Centru de educa ție și sport pentru persoane cu dizabilități, or. Chișinău Litera. Coli UTM FUA ARH -131 CAPITOLUL I II Construcția Clădirilor Mod…. [607032]

Mod.
Coala
№ document .
Semnat.
Data
Coala

UTM. 0731.1. 0 72. ME
Elaborat .
Zestre Maxim
Conducator .
Moraru Ion
Consultant .
Liunenco Iurie
Constr. norm

Aprobat

Centru de educa ție și sport pentru persoane
cu dizabilități, or. Chișinău
Litera.
Coli

UTM FUA ARH -131

CAPITOLUL I II
Construcția Clădirilor

Mod.
Coala
№ document.
Semnat.
Data
Coala

UTM. 0731.1. 0 72. ME 3.1 Date generale
 Zona climaterică …………………………………………………………………………………… zona IV
 Seismicitatea terenulu i…………………………………………………………………………… 7 grade
 Tastabilitatea terenului …………………………………………………………………………. netasabil
 Temperatura de calcul a aerului ex terior pe timp de iarnă…………………………….. -16 C°
 Presiunea de calcul a vânt ului……………………………………………………………… 30 kg/m.p.
 Greutatea de calcul a stratului de zăpadă……………… ………………………………. 50 kg/m.p.
 Adâncimea critică de îngheț a pământului …………………………………………………… 0.88m
 Nivelul apelor freatice ……………………………………………………………………. ……… prezente
 Clasa de importanță ………………………………………………………………………………….. clasa I
 Gradul de durabilitate ……………………………………………………………………………….. grad II
 Gradul de rezistență la foc ……………………………………………………………………….. grad III

3.2 Condiții de planificare a construcțiilor
Efectuarea și amplasarea construcțiilor în mediul natural și în mediul construit se
efectueaz ă într-o metodă încât să fie evitat e riscuril e implicate de efectele negative viitoare , directe
sau indirecte, ale unor potențiale viitoare cutremure dramatice. Sub scopul dat se recomandă de a
limita densitatea de construire, precum și numărul de lucrători care pretind să ocup e pe perioade
îndelungate construcțiile de tip curent, cum sunt cele de locuit. Aceasta înseamnă, de regulă,
limitarea înălțimii acestor construcții , măsură care poate avea și efecte economice favorabile. De
asemenea, se vor asigura mai multe căi de acces și de comunicare pentru o nemărginită necesitate
de evacu are de urgență în scopul limitării efectelor unor cutremure puternice.
Se v-a limita durata situațiilor temporare care pot apărea în timpul lucrărilor pe șantier la
construcție în care gradul de protecție structurală este mai mic și riscul unor efecte grave sporește
în eventualitatea acțiunilor seismice de intensitate mare.
Activitatea de executare a construcțiilor noi se v or lega cu activitatea de înlo cuire sau de
consolidare în timp util a bazei construit e vechi, vulnerabil la cuntremur .
3.3 Condiții privind amplasarea construcțiilor
Amplasa rea construcțiilor noi se vor selecta , de regulă, în zone unde structura geologică și
alcătuirea primelor stratur i de teren permit realizarea protecției seismice în condiții economice,
fără cheltuieli costisitoare.

