ANALIZA NIVELULUI ȘI A STRUCTURII CHELTUIELILOR [607020]

ANALIZA NIVELULUI ȘI A STRUCTURII CHELTUIELILOR
PENTRU PLATA SERVICIILOR AFERENTE
GOSPODĂRIILOR DIN ROMÂNIA
ANALYSIS OF THE LEVEL AND STRUCTURE OF
HOUSEHOLD EXPENDITURE ON SERVICES IN ROMANIA

Denis ARDELEAN
Masterand: [anonimizat] – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [anonimizat]

Denisa DOBRA
Masterand: [anonimizat] – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [anonimizat]

Abstract : The objective of this research paper is to analyze the level and the
structure of the household expenditure for services in Romania, during the period
2008 – 2017. In this sense, the main categories of services used at household level
were selected and a complex analysis of average expenditures for service s was
made, taking into consideration variables such as type of services, social categories,
residence areas and macroregions of Romania. Our research is based on a systematic
analysis of the data provided by Romanian National Institute of Statistics.

Key words: household ; expenditure ; services ; Romania;

JEL Code: O14, L80

1. Introducere

De la marea revoluție industrială și până în prezent, modernizarea societății este un
proces care a luat o mare amploare, influențând structura economiilor, respectiv
ponderea pe care o au principalele sectoare de activitate existente: agricultura,
industria și serviciile.
În prezent, serviciile au ajuns să domine întreaga economie, indiferent că se
analizează activitatea unei gospodării , microfirme sau a unei corporații
multinaționale.
Practic, în ultimele decenii, creșterea remarcabilă a sectorului serviciilor a
reprezentat principala caracteristică a schimbărilor structurale de la nivelul
economiilor de piață dezvoltate (Vidovic, 2003) . Sectorul serviciilor reprezintă o
componentă importantă a economiei fiecărei țări. Acesta are o contribuție directă și
semnificativă la Produsul Intern Brut și contribuie la crearea de locuri de muncă și
la furnizarea de inputuri esențiale pentru celelalte sectoare ale economiei (OECD,
2008 , pag.3 ).

În mediul concurențial actual, influențat de preferințele tot mai diversificate și
sofisticate ale consumatorilor, se remarcă o creștere tot mai accentuată a cererii
pentru servicii specializate (Enescu et al., 2014). Ionașcu et al. (2013 , pag.11 ) au
precizat că progresul tehnic, amplificarea diviziunii sociale a muncii și creșterea
cererii de servicii au contribuit la dezvoltar ea și diversificarea serviciilor.
Lucrarea de față are ca obiectiv analiz a nivelului și a structurii cheltuielilor pentru
plata serviciilor aferente gospodăriilor din România. În acest sens, au fost selectate
principalele categorii de servicii folosite la nivelul gospodăriilor și s -a realizat o
analiză complexă a cheltuielilor medii pentru plata serviciilor în funcție de tipul
serviciilor, categorii le sociale, medii le de rezidență și macroregiuni le României .

2. Taxonomia serviciilor

În încercarea de a sintetiza experiența teoretică și practică privind definirea
serviciilor și delimitarea lor de bunuri , trebuie evidențiat că acestea reprezintă o
activitate umană, cu un conținut specializat, având ca rezultat efecte utile,
imateriale și intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale (Ioncică, 1997, p ag.
15).
Este de luat în considerare și definiți a pe care Dicționarul Academiei de Știinte
Comerciale din Franța o acordă serviciilor , acestea fiind ,,un ansamblu de avantaje
sau satisfacții procurate, fie direct, fie prin folosirea unui bun pe care l -a
achiziț ionat beneficiarul serviciului (ex.alimente , aspiratoare) sau a dreptului de a-l
utiliza ’’ (ex. calea ferată) (Golea, 2010, pag. 5) .
Principalele caracteristici care descriu natura unică a serviciilor sunt imaterialitatea
sau intangibilitatea, nestocabilitatea, eterogenitatea, variabilit atea, simultaneitatea
producției și consumului, perisabilitatea, inseparabilitatea serviciilor de persoana
prestatorului, precum și de cea a consumatorului sau utilizatorului (Fruja, 2006,
pag 50 -61).
În literatura de specialitate se regăsesc diferite categorii de servicii, grupate în
funcție de anumite criterii (Ionașcu, 2012, p p. 22-28):
a) După sursele de procurare (proveniență), serviciile pot fi: servicii marfă
(serviciile care sunt procurate p rin acte de vânzare – cumpărare) sau
servicii ne -marfă ( sunt serviciile care ocolesc relațiile de piață și cuprind:
serviciile publice, serviciile furnizate de organismele private non -profit );
b) După natura nevoilor satisfăcute, serviciile pot fi: servicii private (satisfac
nevoi particulare ale persoanelor sau ale familiilor acestora) și servicii
publice (activități organizate de autoritățile administrative centrale sau
locale și au drept obiectiv satisfacerea nevoilor de interes public) ;
c) După funcțiile economice îndeplinite se rviciile pot fi: de distribuție
(transpor t, comunicații), de producție ( publicitate, cercetare) , sociale
(sănătate, educație), personale (casnice, îngri jire personală) ;
d) În funcție de natura efectelor se pot face mai multe clasificări ale serviciilor.
O primă clas ificare grupează servici ile în: servicii materiale, care sunt

