ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [606963]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Motivația tinerilor de a face voluntariat.
Organizațiile nonprofit din România

Coordonator,
Lector univ. dr. Valeriu FRUNZARU

Autor,
COSTACHE Oana -Alexandra

București, februarie 2018

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
Capitolul 1: VOLUNTARIATUL ÎN ORGANIZAȚII ȘI MOTIVAREA VOLUNTARILOR ….. 6
1.1 Voluntarul și voluntariatul – clarificarea noțiunilor ………………………….. ………………………….. 6
1.2 Beneficii și riscuri pentru organizații și pentru voluntari ………………………….. ………………….. 9
1.3 Motivarea voluntarilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1.4 Recunoașterea meritelor voluntarilor ………………………….. ………………………….. ………………… 16
Capitolul 2: VOLUNTARIATUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ………………………….. ………………. 18
2.1. Voluntariatul în Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. ………………… 18
2.2. Politicile europene de tineret și voluntariatul ………………………….. ………………………….. …….. 20
2.3. Reglementări în România cu privire la voluntariat ………………………….. ………………………… 23
Captiolul 3: CERCETARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 28
3.1. Cadrul actual al voluntariatului în România ………………………….. ………………………….. ……… 28
3.2. Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 28
3.3 Rezultatele cercatării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 30
3.3.1 Primii pași în activitatea de voluntariat ………………………….. ………………………….. ……………. 30
3.3.2 Principalele motive pentru care tinerii aleg sa desfășoare activități de voluntariat ………….. 31
3.3.3 Principalele domenii în care tinerii aleg să facă voluntariat ………………………….. …………….. 36
3.3.4 Evoluția în timp a motivației de a face voluntariat ………………………….. …………………………. 39
3.4 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 40
3.5 Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 41
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 43
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 45

4
INTRODUCERE

În această lucrare am ales să discut despre modul în care sunt atrași și menținuți
voluntarii tineri în ONG -uri și în organizații care lucrează cu voluntari, ce anume îi
motivează, profilul lor. O mai bună cunoaș tere a acestor aspecte poate duce la un ghid de
lucru cu voluntarii, îmbunătățit , cu scopul declarat de a uș ura munca de recrutare, motivare și
fidelizare a voluntarilor, cât ș i pentru a cr ește nivelul lor de implicare și de satisfacț ie.
Voluntarii tineri cu vârste curpinse între 16 și 22 de ani sunt cei pe care îi vizez în
cercetare, ei sunt și cei țintiți de că tre politicile europene de tiner et, cei care sunt adesea
adresați de cercetare, ală turi de s egmentul vâ rstnici.
Voluntariatul a cunoscut o evoluție rapidă, devenind un element important al societății
contemporane. Ace sta a schimbat multe aspecte ale vieții, iar beneficiile aduse sunt într -o
continuă creștere. Activități precum plantarea de copaci, strângerea de fonduri pentru
persoanele dezavantajate, campanii de conștientizare și informare, organizarea comunitară,
sunt doar câteva dintre manifestările voluntariatului în viața cetățenilor . Prin intermediul său
sunt oferite, așadar, numeroase avantaje atât pentru persoanle care fac voluntariat , cum ar fi
obținerea unor competențe și abilități , oportunități de evoluție în carieră sau modalități de
petrecere a timpului liber , cât și pentru beneficiarii care primesc ajutor.
Motivația de a face voluntariat este diferită pentru fiecare persoană în parte și ție de
mediul din care provine, de nivelul de edu cație, valori și prin cipii. Pornind de la aceste date,
am dorit să evidențiez mai departe, în conținutul lucrării, motivațiile din spatele alegerii de a fi
voluntar și caracteristicile mediului organizațiilor nonprofit din România în cadrul cărora se
desfășoară astfel de acțiu ni.
Totodată, am observat numărul relativ scăzut al studiilor recente în acest domeniu.
Consider că este necesar ca atenția cercetătorilor să se îndrepte și asupra acestiu segment al
vieții sociale, care în ultimii ani aduce schimbări positive în comunităț ile pe care le reprezintă .
Astfel, prin studiul realizat , am făcut un pas mai departe în cercetarea motivației voluntarului
care decide să semneze un contract de voluntariat și să participle la activitățile propuse de o
anumită organizație.
Structura lucră rii cuprinde două părți, una teoretică și alta aplicativă. În prima parte,
am sintetizat informațiile din literatura de specialitate despre voluntariat , motivația tinerilor de
a face voluntariat și mediul organizțiilor neguvernamentale din România . Este fo rmată din
două capitole ce stau la baza elaborării metodologiei de cercetare. Primul capitol cuprinde

5
patru subcapitole în care am prezentat noțiuni despre ce înseamna voluntariatul, beneficiile și
riscurile la care se supun voluntarii și organizațiile pen tru care activează, motivarea
voluntarilor și recunoașterea meritelor acestora. Al doilea capitol cuprinde informații
referitoare la cadrul actul în care se defășoară voluntariatul în Uniunea Europeană, politicile
de tineret impuse de aceasta și cadrul leg al din România cu privire la voluntariat.
Astfel, am putut prezenta o clasificare a diferitelor motivații pe care tinerii le au atunci
când se decid să partricipe ca voluntari în diverse acțiuni . Ultimul capitol reprezintă partea
aplicativă a lucrării și constă în prezentarea unei cercetări ca litative realizate pe un grup de
tineri voluntari . Aceasta a relevat motivațiile implicării în acțiunile de voluntariat , domeniile
sociale pe care tinerii din România le preferă atunci când aleg să facă voluntariat ș i evoluția în
timp a motivației de a fce voluntariat, pornind de la trei întrebări de cercetar e.
Ulterior cercetării, am prezentat concluziile și recomandările elaborate în urma
analizării și corelării informațiilor cuprinse de întreaga lucrare.

6
Capitolul 1 : VOLUNTARIATUL ÎN ORGANIZAȚII ȘI MOTIVAREA
VOLUNTARILOR

1.1 Voluntarul și voluntariatul – clarificarea noțiunilor

De-a lungul istoriei se întâlnesc o serie de activități care pot fi încadrate în ceea ce
numim astăzi activitatea de voluntariat. Întotodeauna și în toată lumea au existat oamenii care
s-au oferit să-i ajute pe semenii lor. Cu toate că m otivația, contextul, activitățile, obiectivele
care-i determină pe voluntar i să se implice din punct de vedere social sunt diferite de la caz la
caz, e ste evident faptul că participarea lor la diverse activități are un rol important.
Dezvoltarea acestei activități s -a realizat gradual de -a lungul câtorva sute de ani , la
început fiind o activitate care se desfășura atât de natural, încât nici nu era menționat ă sau
analizat ă ca domeniu distinct. „Originile muncii de voluntariat se găsesc mai ales î n religie,
aceasta fiind principala sursă de motivație individuală și interioară a voluntar ului. Totodată,
termenul de voluntariat a fost folosit pentru prima dată în secolul al XVII -lea în domeniul
militar , deoarece p esoanele care erau înrolate în serviciul militar de urgență prestau servicii
pentru care nu erau recompensate sau plătite ”1.
Voluntariatul are originea cea mai pregnantă în Statele Unite ale Americii, acolo
unde a devenit un mod de viață și parte a mentalității oamenilor , ulterior răspândindu -se în
alte țări. În ultimii zeci de ani interes ul pe plan mondial față de voluntariat a crescut . „După
căderea regimului comunist, voluntariatul, ca o alegere liberă, a apărut ca un fenomen nou în
Europa Centrală și de Est. La început, voluntariatul a fost înconjurat de prejudecăți sociale,
dar în timp voluntariatul a început să devină o acti vitate comună, fie determinată de motivații
externe sau interne ”2. Aici, pe de o parte, există un număr foarte mare de ONG -uri, însă, pe de
altă parte, multe dintre ele se închid, din cauza „dependenței excesive de resurse financiare
externe și a unei comp etiții foarte mari pentru resursele materiale existente, coroborată cu
lipsa unei politici publice coerente care să reglementeze acest sector și scăderea finanțărilor
străine ”3.
Desfășurarea voluntariatul ui implică voluntarul , adică acea „persoan ă fizică, fără
deosebire de ras ă, origine etnic ă, religie, sex, opinie, apartenen ță politic ă, care a dob ândit

