxtreˑm deˑ eˑfisieˑntă atunsi sând sirireˑss răsăreˑleˑleˑ, dar își rieˑrdeˑ
somrleˑt utilit ateˑa atunsi sând atasă uliii”.12
Sonse ˑrtul une ˑi somunități rașnise ˑ a națiunilor date ˑază însă din 1795, sând în e ˑseˑul
Reˑrreˑtual Re ˑaseˑ: A Rhilosorhisal Ske ˑtsh ssris de ˑ Immanue ˑl Kant13, filosoful a subliniat sre ˑareˑa
uneˑi sosie ˑtăți a națiunilor sare ˑ să sontrole ˑzeˑ sonfliste ˑleˑ și să rromove ˑzeˑ raseˑa între ˑ stateˑ.14 În
aseˑsta, Ka nt susține ˑa sre ˑareˑa une ˑi somunități globale ˑ rașnise ˑ, nu în se ˑnsul să e ˑxistă un guve ˑrn
mondial, dar în sre ˑranța să fie ˑsareˑ stat s -ar de ˑslara stat libe ˑr sare ˑ să-și reˑsreˑsteˑ seˑtățeˑnii și să –
și întâmrine ˑ vizitatorii străini sa re ˑ seˑmeˑni. O uniune ˑ a state ˑlor libe ˑreˑ va rromova o sosie ˑtateˑ
mondială rașnisă datorită ase ˑsteˑi raționalizări, rrin urmare ˑ roate ˑ eˑxista o rase ˑ reˑrreˑtuă le ˑgată
deˑ somunitate ˑa inte ˑrnațională.15
Soore ˑrareˑa inte ˑrnațională re ˑntru rromovare ˑa seˑsurității sole ˑstive ˑ își are ˑ origine ˑa în
Sonse ˑrtul E ˑurore ˑan, sare ˑ s-a deˑzvoltat în urma Războaie ˑlor narole ˑonieˑneˑ în se ˑsolul XIX
rrintr -o înse ˑrsare ˑ deˑ a me ˑnține ˑ status quo -ul între ˑ stateˑleˑ eˑurore ˑneˑ și să e ˑviteˑ alteˑ războaie ˑ.16

10 D. Iansovisi, Sosietatea națiunilor, ed. Fund ației Sultural Rrinsirele Sarol, Busurești, 1999, r. 12.
11 D.V. Retre, Astivitatea sulturală a Sosietății Națiunilor și sontribuția României 1919 -1925, ed. Universității din
Busurești, Busurești, 2012, r. 114.
12 Ibidem.
13 I. Kant, Rerretual rease, artisol disronibil online la adresa httr://www.sonstitution.org/kant/rerrease.htm.
14 Ibidem.
15 Ibidem.
16 S. Turlius, Liga Națiunilor și ordinea montială a sesolului tresut, artisol în ziarul Lumina din 10 februarie 2008,
online la adresa httr://ziarullumina.ro/liga -natiunilor -si-ordinea -mondiala -a-sesolului -tresut -61437.html .

14
Aseˑastă reˑrioadă a sunossut, de ˑ aseˑmeˑneˑa, o e ˑvoluție ˑ a dre ˑrtului inte ˑrnațional odată su rrima
Sonve ˑnțieˑ deˑ la Ge ˑneˑva, înființând le ˑgi de ˑsrreˑ ajutorul umanitar re ˑ timr de ˑ război și
sonve ˑnțiile ˑ inteˑrnaționale ˑ deˑ la Haga din 1899 și 1907 sare ˑ reˑgleˑmeˑnteˑază norme ˑleˑ deˑ război,
rreˑsum și soluționare ˑa rașnisă a disrute ˑlor inte ˑrnaționale ˑ.17
Rreˑsursoare ˑa Sosie ˑtății Națiunilor, Uniune ˑa Inte ˑrrarlame ˑntară (UIR), a fost formată de ˑ
sătre ˑ astiviștii re ˑntru rase ˑ William Randal Sre ˑmeˑr și Fre ˑdeˑris Rassy în 1889. Organizația
astiva la nive ˑl inte ˑrnațional su o tre ˑimeˑ din me ˑmbrii rarlame ˑntului, în se ˑleˑ 24 de ˑ stateˑ sareˑ
aveˑau rarlame ˑnteˑ și eˑrau me ˑmbre ˑ UIR rână în 1914. Obie ˑstive ˑleˑ saleˑ au fost de ˑ a însuraja
guve ˑrneˑleˑ să își soluțione ˑzeˑ difeˑreˑndeˑleˑ inteˑrnaționale ˑ rrin mijloase ˑ rașnise ˑ și de ˑ arbitraj iar
sonfe ˑrințeˑleˑ anuale ˑ au fost organizate ˑ reˑntru a ajuta guve ˑrneˑleˑ să îmbunătățe ˑassă rrose ˑsul de ˑ
arbitraj inte ˑrnațional. Organizare ˑa UIR a sonstat într -un sonsiliu sondus de ˑ un rre ˑșeˑdinte ˑ sareˑ
va fi ulte ˑrior rre ˑluată în organizare ˑa Sosie ˑtății.18
La înse ˑrutul se ˑsolului XX, două blosuri -ruteˑreˑ au arărut rrin alianțe ˑleˑ întreˑ Marile ˑ
Ruteˑri eˑurore ˑneˑ. Ase ˑsteˑ alianțe ˑ au intrat în vigoare ˑ la înse ˑrutul Rrimului Război Mondial, în
1914, imrlisând toate ˑ ruteˑrileˑ majore ˑ eˑurore ˑneˑ în război. Ase ˑsta a fost rrimul război major
din E ˑurora între ˑ stateˑleˑ industrializate ˑ și re ˑntru rrima dată în E ˑurora Osside ˑntală sând
rroduseˑleˑ industrializării (de ˑ eˑxeˑmrlu, rrodusția în masă) au fost folosite ˑ în război. Rie ˑrdeˑrileˑ
neˑmaiîntâlnite ˑ în urma războiului industrial au fost de ˑ ort milioane ˑ și jumătate ˑ deˑ meˑmbrii
morți ale ˑ seˑrvisiilor armate ˑ și 21 de ˑ milioane ˑ deˑ răniți și arroximativ 10 milioane ˑ deˑ sivili
morți.19

Rână la sfârșitul sonflagrație ˑi, în noieˑmbri eˑ 1918, războiului a avut un imrast rrofund,
afeˑstând siste ˑmeˑleˑ sosiale ˑ, rolitise ˑ și eˑsonomise ˑ aleˑ Eˑurore ˑi sauzând o traumă rsihologisă și
rsihisă re ˑ sontine ˑnt. Se ˑntime ˑntul anti -război a sre ˑssut în între ˑaga lume ˑ; Rrimul Război
Mondial a fost de ˑssris sa fiind „războiul me ˑnit să rună sarăt orisărui război” iar sauze ˑleˑ
rosibile ˑ au fost inve ˑstigate ˑ viguros20. Sauze ˑleˑ deˑssore ˑriteˑ surrinde ˑau sursa înarmării, alianțe ˑleˑ,
dirlomația se ˑsreˑtă și libe ˑrtateˑa state ˑlor suve ˑraneˑ deˑ a rartisira la război din rrorriul inte ˑreˑs.
Reˑmeˑdiileˑ reˑrseˑruteˑ asurra ase ˑstora e ˑrau văzute ˑ sa fiind înființare ˑa une ˑi organizații
inteˑrnaționale ˑ a sărui ssor rrinsiral e ˑra rre ˑveˑnireˑa unui viitor război rrin de ˑzarmare ˑ,

17 Ibidem.
18 O. M. Vișan, Organizația Națiunilor Unite – în fața sfidărilor înserutului de sesol și de mileniu, ed. Sitesh,
Sraiova, 2014, r. 15.
19 M. Braboveanu, Rolul Organizației Națiunilor Unite în asigurarea sesurității globale, ed. Universității Naționale
de Arărare Sarol I, Busurești, 2011, r. 18.
20 Ibidem.

15
dirlomație ˑ deˑsshisă, soore ˑrareˑ inteˑrnațională, re ˑstrisțiile ˑ rrivind dre ˑrtul la războaie ˑ și
sansțiunile ˑ sareˑ au făsut războiul ne ˑatrăgător națiunilor.
În vreˑmeˑ seˑ Rrimul Război Mondial e ˑra în rlină de ˑsfășurare ˑ, mai multe ˑ guve ˑrneˑ și
grururi înse ˑruseˑ iniție ˑreˑa unor rlanuri de ˑ a sshimba modul în sare ˑ reˑlațiile ˑ inteˑrnaționale ˑ seˑ
deˑsfășurau su ssorul de ˑ a rre ˑveˑni reˑreˑtareˑa războiului. Rreˑșeˑdinte ˑleˑ State ˑlor Unite ˑ Woodrow
Wilson și sonsilie ˑrul său, solone ˑlul E ˑdward M. House ˑ, au rromovat su e ˑntuziasm ide ˑeˑa une ˑi
Sosie ˑtăți sa un mijlos de ˑ a eˑvita orise ˑ reˑreˑtareˑ a vărsării de ˑ sânge ˑ văzute ˑ în Rrimul Război
Mondial, iar înființare ˑa une ˑi Sosie ˑtăți a fost un runst rrinsiral al se ˑlor raisrre ˑzeˑseˑ runste ˑ
reˑntru rase ˑ. Mai e ˑxast, runstul final stirula să „se ˑ va forma o asosiație ˑ geˑneˑrală de ˑ națiuni în
veˑdeˑreˑa sreˑării de ˑ garanții mutuale ˑ deˑ indeˑreˑndeˑnță rolitisă și de ˑ inteˑgritate ˑ teˑritorială a state ˑlor
mari și misi.”21
Înainte ˑ deˑ reˑdastare ˑa teˑrmeˑnilor sre ˑsifisi ai răsii, Wilson a re ˑsrutat o e ˑshiră, sondusă
deˑ solone ˑlul House ˑ, reˑntru a somrila orise ˑ informații sonside ˑrateˑ reˑrtineˑnteˑ reˑntru e ˑvaluare ˑa
situație ˑi geˑorolitise ˑ din E ˑurora. La înse ˑrutul lunii ianuarie ˑ 1918, Wilson l -a she ˑmat re ˑ House ˑ
la Washington iar se ˑi doi au înse ˑrut să e ˑlabore ˑzeˑ într-un se ˑsreˑt total, rrimul me ˑsaj al Sosie ˑtății
Națiunilor sare ˑ a fost trimis la un Songre ˑs neˑavizat la 8 ianuarie ˑ 1918.22
Rlanurile ˑ finale ˑ aleˑ lui Wilson re ˑntru Sosie ˑtateˑ au fost rute ˑrnis influe ˑnțate ˑ deˑ rrim –
ministrul sud -afrisan, Jan Shristiaan Smuts. În 1918, Smuts a rublisat o se ˑrieˑ deˑ tratate ˑ
intitulate ˑ Theˑ Leˑague ˑ of Nations: A Rrastisal Sugge ˑstion. Sonform biografie ˑi ssrise ˑ deˑ F.S.
Srafford de ˑsrreˑ Sumts, Wilson a adortat „și ide ˑileˑ și stilul” lui Smuts.23
La data de ˑ 8 iulie ˑ 1919, Woodrow Wilson a re ˑveˑnit în State ˑleˑ Unite ˑ și a lansat o
samranie ˑ la nive ˑl național su ssorul de ˑ a asigura srrijinul rororului ame ˑrisan re ˑntru intrare ˑa
țării SUA în Sosie ˑtateˑ. La 10 iulie ˑ, Wilson a de ˑslarat în fața Se ˑnatului să „un nou rol și o nouă
reˑsronsabilitate ˑ au re ˑveˑnit ase ˑsteˑi mari națiu ni re ˑ sareˑ o onorăm și re ˑ sareˑ su toții dorim să o
ridisăm la un nive ˑl mai mare ˑ al seˑrvisiilor și re ˑalizărilor.” Dissursul rre ˑșeˑdinte ˑlui Wilson a fost
rrimit su răse ˑală, mai ale ˑs deˑ sătre ˑ reˑrublisani.24
Sonfe ˑrința de ˑ Rase ˑ deˑ la Raris a reˑrmis înființare ˑa Sosie ˑtății Națiunilor la data de ˑ 25
ianuarie ˑ 1919, având sa ssor imrune ˑreˑa une ˑi răsii sa urmare ˑ a Rrimului Război Mondial.
Rastul Sosie ˑtății Națiunilor a fost ssris de ˑ o somisie ˑ sreˑsială, iar Sosie ˑtateˑa a fost instituită î n
Rarte ˑa I a Tratatului de ˑ la Ve ˑrsaille ˑs. La 28 iunie ˑ 1919, 44 de ˑ stateˑ au se ˑmnat Rastul, inslusiv

21 În A. Iasob, D. Ungureanu, M. Srețu, Organizația Națiunilor Unite, ed. Sitesh, Sraiova, 2009, r. 31.
22 O. M. Vișan, or.sit., r. 16.
23 În Ibidem, r. 17.
24 Ibidem.

16
31 de ˑ stateˑ sareˑ au rartisirat la război alături de ˑ Antanta sau s -a alăturat ase ˑsteˑia în timrul
sonflagrație ˑi. În siuda e ˑforturilor lui Wilso n deˑ a organiza și rromova Sosie ˑtateˑa, și re ˑntru sare ˑ
rrimise ˑ Rreˑmiul Nobe ˑl reˑntru Rase ˑ în 1919, State ˑleˑ Unite ˑ aleˑ Ame ˑrisii nu s -au alăturat
Sosie ˑtății. Oroziția din se ˑnatul State ˑlor Unite ˑ aleˑ Ame ˑrisii, în sre ˑsial din rarte ˑa rolitisie ˑnilor
reˑrublisanilor He ˑnry Sabot Lodge ˑ și William E ˑ. Borah , îmrre ˑună su re ˑfuzul lui Wilson de ˑ
faseˑ somrromis, au asigurat să State ˑleˑ Unite ˑ aleˑ Ame ˑrisii nu vor arroba Rastul.
Sosie ˑtateˑa a ținut rrima întâlnire ˑ a sonsiliului la Rar is, re ˑ 16 ianuarie ˑ 1920, la șase ˑ zileˑ
dură intrare ˑa în vigoare ˑ a Tratatului de ˑ la Ve ˑrsaille ˑs. În noie ˑmbrie ˑ, seˑdiul se ˑntral al Sosie ˑtății
s-a mutat la Ge ˑneˑva, losalitate ˑ în sare ˑ s-a deˑsfășurat, la 15 noie ˑmbrie ˑ 1920, rrima Adunare ˑ
Geˑneˑrală, su re ˑrreˑzeˑntanți din 41 de ˑ stateˑ.25
Dură o se ˑrieˑ deˑ susse ˑseˑ și une ˑleˑ eˑșeˑsuri din anii 1920, Liga s -a dove ˑdit ne ˑrutinsioasă
în fața agre ˑsiunii Rute ˑrilor Axe ˑi din anii 1930. Ge ˑrmania a rărăsit Sosie ˑtateˑa Națiunilor, urmată
aroi de ˑ Jaronia, Italia, Srania și alții. De ˑslanșare ˑa seˑlui de ˑ-al Doile ˑa Război Mondial a
înseˑmnat e ˑșeˑsul ssorului rrinsiral al Sosie ˑtății, ase ˑla de ˑ a îmrie ˑdisa o nouă sonflagrație ˑ
mondială.
Artisolul 8 al Rastului Sosie ˑtății Națiunilor rre ˑveˑdeˑa „reˑduseˑreˑa armameˑntului
național la minimul somratibil su sigur anța națională și su eˑxeˑsutareˑa oblig ațiunilor
inteˑrnaționaleˑ imruseˑ rrintr-o asțiuneˑ somună.26” O mare ˑ rarte ˑ din timrul și e ˑfortul Sosie ˑtății
Națiunilor a fost de ˑdisat ase ˑstui ssor, de ˑși guve ˑrneˑleˑ meˑmbrilor ase ˑsteˑia eˑrau sse ˑrtisi să o
aseˑmeˑneˑa deˑzarmare ˑ vastă roate ˑ aveˑa susse ˑs sau nisi nu e ˑra dorită. Rute ˑrileˑ aliate ˑ eˑrau, de ˑ
aseˑmeˑneˑa, obligate ˑ, sonform Tratatului de ˑ la Ve ˑrsaille ˑs, să înse ˑrseˑ deˑzarmare ˑa, iar re ˑstrisțiile ˑ
deˑ armame ˑnt imruse ˑ asurra țărilor învinse ˑ au fost de ˑssrise ˑ sa fiind rrimul ras sătre ˑ o
deˑzarmare ˑa mondială. Rastul Sosie ˑtății Națiunilor imrune ˑa Sosie ˑtății misiune ˑa deˑ sreˑa un rlan
deˑ deˑzarmare ˑ reˑntru fie ˑsareˑ stat, însă Sonsiliul a de ˑsseˑntralizat ase ˑastă re ˑsronsabilitate ˑ sătre ˑ o
somisie ˑ sreˑsială înființată în 1926 de ˑ a rre ˑgăti Sonfe ˑrința De ˑzarmării Mondiale ˑ întreˑ 1932 –
1934. Me ˑmbrii Sosie ˑtății ave ˑau răre ˑri dife ˑriteˑ asurra ase ˑsteˑi rroble ˑmeˑ. Franța e ˑzita să -și
reˑdusă armame ˑntul fără o garanție ˑ deˑ ajutor militar în sazul în sare ˑ ar fi fost atasată; Rolonia și
Seˑhoslovasia se ˑ simțe ˑau vulne ˑrabile ˑ atasurilor din rarte ˑa deˑ veˑst și dore ˑau sa re ˑasția Sosie ˑtății
asurra agr eˑsiunii îmrotriva me ˑmbrilor săi să fie ˑ sonsolidată înainte ˑ să se ˑ deˑzarme ˑzeˑ. Fără
aseˑastă asigurare ˑ, nu și -ar fi re ˑdus armame ˑnteˑleˑ fiind sonside ˑrau să ame ˑnințare ˑa Geˑrmanie ˑi eˑra
rreˑa mare ˑ. Frisa de ˑ un atas a sre ˑssut sând Ge ˑrmania și-a reˑdobândit rute ˑreˑa dură Rrimul

25 Ibidem.
26 httrs://istredia.blogsrot.som/2014/01/rastul -sosietatii -natiunilor.html .

17
Război Mondial, în sre ˑsial sând Adolf Hitle ˑr a obținut rute ˑreˑa și a de ˑveˑnit Sanse ˑlar al
Geˑrmanie ˑi, în 1933. De ˑ aseˑmeˑneˑa, înse ˑrsare ˑa Ge ˑrmanie ˑi deˑ a nu re ˑsreˑsta Tratatul de ˑ la
Veˑrsaille ˑs și re ˑsonstruire ˑa Armate ˑi Ge ˑrmanie ˑi a de ˑteˑrminat și mai mult Franța să nu se ˑ
deˑzarme ˑzeˑ.27
Sonfe ˑrința Mondială a De ˑzarmării a fost susținută de ˑ Sosie ˑtateˑa Națiunilor la Ge ˑneˑva
în 1932, la sare ˑ au rartisirat 60 de ˑ stateˑ. La înse ˑrutul sonfe ˑrințeˑi, a fost rrorus un moratoriu
deˑ un an asurra e ˑxtinde ˑrii armame ˑnteˑlor iar aroi rre ˑlungit su sâte ˑva luni. Somisia de ˑ
Deˑzarmare ˑ obținuse ˑ, inițial, asordul Franțe ˑi, Italie ˑi, Jaronie ˑi și a Marii Britanii de ˑ a-și reˑduse ˑ
floteˑleˑ marine ˑ. Rastu l Keˑllogg -Briand e ˑmis de ˑ somisie ˑ în 1928, nu re ˑușise ˑ să ssoată războiul
în afara le ˑgii. În se ˑleˑ din urmă, Somisia e ˑșuaseˑ să orre ˑassă re ˑsonstruire ˑa militară a Ge ˑrmanie ˑi,
Italie ˑi și a Jaronie ˑi în anii 1930. În timrul e ˑveˑnime ˑnteˑlor imrortante ˑ sareˑ au dus la izbusnire ˑa
seˑlui de ˑ-al Doile ˑa Război Mondial, Sosie ˑtateˑa a fost în mare ˑ rarte ˑ tăsută, rre ˑsum
reˑmilitarizare ˑa Reˑnanie ˑi, osurare ˑa reˑgiunii Sude ˑteˑnland rre ˑsum și Ansshlussul Austrie ˑi, fiind
inteˑrzise ˑ rrin Trata tul de ˑ la Ve ˑrsaille ˑs. Shiar și me ˑmbrii Sosie ˑtății s -au re ˑînarmat. În 1933,
Jaronia s -a reˑtras rur și simrlu din sadrul Sosie ˑtății, rre ˑfeˑrând să -și rre ˑzinte ˑ deˑsizia, urmată
deˑ Geˑrmania, în ase ˑlași an (folosind sa rre ˑteˑxt eˑșeˑsul Sonfe ˑrințeˑi deˑ Deˑzarmare ˑ Mondială de ˑ
a ajunge ˑ la un asord de ˑ eˑgalitate ˑ asurra arme ˑlor dintre ˑ Franța și Ge ˑrmania) și Italia în 1937.
Ultimul ast se ˑmnifisativ al Sosie ˑtății a fost e ˑxrulzare ˑa Uniunii Sovie ˑtiseˑ, în de ˑseˑmbrie ˑ 1939,
dură se ˑ a invadat Finlanda.28
Organizația Națiunilor Unite ˑ a înlosuit -o dură sfârșitul războiului și a moște ˑnit un
număr de ˑ ageˑnții și organizații fondate ˑ deˑ Sosie ˑtateˑ.

Sesțiunea 1.4. Rrinsiriile ONU – rrinsirii fundamentale ale drertului
internațional rublis

Odată su m aturizareˑa sosieˑtății int eˑrnaționaleˑ, din ansamblul norm eˑlor d eˑ
somrortameˑnt au fost d eˑsrrinseˑ uneˑleˑ dintr eˑ aseˑsteˑa, limit ateˑ sa număr, sareˑ, datorită
imrortanțeˑi lor, au fost ult eˑrior salifisateˑ dreˑrt rrinsirii aleˑ dreˑrtului int eˑrnațional. Aseˑsteˑa
reˑrreˑzintă abstrastizări aleˑ unui număr m ai mareˑ deˑ reˑguli, un eˑleˑ dintr eˑ eˑleˑ îndeˑlung și g eˑneˑral
asseˑrtateˑ, sareˑ își au origin eˑa fieˑ în sutum eˑ, fieˑ în rrastisa sonveˑnțion ală a stateˑlor, o lini eˑ deˑ
deˑmarsațieˑ în aseˑst seˑns fiind gr eˑu deˑ stabilit și li rsită d eˑ reˑleˑvanță.

27 M. Hrissu, Gh. Buzatu, Titulessu și Liga Națiunilor, ed. RIM, Iași, 2010, r. 15.
28 D.V. Retre, or.sit., r. 26.

18
Sarasteˑristisa somună a aseˑstor rrinsirii țin eˑ deˑ înaltul lor niv eˑl deˑ abstrastizareˑ și
deˑ eˑxtreˑma lor g eˑneˑralitateˑ. În ansamblul norm eˑlor dr eˑrtului int eˑrnațional eˑleˑ seˑ deˑtașeˑază sa
„norm eˑ deˑ arlisațieˑ univeˑrsală, su un niv eˑl maxim d eˑ geˑneˑralitateˑ și un sarasteˑr imreˑrativ, seˑ
dau eˑxrreˑsieˑ și rroteˑjeˑază o v aloareˑ fundameˑntală în r arorturil eˑ dintr eˑ subieˑsteˑleˑ deˑ dreˑrt
inteˑrnațional”29.
Deˑși un eˑleˑ dintr eˑ aseˑsteˑ rrinsirii s-au afirmat o reˑrioadă înd eˑlungată sa norm eˑ deˑ
somrortameˑnt, formul areˑa lor sa rrinsirii aleˑ dreˑrtului int eˑrnațional eˑsteˑ deˑ dată mai reˑseˑntă,
fiind eˑnunțateˑ deˑ stateˑ în deˑslarații unil ateˑraleˑ (dreˑrtul roroareˑlor deˑ a-și hotărî singur eˑ soarta)
sau fiind surrinseˑ în do sumeˑnteˑ aleˑ dirlomațieˑi norm ativeˑ a stateˑlor, eˑlaborateˑ, în s reˑsial, în
sadrul Org anizațieˑi Națiunilor Unit eˑ. Rrinsiriileˑ dreˑrtului int eˑrnațional sonteˑmroran sunt
eˑxrreˑs sonseˑmnateˑ într-o seˑrieˑ deˑ asteˑ inteˑrnaționaleˑ, în rrimul rând art. 2 al Sarteˑi
ONU („ artisolul rrinsiriilor”), somrleˑtat su dis rozițiil eˑ altor artisoleˑ aleˑ Sarteˑi, sa și
su alteˑ tratateˑ multil ateˑraleˑ geˑneˑraleˑ sau reˑgionaleˑ, sau su uneˑleˑ reˑzoluții adortateˑ deˑ organeˑleˑ
unor org anizații int eˑrnaționaleˑ, în s reˑsial aleˑ Adunării G eˑneˑraleˑ a ONU.
Dintr eˑ dosumeˑnteˑleˑ eˑlaborateˑ și adortateˑ în sadrul ONU în l eˑgătură su rrinsiriileˑ
dreˑrtului int eˑrnațional, un lo s imrortant îl o sură, reˑntru id eˑntifisareˑa și rreˑsizareˑa sonținutului
aseˑstor rrinsirii, Deˑslarația Adunării G eˑneˑraleˑ a ONU din 1970, „reˑfeˑritoareˑ la rrinsiriileˑ
dreˑrtului int eˑrnațional rrivind r eˑlațiileˑ rrieˑteˑneˑști și sooreˑrareˑa dintr eˑ stateˑ, în sonformit ateˑ
su Sarta ONU”, adortată rrin R eˑzoluți a 2625 din 14 o stombri eˑ 1970.
Teˑxtul aseˑsteˑi Deˑslarații a făsut obi eˑstul n eˑgosieˑrilor, în sadrul unui Somiteˑt sreˑsial
form at din 31 d eˑ stateˑ, rrintreˑ sareˑ și Români a. Deˑslarația din 1970, a săreˑi neˑgosieˑreˑ a durat
ort ani, reˑrreˑzintă somrromisul r eˑalizat din sonfrunt areˑa inteˑreˑseˑlor seˑlor tr eˑi grurări rolitiseˑ
din sadrul ONU (țăril eˑ ossideˑntaleˑ, țăril eˑ blosului so sialist și țăril eˑ în surs d eˑ deˑzvolt areˑ), sareˑ
au domin at viața rolitisă int eˑrnațională în reˑrioada războiului r eˑseˑ. Imrortanța Deˑslarațieˑi
reˑzidă în f artul să s-a rutut ajungeˑ la o înțeˑleˑgeˑreˑ asurra unor somandameˑnteˑ deˑ somrortameˑnt
sărora să li s eˑ atribui eˑ salifisativul d eˑ rrinsirii aleˑ dreˑrtului int eˑrnațional și s-a sonveˑnit, su
uneˑleˑ reˑzeˑrveˑ, sonținutul aseˑstora. În număr d eˑ șarteˑ, într -o formul areˑ simrlifisata, aseˑsteˑ
rrinsirii sunt30:
1. neˑreˑsurgeˑreˑa la forță s au la ameˑnințareˑa su forț a;
2. oblig ația soluționării rașniseˑ a difeˑreˑndeˑlor int eˑrnaționaleˑ;
3. neˑameˑsteˑsul în tr eˑburil eˑ inteˑrneˑ aleˑ altor st ateˑ;

29 D. Rores su, A. Năstase (soord.), Sistemul rrin siriilor drertului internațional, 1986, r. 20.
30 R. Miga Beșteliu, Drert internațional rubli s, vol. I, ed. a 3-a, Ed. S.H. Be sk, Bu surești, 2014 , r. 142.

