86Composesoratele de p ădure (Îndrum ător) [607006]

86Composesoratele de p ădure (Îndrum ător)
I. Jivan Bucovina Forestier ă 14(1): 86-102, 2014 Restituiri
Importanța actuală a formelor asociative de proprietate
asupra pădurilor este sus ținută de ponderea pe care o
dețin din totalul fondului forestier: peste 1 milion ha de
pădure, adic ă aproximativ 20% din suprafa ța pădurilor
României. Diversitatea istoric ă a acestor forme de
proprietate este pu țin cunoscut ă și înțeleasă, fi e că
este vorba de composesoratele urbariale în Transilva-nia, de formele asociative urma șe ale comunit ăților
grănicerești, de ob știle de r ăzeși în Moldova sau
moșneni în Muntenia, de ob știle de cump ărare sau de
Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina. După Marea Unire, legisla ția româneasc ă nu a of-
erit un statut formelor asociative men ționate, acestea
fi ind asimilate fi e tipurilor cooperative de proprietate,
fi e asociațiilor și fundațiilor, dar care au bene fi ciat de
reglement ări extrem de schimb ătoare și fragmentate.
După 1989, legisla ția româneasc
ă a asimilat formele
asociative categoriei asocia țiilor și fundațiilor, fără ca
specifi citatea organiz ării și funcționării acestora s ă fi e
ulterior aprofundat ă. Incompatibilitatea esen țială din-
tre formele asociative de proprietate asupra p ădurii și
asociații, conform Legii asocia țiilor și fundațiilor, este
una clară: primele au drept obiectiv administrarea unui
patrimoniu uria ș, cu desf ășurarea de activit ăți eco-nomice, în timp ce asocia țiile – în general – sunt ba-
zate pe voluntariat și nu au scop lucrativ. Rezultatul: o
pierdere a speci fi cității și degenerarea, în multe cazuri,
în nesfârșite litigii legate de drepturi, de conducere a
asociațiilor, de gestiune fi nanciară, etc.
Trecerea în revist ă, din punct de vedere istoric, a
diferitelor modalit ăți de reglementare a formelor
asociative de proprietate asupra p ădurilor prezint ă
importanță tocmai prin diversitatea problematicii pe
care o abordeaz ă: stabilirea drepturilor și înscrierea
lor în cartea funciar ă, înstrăinarea drepturilor, prote-
jarea drepturilor proprietarilor individuali, reglemen-tarea administr ării din punct de vedere al regimului
silvic a pădurilor, vânzarea masei lemnoase, acoperirea
nevoilor de lemn de foc, alc ătuirea statutelor formelor
asociative, conducerea și legalitatea Adun ărilor Gen-
erale, controlul gestiunii interne a acestor forme asocia-tive. Prin aceast ă lucrare, rubrica ”Restituiri” propune
o abordare în context a acestor forme de proprietate – în cazul de fa ță composesoratele urbariale – bazat ă
atât pe o în țelegere a evolu ției lor istorice, cât și a
particularit ăților acestora. (
Cătălin Tobescu – F ederația
Proprietarilor de P ăduri și Pășuni din România).1. Sub denumirea de composesorat de p ădure
înțelegem: St ăpânirea în indiviziune for țată și
perpetuă, – a unei întinderi de p ădure, de c ătre
mai mulți locuitori dintr-o comun ă.
2. În Transilvania înainte de anul 1848, pre-cum și în celelalte țări din Europa a existat sis-
temul feudal. Numai nobilul putea s ă fi e pro-
prietar de imobile. P ământul îl lucrau iobagii
săi, cari pentru acest serviciu au avut drept
să foloseasc ă unele parcele de p ământ din
moșie, un loc de cas ă în vatra satului, puteau
lua lemne din p ădure și în sfârșit mai aveau dreptul de a p ășuna cu vitele în p ășunea anume
destinată pentru acest scop de c ătre propri-
etarul mo șiilor.
3. Raporturile juridice dintre nobilii proprietari de moșii și iobagii lor, erau cuprinse în a șa
numitele norme urbariale. De aici și numi-
rea iobagilor de urbariali ști. Prima încercare
de a reglementa aceste raporturi a f ăcut-o
împărăteasa Maria Tereza, trimi țând delega ți
cu însă
rcinarea ca s ă adune și să constate, ce
fel de raporturi urbariale exist ă între nobili și
iobagii lor în fi ecare jude ț. În acel timp aceste

87Jivan Composesoratele de p ădure (Îndrum ător)
raporturi au luat fi ință fi e pe bază de înțelegere,
fi e pe baza obiectului. În anul 1819-1820 aceste
cercetări s-au făcut de către un conte Cziráky.
Datele culese cu aceast ă ocaziune au servit ca
bază, la regularea de fi nitivă a raporturilor din-
tre proprietarii de mo șii și iobagii lor dup ă anul
1848.4. Normele cari au existat pân ă la 1848, între
proprietarii de mo șie și iobagi privitor la drep-
tul de folosin ță al acestor din urm ă în pădurile
nemeșului, destinate anume pentru acest scop,
ne introduc în începutul de constituire a com-posesoratelor de p ădure. Pentru serviciile
prestate mo șierilor, iobagii aveau dreptul s ă
folosească pădurile nobilului. Acest drept s-a
referit la luarea lemnelor de foc și construc ție,
precum și la culegerea de ghind ă.
5. După revoluție din 1848, pe întreg terito-
riul Transilvaniei, raporturile urbariale dintre proprietari și iobagi s-au reglementat astfel c ă,
bunurile folosite din partea iobagilor au trecut în deplina lor proprietate. Proprietarii de mo șii
au fost desp ăgubiți de către Stat cu contraval-
oarea imobilelor și legea 10 din anul 1848 a
declarat c ă, în acele p ăduri ale proprietarilor de
moșii, unde nu s-a defalcat por țiunea de p ădure
rezervată iobagilor pentru luarea de lemne și
culegerea de ghind ă, să se facă separațiunea
(segregarea). Patenta urbarial ă dată la 2 Martie
1853, de asemenea a dispus c ă, parcelele de
pământ și pădurile folosite de c ătre iobagi s ă
treacă în proprietatea acestora, drept r ăsplată
pentru serviciile prestate, – și din pădurea
folosită de către iobagi pân ă la 1 Ianuarie
1848, – să se defalce pentru ace știa o porțiune
corespunz ătoare. Foștii iobagi au dobândit un
drept complet și exclusiv asupra p ădurilor de-
falcate conform procedurii de mai sus.6. La delimitarea competin ței de pădure pe
seama foștilor urbariali ști, s-a avut în vedere s ă
se acopere m ăsura foloaselor, de cari au bene fi –
ciat până în anul 1848 fo
știi urbariali ști și prin
aceasta să se creeze proprietatea de p ădure,
– proprie pentru aprovizionarea regulat ă cu
lemne în aceste p ăduri.
7. Astfel au luat fi ință composesoratele de pădure a fo știlor urbariali ști. Pe lâng ă com-
posesoratele de p ădure a fo știlor urbariali ști,
mai avem aici în Transilvania și composesor-
atele de p ădure neme șești. Aceste a șezăminte
sunt identice cu composesoratele de p ădure ur-
bariale. Pân ă ce la composesoratele de p ădure
urbariale îns ă membrii sunt fo știi urbariali ști,
– la composesoratele de p ădure nobilitare, –
membrii sunt urbariali știi liberați.
8. După ce s-au defalcat aceste p ăduri, legea
53, din 1871 în art. 32 a prev ăzut dispozi țiuni
privitor la aceste p ăduri. Potrivit dispozi țiunilor
menționate, terenurile de p ăduri defalcate pe
seama foștilor urbariali ști, trebuiau s ă se ad-
ministreze ca p ădure comun ă a lor, sub con-
trolul autorit ăților administrative. Și legea 31,
din 1879 în art. 17 a dispus c ă, pădurile com-
posesorale (sub aceast ă denumire s-au în țeles
și pădurile cari au trecut cu ocaziunea aranj ării
urbarialelor în proprietatea fo știlor urbariali ști
ca competin ță de pădure) pân ă ce se folosesc
în comun urmeaz ă a se administra de c ătre
Stat, dup ă un plan economic de amenajare.
Atribuțiunile date autorit ăților administrative,
s-au referit numai la poli ția pădurilor. Relativ
la administrarea economiei interne a compos-esoratelor de p ădure un început de organizare,
s-a acordat de abia prin legea 19, din 1898.9. În proprietatea comun ă, fi ecare copropri-
etar, este proprietarul unei cote p ărți ideale din
întreg. La composesorate aceast ă cotă-parte
înseamnă competin ța de drepturi. Conform
legii 53, din 1871 competin țele de pădure s-au
stabilit astfel c ă, s-a avut în vedere ce suprafa ță
de pământ cultivabil de ține iobagul. Pendent
de aceste condi țiuni, s-a acordat p ădure dela
2-8 jug
ăre întindere.
10. Raportat la întreaga p ădure comun ă, cota-
parte a fi ecărui coproprietar, s-a stabilit prin
operațiunea numit ă proporționalizare. Baza
de propor ționalizare, dup ă care se face cal-
cularea cote p ărților, se nume ște „cheia de
proporțiune”. Cheia de propor ționalizare se
stabilește astfel c ă, se caută ca așa numitor
comun să aibă fracțiunea de propor ționalizare,
ca și cea mai mic ă cotă-parte să se poate expri-