1 Balogh Marton, Balogh Natalia, Managementul ONG – suport de curs, Cluj -Napoca, 2013, p. 76
2Ágota Silló, The Development of Volunteering in Post -Communist Societies. A Review, ActaUniv. Sapientiae,
Social Analysis, 2016, p. 94
3Ardelean Corina, Managementul voluntarilor în contextul programului Tineret în acțiune , București, 2008, p. 9

7
capacitate de munc ă potrivit legisla ției în domeniul muncii și desf ășoară activit ăți de
voluntariat .” 4 Voluntarul acționează de bună -voie, din proprie inițiativă, în mod conștient
pentru a face un serviciu.
Așadar, „voluntariatul reprezintă activitatea desfășurată de persoane fizice din
proprie inițiativă în beneficiul unei alte persoane, grup, al comunită ții sau societății în general,
fără ca persoana care desfășoară activitatea să fie remunerată pentru activitatea desfășurată , cu
excepția decont ării cheltuielilor aferente ”5. Având în vedere faptul că v oluntariatul este
puternic influențat de domenii precu m istori e, politic ă, religi e, cultur ă, definirea sa difer ă pe
țări, acolo unde însăși aceste repere sunt diferite . Oricum, peste tot voluntariatul este asociat
cu munca benevolă, gratuită a unei persoane sau grup de persoane , pentru ajutor area altora,
elementele definitorii fiind : libertatea alegerii, activitatea constructivă, neplătit ă și
neobligatori e, direcționarea spre alții și caracterul oneros.
Voluntariatul se referă la „întreaga gamă de activități opționale, discreționare, în care
oamenii se an gajează să atingă un scop dorit, pentru ei sau pentru alții, în general, prin
intermediul sau pentru o organizație ” 6. Aceste activități pot fi pe termen scurt, așa cum, de
exemplu, participarea la o plimbare de a strânge bani pentru o organizație. Conform definiției
date de Juknevičius (2003), „voluntariatul este o activitate neremunerată în folosul altora sau
al mediului. Voluntarul oferă timp, energie intelectuală sau fizică, bani etc. În schimb, acesta
primește satisfacție morală, aprobarea altora. Volu ntarii nu sunt obligați să fie membrii ai
asociațiilor voluntare ”7. Toate aceste precizări evidenția ză principalele caracteristici ale
voluntariatului .
Fényes și Kiss (2011) rezumă bine toate definițiile și caracteristicile voluntariatului
în patru atribute8:
1.Voluntariatul este o muncă fără taxă, plata fiind exclusă. Pe de altă parte, este
posibil să fie o activitate care să susțin ă financiar organizațiile de voluntariat sau să

4 Voluntariat – suport curs , proiect finanțat de Uniunea Europeană, Program de dezvoltare a abilităților de viață
ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural, p. 7
5 Ardelean Corina, Managementul voluntarilor în contextul programului Tineret în acțiune , București, 2008, p. 7
6 Stephen J. Cutler, Population Ageing and Volunteering in Romania , Revista de Asistența Sociala, anul XIV, nr.
3/2015, p. 7
7 Ágota Silló, The Development of Volu nteering in Post -Communist Societies. A Review, ActaUniv. Sapientiae,
Social Analysis, 2016 ), p. 94
8 Ágota Silló, The Development of Volunteering in Post -Communist Societies. A Review, ActaUniv. Sapientiae,
Social Analysis, 2016, p. 10 -11

8
ramburseze voluntarului costurile profesionale apărute în activitatea de voluntariat. Aceste
costuri sunt: mese, costuri de călătorie sau premii simbolice. Definiția nu include lucrări
bazate pe inițiativa individuală sau activitatea făcută pentru binele comun, bazată pe ajutor
reciproc cu rude, prieteni sau vecini.
2. Munca voluntară înseamnă producerea de materiale, bunuri sau servicii
intelectuale în folosul altora (indivizi, grupuri sau comunități), respectiv pentru binele public
și pentru cazuri specifice. În acest caz, hobby -uri, misiuni de amatori, sportul și jocurile sunt
excluse de la voluntariat. În general, voluntariatul este o activitate de ajutor, bazată pe
solidaritate, reciprocitate și sprijinul comunității.
3. Voluntariatul este o activitate care nu este obligatorie, efectuată din propria alegere
a oamenilor ș i în afara voinței libere; în acest fel, orice muncă voluntară obligatorie (de
exemplu, în organizațiile comuniste) nu poate fi considerată ca muncă voluntară.
4. Motivația voluntariatului este intrinsecă (subiectivă, orientată spre valoare) și/sau
extrins ecă (instrumental, dar nu în mod direct material). Aceasta nu este o activitate pro –
socială pur altruistă, ci poate fi, de asemenea, benefică pentru individ.
Importan ța voluntariatul ui rezidă în următoarele aspecte: există nevoi care nu pot sau
nu trebuie să fie acoperite de stat ; disponibilitatea multor persoane de a se implica în activități
de voluntariat ; experiența de o viață a persoanelor aflate la vârsta pensionării nu trebuie să se
piardă ; entuziasmul, energia și creativitatea tinerilor în formare trebuie să fie utilizate;
implicarea în identificarea și soluționarea problemelor propriilor comunități este un indicator
al gradului de democratizare al societății .
Implicarea cetățenilor în activitățile neplătite ale organizații lor neguvernamentale
reprezi ntă nu doar motorul dezvolt ării social -economic e, ci și una dintre condițiile importante
pentru a „face democrația să funcționeze ”9.
Între voluntari și organizații există o relație de reciprocitate, în cadrul căreia
voluntarii oferă energie, timp și implicare și primesc informații, deprinderi și experiență. În
realizarea acestei legături este foarte important ca voluntarul să găsească și să desfășoare acea
activitate care i se potri vește cel mai bine , care să îi aducă satisfacții, concomitent cu
posibilitatea de se dezvolta personal și profesional . Succesul și eficiența voluntariatului
depind de coordonarea dintre calităț ile și viziunea voluntarului cu necesitățile organizației din
care face parte. Așadar, este foarte important ca persoana respectivă să se cunoască pe sine

9 Lambru Mihaela, Vameșu Ancuța, România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendințe, provocări ,
București, 2010, p. 85

9
foarte bine, să știe ce dorește, pentru a -și putea potența mai bine punctele forte și abilitățile de
care dispune în sopul într -ajutorării celorlalți.
Stabilirea c ât mai exactă și corectă a calitățil or sau lipsa deprinderilor necesare este
utilă pentru viitorul voluntar și organizația din care va face parte, pentru a găsi activitatea de
voluntariat care se potrivește cel mai bine. Doar așa poate beneficia de posibilitatea de a
învăța ceva nou și de a se simți bine, în același timp. Pentru a fi un bun voluntar, acesta
trebuie să determine, pe lângă punctele sale forte, pe cele slabe, acele acțiuni pe care nu
dorește să le întreprindă. Totodată, trebuie să se d ecidă asupra timpului pe care îl are la
dispoziție ( o activitate regulată, o sarcină pe termen scurt sau una pe termen lung ), dar și
locația (în țară sau în străinătate ). Pentru început este bine să se lucreze un număr minim de
ore, program care poate fi p relungit pe parcurs, în limita posibilităților, deoarece doar în acest
fel relația dintre cei doi parteneri (voluntar și organizație) se poate consolida. Organizația sau
instituția are nevoie să știe cât se poate baza pe ajutorul fiecărui voluntar . Pe lângă acestea
trebuie să se decidă dacă preferă să desfășoare o activit ate de birou sau să lucrez e direct cu
beneficiarii unei organizații , dar și în ce măsură dorește să lucreze “în persoană” sau “virtual”
prin intermediul internetului .
După ce s -au stabilit organizații le și instituții le active în domeniul care interesează, și
înainte de a lua o decizie finală, voluntarul trebuie să analizeze oportunitățile de voluntariat,
pentru a se asigura că răspund nevoilor și abilităților sale.
„Voluntariatul promovează ideea de ajutor reciproc și colaborare între oameni ”10.
Prin participarea la activităț i sociale voluntare, persoanele creează grupuri care contribuie la
dezvoltarea intereselor și obiectivelor lor comune, precum și la recunoașt erea fap tului că
acțiunile lor î n grup fac posibilă obținerea unor rezultate semnificativ mai bune decât acțiunile
întreprinse de un singur in divid.