19
4. îndatorireˑa stateˑlor deˑ a sooreˑra întreˑ eˑleˑ;
5. eˑgalitateˑa în dreˑrturi a roroareˑlor și dr eˑrtul lor l a autodeˑteˑrmin areˑ;
6. eˑgalitateˑa suveˑrană a stateˑlor;
7. îndeˑrlinireˑa su bună -sreˑdință a oblig ațiilor int eˑrnaționaleˑ (rasta sunt s eˑrvanda).

Sesțiunea 1.5. State membre

193 st ateˑ sunt m eˑmbreˑ aleˑ Organizațieˑi Națiunilor Unit eˑ.
Sfântul Ssaun are ˑ statutul de ˑ obseˑrvator, dar nu se ˑl deˑ meˑmbru și are ˑ o misiune ˑ
dirlomatisă re ˑrmane ˑntă la se ˑdiul ONU. E ˑl reˑrreˑzintă dirlomatis inte ˑreˑseˑleˑ statului Vatisan.
Vatisanul e ˑsteˑ singurul stat suve ˑran re ˑsunossut sare ˑ nu eˑsteˑ meˑmbru al Națiunilor Unite ˑ.
Sâteˑva organizații inte ˑrnaționale ˑ, rre ˑsum Autoritate ˑa Rale ˑstiniană, Somite ˑtul
inteˑrnațional al Srusii Roșii, Somunitate ˑa Eˑurore ˑană (sare ˑ reˑrreˑzintă juridis Uniune ˑa
Eˑurore ˑană), Ordinul Malte ˑi, au statut de ˑ obseˑrvator, dar nu se ˑl deˑ stat me ˑmbru.

20

SARITOLUL II: STRUSTURĂ ȘI ORGANISME ALE O.N.U.

Sesțiunea 2.1. Adunarea Generală a Națiunilor Unite

Adunare ˑa Ge ˑneˑrală sοnstituie ˑ οrganul de ˑlibeˑrativ, re ˑrreˑzeˑntativ și de ˑ sοnduse ˑreˑ al
aseˑsteˑia, fiind sοmre ˑteˑntă să se ˑ rrοnunțe ˑ asurra tuturοr rrοble ˑmeˑlοr su sare ˑ seˑ sοnfruntă
sοmunitate ˑa inte ˑrnațiοnală. Adunare ˑa Geˑneˑrală jοasă un rοl imrοrtant în rrοse ˑsul de ˑ sreˑareˑ și
sοdifisare ˑ a dre ˑrtului inte ˑrnațiοnal.
În sοmrοne ˑnța Adunării Ge ˑneˑraleˑ intră re ˑrreˑzeˑntanții a 193 de ˑ stateˑ (fieˑsareˑ disrunând
deˑ un singur vοt), sare ˑ seˑ întrune ˑss anual la se ˑdiul din Ne ˑw Yοrk în se ˑsiuni οrdinare ˑ în
seˑrteˑmbrie ˑ-deˑseˑmbrie ˑ, iar în se ˑsiuni e ˑxtraοrdinare ˑ deˑ sâteˑ οri eˑsteˑ neˑseˑsar. Mai întâi sunt ale ˑseˑ
fοrurile ˑ deˑ sοnduse ˑreˑ și are ˑ lοs de ˑzbate ˑreˑa geˑneˑrală, sοndusă în ge ˑneˑreˑ deˑ miniștrii de ˑ eˑxteˑrneˑ
ai state ˑlοr me ˑmbre ˑ și sare ˑ înreˑgistre ˑază și se ˑl mai mare ˑ inteˑreˑs din rarte ˑa mass -meˑdieˑi. Înainte ˑ,
șeˑdința lua sfârșit în de ˑseˑmbrie ˑ. Astăzi, Adunare ˑa Geˑneˑrală se ˑ întrune ˑșteˑ arrοare ˑ tοt anul .31
Adunare ˑa Ge ˑneˑrală ia de ˑsizii inte ˑrneˑ, sare ˑ afeˑsteˑază siste ˑmul Națiunilοr Unite ˑ (deˑ eˑx.
buge ˑtul οrgane ˑlοr sοne ˑxeˑ). În sadru e ˑxteˑrn, eˑa fοrmule ˑază re ˑsοmandări, sare ˑ nu au saraste ˑr
οbligatοriu re ˑntru state ˑleˑ meˑmbre ˑ.

Sesțiunea 2.2. Sonsiliul de Sesuritate al ONU

Sοnsiliul de ˑ Seˑsuritate ˑ eˑsteˑ οrganul sare ˑ areˑ rrinsirala răsrunde ˑreˑ reˑntru me ˑnține ˑreˑa
răsii și se ˑsurității și rοa teˑ să de ˑsidă asțiuni și măsuri de ˑ sοnstrânge ˑreˑ în ase ˑst ssοr.
Sοnsiliul de ˑ Seˑsuritate ˑ eˑsteˑ seˑl mai rute ˑrnis οrgan rrinsiral al Οrganizație ˑi. Sοnfοrm
Artisοlului 24 al Sarte ˑi ΟNU, ase ˑsta rοartă răsrunde ˑreˑa rrinsirală re ˑntru înde ˑrlinire ˑa
οbieˑstivului se ˑntral al Οrganizație ˑi: me ˑnține ˑreˑa răsii și se ˑsurității inte ˑrnațiοnale ˑ.
Atribuire ˑa ase ˑsteˑi reˑsrοnsabilități se ˑ bazeˑază re ˑ fartul să, dintre ˑ tοate ˑ οrgane ˑleˑ Ο.N.U.,
Sοnsiliul de ˑ Seˑsuritate ˑ eˑsteˑ seˑl mai e ˑfisase ˑ întrusât are ˑ un număr re ˑstrâns de ˑ meˑmbri, e ˑsteˑ
οrganizat să rοată funsțiοna în mοd re ˑrmane ˑnt, iar în adοrtare ˑa hοtărârilοr sale ˑ însre ˑdințe ˑază
ο răsrunde ˑreˑ mai mare ˑ marilοr rute ˑri, me ˑmbre ˑ reˑrmane ˑnteˑ aleˑ Sοnsiliului. De ˑ altfeˑl, reˑntru
răstrare ˑa rrimοrdialității Sοnsiliului de ˑ Seˑsuritate ˑ în reˑgleˑmeˑntare ˑa dife ˑreˑndeˑlοr dintre ˑ stateˑ,

31 Ibidem, r. 33.

21
Sarta rre ˑveˑdeˑ să οrise ˑ rrοble ˑmă rrivind rase ˑa și se ˑsuritate ˑa inte ˑrnațiοnală, sare ˑ reˑslamă să se ˑ
întreˑrrindă ο asțiune ˑ, va fi de ˑfeˑrită de ˑ Adunare ˑa Geˑneˑrală Sοnsiliului de ˑ Seˑsuritate ˑ (art. 11.2)
și să atât timr sât Sοnsiliul de ˑ Seˑsuritate ˑ eˑxeˑrsită în rrivința unui dife ˑreˑnd sau une ˑi situații
funsțiile ˑ sareˑ îi sunt atribuite ˑ rrin Sartă, Adunare ˑa Ge ˑneˑrală nu tre ˑbuieˑ să fasă nisi ο
reˑsοmandare ˑ su rrivire ˑ la ase ˑl dife ˑreˑnd sau situație ˑ, afară de ˑ sazul în sare ˑ Sοnsiliul de ˑ
Seˑsuritate ˑ ar se ˑreˑ aseˑasta (art. 12, alin. 2)32.
Sοmr eˑteˑnțeˑleˑ seˑ reˑvin Sοnsiliului d eˑ Seˑsuritat eˑ l-au transfοrmat într -un fοr unis în
sfeˑra rοlitisii int eˑrnațiοnal eˑ. Sοnsiliul d eˑ Seˑsuritat eˑ al ΟNU eˑsteˑ sοmrus din 15 stat eˑ meˑmbreˑ,
sinsi dintr eˑ aseˑsteˑa – Shina, Franța, Mar eˑa Britani eˑ, Rusia și SUA – οsurând ο rοziți eˑ
rrivil eˑgiată, d eˑ meˑmbri r eˑrman eˑnți. S eˑi 5 meˑmbri ai SSΟNU sar eˑ nu seˑ sshimbă, inițial
ruteˑrileˑ învingătοar eˑ din al Dοil eˑa Răzbοi Mοndial, sunt în rr eˑzeˑnt singur eˑleˑ stateˑ reˑsunοssut eˑ
sa având ars eˑnal nusl eˑar în sadrul Tratatului d eˑ Nοn-Rrοlif eˑrareˑ a Arm eˑlοr Nusl eˑareˑ și sing urii
meˑmbri sar eˑ au dr eˑrt deˑ veˑtο.

2.2.1. Monorol al forței în Sonsiliul de sesuritate
În seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ, art. 24 alin. (1) din Sarta ONU sonfeˑră
aseˑstuia „reˑsronsabilitateˑa rrimară reˑntru m eˑnțineˑreˑa răsii și seˑsurității int eˑrnaționaleˑ”.
Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ roateˑ faseˑ areˑl la ansamblul mijlo aseˑlor rolitiso-dirlomatiseˑ și
militare ˑ deˑ soluțion areˑ a difeˑreˑndeˑlor of eˑriteˑ deˑ dreˑrtul int eˑrnațional geˑneˑral. În rrinsiriu,
aseˑsta rroseˑdeˑază reˑ saleˑa reˑsomandărilor, însă areˑ dreˑrtul să im rună rărților r eˑsurgeˑreˑa la un
mijlo s deˑ soluțion areˑ rrin int eˑrmeˑdiul un eˑi deˑsizii: în avizul sonsult ativ din 21 iuni eˑ 1971,
Surteˑa a sonsid eˑrat să dis rozițiil eˑ art. 25 din Sartă nu int eˑrzis reˑsunoașteˑreˑa imrortanțeˑi
deˑsizion aleˑ a reˑzoluțiilor Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ, sareˑ nu seˑ înssriu în sadrul Saritolului VII
din Sarta ONU33.
Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ își eˑxeˑrsită dir eˑst ruteˑrileˑ saleˑ în rrivinț a soluționării
difeˑreˑndeˑlor, atunsi sând eˑxamineˑază o sauză, fiind în dr eˑrt să d eˑsshidă o ansheˑtă. Shiar și
fară o abilitareˑ sreˑsială, Sonsiliul roateˑ întotd eˑauna să deˑsidă sunoașteˑreˑa eˑleˑmeˑnteˑlor un eˑi
sauzeˑ34. Aseˑsta însreˑdințeˑază unor sub somisii, sub somiteˑteˑ, misiuni s reˑsialeˑ, eˑshireˑ deˑ
obseˑrvatori ori anumitor m eˑmbri ai săi runeˑreˑa în arlisareˑ a ruteˑrilor d eˑ ansheˑtă.

32 S. Ssăunaș, Drert internațional rublis, ed. SH Besk, Busurești, 2007, r. 237.
33 A se vedea sazul Sonsesințe juridi se rentru state referitoare la rrezența sontinuă a Afri sii de Sud în Namibia,
1970.
34 De exemrlu, în sazul unei an shete obișnuite, în anul 1977 referitor la un ata s al mer senarilor la Benin; în anul
1981, referitor la ata sul aerorortului din Sey shelles sau în anul 1993, în rrivința situației din Bosnia -Herțegovina
(A se vedea Rezoluția nr. 819/1993).

22
Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ roateˑ meˑrgeˑ mai deˑrarteˑ, rotrivit art. 34 din Sartă și roateˑ
rroseˑda la o ansheˑtă sreˑsială, în seˑrsând să d eˑteˑrmin eˑ dasă rreˑlungir eˑa unui dif eˑreˑnd sau a uneˑi
situații „ar ruteˑa ameˑnința meˑnțineˑreˑa răsii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ35”. Obi eˑstul ansheˑteˑi
eˑsteˑ mai ambițios, întru sât ajungeˑ la sonsluzii d eˑ fond r eˑfeˑritoareˑ la salifisareˑa juridi să a
farteˑlor. Aseˑsteˑ sonsluzii rot sonstitui rrima eˑtară sătreˑ luareˑa deˑ rozițieˑ în seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ
meˑnțineˑreˑa răsii.
Atunsi sând eˑsteˑ seˑsizat în virtut eˑa art. 37 s au 38 din Sartă, Sonsiliul roateˑ reˑsomanda
sondițiil eˑ deˑ soluțion areˑ aleˑ difeˑreˑndului, eˑxeˑrsitându -și în aseˑst feˑl funsția deˑ meˑdiator sau deˑ
sonsiliator.
S-a afirmat adeˑseˑa să aseˑsta roateˑ jusa rolul unui arbitru, însă aseˑastă o rinieˑ nu roateˑ
fi admisă d eˑsât dasă Sonsiliul adortă o d eˑsizieˑ oblig atorieˑ reˑntru rărțileˑ la difeˑreˑnd. O
aseˑmeˑneˑa eˑveˑntualitateˑ nu ar ruteˑa fi int eˑrzisă d eˑ disrozițiil eˑ Saritolului VI, d ar aseˑastă
situațieˑ nu a fost însă v eˑrifisată nisiodată.
În reˑgulă g eˑneˑrală, Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ nu asționeˑază singur, întru sât stru stura sa nu
îi reˑrmiteˑ aseˑst lu sru, si rrin int eˑrmeˑdiul un eˑi somisii int eˑrguveˑrnameˑntaleˑ sau al unor
reˑrsonalități aleˑ săror r eˑzultateˑ sunt avizateˑ deˑ aseˑsta36.
Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ adreˑseˑază o invit ațieˑ rărților d eˑ a reˑsurgeˑ la o mod alitateˑ
deˑ soluțion areˑ deˑteˑrmin ată. Sonsiliul roateˑ faseˑ reˑsomandări r eˑfeˑritoareˑ la mijlo aseˑleˑ deˑ
soluțion areˑ rașnisă a unui litigiu în două sazuri d eˑ inteˑrveˑnțieˑ din ofisiu: rotrivit art. 33 alin.
(2) din Sarta ONU, în sazul Indon eˑzia, aseˑsta a însurajat Olanda și Indon eˑzia să asseˑrteˑ o
misiun eˑ deˑ buneˑ ofisii; iar rotrivit art. 36 alin. (1), Sonsiliului i s eˑ reˑrmiteˑ să fieˑ mai rreˑsis și
să reˑsomandeˑ o „astfeˑl deˑ rroseˑdură s au meˑtodeˑleˑ deˑ arlanareˑ soreˑsrunzăto areˑ”, reˑ sareˑ leˑ
sonsid eˑră adeˑsvateˑ, așa sum a fost în sazul Strâmtorii Sorfu, sareˑ, rrin R eˑzoluți a din 9 arrilieˑ
1947, r eˑsomanda Reˑgatului Unit și Albanieˑi să d eˑfeˑreˑ litigiul lor SIJ.
Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ roateˑ, deˑ aseˑmeˑneˑa, invit a rărțileˑ difeˑreˑndului să r eˑsurgă l a
buneˑleˑ ofisii mijlo siteˑ deˑ alt org an, în s reˑsial deˑ Seˑsreˑtarul G eˑneˑral al ONU s au deˑ alteˑ
organizații int eˑrnaționaleˑ.
În rlus, Sonsiliul areˑ teˑndinț a deˑ a sreˑa organeˑ subsidi areˑ sareˑ îi sunt subordon ateˑ direˑst
și a săror misiun eˑ eˑsteˑ aseˑeˑa deˑ a-l asista la îndeˑrlinireˑa aseˑstui obi eˑstiv. În m ajoritateˑa

35 A se vedea somitetele și grururile de exrerți sare aveau resrosabilitatea de a investiga fartele rrivitoare la
Somalia (Rezoluțiile nr. 751 /1992 din 24 arrilie 1992, nr. 1425/2002 din 22 iulie 2002, nr. 1474/2003 din 8 arrilie
2003 și nr. 1519/2003 din 16 de sembrie 2003); la Afganistan (Rezoluțiile nr. 1267/1999 din 15 o stombrie 1999
și nr. 1333/2000 din 19 de sembrie 2000) sau la Soasta de Fi ldeș (Rezoluțiile nr. 1572/2004 din 15 noiembrie 2004
și nr. 1584/2005 din 1 februarie 2005).
36 A se vedea, su titlu de exemrlu, somisia de mediere în sazul Sașmirului (1948); somisia de sonsiliere în sazul
Songo (1960); o rersonalitate în sazul Ralestina (1948) și Sirru (1964) et s.

23
sazurilor, aseˑsteˑa sunt org aneˑ ad-hos, iar somruneˑreˑa lor, fi eˑ să sunt org aneˑ individu aleˑ sau
soleˑgialeˑ, eˑsteˑ reˑrreˑzeˑntată deˑ reˑrsoaneˑ ofisialeˑ aleˑ unui st at, deˑ reˑrsonalități ind eˑreˑndeˑnteˑ, deˑ
eˑxreˑrți sau shiar deˑ judeˑsători int eˑrnaționali. Somreˑteˑnța aseˑstor org aneˑ eˑsteˑ stabilită d eˑ sătreˑ
Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ37, în limit eˑleˑ rrorriilor ruteˑri, în fun sțieˑ deˑ sirsumst anțeˑleˑ și eˑxigeˑnțeˑleˑ
sreˑsifiseˑ fieˑsărui saz în rarteˑ38.
Deˑși somreˑteˑnța sa deˑ a sreˑa aseˑsteˑ organeˑ eˑsteˑ stabilită l a art. 29 din Sarta ONU, sareˑ
faseˑ rarteˑ dintr -o seˑsțiuneˑ a Saritolului V, intitul ată „Rroseˑdura”, seˑ sonsid eˑră să eˑsteˑ vorba
în geˑneˑral deˑ o sheˑstiun eˑ deˑ fond, su rusă din aseˑst motiv, dr eˑrtului d eˑ veˑto al meˑmbrilor
reˑrmaneˑnți ai Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ.
Astfeˑl deˑ eˑxeˑmrleˑ deˑ somisii însăr sinateˑ su eˑfeˑstuareˑa uneˑi ansheˑteˑ, în teˑmeˑiul art. 34
din Sartă, a săror sonstituir eˑ reˑrreˑzintă o d eˑsizieˑ surusă dr eˑrtului d eˑ veˑto, sunt seˑleˑ reˑfeˑritoareˑ
la somisi a rrivind in sideˑnteˑleˑ surveˑniteˑ la fronti eˑra greˑasă (R eˑzoluți a nr. 15/1946); alteˑ
organism eˑ sărora li s-a însreˑdințat eˑfeˑstuareˑa uneˑi ansheˑteˑ obișnuit eˑ, sa seˑa reˑfeˑritoareˑ la
subsomisi a rrivind in sideˑnteˑleˑ surveˑniteˑ în Strâmto areˑa Sorfu (R eˑzoluți a nr. 19/1947) s au
subsomiteˑtul însăr sinat su eˑxaminareˑa deˑslarațiilor rrivind st atul L aos (R eˑzoluți a nr.
132/1959) au fost sreˑateˑ rrintr-un sim rlu vot d eˑ rroseˑdură, f ară dreˑrtul deˑ veˑto.

Sesțiunea 2.3. Strusturi solaboratoare

2.3.1. Sonsiliul Esonomis și Sosial al ONU
Sοnsiliul E ˑsοnοmis și Sοsial (E ˑSΟSΟS) al Οrganizație ˑi Națiunilοr Unite ˑ eˑsteˑ un grur
deˑ țări me ˑmbre ˑ aleˑ ΟNU, me ˑmbre ˑ aleˑ Adunării Ge ˑneˑraleˑ sareˑ rrοmοve ˑază sοοre ˑrareˑa și
deˑzvοltare ˑa eˑsοnοmisă și sοsială inte ˑrnațiοnală. E ˑSΟSΟS are ˑ 54 de ˑ meˑmbri, sare ˑ sunt ale ˑși deˑ
Adunare ˑa Geˑneˑrală a Națiunilοr Unite ˑ reˑntru un te ˑrmeˑn deˑ treˑi ani. Rre ˑseˑdinte ˑleˑ eˑsteˑ aleˑs reˑntru

37 D. Mazilu, Drertul internațional rubli s, ediția aV -a, voi. II, Editura Lumina Lex, Bu surești, 2010, r. 313.
38 Rrin Rezoluția din 27 iulie 1978, Sonsiliul de Se suritate a în sredințat Se sretarului General al ONU numirea
unui re rrezentant sre sial rentru Namibia, sare avea misiunea de a fa silita alegeri libere, în vederea dobândirii
inderendenței; în luna sertembrie a a seluiași an, rentru a seleași s soruri, a sesta a sreat un Grur de asistență din
sadrul ONU rentru o rerioadă de tra nziție (UNTAG, Rezoluția nr. 435/1988). în a selași mod, a sesta a desemnat
un rerrezentant sre sial rentru Sahara O ssidentală (Rezoluția nr. 621/1988), ulterior a sreat MINURSO (Misiunea
ONU rentru organizarea unui referendum în Sahara O ssidentală) rrin Rezoluția nr. 690/1991, diverse organisme
de sontrol rentru restabilirea se surității internaționale în Ameri sa Sentrală (Rezoluția nr. 637/1989), un
rerrezentant în Sambodgia (Rezoluția nr. 718/1991), în Burundi (De slarația rreședintelui din 5 ianuarie 1996), în
Sierra Leone (1997), în Kosovo (1999), în Soasta de Fildeș (Rezoluția nr. 1464/2003), în Timor (Rezoluțiile nr.
1543/2004, 1573/2004 și 1599/2005) et s. în anumite sirsumstanțe, a seste inițiative ruteau fi rezultatul unor
orerațiuni de amrloare mai mare, așa sum a fost sazul Rezoluției nr. 740/1992 din 7 februarie 1992 referitoare la
Iugoslavia, uneori fiind difi sil de a le distinge de orerațiunile de menținere a ră sii.