88Bucov. For. 14(1): 86-102, 2014 Restituiri
ma. În schimb num ărătorii tuturor cote-p ărților
adunați – trebue s ă ne dea num ărul numitorului
comun. De exemplu, avem un composesorat de pădure care are o suprafa ță de pădure de
376 jug. 950 st. . Un jugăr are 1600 st. . La
proporționalizarea competin țelor, s-a g ăsit că
cea mai mic ă cotă-parte pe care o are un com-
posesor este de 231,64 st. . Transformat ă în-
treaga suprafa ță de pădure în stânjeni (376.950
x 1600 egal 602.550 st. ) dobândim 602.550
st. . Această suprafață împărțită cu fracțiunea
cea mai mic ă (602550:231.75 egal 2600) se
realizează numărul de 2600. Acest num ăr de
2600 va fi numitorul comun. Cote-p ărțile mem-
brilor se vor exprima: A proprietar are 24/2600 părți. 24 este num ărătorul, iar 2600 este numi-
torul. Num ărul membrilor din composesorat
sunt 104, cote-p ărțile acestora fac împreun ă
2600/2600 p ărți.
11. La majoritatea composesoratelor aici în Transilvania, când a fost înscris ă averea în
cartea funduar ă, de odată au fost întabulate și
cote-părțile membrilor conform exemplarelor
arătate mai sus.
12. Composesoratele de p ădure din Transil-
vania, Banat, Cri șana și Maramure ș, au do-
bândit un început de organizare prin legea 19, din anul 1898. În aceast ă lege au fost cuprinse
dispozițiuni cu privire la reglementarea gestiu-
nei economice a p ădurilor composesorale. În
baza acestei legi, Comisiunea administrativ ă și
Ministerul de Agricultur ă și Domenii au avut
atribuțiuni determinate.
13. Comisiunea administrativ ă, prezidat ă de
către subprefectul jude țului, avea în competin ța
ei ca să îngrijeasc ă ca composesoratele s ă-și
formeze registrul membrilor cu men țiunea
drepturilor. Tot aceast ă comisiune a exercitat și
controlul asupra gestiunei materiale a compos-esoratului.14. Ministerul de Agricultur ă și Domenii, a
avut dreptul de control numai în ce prive ște
valori fi
carea foloaselor realizate în afar ă de
planul de exploatare regulat (planul de amena-jament). Aceste foloase extraordinare anuale sunt: lemne rupte, doborâte de ap ă, de vânt,
smulse de r ădăcini, putrezite sau atacate de in-secte.
15. După ce composesoratele au fost or-
ganizate conform legii de mai sus, s-a f ăcut
mențiune despre organizare pe foaia A) din
cartea funduar ă.
16. Legea 7, din 1908 pentru Transilvania, și Nr. 39 din 1908, pentru Banat, Cri șana și
Maramure ș, – au oprit e șirea din indiviziune a
singuraticilor coproprietari. 17. Composesoratele de p ădure, întrucât sunt
organizate – sunt persoane juridice. Ca atare, composesoratele pot s ă dobândeasc ă drepturi
pe numele lor propriu, pot s ă se oblige, pot in-
tenta procese, și pot să fi e chemate în judecat ă.
Se consider ă ca organizate acele composesor-
ate, cari au format tabloul membrilor cu indi-carea competin țelor, au statute și Ministerul de
Agricultur ă și Domenii a aprobat statutele.
18. Situa ția de azi a composesoratelor de
pădure se poate rezuma în urm ătoarele: a) cele
mai multe composesorate, nu sunt organizate și astfel nu au personalitate juridic ă; b) asupra
acestor composesorate nu este organizat un control precis; c) asupra acestor a șezăminte nu
se exercit ă un control serios și amănunțit; d)
haosul și necunoa șterea modului de adminis-
trare a pă
durilor composesorale, se datore ște
înainte de toate faptului c ă, dispozițiunile ce
privesc p ădurile composesorale – se a fl ă cu-
prinse și resfi rate în mai multe legi.
19. Codul silvic român din anul 1910, cum și
modifi cările aduse acestuia prin legea din 18
Sept.1920, s-a extins pe tot teritoriul României, cu legea ap ărută în Mon. Of. Nr. 59 din 17 Iu-
nie 1923. F ătă îndoială, codul silvic a abrogat
legea 19, din anul 1898. La aceast ă dată cele
mai multe composesorate aici în Transilvania au fost înscrise drepturile în cartea funduar ă,
statute aprobate. Astfel, aceste nu au procedat la organizare conform dispozi țiunilor codului
silvic. 20. Legea pentru satisfacerea trebuin țelor
normale în lemne de foc și de construc ție ale
populației rurale, – publicat ă în Mon. Of. Nr.
86 din 16 Apr. 1925, în 14 pct. c), a dispus c ă,
composesoratele î și vor stabili drepturile în
conformitate cu ar. 29. și următorii din codul

89Jivan Composesoratele de p ădure (Îndrum ător)
silvic, că își vor face a șezământ (statute), – iar
până la stabilirea acestor drepturi și întocmi-
rea noului a șezământ, statutele în fi ință atunci
(1925), sunt în vigoare. Și după apariția acestor
legi, foarte pu ține composesorate au procedat
la organizarea lor întrucât nu au existat norme de constrângere, de alt ă parte a existat situa ția
nelămurită privitor la drepturile stabilite deja.
21. Ministerul de Justi ție în anul 1931, – a
trimis judec ătorilor circulara Nr. 6893, prin
care a îndrumat judec ătoriile să procedeze
la stabilirea drepturilor. În codul silvic este prevăzut că, judecătorul de ocol prin derogare
dela dispozi țiunile codului și procedurii civile,
are dreptul de a stabili dreptul fi ecăruia. Desig-
ur că, această dispozițiune s-a referit mai ales
la procedura de stabilire a dreptului, ca aceasta să fi e mai rapid ă, – dar nu s-a în țeles deroga-
rea însuși a dreptului de proprietate. Aceasta
cu atât mai vârtos, la a șezămintele de mo șneni
și răze
și s-a pus chestiunea stabilirii dreptur-
ilor, care nu s-a f ăcut până atunci. Cu totul
alta este situa ția la composesorate. Aici sunt
încrisă drepturile în cartea funduar ă. Deci nu
poate fi vorba de o nou ă stabilire a drepturilor,
ci de recti fi carea drepturilor. Datorit ă acestei
situațiuni nelămurite, multe composesorate nu
s-au organizat nici pân ă în ziua de azi. La pro-
cedura de recti fi care trebue s ă se țină seamă
de drepturile încrise în cartea funduar ă, aces-
tei constituind drepturi câ știgate. În art. 321.
din codul civil în vigoare în Transilvania este prevăzut că, acolo unde sunt introduse c ărțile
funduare, posesiunea legal ă a dreptului real
asupra obiectelor nemi șcătoare se dobânde ște
numai prin scrierea regulat ă în aceste registre
publice. Legea pentru introducerea c ărților
funciare în Vechiul Regat, publicate în Mon. Of. 30/1933 dispune c ă, legile și regulamentele
din ținuturile unite referitoare la c ărțile fundu-
are rămân în vigoare. Iat ă deci motivele pentru
cari recti fi carea dreptului trebue început ă dela
înscrierile din cartea funduar ă
.
22. Codul silvic în art. 52, acord ă Casei Cen-
trale a băncilor populare, dreptul de control
și supraveghere, în ceea ce prive ște întreaga
gestiune economic ă a composesoratelor. Acest control n-a fost exercitat din dou ă motive: a) de
o parte, pentruc ă în lege nu s-a stabilit modul
și forma de control, b) pe de alt ă parte, și acest
control nedeterminat în formele lui de exteror-izare, – nu s-a putu executa din cauz ă, că aici în
Transilvania n-au existat organiza țiile băncilor
sătești, – și astfel sistemul de control a acestor
instrucțiuni nu a fost extins aici.
23. Conform legii pentru modi fi cările și
complectările aduse legii coopera ției –
publicată în Mon. Of. Nr. 82 din 7 Apr. 1933,
– atribuțiunile date fostei Casei Centrale a
băncilor populare prin Codul silvic, în ce
privește controlul gestionar al composesorate-
lor, trec asupra O fi ciului Na țional al Coopera ției
Române. Și sub imperiul acestei legi, majori-
tatea composesoratelor au sc ăpat de sub con-
trolul O fi ciului Na țional al Coopera ției. Din
lipsa personalului de controlori forma ți, fapt
recunoscut la congresul cooperativelor, numai acele composesorate au fost controlate, la care anumiți membrii au f ăcut denun ț. În atare ca-
zuri numai, controlorii s-au deplasat pentru a
cerceta.24. Conform legii ap ărute în Mon. Of. Nr. 22
din 5 Febr. 1938, atribu țiunile de control, date
Ofi ciului Na țional al Coopera ției, trec asupra
Ministerului Economiei Na ționale. Controlul
atribuit acestei institu țiuni a fost de scurt ă
durată, astfel n-a ajuns nici în faza de organi-
zare. 25. În baza Decret legii, privitor la complec-tarea legii Coopera ției, publicat ă în Mon. Of.
Nr. 141 din 23 Iunie 1938, toate drepturile de îndrumare, organizare și control asupra com-
posesoratelor, au trecut în atribu țiunile Minis-
terului de Agricultur ă și Domenii. – Conform
dispozițiunilor prev. în art. 52 din codul sil-
vic, Ministerul de Agricultur ă și Domenii, îi
este asigurat dreptul de control în ce prive ște
administra ția tehnico-silvic ă a pădurilor.
Acordîndu-i-se aceluia și Minister și dreptul de
control de gestiune a administratorilor, – pro-priu zis – întreaga conducere a composesor-atelor, o are Ministerul de Agricultur ă și Do-
menii. S-au acumulat dou ă feluri de atribu țiuni
în mâinile organelor silvice, cari sunt incom-