1.2 Beneficii și riscuri pentru organizații și pentru voluntari

Voluntariatul prezintă numeroase beneficii pentru cei implicați în această activitate,
voluntarii, organizațiile gazdă, precum și persoanele sau comunitățile deservite . Aceste
beneficii creează imboldul de a merge înainte, fiind considerate adevărate “ energizante” . Însă,
activitatea de voluntariat este însoțită și de riscuri , ca de exemplu: „neacceptarea voluntarilor
de către angajați și crearea unor situații conflictuale; scăderea calității serviciilor oferite;

10 Balogh Marton, Balogh Natalia, Managementul ONG – suport de curs, Cluj -Napoca, 2013, p. 38

10
implicarea voluntarilor doar în sarcini de bază, pe care angajații nu vor să le îndeplinească;
inconstanța prezenței voluntarilor; pierdere de resurse de timp și cunoștințe investite în
voluntarii care pleacă; reticență și neîncredere din partea beneficiarilor în lucrul cu voluntarii;
existența vol untarilor “interesați”, care vin doar pentru a obține o diplomă; încălcarea
principiului confidențialității informațiilor legate de beneficiari sau de organizație; necesitatea
de a concedia uneori voluntarii nepotriviți; investiție suplimentară de timp în coordonarea
voluntarilor; probleme legate de asigurare și răspundere în caz de accident; depăși rea
atribuțiil or de către voluntari ” 11.
Aceste temeri pot fi co mbătute prin implementarea unui sistem profesionist de
management al voluntarilor. Astfel, atât angajații cât și beneficiarii trebuie pregătiți pentru a
lucra cu voluntarii înainte de a sosi aceștia în organizație, explicându -le în detaliu avanajele
unei astfel de colaborări. În egală măsură , voluntarii trebuie recrutați și selectați cu atenție,
pornind de la motivația lor de a lucra în cadrul organizației, dar și potrivirea cu obiectivele și
cultura din interiorul acesteia . Ulterior, ei trebuie instruiți în funcție de nevoi, monitorizați și
supervizați în permanență.
Riscurile cu care se pot confrunta voluntari i se concretizează în următoarele acțiuni:
„apariția unor situații conflictuale cu angajații organizației; neexistența unui coordonator de
voluntari desemnat să le gestioneze activitatea; necesitatea alocării unei p erioade mai mari de
timp activității de voluntariat decât era preconiza t; neconcordanța dintre așteptăril e inițiale și
situația reală din organizație; neadaptarea la cultura țării gazdă sau la cultura organizațională;
neimplicarea în luarea deciziilor care îi privesc activitatea direct ă; neînțelegerea exactă a
rolului lor; respingere din partea beneficiarilor; posibilitatea apariției sentimentul că nu sunt
apreciați; trăirea unor stări emoționale intense, în special în cazul contactului direct cu
beneficiar i aflați în situații speciale, dramatice uneori; riscuri de sănătate și accident, în cazul
activităților fizice sau al celor cu beneficiari bolnavi; necesitatea alocării de fonduri proprii
pentru desfășurarea activității (transport, masă) ” 12.
Aceste situaț ii neplăcute pot fi clarificate prin adoptarea unui proces profesionist de
management al voluntarilor, acordându -se atenție instruirii și pregătirii acestora pentru
activitatea pe care o vor presta. În acest sens, trebuie să cunoscă încă de la început ce tip de

11 Ardelean Corina, Managementul volunta rilor în contextul programului Tineret în acțiune , București, 2008, p.
24
12 Voluntariat – suport curs , proiect finanțat de Uniunea Europeană, Program de dezvoltare a abilităților de viață
ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural, p. 17

11
activitate vor desfășura , ce trebuie să realizeze concret, cu cine vor lucra, în ce fel trebuie să
reacționeze atunci când apar situații delicate sau tensionate cu beneficiarii.
Principalele beneficii pentru organizații se pot clasific a astfel: voluntarii aduc
dinamism, energie și entuziasm , un suflu proaspăt în organizație ; influx de idei, cunoștințe,
abilități și aptitudini noi și variate; provenind din medii diferite, voluntarii creează diversitate
în organizații; creșterea calității serviciilor , prin implicarea voluntarilor în activitățile curente,
în munca directă cu beneficiarii, în promovare, etc.; scăderea costurilor activităților;
posibilitatea inițierii de noi proiecte, chiar de către voluntari, ce nu ar fi posibile cu un staff
redus; crearea unei atmosfere de lucru plăcute, vesele, întărirea echipei; rezolvarea mai multor
probleme și nevoi specifice ale comunității; crearea de parteneriate cu cetățenii și creșterea
coeziunii comunității; îmbunătățirea imaginii organizației/instituției în c omunitate.
Beneficii le de care voluntari i pot avea parte în cadrul acestei activități sunt:
acumularea de abilități, talente și cunoștințe valoroase; petrecerea plăcută și utilă a timpului
liber; crearea de noi prieteni și relații; cunoașterea problemelor comunității din care fac parte ;
șansa de a se integra în structuri profesioniste sau faimoase și de a iniția proiecte; aplicarea
cunoștințelor teoretice în practică; sporirea încrederii în sine și în alții; obținerea respectului și
aprecierii celorlalți; flexibilitate și posibilitatea organizării propriului timp ; posibilitatea de
îmbunătățire a CV -ului și acumulare de experiență. „De foarte multe ori angajarea în activități
de voluntariat este mai importantă decât experien ța profesional ă, pentru că arată
conștiinciozitatea și puterea de munc ă, seriozitatea și solidaritatea persoanei respective,
empatia cu alții ”13.
Provocările colective ale voluntariat ului în Europa constau în aceea că, î n cele mai
multe state, problema nu este o scădere a numărului de volu ntari, ci mai degrabă corelarea
necesităților voluntarilor și organizațiilor. „Este tot mai dificil pentru organizații s ă găseasc ă
oameni care sunt dispuși să facă voluntariat pe termen lung sau care sunt gata să -și asume
responsabilitatea în organizații ( de exemplu, să devină un membru al consiliului). O altă
dificultate este p rofesionalizarea vs. integrarea voluntarilor: interacțiunea dintre voluntari și
personalul cu normă întreagă trebuie să fie bine gestionată ”14.

13 http//terraiii.ngo.ro, Managementul voluntarilor, Fundația Terra Mileniul III , București, 2005 , p. 7
14 Annette Angermann/ Birgit Sittermann, Volunteering in the Member States of the European Union –
Evaluation and Summary of Current Studies, Working paper no. 5 of the Observatory for Sociopolitical
Developments in Europe, 2010 , p.7-8

12
1.3 Motivarea voluntarilor

Motivarea voluntarilor sau „acțiunile întreprinse în cadrul organizați ei pentru a crea
voluntari , condițiile necesare desfășur ării optim e a activității lor , concomitent cu motivația
voluntarilor ( acele lucruri care determină o anumită persoană să desfășoare o activ itate
neremunerată) reprezintă două fețe ale aceleiași monede ”15. Există două abordări principale
ale oamenilor de știință care au ca scop găsirea motivelor pentru care oamenii să se implice în
activități de voluntariat. „Prima abordare se concentrează asupra resurselor individuale și
locale (venituri, capital social și uman). Cu cât are un individ mai multe resurse, cu atât este
mai probabil ca el/ea să se ofere voluntar. În conformitate cu cea de -a doua abordare, un
voluntar este gestionat de convinger ile lui/ei și valori ” 16; cu alte cuvinte, dimensiunea
culturală are un impact important asupra activității de voluntariat. „Calitatea de membru în
zona comunistă are un efect negativ asupra determinării voluntariatului. Aceste țări au
dezvoltat o cultură d e bază non -voluntariat. Unele dintre aceste motive sunt lipsa experienței
democratice, aspectul rural al întregii zone, si populația de tip patriarhal. În acest tip de
societăți, oamenii au folosit pentru a rezolva problemele lor metode față -în-față și nu prin
participarea civică în organizații de voluntari (Voicu și Voicu, 2009) ”17.
Deoarece oamenii sunt diferiți unii față de alții și au nevoi, idealuri și interese
variate, atunci și motivațiile lor pentru a face voluntariat sunt foarte diferite. Cele mai des
întâlnite motive pentru a deveni voluntari , pot fi rezumate astfel : „pentru a -i ajuta pe cei mai
puțin norocoși; pentru a se simți necesar, util, important; pentru a -și demonstra loialitatea și
angajamentul față de o cauză; pentru a dobândi apt itudini de lider; pentru a -și asuma o
responsabilitate; pentru a înțelege problemele comunității în care trăiește ” 18.
Așadar, o amenii desfășoară activități de voluntariat din foarte multe motive, însă
„toate au la bază ideea de ajutor sau sprijin pentru diverse cauze , ceea ce nu exclude
posibilitatea ca și voluntarul să aibă anumite beneficii ”19.