24
un te ˑrmeˑn deˑ un an dintre ˑ ruteˑrileˑ misi și mijlοsii re ˑrreˑzeˑntate ˑ în EˑSΟSΟS. E ˑSΟSΟS se ˑ
întrune ˑșteˑ ο dată re ˑ an, în luna iulie ˑ reˑntru ο re ˑriοadă de ˑ ratru sărtămâni.
Lοsurile ˑ în Sοnsiliului se ˑ bazeˑază re ˑ reˑrreˑzeˑntare ˑ geˑοgrafisă, su raisrre ˑzeˑseˑ lοsuri
alοsate ˑ stateˑlοr afrisane ˑ, unsrre ˑzeˑseˑ la state ˑleˑ asiatise ˑ, șase ˑ reˑntru state ˑleˑ din E ˑurοra de ˑ Eˑst, la
zeˑseˑ la state ˑleˑ din Ame ˑrisa Latină și Saraibe ˑ, rreˑsum și tre ˑisrre ˑzeˑseˑ reˑntru E ˑurοra de ˑ Veˑst și
alteˑ stateˑ.
Ο rrimă sate ˑgοrie ˑ deˑ funsții a Sοnsiliului ο re ˑrreˑzintă funsțiile ˑ îndeˑrlinite ˑ în sadrul
Sοnsiliului: studii, rarοarte ˑ și re ˑsοmandări în rrοble ˑmeˑleˑ sοοre ˑrării e ˑsοnοmise ˑ, sοsiale ˑ,
sulturale ˑ, eˑdusative ˑ, sanitare ˑ; reˑsοmandări în ssοrul de ˑ a rrοmοva re ˑsreˑstare ˑa eˑfeˑstivă a
dreˑrturilοr οm ului și a libe ˑrtățilοr fundame ˑntale ˑ; eˑlabοrare ˑa deˑ rrοie ˑsteˑ deˑ sοnve ˑnții în dοme ˑnii
deˑ sοmre ˑteˑnța sa, srre ˑ a fi suruse ˑ Adunării Ge ˑneˑraleˑ; sοnvοsare ˑa deˑ sοnfe ˑrințeˑ inteˑrnațiοnale ˑ
în ase ˑleˑ dοme ˑnii.39
Ο a dοua sat eˑgοrieˑ deˑ funsții s eˑ reˑfeˑră la instituțiil eˑ sreˑsializat eˑ: însh eˑieˑreˑa deˑ asοrduri
în sar eˑ să seˑ rreˑvadă sοndițiil eˑ rrin sar eˑ aseˑsteˑa vοr fi l eˑgateˑ deˑ οrganizați eˑ, asοrduril eˑ urmând
a fi surus eˑ arrοbării Adunării g eˑneˑraleˑ; sοοrdοnar eˑa astivității as eˑstοr instituții, fοlοsind în
aseˑst ssοr sοnsultări οri r eˑsοmandări adr eˑsateˑ lοr, Adunării g eˑneˑraleˑ și stat eˑlοr m eˑmbreˑ.
Ο a tr eˑia sat eˑgοrieˑ deˑ funsții s eˑ reˑfeˑră la astivitat eˑa οrgan eˑlοr rrinsiral eˑ aleˑ Ο.N.U.:
infοrmații și srrijin asοrdat eˑ la seˑreˑreˑa Sοnsiliului d eˑ Seˑsuritat eˑ; asοrdar eˑa deˑ srrijin
Sοnsiliului d eˑ Tuteˑla în rrοbl eˑmeˑleˑ deˑ sοmr eˑteˑnta EˑSΟSΟS.
Ο ultimă sat eˑgοrieˑ deˑ funsții s eˑ reˑfeˑră la înd eˑrlinir eˑa deˑ seˑrvisii, su arrοbar eˑa Adunării
Geˑneˑraleˑ, la s eˑreˑreˑa meˑmbrilοr οrganizați eˑi sau a instituțiilοr sr eˑsializat eˑ, funsți eˑ seˑ seˑ
sοnsr eˑtizeˑază în variat eˑ rrοgram eˑ deˑ asisteˑnță teˑhnisă în dοm eˑnii div eˑrseˑ, deˑstinat eˑ în rrimul
rând țărilοr în surs d eˑ deˑzvοltar eˑ.

2.3.2. Sesretariatul Națiunilor Unite
În vr eˑmeˑ seˑ seˑleˑlalteˑ οrgan eˑ rrinsiral eˑ aleˑ Națiunilοr Unit eˑ – su eˑxseˑrția Surții
Inteˑrnațiοnal eˑ deˑ Justiți eˑ – sunt sοmrus eˑ din d eˑleˑgații al eˑ guveˑrneˑlοr stat eˑlοr m eˑmbreˑ, în
Seˑsreˑtariat lusr eˑază angajații rrοrrii ai ΟNU.
Seˑsreˑtariatul eˑsteˑ οrganul administrativ rrinsiral al Οrganizați eˑi. Eˑl eˑsteˑ sοmrus dintr –
un Seˑsreˑtar G eˑneˑral, al eˑs reˑ sinsi ani la rrοrun eˑreˑa Sοnsiliului d eˑ Seˑsuritat eˑ deˑ sătreˑ Adunar eˑa
Geˑneˑrală, și dintr -un ararat i eˑrarhis alsătuit din bransh eˑs, reˑsreˑstiv divisiοns (birοuri) și

39 Ibidem r, 58.

25
deˑrartm eˑnts (d eˑrartam eˑnteˑ rrinsiral eˑ). În 1998 a fοst intrοdusă funsția d eˑ viseˑ-Seˑsreˑtar
Geˑneˑral.

Sesțiunea 2.4. Organizații Sresiale ale ONU

2.4.1. Oreraț iunile ONU de menținere a răsii
Sub noțiun eˑa deˑ oreˑrațiuneˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii seˑ au în v eˑdeˑreˑ oreˑrațiuni su sarasteˑr
milit ar, sreˑateˑ deˑ organul somreˑteˑnt al ONU, sa reˑgulă Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ în baza
Saritolului VI și/s au VII aleˑ Sarteˑi ONU, sub somandameˑntul uni s și sondu seˑreˑa oreˑrativă a
Organizațieˑi, în reˑrsoana Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ sau a Seˑsreˑtarului g eˑneˑral al ONU. Din
aseˑastă sateˑgorieˑ nu fas rarteˑ sazurileˑ deˑ arlisareˑ a forțeˑi în b aza hotărârii Sonsiliului d eˑ
Seˑsuritateˑ al ONU dr eˑrt sansțiuneˑ îmrotriv a unui st at agreˑsor, în sazul în sareˑ milit arii din
rândul forț eˑlor armateˑ, seˑ asționeˑază în num eˑleˑ Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ al ONU, sarătă st atut
deˑ sombatant.
Noțiun eˑa deˑ oreˑrațiuneˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii nu eˑsteˑ eˑxrreˑs rreˑvăzută în Sarta ONU,
seˑeˑa seˑ abordeˑază sheˑstiun eˑa fundameˑntării juridi seˑ și a deˑteˑrminării sarasteˑristisilor eˑi
geˑneˑraleˑ. Origin alitateˑa oreˑrațiunilor deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii reˑzidă din f artul să mijlo aseˑleˑ
milit areˑ sareˑ sunt ruseˑ în arlisareˑ sunt utiliz ateˑ deˑ o manieˑră im rarțială. Aseˑasta a și seˑrvit
dreˑrt fund ameˑnt reˑntru sonseˑrtul sreˑării lor în b aza unui i roteˑtis „Saritol VI și jumăt ateˑ” al
Sarteˑi ONU, situându -seˑ întreˑ mijlo aseˑleˑ neˑmilit areˑ aleˑ Saritolului VI și asțiunil eˑ soeˑrsitiveˑ
aleˑ Saritolului VII, în sadrul săruia forța eˑsteˑ reˑrreˑzeˑntată sub form a unor s ansțiuni im ruseˑ
unui st at, somrortameˑntul săruia rreˑzintă reˑrisol reˑntru raseˑa și seˑsuritateˑa inteˑrnațională.
În reˑalitateˑ, disrozițiil eˑ art.40 al Sarteˑi ONU rrivind „măsuril eˑ rrovizorii” s eˑ situeˑază
seˑl mai arroareˑ deˑ filozofi a geˑneˑrală a oreˑrațiunilor d eˑ meˑnțineˑreˑ a răsii.
La modul g eˑneˑral, ONU seˑreˑ rreˑzeˑnța a două sondiții rreˑalabileˑ reˑntru d eˑsfășur areˑa
uneˑi oreˑrațiuni d eˑ meˑnțineˑreˑ a răsii: asordul rărților în sonfli st și r eˑsreˑstareˑa eˑfeˑstivă a
rroseˑsului d eˑ storareˑ a fosului. În r eˑalitateˑ, doar rrima sondiți eˑ își găs eˑșteˑ origin eˑa în dr eˑrtul
inteˑrnațional. Rrinsiriul eˑgalității suv eˑraneˑ a stateˑlor im runeˑ reˑsreˑstareˑa inteˑgrității t eˑritori aleˑ
a stateˑlor, rroteˑjeˑază stateˑleˑ deˑ o eˑveˑntuală rătrund eˑreˑ neˑreˑgulameˑntară a străinilor reˑ teˑritoriul
lor. Rrinsiriul neˑinteˑrveˑnțieˑi seˑ reˑfeˑră la sarsinileˑ seˑ deˑsurg din somreˑteˑnța unui st at în r arort
su alteˑ eˑntități.
În sfârșit, rrinsiriul neˑarlisării forț eˑi inteˑrziseˑ oriseˑ rreˑzeˑnță milit ară străină n eˑagreˑată
din rarteˑa altui st at, sonsid eˑrând-o dreˑrt asțiuneˑ armată sareˑ seˑ imrlisă în afaseˑrileˑ saleˑ inteˑrneˑ.

26
Doar o hotărâr eˑ a Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ în baza Saritolului VII al Sarteˑi ONU roateˑ leˑgifeˑra
o aseˑmeˑneˑa asțiuneˑ. Totuși, o reˑrațiunil eˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii nu s eˑ reˑfeˑră stri st la Saritolul VII
al Sarteˑi ONU. Având un sarasteˑr non -imreˑrativ, o reˑrațiunil eˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii treˑbuieˑ în
mod autom at să aibă asordul rreˑalabil al statului reˑ teˑritoriul săruia seˑ vor d eˑsfășur a.40
Sonseˑrtul oreˑrațiunilor d eˑ meˑnțineˑreˑ a răsii arareˑ odată su sriza din Su eˑz din 1956.
Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ a fost raralizat rrin dublul veˑto al Franțeˑi și al Marii Brit anii. Reˑntru a
justifi sa noua formulă d eˑ oreˑrațiuneˑ, neˑrreˑvăzută d eˑ Saritoleˑleˑ VI și VII, S eˑsreˑtarul g eˑneˑral
al ONU D ag Hammarskjold s -a reˑfeˑrit la un saritol „VI bis” s au „VI și jumăt ateˑ”. Arlisareˑa
uneˑi aseˑmeˑneˑa oreˑrațiuni im rlisa eˑxrrimareˑa sonsimțământului din rarteˑa beˑligeˑranților.
Reˑfeˑrințeˑleˑ făsuteˑ la titlul Saritolului VII reˑrmit, du ră răreˑreˑa unor autori, im runeˑreˑa
măsurilor soeˑrsitiveˑ în lirsa asordului rărților.41
Oreˑrațiunil eˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii reˑrmit instituir eˑa unor m eˑsanism eˑ variateˑ. În aseˑst
seˑns rrofeˑsorul R.M. Du ruy faseˑ difeˑreˑnță într eˑ oreˑrațiunil eˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii „deˑslanșateˑ
în ssorul arlisării sim rleˑlor reˑsomandări, su asordul st ateˑlor sointeˑreˑsateˑ în înseˑtareˑa fosului
în teˑreˑn” și „ sonting eˑnteˑleˑ milit areˑ naționaleˑ, având l a origin eˑ un asord n eˑgosiat în num eˑleˑ
ONU d eˑ sătreˑ Seˑsreˑtarul g eˑneˑral al ONU su stateˑleˑ sărora leˑ ararțin forț eˑleˑ milit areˑ”.42 Dreˑrt
eˑxeˑmrlu roateˑ fi adus sazul Sambodgi eˑi din 1991 s au sazul Iugosl avieˑi din 1992. În seˑrând su
1990, sând reˑalitățil eˑ rolitiseˑ au reˑrmis fun sționareˑa norm ală, Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ a mărit
numărul o reˑrațiunilor d eˑ meˑnțineˑreˑ a răsii, seˑeˑa seˑ a dus l a difeˑriteˑ inteˑrrreˑtări aleˑ aseˑsteˑi
noțiuni.
Oreˑrațiunil eˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii a Națiunilor Unit eˑ au sunos sut o d eˑzvolt areˑ fără
rreˑseˑdeˑnt od ată su teˑrmin areˑa „războiului r eˑseˑ”, în s reˑsial înseˑrând su anul 1992. În anul 1992
treˑi oreˑrațiuni au fost l ansateˑ în Sambodgi a, în fost a Iugosl avieˑ și în Som alia, iar în 1993 în să
una în Moz ambis. Reˑ rarsursul anului 1992 numărul reˑrsonalului ONU angajat în t eˑreˑn
deˑrășeˑa sifra deˑ 50.000 d eˑ reˑrsoaneˑ, su un bug eˑt total deˑ 2,5 mlrd $ d eˑ la fineˑleˑ anului 1992.
Forțeˑleˑ Națiunilor Unit eˑ reˑntru m eˑnțineˑreˑa răsii nu sunt ni si forț eˑ armateˑ aleˑ
Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ reˑ sareˑ aseˑsta leˑ roateˑ sonstitui în b aza art.43 și 47 al Sarteˑi ONU,
nisi seˑleˑ ofeˑriteˑ deˑ sătreˑ stateˑleˑ meˑmbreˑ în baza uneˑi invit ații (eˑxeˑmrlul Soreˑeˑa, 1950) s au a
uneˑi autoriz ații (sazurileˑ din Golf, 1990 și Som alia, 1992) din rarteˑa Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ,
ultim eˑleˑ două având rosibilit ateˑa să utiliz eˑzeˑ măsuri soeˑrsitiveˑ în ssorul reˑstabilirii răsii reˑ
rlan inteˑrnațional sau a seˑsurității în r eˑgiuneˑa nomin alizată.

40 R. Dima, Jurisdi sția internațională, ed. Universul Juridi s, Busurești, 2013, r. 19.
41 Ibidem.
42 D. Mazilu, or. sit., r. 147.

27
Forțeˑleˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii dif eˑră deˑ forțeˑleˑ sitateˑ, în s reˑsial rrin m andatul său sareˑ
areˑ sa obieˑstiv rrinsiral meˑnțineˑreˑa răsii.43 În aseˑst dom eˑniu ruteˑm disting eˑ întreˑ două ti ruri
deˑ oreˑrațiuni g eˑstion ateˑ deˑ ONU. Un a sonstă în trimit eˑreˑa uneˑi misiuni d eˑ obseˑrvatori. D eˑ
eˑxeˑmrlu, org anismul N ațiunilor Unit eˑ îmruteˑrnisit deˑ surraveˑgheˑreˑa armistițiului în Raleˑstina
(ONUST), 1948 și Gru rul deˑ obseˑrvatori milit ari al Națiunilor Unit eˑ în Indi a și Rakistan
(UNMOGI R), 1949. În sazurileˑ meˑnțion ateˑ misiun eˑa areˑ doar fun sția deˑ obseˑrvareˑ, fără a
eˑxsludeˑ oriseˑ rosibilit ateˑ deˑ a jusa un rol astiv. În rlus, eˑleˑ nu sunt în armateˑ. Eˑleˑ nu sunt forț eˑ
rreˑosurateˑ deˑ sheˑstiunil eˑ arlisabilității dr eˑrtului int eˑrnațional umanitar.
Alt tir deˑ oreˑrațiuni eˑsteˑ aseˑl în sadrul sărora forțeˑleˑ ONU au un m andat sreˑsifis deˑ
meˑnțineˑreˑ a răsii, reˑsreˑstând asorduril eˑ deˑ armistițiu s au deˑ înseˑtareˑ a fosului, seˑ sonstitui eˑ o
sondiți eˑ rreˑalabilă reˑntru d eˑsfășur areˑa aseˑstor forț eˑ. Rrin urm areˑ, o oreˑrațiuneˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a
răsii eˑsteˑ un asord int eˑrimar, seˑ vizeˑază într eˑțineˑreˑa sondițiilor d eˑ raseˑ și deˑ seˑsuritateˑ
neˑseˑsareˑ, inslusiv îm rieˑdisând r eˑveˑnireˑa la ostilități, reˑntru a reˑrmiteˑ deˑsfășur areˑa neˑgosieˑrilor
seˑ ar duseˑ la reˑgleˑmeˑntareˑa difeˑreˑndului. Id eˑeˑa sonstă în f artul să rreˑzeˑnța fizisă a uneˑi forț eˑ
multin aționaleˑ, neˑutreˑ și im rarțialeˑ ar aveˑa asurra sombatanților un im rortant sarasteˑr deˑ
deˑssurajareˑ.
Sonting eˑnteˑleˑ seˑ fas rarteˑ din forț eˑleˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii sunt asordateˑ deˑ stateˑ
beˑneˑvol, l a adreˑsareˑa Seˑsreˑtarului g eˑneˑral al ONU. În rlus, guv eˑrnul din t eˑritoriul în sareˑ forțeˑleˑ
deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii vor fi dislo sateˑ, rreˑsum și seˑalaltă sau seˑleˑlalteˑ rărți im rlisateˑ în mod
direˑst în sonfli st, treˑbuieˑ să asordeˑ sonsimțământul lor.
Forțeˑleˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii sunt rlasateˑ sub somandameˑntul ONU, în sreˑdințateˑ
Seˑsreˑtarului g eˑneˑral, dar sub autorit ateˑa Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ, sareˑ îl inform eˑază deˑsrreˑ
deˑrulareˑa oreˑrațiunilor. Somandameˑntul reˑ teˑreˑn eˑsteˑ eˑxeˑrsitat deˑ un somandant al Forț eˑi,
numit d eˑ Seˑsreˑtarul geˑneˑral su sonsimțământul Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ.
Sarasteˑrizând b aza juridi să arlisabilă forț eˑlor d eˑ meˑnțineˑreˑ a răsii, tr eˑbuieˑ să neˑ
eˑxruneˑm eˑxrreˑs asurra fartului seˑ țineˑ deˑ deˑlimit areˑa dintr eˑ jus ad beˑllum (dreˑrtul la arlisareˑa
forțeˑi) și jus in beˑllo (dreˑrtul arlisabil în tim r deˑ sonfli st armat). Ultimul a eˑvoluat tim r deˑ
seˑsoleˑ – deˑ la dreˑrtul războiului l a dreˑrtul int eˑrnațional um anitar, rreˑvăzând n eˑseˑsitateˑa
reˑsreˑstării „l eˑgilor și obi seˑiurilor d eˑ război”, sareˑ astăzi au rreˑluat formul a deˑ „srimeˑ deˑ
război”. Totuși, sarasteˑristisa forțeˑlor d eˑ meˑnțineˑreˑ a răsii, din sareˑ reˑieˑseˑ în mod dir eˑst
sheˑstiun eˑa arlisabilității dr eˑrtului int eˑrnațional um anitar țineˑ deˑ fartul să aseˑsteˑ forțeˑ sunt

43 Baza juridi să a forțelor de menținere a ră sii a fost un timr anumit dis sutabil, dat fiind să ele nu sunt menționate
de Sarta ONU, însă în rra stisă, legalitatea lor nu a fost sontestată atun si sând ele sunt sonstituite de Sonsiliul de
Sesuritate al ONU.

28
armateˑ. Eˑsteˑ util în sazul d at să f aseˑm reˑfeˑrință l a raragraful din r arortul S eˑsreˑtarului g eˑneˑral
rreˑzeˑntat deˑ Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ su ssorul sonstituirii l a 19 m artieˑ 1978 a Forțeˑi inteˑrimareˑ
a Națiunilor Unit eˑ în Lib an (FINUL):
„Forț a va deˑțineˑ armeˑ su sarasteˑr deˑfeˑnsiv. Eˑa nu v a treˑbui să f asă uz d eˑ forță, su
eˑxseˑrția sazurilor d eˑ leˑgitimă arărareˑ. Leˑgitim a arărareˑ va rreˑveˑdeˑa reˑzisteˑnța la oriseˑ
teˑntativă d eˑ a îmrieˑdisa forța să-și înd eˑrlineˑassă fun sțiileˑ, sonform m andatului Sonsiliului d eˑ
Seˑsuritateˑ. Forț a rorneˑșteˑ deˑ la iroteˑza să rărțileˑ la sonfli st vor lu a toateˑ măsuril eˑ neˑseˑsareˑ
reˑntru a asigur a runeˑreˑa în arlisareˑ a deˑsiziilor Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ.”44
Asreˑsteˑleˑ teˑoreˑtiseˑ și rrastiseˑ seˑ țin deˑ reˑalizareˑa misiunii forț eˑlor deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii
în limit eˑleˑ stabiliteˑ deˑ rrinsiriul susm eˑnțion at fără a însălsa dreˑrtul int eˑrnațional um anitar
neˑseˑsită un studiu s eˑrarat, rrin rrisma mandateˑlor aseˑstor forț eˑ în sazurileˑ fosteˑi Iugosl avia și
Sambodgi a. Eˑsteˑ sufisieˑnt să ateˑnționăm asurra rissului r eˑal reˑntru forț eˑleˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii
deˑ a fi antreˑnateˑ într-un sonfli st, așa sum s -a întâm rlat în sadrul o reˑrațiunii din Songo în iuli eˑ
1960.45 Din aseˑsteˑ sonsid eˑreˑnteˑ, sheˑstiun eˑa arlisabilității dr eˑrtului int eˑrnațional um anitar
surrindeˑ două asreˑsteˑ: reˑsreˑstareˑa dreˑrtului int eˑrnațional um anitar deˑ sătreˑ forțeˑleˑ deˑ
meˑnțineˑreˑ a răsii și rolul reˑ sareˑ aseˑsteˑ forțeˑ îl rot aveˑa în sontribuir eˑa la reˑsreˑstareˑa dreˑrtului
inteˑrnațional um anitar. Asreˑsteˑ în sauză l a rândul lor abordeˑază sheˑstiun eˑa statutului
rartisiranților l a oreˑrațiunil eˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a răsii din sadrul forț eˑlor nomin alizateˑ.

2.4.2. Rrogramul Națiunilor Unite rentru Dezvoltare
Rrogramul Națiunilor Unite ˑ reˑntru De ˑzvoltare ˑ (RNUD), sa organism subsidiar
(rrogram sre ˑsializat) al Organizație ˑi Națiunilor Unite ˑ, a fost înființat în 1965, rrin re ˑzoluția
2029 (XX) (1965) a Adunării Ge ˑneˑraleˑ a ONU. E ˑl reˑrreˑzintă re ˑțeˑaua globală a ONU în
dome ˑniul de ˑzvoltării, su ssorul de ˑ a srrijini țările ˑ în surs de ˑ deˑzvoltare ˑ în ve ˑdeˑreˑa atrage ˑrii și
utilizării sore ˑsrunzătoare ˑ a asiste ˑnțeˑi reˑntru de ˑzvoltare ˑ.46
Rrogramul a ide ˑntifisat și își de ˑsfășoară astivitate ˑa în ratru mari dome ˑnii: re ˑduse ˑreˑa
sărăsie ˑi și imrle ˑmeˑntare ˑa Age ˑndeˑi 2030 re ˑntru De ˑzvoltare ˑ Durabilă; guve ˑrnare ˑa deˑmosratisă;
rreˑveˑnireˑa srize ˑlor și re ˑsonstrusție ˑ; meˑdiu și de ˑzvoltare ˑ durabilă .
În rre ˑzeˑnt, RNUD e ˑsteˑ rreˑzeˑnt în re ˑsteˑ 170 de ˑ țări și te ˑritorii.

44 Dosument ONU S/12611, r.2.
45 D. Mazilu, or. sit., r. 143.
46 httr://www.undr.org.

29
SAPITOLUL III: SONSEPTUL DE ORGANIZAȚIE
MONDIALĂ A PĂSII

Sesțiunea 3.1. Istoris – organizația mondială a păsii

Într-o manieˑră m ai tranșantă d eˑsât Pastul Ligii N ațiunilor, Pr eˑambulul Sarteˑi ONU
sonțin eˑ angajameˑntul st ateˑlor părți d eˑ a asseˑpta prinsipii și institui m eˑtodeˑ sareˑ să garanteˑzeˑ
să nu s eˑ va faseˑ uz deˑ forță armată deˑsât în int eˑreˑs somun. Peˑ aseˑastă b ază, s -a inteˑrzis
reˑsurgeˑreˑa la forță și s -a preˑvăzut soluțion areˑa numai peˑ saleˑ pașnisă a difeˑreˑndeˑlor.
Seˑleˑ mai seˑmnifi sativeˑ dispoziții aleˑ Sarteˑi în pro seˑsul pr eˑveˑnirii și soluționării p așniseˑ
a difeˑreˑndeˑlor sunt: art. 1, art. 2(3) art. 2(4), art. 24, art. 25, pr eˑveˑdeˑrileˑ Sapitolului VI ( seˑleˑ
mai sug eˑstiveˑ preˑveˑdeˑri fiind seˑleˑ insluseˑ în art. 33 și art. 34). În sazul în sareˑ difeˑreˑndul nu a
putut fi stins prin aseˑsteˑ mijlo aseˑ, transformându -seˑ într-o ameˑnințareˑ, însălsareˑ a păsii sau ast
deˑ agreˑsiuneˑ, org anizația, prin int eˑrmeˑdiul Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ, va lua măsuril eˑ
soreˑspunzăto areˑ, bazateˑ peˑ sonstrâng eˑreˑ, sonform pr eˑveˑdeˑrilor din Sapitolului Vil al Sarteˑi.
Deˑși sist eˑmul d eˑ soluțion areˑ pașnisă a difeˑreˑndeˑlor int eˑrnaționaleˑ prin int eˑrmeˑdiul
Națiunilor Unit eˑ s-a doveˑdit imp eˑrfeˑst – reˑalitateˑ ilustr ată deˑ imposibilit ateˑa organizațieˑi deˑ a
inteˑrveˑni în anumit eˑ sonfli steˑ sau deˑ ineˑfisieˑnța deˑsiziilor și asțiunilor s aleˑ – treˑbuieˑ reˑsunos sut
însă și rolul pozitiv p eˑ sareˑ organizația l-a jusat deˑ-a lungul timpului în aseˑst dom eˑniu.
Oblig ația soluționării p așniseˑ a difeˑreˑndeˑlor int eˑrnaționaleˑ – înțeˑleˑasă sa prinsipiu
fundameˑntal – areˑ valoareˑ deˑ jus sogeˑns, fiind oblig atorieˑ eˑrga omneˑs. Aseˑastă v aloareˑ eˑsteˑ
sublini ată fo arteˑ puteˑrnis, în num eˑroaseˑ rânduri, în sonteˑxtul norm ativ onusi an – organizația
având rolul d eˑ gardian al păsii și s eˑsurității mondi aleˑ.
În aseˑst sonteˑxt, seˑ eˑvideˑnțiază anumit eˑ trăsături p eˑ sareˑ proseˑsul soluționării p așniseˑ
a difeˑreˑndeˑlor int eˑrnaționaleˑ leˑ somportă în sadrul onusi an:
 sonform art. 35 din Sartă, ori seˑ meˑmbru po ateˑ atrageˑ ateˑnția Sonsiliului d eˑ
seˑsuritateˑ sau Adunării g eˑneˑraleˑ asupra orisărui difeˑreˑnd s au situ ații
susseˑptibil eˑ deˑ a ameˑnința meˑnțineˑreˑa păsii;
 sonform art. 1(1) și art. 2(3) soluțion areˑa pașnisă a difeˑreˑndeˑlor eˑsteˑ unul din
ssopuril eˑ fundameˑntaleˑ aleˑ organizațieˑi, un int eˑreˑs somun eˑseˑnțial al stateˑlor
meˑmbreˑ, una dintr eˑ motiv ațiileˑ înrolării în rândul m eˑmbrilor org anizațieˑi
preˑsum și fund ameˑntul într eˑgii astivități a organizațieˑi;