90Bucov. For. 14(1): 86-102, 2014 Restituiri
patibile una cu alta. Dup ă cum am ar ătat în
lucrarea mea: „Composesoratele de p ădure
din Transilvania și controlul Statului 1936”
– se înțelege dela sine c ă, inginerii silvici în
primul rând urm ăresc să execute obliga țiunile
cari li se impun prin legile lor organice, deci să satisfacă îndatoririle lor profesionale. Astfel
fi ind controlul de gestiune economic ă, trece pe
planul a doilea. Se manifest ă o tendință, de a
se acorda cât mai multe drepturi organelor sil-vice și în ce prive ște amestecul la administra-
rea de averi a composesorilor. Aceast ă tendință
probabil, este împrumutat ă din economia legii
cari reglementeaz ă administrarea p ădurilor
Statului.26. Conform legii pentru organizarea Minis-terului Agriculturii și Domeniilor, (publicat ă în
Mon. Of. 82 din 6 Aprilie 1939) (…).
1
27. Conform deciziunei Ministerului de Agricultur ă și Domenii cu No. 142.251 din 10
Iun. 1939, publicat ă în Mon. Of. 132 din 12
Iun. 1939, – Serviciul p ădurilor administrate de
Stat și particulare, a trecut ca serviciu aparte pe
lângă Cabinetul Ministerului de Agricultur ă.
28. Conform deciziunei Ministerului de Agricultur ă și Domenii cu No. 157004 din 26
Iun. 1939, publ. în Mon. Of. 155 din 8 Iulie 1939: Serviciul amelior ărilor, pădurilor ad-
ministrate de Stat și particulare, se va denumi
„Serviciul p ădurilor ob știlor, persoanelor ju-
ridice și morale și al amelior ărilor terenurilor
degradate” –Acest serviciu exercit ă de prezent
controlul gestionar al composesoratelor. Având în vedere c ă, serviciul de mai sus exercit ă con-
trolul gestionar asupra composesoratelor ca persoane juridice, de și majoritatea compose-
soratelor nu sunt nici azi organizate, și deci nu
au calitatea de persoane juridice, – Ministerul de Agricultur ă pentru a fi în litera legii ca s ă
exercite controlul gestionar la composesorate, trebuie să dispună urgent ca toate composesor-
atele să se organizeze. Numai organizate com-
posesoratele, controlul gestionar exercitat de organele Ministerului este legal îndeplinit.29. Rolul judec ătorului de ocol la a șezămintele
composesoratelor este determinat s ă desfășoare
o activitate pentru organizarea acestora. Ast-fel are atribu țiuni privitor la stabilirea drep-
turilor, la formarea statutelor, la întrunire și la func ționarea administratorilor. Toate
aceste sunt cuprinse în codul silvic român. În amănunte aceste atribu țiuni sunt urm ătoarele:
a) judec
ătorul este dator a proceda la stabili-
rea drepturilor membrilor din composesorat. (art. 29-31 c.s.). b) judec ătorul este obligat a
încunoștiința obștea (composesoratul) s ă se
prezinte la Judec ătorie pentru a- și constitui stat-
utele cu privire la averea în indiviziune. c) El va opri a se trece în statute stipula țiuni, cari ar
contrazice fi e direct, fi e indirect dispozi țiunilor
legii. d) El va autenti fi ca statutele aprobate
(art. 38). e) Este îndrept ățit judele de ocol, de
a forma el însu și statutele, și numi administra-
tori, dacă la a doua convocare nu s ă prezintă
de loc composesorii, sau prezentându-se nu s-ar putea ob ține majoritatea (…) (alin. 6,
art. 42). g) Judec ătorul de ocol constat ă dacă
adunarea general ă sau extraordinar ă este le-
gal convocat ă, și că se poate considera ca
valabil constituit ă. (art. 40). h) Judele de ocol
prezideaz ă toate adun ările ordinare și extraor-
dinare ale composesoratului. i) În termen de 15 zile dela adunare, prin care s-a luat o hot ărâre
oricare din dev ălmași (composesor) va avea
dreptul să ceară judelui de ocol anularea unei
hotărâri luate în contra dispozi țiunilor cuprinse
în statute și contrar celor prev ă
zute în codul
silvic. În caz când, ar exista cerere de anulare, judele de ocol este dator s ă o judece pân ă în
zece zile dela data cererii. (art. 45). j) Judele de ocol nume ște din o fi ciu unul sau trei adminis-
tratori, cari vor func ționa până când compos-
esoratul î și va forma statutele dup ă regulele
codului silvic și ar alege administratorii s ăi.
Tot el va fi xa onorariul acestor administratori
(art. 47). l) Vânz ările prevăzute la art. 36 din
codul silvic, – privitor la înstr ăinarea dreptur-
ilor indivize în p ădurile composesorilor sau a
Notă. 1 Anumite pasaje din manuscrisul pe care l-am avut la dispozi ție au lipsit, locul acestora în text marcat cu (…).

91Jivan Composesoratele de p ădure (Îndrum ător)
loturilor lor în urma împ ărțelei, fără deosebire
dacă vânzarea e f ăcută unei persoane str ăine
sau făcând parte din posesorat, – sunt valabile
numai dac ă sunt făcute cu aprobarea Minister-
ului de Domenii. Statul poate cump ăra drepturi
indivize dela composesori, sau loturile fi xate
prin împărțeală, având dreptul de preferin ță,
orice vânzare f ăcută cu eludarea acestei legi,
este de drept nul ă (vezi modi fi carea codului
silvic Mon. Of. 131 din 1920). V ăzând aceast ă
dispozițiune, judec ătorul de ocol trebue s ă
acorde o deosebit ă atenție la vânzarea drep-
turilor. Nu va putea dispune intabularea drep-tului în favoarea noului proprietar, pân ă ce
n-are dovad ă că Ministerul de Agricultur ă nu
înțelege să-și exercite dreptul de preem țiune,
și că a aprobat vânzarea f ăcută.
30. Ministerul Agriculturii și Domeniilor,
exercită prin agen
ții săi un control tehnico-sil-
vic la composesorate. Controleaz ă modul cum
se face exploatarea p ădurilor composesorale
și ia măsurile pe cari le crede necesare pen-
tru respectarea amenajamentelor. Atribu țiunile
organelor în subordine ale Ministerului de Agricultur ă cum sunt (…) silvic interior (apro-
bat prin Înaltul Decret-Regat No. 2172/1924), Regulamentul pentru aplicarea legii pentru satisfacerea trebuin țelor în lemn de foc și de
construcție ale popula ției rurale, art. 14. lit. A)
– (public. În Mon. Of. 86 din 16 Aprilie 1925). Deciziunea Ministerului de Agricultur ă și Do-
menii cu No. 160.937. (publicat ă în Mon. Of.
226, din 2 Oct. 1935).31. Exploatarea p ădurilor supuse regimului
silvic, nu este admisibil ă decât pe baz ă de ame-
najament sau regulament de exploatare, întoc-mit și aprobat conform art. 2-4 din codul silvic,
art. 5-6 din legea 1930 modi fi catoare a codului
silvic art. 53-54 din legea pentru administrarea pădurilor din 1930 și dispozițiunile cuprinse
privitor la exploatare în Deciziunea Ministeru-lui de Agricultur ă cu No. 160.937 din 2 Oct.
1935.32. Amenajamentul p ădurii înseamn ă planul
de exploatare a p ădurii respective. În acest
plan exploatarea, având în vedere ce fel de lemne sunt în p ădure, se repartizeaz ă pe 30-
40-50 ani.33. Planul de amenajament îl face inginerul silvic, dup ă tariful de pre țuri pe hectar, cuprins
în deciziunea Ministerului de Agricultur ă și
Domenii cu Nr. 160.937 și publicat în Mon.
Of. 226. din 2 Oct. 1935 la pagina 6659-6661. Prețurile difer ă, după cum pădurea este situat ă
la munte, deal sau câmpie. Tot a
șa să face de-
osebire dac ă pădurea este sau nu, ridicat ă în
plan.34. În Transilvania un jug ăr este egal cu 1.600
stânjeni p ătrați. Un stânjen patrat este egal cu
3,60 m2. Un hectar în suprafa ță este egal cu
2780.40 st. . Un hectar este egal cu 10.000
m2. Un jug ăr este egal cu 5754 m2.
35. Porțiunea de p ădure admis ă conform plan-
ului de amenajament, – ca s ă fi e exploatat ă
anual – să numește parchet anual.
36. Ministerul Agriculturii și Domeniilor,
exercită și dreptul de control și supraveghere la
composesorate în ceace prive ște întreaga ges-
tiune a administratorilor. (art. 52. alin. 2. cod. silv.). Acest drept dela 23 Iunie 1938 începând. Controleaz ă modul cum î și îndeplinesc admin-
istratorii îndatoririle legale, are dreptul a asista prin delegatul s ău la adun ările generale, mai
exercită oricând și oricum ar crede de cuviin ță
controlul s ău asupra întregei administra țiuni.
Tot de la data de mai sus, drepturile conferite prin art. 46 din codul silvic – judec ătorului de
ocol (…) și că dau dovad ă de neglijen ță vădită,
– trece, asupra Ministerului de Agricultur ă
și
Domenii, acesta având dreptul a numi pe în-locuitori. 37. Deși s-a extins codul silvic în Transilva-
nia, puține composesorate s-au organizat în
conformitate cu aceast ă lege. În lips ă de texte
categorice, conduc ătorii de la majoritatea
composesoratelor au ra ționat astfel c ă, întrucât
composesoratele sunt organizate conform legii XIX. Din 1898, deci stabilite competin țele
membrilor și statutele votate, nu mai trebue
să se organizeze din nou. Desigur c ă această
interpretare este cu totul gre șită. La rândul lor
mulți judecători de ocoale din Transilvania au