încorporate în bunuri (transport ) sau servicii nemateriale ( care de regulă,
contribuie la satisfacerea unor nevoi spiritu ale ale persoanelor individuale) ;
O altă clasificare după același criteriu, grupează serviciile în: servicii care
afectează bunurile (transport de mărfuri ) sau servi cii care afectează
persoanele ( care la rândul lor se pot grupa în: servicii care vizează condiția
fizică a persoanelor (transport de persoane, frizerie -coafură etc.) și servicii
care vizează condiția intelectuală a persoanelor (educație, cultură etc.).
e) După momentul apariției în sfera vieții economice se disting: servicii
tradiționale (medicina, comerț, transport) sau servicii moderne (serviciile de
informatică, televiziunea) .

3. Nivelul și structura cheltuielilor pentru plata serviciilor – analiză din
perspectiva gospodăriilor din România

Prin gospodărie, se înțelege un grup de două sau mai multe persoane, care în mod
obișnuit locuiesc împreună, au în general legături de rudenie, sau nu, se
gospodăresc în comun, consumă și valorifică în comun produsele obținute și
participă parțial sau integral la formarea bugetului de venitu ri și cheltuieli al
gospodăriei (INSSE) .
Mutațiile calitative în structura consumului populației pot fi analiza te și interpretate
în 2 feluri (Untaru, 2012, pag 121) – :diacronic ( în decursul timpului, în situația
creșterii economice și progresului corelativ al nivelului de trai, cererea finală se
orientează spre consumul de tip superior, și mai ale s spre consumul de servicii care
satisfac nevo i de ordin secundar și terțiar cum ar fi cultură, educație, loisir etc.) și
sincronic ( la un moment dat, indivizii și familiile ale căror venituri sunt mai
ridicate consumă relativ mai multe servicii) .
Tabelul următor prezintă structura cheltuielilor de consum pe o gospodărie , pe
categorii de bunuri și servicii consumate.

Tabelul nr. 1 Structura cheltuielilor totale de consum pe o gospodărie pe categorii de cheltuieli
în perioada 2008 – 2017 (în procente)

Categorii de
cheltuieli de
consum Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Anul
2016
Anul
2017
Produse
agroalimentare și
băuturi
nealcoolice 40.9 40.9 41 41.7 41.9 41.4 40 38.2 36.1 34.3
Băuturi
alcoolice, tutun 6.5 7.1 7.7 7.6 7.8 7.8 7.7 7.8 8 8.2
Îmbracaminte și
încălțăminte 6.7 6 5.4 5 5 5.2 5.3 5.7 6.5 7.1
Locuința* 15.6 15.8 16.6 16.3 16.7 16.7 17.2 17.9 17.7 17.1

Categorii de
cheltuieli de
consum Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Anul
2016
Anul
2017
Mobilier, dotarea
și întreținerea
locuinței 4.8 4.6 4 4 3.8 3.9 3.9 4.2 4.8 5.6
Sănătate 4.1 4.5 4.5 4.7 4.3 4.5 4.6 4.9 4.8 4.9
Transport 6.1 5.8 6 6 6.1 5.9 6.2 6.3 6.1 6.6
Comunicații 5 5.1 5 4.7 4.8 4.7 4.8 5 5.2 5
Recreere și
cultură 4.5 4.4 4 4.1 3.8 4.1 4.5 4 4.2 4
Educație 0.8 0.9 0.7 0.6 0.6 0.5 0.5 0.4 0.4 0.3
Hoteluri* 1.4 1.3 1.3 1.3 1.3 1.5 1.4 1.4 1.7 1.8
Diverse produse
și servicii 3.6 3.6 3.8 4 3.9 3.8 3.8 4.2 4.7 5.1
Sursa: realizat de autor i pe baza datelor publicate de Ins titutul Național de Statistică , tabel
BUF 109I , disponibil online la adresa http://statistici.insse.ro:8077/tempo –
online/#/pages /tables/insse -table
* Categoria de servicii aferente locuinței include și servicii precum apa, electricitate, gaze și alți
combustibili
* Categoria de servicii aferente hotelurilor include și servicii precum cele oferite de cafenele și
restaurante