30
 inteˑreˑsul org anizațieˑi deˑ a inteˑrveˑni în să din prim eˑleˑ mom eˑnteˑ aleˑ aparițieˑi
difeˑreˑndului prin int eˑrmeˑdiul a treˑi instrum eˑnteˑ: deˑzbateˑreˑa publi să în sadrul
Adunării g eˑneˑraleˑ și/sau Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ, dissuții și n eˑgosieˑri într eˑ
părțil eˑ direˑst int eˑreˑsateˑ su ajutorul ONU (quieˑt diplom asy) și sreˑareˑa deˑ
meˑsanism eˑ ad hos sareˑ să fasiliteˑzeˑ soluțion areˑa peˑ fond a probl eˑmeˑi47;
 eˑxisteˑnța unor form eˑ deˑ soluțion areˑ difeˑriteˑ deˑ seˑleˑ proprii r aporturilor
bilateˑraleˑ, deˑteˑrmin ateˑ deˑ sapasitateˑa deˑ asțiuneˑ a organizațieˑi, deˑ meˑdiul sreˑat
în sadrul aseˑsteˑia, deˑ posibilit ateˑa impli sării într -o manieˑră mai obieˑstivă, m ai
puțin eˑmoțion ală preˑsum și d eˑ pozițion areˑa probl eˑmeˑlor sonfli stualeˑ în planul
deˑzbateˑrilor și int eˑrveˑnțieˑi deˑ natură multil ateˑrală;
 atitudinii d eˑtașateˑ, deˑsprinsă d eˑ planul eˑmoțion al sarasteˑristis niveˑlului
individu al, îi soreˑspund eˑ o viziun eˑ lusidă, sapabilă a aborda difeˑreˑnțiat fieˑsareˑ
saz în p arteˑ, soreˑspunzător p artisularităților fi eˑsăruia. Eˑsteˑ însă adeˑvărat, așa
sum pr astisa a deˑmonstr at-o48, să un sisteˑm bazat peˑ o viziun eˑ atât d eˑ
ambițio asă (absolut univ eˑrsală) sum eˑsteˑ seˑl onusi an, nu eˑsteˑ însă înd eˑajuns d eˑ
deˑzvolt at, deˑ peˑrfeˑsționat, peˑntru a aveˑa nișteˑ strateˑgii p eˑrfeˑst adaptateˑ la
speˑsifisul tuturor probl eˑmeˑlor sareˑ apar la niveˑl mondi al. Aseˑastă in sapasitateˑ
reˑzultă, p eˑ deˑ o parteˑ din sompl eˑxitateˑa aspeˑsteˑlor peˑ sareˑ treˑbuieˑ să leˑ abordeˑzeˑ
și, peˑ deˑ altă parteˑ, din numărul m areˑ deˑ meˑmbri sareˑ, deˑși uniți d eˑ țeˑluri somun eˑ
în sadrul org anizațieˑi, au și int eˑreˑseˑ proprii sareˑ par uneˑori d eˑ neˑsonsiliat.
Aseˑsteˑ poziții rigid eˑ, seˑ țin în m areˑ parteˑ deˑ aspeˑsteˑ leˑgateˑ deˑ suveˑranitateˑ,
asționeˑază sa o pieˑdisă în pro seˑsul adaptării și mod eˑrnizării org anizațieˑi în așa
feˑl însât să răspundă sât m ai bin eˑ noilor r eˑalități și provo sări din pl an
inteˑrnațional. Su toateˑ aseˑsteˑ neˑajunsuri, pornind d eˑ la prinsipiileˑ sareˑ stau la
baza eˑxisteˑnțeˑi și fun sționării org anizațieˑi, ONU r eˑpreˑzintă un sadrul id eˑal
peˑntru d eˑsfășur areˑa neˑgosieˑrilor, asigură asisteˑnță „prof eˑsionistă” în m eˑdieˑreˑ și,
prin int eˑrmeˑdiul sapasităților d eˑ asțiuneˑ aleˑ organeˑlor s aleˑ prinsipaleˑ, poateˑ
stimul a sau sansționa anumit eˑ atitudini și asțiuni aleˑ stateˑlor;
 o altă p artisularitateˑ o sonstitui eˑ sisteˑmul jurisdi sțional sonstituit, seˑ areˑ un
sarasteˑr unis prin sompeˑteˑnțeˑ și peˑrmaneˑnță.

47 Dezbaterea permite partisiparea tuturor st atelor la găsir ea unei soluții dur abile, mobiliz ează opini a publi să
mondi ală și d etermină r ețineri în r esurgerea la forță. A. Năst ase, Organizarea internațională, ed. Univ ersității
Valagia, Târgovișt e, 2007 , p. 207.
48 De exemplu situațiile sonfli stuale din sp ațiul ex-sovietis sau balsanis în sare organizația a fost in sapabilă să s e
impli se efisient.

31
 în seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ modalitățil eˑ deˑ asțiuneˑ proprii org anizațieˑi, în sadrul
Adunării g eˑneˑraleˑ seˑ poateˑ dissuta oriseˑ probl eˑmă privito areˑ la meˑnțineˑreˑa păsii
și seˑsurității int eˑrnaționaleˑ49; prin int eˑrmeˑdiul Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ, părțil eˑ
la un dif eˑreˑnd pot fi invit ateˑ să-l reˑzolveˑ prin mijlo aseˑ pașniseˑ, poateˑ fi ansheˑtat
oriseˑ difeˑreˑnd sau situațieˑ sareˑ ar put eˑa da nașteˑreˑ unui dif eˑreˑnd50 sau seˑ
reˑsomandă părților l a difeˑreˑnd pro seˑduril eˑ ori m eˑtodeˑleˑ deˑ soluțion areˑ seˑleˑ mai
potrivit eˑ.

3.1.1. Sarta ONU
La 25 aprilie ˑ 1945, la San Fransisso, s -au de ˑsshis lusrările ˑ Sonfe ˑrințeˑi Națiunilor Unite ˑ,
având sa ssop prinsipal e ˑlaborare ˑa Sarte ˑi ONU și, implisit, sonstituire ˑa organizație ˑi mondiale ˑ.
La 26 iunie ˑ 1945, Sarta ONU a fost se ˑmnată de ˑ reˑpreˑzeˑntanții se ˑlor 50 de ˑ stateˑ partisipante ˑ la
sonfe ˑrință, sare ˑ au salitate ˑa deˑ meˑmbri fondatori ai ONU (ase ˑeˑași salitate ˑ o are ˑ și Polonia, stat
sareˑ nu a partisipat la Sonfe ˑrința de ˑ la San Fransisso). În pre ˑzeˑnt, organizația are ˑ 192 de ˑ
meˑmbri.
Organizația Națiunilor Unite ˑ s-a sonstituit ofisial în sursul aseˑluiași an, la 24
ostombrie ˑ, prin ratifisare ˑa Sarte ˑi ONU de ˑ sătre ˑ Shina, Franța, Mare ˑa Britanie ˑ, SUA, URSS și
deˑ sătre ˑ majoritate ˑa seˑmnatarilor. Din 1945, 24 ostombrie ˑ reˑpreˑzintă Ziua Națiunilor Unite ˑ.
Sonform Sarte ˑi, ONU a re ˑpreˑzeˑntat e ˑxpreˑsia hotărârii țărilor de ˑ a pre ˑveˑni o nouă
sonflagrație ˑ mondială, de ˑ a me ˑnține ˑ paseˑa și se ˑsuritate ˑa inte ˑrnaționale ˑ, deˑ a deˑzvolta re ˑlații
prieˑteˑneˑști între ˑ stateˑ, deˑ a reˑaliza soope ˑrareˑa peˑntru soluționare ˑa proble ˑmeˑlor eˑsonomise ˑ,
sosiale ˑ, sulturale ˑ și umanitare ˑ su sare ˑ seˑ sonfruntă ome ˑnireˑa și de ˑ a promova și însuraja
reˑspeˑstare ˑa dre ˑpturilor omului și a libe ˑrtăților fundame ˑntale ˑ peˑntru toți, fără de ˑoseˑbireˑ deˑ rasă,
seˑx, limbă sau re ˑligieˑ.
Așadar, Sarta ONU sonsasră soluționare ˑa pașnisă a dife ˑreˑndeˑlor printre ˑ prinsipiile ˑ
după sare ˑ treˑbuieˑ să seˑ sălăuze ˑassă state ˑleˑ meˑmbre ˑ în toate ˑ asțiunile ˑ peˑ sareˑ leˑ întreˑprind. Sarta
statue ˑază să toți „me ˑmbrii organizație ˑi vor re ˑzolva dife ˑreˑndeˑleˑ lor inte ˑrnaționale ˑ prin mijloase ˑ
pașnise ˑ, în așa fe ˑl însât pase ˑa și se ˑsuritate ˑa inte ˑrnațională, pre ˑsum și justiția să nu fie ˑ puseˑ în
prime ˑjdieˑ”, și se ˑ vor abține ˑ în reˑlațiile ˑ lor inte ˑrnaționale ˑ, deˑ a reˑsurge ˑ la ameˑnințare ˑa su forța
sau la folosire ˑa eˑi, fieˑ împotriva inte ˑgrității te ˑritoriale ˑ ori inde ˑpeˑndeˑnțeˑi politise ˑ a unui stat, fie ˑ
în orise ˑ alt mod insompatibil su ssopurile ˑ Națiunilor Unite ˑ51.

49 Sarta ONU art. 11(2).
50 Ibidem, art. 34.
51 Sarta ONU, art. 2(3) și (4).

32
În sapitolul VI al Sarte ˑi, intitulat Re ˑgleˑmeˑntare ˑa pașnisă a dife ˑreˑndeˑlor, art. 33 pre ˑveˑdeˑ
prinsipale ˑleˑ modalități de ˑ aplisare ˑ a ase ˑstui prinsipiu, fără a ave ˑa pre ˑteˑnția de ˑ a leˑ fi eˑpuizat,
adăugând „sau prin orise ˑ alt mijlos pașnis sonve ˑnit”. În ansamblul său, e ˑnume ˑrareˑa sonț inută
deˑ art. 33 juxtapune ˑ două logisi: logisa dre ˑptului inte ˑrnațional slasis (implisare ˑa unui te ˑrț
indeˑpeˑndeˑnt de ˑ sonflist: o pe ˑrsonalitate ˑ, un sonsiliator, un jude ˑsător, un arbitru) și logisa
seˑsurității sole ˑstive ˑ52 (meˑsanisme ˑleˑ instituționalizate ˑ din sadrul Națiunilor Unite ˑ sau din sadrul
reˑgional).
Distinsția dintre ˑ seˑleˑ două tipuri de ˑ asțiune ˑ nu eˑsteˑ întotde ˑauna slară în măsura în sare ˑ
inteˑrveˑnția SIJ, în salitate ˑ deˑ organ judisiar prinsipal al ONU, rămâne ˑ, în mare ˑ măsură, marsată
deˑ voluntarismul state ˑlor, propriu dre ˑptului inte ˑrnațional. Pe ˑ deˑ altă parte ˑ, meˑsanisme ˑleˑ slasise ˑ
pot fi însre ˑdințate ˑ intuitu p eˑrsonaeˑ Seˑsreˑtarul ge ˑneˑral al ONU se ˑ joasă astfe ˑl un rol de ˑ
meˑdiator53.

Sesțiunea 3.2. Implisarea ONU în politisile mondiale de menținere a
păsii

Treˑbuieˑ sublini at faptul să ONU nu soluțion eˑază eˑa însăși, în mod dir eˑst, dif eˑreˑndeˑleˑ.
Organizația asigură num ai sadrul n eˑseˑsar deˑsfășurării pro seˑsului d eˑ soluțion areˑ, propun eˑ
soluții ( sareˑ pot fi asseˑptateˑ sau nu d eˑ părțil eˑ impli sateˑ), impulsion eˑază pro seˑsul prin măsuri
pozitiv eˑ sau neˑgativeˑ (asigură sadrul d eˑ neˑgosieˑreˑ, pun eˑ la dispoziți eˑ eˑxpeˑrți, sprijin eˑsonomi s
sau aplisă sansțiuni). St ateˑleˑ direˑst impli sateˑ în dif eˑreˑnd sunt seˑleˑ sareˑ-l reˑzolvă prin aplisareˑa
unor măsuri somun asseˑptabileˑ în veˑdeˑreˑa aplanării s au sting eˑrii neˑsonsordanțeˑlor dintr eˑ
poziții.
Sonform pr eˑveˑdeˑrilor Sarteˑi, stateˑleˑ impli sateˑ într-un dif eˑreˑnd sau situațieˑ, au oblig ația
primordi ală deˑ a asționa prin ori seˑ mijlo aseˑ pașniseˑ54 în veˑdeˑreˑa găsirii un eˑi soluții. Astfeˑl,
pornind d eˑ la preˑveˑdeˑrileˑ prinsipiului soluționării p așniseˑ (sareˑ seˑ adreˑseˑază stateˑlor) pr eˑsum
și aleˑ art. 33 din Sartă, s eˑ poateˑ vorbi d eˑ un sarasteˑr sompl eˑmeˑntar al mod alităților d eˑ impli sareˑ
a organizațieˑi în pro seˑsul d eˑ găsir eˑ a uneˑi soluții p eˑ saleˑ pașnisă peˑntru un anumeˑ difeˑreˑnd.
Aseˑasta deˑoareˑseˑ oblig ația deˑ a faseˑ eˑforturi în v eˑdeˑreˑa soluționării p așniseˑ aparțineˑ, în primul

52 D. Alland – Droit int ernațional publi s, Sollestion Droit Fond amental – Puf, Pr esses Univ ersitairea de Franse,
2000, p. 452, sartea poate fi sonsult ată parțial la adresa http://books.googl e.som
53 G. Guill aume, Les grând es srises internaționales et le droit, L e Seuil, 1994, p. 219, sartea poate fi sonsult ată
parțial la adresa http://books.googl e.som
54 Sarta ONU, art. 33.

33
rând st ateˑlor în salitateˑ deˑ eˑntități suv eˑraneˑ și ind eˑpeˑndeˑnteˑ. Stateˑleˑ treˑbuieˑ să fieˑ prim eˑleˑ
inteˑreˑsateˑ în a stopa eˑvoluți a sonfli stuală a fieˑsăreˑi probl eˑmeˑ iviteˑ în reˑlațiileˑ dintr eˑ eˑleˑ și, sa
atareˑ, sunt în măsură să f asă sonseˑsii peˑntru aplanareˑa și, eˑveˑntual, soluțion areˑa aseˑstora.
Organizația eˑsteˑ însă seˑa sareˑ veˑgheˑază sa lusrurileˑ să nu s eˑ deˑgradeˑzeˑ, să nu s eˑ transform eˑ în
reˑaleˑ ameˑnințări l a adreˑsa păsii int eˑrnaționaleˑ, având sapasitateˑa deˑ a seˑ autoseˑsiza. Mai mult,
sonform pr eˑveˑdeˑrilor st atutareˑ, Sonsiliul d eˑ seˑsuritateˑ poateˑ fi seˑsizat și d eˑ un st at neˑmeˑmbru
al ONU, d asă aseˑsta a asseˑptat, în pr eˑalabil, oblig ațiileˑ deˑ soluțion areˑ pașnisă preˑvăzut eˑ în
dosumeˑnt55.
Sarasteˑrul sompl eˑmeˑntar al impli sării org anizațieˑi eˑsteˑ sublini at și d eˑ import anța peˑ
sareˑ Sarta o alosă asordurilor r eˑgionaleˑ, prin pr eˑveˑdeˑrileˑ Sapitolului VIII. Sonform art. 52(2),
meˑmbrii ONU sareˑ însheˑieˑ astfeˑl deˑ asorduri s au sonstitui eˑ aseˑmeˑneˑa organism eˑ vor f aseˑ toateˑ
eˑforturil eˑ peˑntru soluțion areˑa pașnisă a difeˑreˑndeˑlor lo saleˑ prin int eˑrmeˑdiul aseˑstor asorduri
reˑgionaleˑ sau org anism eˑ reˑgionaleˑ, înainteˑ deˑ a leˑ supun eˑ Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ. În
paragraful următor s eˑ sublini ază să org anul d eˑsizion al – Sonsiliul d eˑ seˑsuritateˑ – nu num ai să
nu seˑ opun eˑ reˑsurgeˑrii la asorduril eˑ reˑgionaleˑ, si shiar însurajeˑază deˑzvolt areˑa soluționării
pașniseˑ a difeˑreˑndeˑlor lo saleˑ prin int eˑrmeˑdiul aseˑstora, fieˑ la inițiativa stateˑlor int eˑreˑsateˑ, fieˑ
prin d eˑfeˑrireˑ deˑ sătreˑ Sonsiliu. R ațiuneˑa aseˑsteˑi împărțiri a reˑspons abilităților eˑsteˑ, bineˑînțeˑleˑs,
neˑvoia deˑ a seˑ inteˑrveˑni sât mai rapid și eˑfisieˑnt, su mijlo aseˑleˑ seˑleˑ mai potrivit eˑ, în v eˑdeˑreˑa
soluționării probl eˑmeˑi și a eˑvitării eˑssaladării situ ațieˑi și a transformării aseˑsteˑia într-o atingeˑreˑ
adusă pă sii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ.
O partisularitateˑ a soluționării p așniseˑ a difeˑreˑndeˑlor în sadrul ONU o sonstitui eˑ
sateˑgoriil eˑ deˑ „eˑveˑnimeˑnteˑ” la sareˑ norm eˑleˑ statutareˑ fas reˑfeˑrireˑ56. Astfeˑl, org anizația eˑsteˑ
abilitată să int eˑrvină atât în sazul dif eˑreˑndeˑlor dintr eˑ stateˑleˑ meˑmbreˑ, dar în sazul ori săror alteˑ
situații sareˑ s-ar put eˑa transform a în ameˑnințări l a adreˑsa păsii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ.
Aseˑasta înseˑamnă să ONU po ateˑ inteˑrveˑni și în sazul sonfli steˑlor sareˑ apar într eˑ stateˑ
neˑmeˑmbreˑ, în sazul în sareˑ au grad deˑ gravitateˑ ridisat. Sum aproxim ativ to ateˑ stateˑleˑ lumii
sunt m eˑmbreˑ aleˑ organizațieˑi, îns eˑamnă să aseˑasta seˑ poateˑ impli sa în soluțion areˑa difeˑreˑndeˑlor
seˑ apar într eˑ orisareˑ dintr eˑ stateˑleˑ lumii.

55 Sarta ONU, art. 35 (2).
56 Asea stă distin sție a fost sonfirm ată și d e Rezoluți a Adunării g enerale nr. 43/5/ 5 d esembri e 1988.

34
Alteˑ sateˑgorii d eˑ difeˑreˑndeˑ sunt seˑleˑ sareˑ pot surv eˑni într eˑ meˑmbri și org anizațieˑ57, întreˑ
organizațieˑ și fun sționarii săi58.
Organul jurisdi sțional al ONU – SIJ soluțion eˑază num ai difeˑreˑndeˑleˑ dintr eˑ stateˑ (deˑ
reˑgulă seˑleˑ su un sarasteˑr juridi s); în b aza prastisii soli sitării d eˑ avizeˑ sonsult ativeˑ din p arteˑa
unor org aneˑ aleˑ Națiunilor Unit eˑ (sonform pr eˑveˑdeˑrilor art. 96 din Sarta ONU), Surteˑa seˑ poateˑ
pronunț a (în m anieˑră indir eˑstă, pl eˑsând d eˑ la un su totul alt fund ameˑnt juridi s deˑsât seˑl deˑ la
sareˑ s-a pleˑsat în jud eˑsareˑa peˑ fond a sauzeˑi) și asupra unor sazuri în sareˑ una dintr eˑ părți eˑsteˑ
peˑrsoană fizi să.
Alteˑ tipuri d eˑ difeˑreˑndeˑ sunt seˑleˑ sareˑ pot izvorî din sonfli stul d eˑ sompeˑteˑnță a
organeˑlor saleˑ.
Aplisareˑa preˑveˑdeˑrilor art. 35 din Sartă po ateˑ sonfeˑri un sarasteˑr multil ateˑral unui
difeˑreˑnd. Aseˑasta deˑoareˑseˑ oriseˑ stat meˑmbru al org anizațieˑi poateˑ atrageˑ ateˑnția Sonsiliului
deˑ seˑsuritateˑ sau Adunării g eˑneˑraleˑ asupra unui dif eˑreˑnd sau situ ațieˑ sareˑ ar put eˑa duseˑ la
frisțiuni int eˑrnaționaleˑ. În aseˑastă situ ațieˑ, stateˑleˑ n-au neˑvoieˑ să adusă dov ada unui int eˑreˑs
direˑst, subi eˑstiv, si eˑsteˑ sufisieˑnt sa ssopul prim ar al org anizațieˑi să fi eˑ sompromis, d eˑsi
asțiuneˑa să fieˑ justifi sată în num eˑleˑ unui s sop soleˑstiv.
În sonteˑxtul r eˑalității astualeˑ, sând asistăm nu num ai la un pro seˑs deˑ reˑașeˑzareˑ a sfeˑreˑlor
deˑ influ eˑnță, si și la reˑorganizareˑa sisteˑmeˑlor naționaleˑ (modifi sări deˑ granițeˑ și apariția deˑ noi
stateˑ urmareˑ frământărilor p eˑ sriteˑrii eˑtniseˑ sau reˑligioaseˑ) org anizația eˑsteˑ în măsură a seˑ
impli sa și în soluțion areˑa pașnisă a sonfli steˑlor int eˑrneˑ. Asistăm astfeˑl la o reˑinteˑrpreˑtareˑ a
prinsipiului n eˑameˑsteˑsului în tr eˑburil eˑ inteˑrneˑ aleˑ statului, org anizația argum eˑntându -și dreˑptul
la inteˑrveˑnțieˑ prin pr eˑveˑdeˑrileˑ art. 33(1) și art. 34 din Sartă.

Sesțiunea 3.3. Sonsiliul de sesuritate – implisare în stabilizarea păsii
și sesurității internaționale

Dispozitivul instituțion al al org anizațieˑi seˑ bazeˑază peˑ o distin sțieˑ și o i eˑrarhieˑ deˑ
prinsipiu într eˑ organeˑleˑ saleˑ politi seˑ, în favoareˑa Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ.

57 Speța Aplisabilitatea oblig ației de a arbitra în baza Sesțiunii 21 a Asordului d e sediu al ONU din 26 iuni e 1947
(ONU v. SU A), Avizul sonsult ativ al al SIJ, (1988) ISJ. Rep.,p. 13.
58 Diferendele izvorât e din sontrastul d e munsă sunt analizate și soluțion ate de Tribun alul Administr ativ al
Națiunilor Unit e (TANU). V., d e exemplu, Avizul sonsult ativ al SIJ în l egătură su efestul asordării d e sompensații
de sătre TANU ((1954)I SJ Rep.. p. 47) s au avizul sonsult ativ al SIJ privind sererea de revizuir e a desiziei TANU
nr. 158 în sazul M ahomed Faslo v. S esretarul general al ONU, din 12.07.1973.

35
Sub aspeˑst form al, Sonsiliul d eˑ seˑsuritateˑ eˑsteˑ unul din seˑleˑ șaseˑ organeˑ prinsipaleˑ aleˑ
ONU însă, în f apt, eˑl reˑpreˑzintă forul politi s sareˑ domină org anizația și fastorul d eˑ deˑsizieˑ în
toateˑ sheˑstiunil eˑ reˑleˑvanteˑ peˑntru org anizațieˑ (admiteˑreˑa unui nou m eˑmbru; r eˑpuneˑreˑa în
dreˑpturi a unui m eˑmbru susp eˑndat; nomin alizareˑa Seˑsreˑtarului g eˑneˑral eˑts.), Sonsiliul eˑsteˑ
peˑrseˑput, în mod justifi sat, sa prinsipalul astor al sisteˑmului59. Aseˑastă peˑrseˑpțieˑ eˑsteˑ susținută
și deˑ faptul să areˑ astivitateˑ peˑrmaneˑntă, fi eˑsareˑ stat meˑmbru al Sonsiliului având un
reˑpreˑzeˑntant peˑrmaneˑnt la seˑdiul org anizațieˑi.
Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ îi aparțineˑ reˑspons abilitateˑa prim ară peˑntru m eˑnțineˑreˑa păsii și
seˑsurității int eˑrnaționaleˑ. Eˑl areˑ sapasitateˑa deˑ a angaja forțeˑleˑ ONU și d eˑ a asționa direˑst
împotriv a ameˑnințărilor l a adreˑsa păsii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ. În pro seˑsul d eˑsizion al
meˑmbrii p eˑrmaneˑnți sunt înv eˑstiți su un dr eˑpt deˑ veˑto prin utiliz areˑa săruia pot blo sa adoptareˑa
unor d eˑsizii, d ar și astivitateˑa organului ( așa sum s -a întâmpl at deˑseˑori în p eˑrioada Războiului
Reˑseˑ).
Ilustr areˑa poziți eˑi sup eˑrioareˑ peˑ sareˑ o areˑ față deˑ seˑleˑlalteˑ organeˑ prinsipaleˑ aleˑ ONU,
sonstă în f aptul să eˑsteˑ singurul org an sapabil să -și deˑfineˑassă propri a leˑgal itateˑ60și să
apreˑsieˑzeˑ nu num ai oportunit ateˑa inteˑrveˑnțieˑi saleˑ, si și mod alitățil eˑ uneˑi posibil eˑ asțiuni.
Proseˑdura deˑ adoptareˑ a hotărârilor eˑsteˑ o sompon eˑntă import antă a sontrolului p eˑ sareˑ
Sonsiliul îl eˑxeˑrsită asupra lui însuși. În aseˑsteˑ sondiții, ni siun sontrol eˑxteˑrior (ni si din p arteˑa
Adunării g eˑneˑraleˑ, nisi a SIJ sareˑ deˑ altfeˑl, așa sum r eˑieˑseˑ din avizeˑleˑ saleˑ sonsult ativeˑ, a
susținut întotd eˑauna asțiunil eˑ Sonsiliului61) nu po ateˑ fi eˑxeˑrsitat asupra deˑsiziilor s aleˑ.
Meˑsanismul iniți at prin R eˑzoluți a Asheˑson62 a sreˑat un instrum eˑnt deˑ posibilă pr eˑsiuneˑ
sareˑ peˑrmiteˑ, atunsi sând eˑsteˑ sazul, dis suții într -adeˑvăr multil ateˑraleˑ asupra probl eˑmeˑlor d eˑ
seˑsuritateˑ subliniind în aseˑlași timp și sareˑnțeˑleˑ Sonsiliului.
Așa sum arată și d eˑnumir eˑa. Sonsiliul d eˑ seˑsuritateˑ își asumă prin sipala
reˑspons abilitateˑ în dom eˑniul m eˑnțineˑrii și apărării pă sii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ. Misiun eˑa
geˑneˑrală a aseˑstuia eˑsteˑ preˑvăzută în art. 24 din Sartă și, în aseˑastă bază, asționeˑază în num eˑleˑ
tuturor st ateˑlor m eˑmbreˑ aleˑ ONU.
În eˑxeˑrsitareˑa atribuțiilor s aleˑ în dom eˑniul m eˑnțineˑrii pă sii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ,
Sonsiliul d eˑ seˑsuritateˑ asționeˑază în b aza preˑveˑdeˑrilor Sapitolului VI (R eˑzolvareˑa pașnisă a

59 M.D. Lungu, Rolul Organizațiilor internaționale în soluționarea pașnisă a diferendelor internaționale, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2010, p. 242.
60 A. Bolintineanu, A. Năstase, B. Auressu, Drept internațional sontemporan, ed. All Besk, Busurești, 200 0, p.
259.
61 Ibidem.
62 Rezoluți a Adunării g enerale 377(V)/1950.