Mod.
Coala
№ document.
Semnat.
Data
Coala

UTM. 0731.1. 0 72. ME Se vor evita, de regulă generală, amplas ările construcțiilor pe maluri abrupte , râpe sau alte
terenuri care prezintă risc de alunecare sau dărâmare . În cazul în care nu se pot evita aceste tipuri
de amplasare, se vor lua măsuri necesare pentru a da stabili tate terenu lui.
În situațiile în care amplasarea construcțiilor pe siturile cu proprietăți mecanice inferioare
ca nisipuri le cu un grad mare de înglodare , frigiditate sau dizolvabilitate , mâluri, umpluturi
neconsolidate , etc, nu po t fi ocolite , se v a lua măsuri necesare pentru consolidarea terenu lui, astfel
încât aceasta să persiste o asigurare înaltî, o bună comportare seismică a construcțiilor .
Pentru construcțiile a căror eventual ele incidente negative pot avea urmări grave deosebit e
se vor preciza, în funcție de specificul construcțiilor și al proceselor tehnologice, criterii specifice
de excludere a anumitor categorii de amplasamente.
Construcțiile parcului tehn ic au fost proiectate și calculate cu funcții seismice de cutremure
de pământ cu o intensitate de 8 grade. Condițiile principale pentru elaborarea constructivă a
elementelor centrului de educație și sport au fost executate confor m normativului în construcții
NCM F.02.02.2006 "Calcularea, proiectarea și alcătuirea elementelor de construcții din beton
armat și beton precomprimat " și NCM F.03.02 -2005 "Proiectarea clădirilor cu pereți din
zidărie" .
Pereții despărțitori sunt elaborați din cărămidă care urmează să fie consolida te cu tencuială
pe ambele părți cu mortar M75, pe rețele de armătură ø 3 BpI cu pasul 200mm. Grosimea stratului
de tencuială – 10mm.
3.4 Condițiile privind elementele de construcție ale clădirilor
3.4.1 Fundații
Fundați a construcției va fi e fectuată pe pilo ni în formă de talpă continuă din beton armat , și
talpă fixă din beton armat . Tipul de fundați va fi selectată în dependență de condițiile de teren, a
schem a constructi vă în plan și a seismicității de calcul. Ad âncimea tălpi lor fundației se determină
cu ajtorul calcul ului corespunzător acestuia . În cazurile cel mai des întâlnite, adâncimea tălpii
fundației trebuie să fie egală sau mai mare decât adâncimea de calcul de îngheț a solului.
3.4.2 Structura portantă de tip schelet
Structura de rezistență a construcției este principala rădăcină pe care se bazează toată
încărcarea și greutatea construcției, în primul rând trebuie de ținut cont la selecția acesteia de
soluționarea spațial volumetrică și aspectul economic ca investițiile să fie efectuate rațional, și de
tipologia clădirilor pentru a oferi confortul la zonificarea spațiilor interioare .
După toate criteriile menționate , decizia a fost de a alege structura portantă de tip schelet, în
primul rând din cauza e ficienței de lucru la clădiri cu diferite nivele și posibilit atea de o structura
zonele si fluxurile interioare , fără a avea obstacole de la pereți portanți. Economic analizând,

Mod.
Coala
№ document.
Semnat.
Data
Coala

UTM. 0731.1. 0 72. ME scheletul portant, este una dintre cele mai rațional e aleger i, din motivul că nu necesită investiții
mari și întreținere costisituare .

În schem ele prezentat e mai sus sunt arătate elementele de bază a unui schelet portant, care
este format din grinzi ce preiau greutatea de pe planșee și o transmit mai departe pe coloane și
respectiv spre fundație . Această structură portantă de tip schelet are funcția de a transmite treptat
a încărcărilor de pe zonele de ex ploatare pe linii perpendiculare acestora pentru a exclude apariția
omentelor de rotație și la rândul său să minimizeze forțete de îndoire de pe planșee care pot duce
la rupere .
3.4.3 Coloane
Coloana este cel mai important element dintr -o construcție portantă . Acesta preia forșele de
greutate de pe elementele orizontale și le transferă pe o linie dreapt vertical perpendiculară
acestora, ceea ce permite evitarea forțelor de îndoire.
Această construcție are ajutorul de la 2 tipuri de coloane, un tip are secțiunea transversală în
formă de pătrat cu latura de 400mm, și alt tip cu secțiunea transversală sub formă de dreptunghi
cu lațimea de 500mm și lungimea de 800mm . Primul tip are rolul de suport a construcțiilor ce au
forma generală asemănătoare unui paralelipiped, iar tipul cu secțiunea transversală
dreptunghiulară susține construcția cu un volum deschis foarte mar e orizontal și vertical .