15 www.provobis.ro , Motivarea voluntarilor, Pro Vobis, București, 2003 , p. 3
16Bogdan Voicu și Mălina Voicu, Volunteers and volunteering in Central and Eastern Europe, The Research
Institute for Quality of Life, Romanian Academy of Science Romania, p. 571
17 Ágota Silló, The Development of Volunteering in Post -Communist Societies. A Review, ActaUniv. Sapientiae,
Social Analysis, 2016 , p. 106 -107
18 Ardelean Corina, Managementul voluntarilor în contextul programului Tineret în acțiune , București, 2008 , p.
22
19 http//terraiii.ngo.ro, Managementul voluntarilor, Fundația Terra Mileniul III , București, 2005 , p. 4

13
Altruismul sau dispoziția de a acționa dezinteresat în favoarea altor oameni sau a
întregii colectivități reprezintă unul dintre principalii factori determinanți ai voluntariatului.
Teoriile sociobiologice susțin că acest gen de comportament stă la baza evoluți ei și bunăstării
indivizilor și a societății, în cadrul căreia altruismul și voluntariatul reprezintă soluțiile
creative la noile provocări ale umanității.
Teoria instrumentalistă – se află la polul opus față de motivația care generează
comportamentul altruis t și „arată că o persoană este motivată să acționeze doar dacă prin
această acțiune va avea ceva important de obținut „20. Conform acestei teorii, voluntarii nu
sunt stimulați doar de dorința de a dărui, ci și de aceea de a dobândi. Referitor la posibilele
avantaje conferite de implicarea în activitatea de voluntariat , este important ca așteptările să
fie reciproc descoperite, clarificate, înțelese ș i acceptate – doar așa se stabilesc bazele unei
relații fructuoase între voluntar și organizație.
Teoria întăririi – pe lângă teoriile care consideră că sursa motivației este interioară
(altruismul, așteptările personale, etc.), unii profesioniști consider ă că motivația
voluntariatului poate fi influențată, modelată sau modificată. Esența acestei teorii constă în
aceea că „dacă implicarea ca voluntar este sprijinit ă, încurajat ă, lăudat ă, este foarte probabil
ca în viitor persoana respectivă să se implice din nou ”21. Coordonatorul de voluntari trebuie
să găsească modalitățile cele mai potrivite pentru a încuraja și pune în evidență valoarea
efortului depus de voluntari. Teoria întăririi accentuează importanța recurgerii la cuvinte și
gesturi de apreciere și mulțumire, ca modalitate de a evidenția munca voluntarilor.
Teoria lui Maslow – „arată că există cinci nivele distincte ale nevoilor umane: nevoi
fizice (hrană, oxigen, etc.), de siguranță, de relaționare, de stimă de sine și recunoaștere a
valorii personale și de auto -împlinire ”22. Fiecare persoană se află la diferite nivele ale acestei
scări. Având în vedere faptul că voluntar ii sunt motivați de lucruri diferite , misiunea
coordonatorului de voluntari constă în găsirea a cel puțin una dintre acele ne voi care sunt
neîmplinite și chiar conturarea unei hărți cu nevoil e membrilor echipei. Această teorie
funcționează astfel23:

20 www.p rovobis.ro, Motivarea voluntarilor , Pro Vobis, București, 2003
21 Ibidem
22 Ibidem
23 Ardelean Corina, Managementul voluntarilor în contextul programului Tineret în acțiune , București, 2008, p.
89

14
– dacă voluntarul este preocupat de nevoile de bază, atunci trebuie să fie identific ate
acele resurse în cadrul proiectului care să permită oferirea unor beneficii tangibile (de
exemplu o masă gratuită, uniforme etc.) ;
– în situația în care programul se desfășoară într -o zonă periculoasă, care ridică
probleme de securitate, este nevoie să se caute soluții pentru minimizarea riscurilor
(garantarea transportului, un sistem adecvat de iluminare etc.) ;
– dacă voluntarul simte nevoi a de relaționare, atunci sunt foarte motivante
oportunitățile de lucru în echipă, de integrare într-un sistem deja existent, de socializare;
– pentru un voluntar car e are nevoie să își cultive stima de sine se pot crea diferite
ocazii în care să îi fie recunoscute și apreciate (în public sau în cadru restrâns) calitățile și să
fie evidențiat aportul său la îndeplinirea sarcinilor echipei și rezolvarea problemelor societății ;
– dacă voluntar ii sunt stimulați de nevoi a de auto -împlinire, trebuie cre at cadrul
potrivit pentru a avea posibilitatea să își valorifice talentul sau cunoștințele prin acțiuni de
acest gen .
Doarece, în general, fiecare este motivat de acele nevoi c are nu sunt încă împlinite, o
strategie eficientă este aceea de a descoperi în fiecare voluntar acele calități neevidențiate,
oferindu -i apoi o activitate care să permită nu doar utilizarea acelor calități, ci și dezvoltarea și
perfecționarea lor. Așadar, identificarea misiunii organizației cu o parte din visuri le personale
ale voluntarilor , reprezintă un important factor motivațional pentru implicarea lor în
activitățile organizației .
Teoria așteptărilor – subliniază faptul că „dacă realitatea nu se ridică la nivelul
așteptărilor, oamenii se vor de -motiva „24. În acest sens, este foarte important să se țină cont
de următoarele aspecte : să se expună foarte clar așteptările pe care le are atât voluntarul de la
experiența sa de voluntariat, cât și așteptările pe care organizația le are de la voluntari; să se
găsească cea mai adecvată cale de negociere pentru a minimiza efectul eventualelor diferențe;
să nu se promită niciodată mai mult decât se poate oferi în realitate; în momentul recrutării
voluntarilor să se prezinte realitatea așa cum este, pentru a se evita eventualele dezamăgi ri; să
se explice de la început misiunea și orientarea organizației; să se prezinte clar
responsabilitățile, drepturile și îndatoririle voluntarului , orice restricții, limitări etc .
Teoria nevoilor învățate – McClelland prezintă trei categorii de motive ale
comportamentului uman25:

24 www.provobis.ro , Motivarea voluntarilor, Pro Vobis , București, 2003, p. 8
25 Ibidem

15
Nevoia de auto -realizare: „Vreau să fiu cel ma i bun ”;
Nevoia de afiliere: „Vreau să fiu acceptat și să fiu plăcut ”;
Nevoia de putere: „Vreau să am o influență pozitivă asupra lucrurilor ”.
Este bine știut faptul că motivația generează un anumit tip de comportament ,
indiferent de factorul care stă la baza acesteia . Este în avantajul tuturor ca organizația să ofere
voluntarului o muncă pe măsura așteptărilor și motivațiilor sale.
Prin urmare, m otivele pentru care oamenii se decid s ă se implice în activități de
voluntariat sunt pentru că doresc să fie d e folos celor din jur , reprezintă o cale pentru atingerea
anumitor obiective personale sau pentru că au fost încurajate și susținute să facă acest lucru.
De multe ori, imboldul este dat de faptul că voluntariatul este o bună modalitate prin care pot
fi inf luențate lucrurile în sensul dorit. În plus , voluntariatul ajută la dobândirea sentimentului
de excelență într -un anumit domeniu sau oferă oportunități de integrare în grupuri sociale care
corespund valorilor personale.
Pentru o rientarea posturilor create către rezultate concrete se aplică o strategie de
motivare a voluntarilor26:
– posibilitatea asumării „proprietății” unor rezultate concrete – este important
pentru oricare dintre noi, și cu atât mai mult pentru cineva care realizează un lucru benevol,
gratui t, să poată spune: „acest lucru l -am făcut eu! ” Sentimentul mâ ndriei personale repre zintă
motorul care duce înainte întreaga activitate a voluntarului și, în final, a organizației pentru
care muncește ;
– posibilitatea de a participa la elaborarea sarcinilor – voluntarul este implicat nu
numai în realizarea sarcinii, ci și în planificarea și proiectarea sa. Situați ile în care voluntarul
este mereu responsabil doar de a pune în practică proiectele altor persoane , de a se afla doar în
postura de executant pot fi contraproductiv e;
– responsabilitatea pentru rezultate – voluntarii nu trebuie să fie responsabili doar
pentru îndeplinirea sarcinii, ci realizarea acesteia cu succes . Această modalitate de motivare
asigură n evoia de auto -realizare a voluntarului, de a ș ti că efortul său este valoro s. Sarcina
coordonatorului de voluntari este de a cuantifica rezultatele așteptate, de a urmări măsura în
care acestea se realizează sau nu, fiind cel care transmite feed-back -ul activității .
Motivarea este etapa cea mai impor tantă din managementul voluntarilor, indiferent
dacă aceștia acționează pe plan local sau internațional. Ei au nevoie de o atenție sporită și de

26 Ardelean Corina, Managementul voluntarilor în contextul programului Tineret în acțiune , București, 2008 , p.
91

16
metode creative de motivare și de menținere a interesului , pornind de la nevoile de învățare și
oportunitățile pe care un stagiu poate să le ofere în dezvoltarea personală.