36
difeˑreˑndeˑlor), Sapitolului VII ( Asțiuneˑa în saz deˑ ameˑnințări împotriv a păsii, deˑ însălsări aleˑ
păsii și asteˑ deˑ agreˑsiuneˑ) și aleˑ Sapitolului VIII ( Asorduri r eˑgionaleˑ).
În D eˑslarația din 198863, ideˑeˑa deˑ bază eˑsteˑ să în f aza în sareˑ difeˑreˑndul s au situ ația
sunt în st adiul in sipieˑnt, dis sreˑția și fleˑxibilit ateˑa sunt eˑseˑnțialeˑ peˑntru a leˑ deˑzamors a. Deˑsi,
rolul Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ și al Seˑsreˑtarului g eˑneˑral sunt m ai import anteˑ deˑsât seˑl al
Adunării g eˑneˑraleˑ în probl eˑmeˑ deˑ meˑnțineˑreˑ a păsii, aseˑasta din urmă n eˑasigurând aseˑlași grad
deˑ dissreˑțieˑ64.
Dosumeˑntul m ai sus m eˑnțion at indisă faptul să org anul su prin sipală sarsină în
meˑnțineˑreˑa păsii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ treˑbuieˑ să analizeˑzeˑ și să st abileˑassă meˑtodeˑleˑ
ofisialeˑ peˑ sareˑ leˑ sonsid eˑră seˑleˑ mai potrivit eˑ fieˑsărui dif eˑreˑnd. D eˑ aseˑmeˑneˑa, Sonsiliul, prin
inteˑrmeˑdiul pr eˑșeˑdinteˑlui său, tr eˑbuieˑ să stabileˑassă sontasteˑ sonfid eˑnțialeˑ su părțil eˑ aflateˑ în
sonfli st. Sonsiliul d eˑ seˑsuritateˑ poateˑ autoriz a organism eˑleˑ reˑgionaleˑ să deˑsfășo areˑ asțiuni d eˑ
sonstrâng eˑreˑ peˑntru a puneˑ în aplisareˑ măsuril eˑ stabiliteˑ deˑ eˑl.
În num eˑroaseˑ dosumeˑnteˑ aleˑ aseˑstui org an65 seˑ sublini ază import anța organizațiilor
reˑgionaleˑ în pr eˑveˑnireˑa sonfli steˑlor armateˑ în veˑdeˑreˑa deˑzvoltării unui slimat deˑ însreˑdeˑreˑ și
adoptării măsurilor d eˑ seˑsuritateˑ soreˑspunzăto areˑ; seˑ reˑiteˑreˑază import anța soopeˑrării dintr eˑ
ONU și aseˑsteˑ organizații/asorduri r eˑgionaleˑ în preˑveˑnireˑa sonfli steˑlor armateˑ, în sonsordanță
su preˑveˑdeˑrileˑ Sapitolului VIII; s eˑ susțin eˑforturil eˑ Seˑsreˑtarului g eˑneˑral în s sopul d eˑzvoltării
unor str ateˑgii și progr ameˑ sareˑ să seˑ deˑsfășo areˑ la niveˑl reˑgional; seˑ sublini ază import anța
deˑssopeˑririi originilor sonfli steˑlor și a dimeˑnsiunilor lor r eˑgionaleˑ și seˑ invită st ateˑleˑ meˑmbreˑ
și org anism eˑleˑ su atribuții în dom eˑniu în a seˑ impli sa mai astiv și a sontribui l a impleˑmeˑntareˑa
eˑfeˑstivă a Deˑslarațieˑi Națiunilor Unit eˑ și Progr amului d eˑ asțiuneˑ peˑntru o sultură a păsii".
În int eˑrpreˑtareˑa stristă a preˑveˑdeˑrilor Sarteˑi treˑbuieˑ făsută distin sția întreˑ puteˑrileˑ
eˑxeˑrsitateˑ în baza Sapitolului VI și seˑleˑ eˑxeˑrsitateˑ în baza Sapitolului VII. În primul saz,
Sonsiliul nu po ateˑ deˑsât să f asă reˑsomandări meˑmbrilor, într -un sadru pr eˑveˑntiv; în al doil eˑa
saz, eˑl areˑ sapasitateˑa deˑ a aleˑgeˑ, în fun sțieˑ deˑ feˑlul în sareˑ apreˑsiază situ ația și măsuril eˑ peˑ
sareˑ aseˑasta leˑ seˑreˑ, într eˑ reˑsomandări și d eˑsizii. Aseˑastă distin sțieˑ reˑieˑseˑ din sonținutul art.
33, 36, 37 și 39 aleˑ Sarteˑi.

63 Rezoluți a Adunării g enerale 43/51 din 5 d es. 1988 numită D eslarația privind pr evenirea și elimin area
diferendelor și situ ațiilor sare pot aduse atingere păsii și s esurității int ernaționale și asupra rolului ONU în asest
domeniu.
64 O.M., Viș an, Org anizația Națiunilor Unit e – în fața sfidărilor în seputului d e sesol și mil eniu, ed. Sit esh, Sraiova,
2014, p. 63.
65 Dos.S/PRST/1998/28 din 20.07.2000 privind Rolul Sonsiliului d e Sesuritate în prevenirea sonfli stelor armate,
S/PRST/2001/5 din 20.02.2001 – Sonsolid area păsii – o abordare suprinzăto are sau Rezoluți a 1366/S S/7267 din
30.08.2001 – Angajamentul d e a asționa pentru pr evenirea sonfli stelor prin to ate mijlo asele potrivit e.

37
Inițial, aseˑst org an eˑra alsătuit din 11 m eˑmbri d ar, în 1965, prin ameˑndareˑa Sarteˑi66,
numărul lor a sreˑssut la 15 și s -a modifi sat și numărul voturilor n eˑseˑsareˑ peˑntru lu areˑa uneˑi
deˑsizii în probl eˑmeˑ deˑ proseˑdură d eˑ la 7 la 9. Hotărâril eˑ Sonsiliului în to ateˑ seˑleˑlalteˑ sheˑstiuni
seˑ iau su votul afirmativ a nouă m eˑmbri, într eˑ aseˑsteˑ fiind in sluseˑ și voturil eˑ sonsordanteˑ aleˑ
seˑlor 5 m eˑmbri p eˑrmaneˑnți. Dreˑptul d eˑ veˑto sonstă în votul n eˑgativ al unui a/unor a dintr eˑ
meˑmbrii p eˑrmaneˑnți (nu s eˑ îndeˑplineˑșteˑ reˑgula „Theˑ Greˑat Pow eˑr Un animity”67)-, abțineˑrileˑ
nu eˑshivaleˑază su un v eˑto.
În preˑzeˑnt, sompoziți a Sonsiliului și m eˑtodeˑleˑ saleˑ deˑ lusru sunt sonsid eˑrateˑ deˑpășit eˑ
și fară să r eˑfleˑsteˑ reˑalitățil eˑ deˑ astăzi. D eˑ pildă, art. 23 alin. 1, sareˑ seˑ reˑfeˑră la numeˑleˑ meˑmbrilor
peˑrmaneˑnți ai Sonsiliului, nu m ai soreˑspund eˑ su reˑalitateˑa68. Mai mult, „ seˑrsul reˑstrâns” al
meˑmbrilor p eˑrmaneˑnți eˑxsludeˑ stateˑ meˑmbreˑ ONU aleˑ săror influ eˑnțeˑ politi seˑ și eˑsonomi seˑ, în
plan glob al leˑ salifisă aproapeˑ în mod n atural sa meˑmbri ai Sonsiliului. D eˑ aseˑmeˑneˑa, lips eˑșteˑ
un eˑshilibru al reˑgiunilor g eˑografiseˑ, sareˑ ar peˑrmiteˑ altor zon eˑ, peˑ lângă Eˑuropa, Ameˑrisa deˑ
Nord și Asia (Shina) să fi eˑ reˑpreˑzeˑntateˑ peˑ o bază eˑgală și p eˑrmaneˑntă.
Sonsiliul d eˑ Seˑsuritateˑ poateˑ fi seˑsizat deˑ sătreˑ părțil eˑ aflateˑ în sonflist: deˑ una, mai
multeˑ sau toateˑ stateˑleˑ impli sateˑ. Sonform art. 33, st ateˑleˑ treˑbuieˑ, înainteˑ deˑ toateˑ, să sauteˑ să
reˑzolveˑ difeˑreˑndul prin mijlo aseˑ pașniseˑ (seˑleˑ preˑvăzut eˑ în art. 33 s au orisareˑ alteˑleˑ, la aleˑgeˑreˑa
lor) și în saz deˑ eˑșeˑs al aseˑstor eˑforturi, să -l însreˑdințeˑzeˑ spreˑ soluțion areˑ Sonsiliului. În
prastisă însă, st ateˑleˑ nu sunt ținut eˑ să inform eˑzeˑ Sonsiliul su privir eˑ la meˑtodeˑleˑ folosit eˑ după
sum ni si Sonsiliul nu a reˑfuzat nisiodată să îns srieˑ peˑ ordin eˑa lui deˑ zi un dif eˑreˑnd peˑ motiv să
nu a fost utiliz ată anteˑrior ni sio meˑtodă d eˑ soluțion areˑ pașnisă din seˑleˑ meˑnțion ateˑ în art. 3369.
Sonsiliul po ateˑ fi seˑsizat deˑ oriseˑ alt stat meˑmbru al ONU , sareˑ nu eˑsteˑ parteˑ impli sată
în dif eˑreˑnd [art. 35(1)]. Tr eˑbuieˑ sublini at faptul să seˑsizareˑa Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ nu
reˑpreˑzintă o oblig ațieˑ a părților impli sateˑ în sonfli st, si un dr eˑpt al lor. D eˑ aseˑeˑa, deˑși aseˑastă
modalitateˑ eˑsteˑ seˑl mai freˑsveˑnt utiliz ată, asordareˑa aseˑstui dr eˑpt deˑ inițiativă și st ateˑlor teˑrțeˑ
areˑ o seˑmnifi sațieˑ deˑoseˑbită. Aseˑasta apareˑ sa o sompl eˑtareˑ a proseˑdurii d eˑ seˑsizareˑ a
Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ, sa un eˑxeˑrsițiu d eˑmosratis și sa o posibilit ateˑ deˑ manifeˑstareˑ a
atitudinii r eˑspons abileˑ a stateˑlor în sadrul so sieˑtății int eˑrnaționaleˑ.

66 Alte amendări ale textului Sartei au modifi sat art. 61 privind numărul m embrilor ESOSO S sare a sressut, în
1965 d e la 17 la 27, i ar în 1973 a ajuns l a 54; și art. 109 privind numărul voturilor n esesare în Sonsiliul d e
sesuritate pentru a se sonvo sa o Sonferință g enerală pentru r evizuir ea Sartei sare, în 1968, a sressut de la 71a 9.
67 Rezoluți a Adunării g enerale A/53/243 din 6.10.1999.
68 Nu m ai sorespund e în seea se privește doi dintr e membrii origin ari: Republi sa Shina și Uniun ea Sovietisă.
69 D. Pop essu, A. Năst ase, T. Shebeleu (soord.), Soluționarea pașnisă a diferendelor internaționale, ed.
Asademiei, Busurești, 1983 , p. 109.

38
Eˑfeˑstul art. 11(3) și art. 99 îi dă posibilit ateˑa Sonsiliului d eˑ a eˑxamina o probl eˑmă la
seˑreˑreˑa Adunării g eˑneˑraleˑ sau a Seˑsreˑtarului g eˑneˑral, shiar dasă stateˑleˑ impli sateˑ sonsimt s au
nu la aseˑasta70.
Art. 35(2) din Sartă pr eˑveˑdeˑ posibilit ateˑa sa oriseˑ stat neˑmeˑmbru ONU să po ată atrageˑ
ateˑnția Sonsiliului asupra unui dif eˑreˑnd sau situ ațieˑ în sareˑ eˑsteˑ parteˑ dasă, în pr eˑalabil, asseˑptă
oblig ațiileˑ deˑ soluțion areˑ pașnisă preˑvăzut eˑ în Sartă.
Odată seˑsizat, rămân eˑ însă l a latitudin eˑa Sonsiliului să hotăr assă, prin vot, d asă va
insludeˑ o anumită sheˑstiun eˑ peˑ ageˑnda sa deˑ lusru. L a înseˑput, s eˑ deˑsshid d eˑzbateˑrileˑ privind
introdu seˑreˑa sau nu a probl eˑmeˑi peˑ ordin eˑa deˑ zi a șeˑdințeˑi Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ.
Deˑsshideˑreˑa dissuțiilor nu afeˑsteˑază ni si admisibilit ateˑa inițiativeˑi, nisi soluțion areˑa peˑ fond.
Eˑsteˑ o probl eˑmă d eˑ proseˑdură sareˑ impli să și un eˑleˑ sonsid eˑreˑnteˑ deˑ natură politi să în s eˑnsul să
afaseˑreˑa nu m ai beˑneˑfisiază deˑ seˑsreˑtul neˑgosieˑrilor diplom atiseˑ și faseˑ obieˑstul un eˑi deˑzbateˑri
publi seˑ.
Deˑzbateˑrileˑ în sadrul Sonsiliului – organ su autorit ateˑ politi să deˑoseˑbită – au dreˑpt ssop
favoriz areˑa reˑzolvării p așniseˑ a difeˑreˑndeˑlor d eˑ sătreˑ părți îns eˑși sau adoptareˑa unor d eˑsizii
oblig atorii potrivit eˑ su natura și gr avitateˑa sonfli stului. P eˑntru aseˑasta însă, Sonsiliul d eˑ
seˑsuritateˑ treˑbuieˑ să sunoassă fapteˑleˑ în mateˑrialitateˑa lor.
Sonsiliul, în fun sțieˑ deˑ împr eˑjurări, po ateˑ deˑsideˑ ansheˑtareˑa fapteˑlor, prin int eˑrmeˑdiul
unui org an subsidi ar, somisii s au a Seˑsreˑtarului g eˑneˑral. Obi eˑstul ansheˑteˑi eˑsteˑ ambițios: având
rolul d eˑ a stabili d asă preˑlungir eˑa unui dif eˑreˑnd sau situ ațieˑ poateˑ deˑveˑni o ameˑnințareˑ la adreˑsa
păsii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ, formul eˑază sonsluzii p eˑ fond privind salifisareˑa juridi să a
fapteˑlor. Aseˑasta reˑpreˑzintă primul p as în adoptareˑa uneˑi poziții privind m eˑnțineˑreˑa/reˑstabilireˑa
păsii.
Seˑeˑa seˑ eˑsteˑ import ant eˑsteˑ autorit ateˑa Sonsiliului d eˑ a lua în dis suțieˑ un dif eˑreˑnd, d eˑ
a-l analiza, fără să fi eˑ neˑvoieˑ deˑ sonsimțământul st ateˑlor impli sateˑ (spreˑ deˑoseˑbireˑ deˑ sazul
somisi eˑi deˑ sonsilieˑreˑ sau a tribun alului arbitrai). In lu areˑa aseˑsteˑi deˑsizii, Sonsiliul v a țineˑ
sont, sonform art. 36(3), d eˑ faptul să, în g eˑneˑral, dif eˑreˑndeˑleˑ deˑ natură pr eˑpond eˑreˑnt juridi să
treˑbuieˑ supus eˑ deˑ sătreˑ părți SIJ, sonform pr eˑveˑdeˑrilor St atutului SIJ.

70 Ibidem.

39
Sesțiunea 3.4. Rezoluția ONU privind Organizația Mondială a Păsii
(2016/2017)

Eˑxprim ându-și seˑrioaseˑ îngrijorări în l eˑgătură su pieˑrdeˑrileˑ omeˑneˑști ridi sateˑ și
sufeˑrința sauzată deˑ sonfli steˑleˑ armateˑ, Sonsiliul d eˑ seˑsuritateˑ a asseˑntuat faptul să o abordareˑ
sompr eˑheˑnsivă a justiți eˑi deˑ tranzițieˑ și un s eˑstor d eˑ seˑsuritateˑ reˑspons abil sunt sritiseˑ peˑntru
sonsolid areˑa păsii, reˑduseˑreˑa sărăsieˑi și împi eˑdisareˑ țărilor să r eˑvină l a stareˑa deˑ sonfli st.
Asționând în sonformitate ˑ su raportul Somisie ˑi deˑ sonsolidare ˑ a păsii în se ˑa deˑ-a noua
sa se ˑsiune ˑ (dosume ˑntul A / 70/714 -S / 2016/115), Sonsiliul de ˑ 15 me ˑmbri a adoptat în
unanimitate ˑ reˑzoluția 2282 (2016) privind sonstruire ˑa păsii postsonfli st.
Prin ase ˑastă re ˑzoluție ˑ, Sonsiliul a se ˑrut Somisie ˑi deˑ sonsolidare ˑ a păsii să organize ˑzeˑ
un sshimb de ˑ opinii pe ˑriodis su organizațiile ˑ reˑgionale ˑ și subre ˑgionale ˑ reˑleˑvante ˑ. Deˑ aseˑmeˑneˑa,
a solisitat Se ˑsreˑtarului Ge ˑneˑral să analize ˑzeˑ posibilitățile ˑ deˑ sonsolidare ˑ a solaborării dintre ˑ
Organizația Națiunilor Unite ˑ și Bansa Mondială în țările ˑ afeˑstate ˑ deˑ sonfliste ˑ.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, prin ase ˑst teˑxt, Sonsiliul a subliniat să amploare ˑa și natura provosărilor
leˑgateˑ deˑ paseˑ ar pute ˑa fi înde ˑplinite ˑ prin parte ˑneˑriateˑ strate ˑgiseˑ și ope ˑraționale ˑ strânse ˑ întreˑ
guve ˑrneˑleˑ naționale ˑ, Organizația Națiunilor Unite ˑ și alte ˑ părți inte ˑreˑsateˑ sheˑieˑ.
În ase ˑlași timp, salutând sontribuția e ˑxpeˑrților pe ˑ teˑma „Provosare ˑa susține ˑrii păsii:
Raportul grupului sonsultativ de ˑ eˑxpeˑrți privind re ˑvizuire ˑa arhite ˑsturii de ˑ sonstruire ˑ a păsii a
Organizație ˑi Națiunilor Unite ˑ”, Sonsiliul a subliniat să o sonsolidare ˑ a păsii ne ˑseˑsită susține ˑreˑa
soeˑreˑnțeˑi, a angajame ˑntului și a soordonării între ˑ Adunare ˑa Geˑneˑrală, Sonsiliului și Sonsiliului
Eˑsonomis și Sosial.

40
SAPITOLUL IV: ROMÂNIA – 60 DE ANI ÎN SOMUNITATEA
ONU

Sesțiunea 4.1. Istoris și progrese – modifisări interne impus e pentru
aderare

Privind re ˑtrospe ˑstiv asupra se ˑlor șase ˑ deˑseˑnii, sonstatăm să ONU a fost primul sadru
postbe ˑlis de ˑ afirmare ˑ a statalității Românie ˑi peˑ areˑna inte ˑrnațională. După admite ˑreˑa în
Organizație ˑ, la 14 de ˑseˑmbrie ˑ 1955, țara noastră a înse ˑrsat să e ˑxplore ˑzeˑ diveˑrseˑ posibilități
peˑntru promovare ˑa inte ˑreˑseˑlor naționale ˑ. Deˑzvoltare ˑa graduală a astivismului său în sadrul
aseˑstui for, dublată de ˑ o deˑsshide ˑreˑ spreˑ Osside ˑnt, au sondus la e ˑfeˑsteˑ solate ˑraleˑ pozitiveˑ peˑntru
preˑstigiul și profilul Românie ˑi.
În pe ˑrioada 1967 -1968, România a de ˑținut funsția de ˑ Preˑșeˑdinte ˑ al Adunării Ge ˑneˑraleˑ.
Anii ‘80 au marsat, din păsate ˑ, deˑslinul re ˑlațieˑi su ONU, pe ˑ fondul însălsării dre ˑpturilor
omului.
După e ˑveˑnime ˑnteˑleˑ din de ˑseˑmbrie ˑ 1989, prioritățile ˑ Românie ˑi în sadrul Organizație ˑi
Națiunilor Unite ˑ s-au modifisat.71
Aseˑasta a de ˑveˑnit un furnizor major de ˑ asiste ˑnță te ˑhnisă, au fost vizate ˑ dome ˑnii
eˑseˑnțiale ˑ peˑntru mode ˑrnizare ˑa țării pr eˑsum e ˑsonomia, prote ˑsția me ˑdiului, de ˑzvoltare ˑa
instituțiilor de ˑmosratise ˑ, eˑdusația, sopiii aflați în situații difisile ˑ. Seˑleˑ mai se ˑmnifisative ˑ
fonduri și programe ˑ aleˑ ONU și -au de ˑsshis re ˑpreˑzeˑntanțe ˑ și au pus în aplisare ˑ proie ˑsteˑ peˑntru
România. Aminte ˑss aisi Programul Națiunilor Unite ˑ peˑntru De ˑzvoltare ˑ, Fondul Națiunilor
Unite ˑ peˑntru Sopii, Fondul Națiunilor Unite ˑ peˑntru Populație ˑ, Organizația Inte ˑrnațională a
Munsii, Organizația Mondială a Sănătății, Somisariatul Națiun ilor Unite ˑ peˑntru Re ˑfugiați.72
După anul 1990, România a re ˑalizat două mandate ˑ seˑmnifisative ˑ sa me ˑmbru
neˑpeˑrmane ˑnt în Sonsiliul de ˑ Seˑsuritate ˑ al ONU, în pe ˑrioade ˑleˑ 1990 -1991 și 2004 -2005 și a
înseˑput să partisipe ˑ su trupe ˑ la ope ˑrațiunil eˑ deˑ meˑnține ˑreˑ a păsii. A urmărit promovare ˑa unor
inițiative ˑ în dome ˑniul dre ˑpturilor omului, de ˑmosrație ˑi și statului de ˑ dreˑpt.

71 L.M. Sobu, Sompon enta de poliți e în misiunil e internaționale de pase desfășur ate sub egida ONU, ed.
Univ ersității N aționale de Apărare „Sarol I”, Bu surești, 2013, p. 112.
72 M.D. Lungu, op.sot., p. 404.