Pe întreaga perioadă analizată, cheltuielile cu produse agroalimentare și băuturi
nealcoolice au deținut cea mai mare pon dere în totalul cheltuielilor. Cu toate
acestea, remarcăm faptul că, în ultimul deceniu, ponderea acestor cheltuieli în total
a înregistrat o scădere de la 40.9%, în anul 2008, la 34.3% în anul 2017. În ceea ce
privește serviciile, cheltuielile pentru plata serviciilor legate de locuință dețin cea
mai mare pondere în totalul cheltuielilor privind serviciile ș i ocupă poziția a doua
ca pondere în totalul cheltuielilor de consum la nivelul gospodăriilor din România.
Constatăm că în perioada analizată ponderea cheltuielilor privind locuința în totalul
cheltuielilor de consum a crescut de la 15.6% la 17.1%.
Se obs ervă că, în România, distrib uția cheltuielilor cu educația are tendința de a
înregistra valori tot mai scăzute, un aspect negativ pentru țara noastră, în condițiile
în care s -a constat că, între cheltuielile cu educația și performanțele educaționale
există o relație directă: cu cât cheltuielile pe individ sunt mai ridicate, cu atât cresc
și performanțele educaționale ale acestora .(Gabriela Neagu, 2005) .
Tabelul nr. 2 prezintă evoluția cheltuielilor medii lunare cu serviciile, la nivel de
gospodările, în pe rioada 2008 – 2017 .

Tabelul nr. 2 Cheltuielile medii lunare pe o gospodărie, pe categorii de servicii în perioada
2008 – 2017 (valoare în lei)

Anul Locuința * Sănătate Transport Comunicații Recreere Educație Hoteluri *
2008 213.17 55.59 84.14 67.89 61.27 11.32 18.95
2009 232.37 65.63 84.56 74.87 64.92 13.93 18.6
2010 246.85 67.42 89.29 73.8 59.54 10.81 19.06
2011 250.09 71.18 92.34 72.12 61.75 9.54 19.74

Anul Locuința * Sănătate Transport Comunicații Recreere Educație Hoteluri *
2012 268.88 70.08 99.13 76.87 60.94 9.78 20.82
2013 279.27 74.42 98.45 78.62 67.79 7.77 24.45
2014 281.49 75.56 101.74 77.82 74.03 8.8 22.45
2015 305.57 82.74 106.49 85.63 67.7 7.46 23,93
2016 319.77 87.37 109.92 93.66 75.34 6.89 29.89
2017 348.25 99.35 135.24 101.71 82.1 6.94 36.79
Sursa: realizat de autor i pe baza datelor publicate de In stitutul Național de Statistică , tabel
BUF 108J , disponibil online la adresa http://statistici.insse.ro:8077/tempo –
online/#/page s/tables/insse -table
* Categoria de servicii aferente locuinței include și servicii precum apa, electricitate, gaze și alți
combustibili
* Categoria de servicii aferente hotelurilor include și servicii precum cele oferite de cafenele și
restaurant e

Din datele cuprinse în tabelul nr. 2 reiese faptul că cea mai mare cheltuială medie
lunară este corespunzătoare serviciilor privind locui nța, la polul opus situându -se
serviciile privind educația.
În anul 2017, structura cheltuielilor medii lunare pe gospodări e pentru fiecare
categorie de servicii cuprinsă în cadrul analizei este următoarea :

Figura nr. 1 Cheltuielile medii lunare pe o gospodărie, pe categorii de servicii în anul 2017
(valoare în lei)

Sursa: realizat de autor i pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică , tabel
BUF 108J , disponibil online la adresa http://statistici.insse.ro:8077/tempo –
online/#/pages /tables/insse -table
* Categoria de servicii aferente locuinței include servicii precum apa, electricitate, gaze și alți
combustibili
* Categoria de servicii aferente hotelurilor include servicii precum cafenele și restaurante

Conform datelor furnizate de INSEE și surprinse în figura nr. 1 cele mai mari
cheltuieli lunare cu serviciile pe gospodărie sunt reprezentate de cheltuielile cu
locuința , care ating suma medie de 348.25 lei, urmate de cheltuielile cu transportul
(în medie de 135.24 lei) și cheltuielile cu comunicațiile ( în medie de 101.71 lei) în
timp ce cheltuielile medii lunare cu educația înregistrează o valoare de doar 6,94
lei. 348.25
99.35 135.24 101.71 82.1 6.94
36.79 Cheltuielile cu serviciile în anul 2017
Locuința*
Sănătatea
Transport
Comunicații
Recreere
Educație

La nivelul macroregiunilor, în anul 2017, cheltuielile medii lunare privind
serviciile, la nivel de gospodărie , sunt surprinse în figura nr. 2.