92Bucov. For. 14(1): 86-102, 2014 Restituiri
fost preocupa ți că, drepturile membrilor sunt
înscrise în cartea funduar ă, și astfel trebue s ă
se facă numai statute noi pentru a fi organizate
conform Codului silvic. Alt mod gre șit de a ve-
dea. Toate aceste concep ții au luat fi ință numai
datorită faptului c ă nu s-a cunoscut modul cum
au luat na ștere aceste composesorate, meni-
rea lor precum și concepția juridică a acestor
așezăminte în lumina legii ungare, a codului
civil austriac și a codului silvic român.
38. Legea XIX din 1898 a reglementat organi-zarea economic ă a composesoratelor numai
în ce prive ște utilizarea foloaselor. Aceasta
rezultă din dispozi țiunile cuprinse în art. 30 a
acestei legi, care au prev ăzut că, atribuțiunile
adunării generale a composesoratelor, nu se
extind la înstr ăinarea, divizarea și grevarea
pădurilor folosite în comun.
39. Codul civil austriac, în fi ință în Transilva-
nia, deosebe ște proprietatea individual ă și co-
proprietatea în indiviziune. Coproprietatea în indiviziune se de fi nește astfel: „Dac ă vre-un lu-
cru încă indivizi apar
ține mai multor persoane
deodată, din aceasta se na ște coproprietatea.
Față de întreg coproprietarii sunt considera ți
ca o singur ă persoană, întrucât li s-au desem-
nat părți anumite, de și nesperate, fi ecare co-
proprietar este proprietarul deplin al p ărții
proprii” (art. 361). Composesoratele de p ădure
se încadreaz ă în de fi niția de mai sus. Cu toate
acestea, particularit ățile composesoratelor nu
ne îngăduie să le așezăm pe aceste al ături de
copropriet ățile în indiviziune propriu-zise. În
primul rând, composesoratele au dobândit o or-ganizare aparte prin legea special ă XIX 1898,
în timp ce forma de coproprietate obicinuit ă
se cristalizeaz ă din combinarea și interpreta-
rea diferitelor texte înscrise în codul civil. Le-gea spenarea și activitatea composesoratelor,
condițiune pe care nu o g ăsim la copropriet ățile
obicinuite. Composesoratele au dobândit per-sonalitate juridic ă, ori la copropriet ățile obici-
nuite lipse ște cu desăvârșire acest timbru spe-
cial. La copropriet ățile obicinuite, folosin țele
dobândite de regul ă se împart în natur ă. Dac
ă
în acest mod de împ ărțire nu poate fi urmat, fi ecare are dreptul s ă solicite licita țiunea. Val-
oarea încasat ă se elibereaz ă între cop ărtași
proporțional (art. 840). Fa ță de aceasta modul
de distribu ție a folosin țelor la composesor-
ate îl hotărește adunarea general ă după votul
majorității. Ori ce coproprietar este în drept a
înstrăina partea sa ideal ă, fără ca să mai ceară
consimțemîntul celorlal ți coproprietari. La
composesoratele de p ăduri aceste vânz ări sunt
valabile numai dac ă sunt făcute cu aprobarea
Ministerului de Domenii. Statul î și are rez-
ervat dreptul de preem țiune. (art. 36 modi fi cat
din Cod. silv.). La copropriet ățile obicinuite,
coproprietarul are dreptul ca s ă-și greveze
partea sa de coproprietate. La composesorate însă actele făcute în acest scop sunt lovite de
nulitate dac ă nu au autoriza țiunea prealabil ă
a
Ministerului de Domenii.40. În cursul anilor în practic ă s-a dovedit
că composesoratele prin legea XIX. 1898.
nu au putut desvolta o activitate de progres. Acesta din motivul c ă, prin legea men ționată
nu s-au rezolvat problemele de interes vital în viața composesoratelor – cum sunt: în ce
măsură poate hot ărî majoritatea drepturilor
din composesorat asupra drepturilor în mi-noritate când se discut ă administrarea imo-
bilelor, valori fi carea economic ă a produselor
precum și grevare, înstr ăinarea bunurilor ?
Legea XXXIII din 1913, în art. 9. a dispus c ă,
adunarea composesorilor, cu majoritatea de 3/5 din totalul voturilor și au autoriza ția Min-
isterului de Agricultur ă și Domenii, întrucât
interesele composesorilor o reclam ă, – poate
vinde o parte din teritor, precum și hotărârea
adunării composesorilor are efect asupra tutu-
ror composesorilor. Legea men ționată în art.
10. a mai prev ăzut că, proprietatea p ădurilor
comune, acolo unde competin țele indivize
încă nu sunt intabulate în cartea funduar ă, – se
va intabula în cartea funduar ă în favoarea co-
proprietarilor comuni f ără a se face men țiune
de competin țele indivize. Dispozi țiunile de
mai sus, au consacrat pentru composesorate, – conceptul personalit ății juridice, conform
că
ruia (…) patrimoniul composesoral nu

93Jivan Composesoratele de p ădure (Îndrum ător)
este proprietatea composesorilor ci este afec-
tat fi cțiunei juridice a composesoratului. Din
cauza războiului mondial care s-a început aici
în Transilvania în anul 1914 și a ținut până în
anul 1918, – la nici un composesorat nu s-au luat măsurile prev ăzute în legea men ționată
pentru a deveni persoan ă juridică. În aceast ă
situație au fost g ăsite composesoratele când s-
a extins în anul 1923, codul silvic român. Cu această extindere s-a abrogat legea XIX. 1898,
– dar nu s-a abrogat art. 10. din legea XXXIII. 1913. aceasta referindu-se la intabularea în cartea funduar ă.
41. Codul Silvic Român recunoa ște person-
alitatea juridic ă a composesoratelor, dup ă ce
îndeplinesc formalit ățile prevăzute de art. 29-
31 codul silvic. Aceste sunt: a) Stabilirea drep-turilor membrilor, b) V otarea statutelor.42. Stabilirea drepturilor. Aici trebue s ă
îndeplinim dou ă lucruri: stabilirea dreptur-
ilor propriu-zise, și înscrierea propriet ății
composesoratului în favoarea comunit ății ca
asociațiune. În aceast ă nizuință avem în vedere
următoarele: a) la multe composesorate sunt
stabilite și înscrise în cartea funduar ă dreptur-
ile composesorilor, b) aceste drepturi îns ă azi
nu își mai au actualitatea la multe composesor-
ate, fi ind prescrise sau uzucapiate, c) trebuie
stabilite azi drepturile composesorilor ca ace-stea să corespund ă atât situa ției de drept pre-
cum și situației de fapt a posesorilor. d) la noua
stabilire de drepturi dup ă situația de drept și
de fapt a posesorilor trebuie s ă ne conform ăm
dispozițiunilor cuprinse în art. 10 din legea
XXXIII. 1913. e) avem înscrise drepturile la composesorate conform dispozi țiunilor
prevăzute în 5 ordonan țe ministeriale. Deci în
diferite moduri.43. Conform dispozi țiunilor cuprinse în punctul
3) art. 61. din ordonan ța privitoare la localiza-
re, din 23 Iulie 1854, – p ădurea dată în comun,
pe seama fo știlor urbariali ști cu ocaziunea
delimitării urbariale – trebuia cuprins ă în foaia
funduară a comunei cu men țiunea expres ă:
„competin ță dată cu ocaziunea delimit ării
pădurii urbariale”. (…) deoarece men țiunea făcută a arătat că, pădurea compete comunit ății
foștilor urbariali ști, – și la localizare numai din
acel motiv a fost cuprins ă în foaia funduar ă
a comunei, deoarece comunitatea fo știlor
urbarialiști n-a fost recunoscut ă de persoan
ă
juridică, și nu putea fi înscrisă pădurea în fa-
voarea comunit ății. Aceast ă operațiune s-a
putut face atunci, întrucât comunitatea fo știlor
urbarialiști – comuna iobagilor – a compus
însuși comuna politic ă. La composesoratele
înscrise astfel pe foaia A). este men ționat
„proprietate urbarial ă”. În foaia funduar ă nu
sunt cuprin și proprietarii nominali cu indica-
rea cote p ărților lor. Trebuie v ăzut dacă este
făcută mențiunea pe foaia A). c ă composesor-
atul a fost organizat conform legii XIX. 1898. În acest caz, proprietarii composesori se vor afl a din dosarul de carte funduar ă. Subprefec-
tura județului anun țând organizarea, a înaintat
și un tablou al membrilor. Acest tablou dac ă
s-a făcut propor ționalizarea competin țelor va
cuprinde drepturile fi ecăruia, în caz contrar
membrii au drepturi egale. Plecând de la acest tablou, vom constata prin cercet ările efectu-
ate în comun ă, situația posesorilor faptici.
Posesorii faptici ne dau membrii composesor-atului. Aici se va putea apoi intabula propri-etatea pădurii în favoarea composesoratului de
pădure, ca asocia ț
iune.
44. Regula de localizare men ționată mai sus,
a fost modi fi cată prin ordonan ța 106/1870, în
sensul că pădurea comun ă și nedistribuit ă, – se
înscrie în foaie funduar ă separată – drept p ărți
componente și nedivizate ale gospod ăriilor
urbarialiștilor. Modul acesta de a înscrie
pădurea comun ă, a corespuns cu aceea ce a
dispus ordonan ța 2579/1869 în art. 7. punct.
g) în ce prive ște transformarea foilor fundu-
are în urma regul ării propriet ăților. La com-
posesoratele înscrise astfel în foaia funduar ă
generală a composesoratului, pe foaia A). este
menționat: „proprietate urbarial ă”. Ca părți
componente a propriet ăților urbariale cuprinse
în cartea funduar ă nr. 2.8.12.26.43. În schimb
în foaia funduar ă individual ă a composesoru-
lui, pe foaia B). este men ționat: „asupra p ărților