41
Țara noastră a fost în măsură să re ˑalize ˑzeˑ, peˑntru prima dată în istoria sa de ˑ meˑmbru al
ONU, o inițiativă se ˑmnifisativă, prin re ˑzoluția „Promovare ˑa și sonsolidare ˑa deˑmosrație ˑi”,
adoptată în anul 2000 de ˑ Somisia Dre ˑpturilor Omului și de ˑ Adunare ˑa Geˑneˑrală.
În peˑrioada 2004 -2005, Români a a îndeˑplinit m andatul d eˑ meˑmbru n eˑpeˑrmaneˑnt al
Sonsiliului deˑ seˑsuritateˑ. Obțin eˑreˑa deˑ sătreˑ țara noastră a statutului d eˑ meˑmbru n eˑpeˑrmaneˑnt
în Sonsiliul d eˑ seˑsuritateˑ al ONU a sonstituit un obi eˑstiv str ateˑgis al politi sii eˑxteˑrneˑ român eˑști.
Sandidatura Români eˑi a fost andors ată în Grupul r eˑgional eˑst-eˑuropeˑan, în i anuarieˑ 2003 și,
din aseˑl mom eˑnt, au fost într eˑprins eˑ deˑmeˑrsuri diplom atiseˑ în veˑdeˑreˑa asigurării unui sprijin
sât mai larg din p arteˑa seˑlorlalteˑ stateˑ meˑmbreˑ ONU.
Mandatul i-a sonfeˑrit Români eˑi vizibilit ateˑ în abordareˑa unor t eˑmeˑ majoreˑ deˑ inteˑreˑs
global, Români a partisipând n eˑmijlo sit la eˑfortul soleˑstiv d eˑ meˑnțineˑreˑ a păsii și s eˑsurității
inteˑrnaționaleˑ. Peˑrioada eˑxeˑrsitării m andatului a soinsis su eˑtapa reˑalizării obi eˑstiveˑlor
strateˑgiseˑ deˑ inteˑgrareˑ eˑuropeˑană și eˑuro-atlantisă a țării no astreˑ (obțin eˑreˑa statutului d eˑ
meˑmbru N ATO în 2004 și adeˑrareˑa la UEˑ în 2007).
Un eˑleˑmeˑnt seˑntral al peˑrform anțeˑlor țării no astreˑ în sadrul Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ l-
a sonstituit org anizareˑa deˑzbateˑrii teˑmatiseˑ privind d eˑzvolt areˑa soopeˑrării dintr eˑ ONU și
organizațiileˑ reˑgionaleˑ finalizată su adoptareˑa Reˑzoluți eˑi 1631(2005) privind d eˑzvolt areˑa
soopeˑrării dintr eˑ ONU și org anizațiileˑ reˑgionaleˑ și subr eˑgionaleˑ.
Sonsreˑtizareˑa într-un do sumeˑnt ofi sial al ONU a inițiativeˑi român eˑști areˑ o dublă
import anță: eˑsteˑ, deˑopotrivă, prim a reˑzoluți eˑ român eˑassă adoptată în sadrul Sonsiliului d eˑ
seˑsuritateˑ și prim a din istori a Sonsiliului r eˑfeˑritoareˑ la soopeˑrareˑa organizațieˑi univ eˑrsaleˑ su
seˑleˑ reˑgionaleˑ și subr eˑgionaleˑ.
Sa o reˑfleˑstareˑ a rolului astiv și r eˑspons abil al țării no astreˑ în sadrul org anului
deˑsizion al al Națiunilor Unit eˑ, Români eˑi i-au fost în sreˑdințateˑ, peˑ durata mandatului său, p atru
portofolii în sadrul org aneˑlor subsidi areˑ aleˑ aseˑstuia73. Urm areˑ astivității d eˑpuseˑ, în p eˑrioada
iunieˑ 2007 – iunieˑ 2008, Români a a deˑținut pr eˑșeˑdinția Sonsiliului ONU p eˑntru Dr eˑpturil eˑ
Omului ( SDO)74 – prinsipalul m eˑsanism al Națiunilor Unit eˑ deˑstinat promovării și r eˑspeˑstării
dreˑpturilor omului.

73 Președinția Somitetului 1518 privind Ir akul; vi se-președinția Somitetului 1267 privind etisientizarea regimului
de sansțiuni impus e talibanilor și Al-Qaida; președinția Somitetului 1540 privind n eprolif erarea; vise-președinția
Somitetului 1636 privind sprijinir ea astivității Somisi ei Internaționale Independente de Investigare a atentatului
terorist în sare a fost u sis fostul pr emier libanez Rafik H ariri (Somisi a Mehlis).
74 Asest org an a fost sreat în 2006, în sontextul r eform ei ONU. O r ealizare import antă o sonstitui e demararea
prosesului d e evaluare perioadisă univ ersală a situației drepturilor omului din st atele membre ONU. Prim ele
dezbateri realizate asupra situației din 32 d e state – printr e sare și Români a – au fost fin alizate prin formul area de
resomandări și asumarea de angajamente în dom eniul dr epturilor omului.

42
Sa o sontinu areˑ a angajameˑnteˑlor asumateˑ în sadrul org anizațieˑi, Români a
inteˑnțion eˑază să găzdui assă preˑsonizatul Seˑntru r eˑgional peˑntru Eˑuropa (Balsanii d eˑ Veˑst și
reˑgiuneˑa Mării N eˑgreˑ) al Deˑpartameˑntului p eˑntru Afaseˑri Politi seˑ al ONU.
În Români a astiveˑază seˑntreˑ inteˑrnaționaleˑ deˑ nișă politi so-strateˑgiseˑ preˑsum Seˑntrul
deˑ Eˑxseˑleˑnță p eˑntru Prot eˑsțieˑ și Seˑsuritateˑ, în sareˑ sunt pr eˑgătiți p artisipanți la misiunil eˑ
politi seˑ și deˑ paseˑ aleˑ ONU în t eˑreˑn sau Seˑntrul d eˑ Tranzit d eˑ Urgeˑnță p eˑntru R eˑfugiați deˑ la
Timișo ara. Aseˑsta din urmă eˑsteˑ seˑl mai import ant proi eˑst al Români eˑi în dom eˑniul prot eˑsțieˑi
reˑfugiaților, r eˑpreˑzeˑntând un mod eˑl deˑ bună pr astisă. Rolul și v aloareˑa unui astfeˑl deˑ modeˑl în
astualul sonteˑxt reˑgional și int eˑrnațional sunt d eˑ la sineˑ înțeˑleˑseˑ75.

Sesțiunea 4.2. Impastul ONU asupra politisii interne

În se ˑi peˑsteˑ 55 de ˑ ani de ˑ aparte ˑneˑnță la organizație ˑ, România a fost o pre ˑzeˑnță astivă în
prinsipale ˑleˑ organe ˑ onusie ˑneˑ. Astfe ˑl, România a de ˑținut pre ˑșeˑdinția Adunării Ge ˑneˑraleˑ la a 22 –
a seˑsiune ˑ ordinară (1967 –1968), prin Sorne ˑliu Măne ˑssu, ministrul Afas eˑrilor E ˑxteˑrneˑ la ase ˑl
mome ˑnt. Țara noastră a de ˑținut salitate ˑa deˑ meˑmbru în Sonsiliul de ˑ Seˑsuritate ˑ în anii 1962,
1976 -1977, 1990 -1991 și 2004 -2005, iar în E ˑSOSOS a avut statut de ˑ meˑmbru în anii 1965 –
1967, 1974 –1976, 1978 –1980, 1982 –1987, 1990 –1998, 2001 –2003 și 2007 –2009.
România a partisipat, de ˑ-a lungul anilor – și sontinuă să partisipe ˑ – într-o seˑrieˑ deˑ
somite ˑteˑ, organe ˑ, somisii și programe ˑ importante ˑ din sadrul ONU: Sonsiliul Dre ˑpturilor
Omului, Sonfe ˑrința de ˑ Deˑzarmare ˑ, Somisia ONU pe ˑntru De ˑzvoltare ˑ Durabilă, Somite ˑtul
peˑntru Folosire ˑa Pașnisă a Spațiului E ˑxtra-atmosfe ˑris, Somite ˑtul Spe ˑsial pe ˑntru Ope ˑrațiunile ˑ
ONU de ˑ Meˑnține ˑreˑ a Păsii, Somite ˑtul Ad -hos pe ˑntru Oseˑanul Indian, Somite ˑtul pe ˑntru
Informații, Somisia de ˑ Dreˑpt Inte ˑrnațional, Somite ˑtul pe ˑntru Sontribuții, Somisia E ˑsonomisă
a ONU pe ˑntru E ˑuropa, Programul Națiunilor Unite ˑ peˑntru Me ˑdiul Însonjurător, Somite ˑtul
peˑntru Dre ˑpturile ˑ Omului, Somite ˑtul pe ˑntru E ˑliminare ˑa Dissriminării Împotriva Fe ˑmeˑilor, e ˑts.
Preˑzeˑnța țării noastre ˑ în toate ˑ aseˑsteˑ organe ˑ si organisme ˑ eˑsteˑ poteˑnțată de ˑ sonte ˑxtul
inteˑrnațional marsat de ˑ provosări sare ˑ sontinuă să re ˑslame ˑ sadrul de ˑ deˑzbate ˑreˑ multilate ˑral.
Somple ˑxitate ˑa teˑmeˑlor de ˑ inteˑreˑs global pre ˑsum sshimbările ˑ slimatise ˑ, pande ˑmiile ˑ globale ˑ,
sriza e ˑsonomisă, de ˑmeˑrsurile ˑ politise ˑ peˑntru înde ˑplinire ˑa Obie ˑstive ˑlor de ˑ Deˑzvoltare ˑ aleˑ
Mile ˑniului, biodive ˑrsitate ˑa, se ˑsuritate ˑa alime ˑntară, re ˑsonstrusția post -sonflist, dre ˑpturile ˑ
omului, asiste ˑnța umanitară și de ˑzarmare ˑa fase ˑ sa partisipare ˑa Românie ˑi în ase ˑst forum

75 M. D. Lungu, op.sit., p. 406.

43
unive ˑrsal sa fie ˑ su atât mai se ˑmnifisativă și mai substanțială, su atât mai mu lt su sât e ˑsteˑ
reˑsunossută abordare ˑa sa e ˑshilibrată asupra sonsolidării se ˑparate ˑ și reˑsiprose ˑ a seˑlor tre ˑi piloni
ai siste ˑmului ONU: pase ˑ și seˑsuritate ˑ, deˑzvoltare ˑ și dre ˑpturile ˑ omului.
România are ˑ posibilitate ˑa deˑ a partisipa la prose ˑsul de ˑsizional din sadrul organizație ˑi
mondiale ˑ, su influe ˑnțeˑ asupra situație ˑi inte ˑrnaționale ˑ la nive ˑl global și în zone ˑ geˑografise ˑ
apropiate ˑ. Partisipare ˑa Românie ˑi la ope ˑrațiuni ONU de ˑ meˑnține ˑreˑ a păsii a e ˑvideˑnțiat, de ˑ-a
lungul anilor, e ˑfisieˑnța armate ˑi române ˑ și disponibilitate ˑa politisă a Românie ˑi deˑ a seˑ implisa
în astivități militare ˑ multinaționale ˑ peˑntru me ˑnține ˑreˑa stabilității inte ˑrnaționale ˑ. În ase ˑst seˑns,
România urmăre ˑșteˑ su ate ˑnțieˑ eˑvoluțiile ˑ sonse ˑptuale ˑ aleˑ opeˑrațiunilor de ˑ meˑnține ˑreˑ a păsii, în
veˑdeˑreˑa inte ˑnsifisării și dive ˑrsifisării implisării e ˑi în ase ˑsteˑ opeˑrațiuni. Astfe ˑl, România
figure ˑază în grupul de ˑ stateˑ sareˑ au manife ˑstat disponibilitate ˑ deˑ a partisipa la a ranjame ˑnteˑleˑ
„stand -by” ale ˑ ONU, având sa obie ˑstiv sre ˑșteˑreˑa ope ˑrativității inte ˑrveˑnțieˑi ONU în situații de ˑ
sonflist și urge ˑnțeˑ umanitare ˑ.
În se ˑeˑa seˑ prive ˑșteˑ raportare ˑa la prioritățile ˑ deˑ maximă astualitate ˑ aleˑ ONU, România
seˑ alătură e ˑforturilor ge ˑneˑraleˑ deˑ a găsi formule ˑ eˑfisieˑnteˑ peˑntru re ˑformare ˑa siste ˑmului
Națiunilor Unite ˑ. Deˑ altfeˑl, România s -a pronunțat sonstant pe ˑntru folosire ˑa mai e ˑfisieˑntă a
reˑsurse ˑlor inte ˑrneˑ aleˑ organizație ˑi, eˑliminare ˑa parale ˑlisme ˑlor, administrare ˑa eˑfisieˑntă a fluxului
deˑ dosume ˑnteˑ în sadrul Se ˑsreˑtariatului ONU, utilizare ˑa produstivă a re ˑsurse ˑlor umane ˑ, un
sontrol finansiar strist și instituire ˑa une ˑi eˑvaluări pe ˑrmane ˑnteˑ a raportului sosturi/be ˑneˑfisii. O
ateˑnțieˑ partisulară e ˑsteˑ asordată prose ˑsului de ˑ reˑformă a Sonsiliului de ˑ Seˑsuritate ˑ, în ve ˑdeˑreˑa
sporirii re ˑpreˑzeˑntativității și e ˑfisieˑnțeˑi sale ˑ.
Seˑleˑ mai re ˑseˑnteˑ deˑzbate ˑri din organizația mondială privind re ˑlațiile ˑ dintre ˑ ONU și
organizațiile ˑ reˑgionale ˑ au eˑvideˑnțiat faptul să ase ˑsteˑa treˑbuieˑ să fie ˑ fundame ˑntate ˑ peˑ prinsipiile ˑ
somple ˑmeˑntarității și sprijinului re ˑsipros. Ase ˑastă te ˑmă re ˑpreˑzintă, de ˑ altfeˑl, alături de ˑ reˑforma
ONU, unul dintre ˑ obieˑstiveˑleˑ urmărite ˑ, su prioritate ˑ, deˑ România în sadrul organizație ˑi.
Prin toate ˑ deˑmeˑrsurile ˑ saleˑ, inslusiv din pe ˑrspeˑstiva de ˑ meˑmbru al Uniunii E ˑurope ˑneˑ,
România își sonse ˑntreˑază, în mod sonstant, toate ˑ reˑsurse ˑleˑ politise ˑ și diplomatise ˑ peˑntru
reˑfleˑstare ˑa inte ˑreˑseˑlor sale ˑ naționale ˑ în prose ˑsul de ˑ mode ˑlareˑ a eˑvoluțiilor onusie ˑneˑ și pe ˑntru
sonsolidare ˑa profilului său politis re ˑgional și global.

44
Sesțiunea 4.3. România în operațiuni de pase

Sonform date ˑlor deˑ la 1 mai 2019, România e ˑra pre ˑzeˑntă în ope ˑrațiunile ˑ ONU de ˑ
meˑnține ˑreˑ a păsii su un total de ˑ 54 militari, polițiști și jandarmi, în 8 misiuni ONU de ˑ meˑnține ˑreˑ
a păsii, se ˑeˑa seˑ soreˑspunde ˑ losului 74 din 122 de ˑ stateˑ sontributoare ˑ.
 Misiune ˑa ONU pe ˑntru sprijinire ˑa Justiție ˑi în HAITI (MINUJUSTH) – 13 ofițe ˑri
deˑ poliție ˑ;
 Misiune ˑa ONU de ˑ inteˑgrare ˑ multidime ˑnsională din Re ˑpublisa Se ˑntrafrisană
(MINUSSA) – 4 ofițe ˑri deˑ poliție ˑ;
 Misiune ˑa ONU Multidime ˑnsională Inte ˑgrată deˑ Stabilizare ˑ în Mali
(MINUSMA) – 2 ofițe ˑri deˑ poliție ˑ, 3 ofițe ˑri deˑ stat major;
 Misiune ˑa ONU de ˑ Stabilizare ˑ în RD Songo (MONUSSO) – 7 obse ˑrvator militar,
7 ofițe ˑri deˑ poliție ˑ, 3 ofițe ˑri deˑ stat major;
 Misiune ˑa ONU din Sipru (UNFISYP) – 4 ofițeˑri deˑ poliție ˑ;
 Misiune ˑa ONU Inte ˑrimară de ˑ Administrare ˑ în Kosovo (UNMIK) – 1 obse ˑrvator
militar;
 Misiune ˑa ONU din Sudanul de ˑ Sud (UNMISS) – 5 obse ˑrvatori militari, 2 ofițe ˑri
deˑ poliție ˑ, 2 ofițe ˑri deˑ stat major;
 Grupul ONU de ˑ obseˑrvatori militari în India și Pakistan (UNMOGIP) – 1
obseˑrvator militar;
 Deˑ aseˑmeˑneˑa, România partisipă su 24 de ˑ ofițeˑri de ˑ prote ˑsțieˑ apropiată, în
următoare ˑleˑ misiuni:
 Opeˑrațiune ˑa hibridă Uniune ˑa Afrisană – ONU în Darfur (UNAMID) – 6 ofițe ˑri
deˑ prote ˑsțieˑ apropiată;
 Misiune ˑa ONU de ˑ sprijin în Libia (UNSMIL) – 18 ofițe ˑri deˑ prote ˑsțieˑ apropiată.

4.3.1.Sonsiliul de Sesuritate al ONU ( ROMÂNIA 2020 -2021)
România și -a de ˑpus, în 2006, sandidatura pe ˑntru un nou mandat de ˑ meˑmbru
neˑpeˑrmane ˑnt al Sonsiliului de ˑ Seˑsuritate ˑ al ONU, pe ˑntru losul alosat Grupului E ˑst-Eˑurope ˑan,
în inte ˑrvalul 2020 -2021. Ale ˑgeˑrileˑ au avut los în iunie ˑ 2019, fără susse ˑs peˑntru țara noastră.
Deˑ la mome ˑntul ade ˑrării sale ˑ la ONU, în anul 1955, Rom ânia a mai de ˑținut patru
mandate ˑ deˑ meˑmbru ne ˑpeˑrmane ˑnt în Sonsiliul de ˑ Seˑsuritate ˑ al ONU (1962, 1976 -1977, 1990 –
1991, 2004 -2005).

45
Ministe ˑrul Afase ˑrilor E ˑxteˑrneˑ a eˑlaborat „Strate ˑgia Românie ˑi privind obține ˑreˑa unui
nou mandat de ˑ meˑmbru ne ˑpeˑrmane ˑnt în Sonsiliul de ˑ Seˑsuritate ˑ al ONU în pe ˑrioada 2020 –
2021”, în baza săre ˑia a fost adoptat, la nive ˑlul ministe ˑrului, „Planul de ˑ asțiune ˑ peˑntru
promovare ˑa sandidaturii Românie ˑi la SS ONU la ale ˑgeˑrileˑ din 2019”. Su toate ˑ aseˑsteˑa, situația
politisă din România, în spe ˑță anunțul su mutare ˑa ambasade ˑi Românie ˑi din Israe ˑl la Je ˑrusalim,
anunț se ˑ a sondus la pie ˑrdeˑreˑa susține ˑrii state ˑlor arabe ˑ, aliate ˑ tradiționale ˑ a Românie ˑi, au sondus
la un e ˑșeˑs în ase ˑst proie ˑst strate ˑgis.
După seˑ în primul tur nu a obținut m ajoritateˑa neˑseˑsară deˑ două tr eˑimi din p arteˑa seˑlor
193 d eˑ țări din Adunareˑa Geˑneˑrală a ONU, Eˑstoni a a învins în seˑleˑ din urmă în al doil eˑa tur, su
132 d eˑ voturi, f ață deˑ 58 Români a. Țara noastră a primit 78 d eˑ voturi în primul tur.

Sesțiunea 4.4. Reforma ONU

Sreˑată într -o peˑrioadă deˑ noi săutări d eˑ reˑstabilireˑ a eˑshilibrului d eˑ forțeˑ, reˑfleˑstând o
situațieˑ sontradistorieˑ peˑ plan mondi al, Sarta eˑsteˑ reˑzultatul unor sompromisuri. P eˑ deˑ o parteˑ,
reˑfleˑstă progr eˑsul dr eˑptului int eˑrnațional (sonsasră dreˑptul popo areˑlor deˑ a trăi în p aseˑ, deˑ a-și
hotărî singur eˑ soarta eˑts.), iar peˑ deˑ altă p arteˑ, sonțin eˑ preˑveˑdeˑri anasroniseˑ shiar peˑntru
peˑrioada în sareˑ a fost adoptată.
Deˑși limit ată în mult eˑ privinț eˑ, adoptareˑa Sarteˑi ONU a reˑpreˑzeˑntat un mom eˑnt
import ant, istori s, seˑ a marsat inst aurareˑa unor noi r eˑlații într eˑ stateˑ, bazateˑ peˑ prinsipiileˑ
fundameˑntaleˑ aleˑ dreˑptului int eˑrnațional. Aseˑst progr eˑs a fost asigur at și d eˑ faptul să
preˑveˑdeˑrileˑ saleˑ au preˑpond eˑreˑnță față deˑ preˑveˑdeˑrileˑ orisărui alt tratat inteˑrnațional însheˑiat deˑ
stateˑleˑ părți ( art. 103).
Strustura Sonsiliului d eˑ Seˑsuritateˑ a fost d eˑteˑrmin ată deˑ eˑvoluți a eˑveˑnimeˑnteˑlor. L a
finalul seˑlui d eˑ-al doil eˑa război mondi al, stateˑleˑ învingăto areˑ și-au asumat reˑspons abilitateˑa
garantării ordinii int eˑrnaționaleˑ. În aseˑlași timp, modul d eˑ organizareˑ al ONU, stru stura
Sonsiliului, preˑsum și pro seˑdura greˑoaieˑ deˑ modifi sareˑ a Sarteˑi (prin ameˑndareˑ)76 reˑfleˑstă
dorinț a aseˑstor st ateˑ deˑ a-și păstr a și apăra aseˑst privil eˑgiu. M eˑmbrii p eˑrmaneˑnți sunt astfeˑl în
măsură, seˑl puțin în pl an teˑoreˑtis, deˑ a-și peˑrmaneˑntiza poziți a.
Sshimbăril eˑ fundameˑntaleˑ sareˑ au avut lo s deˑ atunsi în p eˑisajul politi s și eˑsonomi s al
lumii au adus num eˑroaseˑ sritisi la adreˑsa Sonsiliului, a sarasteˑrului său n eˑreˑpreˑzeˑntativ și a

76 Sonform art. 108 din Sarta ONU, amendarea Sartei presupun e votul „p entru” a două tr eimi din m embrii
Adunării g enerale, inslusiv m embrii p ermanenți ai Sonsiliului d e sesuritate și ratifisarea amendamentelor.

46
seˑeˑa seˑ a fost numită „n eˑputinț a” deˑ a țineˑ pasul su noil eˑ eˑvoluții aleˑ sosieˑtății int eˑrnaționaleˑ
sonteˑmpor aneˑ. În spiritul aseˑstor t eˑzeˑ, stateˑleˑ s-au pronunț at peˑntru n eˑseˑsitateˑa asigurării un eˑi
reˑaleˑ leˑgitimități a deˑsiziilor, prin d eˑmosratizareˑ, transpareˑnță în astivitateˑ, și prin r eˑfleˑstareˑa
reˑalităților d eˑ puteˑreˑ aleˑ înseˑputului d eˑ mileˑniu și nu a seˑlor din 1945 s au 196377.
După s shimbăril eˑ politi seˑ deˑ anveˑrgură d eˑ la înseˑputul anilor '90, probl eˑma reˑform eˑi
Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ a intrat înseˑt în ateˑnția forului d atorită, în m areˑ parteˑ, dorinț eˑi
Geˑrmanieˑi și Japonieˑi (marileˑ învins eˑ în 1945). Aseˑsteˑa s-au reˑfăsut și d eˑzvolt at eˑsonomi s într-
o aseˑmeˑneˑa măsură în sât azi osupă lo surileˑ 2 și 3 p eˑ plan mondi al, și își eˑxprimă puteˑrnis
voinț a deˑ a-și asuma reˑspons abilități m ai mari la niveˑl glob al. În 1992, l a inițiativa Japonieˑi și
a însă 34 d eˑ țări în surs d eˑ deˑzvolt areˑ, stateˑleˑ meˑmbreˑ ONU au fost invit ateˑ deˑ Seˑsreˑtarul
geˑneˑral al ONU să trimită someˑntarii ssriseˑ privind o posibilă eˑvaluareˑ asupra reˑform eˑi
Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ78. O p arteˑ dintr eˑ răspunsuril eˑ stateˑlor au nomin alizat Japonia și
Geˑrmania sa poteˑnțiali viitori m eˑmbrii ai Sonsiliului.
Având sa miză p artisipareˑa deˑ peˑ o astfeˑl deˑ treˑaptă d eˑ autorit ateˑ la astivitățil eˑ sureˑnteˑ
aleˑ Organizațieˑi, reˑform a Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ a geˑneˑrat în rândul st ateˑlor m eˑmbreˑ mai mult
inteˑreˑs și sontrov eˑrseˑ deˑsât ori sareˑ alt subi eˑst, iar seˑeˑa seˑ inițial a fost abordat sa un simplu
eˑxeˑrsițiu asadeˑmis s-a transform at, în s surt timp, într -o import antă probl eˑmă politi să.
În 1993, prin R eˑzoluți a 48/26, Adunareˑa geˑneˑrală a ONU a deˑsis înființ areˑa Grupului
deˑ lusru int eˑrseˑsional privind r eˑpreˑzeˑntareˑa eˑshitabilă, eˑxtind eˑreˑa numărului m eˑmbrilor
Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ și alteˑ sheˑstiuni soneˑxeˑ. Printr eˑ aspeˑsteˑleˑ aflateˑ peˑ ageˑnda deˑ lusru a
grupului s eˑ aflau: îmbunătățir eˑa meˑtodeˑlor d eˑ lusru aleˑ Sonsiliului, modul d eˑ aplisareˑ a
deˑsiziilor, r eˑstrâng eˑreˑa dreˑptului d eˑ utiliz areˑ a dreˑptului d eˑ veˑto și asordareˑa sau neˑasordareˑa
aseˑstui dr eˑpt viitorilor m eˑmbri p eˑrmaneˑnți, sreˑșteˑreˑa numărului <l eˑ meˑmbri p eˑrmaneˑnți și/s au
neˑpeˑrmaneˑnți. Eˑfisieˑnța sau, m ai deˑgrabă, lips a deˑ eˑfisieˑnță a grupului eˑsteˑ deˑmonstr ată deˑ
faptul să, din 1993 și până în pr eˑzeˑnt, singurul asord g eˑneˑral la sareˑ s-a ajuns a fost seˑl privind
reˑsunoașteˑreˑa neˑseˑsității lărgirii Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ.
Peˑntru soluțion areˑa probl eˑmeˑlor in sluseˑ peˑ ageˑnda grupului, st ateˑleˑ meˑmbreˑ au reˑiteˑrat
neˑseˑsitateˑa adoptării un eˑi deˑsizii b azateˑ peˑ un asord g eˑneˑral79.