1.4 Recunoașterea meritelor voluntarilor

După motivarea pentru obținerea unor rezultate bune, se pune problema r ecunoașter ii
meritelor voluntarilor, care reprezintă un semn a l profesionalismului cu care este tratată
implicarea lor în activitățile unei organizații. Însăși aceasta este considerată o modalitate de
motivare . Când vorbim de recunoașterea meritelor voluntarilor trebuie să ne referim și la
recompensarea acestora . Termenul recompensare implică , în general, natura tangibilă a
recompensei (bani sau bunuri și servicii ), bazându -se în special pe valoarea motivațională a
banilor, care nu dețin o valoare motivațională intrinsecă, însă pot fi folosiți pentru a satisface o
gamă largă de nevoi . Însă, având în vedere că activitatea voluntarilor este recompensată la
nivel simbolic, prin fapte sau gesturi de recunoaștere și nu palpabil , este potrivită utilizarea
termenului recunoașterea meritelor voluntarilor. Eficacitatea unui s istem de recunoaștere a
meritelor personalului se reflectă în ușurința cu care se recrutează și se păstrează personalul în
cadrul organizației și în productivitatea muncii prestate .
„Sistemul de recunoaștere a meritelor voluntarilor se referă la satisface rea unor nevoi
ale celor car e lucrează deja ca și voluntari, dar și convingerea celor indeciși că o parte din
nevoile lor vor fi împlinite prin voluntariat. Motiva rea perso nalului prin depistarea și
îndeplinirea nevoilor specifice ale voluntarilor sau potențialilor voluntari poate constitui
pentru organizațiil e de voluntariat un avantaj competitiv, cu condiția ca sistemul de
recunoaștere să se adres eze și acelor nevoi care nu pot să fie acoperite financiar . Așadar, unei
persoane sau grup trebuie să i se ofere exact acel lucru care are cea mai mare importanță
pentru cel în cauză ”27.
Scopul recunoașterii meritelor voluntarilor îl reprezintă susținerea strategică a
organizației prin: motivarea personalului voluntar; atingerea obiectivelor organizației;
creșterea calității serviciilor oferite și a productivității; încurajarea comportamentelor dorite .
Realizarea unei activități eficiente înseamnă resurse umane motivate, ale căror merite
să fie recunoscute și apreciate la adevărata valoare. Pentru aceasta, „sistemul de r ecunoaștere

27 Voluntariat – suport curs , proiect finanțat de Uniunea Europeană, Program de dezvoltare a abilităților de viață
ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural, p. 22

17
a meritelor trebuie să acorde importanță următoarelor aspecte28: să țină cont de preferințele
voluntarilor ; să acorde o importanță mai mare factorilor care motivează voluntarii, față de
deciziile conducerii ; să se fundamenteze pe principiul echit ății”, având la bază performanțele
individuale și de grup și nu pe criterii discriminatorii ; „coerenț ă în recunoașterea meritelor ;
adaptarea la cultura organizației și a persoanelor ”; să se înțeleagă faptul că „pentru
voluntari există și alți factori de motivare în afară de bani și altruism ”, după cum nici
misiunea organizației nu poate reprezenta, întotodeauna, cel mai important factor
motivațional; „varietatea metodelor de recunoaștere ” – menținerea tradițiilor este importantă,
dar la fel de important este realizarea anumitor schimbări, pentru a fi în pas cu dorințele și
nevoile voluntarilor; „orientarea spre persoană ” – în mesajul de mulțumire persoana căreia i
se adresează trebuie să fie nominalizată și să ref lecte cantitativ și calitativ succesul obținut;
„frecvența și continuitatea recunoașterii ” – gesturile modeste, dar regulate sunt mai
importante decât organizarea unor evenimente grandioase, dar rare. Doar în acest fel se
menține o relație apropiată între voluntari și organizația din care fac parte; „onestitate ” –
laudele nesincere demotivează persoanele, generând un sentiment de neîncredere față de
persoana care a făcut aprecierea respectivă și, chiar, întreaga organizație, punând în pericol
misiunea acest eia; „recunoașterea la timpul potrivit ” – orice efort încununat de succes
trebuie să fie tratat ca atare la momentul oportun, iar recompensa trebuie să fie adecvată la
amploarea realizării.
Pentru v oluntarii cu nevoi de performanțe este foarte importantă includerea lor în
programe de training , obținerea recunoașter ii meritelor lor, mai ales pentru rezultat e concret e,
dar și primirea unor laude precum “c el mai bun” sau “cel mai implicat”. Pentru voluntarii cu
nevoi de afiliere este mai important ca recunoaș terea meritelor să fie personalizată și să se
desfășoare într-un cadru mai larg, în prezența prietenilor, membrilor familiei . În ceea ce
privește v oluntari i cu nevoi de putere , aceștia înțeleg prin recunoașterea meritelor înlesnirea
căilor spre promovare și obținerea unui nivel mai ridicat de autoritate , dar și transmiterea
acestor rezultate în mass -media.

28 Ardelean Corina, Managementul voluntarilor în contextul programului Tineret în acțiune , București, 2008 , p.
94

18
Capitolul 2 : VOLUNTARIATUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

2.1. Voluntariatul în Uniunea Europeană

Voluntariatul ca o activitate formală realizată pentru organizații sau asociații „este o
activitate mai veche din Europa de Vest, dar și în Europa Centrală și de Est a fost un fenomen
nou după căderea regimului comunist ”29. În timpul regimului comunist, vol untariatul era o
activitate impusă pentru copii și pentru adulți. În această perioadă, nu numai activitățile de
voluntariat au fost sub controlul statului, ci și societatea civilă, care este răsadul
voluntariatului.
După căderea regimului comunist, volunt ariatul în Europa Centrală și de Est a scăzut.
Principalele motive ale acestui lucru sunt experiențele neplacute din timpul comunismului. În
perioada de tranzițe în Europa de Est și Europa Centrală cultura voluntariatului este mai bine
dezvoltată, în țări cum ar fi Republica Cehă, în timp ce în altele, mai puțin dezvoltat ă, cum ar
fi în România sau Bulgaria. La nivel agregat, principalii determinanți ai voluntariatului sunt
democrația, schimbarea valorii, secularizarea și individualizarea.
Uniunea European ă a inițiat programe de voluntariat pentru tineri, cu scopul de a
promova conceptul de cetățenie europe ană activ ă, solidarit atea, toleranț a în rândul tinerilor
europeni pentru a consolida coeziunea socială în Uniune și, de aici, implicarea lor în viitorul
Uniunii. Aceste programe promovează mobilitatea în interiorul și în exteriorul granițelor UE,
învățare a non-formală și dialogul intercultural, încurajând integrarea tuturor tinerilor în
societate , indiferent de mediul educațional, social și cultu ral din care provin.
În ceea ce privește genul celor care fac voluntariat, atât în România , cât și țările din
zona este-europeană , majoritatea sunt persoane de sex feminin, în celelalte regiuni proporția
fiind aproximativ egală. Dacă vorbim de domeniile în care activează voluntarii în funcție de
gen, observăm că femeile fac voluntariat în special în domeniul social și de sănătate, iar
bărbații manifestă preferințe pentru domeniile sportiv, cultural și recreativ, precum și în
activități de organizare și mana geriere. „Analizând distribuția pe zone geografice, constatăm
că în vest majoritatea voluntari lor se implică în activități sportive, culturale , de protejare a
mediului și de reconversie profesională, în timp ce în estul Europei cei mai mulți voluntari se
implică în activități sociale și de organizare de evenimente, conform cu nevoile cele mai acute