Mod.
Coala
№ document.
Semnat.
Data
Coala

UTM. 0731.1. 0 72. ME 3.4.4 Grinzi
Grinzile sunt elementele ce susțin planșeele, în același timp oferă structurii rigiditate. Cu
ajutorul grinzilor are loc trans portarea încărcărilor de pe planșee spre coloane, în așa fel
minimizând momentele de rotație apărute la conexiunea între coloană și planșeu, mai mult ca atât
grinzile permit fixarea muchiilor laterale ale planșeelor pe ele, iar datorită cadrelor formate în
urma proiectării scheletului în întregime
3.5 Prevederi antiseismice
Edificiul centrului este proiectat și calculat la sarcini seismice de la cutremure de pământ cu
intensitatea de 8 grade. Condițiile principale pentru efectuarea constructivă a elementelor centrului
de educație și sport au fost executate conform normativului în construcții NCM F.02.02.2006
"Calcularea, proiectarea și alcătuirea elementelor de construcții din beton armat și beton
precomprimat" .
Pereții la periferia construcției vor fi efectuate din blocuri BCA cu lățimea de 320mm, pentru o
izolare mai profunda a temperaturilor extreme de afară, și protejarea elevilor de frig.
În zonele unde diferența între nivele crește mai sus de 5m, au fost proiectate rosturi antiseismice
pentru a exclude apariția forțelor de torsiune și îndoire ce pot și sunt provocate de fenomenele externe.
Rosturile presupun o plasare pe axe a două coloane alăturate cu o distanț ă între ele de 50mm,
pentru a despărți volumele structurale la o construcție sau mai multe .
Legăturile de suport ce leagă coloana și grinda la fel sunt separate pe fiecare grindă pent ru a
evita transmiterea vibrațiilor dintre volume .
3.6 Planșee și scări
Planșeele dintre nivelele clădirii sunt efectuate din cadre de beton armat , fiind turnat monolit și
întărit cu armătură , se execută de regulă din beton B15. La seismicitatea de calcul mai mare de 7
grade, este bine să se prevadă executarea planșeelor din beton armat monolit cu grosimea de 140 –
160 mm grosime , la care in mediu ar fi 150 mm, ceea ce și sa folosit la planșeele din proiect . Grinzile
trebuie să fie ancorate în centura antiseismică și acoperite cu o astereală diagonală. La utilizarea
planșeelor din beton armat, nu se admite tencuirea tavanelor , dar sunt binevenite și recomandate
tavanele suspendate „armstrong” sau tavane extensibile .
Scări și alte elemente – toate scărilor sunt prev ăzute închise, și în caz de incendiu, de pe fiecare
nivel este posibilitatea de a ieși afar ă. La fel construcția este adaptată și prevăzută cu sisteme de
prevenire a incendiului, și la fiecare nivel este prev ăzut hidrant .

Similar Posts

  • School of Business and Economics MARKETING COMMUNICATION IN FINNISH INDUSTRIAL COMPANIES Marketing Master’s Thesis August 2010 Author: Mikko Vuorio… [601581]

    UNIVERSITY OF JYVÄSKYLÄ School of Business and Economics MARKETING COMMUNICATION IN FINNISH INDUSTRIAL COMPANIES Marketing Master’s Thesis August 2010 Author: Mikko Vuorio Instructor: Heikki Karjaluoto UNIVERSITY OF JYVÄSKYLÄ SCHOOL OF BUSINESS AND ECONOMICS Author Mikko Vuorio Thesis Title Marketing communication in Finnish industrial companies Major Subject Marketing Object of study Master’s Thesis Month and Year…

  • IELTS Academic Writing Task 1: Model answer with examiner comments [610620]

    IELTS Academic Writing Task 1: Model answer with examiner comments You should spend about 20 minutes on this task. The chart gives information about the use of dentists by young people in one year. Summarise the information by selecting and reporting the main features, and make comparisons where relevant. Write at least 150 words. The…

  • România între orient și occident [605135]

    România între orient și occident De-a lungul timpului România s-a confruntat cu o serie numeroasă de schimbări politice, economice, sociale și culturale venite din interiorul dar și din exteriorul țării. Cultura Română a fost influențată în spcial de către civilizația orientală dar și de către occident. De-a lungul istorei se poate înșirui o lungă serie…

  • ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE: INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010 STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 1… [616240]

    ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE: INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010 STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 1 Cuprins: I. INTRODUCERE 1. Context 1.1. Cercetarea în societatea contemporană …pag. 9 1.2. Ințelegerea importan ței comunic ării î n cercetare …pag. 9 1.3. Migrarea elitelor academice …pag.10 1.4. Întrebările de cercetare ale…

  • Instanțeletextuluinarativ-Ion,deLiviuRebreanu [619975]

    AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA aleluiLiviuRebreanu 3CUPRINS ARGUMENT…………………………………………………………………………………………………………4 ParteaI…………………………………………………………………………………………………………………..6 Capitolul1AMonografia.Aspecteteoretice(definițiialetermenului,clasificări, considerațiisociologice)…………………………………………………………………………………………..6 Capitolul2ARelațialiteratură-societate………………………………………………………………….8 Capitolul3ALiviuRebreanu-profilulspiritual.Crezulartistic…………………………………9 Capitolul4ARomanulcaspecieliterară…………………………………………………………………3 4A.1.Conceptulderoman,evoluțiaacestuia………………………………………………………..3 4A.2.Romanulînliteraturauniversală…………………………………………………………………5 Capitolul5ARomanulînliteraturaromânească.Perspectivădiacronică……………………10 Capitolul6AUniversulromanescrebrenian…………………………………………………………..18 6A.1.Prozascurtă-fundamentalromanelor………………………………………………………33 6A.2.Ruralitatea-spațiulfaceriilumiirebreniene………………………………………………37 6A.2.1-RomanulION……………………………………………………………………………..37 6A.2.2-RomanulRĂSCOALA…………………………………………………………………39 6A.3.Elementelemonografice-piloniiuniversuluirural……………………………………..42 B.ParteaaII-a………………………………………………………………………………………………………47 Capitolul1BReperemetodologiceînreceptareatextuluiliterarînliceu………………….47 1B.2.1.Receptareatextuluiliterarepic……………………………………………………………..49 1B.2.2.Stabilireadeobiective,formareadecompetențe………………………………………51 Capitolul2B-Metodedepredareînabordareatextuluiliterar…………………………………….54 2B.2.Metodedepredareaelementelornarativedintextulliterar………………………….55 2B.2.1Lectura…………………………………………………………………………………………..55 2B.2.2Conversațiaeuristică……………………………………………………………………….58 2B.2.3Braistorming…………………………………………………………………………………..59 2B.2.4.Evocare-Constituireasensului–Reflecție……………………………………….60 2B.2.5Învățareaprindescoperire………………………………………………………………..62 2B.2.6Joculderol…………………………………………………………………………………….64 CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………..66 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………..67 ANEXE……………………………………………………………………………………………………………….70 AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA aleluiLiviuRebreanu 4ARGUMENT LiviuRebreanuaremerituldeaficonsideratunveritabildeschizătordedrumuriîn ceeacepriveșteconceperearomanuluimodernînliteraturaromână.Spiritinovator, deosebitdeimplicatșidedicatactivitățiiscriitoricești,romancierulseconstituieîntr-un demiurgcarecreeazăuniversurinoi,oglindindtotușirealitateaimediatălui. Lucrareametodico-științificăintitulată„ASPECTEALEPREDĂRII ELEMENTELORMONOGRAFICEÎNROMANELECUTENTĂRURALĂIONși RĂSCOALAALELUILIVIUREBREANU”încearcăsăsurprindăactivitatea romancieruluiRebreanu,aplecatasupraelementelormonograficecareconturează tablourilesocialecreionateînromanelesale,pedeoparte,precumșimanieradea dezvoltaîndemersuldidacticstrartegiioptimedepredareaacestora. Structuratăîndouăpărți,peoptcapitole,lucrareaevidențiază,înParteaI,viziunea rebrenianăasupralumiișiasuprauniversuluietno-socio-culturalșilingvistic.Caracterul inovatorallucrăriidefațăconstăînexploarareacoordonatelornarativeșiaelementelor monograficecarestaulabazacreăriiuniversurilorficționalespecificeromanelor rebreniene. Capitolul1Aallucrăriiaducecâtevalămuriricuprivirelaconceptuldemonografie, pornindchiardeladefinițiatermenului.Capitolul2Aprezintăconexiunilepecarele stabileșteliteraturacusocietatea,aceastadinurmăconstituindu-seîntr-unnesecatizvorde…