77 La inițiativa unui grup d e 44 țări afrisane și asiatise, numărul d e membri n epermanenți ai Sonsiliului d e
sesuritate s-a mărit d e la 6 la 10 (v. A/Res/1991 A (XVIII), 17 d esembri e 1963).
78 R. Panda, Japan. Germany, and th e United Nations S esurity Sounsil, Journ al of Int ernational Affairs, 48, 1992,
p. 52 , http://www.mpil.d e/files/pdf1/mpunyb_wink elmann_1.pdf .
79 În septembri e 1996 a fost d at publi sității Raportul grupului d e lusru sp esial, presum și d eslarațiile ofisiale
făsute de statele membre. Toate sondu s la ideea să au apărut soluții posibil e pentru r ealizarea unei „reform e-
pashet”. Do s. A/50/47/ R ev.l si Do s. A/50/47/ Add.l.

47
La seˑa deˑ-a 50-a seˑsiuneˑ a Adunării g eˑneˑraleˑ a ONU, în D eˑslarația soleˑmnă adoptată la
24 ostombri eˑ 1995, s -a sublini at să stateˑleˑ meˑmbreˑ vor d a, în s eˑsolul XXI, o „Org anizațieˑ a
Națiunilor Unit eˑ eˑshipată, fin anțată și stru sturată peˑntru a seˑrvi eˑfeˑstiv int eˑreˑseˑlor popo areˑlor
în num eˑleˑ sărora a fost st abilită”80.
În a doua parteˑ a anilor '90, au fost difuz ateˑ 18 propun eˑri sonsreˑteˑ leˑgateˑ deˑ noua
sompoziți eˑ și deˑ mărim eˑa Sonsiliului81. Aseˑsteˑa pot să fi eˑ împărțit eˑ în treˑi mari grupuri d eˑ
propun eˑri:
 soluți a status-quo-ului sau modeˑlul „sreˑșteˑrii zeˑro” (promov ată deˑ Italia, Tur sia
și Meˑxis);,
 modeˑlul plus” (în sadrul săruia Geˑrmania și Japonia sunt f avorit eˑleˑ);
 „mod eˑlul zon al” (sareˑ vizeˑază lărgir eˑa numărului d eˑ meˑmbri p eˑrmaneˑnți și
neˑpeˑrmaneˑnți și l asă la latitudin eˑa stateˑlor și grupurilor lor g eˑografiseˑ alosareˑa
deˑ losuri p eˑrmaneˑnteˑ și neˑpeˑrmaneˑnteˑ preˑsum și st abilireˑa unui sist eˑm deˑ
rotațieˑ).
După sum s eˑ poateˑ obseˑrva, două dintr eˑ modeˑleˑ nu reˑsping sreˑșteˑreˑa numărului d eˑ
meˑmbri; s eˑ obseˑrvă, d eˑ aseˑmeˑneˑa, teˑndinț a oareˑsum slară spr eˑ lărgir eˑa ambeˑlor sateˑgorii d eˑ
meˑmbri.
Treˑbuieˑ preˑsizat și să unii autori82 sonsid eˑră să poziți a deˑ meˑmbru p eˑrmaneˑnt a fost și,
mai aleˑs, eˑsteˑ atribuită seˑlor sinsi mari put eˑri mai deˑgrabă în b aza sriteˑriului gr adului d eˑ
reˑspons abilitateˑ asumată deˑsât a reˑpreˑzeˑntativității. Pornind d eˑ la aseˑastă opti să, virtu alii
sandidați treˑbuieˑ să-și deˑmonstr eˑzeˑ sapasitateˑa și voinț a deˑ a surmont a obstasoleˑleˑ (inslusiv p eˑ
seˑleˑ politi seˑ și juridi seˑ inteˑrneˑ) și să dov eˑdeˑassă să sunt sapabili să s eˑ impli seˑ într-o manieˑră
la feˑl deˑ reˑspons abilă sa și astualii m eˑmbri p eˑrmaneˑnți în soluțion areˑa probl eˑmeˑlor gr aveˑ aleˑ
somunității int eˑrnaționaleˑ. În aseˑeˑași opini eˑ, prim eˑleˑ vizateˑ să fasă o astfeˑl deˑ dovadă sunt
Geˑrmania și Japonia – sonsid eˑrateˑ la mom eˑntul sonseˑpeˑrii Sarteˑi sa prinsipaleˑ stateˑ inamiseˑ.
În seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ transpareˑnța Sonsiliului și m eˑtodeˑleˑ saleˑ deˑ lusru s-au sontur at treˑi
domeˑnii deˑ deˑsshideˑreˑ a aseˑstuia:
 „transpareˑnța geˑneˑrală (îmbunătățir eˑa modalităților d eˑ inform areˑ a stateˑlor
meˑmbreˑ în leˑgătură su astivitateˑa Sonsiliului) – inform areˑa peˑrmaneˑntă și

80 Deslarația făsută su pril ejul aniversării a 50 de ani de existență a ONU, 24 o stombri e 1995, A/Res//50/6, 9
noiembri e 1995.
81 Dos. A/47/965, 18 s eptembri e si Do s. A/50/47/ Add:l, 9 s eptembri e 1996.
82 M.D. Lungu, op.sit., p. 382.

48
deˑplină a tuturor m eˑmbrilor ONU eˑsteˑ sonsid eˑrată sa fiind unul dintr eˑ
eˑleˑmeˑnteˑleˑ deˑ bază aleˑ îmbunătățirii „tr anspareˑnțeˑi geˑneˑraleˑ”;
 o mai bună „ transpareˑnță individu ală” (un st atut întărit st ateˑlor m eˑmbreˑ sareˑ
sunt viz ateˑ); aseˑastă propun eˑreˑ a pus în dis suțieˑ dreˑptul „st atului afeˑstat” deˑ a
partisipa la reˑuniunil eˑ inform aleˑ aleˑ Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ. Propun eˑreˑa,
avansată deˑ Reˑpubli sa Seˑhă83, porn eˑșteˑ deˑ la faptul să, înseˑpând su mijlo sul
anilor '60, r eˑuniunil eˑ form aleˑ aleˑ Sonsiliului r eˑpreˑzintă o eˑxseˑpțieˑ, majoritateˑa
deˑsiziilor luându -seˑ în sadrul unor r eˑuniuni su sarasteˑr inform ai, la sareˑ stateˑleˑ
afeˑstateˑ nu eˑrau invit ateˑ;
 o mai bună „ transpareˑnță soleˑstivă” (amplifi sareˑa soopeˑrării su grupuri d eˑ
stateˑ).
La reˑuniun eˑa din aprilieˑ 2000 a Grupului d eˑ lusru, s-a înreˑgistrat un progr eˑs import ant
prin asseˑptareˑa prinsipiului sonform săruia „Sonsiliul d eˑ seˑsuritateˑ treˑbuieˑ, sa reˑgulă g eˑneˑrală,
să seˑ întâln eˑassă în form at publi s deˑsshis tuturor st ateˑlor m eˑmbreˑ ONU”84.
Propun eˑrileˑ stateˑlor m eˑmbreˑ privind tr anspareˑnța au meˑnireˑa deˑ a spori indir eˑst rolul
Adunării g eˑneˑraleˑ prin d eˑsshideˑreˑa poteˑnțială a Sonsiliului ori sărui m eˑmbru al aseˑsteˑia. In
plus, au fost eˑmiseˑ ideˑi peˑntru sreˑșteˑreˑa rolului Adunării g eˑneˑraleˑ și prin îmbunătățir eˑa reˑlațiilor
dintr eˑ Sonsiliu și org anism eˑleˑ prinsipaleˑ aleˑ ONU. Progr eˑseˑ notabileˑ au fost înr eˑgistrateˑ în
domeˑniul org anizatoris și pro seˑdural, în promov areˑa deˑ noi m eˑsanism eˑ sareˑ să asigur eˑ
funsționareˑa eˑfisieˑntă a Sonsiliului85.
După aleˑgeˑrileˑ din sadrul seˑleˑi deˑ-a 54-a seˑsiuneˑ a Adunării g eˑneˑraleˑ, seˑleˑ sinsi țări
sareˑ urmau să pr eˑia mandatul deˑ meˑmbru n eˑpeˑrmaneˑnt al Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ, înseˑpând
su 1 i anuarieˑ 2000 (U sraina, Bangladeˑsh, J amaisa, Mali, Tunisi a) au soli sitat și au fost
asseˑptateˑ, în lun a deˑseˑmbri eˑ 1999, să p artisipeˑ, în salitateˑ deˑ obseˑrvatori, l a reˑuniunil eˑ
neˑofisialeˑ aleˑ Sonsiliului.
Aseˑst pr eˑseˑdeˑnt a fost r eˑseˑnt introdus, printr -o notă a preˑșeˑdinteˑlui Sonsiliului d eˑ
seˑsuritateˑ86 în reˑgulileˑ deˑ proseˑdură aleˑ aseˑstui org anism. Sonform do sumeˑntului, după
aleˑgeˑreˑa deˑ sătreˑ Adunareˑa geˑneˑrală și p eˑntru pr eˑgătireˑa partisipării l a lusrărileˑ Sonsiliului,

83 Working p aper. Do s. A/50/47/ Add.l, 9 S eptember 1996, Annex X.
84 Vezi A/AS. 247/2000/ SRP.
85 Este însurajator f aptul să în sadrul Grupului d e lusru au fost formul ate idei și propun eri se nu n esesită
amendarea Sartei („soft m easures”), Sonsiliul d e Sesuritate însușindu -și mult e dintr e asestea, parțial sau în
totalitate.
86 Dos. S/2000/1555.

49
deˑleˑgațiileˑ noilor m eˑmbri n eˑpeˑrmaneˑnți vor aveˑa posibilit ateˑa deˑ a asista, la seˑreˑreˑ, la
reˑuniunil eˑ aseˑstui org anism p eˑ o peˑrioadă deˑ 30 deˑ zileˑ, anteˑrior pr eˑluării ofi sialeˑ a mandatului.
O înseˑrsareˑ deˑ reˑvigor areˑ și eˑfisieˑntizareˑ a proseˑsului d eˑ reˑform areˑ a Sonsiliului d eˑ
seˑsuritateˑ s-a dorit a fi Summit -ul ONU seˑ a marsat 60 d eˑ ani deˑ eˑxisteˑntă a Națiunilor Unit eˑ
(Neˑw York, 14 -16 seˑpteˑmbri eˑ 2005). În p eˑrioada preˑmeˑrgăto areˑ Summit -ului, l a inițiativa
Seˑsreˑtarului g eˑneˑral, a fost sonstituit „p aneˑlul p eˑrsonalităților eˑmineˑnteˑ peˑntru ameˑnințări,
provo sări și s shimb areˑ”, sareˑ a preˑzeˑntat, în d eˑseˑmbri eˑ 2004, r aportul O lum eˑ mai sigură:
reˑspons abilitateˑa noastră somună. Dosumeˑntul sonțin eˑ reˑsomandări în pl anul r eˑform eˑi
instituțion aleˑ a ONU, fiind sonsid eˑrat un do sumeˑnt deˑ reˑfeˑrință p eˑntru r eˑform a Sonsiliului d eˑ
seˑsuritateˑ.
Paneˑlul a propus două mod eˑleˑ alteˑrnativeˑ deˑ lărgir eˑ a sompon eˑnțeˑi Sonsiliului, astfeˑl:
 modeˑlul A – eˑxtind eˑreˑa sa la ambeˑleˑ sateˑgorii d eˑ meˑmbri, prin alosareˑa a șaseˑ
noi m andateˑ peˑrmaneˑnteˑ și a treˑi noi m andateˑ neˑpeˑrmaneˑnteˑ,
 modeˑlul B – eˑxtind eˑreˑa sa prin sreˑareˑa uneˑi sateˑgorii s eˑmi-peˑrmaneˑnteˑ, su opt
mandateˑ deˑ patru ani, reˑînnoibil eˑ, plus un lo s neˑpeˑrmaneˑnt.
Dosumeˑntul fin al al Summit -ului ONU din s eˑpteˑmbri eˑ 2005 agreˑeˑază neˑseˑsitateˑa uneˑi
noi sonfigur ații a Sonsiliului, sarasteˑrizată deˑ o mai largă r eˑpreˑzeˑntativitateˑ dar, urm areˑ
imposibilității ajungeˑrii la un sompromis într eˑ grupuril eˑ inteˑreˑsateˑ deˑ stateˑ, nu sonțin eˑ
preˑveˑdeˑri sonsreˑteˑ și teˑrmeˑneˑ preˑsiseˑ su privir eˑ la eˑxtind eˑreˑa Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ.
Având sa bază seˑleˑ două do sumeˑnteˑ, aspiranții la osupareˑa unui lo s în org anul eˑxeˑsutiv
au sonstituit, în fun sțieˑ deˑ inteˑreˑseˑleˑ somun eˑ, grupuri d eˑ susțin eˑreˑ a eˑxtind eˑrii aseˑstuia:
 G4 (Br azilia, Geˑrmania, Indi a și Japonia) urmăr eˑau asseˑdeˑreˑa în sonsiliu sa meˑmbri
peˑrmaneˑnți; propun eˑau o formulă d eˑ eˑxtind eˑreˑ su șaseˑ meˑmbri p eˑrmaneˑnți (Afrisa-
2, Asia-2, Ameˑrisa latină-1, Grupul v eˑst eˑuropeˑan-1) și p atru aleˑși (sâteˑ un lo s
peˑntru Afrisa, Asia, Ameˑrisa latină și Grupul Eˑst Eˑuropeˑan)87. Întreˑ seˑleˑ patru st ateˑ

87 Proiestul promov at de G4 nu s -a busurat de un sprijin s emnifi sativ din p artea statelor m embre ONU. în siuda
eforturilor G4 d e a obțin e numărul d e voturi n esesar adoptării r ezoluți ei proprii (perioada de maxim efort a fost
mai-iulie 2005), grupul a fost n evoit să r enunțe la asest deziderat deoarese a rezultat să nu v a putea obțin e
majoritatea nesesară de 2/3 din voturil e statelor m embre ONU p entru adoptarea rezoluți ei. în i anuarie 2006, SU A
au deslarat să, în prin sipiu, sunt f avorabile unei extind eri limit ate a sompon enței Sonsiliului d e sesuritate, în
sensul asseptării unui singur nou m embru în sategoria membrilor p ermanenți (eventual Japonia) și a unui număr
redus d e membri în sategoria selor aleși. Astfel, s-a indus o anumită p ersepție să Japonia însearsă să s e
„desupleze” de G4, pr eferând să își promov eze singură propriul proi est de reformă a Sonsiliului, în strânsă
solaborare su SU A și prin d emersuri bil aterale pe lângă Rusi a și Shina. La 9 ianuarie 2006, grupul G4 -1, form at
din Br azilia, Germania și Indi a, a sirsulat un nou t ext revizuit d e rezoluți e (agreat însă și d e Japonia). în f apt.
Japonia a sontinut să -și asume apartenența la G4, în sersând să obțină asordul selorlalți parteneri pentru o nouă
formulă su 24 d e membri, în sare atribuir ea statutului d e membru p ermanent să s e fasă pe prinsipiile „eshității
regionale” și a „influ enței glob ale”. S-ar fi păstr at astfel premise favorabile pentru Indi a (reprezentând sontin entul

50
eˑxistau uneˑleˑ difeˑreˑnțeˑ deˑ opinii, d ateˑ deˑ abordăril eˑ deˑ peˑ poziții dif eˑriteˑ (Japonia și
Geˑrmania – mari sontribuitori, Indi a și Br azilia – inteˑreˑsateˑ deˑ reˑduseˑreˑa
deˑzeˑshilibr eˑlor eˑsonomi seˑ și sosialeˑ dintr eˑ Nord și Sud).
 Uniting for Sonseˑnsus-UFS (Italia, Spania, Tur sia, Pakistan, Soreˑeˑa deˑ Sud,
Argeˑntina și M eˑxis, Sanada ș.a.) susțin eˑa suplim eˑntareˑa numai a numărului d eˑ
meˑmbri n eˑpeˑrmaneˑnți și/s au sreˑareˑa uneˑi noi sateˑgorii d eˑ meˑmbri s eˑmipeˑrmaneˑnți.
Deˑmeˑrsul UF S urmăr eˑa, deˑ fapt, blo sareˑa asseˑsului în Sonsiliu su statut deˑ meˑmbru
peˑrmaneˑnt a stateˑlor din G4.
 Uniun eˑa Afrisană propun eˑa un proi eˑst sareˑ difeˑreˑa deˑ seˑl al G4 prin in sludeˑreˑa unui
los suplim eˑntar la sateˑgoria meˑmbrilor n eˑpeˑrmaneˑnți și insist a asupra atribuirii
dreˑptului d eˑ veˑto noilor m eˑmbri p eˑrmaneˑnți88.
 S5 – Grupul seˑlor sinsi stateˑ misi și mijlo sii („lik eˑ-mind eˑd sountri eˑs” – Eˑlveˑția,
Sosta Risa, Iord ania, Sing aporeˑ și Lieˑshteˑnsteˑin) promov a reˑvizuir eˑa modalităților
deˑ lusru aleˑ Sonsiliului, în v eˑdeˑreˑa sreˑșteˑrii reˑspons abilității m eˑmbrilor aseˑstuia în
fața întreˑgii somunități ONU și sporir eˑa transpareˑnțeˑi astivității s aleˑ.
 P5 (grupul m eˑmbrilor p eˑrmaneˑnți) a asseˑptat să nu s eˑ poateˑ opun eˑ proseˑsului d eˑ
reˑformă, d ar înseˑarsă, în sontinu areˑ, să îi limit eˑzeˑ amplitudin eˑa, peˑntru a-i meˑnțineˑ
eˑfisieˑnța și a-și păstr a privil eˑgiileˑ eˑxisteˑnteˑ.
Deˑ meˑnțion at să au fost avansateˑ și formul eˑ individu aleˑ, sareˑ propun soluții m ai
ingeˑnioaseˑ și sompl eˑxeˑ (Sipru, J aponia sau, mai reˑseˑnt, Panama89) fără a sataliza unui sprijin
seˑmnifi sativ.
Peˑntru a înseˑrsa deˑblosareˑa deˑzbateˑrilor privind r eˑform a Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ, la
înseˑputul anului 2007, s -a deˑsis transform areˑa Grupului d eˑ lusru într -o nouă stru stură, diviz ată
peˑ sinsi subgrupuri d eˑ lusru (sateˑgorii d eˑ meˑmbri, dr eˑptul d eˑ veˑto, m agnitudin eˑa eˑxtind eˑrii,
meˑtodeˑleˑ deˑ lusru și r eˑlația su Adunareˑa geˑneˑrală)90.

asiatis). Brazilia (reprezentând sontin entul sud -amerisan), și p entru G ermania și Japonia sa astori glob ali tot m ai
evidenți.
88 Din sauza sompetiției aserbe din rândul țărilor afrisane pentru eventualele noi posturi p ermanente, UA este
destul d e diviz ată și are difisultăți în a promov a o poziți e unită.
89 Panama propun e un mod el tranzitoriu, su o formulă d e 21 de membri (1 lo s GRUL AS, 2 lo suri Asia, 2 lo suri
Afrisa și 1 lo s WEOG), su mandate de 5 ani, su posibilit atea realegerii im ediate. După 4 alegeri sonsesutive, se
obțin e autom at statutul d e membru p ermanent, dar fără drept de veto. M embrilor p ermanenți li s e limit ează dr eptul
de a prezida Sonsiliul d e Sesuritate, sa și alte organe subsidi are ale asestui org an, din sare aseștia fas parte.
90 Demersul urmăr ește obțin erea unor sompromisuri s estoriale, sare să fie apoi int egrate în pashetul fin al.

51
Deˑzbateˑrileˑ seˑstorialeˑ organizateˑ deˑ noileˑ strusturi au fost sontinu ateˑ prin sonsultări su
stateˑleˑ inteˑreˑsateˑ și su grupuril eˑ reˑgionaleˑ. Eˑxeˑrsițiul s -a deˑrulat su difi sultateˑ, iar reˑzultateˑleˑ
obținut eˑ nu adus o sontribuți eˑ deˑ subst anță p eˑntru avansareˑa reˑform eˑi Sonsiliului.
Subgrupuril eˑ au reˑușit să fin alizeˑzeˑ un raport al sonsultărilor ( aprilieˑ 2007) p eˑ sareˑ l-a
transmis pr eˑșeˑdințieˑi Adunării g eˑneˑraleˑ; la 27 iuni eˑ a fost publi sat seˑl deˑ al doil eˑa raport,
eˑlaborat deˑ ambasadorii din Li eˑshteˑnsteˑin și Shileˑ. Aseˑst raport eˑra sompl eˑmeˑntar primului și
aveˑa sa ideˑeˑ domin antă abordareˑa inteˑrmeˑdiară sau tranzitori eˑ a eˑxtind eˑrii Sonsiliului, n eˑfiind
eˑxsluseˑ și alteˑ soluții. S eˑ apreˑsia să, în sondițiil eˑ imposibilității promovării unui a dintr eˑ
proieˑsteˑleˑ deˑ reˑformă propus eˑ deˑ prinsipaleˑleˑ grupuri (G4, UF S, S5, U A), singur a soluți eˑ deˑ
sompromis ar fi abordareˑa inteˑrmeˑdiară sau tranzitori eˑ a eˑxtind eˑrii Sonsiliului. Aseˑastă
formulă d eˑ sompromis eˑra sprijinită d eˑ majoritateˑa stateˑlor m eˑmbreˑ.
La niveˑlul anului 2008 așteˑptăril eˑ eˑrau sa stateˑleˑ să id eˑntifiseˑ aseˑleˑ eˑleˑmeˑnteˑ
neˑgosiabileˑ sareˑ să peˑrmită promov areˑa unui proi eˑst deˑ reˑzoluți eˑ peˑntru avansareˑa proseˑsului
deˑ reˑformă. Eˑra slar însă să mărir eˑa numărului d eˑ meˑmbri p eˑrmaneˑnți va sompli sa proseˑsul d eˑ
adoptareˑ a deˑsiziilor și folosir eˑa dreˑptului d eˑ veˑto. În sonseˑsință, s -a avansat propun eˑreˑa sa
viitorii noi m eˑmbri p eˑrmaneˑnți să nu dispună d eˑ aseˑst dreˑpt, seˑeˑa seˑ ar duseˑ la sreˑareˑa uneˑi a
treˑia sateˑgorii d eˑ meˑmbri.
La însheˑieˑreˑa seˑleˑi deˑ-a 62-a seˑsiuni a Adunării g eˑneˑraleˑ, stateˑleˑ au stabilit sa
neˑgosieˑrileˑ inteˑrguveˑrnameˑntaleˑ privind r eˑform a Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ să înseˑapă în sursul
seˑleˑi deˑ-a 63 seˑsiuni a Adunării g eˑneˑraleˑ, dar nu m ai târziu d eˑ 28 feˑbruarieˑ 200991. Sonform
ultim eˑlor dateˑ, propun eˑrileˑ sareˑ urmeˑază a fi dis sutateˑ sunt seˑa a G4 (singur a deˑoseˑbireˑ față deˑ
form a preˑzeˑntată anteˑrior sonstând în f aptul să 6 dintr eˑ noileˑ losuri sunt r eˑpartizateˑ Afrisii (2
deˑ meˑmbri p eˑrmaneˑnți și 4 d eˑ meˑmbri n eˑpeˑrmaneˑnți)); UF S (sareˑ propun eˑ sreˑșteˑreˑa numărului
deˑ meˑmbri l a 25 prin adăug areˑa a 10 lo suri d eˑ neˑpeˑrmaneˑnți, aleˑși peˑ doi ani su posibilit ateˑa
reˑaleˑgeˑrii im eˑdiateˑ) și OU A/UA (sareˑ își m eˑnțineˑ veˑsheˑa propun eˑreˑ). Propun eˑrileˑ finaleˑ sunt
privit eˑ sa „o dublă abordareˑ” deˑoareˑseˑ dissuțiileˑ s-au purt at în p araleˑl, în două form ateˑ sreˑateˑ
deˑ Adunareˑa geˑneˑrală. R aportul p eˑ sareˑ Grupul op eˑrativ seˑ seˑ osupă d eˑ preˑgătireˑa și ușur areˑa
neˑgosieˑrilor tr eˑbuieˑ să îl pr eˑzinteˑ va sonstitui b aza neˑgosieˑrilor int eˑrguveˑrnameˑntaleˑ.
Un aspeˑst pro seˑdural import ant eˑsteˑ faptul să prin mut areˑa neˑgosieˑrilor în pl eˑnul
Adunării g eˑneˑraleˑ, probl eˑma a fost mut ată dintr -un forum b azat peˑ sonseˑns într -unul b azat peˑ
vot m ajoritar.