94Bucov. For. 14(1): 86-102, 2014 Restituiri
componente a sesiunilor urbariale cuprinse
în cartea funduar ă nr. … (nr. foaiei funduare
generale) se intabuleaz ă în 120/18600 parte”.
După cercetările făcute în comun ă și veri fi ca-
rea dacă (…) se vor stabili membri posesori de
drept și de fapt. În cazul c ă foile funduare in-
dividuale nu cuprind pe foaia C). sarcini, se va forma o foaie funduar ă generală în care dreptul
de proprietate se întabuleaz ă în favoarea com-
posesoratului de p ădure ca asocia țiune, fără a
se face men țiune de membri și competin țele
lor. Dacă există sarcini intabulate în foaia C).
se vor avea în vedere dispozi țiunile cuprinse în
ordonanțele ministeriale (Justi ție) 20326/1890,
2218/1890, 4504/1889, 10320/1904.45. Ordonan ța 40101/1881, a schimbat norme-
le de intabulare în modul urm ător: Pădurea
delimitată în comun și nedivizat ă pe seama
foștilor urbariali ști se va înscrie în cartea
funduară separată ca proprietatea fo știlor
urbarialiști. În cartea funduar ă proprietarii
(foștii urbariali ș
ti) se vor înscrie nominal.
Proporția pădurii comune care compete propri-
etarilor înscri și, se va înscrie în aceea și carte
funduară în foaia B). – în p ărți exprimate și
raportate la întreaga avere (de ex. 2/116 p ărți,
8/116 părți). După această regulă, pădurea
comună a fost înscris ă ca proprietate comun ă
simplă. În atare cazuri îns ă la composesoratele
cu mai mul ți membrii, desele transmisiuni au
făcut ca aceia foaie funduar ă să aibă mai multe
foi B). și nenumărate poziții, astfel proprietarii
nu se puteau stabili rapid și cu ușurință.
46. Din aceste considerente, ordonan ța
ministerial ă 45.041 din 1889 a dispus ca, trans-
formarea c ărților funduare și la formarea foilor
funduare noui, competin țele să fi e intabulate
că pentru fi ecare composesorat dintr-o comun ă
să se în fi ințeze o foaie funduar ă nouă, (foaie
sau protocol funduar general) și competin țele
indivize din acel composesorat s ă fi e înscrise
în foile funduare sau protocoalele funduare individuale a acelor îndritui ți în așa fel că,
pe foaia A). (foaie sau protocol funduar indi-vidual) sub num ăr de ordin separat dar f ără a
fi prevăzut numărul topogra fi c al propriet ății comune în rubrica 3 s ă se menționeze: „din
pădurea comun ă înscrisă în foaia funduar ă nr.
(nr-ul foaiei funduare generale) pe foaia A). 22/1200 p ărți”.
47. Ordonan ța ministerial ă cu nr. 10320/1904
a dispus c ă, acest mod de a intabula com-
posesoratele de p ăduri se va aplica și acolo
unde împreun ă cu competin țele de pădure ale
urbarialiștilor au fost delimitate și competin țele
de pădure pentru proprietarii cari n-au fost
urbarialiști. Aceasta s-a întâmplat în (…). În
conformitate cu dispozi ț
iunile cuprinse în
ordonanța ministerial ă 39900/1913 la acele
composesorate unde competin țele au fost
intabulate conform ordonan țelor 40101/1881,
45041/1889 și 10330/1904, – nu se poate
întabula dreptul de proprietate a p ădurii în
favoarea composesoratului ca asocia țiune.
Stabilirea drepturilor la aceste composesor-ate este îngreunat ă prin faptul c ă, parte din
competințe sunt înscrise în cartea funduar ă
generală, și parte înscrise în cartea funduar ă
individual ă, – și în sfârșit înscrierile fi ind oper-
ate înainte de anul 1914 – multe drepturi sunt prescrise și uzucapate. Pentru a stabili situa ția
de drept de azi a acestor drepturi, judec ătorul
de ocol ar urma s ă lucreze pe baza normelor
care prevăd că, cei care țin în folosin ță faptică
un imobil, pe baza dreptului de proprietate s ă
fi e introdu și în cartea funduar ă ca proprietari.
(Vezi legile XXIX. 1886, XXVIII – 1889, XVI – 1891, XV – 1900, XXIX -1892, Ordonan ța
Ministerial ă 24366/1893 și Legea VII – 1912).
Aceste lucruri le reclam ă ca judecătorul să stea
în comun ă zi de zi câteva luni, și după ce s-a
clari
fi cat situația de drept a fi ecărui posesor, s ă
se înfi ințeze noui c ărți funduare. Toate aceste
lucrări se pot îndeplini numai dup ă un an de
zile la un composesorat.48. Însă composesoratele nu pot s ă își sus-
pende activitatea pentru câ țiva ani, deoarece
trebuie distribuite lemnele membrilor în fi e-
care an. Din aceste considerente, înc ă legea
19. din 1898 în art. 28. a dispus c ă, adunarea
composesorilor voteaz ă posesorii faptici. Tot
așa, legile 10-a din 1913 în art. 43, precum și

95Jivan Composesoratele de p ădure (Îndrum ător)
legea pentru organizarea, administrarea și ex-
ploatarea p ășunilor din anul 1928, în art. 25,
privitor la stabilirea drepturilor la composesor-atele de p ășune, prefer ă ca temei – posesiunea
de fapt. Aceast ă posesiune în toate cazurile se
bazează pe titlul juridic de a poseda, – și deose-
birea consist ă în faptul c ă acesta nu este însc-
ris în cartea funduar ă. Dată fi ind aceast ă stare,
– composesorii însu și grijesc ca drepturile lor
să fi e respectate. La rândul lor și conducătorii
composesoratelor în interesul bunului mers al asociațiunei, – urm ăresc și țin în eviden ță, – ca
cei cu drepturi s ă fi e posesori de fapt. Rezult ă
deci că posesiunea de fapt corespunde unei
stări legale.
49. Drepturile în competin ță a membrilor s-au
stabilit și la composesoratele de p ășune, (…)
norme de propor ționalizare, ca și la compos-
esoratele de p ăduri. Dup ă aceleași norme de
(…) legea cât și jurispruden ța a recunoscut
deodată calitatea juridic ă a composesoratelor
atât de păș
une cât și a celor de p ădure.
50. Pentru aceste considerente și văzând că
majoritate a composesoratelor aici în Tran-silvania sunt înscrise conform ordonan țelor
nr. 40101/1881 și 45041/1889 credem c ă,
același procedeu trebuie folosit și la stabili-
rea drepturilor la composesoratele de p ădure.
Aceste norme sunt urm ătoare: a) Dac ă drep-
tul de proprietate asupra p ădurii comune este
înscris în cartea funduar ă la zi, individual cu
arătarea cotei fi ecărui coproprietar în parte, se
vor lua drept baz ă datele din cartea funduar ă,
întrucât nu sunt prescrise sau usucapate, b) Acolo unde posesiunea de fapt difer ă de cea
înscrisă în cartea funduar ă, drepturile se sta-
bilesc pe baza acestei posesiuni, numai dac ă
aceasta este continu ă, publică, cu titlul de pro-
prietate: c) Când dreptul de proprietate asupra pădurii comune este înscris în cartea funduar ă
în bloc pe numele totalit ății coproprietarilor,
și când cotele de proprietate a fi ecăruia nu se
pot stabili cu certitudine, to ți coproprietarii
vor fi considera ți ca având drepturi egale.
Acesta este cazul la composesoratele unde nu s-a făcut propor ționalizarea; d) Dac ă dreptul unuia dintre membrii este contestat, adunarea
composesorilor hot ăreș
te, dacă el poate fi luat
provizoriu în registrul membrilor, – pân ă ce se
stabilește dreptul lui în justi ție, – În atare caz
se acordă acestui membru un termen de un an,
pentru ca s ă-și clari fi ce temeinicia dreptului
prin autorit ățile judecătorești.
51. Dar stabilirea drepturilor dup ă posesiunea
de fapt, și păstrarea registrului membrilor la
composesorat, cor ăspunde și unor tendin țe
juridice – devenite azi actuale. Acordându-se personalitate juridic ă atât composesoratelor
de pășune, cât și celor de p ădure, – a devenit
necesară operațiunea juridic ă și tehnică ca
averea composesoratului s ă fi e întabulat ă în
cartea funduar ă pe numele composesoratu-
lui ca persoan ă juridică. În atare caz, averea
comună a composesoratului, – formal trece
asupra asocia țiunei, – ca persoan ă juridică,
și lista membrilor nu este cuprins ă în cartea
funduară, ci este p ăstrată
la conducerea com-
posesoratului.52. Tot pentru considerentele de mai sus, com-posesoratul devenind persoan ă juridică, nu se
mai admite înscrierea sarcinilor asupra cote – părților individuale a coproprietarilor în cartea
funduară.- Judecătorul de ocol, va fi atent deci
când se ive ște cazul de intabularea sarcinilor în
foaia funduar ă a composesoratelor.
53. Fiecare composesorat trebuie s ă hotărască
și să prevadă în statut: 1. Care cot ă-parte
proporțională din averea comun ă dă dreptul la
un vot. 2. La câte voturi (maximum) are drept un membru – ori cât ă cotă-parte ar avea, care
întrece propor ția dreptului la un vot. 3. Cum
votează proprietarii cotei-p ărților propor ționale
cari nu întrunesc cota-dreptului la un vot ? … Cine îi reprezint ă la vot, cum se în țeleg între
ei la grupare ? În tabloul membrilor pe lâng ă
indicarea cotei p ărți se va indica și numărul
voturilor pe care îl poate exercita în adunare. Numai cu îndeplinirea acestora se va vota cu majorități – în condi țiunile art. 42 c.s.
54. Pășunile din interiorul și în apropierea
pădurilor în ce prive ște organizarea și adminis-
trarea tehnic ă
a lor, sunt supuse dispozi țiunilor.