29 Ágota Silló, The Development of Volunte ering in Post -Communist Societies. A Review, ActaUniv. Sapientiae,
Social Analysis, 2016, p. 93

19
existente . Altă diferență majoră între estul și vestul Europei , o reprezintă volutariatul
corporatist, adică activitățile de voluntariat î ntreprinse de angajații unei comapanii, cu acordul
conducerii acesteia, în timpul orelor de program , ca modalitate de exercitare a responsabilității
lor sociale ”30. Acesta este foarte bine dezvoltat în statele vest -europene, tocmai datorită
acceptării mai largi a conceptului . În țara noastră și, în general în estul Europei, această
practică este destul de puțin dezvoltată, fiind apanajul corporațiilor multinaționale. Activitățile
de voluntariat din vest au dimensiuni crescute, comparativ cu cele din est, din punct de vedere
al bug etelor alocate și al numărului de oameni implicați , însă voluntarii din est sunt
considerați mai entuziași, rata de creștere a voluntariatului aici fiind mai mare .
Studiul Voluntariatul în Uniunea Europeană arată că există diferite tradiții de
voluntariat în Europa și, prin urmare, că există, de asemenea, dezvoltate în mod diferit
sectoare de voluntariat. Acest lucru se reflectă în cifrele privind participarea voluntarilor:
„participare foarte mare în Țările de Jos, Austria, Suedia și Regatul Unit (peste 40 % din
populația adultă a voluntarilor), participarea ridicată în Danemarca, Finlanda, Luxemburg și
Germania (30 – 39%), participarea medie în Estonia, Franța și Letonia (20 -29%), participarea
relativ scăzută în Belgia, Irlanda, Malta, Polonia, Portugalia, R omânia, Slovenia, Spania și
Republica Cehă și Slovacia (10 -19%), urmată de participarea scăzută în Bulgaria, Grecia,
Italia și Lituania (sub 10%) ”31. Diferitele tradiții trebuie luate în considerare în evaluarea
situațiilor naționale respective.
O analiză a studiilor naționale și rapoartelor identificate de către părțile interesate din
statele membre indică faptul că există în jur de „92 până la 94 de milioane de adulți implicați
în activități de voluntariat în Europa. Acest lucru, la rândul său, implică fa ptul că aproximativ
22% până la 23% dintre europenii cu vârsta de peste 15 de ani sunt angajați în activități de
voluntariat ”32.
În ceea ce privește voluntariatul tinerilor români, s -ar putea cu greu identifica un
grup de partajare o „ideologie non -implica re”. Se distinge un grup de oameni tineri, care
deliberat nu sunt implicați în oportunități de voluntariat. Cu toate acestea, al doilea grup de
„stand byers” nu pare să fie prezent. Ei sunt mai mulț tineri „ tăcuți ” care pot fi implicați

30 Borțun Dumitru, Responsabilitatea socială corporativă , SNSPA, București, 2010 , p. 55
31 Volunteering in the European Union Educational , Audiovisual & Culture Executive Agency (EAC -EA)
Directorate General Education and Culture (DG EAC) Final Report submitted by GHK, 2010, p. 58
32 Volunteering in the European Union Educational, Audiovisual & Culture Executive Agency (EAC -EA)
Directorate General Education and Cult ure (DG EAC) Final Report submitted by GHK, 2010, p. 57

20
atunci când dețin informațiile și circumstanțele care le permit să facă acest lucru. Există, în
mod evident, grupul de voluntari foarte activi, comparabil în multe privințe cu colegii lor
europeni și care au depășit constrângerile structurale care pun obstacole în cale33.

2.2. Politicile europene de tineret și voluntariatul

Politica pentru tineret este un domeniu de politică națională, ceea ce înseamnă că nu
se pune problema armonizării legislațiilor statelor membre ale Uniunii Europene. „La nivel
european, politica pentru tineret este stabilită prin procedura legislativă ordinară ”34.
Temeiul juridic al acțiunilor UE în domeniul tineretului îl constituie articolele 165 și
166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Conceptul de „tineret” a fost
inclus în cadrul politicii UE odată cu Tratatul de la Maastricht (1993). În cadrul
articolului 165 din TFUE sunt stabilite acțiuni ale Uniunii Europene menite să încurajeze
dezvoltarea schimburilor de tineri și a celor de animatori socioeducativi, adică lucrători de
tineret, și, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, participarea tinerilor la viața
democratică din Europa. Articolul 166 atribuie Uniunii sarcina de a facilita accesul la
formarea profesională și de a încuraja mobilitatea instructorilor ș i a stagiarilor, în special a
tinerilor. Pe lângă aceste aspecte, copiii și tinerii sunt protejați de politicile europene privind
educația, formarea profesională și sănătatea, drepturile și protecția lor.
„Interesul pe plan european cu privire la dezvolta rea și coordonarea politicilor
naționale în domeniul tineretului s -a evidențiat mai ales în ultimii 10 – 15 ani ”35. Astfel, în
1997, Consiliul Europei a început procesul de monitorizare a politicilor naționale de tineret și
a strategiilor de implementare a acestora. În 2001 este publicată Cartea Albă (White Paper) a
Comisiei Europene, menită să asigure tinerilor cadrul necesar pentru a -și prezenta punctele de
vedere și, în acest fel, de fi avuți în vedere la stabilirea politicilor publice. Documentul solicit ă
țărilor membre să acorde o importanță sporită factorului tineret în cadrul politicilor sectoriale,
cum ar fi ocuparea forței de muncă și integrarea socială, educația, învățarea pe tot parcursul
vieții, mobilitatea, lupta împotriva rasismului și xenofobie i. Văzută astfel, politica de tineret
reprezintă o politică transversală, sincronizată cu alte politici publice sectoriale. Totodată,
Cartea pune bazele unui mecanism de coordonare între statele membre, axat pe următoarele

33 Maria -Carmen Pantea, Understanding non -participation: perceived barriers in cross -border volunteering
among Romanian youth, International Journal of Adolescence and Youth, p. 279
34 http://www.europarl.europa.eu
35 http://mts.ro , Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2015 -2020 , p. 5

21
direcții: stabilirea unor noi mod alități de participare a tinerilor la viața publică, îmbunătățirea
informării tinerilor cu privire la problemele europene, încurajarea voluntariatului și
îmbunătățirea gradului de cunoaștere (științifică) a temelor legate de tineret. Aceste direcții au
stat la baza formulării strategiilor pentru tineret adoptate de statele membre.
Principalele realizări în ceea ce privește policile pentru tineret includ următoarele
strategii și programe:
1.Strategia UE pentru tineret 2010 -2018
În aprilie 2009, Comisia a prezentat un nou document de planificare intitulat “O
Strategie a UE pentru Tineret – Investiție și Capacitare. Câteva luni mai târziu, a fost adoptată
o rezoluție privind cadrul de cooperare europeană în domeniul tineretului (2010 -2018).
Obiectivele sale generale sunt crearea unui număr mai mare de oportunități și a unei mai mari
egalități de șanse pentru tineri în educație și pe piața forței de muncă și promovarea cetățeniei
active, a integrării sociale și a solidarității în rândul tinerilor. Măsurile de politică includ atât
inițiative specifice în domeniul tineretului (de exemplu, activități voluntare, mobilitate), cât și
inițiative de integrare (luarea în considerare a aspectelor legate de tineret la elaborarea
politicilor din domenii care au un impact a supra vieților tinerilor).
2.Strategia Europa 2020 – are în vedere o serie de obiective pentru protecția
tinerilor, cum ar fi reducerea abandonului școlar timpuriu, creșterea procentului tinerilor
absolvenți și dezvoltarea unui pachet cuprinzător de iniția tive politice în domeniul educației și
al ocupării forței de muncă. În această inițiativă se încadrează programul de mobilitate
profesională „Primul tău loc de muncă EURES”, care facilitează plasarea forței de muncă în
toată Europa.
3.Programul de finanțar e Erasmus+ conține un capitol special privind tineretul,
pentru care se alocă 10% din bugetul său anual de aproximativ 2,1 miliarde EUR și are drept
obiective: îmbunătățirea nivelului de competențe și aptitudini fundamentale ale tinerilor,
consolidarea rol ului organizațiilor pentru tineret în sprijinirea acestora, implicarea tinerilor în
promovarea valorilor democratice prin sprijinirea cetățeniei active, a dialogului intercultural, a
incluziunii sociale și a solidarității etc. Pentru îndeplinirea acestor o biective s -au stabilit trei
acțiuni -cheie: mobilitatea persoanelor în scop educațional; cooperarea pentru inovare și
schimbul de bune practici; sprijinul pentru reformarea politicilor. Pornind de la acestea,
programul Erasmus+ sprijină în mod direct Servic iul european de voluntariat, care are drept
scop să ajute tinerii să petreacă o perioadă de timp în afara țării lor, prin participarea la