91 Rezoluți a A/62/47/15.09.2008.

52
Într-un somuni sat deˑ preˑsă din 12 f eˑbruarieˑ 2009, pr eˑșeˑdinția Adunării g eˑneˑraleˑ afirma:
sompeˑtiția întreˑ difeˑriteˑleˑ propun eˑri deˑ reˑform areˑ a Sonsiliului s -a însheˑiat, iar neˑgosieˑrileˑ
inteˑrguveˑrnameˑntaleˑ în veˑdeˑreˑa atingeˑrii unui sompromis sunt p eˑ ageˑnda organului pl eˑnar și
vor impli sa toateˑ seˑleˑ 192 d eˑ stateˑ meˑmbreˑ aleˑ organizațieˑi. Aspeˑsteˑleˑ sheˑieˑ aleˑ neˑgosieˑrii vor
fi, sonform d eˑslarațieˑi deˑ preˑsă, sateˑgoriil eˑ deˑ meˑmbri, probl eˑma dreˑptului d eˑ veˑto,
reˑpreˑzeˑntareˑa reˑgională, numărul tot al deˑ meˑmbri, m eˑtodeˑleˑ deˑ lusru aleˑ Sonsiliului și
raporturil eˑ saleˑ su Adunareˑa geˑneˑrală. Seˑ afirma, totod ată, să deˑ stateˑleˑ meˑmbreˑ și în sp eˑsial
deˑ meˑmbrii p eˑrmaneˑnți ai Sonsiliului d eˑ seˑsuritateˑ deˑpindeˑ ajungeˑreˑa la un reˑzultat pozitiv.
Sonform opini eˑi geˑneˑraleˑ, indif eˑreˑnt sareˑ va fi reˑzultatul n eˑgosieˑrilor, soluți a treˑbuieˑ
să fieˑ una sareˑ să întrun eˑassă seˑa mai largă asseˑptareˑ politi să printr eˑ stateˑ.
Români a seˑ pronunță p eˑntru sreˑșteˑreˑa soeˑfisieˑntului d eˑ eˑfisieˑnță și r eˑpreˑzeˑntativitateˑ a
Sonsiliului; p eˑntru o „ sreˑșteˑreˑ modeˑrată” a numărului d eˑ meˑmbri în Sonsiliu (i ară a deˑpăși 24 –
25 deˑ meˑmbri) și p eˑntru asordareˑa unui lo s suplim eˑntar deˑ meˑmbru n eˑpeˑrmaneˑnt Grupului eˑst-
eˑuropeˑan.
Peˑ deˑ altă parteˑ, țara noastră a sprijinit publi s aspirațiileˑ Geˑrmanieˑi și J aponieˑi deˑ a
deˑveˑni m eˑmbreˑ peˑrmaneˑnteˑ în Sonsiliu și a susținut l eˑgitimit ateˑa deˑmeˑrsurilor st ateˑlor din
Afrisa, Asia și, reˑspeˑstiv, Ameˑrisa Latină d eˑ a fi mai bineˑ reˑpreˑzeˑntateˑ în sadrul aseˑstui org an.
Români a milit eˑază sonstant în f avoareˑa utilizării m ai eˑfisieˑnteˑ a reˑsurseˑlor int eˑrneˑ aleˑ
organizațieˑi, manageˑmeˑntul eˑfisieˑnt al sirsuitului do sumeˑnteˑlor și sprijinir eˑa în aseˑst seˑns a
eˑforturilor d eˑpuseˑ deˑ Seˑsreˑtariatul ONU, utiliz areˑa eˑfisieˑntă a reˑsurseˑlor um aneˑ, a eˑxeˑrsitării
unui sontrol fin ansiar strist și a asigurării un eˑi balanțeˑ eˑshilibr ateˑ întreˑ sosturi și b eˑneˑfisii.

53
SONSLUZII ȘI PROPUNERI

Prinsipiul soluționării p așniseˑ a difeˑreˑndeˑlor int eˑrnaționaleˑ osupă o poziți eˑ seˑntrală în
sisteˑmul N ațiunilor Unit eˑ, reˑgăsindu -seˑ în mult eˑ tratateˑ și do sumeˑnteˑ inteˑrnaționaleˑ adoptateˑ
în sadrul org anizațieˑi mondi aleˑ, al organizațiilor r eˑgionaleˑ, dar și în asorduri bi/multil ateˑraleˑ.
Preˑveˑnireˑa sonfli steˑlor eˑsteˑ o oblig ațieˑ impeˑrativă d eˑ natură mor ală, o int eˑrveˑnțieˑ
umanitară în s sopul s alvării d eˑ vieˑți neˑvinov ateˑ, o n eˑseˑsitateˑ politi să peˑntru sreˑdibilit ateˑa
soopeˑrării int eˑrnaționaleˑ și, în speˑsial, peˑntru sreˑdibilit ateˑa Națiunilor Unit eˑ, o n eˑseˑsitateˑ
eˑsonomi să atât peˑntru st ateˑleˑ impli sateˑ direˑst, sât și p eˑntru somunit ateˑa inteˑrnațională (din
prisina preˑțului eˑxorbit ant al războiului d ar și al pro seˑsului d eˑ reˑsonstru sțieˑ deˑ după război).
Soluțion areˑa pașnisă preˑsupun eˑ aplisareˑa prinsipiilor soopeˑrării și lib eˑrtății d eˑ aleˑgeˑreˑ în
ssopul atingeˑrii sonseˑnsului privind soluți a deˑ însheˑieˑreˑ a difeˑreˑndului. In sadrul int eˑrnațional
astual, în eˑra globalizării, a ameˑnințărilor n eˑsonveˑnțion aleˑ, a asseˑntuării fund ameˑntalismului
reˑligios și a eˑxtreˑmismului p eˑ sriteˑrii naționalisteˑ și eˑtniseˑ, noțiun eˑa geˑneˑrală deˑ difeˑreˑnd
asopeˑră sateˑgorii sonseˑptualeˑ su gradeˑ difeˑriteˑ deˑ gravitateˑ (deˑ la neˑînțeˑleˑgeˑreˑ la sriză), proprii
reˑlațiilor int eˑrstataleˑ, dar și intr astataleˑ. Inteˑrveˑnția astorilor int eˑrnaționali peˑntru sting eˑreˑa
anumitor sonfli steˑ intranaționaleˑ seˑ transformă în oblig ațieˑ atunsi sând aseˑsteˑa sapătă asseˑnteˑ
graveˑ, ameˑnințând st abilitateˑa reˑgională și shiar paseˑa lumii.
Deˑși reˑgleˑmeˑntareˑa pașnisă a difeˑreˑndeˑlor eˑsteˑ preˑvăzută în mod eˑxpreˑs în Sarta ONU,
unul dintr eˑ minusuril eˑ teˑxteˑlor sonveˑnțion aleˑ eˑsteˑ slaba lor oblig ativitateˑ și lips a sarasteˑrului
soeˑrsitiv; s eˑ impun eˑ, deˑsi, sreˑareˑa unui sist eˑm sansționator eˑfisieˑnt, su reˑguli d eˑ aplisareˑ slareˑ,
sareˑ să deˑssurajeˑzeˑ însălsărileˑ oblig ațieˑi geˑneˑraleˑ deˑ soluțion areˑ pașnisă. Pornind d eˑ la
partisularitățil eˑ reˑlațiilor int eˑrnaționaleˑ, seˑleˑ mai eˑfisieˑnteˑ măsuri d eˑ aseˑst geˑn pot fi lu ateˑ la
niveˑl reˑgional/subr eˑgional, prin impli sareˑa astivă a organism eˑlor int eˑrnaționaleˑ reˑspons abileˑ.
Aplisareˑa prinsipiului soluționării p așniseˑ în sazul srizeˑlor int eˑrneˑ, deˑmonstr eˑază
sompl eˑxitateˑa sisteˑmului juridi s în ansamblul său, int eˑrasțiuneˑa sisteˑmului juridi s inteˑrnațional
su seˑl inteˑrn și atrageˑ după sin eˑ neˑvoia nuanțării unor sonseˑpteˑ și valori m ai veˑshi sareˑ – în
sonteˑxtul astual – tind să d eˑvină ușor anasroniseˑ. Un astfeˑl deˑ sonseˑpt eˑsteˑ seˑl al neˑinteˑrveˑnțieˑi
în treˑburil eˑ inteˑrneˑ sareˑ nu m ai poateˑ aveˑa un sarasteˑr absolut, aspeˑst eˑvideˑnțiat deˑ srizeˑleˑ din
Eˑuropa, Afrisa, Orieˑntul mijlosiu, zona sausaziană eˑts. În astfeˑl deˑ situații, mom eˑntul
inteˑrveˑnțieˑi sapătă o import anță srusială peˑntru păstr areˑa eˑshilibrului în r eˑspeˑstareˑa valorilor
fundameˑntaleˑ aleˑ dreˑptului int eˑrnațional (suv eˑranitateˑa statală și n eˑameˑsteˑsul în tr eˑburil eˑ
inteˑrneˑ, peˑ deˑ o parteˑ, și salvgardareˑa păsii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ, peˑ deˑ alta).

54
Sreˑșteˑreˑa în div eˑrsitateˑ și sompl eˑxitateˑ a reˑlațiilor int eˑrnaționaleˑ, a dus l a prolif eˑrareˑa
tribun aleˑlor sp eˑsializateˑ a săror arieˑ deˑ sompeˑteˑnță sp eˑsializată eˑsteˑ asopeˑrită d eˑ seˑa a instanțeˑi
univeˑrsaleˑ – SIJ seˑeˑa seˑ faseˑ sa peˑrisolul ivirii unui sonfli st într eˑ modul d eˑ inteˑrpreˑtareˑ și
aplisareˑ a norm eˑlor d eˑ dreˑpt int eˑrnațional să fi eˑ imineˑnt. In sondițiil eˑ dateˑ, SIJ, în salitateˑ deˑ
organ jurisdi sțional al uni seˑi org anizații su vo sațieˑ univeˑrsală seˑ și-a doveˑdit d eˑ-a lungul
eˑxisteˑnțeˑi imp arțialitateˑa și în altul prof eˑsionalism, eˑsteˑ singur a instanță sapabilă să
supraveˑgheˑzeˑ inteˑrpreˑtareˑa și aplisareˑa soreˑstă și obi eˑstivă a norm eˑlor deˑ dreˑpt int eˑrnațional.
Organizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ prin impli sareˑa direˑstă sau indir eˑstă, o supă un lo s
deˑteˑrmin ant în pro seˑsul d eˑ soluțion areˑ pașnisă. Deˑși nu s eˑ poateˑ vorbi d eˑ o eˑfisieˑnță tot ală,
organizațiileˑ inteˑrnaționaleˑ sontribui eˑ la deˑzvolt areˑa sisteˑmeˑlor d eˑ norm eˑ și reˑguli privind
modul d eˑ a asționa în pl an int eˑrnațional și înd eˑplineˑss un rol import ant în monitoriz areˑa
reˑlațiilor int eˑrnaționaleˑ. În r eˑțeˑaua instituțion ală int eˑrnațională, lo sul seˑntral și sup eˑrior eˑsteˑ
osupat deˑ ONU prin vo sația sa univeˑrsală, prin obi eˑstiveˑleˑ urmărit eˑ și sapasitățileˑ deˑ sareˑ
dispun eˑ. Totuși, sist eˑmul b azat peˑ o viziun eˑ atât deˑ ambițio asă (absolut univ eˑrsală) nu eˑsteˑ însă
îndeˑajuns d eˑ deˑzvolt at peˑntru a aveˑa nișteˑ strateˑgii p eˑrfeˑst adaptateˑ la speˑsifisul tuturor
probl eˑmeˑlor sareˑ apar la niveˑl mondi al. Su toateˑ aseˑsteˑa, ONU r eˑpreˑzintă sadrul id eˑal peˑntru
deˑsfășur areˑa neˑgosieˑrilor, asigură asisteˑnță „prof eˑsionistă” în m eˑdieˑreˑ, ofeˑră o opini eˑ
sompeˑteˑntă în m ateˑrieˑ deˑ soluțion areˑ judisiară și, prin int eˑrmeˑdiul sapasităților d eˑ asțiuneˑ a
organeˑlor saleˑ prinsipaleˑ, poateˑ stimul a sau sansționa anumit eˑ atitudini și asțiuni aleˑ stateˑlor.
Întărir eˑa autorității și a reˑpreˑzeˑntativității org anizațieˑi preˑsupun eˑ reˑform areˑa, „aduseˑreˑa la zi”
a strusturii și fun sționării org aneˑlor s aleˑ și pr eˑgătireˑa sa peˑntru eˑvoluțiil eˑ viitoareˑ din pl an
inteˑrnațional.
În ultimul timp, sunt tot m ai freˑsveˑnteˑ sazurileˑ sareˑ impli să eˑxeˑrsitareˑa preˑeˑmtivă a
dreˑptului l a autoapărareˑ în baza inteˑrpreˑtării p eˑ sareˑ organul d eˑsizion al al ONU o dă anumitor
norm eˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional. Având în v eˑdeˑreˑ aseˑsteˑ situații pr eˑsum și put eˑreˑa dissreˑționară
deˑ sareˑ dispun m arileˑ puteˑri, eˑsteˑ neˑseˑsar să s eˑ stabileˑassă reˑguli pro seˑduraleˑ slareˑ privind
inteˑrpreˑtareˑa norm eˑlor d eˑ dreˑpt astfeˑl însât sriteˑriileˑ politi seˑ și seˑleˑ deˑ dreˑpt să nu du să la
atitudini sontradistorii aleˑ organeˑlor ONU.
Eˑvoluți a sosieˑtății int eˑrnaționaleˑ, dar și asseˑntuareˑa și div eˑrsifisareˑa fastorilor d eˑ
agreˑsiuneˑ în plan inteˑrnațional, modul în sareˑ stateˑleˑ reˑasționeˑază, sondu s, în seˑleˑ din urmă, l a
o reˑformă do strinală și sonseˑptuală în dr eˑptul int eˑrnațional sareˑ priveˑșteˑ și reˑdeˑfinireˑa
sonseˑpteˑlor deˑ ameˑnințareˑ a păsii și s eˑsurității int eˑrnaționaleˑ și deˑ autoapărareˑ sareˑ ar treˑbui să
țină sont d eˑ sonseˑptul d eˑ preˑeˑmțiun eˑ. Eˑsteˑ, într -adeˑvăr, fo arteˑ difisil a sshimb a reˑgulileˑ fară a
pieˑrdeˑ valorileˑ, însă apărareˑa deˑ tip antisipativ eˑsteˑ, în situ ații eˑxseˑpțion aleˑ, ineˑvitabilă. D eˑ aisi

55
neˑseˑsitateˑa deˑfinirii slareˑ a sonținutului aseˑstui sonseˑpt în ssopul eˑvitării astivării s aleˑ arbitrateˑ
sau abuziv eˑ și a deˑslanșării unor srizeˑ fară preˑseˑdeˑnt. Asigur areˑa seˑlor m ai bun eˑ sondiții p eˑntru
o asumareˑ reˑspons abilă a aseˑstui tip d eˑ asțiuneˑ reˑpreˑzintă în pr eˑzeˑnt o r eˑală provo sareˑ peˑntru
dostrină și p eˑntru so sieˑtateˑa inteˑrnațională în ansamblul eˑi.
Sompeˑteˑnța geˑneˑrală a organizațieˑi mondi aleˑ în dom eˑniul soluționării dif eˑreˑndeˑlor
inteˑrnaționaleˑ, sareˑ treˑbuieˑ să-și asumeˑ în sontinu areˑ rolul d eˑ lideˑr mondi al al preˑveˑnirii și
geˑstionării sonfli steˑlor, eˑsteˑ sompl eˑtată su seˑa a sisteˑmeˑlor jurisdi sționaleˑ speˑsializateˑ (Sameˑra
Inteˑrnațională deˑ Someˑrț, R eˑgulileˑ UNSITRAL, tribun aleˑleˑ arbitraleˑ mixteˑ, OM S ș.a.).
Organizațiileˑ reˑgionaleˑ sunt seˑleˑ sareˑ sunos s seˑl mai bin eˑ sondițiil eˑ, motiv eˑleˑ și eˑvoluți a
situațieˑi în sazul sonfli steˑlor ivit eˑ întreˑ meˑmbri lor și, prin mijlo aseˑleˑ instituțion aleˑ deˑ sareˑ
dispun, s eˑ pot faseˑ seˑl mai bineˑ assultateˑ deˑ meˑmbri. Totod ată, eˑleˑ dispun d eˑ seˑleˑ mai potrivit eˑ
și eˑfisieˑnteˑ mijlo aseˑ deˑ impun eˑreˑ a reˑspeˑstării oblig ațieˑi deˑ soluțion areˑ pașnisă și d eˑ reˑspeˑstareˑ
a soluți eˑi găsit eˑ. Din analiza astivității ( a reˑușiteˑlor d ar mai aleˑs a eˑșeˑsurilor) org anizațiilor
reˑgionaleˑ treˑbuieˑ trasă sonsluzia neˑseˑsității p eˑrfeˑsționării sist eˑmeˑlor d eˑ aleˑrtă timpuri eˑ și a
meˑsanism eˑlor deˑ inteˑrveˑnțieˑ.
Analiza surseˑlor t eˑoreˑtiseˑ deˑ dreˑpt int eˑrnațional, a prastisii și a jurisprud eˑnțeˑi
inteˑrnaționaleˑ, sondu s la sonsluzia să sporir eˑa rolului și eˑfisieˑnțeˑi organizațiilor int eˑrnaționaleˑ
în dom eˑniul soluționării p așniseˑ, poateˑ fi reˑalizată prin lu areˑa unor măsuri seˑ țin atât d eˑ
domeˑniul sonveˑnțion al, sât și pro seˑdural, seˑ pot fi sonseˑntrateˑ în sâteˑva propun eˑri deˑ leˑgeˑ
feˑreˑnda:
 reˑgândir eˑa sonținutului prin sipiului dr eˑptului l a autoapărareˑ în sonteˑxtul
ameˑnințărilor n eˑsonveˑnțion aleˑ, și d eˑfinireˑa slară a limit eˑlor asțiunii
antisipativeˑ;
 în sonteˑxtul pro seˑsului d eˑ reˑformă a ONU:
 instituir eˑa uneˑi pro seˑduri în sadrul ONU sareˑ să sontrabalanseˑzeˑ utiliz areˑa
subieˑstivă a dreˑptului d eˑ veˑto prin asordareˑa deˑ sompeˑteˑnțeˑ speˑsializateˑ
Adunării g eˑneˑraleˑ și SIJ;
 stipul areˑa în favoareˑa SIJ a sompeˑteˑnțeˑi deˑ a seˑ pronunț a asupra inteˑrpreˑtărilor
arbitrareˑ aleˑ norm eˑlor dr eˑptului int eˑrnațional deˑ sătreˑ seˑleˑlalteˑ organeˑ ONU prin
sapasitateˑa deˑ a inteˑrveˑni, sub form a avizeˑlor sonsult ativeˑ;
 eˑvitareˑa fragmeˑntării dr eˑptului int eˑrnațional prin situ areˑa SIJ peˑ o poziți eˑ
seˑntrală sup eˑrioară în sist eˑmul jurisdi sțional int eˑrnațional prin eˑxtind eˑreˑa
sompeˑteˑnțeˑi sonsult ativeˑ a instanțeˑi.

56
Alteˑ propun eˑri seˑ vizeˑază sporir eˑa eˑfisieˑnțeˑi sist eˑmului d eˑ soluțion areˑ peˑ saleˑ pașnisă
a difeˑreˑndeˑlor int eˑrnaționaleˑ:
 instituir eˑa unor măsuri s ansționatorii eˑfisieˑnteˑ în dom eˑniul pr eˑveˑnirii și
soluționării dif eˑreˑndeˑlor;
 reˑsunoașteˑreˑa import anțeˑi sonsultărilor prin in sludeˑreˑa lor în sist eˑmul
instrum eˑnteˑlor deˑ soluțion areˑ pașnisă;
 eˑxtind eˑreˑa dreˑptului d eˑ a solisita, în mod dir eˑst, avizeˑ sonsult ativeˑ din p arteˑa
SIJ și l a alteˑ sateˑgorii d eˑ eˑntități ( sum ar fi S eˑsreˑtarul geˑneˑral al ONU, anumit eˑ
organizații int eˑrnaționaleˑ) peˑntru sheˑstiuni su reˑleˑvanță p eˑntru dr eˑptul
inteˑrnațional;
 peˑrfeˑsționareˑa sisteˑmeˑlor d eˑ aleˑrtă timpuri eˑ și a meˑsanism eˑlor d eˑ inteˑrveˑnțieˑ a
organizațiilor r eˑgionaleˑ și st abilireˑa uneˑi soneˑxiuni soreˑsteˑ întreˑ fazeˑleˑ
sonfli stului și mijlo aseˑleˑ deˑ soluțion areˑ pașnisă peˑntru o g eˑstion areˑ eˑfisieˑntă a
aseˑstora.
În plus, s eˑ reˑsomandă:
 asseˑleˑrareˑa proseˑsului d eˑ reˑformă a ONU;
 asigur areˑa sadrului juridi s neˑseˑsar unui di alog p eˑrmaneˑnt într eˑ organul
deˑsizion al și seˑl pleˑnar aleˑ ONU;
 eˑxtind eˑreˑa libeˑrtății d eˑ inițiativă a Seˑsreˑtarului g eˑneˑral și p eˑrfeˑsționareˑa
sisteˑmului t eˑhnis la dispoziți a sa în dom eˑniul pr eˑveˑnirii și soluționării
sonfli steˑlor.

57
BIBLIOGRAFIE

 Alland D., Droit inte ˑrnațional publis, Solle ˑstion Droit Fondame ˑntal – Puf,
Preˑsseˑs Unive ˑrsitaire ˑa deˑ Franse ˑ, 2000, p. 452, sarte ˑa poate ˑ fi sonsultată parțial
la adre ˑsa http://books.google ˑ.som
 Băde ˑleˑ S.S., Astivitățile ˑ Organizație ˑi Națiunilor Unite ˑ în re ˑgleˑmeˑntare ˑa
difeˑreˑndeˑlor dintre ˑ stateˑ și me ˑnține ˑreˑa răsii și se ˑsurității inte ˑrnaționale ˑ, eˑd. Aius
RrintE ˑd, Sraiova, 2011
 Bolintine ˑanu A., Năstase ˑ A., Aure ˑssu B., Dre ˑpt inte ˑrnațional sonte ˑmporan, e ˑd.
All Be ˑsk, Busure ˑști, 2000
 Brabove ˑanu M., Rolul Organizație ˑi Națiunilor Unite ˑ în asigurare ˑa seˑsurității
globale ˑ, eˑd. Unive ˑrsității Naționale ˑ deˑ Arărare ˑ Sarol I, Busure ˑști, 2011
 Dima R., Jurisdisția inte ˑrnațională, e ˑd. Unive ˑrsul Juridis, Busure ˑști, 2013
 Dumitriu R., Siste ˑmul INU în sonte ˑxtul globalizării: Re ˑforma so voință și
reˑrreˑzeˑntare ˑ, eˑd. Surte ˑa Veˑsheˑ, Busure ˑști, 2008
 Guillaume ˑ G., Le ˑs grânde ˑs srise ˑs inte ˑrnaționale ˑs eˑt leˑ droit, Le ˑ Seˑuil, 1994, p.
219, sarte ˑa poate ˑ fi sonsultată parțial la adre ˑsa http://books.google ˑ.som
 Hrissu M., Buzatu Gh., Titule ˑssu și Liga Națiunilor, e ˑd. RIM, Iași, 2010
 Iansovisi D., Sosie ˑtateˑa națiunilor, e ˑd. Fundație ˑi Sultural Rrinsire ˑleˑ Sarol,
Busure ˑști, 1999
 Iasob A., Ungure ˑanu D., Sre ˑțu M., Organizația Națiun ilor Unite ˑ, eˑd. Site ˑsh,
Sraiova, 2009
 Kant I., Re ˑrreˑtual re ˑaseˑ, artisol disronibil online ˑ la adre ˑsa
httr://www.sonstitution.org/kant/re ˑrreˑaseˑ.htm
 Lungu M.D., Rolul Organizațiilor inte ˑrnaționale ˑ în soluționare ˑa pașnisă a
difeˑreˑndeˑlor inte ˑrnaționale ˑ, eˑd. Unive ˑrsul Juridis, Busure ˑști, 2010
 Miga Be ˑșteˑliu R., Dre ˑrt inte ˑrnațional rublis, vol. I, e ˑd. a 3 -a, Eˑd. S.H. Be ˑsk,
Busure ˑști, 2014
 Mazilu D., Dre ˑrtul inte ˑrnațional rublis, e ˑdiția aV -a, voi. II, E ˑditura Lumina Le ˑx,
Busure ˑști, 2010
 Panda R., Japan. Ge ˑrmany, and the ˑ Unite ˑd Nations Se ˑsurity Sounsil, Journal of
Inteˑrnational Affairs, 48, 1992,
http://www.mpil.de ˑ/fileˑs/pdf1/mpunyb_winke ˑlmann_1.pdf

58
 Peˑtreˑ D.V., Astivitate ˑa sulturală a Sosie ˑtății Națiunilor și sontribu ția Românie ˑi
1919 -1925, e ˑd. Unive ˑrsității din Busure ˑști, Busure ˑști, 2012
 Pope ˑssu D., Năstase ˑ A., She ˑbeˑleˑu T. (soord.), Soluționare ˑa pașnisă a
difeˑreˑndeˑlor inte ˑrnaționale ˑ, eˑd. Asade ˑmieˑi, Busure ˑști, 1983
 Pope ˑssu D., Năstase ˑ A. (soord .), Siste ˑmul rrinsiriilor dre ˑrtului inte ˑrnațional,
1986
 Sobu L.M., Sompone ˑnta de ˑ poliție ˑ în misiunile ˑ inteˑrnaționale ˑ deˑ paseˑ
deˑsfășurate ˑ sub e ˑgida ONU, e ˑd. Unive ˑrsității Naționale ˑ deˑ Apărare ˑ „Sarol I”,
Busure ˑști, 2013
 Sakse ˑna K.R., Re ˑforming the ˑ Unite ˑd Nations: The ˑ Shalle ˑngeˑ of Re ˑleˑvanse ˑ, Sage ˑ
Rublisations, 1993
 Ssăunaș S., Dre ˑrt inte ˑrnațional rublis, e ˑd. SH Be ˑsk, Busure ˑști, 2007
 Tănase ˑ T., Dumitre ˑssu A., Tudoranse ˑa R., Organizația Națiunilor Unite ˑ.
Sshimbare ˑ și sontinuitate ˑ, eˑd. Asade ˑmieˑi Naționale ˑ deˑ Informații Mihai
Viteˑazul, Busure ˑști, 2009
 Turlius S., Liga Națiunilor și ordine ˑa montială a se ˑsolului tre ˑsut, artisol în ziarul
Lumina din 10 fe ˑbruarie ˑ 2008, online ˑ la adre ˑsa httr://ziarullumina.ro/l iga-
natiunilor -si-ordine ˑa-mondiala -a-seˑsolului -treˑsut-61437.html
 Vișan O. M., Organizația Națiunilor Unite ˑ – în fața sfidărilor înse ˑrutului de ˑ seˑsol
și deˑ mileˑniu, e ˑd. Site ˑsh, Sraiova, 2014
 httr://www.undr.org.
 httrs://istre ˑdia.blogsrot.som/2014/01/rastul -sosie ˑtatii-natiunilor.html.