Figura nr. 2 Cheltuielile medii lunare cu serviciile pe gospodărie în funcție de macroregiunea
de dezvoltare , în anul 2017 (valoare în lei)

Sursa: realizat de autor i pe baza datelor publicate de In stitutul Național de Statistică , tabel
BUF 108J, disponibil online la adresa http://statistici.insse.ro:8077/tempo –
online/#/pages /tables/insse -table
* Categoria de servicii aferente locuinței include și servicii precum apa, electricitate, gaze și alți
combustibili
* Categoria de servicii aferente hotelurilor include și servicii precum cele oferite de cafenele și
restaurante

Macroregiunea 3 ( ce include regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia și București –
Ilfov) are cele mai mari cheltuieli lunare cu serviciile, peste media națională,
respectiv 932.02 lei per gospodărie , în timp ce macroregiunea 4 ( ce include
regiunile de dezvoltare Sud -Vest și Vest) are cele mai mici cheltuieli lunare cu
serviciile, respectiv 723.48 lei pe gospodărie , valoare situată sub media națională .
În macroregiunea 2 (zona de dez voltare Nord -Est și Sud -Est), cheltuielile medii
lunare cu serviciile se ridică la suma de 7 34.43 lei, în timp ce în macroregiunea 1
(zona de dezvoltare Nord -Vest și Centru) acestea sunt, în medie, în cuantum de
835.14 lei.
S-a urmărit tot odată analizarea cheltuielilor medii lunare cu serviciile în funcție de
statutul ocupațional al capului gospodăriei.

378.58 129.67 165.76 114.08 87.05 47.32 9.56
0 100 200 300 400Locuința* SănătateTransportComunicații RecreereHoteluri*Educație
Macroregiunea 4
Macroregiunea 3
Macroregiunea 2
Macroregiunea 1

Tabelul nr. 3 Cheltuielile medii lunare pe o gospodărie, după s tatutul ocup ațional al capului
gospodăriei , în anul 2017 ( valoare în lei)

Cheltuieli Salariați Lucrători pe
cont propriu Agricultori Șomeri Pensionari
Locui nța* 408.41 305.95 222.51 256.97 313.56
Sănătate 82.77 51.34 38.13 51.85 135.13
Transport 212.13 130.74 91.23 71.63 69.02
Comunicații 137.29 91.65 72.11 79.88 72.82
Recreere 125.52 49.81 52.28 35.72 49.02
Educație 12.77 3.94 2.19 4.88 2.07
Hoteluri * 62.37 31.53 19.05 12.54 14.4
Sursa: realizat de autor i pe baza datelor publicate de In stitutul Național de Statistică , tabel
BUF 108I , disponibil online la adresa http://statistici.insse.ro:8077/tempo –
online/#/pages/tables/insse -table
* Categoria de servicii aferente locuinței include și servicii precum apa, electricitate, ga ze și alți
combustibili
* Categoria de servicii aferente hotelurilor include și servicii precum cele oferite de cafenele și
restaurant

Se constată faptul că, per total, gospodăriile de salariați au cele mai mari cheltuieli
cu serviciile, dar , cu toate acestea , în ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea,
salariații cheltuie în medie lunar suma de 82.77 lei față de 135.13 lei cheltuiți de
gospodăriile de pensionari.
Privit per ansamblu, gospodăriile de salariați cheltuie lunar cu serviciile s uma de
1041.26 lei, gospodăriile cu lucrători pe cont propriu cheltuie 664.96 lei,
gospodăriile pensionarilor cheltuie 656.02 lei, cele ale șomerilor 513.47 lei, iar
gospodăriile de agricultori doar 497.5 lei.
Cele mai mari cheltuieli, indiferent de categ oria de gospodărie analizată, sunt
cheltuielile cu locuința, apa, electricitatea, gazele si alți combustibili .
Figura nr.3 evidenția ză diferențele între cheltuielile medii lunare cu serviciile pe
gospodărie , în funcție de mediul de rezidență .