  • INTRODUSERE………………………………………………………………………………………………………..3… [618344]

    UNIVERSITATEA„BOGDANVODĂ”DINCLUJNAPOCA FACULTATEADEDREPT LUCRAREDELICENȚĂ REGULISPECIALEPRIVIND SOLUȚIONAREACONFLICTELOR INDIVIDUALEDEMUNCĂ ÎNDRUMĂTORȘTIINȚIFIC Lect.univ.dr.AvramBUTCĂPUȘAN ABSOLVENT: [anonimizat] 2018 CUPRINS: INTRODUSERE………………………………………………………………………………………………………..3 SARITOLULI.SONFLISTELEINDIVIDUALEDEMUNSĂȘILITIGIILEDE MUNSĂ–OBIESTALJURISDISȚIEIMUNSII……………………………………………………..5 1.1.Considerațiigenerale………………………………………………………………………………………….5 1.2.Rărțileînsonflisteledemunsă……………………………………………………………………………..7 1.3.Răsrunderearatrimonialășirăsrundereadissirlinară…………………………………………..12 SARITOLULII.MEDIEREA…………………………………………………………………………………..19 2.1.Reglementare…………………………………………………………………………………………………..19 2.2.Resurgerealamediere……………………………………………………………………………………….20 2.3.Mediatorulșiobligațiilesale………………………………………………………………………………21 2.4.Sontrastuldemediere……………………………………………………………………………………….23 2.5.Desfășurareamedierii……………………………………………………………………………………….24 2.6.Înshiderearroseduriidemediere………………………………………………………………………..25 CAPITOLULIII.COMPETENȚAINSTANȚELORJUDECĂTOREȘTI…………………27 3.1.Reglementare…………………………………………………………………………………………………..27 3.2.Judecătoria………………………………………………………………………………………………………28 3.3.Tribunalul………………………………………………………………………………………………………..32 3.4.Curteadearel………………………………………………………………………………………………….34 3.5.ÎnaltaCurtedeCasațieșiJustiție………………………………………………………………………..35 3.6.Comretențateritorială……………………………………………………………………………………….37 3.7.Sesizareainstanțeidejudecată……………………………………………………………………………41 CAPITOLULIV.ANALIZAREGULILORSPECIALE…………………………………………..42 4.1.Comrletulrentrusoluționareaconflictelordemuncăînrrimainstanță…………………..42 4.2.Statutulasistențilorjudiciari………………………………………………………………………………44 4.3.Termeneledesesizareainstanței………………………………………………………………………..45 4.4.Procedurasoluționăriiconflictelordemuncă……………………………………………………….52 4.5.Hotărârile(sentințele)……………………………………………………………………………………….56 4.6.Arelul……………………………………………………………………………………………………………..57 4.7.Consecințealeadmiteriiarelului………………………………………………………………………..58 CAPITOLULV.CONCLUZII………………………………………………………………………………….60 BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………63 3INTRODUSERE Amalesaceastălucraredatoritănumăruluimaredelitigiicareaulabazăconflictede muncă.Legislațiaactualăutilizeazăterminοlοgiadecοnflictedemuncă(art.231dinCοdul muncii),dupăcaz,cοlectiveșiindividuale(art.1lit.ο,șipdinLegeadialοguluisοcialnr. 62/2011). Avândînvederecăpοtrivitart.208dinacestultimactnοrmativ„cοnflictele individualedemuncăsesοluțiοneazădecătreinstanțelejudecătοrești”,acestecοnflictesunt, defapt,„litigiidemuncă”. Înacelașisens,Legeanr.188/19991utilizează(înart.116)sintagma„litigiide muncă”pentruadesemnacauzelelitigiοasedintrefuncțiοnariipublicișiautοritățileși instituțiilepubliceîncareîșidesfășοarăactivitatea.2 Termenul„litigiu”prοvinedincuvântullatin„litigium”careînseamnă„sfadă”,…