96Bucov. For. 14(1): 86-102, 2014 Restituiri
Legii pentru organizarea, administrarea și ex-
ploatarea p ășunilor publicat ă în Mon. Of. Nr.
90 din 25 Aprilie 1928. Îns ă valoarea, admin-
istrarea de gestiune economic ă și controlul, –
se orienteaz ă după normele și prevederile cu-
prinse în codul silvic.55. Dispozi țiunile codului silvic art. 29 și
următorii sunt privitoare la modul de ad-
ministrare al p ădurilor, cu tot ce este coro-
larul lor, adic ă poenile, fâna țele, arăturile și
pășunile cari se a fl ă în interiorul sau împrejurul
pădurilor precum și la golurile de munte care
sunt de ordinar destinate p ășunatului. Acele
composesorate unde p ășunea este averea cea
mai mare, iar p ădurea formeaz ă o parte mai
mică din suprafa ța composesoratului, trebuesc
supuse dispozi țiunilor codului silvic român în
ce privește votarea, gestiunea intern ă și con-
trolul la p ăduri. În sus ținerea părerii noastre
ne referim la art. 42 din Legea pentru încuraja-rea agriculturii, care a prev ăzut că în pășunile
unde se a fl ă pă
duri, – se face amenajamentul
silvico-pastoral de c ătre inginerul silvic, deci
legiuitorul atribuie organelor silvice întreaga administra ție tehnic ă a pășunilor. Dar nici
nu se poate astfel. Averea composesoratului, fi e pădure, pășune, goluri de munte etc. este
înscrisă aici în Ardeal într-o carte funduar ă,
și drepturile coproprietarilor sunt stabilite
astfel că sunt raportate în întreaga suprafa ță a
imobilelor. Astfel fi ind, este o imposibilitate:
juridică, economic ă și tehnică ca să fi e separate
una de alta p ădurile și pășunile a fl ate în interi-
orul sau împrejurul p ădurilor. Nu se pot stabili
cota-părțile ideale (drepturile) coproprietarilor
separat pentru p ădure și aparte pentru p ășuni.
Când se discut ă fi e despre p ădure sau p ășune
– membrii î și valideaz ă drepturile (cote-p ărți)
lor raportate la întreaga avere. 56. Bugetul va cuprinde: A) La venituri: 1. Venituri din exploatarea din produse princi-pale și secundare lemnoase; 2. Venituri din
exploatarea produselor accesorii lemnoase; 3. Venituri din p ășunat, fâne țe, ghindărit, etc. 4.
Venituri din concesiuni și exploatar ă
miniere,
cariere etc.; 5. Venitul vânatului și pescuitului;
6. Venituri din înstr ăinări de orice fel de drep-turi; 7. Totalul folosin țelor în natur ă a compos-
esorilor, evaluate dup ă prețurile din localitate
și împrejurimi; 8. Orice alte venituri. B) La
cheltuieli: 1. Cheltuieli de administra ție și pază
stabilite de ocolul silvic, dac ă acestea se fac de
Stat; 2. Impozitele de c ătre Stat și Comună; 3.
Anuitățile pentru eventualele datorii; 4. Sala-
riile personalului forestier; 5. Salariile person-alului de cancelarie; 6. Cheltuielile lucr ărilor
de împădurire fi xate prin amenajament sau
regulament de exploatare; 7. Cheltuielile pen-tru amelior ări pastorale; 8. Alte cheltuieli de
administra ție, cancelarie, etc. Bugetul cel votat
de adunarea general ă se va înainta Ministeru-
lui de Domenii, Direc ția pădurilor persoanelor
juridice spre aprobare. Netrimiterea bugetului spre a fi aprobat, constituie neglijen ță și dezor-
dine în administra ție.
57. Vânzătorul este obligat a comunica Minis-
terului Agriculturii și Domeniilor, inten țiunea
sa de a vinde, și va arăta în acela și timp întin-
derea aproximativ ă a drepturilor, pre țul cu care
dorește să vândă, numele cump ă
rătorului și
dacă acesta este sau nu membru în compos-
esorat. Înainte de a se pronun ța asupra acestor
vânzări Ministerul Agriculturii și Domeni-
ilor prin agen ții săi va controla datele comu-
nicate. Ministerul de Domenii are dreptul de preferință la cumpărarea de p ăduri composeso-
rale în primul loc, pentru exercitarea acestui drept vânz ătorul nu poate vinde decât dup ă ce
Statul renun ță la acest drept. Afar ă de aceasta,
Ministerul de Domenii apreciind împrejur ările
de fapt, va putea refuza autorizarea ori c ărei
vânzări solicitate când paguba pentru vânz ători
va fi evidentă. Refuzul Ministerului de la a
aproba asemenea vânz ări nu pune în sarcina
Statului obliga țiunea de a exercita acest drept
(…) de preferin ță și nu dă drept vre-unuia din
părți a forma cereri de desp ăgubiri contra Stat-
ului, sub nici un motiv.58. Conform dispozi țiunilor cuprinse în art.
99, lit. f) din legea administrativ ă (publicat ă în
Mon. Of. 187/938 din 14 Aug.1938) – Prefec-tul județului – poate asista la adun ările generale
ale composesoratelor de p ădure și de pășuni și
controla activitatea lor. S ă înțelege dela sine, c
ă

97Jivan Composesoratele de p ădure (Îndrum ător)
are dreptul de a controla activitatea gestionar ă
a composesoratelor. Pentru a îndeplini acest control Prefectul este în drept: a) s ă corecteze
și să verifi ce formarea bugetului anual; b) s ă
cerceteze și să verifi ce darea de seam ă anuală
despre venituri și cheltuieli; c) modul de repar-
tizare a foloaselor anuale în lemne de foc și
construcții între membrii; d) dup ă modul de
valori fi care a materialului lemnos r ămas din
parchetul anual, dup ă satisfacerea trebuin țelor
în lemne de foc și construc ție a membrilor; e)
ori când poate examina cassa de bani a com-posesoratului; f) poate cerceta și veri fi ca în
cursul anului dac ă administratorii încaseaz ă
sumele prev ăzute la venituri, și nu depășesc
cheltuielile bugetare; g) în cazurile de mai sus, și oricând dac ă din anumite împrejur ări se
constată că, administratorii nu lucreaz ă cu bună
credință, că compromit interesele composesor-
atului, că fac acte ilegale sau dau probe de o
vădită neglijență; va interveni la Ministerul
Agriculturii ș
i Domeniilor, Direc ția Pădurilor
persoanelor juridice, ca s ă îndepărteze (sus-
pende) pe ace ști administratori și să numeasc ă
pe înlocuitori. (art. 48 c.s.); h) înainteaz ă orice
plângere sau reclama țiune de a composeso-
rilor, înaintate contra administratorilor – Min-isterului de Agricultur ă și Domenii, Direc ția
Pădurilor persoanelor juridice spre competen ță
soluționare; i) numai acel composesorat poate
dezvolta o activitate legal ă și sănătoasă, care
este organizat. Este și de ordin public, interes
general și în interesul composesorilor, ca com-
posesoratul s ă fi e organizat. Pentru aceste
considerente, Prefectul este în drept a invita composesoratele, și a recerca Judec ătoriile re-
spective, ca s ă procedeze la organizarea aces-
tor asocia țiuni; j) să urmărească dacă compos-
esoratul ține anual adunarea general ă legal. În
caz contrar va invita conducerea composesor-atului ca într-un timp determinat s ă convoace
adunarea general ă anuală.
59. Prefectul poate delega pe pretorul (…) s ă
exercite dreptul a asista la adun ările generale
ș
i controla activitatea la composesoratele
de pădure, cari se a fl ă în circumscrip ția pla-sei. Acest drept de delegare este bazat pe art.
107 alin. 6 din legea administrativ ă, conform
căruia pretorul exercit ă și atribuțiunile del-
egate de Prefect. Conform art. 110 din legea administrativ ă, notarul este agentul guvernului
în comuna rural ă. Raporteaz ă organelor ierar-
hice despre st ările de spirit și nevoile locale
(pct. k.). Din aceste obliga țiuni implicit rezult ă
și obligația notarului comunal s ă raporteze Pre-
fectului de jude ț, dacă există nemulțumiri sau
se constat ă nereguli în ce prive ște administra-
rea la composesoratele de p ădure din comun ă.
Aceasta trebue s ă o facă și în interesul lini știi
sociale și ordinei publice.
60. Cele mai importante chestiuni ale compose-soratului, se rezolv ă de către adunarea general ă
a composesorilor. Membrii composesorate-lor decid cu votul lor aducerea hot ărârilor. În
adunare, decide votul majorit ății. Desigur c ă,
membrii composesoratului care reprezint ă cele
mai mari cote-p ărți în averea comun
ă, aduc cu
ei majoritatea în a hot ărî. Față de această împre-
jurare, trebuiesc ap ărate interesele economice
și juridice ale membrilor, cari au cele mai mici
cote-părți. Urmărind acest scop legiuitorul,
a prevăzut în codul silvic îndeplinirea unor
formalități: la convocarea adun ărilor, (ordinar ă
sau extraordinar ă), la numărul de membrii in-
dividuali și numărul de drepturi cari trebuie s ă
fi e prezenți, ca adunarea s ă fi e constituit ă. Și
pentru ca chestiuni de importan ță principal ă
să nu fi e desbătute în adunare prin surprind-
ere, s-a prev ăzut că numai acele chestiuni pot
fi desbătute în adunarea respectiv ă, cari au
fost cuprinse în convocatorul administratorilor și emis înainte de 25 de zile dela convocare.
Tot așa, să face deosebire la num ărul de mem-
brii și drepturi necesari la adunarea care are
în ordinea de zi solu ționarea unor chestiuni
de mare importan ță sau obicinuite. Pentru ca
aceste forme s ă fi e îndeplinite cu stricte
ță, s-
a prevăzut că judecătorul de ocol prezideaz ă
adunarea.61. Judec ătorul de ocol, ca pre ședintele întru-
nirii va veri fi ca înainte de a se declara întru-
nirea constituit ă, dacă convocările legale sunt