22
proiecte de voluntariat. Acest sistem de învățare non -formală este certificat în toată Europa
prin intermediul instrum entului de recunoaștere Youthpass .
4.Garanția pentru tineret este o inițiativă a UE prin care se asigură că tinerii primesc
o ofertă de calitate pentru un loc de muncă, pentru formare sau studii complement are în
termen de patru luni de la pierderea locului de muncă sau de la terminarea studiilor,
încercându -se în felul acesta reducerea șomajului.
5.Corpul european de solidaritate este o inițiativă lansată de Comisia Europeană
în decembrie 2016, care permite tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani să desfășoare o
activitate de voluntariat sau să lucreze în cadrul unor proiecte în țara lor de origine sau în alte
țări. Din punct de vedere profesional, tinerii au posibilitatea de a dobândi o slujbă sau de a
face un stagiu în sectoare care desfășoară activități de solidaritate.
6.Politicile de protecție a copilului – la 15 februarie 2011, Comisia Europeană a
adoptat comunicarea intitulată „O agendă a UE pentru drepturile copilului”, având drept
obiectiv promova rea, protejarea și respectarea drepturilor copilului în cadrul tuturor politicilor
pertinente ale UE ( programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” (2014 -2020).
7.Portalul european pentru tineret este o pagină de internet destinată tinerilor din
toată Europa, menită să -i ajute pe aceștia să se orienteze printre numeroasele oportunități pe
care UE pe oferă în diverse domenii de interes, precum voluntariatul, activitat ea profesională,
formarea, cultura, creativitatea și multe altele.
Parlamentul European susține cooperarea dintre statele membre ale UE cu privire la
elaborarea politicii pentru tineret, prin adoptarea unor rezoluții referitoare strategii ale UE
pentru tin eret – investiție și mobilizare, ocuparea forței de muncă, la antreprenoriat și la
combaterea șomajului în rândul tinerilor.
Viziunea Uniunii Europene asupra acestei categorii sociale se bazează pe două
abordări: „investiția în tineret, ceea ce presupune a locarea de resurse mai mari pentru
dezvoltarea unor domenii ale politicii de tineret, cu care aceștia se confruntă în viața
cotidiană, concomitent cu dezvoltarea capacitățiilor și abilităților de care dispun și
promovarea potențialului pe care îl dețin în vedere reînnoirii și restucturării societății conform
normelor și valorilor Uniunii Europene36”.
Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2015 -2020 cu privire la voluntariat
implică următoarele obiective specifice37: „creșterea gradului de participare a tinerilor la

36 http://mts.ro , Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2015 -2020 , p. 6
37 http://mts.ro , Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2015 -2020, p. 37

23
viața comunității, sub toate aspectele ei, sociale, educaționale, culturale, economice, de
sănătate ; creșterea gradului de participare a tinerilor la viața politică ; creșterea gradului de
participare a organ izațiilor neguvernamentale de și pentru tineret la dialogul structurat ;
crearea unui mediu favorabil voluntariatului în România ; îmbunătățirea sistemului de
atestare și recunoaștere publică a activității de voluntariat ; creșterea gradului de
sensibilizare a opiniei publice cu privire la importanța implicării în activități de voluntariat .”

2.3. Reglement ări în Rom ânia cu privire la voluntariat

Pentru a înțelege exact ceea ce presupune voluntariatul în organizații, trebuie să
înțelegem cadrul legislativ care stă la baza acestuia. Pentru început vom analiza legislația care
reglementează voluntariatul.
Voluntariatul are suport legislativ în legile adoptate în 2001 („Legea cu privire la
voluntariat [nr. 95/2001]”), modificată în 2006, și revizuită din nou în 2014 ( „Legea cu privire
la activitățile de voluntariat în România [nr. 78/2014] ”). Contururile generale ale legislației
cele mai recente sunt în esență aceleași cu cele descrise pentru reglementarea anterioară:
„Legea se referă la: definiția voluntariatul ui; principiile de bază legate de voluntari; acordul de
voluntariat sau contract, drepturi și obligații; rezilierea unui contract; rambursarea
cheltuielilor; protecția socială a voluntarilor și a voluntarilor străini în România”38 (GHK,
2010, 14). În ciuda existenței acestei legislații, indicațiile sale au fost notate ca fiind
contraproductive, în special prevederea referitoare la mandatarea unui contract. „Necesitatea
de a semna un contract a fost văzută în mod constant ca un lucr u împotriva voluntariatului pe
termen scurt și spontan. Deși legislația actuală obligă, de asemenea, organizația de voluntariat
să acopere cheltuielile voluntarilor, furnizarea de asigurări de sănătate și de accident referitore
la orice riscuri ale activit ății de voluntariat vine numai la cererea voluntarului, dar nu pare să
fie obligatorie pentru organizarea voluntară. („La cererea voluntarilor, organizația gazdă poate
încheia un contract de asigurare”. [articolul 15 {2}]) ”39.
În sensul prezentei legi (Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de
voluntariat în România ), „voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică

38 Volunteering in the European Union Educational , Audiovisual & Culture Executive Agency (EAC -EA)
Directorate General Education and Culture (DG EAC) Final Report submitted by GHK, 2010, p.
39 Stephen J. Cutler, Population Ageing and Volunteering in Romania , Revista de Asistența Sociala, anul XIV,
nr. 3/2015, p. 10 -11

24
la activități de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate
de către pe rsoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remunerație, individual
sau în grup ”40. Din cadrul activit ăților de interes public fac parte domenii cum ar fi: arta și
cultura, sportul și recreerea, educația și cercetarea, protecția mediului, sănătatea, asistența
socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar, dezvoltarea
comunitar ă, dezvoltarea socială . „Relațiile dintre părțile implicate în aceste activități sunt
stabilite pe baza unui contract de voluntariat , ce reprezint ă conven ția încheiat ă între un
voluntar și organiza ția-gazd ă, conform căreia primul își ia angajamentul de a presta o
activitate de interes public, f ără a fi remunerat ă, iar organizația are obligația de a asigura o
activitate adecvat ă solicit ării și pregătirii voluntarului ”41. Activitatea de voluntariat
desfășurată în domeniul în care cel care o prestează are studii absolvite este considerată
experien ță profesional ă (art. 10 – Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de
voluntariat în Români a).
După cum am observat din precizările anterioare, desfășurarea acțiunilor de
voluntariat este legată de existența unor organizații, prin intermediul cărora aceștia își
îndeplinesc scopul. În continuare vom analiza legislația care reglementează funcționa rea
organizațiilor nonguvernamentale.
În ultimii 20 de ani, în România a reapărut un tip de instituții sociale care operează în
afara limitelor stricte ale pieței și statului. Acestea pot fi definite în mai multe feluri: sectorul
neguvernamental, nonprofit sau societatea civilă, economia socială , însă, pentru toate există
un termen comun – organizații neguvernamentale . De la apărarea drepturilor omului,
organizații profesionale, centre de îngrijire de zi, grupuri pentru protecția mediului, cluburi
sportive, centre de formare profesională, universități și multe altele , toate aceste entități sunt
în afara sferei de autoritate a statului în sens larg. Din punct de vedere juridic, ele sunt
persoane juridice cu scop nepatrimonial (prin opoziție cu entită țile comerciale) sau fără scop
patrimonial.
În România, prima reglementare a organizațiilor neguvernamentale s -a realizat în
anul 1924, mai exact, „Legea nr. 21/1924, cunoscută drept „Legea Mârzescu ”, considerată , la

40 Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat î n România a fost publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 469 din 26 iunie 2014, art. 3
41 http//terraiii.ngo.ro, Managementul voluntarilor , Fundația Terra Mileniul III, București, 2005 , p. 10