Figura nr. 3 Cheltuielile medii lunare cu serviciile pe gospodărie în funcție de mediul de
rezidență ( valoare în lei)

Sursa: realizat de autor i pe baza datelor publicate de In stitutul Național de Statistică , tabel
BUF 108I, disponibil online la adresa http://statistici.insse.ro:8077/tempo –
online/#/pages/tables/insse -table
* Categoria de servicii aferente locuinței include și servicii precum apa, electricitate, ga ze și alți
combustibili
* Categoria de servicii aferente hotelurilor include și servicii precum cele oferite de cafenele și
restaurante

Figura nr. 3 ilustrează o comparație între cheltuielile lunare medii cu serviciile în
funcție de mediul de rezidență și scoate în evidență faptul că rezidenții din mediul
urban au cheltuieli mult mai mari față de rezidenții din mediul rural, indiferent de
categoria de servicii care se iaîn considerare . Per total , locuitorii din mediul ur ban
cheltuie lunar , în medie, 924.12 lei pentru servicii, în timp ce locuitorii din mediul
rural 661.33 lei.

4. Concluzii

Cheltuielile medii lunare cu serviciile ale unei gospodării au înregistrat o creștere
pe tot parcursul ultimului deceniu. Din punct de vedere structural, cheltuielile
pentru plata serviciilor legate de locuință dețin cea mai mare pondere în totalul 378.42
114.79 151.51 117.6
105.94
46.45
9.41 308.71
79.12 113.93
80.88 50.86 24.13
3.7
050100150200250300350400
Urban
Rural

cheltuielilor privind serviciile, urmate fiind de cheltuielile privind transportul,
comunicațiile și sănătatea.
În anul 2017, în urma analizei realizate, se constată faptul că gospodăriile aflate în
macroregiunea 3 au cele mai mari cheltuieli lunare cu se rviciile, la polul opus
situându -se gospodăriile din macroregiunea 4.
În funcție de categoria socială a celor care administrează gospodăria, se constată că
gospodăriile de salariați înregistrează cele mai mari cheltuieli medii lunare cu
serviciile, la polu l opus situându -se gospodăriile de agricultori. Cu toate acestea,
pentru toate categoriile de gospodării analizate, serviciile legate de locui nță dețin
cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor cu serviciile.
Analiza cheltuielilor privind plata serviciilor din perspectiv a mediului de rezidență
relevă, așa cum era de așteptat, faptul că gospodăriile din mediul urban
înregistrează cheltuieli medii lunare mai mari decât gospodăriile din mediul rural.

Referințe bibliografice

Enescu, Maria, Enescu, Marian și Tudorescu, Nicolae (2014), ” Tertiary Sector Analysis from
Romania During 2009 – 2013” în: Procedia Economics and Finance , vol.16, pp. 115 -120.
Fruja, Ioan (2006), Economia serviciilor , Editura Mirton, Timișoara.
Ionașcu ,Viorica (2012), Economia serviciilor – Manual de studiu individual , Editura Pro
Universitaria, București.
Ionașcu, Viorica, Drăguț, Bogdănel și Danielescu, Dominic, Perez (2013), Economia
serviciilor.Teorie și aplicații , Editura Pro Universitaria, București.
Ioncică , Maria (1997) , Economia serviciilor , Editura Uranus, București .
Untaru, Elena -Nicoleta (2012) Economia serviciilor : aplicatii, proiecte, studii de caz , Editura
Universitatii "Transilvania" din Brasov , disponibil online la adresa
https://www.scribd.com/doc/78964507/Economia -Serviciilor -Suport -Curs , accesat la data de
11.11.2018.
Golea , Pompiliu (2010) Economia serviciilor – note de curs , Constanța , disponibil la adresa
https://www.scribd.com/document/57026733/C -1-125-Economia -Serviciilor -Golea -Pompiliu ,
accesat la data de 11.11.2018.
OECD (2008), ”The contribution of services to development and the role of trade liberalisation and
regulation ”, OECD Global Forum on International Investment , disponibil online la adresa:
http://www.oecd.org/investment/globalforum/40302909.pdf, accesat la data de 11.11.2018.
Vidovic, Hermine (2003), ” The services sectors in Central and Eastern Europe ” în: Sándor Richter
(ed.) , The Accession Treat y and Consequences for New EU Members , pp.44 -54.
***Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO Online, disponibil online la adresa:
http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/, accesat la data de 07.11.2018.
Gabriela Ne agu (2005) , Revista Calitate a vieții, XVI, nr. 3 –4, disponibil online la adresa
http://www.revistacalitateavietii.ro/2007/CV -3-4-2007/06.pdf , accesat la data de 11.11.2018.