98Bucov. For. 14(1): 86-102, 2014 Restituiri
regulat făcute și dacă este prezent num ărul le-
gal de membrii. În caz când, convoc ările nu
sunt făcute în conformitate cu dispozi țiunile
făcute la art. 40 din codul silvic, el va amâna
întrunirea pentru o alt ă zi, pentru a se face
noui convoc ări. Dacă convocarea este legal
făcută, dar nu se prezint ă membrii (…) se va
amâna întrunirea; iar pentru o nou ă întâlnire,
se va proceda dup ă distincțiunile dela art. 41 și
42 din codul silvic, adic ă se va ține seamă ce
chestiuni se desbat în întrunire (art. 43. c.s.).62. Conform dispozi țiunilor cuprinse în art.
40 din c.s., adunarea composesoratului este două feluri: adunare ordinar ă (obișnuită) care
se convoac ă anual, și adunare extraordinar ă.
Adunarea ordinar ă anuală trebuie convocat ă
în fi ecare an la data fi xată în statute. Aceast ă
adunare se ocup ă: a) cu luarea socotelilor; b)
cu fi xarea bene fi ciului net de distribuit, care va
fi în propor ție cu dreptul fi ec
ărui membru din
composesorat; c) cu numirea administratorilor cari nu pot fi mai puțini de 3, nici mai mul ți
de 5; d) cu fi xarea remunerarilor administrato-
rilor, cari nu vor putea fi mai mari de 10% din
benefi ciile nete realizate; e) cu fi xarea cheltu-
ielilor de administra ție și de paza p ădurilor; f)
cu fi xarea sumelor ce vor trebui s ă se rețină
din veniturile composesoratului pe fi ecare an,
pentru împ ădurirea locurilor conform amena-
jamentului sau regulamentului de exploatare. Adunarea va avea loc în ziua și la locul fi xat de
administratori. Composesorii vor fi înștiințați
de președinte de ziua întrunirii prin anun țuri,
în cari se vor indica precis chestiunile asu-pra cărora se vor discuta, f ăcute cu 25 de zile
înainte de întrunire. Anun țurile vor fi trimise de
președinte Prim ăriei locale la Ocolul Silvic, la
Judecătoria de Ocol, la Ministerul Agriculturii
și Domeniilor, Direc ția Pădurilor persoanelor
juridice, – și Prefectului de jude ț. Primarul e
dator a a fi șa la ușa primăriei, constatând aceas-
ta prin proces verbal. Trimiterea anun ț
urilor la
celelalte autorit ăți se va constata prin dovezile
acestora de primire a lor.63. Numai cu îndeplinirea formalit ăților
prevăzute mai sus, adunarea este legal constituită. Președintele și Primarul cari nu
vor îndeplini obliga țiile impuse mai sus, sau
le vor îndeplini cu violarea vre unei forme – se vor pedepsi cu o amend ă, care se va aplica
de judecătorul de ocol – dela 100–500 lei, iar
în caz de recidiv ă dela 500-2000 lei. Aceste
amenzi se vor încasa în folosul comunei.(art. 40 c.s.). Înainte de a men ționa în procesul verbal a
adunării, numărul membrilor prezen ți precum
și drepturile pe cari le reprezint ă, judecătorul
de ocol va cerceta dac ă formalitățile de mai sus
au fost îndeplinite, numai atunci va constata în procesul verbal, dac ă adunarea este legal
constituită.
64. Afară de întrunirea obi șnuită ce va avea
loc în fi ecare an, se vor putea ține întruniri ex-
traordinare, ori de câte ori administratorii vor crede aceasta necesar. Întrunirea va trebui s ă
fi e convocat ă: a) când va fi cerută de cel puțin a
5-a parte din num ărul de membrii composeso-
ri; b) când se vor fi ivit pagube extraordinare,
cari vor fi distrus o parte din p ăduri, precum
și incendii sau alte accidente; c) când se va fi
intentat composesoratului un proces care ar pune în discu țiune dreptul de proprietate sau
posesiunea composesoratului ca asocia ț
iune,
ori când se vor fi constatat mari pierderi în
averea composesoratului. Anun țurile pentru
asemenea adun ări se vor face întocmai ca pen-
tru adunările anuale (art. 40 c.s.).
65. V or avea dreptul s ă ia parte la întrunire to ți
composesorii sau mo ștenitorii lor, ale c ăror
drepturi sunt stabilite prin registrul de mem-brii. (art. 41 c.s.).66. Codul silvic face distinc ție între adun ările
ordinare și extraordinare în cari se desbat ches-
tiuni de importan ță principal ă pentru compos-
esorate – precum și adunări atât ordinare cât
și extraordinare cari se ocup ă cu soluționarea
unor chestiuni de importan ță secundar ă. Ches-
tiuni de importan ță secundar ă sunt: a) dare de
samă a socotelilor; b) fi xarea bene fi ciului net
de distribuit; c) numirea administratorilor; d) fi xarea remunerariilor administratorilor; e)
fi xarea cheltuielilor de administra ție de pază a
pădurilor; f) fi xarea sumelor ce va trebui s ă se

99Jivan Composesoratele de p ădure (Îndrum ător)
rețină din veniturile propriet ății, pe fi ecare an,
pentru împ ădurirea locurilor conform amena-
jamentului sau regulamentului de exploatare; g) și alte chestiuni care nu prezint ă importan ță
deosebită, dar cari se rezolv ă de către însăși
Adunarea Composesorilor. F ăcându-se deci
o deosebire între chestiunile de importan ță
principală și importan ță secundar ă, judecătorul
de ocol va trebui s ă observe cu stricte țe, că ce
chestiuni se desbat în adunare, ca s ă fi e în drept
a declara c ă, adunarea este legal constituit ă,
adică este în drept a hot ărî. – După cum vom
vedea codul silvic cere alt num ăr de drepturi
și membrii prezen ți pentru a hot ărî valabil
la adecă cari desbat chestiuni de importan ță
principală, și alt număr de drepturi și de mem-
brii necesari pentru a hot ărî în adun ările cu
chestiuni de importan ță secundară
. Prin aceasta
tot așa se apără interesele membrilor cu drep-
turi mai mici. De aici datoria judec ătorului să
fi e cât se poate de atent.
67. Toate adun ările anuale ordinare și extraor-
dinare, cari desbat chestiuni de importan ță
secundară sunt legal constituite, când vor fi
de față la prima convocare composesori rep-
rezentând în drepturi cel pu țin jumătate din
părțile totale ale composesoratului. Dac ă la
prima convocare nu s-ar întruni acest num ăr,
adunarea anual ă ordinară și cea extraordinar ă
va avea loc de plin drept, f ără altă convocare
în a opta zi liber ă dela prima convocare și se
va ține, oricare ar fi numărul composesorilor
prezenți. Deciziunile în toate aceste adun ări, se
iau cu majoritatea în drepturi a composesorilor prezenți.
68. Se consider ă ca adunări ordinare și extraor-
dinare de importan ță principal ă căci în ordinea
lui de zi se ocup ă de soluționarea urm
ătoarelor
probleme: a) Modi fi carea statutelor; b) Consti-
tuirea de drepturi reale, (orice fel de vânz ări,
cumpărări, donațiuni, iertări de plat ă în ce
privește valoarea și despăgubirile acordate
pentru lemnele luate din p ădurea composesor-
atului); c) Facerea de transac țiuni; d) Punerea
în exploatare a p ădurii stăpânite în indiviziune;
e) Vânzarea p ădurii spre exploatare în total sau în parte. Sunt legal constituite aceste adun ări
dacă la prima convocare sunt prezen ți compos-
esori reprezentând drepturi peste (…) din to-talul drepturilor și în număr cel puțin jumătate
din numărul total al composesorilor. La oricare
din adunările ulterioare în acest scop trebue s ă
fi e prezen ți composesori reprezentând peste
jumătate din drepturile totale ale composesor-
atului și ca număr 1/3 cel pu țin din num ărul
composesorilor. În ambele cazuri, hot ărârile
nu se pot lua decât cu cel pu țin 1/8 din dreptur-
ile reprezentate în adunare. La aceste adun ări,
dacă la prima convocare nu sunt prezen ți com-
posesori în drepturi și în număr ceruț
i de lege,
– a doua întrunire nu se amân ă pentru a opta
zi, socotite dela prima convocare, ci se amân ă
pentru o nou ă dată – socotită dela a 25-a zi de
la convocare și aceleaș forme de convocare
trebuesc f ăcute ca la prima convocare. Legiui-
torul prevede în art. 42 din c.s. c ă oricare ar
fi numărul adunărilor convocate în acest scop,
pentru fi ecare din ele trebuesc f ăcute anun țurile
prevăzute de art. 40, c ăci dispozi țiunea de la
art. 41, ca întrunirea s ă se poată ține a doua
oară fără convocare (…).
69. După starea juridic ă în care se a fl ă azi com-
posesoratele de p ădure, – și ridicând problema
chemării lor în judecat ă și reprezentarea lor în
justiție, – deosebim trei categorii de compos-
esorate: 1. Composesoratele de p ăduri cari au
fost organizate conform legii XIX. 1898, îns ă
nu sunt nici azi organizate conform preve-derilor codului silvic – și nici nu au adminis-
tratori numi ți de către judecătorul de ocol în
conformitate cu dispozi ț
iunile art. 39 și 47 cod
silvic pentru administrarea averii. La aceste asociațiuni azi func ționează administratori
aleși de către adunarea composesorilor, la care
însă nu a fost prezent judec ătorul de ocol. 2.
Composesoratele de p ăduri cari au dobândit
început de organizare conform legii XIX.1898, – cu extinderea codului silvic român îns ă, – azi
s-a organizat conform prevederilor acestui cod. (art. 29 și urm.). 3. Composesoratele de
păduri cari au dobândit început de organizare
prin legea XIX.1898 – azi îns ă sunt în curs de

100Bucov. For. 14(1): 86-102, 2014 Restituiri
organizare conform prevederilor art. 29-31 din
cod. silv. Și până la stabilirea drepturilor, vo-
tarea statutelor, – pentru administrarea averii, – au fost numi ți trei administratori de c ătre
judecătorul de ocol în conformitate cu art. 39
și 47 din cod. silv.
70. Composesoratele de sub categoria 1, nu se pot considera ca persoane morale juridice. Prin legea XIX.1898, dup ă cum am ar ătat la punc-
tul 38. s-a reglementat organizarea economic ă
a composesoratelor numai în ce prive ște uti-
lizarea foloaselor. Conform dispozi țiunilor
cuprinse în art. 1. din legea pentru extinderea aplicațiunilor dispozi țiunilor codului silvic
român din 1910 în tot cuprinsul României, publicată în Monitorul O fi cial Nr. 59 din 17 Iu-
nie 1923, care spune: „Codul silvic din Vechiul Regat din 1910, precum și modi fi cările acestui
cod, prin legea din 18 Sept. 1920. se vor aplica pe tot teritoriul României” – și mai de parte
„toate legile, regulamentele, instruc țiunile etc.
existente în provinciile alipite, sunt și rămân
abrogate în întregul lor din ziua promulg ării
acestei legi”. Rezult ă deci că această lege
desfi ințează toate legile, regulamentele și stat-
utele de organizare a composesoratelor, cari însă conform art. 29 și urm. din codul silvic,
nu devin persoane morale juridice decât dac ă
se constituie conform acestor dispozi țiuni
(…). Că deci aceste composesorate neputând
fi guvernate nici de legile ungare (…) și nici
de codul silvic, – ele sunt supuse regimului de drept comun a comunit ății indivize de avere,
prevăzut
ă de codul civil austriac în consecin ță
înstrăinările și grevările se fac conform acestor
dispozițiuni, fi ecare dintre coproprietari – fi ind
proprietari deplini ai p ărții sale, poate dispune
de ea așa cum crede de cuviin ță neputând îns ă
angaja decât numai cotitatea sa, îns ă din punct
de vedere, al reprezent ării în justi ție, trebue
chemați în proces to ți composesorii – precum
trebue să cheme to ți composesorii în proces
pe terțiul care le-ar înc ălca un drept. De aici
urmează că la acest fel de composesorate ne-
constituite înc ă, sentințele date pe baza unor
reprezentări făcute conform vechilor statute, sunt nule și inexistente cari nu leag ă com-
posesoratele respective, și persoana compos-
esorului cari nu a luat parte la ele. Aplicarea acestor principii (…) în leg ătură cu art.7 din
cod. silv. Acesta prevede: „persoanele juridice menționate la art.1 alin. a), b) precum și pro-
prietarii p ădurilor particulare supuse regimu-
lui silvic, când î și exploateaz ă pădurile lor,
făr
ă amenajament sau regulament de exploat-
are sau contra dispozi țiunilor ce cuprind, vor
fi supuși la amend ă” – că deci legea în țelege
să pedepseasc ă „persoana moral ă juridică
proprietar ă de pădure”. Rezult ă că compose-
soratele organizate conform codului silvic vor putea fi pedepsite ele în șile, adică composesor-
atul ca persoan ă morală juridică, distinctă de
persoana composesorilor, pân ă când compos-
esoratele neconstituite și neorganizate, cari nu
au o personalitate moral ă, care nu constituie
entitate juridic ă aparte de persoana composeso-
rilor, nu li se poate aplica aceast ă dispozițiune,
și pedeapsa trebue aplicat ă tuturor compos-
esorilor sau mai bine zis coproprietarilor, c ă
o pedeaps ă aplicată în acest din urm ă caz,
așa numitului composesorat de p ădure, este o
pedeapsă aplicată unei persoane inexistent ă,
dispozițiunea fi ind caduc ă.
71. La composesoratele de sub 2. Pre ș
edintele
consiliului administratorilor reprezint ă
asociațiunea pe lâng ă toate autorit ățile pub-
lice. Împreun ă cu consiliul administratorilor
are dreptul s ă intenteze ac țiuni, să apere și să
susțină interesele composesoratului în justi ție.
72. La composesoratele de sub 3. administra-torii numi ți reprezint ă asociațiunea față de cel
de al treilea în justi ție. Cu totul altcum se face
chemarea în judecat ă a composesoratului când
este vorba de stabilirea drepturilor. Dac ă drep-
tul unuia dintre membrii este contestat, face proces pentru recunoa șterea dreptului s ău. Pe
cine dă însă în judecat ă ? Dacă composesor-
atul este organizat, fi rește organele acestuia,
dacă însă nu este organizat va trebui s ă cheme
în judecat ă pe toți coproprietarii – aceasta în
ipoteza c ă dreptul s ău este contestat de în-
treaga comunitate, de composesoratul per-

101Jivan Composesoratele de p ădure (Îndrum ător)
soana juridic ă ca atare. Ce se întâmpl ă însă în
ipoteza foarte frecvent ă că dreptul unui copro-
prietar este contestat de alt coproprietar, care a dobândit dreptul dela aceea și persoan ă sau
dela persoane diferite ? Evident c ă în aceast ă
ipoteză, va chema în judecat ă numai pe acela
care contest ă dreptul și numai fa ță de acesta î și
va opune titlurile de dobândire a propriet ății.
73. Administratorii numi ți sau aleși sunt soli-
dari răspunzători de gestiunea lor și a casieru-
lui, precum și de orice daune ce ar rezulta din
abaterile lor dela obliga țiunile impuse prin
legi și regulamente, fi e că s-ar constata, c ă nu
lucrează cu bună credință, că compromit inter-
esele composesoratului, c ă fac acte ilegale, sau
dau probă de o vădită neglijență. Conform art.
539 C.p. „acela care fi ind însărcinat cu admin-
istrarea, îngrijirea sau supravegherea bunurilor altuia, și în aceast ă calitate pricinuie ște cu rea
credință
daune materiale acelui ale c ărui inter-
ese este obligat a le sprijini, comite delictul de gestiune frauduloas ă și se pedepse ște”.
74. Acțiunea penal ă se poate pune în mi șcare
numai la plângerea prealabil ă a părții vătămate
(art. 541 C.p.) iar dac ă delictul de gestiune
frauduloas ă a fost comis în exerci țiul mandatu-
lui de un membru în consiliul de administra ție
sau direcție, sau de vre-un administrator al unei
societăți pe acțiuni sau cooperative în general
de orice persoan ă care are îns ărcinarea sau au-
torizarea dela o autoritate public ă, – acțiunea
penală se pune în mi șcare din o fi ciu. Compos-
esoratele de p ădure din Transilvania, – de și sunt
asociațiuni agrare de drept civil – dela data de
7 Aprilie 1933 – când s-a publicat în Mon. Of. 82 – legea pentru modi fi cările și complect ările
aduse legii coopera ției, până la 23 Iunie 1938
– când s-a publicat în M.Of. nr. 141 – legea privitoare la complectarea legii coopera ției, –
au fost considerate ca cooperative și atribuite
controlului Organelor O fi ciului Central al
Cooperației. Desigur c ă legiuitorul codului
penal, nou (…) lipsa în cooperativele cuprinse
în art. men ționat mai sus a în țeles și compos-
esoratele de p ădure. Ba chiar presupunem c ă
dacă se cunoa ște caracterul composesoratelor
diferit de cel al cooperativelor legiuitorul ar fi prevăzut în art. 541 C.p. și composesoratele de
pădure. Acela și interes, public îl are Statul și la
composesoratele de p ădure pe care îl are la co-
operative. Chiar se poate sus ține că și mai mult
interes. În afar ă de faptul c ă Statul exercit ă
prin organele Ministerului de Agricultur ă și
Domenii dreptul de control gestionar, – pre-cum și administra ția tehnică silvică că aprobă
vânzările de lemne, de drepturi în competin țe
– Statul își are rezervat dreptul de preem țiune
la vânzarea drepturilor în competin ță. Pentru
aceste considerente sus ținem că și la compose-
soratele de p ăduri, în cazul c ă administratorii se
fac vinova ți de delictul de gestiune frauduloas ă
– acțiunea penal ă
se pune în mi șcare din o fi –
ciu. Astfel dac ă autoritățile administrative sau
judecătorești – sunt sesizate prin denun țul
vreunui composesor, sau raport al notarului comunal sau pretor al plasei precum și denunț
al prefectului de jude ț – acțiunea penal ă trebue
pusă în mișcare din o fi ciu.
75. În foaia funduar ă a composesoratului de
pădure respectiv trebuie f ăcută mențiunea dac ă
s-au organizat conform prevederilor codului sil-vic. Potrivit dispozi țiunilor cuprinse în art. 12
din ordonan ța Nr. 39900/1913 – autorit ățile de
carte funduar ă (de pe lâng ă judecătorii) trebue
să comunice și ocoalelor silvice hot ărârile în
care se dispun înscrieri în foile funduare ale pădurilor composesorale.
76. Conform Decretului lege pentru satis-facerea nevoilor popula țiunei cu lemne de
foc, apărută în M.Of. 147 din 28 Iunie 1940
– Serviciul P ădurilor persoanelor juridice din
Ministerul Agriculturii și Domeniilor – se
transform ă în Direc ția Pădurilor persoanelor
juridice. De prezent aceast ă direcțiune exercit
ă
controlul gestionar asupra composesoratelor de pădure.
77. Composesoratele de p ădure sunt asocia țiuni
agrare de drept privat. Ca forma țiuni cu cara-
cter privat, au autonomia lor exteriorizat ă prin
dispozițiunile organelor lor: administratori,
adunarea general ă. Această autonomie este
restrânsă numai de controlul exercitat din
partea Statului. La aceste dou ă infl uențe echili-
brul este men ținut prin dreptul de reclama țiune,

102Bucov. For. 14(1): 86-102, 2014 Restituiri
Autorul. Dr. Iosif Jivan – Judec ător de ședință la Tri-
bunalul Hunedoara, Deva. Lucrarea a fost publicat ă în
anul 1940.apel și întâmpinare al composesorilor. De alt ă
parte composesorii (…) exercit ă un autocontrol
asupra tuturor ac țiunilor săvârșite în interiorul
composesoratelor. Pentru aceste considerente toate chestiunile în ce prive ște administrarea
averilor urmeas ă a se rezolva de c ătre adunarea
composesorilor.78. Ori-care composesor are dreptul de a înain-ta plângere în contra dispozi țiunilor adminis-
tratorilor. Aceast ă plângere se rezolv ă de către
adunarea general ă. În termen de 15 zile dela
adunarea prin care s-a luat o hot ărâre oricare va
avea dreptul s ă ceară judecătorului de ocol anu-
larea unei hot ărâri luate în contra dispozi țiunilor
statutelor și în contra celor prev ăzute în codul
silvic. De și în art. 45. din codul silvic se
prevede c ă, hotărârea judec ătorului de ocol
în această privință nu este supus ă opoziției,
apelului sau recursului, c ă e de fi nitivă și ex-
ecutorie, – totu și hotărârea judec ătorului de
ocol e supus ă recursului la Tribunal. Aceasta
în baza art. 75 din Constitu țiune, conform
căruia dreptul de recurs în casare este de ordin
constitu
țional. Tot în baza art. men ționat din
Constituțiunea noastr ă, este admisibil recursul
la Tribunal, – în contra deciziunilor pronun țate
de către Ministerul de Agricultur ă și Domenii
Direcția pădurilor persoanelor juridice – privi-
tor la suspendarea administratorilor.