25
timpul său , una dintre cele mai moderne legi din Europa ” 42. Neabrogată expres în timpul
regimului comunist, ea a fost reactivată după 1990, fiind singura referință legislativă care
permitea înființarea legală a o rganizațiilor neguvernamentale. În mare parte, prin prevederile
sale, Legea 21/1924 a răspuns cerințelor impuse la nivel internațional în acest domeniu, în
perioad a ce a urmat căderii regimului comunist. Conform acesteia, pentru prima dată s -a
specificat ca trăsătură principală a activității organizații lor neguvernamentale interzicerea dis –
tribuirii profitului către membri, de unde și denumirea de entitate nonprofit.
În timpul regimului comunist, această lege , precum și libera asociere a per soanelor
au fost interzise. Lipsa sa de aplicabilitate de facto în perioada comunistă a determinat practic
eliminarea inițiativei de asociere, dar și anularea sa in materia dreptului pentru studenți și
practicieni, generând astfel, în primii ani după 1990, o multitudine de confuzii în aplicarea sa.
Odată cu schimbarea reg imului și însușirea princ ipiilor democratice în 1990 , dreptul la
asociere al persoanelor a fost re iterat , iar Legea Mârzescu a constituit cadrul legal de referință
pentru înființarea și funcționarea ONG -urilor în țara noastră . Prin această lege au fost definite
asociațiile și fundațiil e, modul de conducere și de administrare a organizației, separarea între
nivelurile de decizie, execuție și control, reglementarea conflictului de interese, ponderea
dintre normele imperative și cele lăsate la aprecierea și de cizia fondatorilor.
„Având în vedere faptul că sectorul nonguvernamental s-a dezvoltat foarte mult în
perioada de după 1990, s -a impus necesitatea completării și îmbunătățirii cadrului legislativ
existent la acea vreme. Astfel, în primăvara anului 2000 a fost elaborată Ordonanța de Guvern
nr. 26/2000 ”43. Preluând o parte dintre prevederile Legii Mârzescu, această ordonanță aduce
lămuriri cu privire la o serie de aspecte, și, în acest fel, răspunde cerințelor actualității prin:
„formularea definițiilor asoci ațiilor și fundațiilor, păstrând trăsăturile principale deja
cunoscute cetățenilor interesați; stabilirea modificărilor în ceea ce privește dobândirea perso –
nalității juridice (elimină avizul ministerului de resort, introduce un prag minim valoric pentru
patrimoniul inițial, reduce numărul minim de membri fondatori de la 20 la 3, introduce
Registrul Asociațiilor și Fundațiilor); stabilește modul de organizare și control (atribuții le
clare ale membrilor ), modul de funcționare (posibilit atea de a înființ a filiale și sucursale și
clarific area regimul ui juridic al acestora ); legiferează posibilitatea desfășurării de activități
economice de către asociații și fundații – majoritatea donatorilor sunt interesați de

42 Sorin Cace, Victor Nicolăescu, Andreia Anton, Smaranda Ro taru, Organizațiile neguvernamentale și
economia socială. Manual de intervenție , Editura Expert, București , 2011, p. 56
43 Ordonanța nr.26 din 30 ianuarie 2000, cu privire la asociații și fundații, publicată în M.Of. nr. 39/31 ian. 2000

26
durabilitatea oricărui demers pe care îl finanțează, iar posibilitatea de a desfășura activități
economice reprezintă, deja, o tendință de dezvoltare a sectorului neguvernamental ; aduce în
prim plan conceptul de utilitate publică, cu condiții suplimentare de transparență și
responsabilizare față de public pentru aceste organizații; legiferează în mod clar relația ONG –
urilor cu autoritățile publice – fără a stabili obligații precise, însoțite de termene și eventuale
sancțiuni; s-a evidențiat rolul de partener al organizațiilor neguvernamentale și de încurajare a
autorităților publice de a ieși din paradigma suficienței asupra bunurilor și serviciilor publice ;
se înființează Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, adică Registrul
Național al ONG pentru evidența ONG -urilor d in România ”44. Prin intermediul acestui
registru se realizează evidența statistică a ONG -urilor din România, ceea ce permite evaluarea
dinamicii acestui sector, dar și posibilitatea ulterioară de adaptare a sistemului de înființare și
modificare a funcționă rii societăților comerciale pentru ONG -uri.
Dinamica sectorului neguvernamental a generat necesitatea completării și Ordonanței
de Guvern nr. 26/2000 , toate acestea fiind cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 37 din 30
ianuarie 2003. „Ordonanța Guvernului n r. 37/2003 pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații a fost respinsă prin Legea
nr. 213/2005, urmând a fi aprobată ulterior prin Legea nr. 246 din 18 iulie 2005 ”45.
Conform prevederilor O.G. 26/200 , „organizațiile neguvernamentale sunt persoane
juridice constituite de persoan e fizice sau persoane juridice care urmăresc desfășurarea unor
activități în interes general sau în interesul unor colectivități locale, ori, după caz, în interesul
lor pe rsonal nepatrimonial (adică nonprofit sau fără scop lucrativ). În țara noastră,
organizații le neguvernamentale au forma juridică de asociații, fundații ori federații .”46
Toate organizațiile neguvernamentale cu personalitate juridică , așa cum sunt cele
preze ntate anterior, se regăsesc în Registrul Național O.N.G. la Ministerul Justiției.
Organizațiile neguvernamentale sunt transmițătoare ale unor valori europene pe care
le promovează în sfera publică47: „drepturile omului, protecția copilului , implicarea civică sau

44 Lambru Mihaela, Vameșu Ancuța, România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendințe, provocări ,
București, 2010
45 Legea nr.246 din 18 iulie 2005, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și
fundații, publicată în M.Of . nr. 656/25 iul. 2005
46 Lambru Mihaela, Vameșu Ancuța, România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendințe, provocări ,
București, 2010 , p. 15
47 Lambru Mihaela, Vameșu Ancuța, România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendințe, provocări ,
Bucu rești, 2010 , p. 119

27
cetățenia, toleranța, grija față de mediul înconjurător etc. Totodată, ONG -urile au avut un rol –
cheie în pregătirea României pentru aderarea la UE, prin influențarea politicilor publice,
derulând activități de lobby și advocacy pentru adoptarea acquis -ului comunitar și oferind
expertiză autorităților publice pentru implementarea noii legislații ”.

28
Captiolul 3 : CERCETARE

3.1. Cadrul actual al voluntariatului în România

Voluntariatul în România a luat amploare și a evoluat invariabil în ultimii 26 de ani.
Cel mai marcant eveniment pentru dezvoltarea voluntariatului s -a petrecut în anul 2001, Anul
Internațional al Voluntariatului, când a fost adoptată Legea Voluntariatului (195/2001), care a
dat un impuls uriaș acestei mișcari. Prin această acțiune mediul ONG a do bândit recunoaștere
publică, o punte către dezvoltare și susținere pentru inițierea și dezvoltarea de noi proiecte de
voluntariat. În 2014 a fost publicată noua Le ge a Voluntariatului (78/2014), care a adus noi
reglementări cu privire la sectorul neguvernamental, o confirmare din partea Comisiei
Europene c ă voluntariatul a dobândit un loc important pe agenda politicilor publice europene,
demonstrând că voluntariatul aduce un căștig atât pentru individ, cât și pentru societate.
Voluntariatul își aduce contribuția pe două axe principale: dezvoltarea individului care
se implică în activitățile de voluntariat și implicit în dezvoltarea societății în totalitate. În
dezvol tarea individului, voluntariatul își aduce aportul în paleta de cunoștiițe, competențe și
abilități dobândite, care pot fi transpuse pe piața muncii. De asemenea, individul își însușeste
valori precum: stima de sine, toleranța, respectul și acceptarea dive rsității, într -un cuvânt
dezvoltă inteligență socio -emoțională. Contribuția voluntariatului la nivelul societății se
reflectă în acțiuni de soluționare a unor situații problematice descoperite la nivelul unei
comunități sau probleme existențiale ale societ ății. Voluntariatul ajută la dezvoltarea coeziunii
sociale și a itegrării sociale, care duce mai departe la o forma de cetățenie activă respingând
discriminarea în toate formele ei.
Cu toate acestea, în România, tânăra generație nu a internalizat încă volu ntariatul ca o
alegere potențială, cu toate că, în principiu, ei pot găsi ideea atrăgătoare. În ultimii ani, setea
de consumerism a devenit o preocupare principală pentru mulți, în timp ce activitatea de
voluntariat nu a fost inclusă în culturile de tinere t în curs de dezvoltare.

3.2. Metode de cercetare

Scopul cercetării

Cercetarea a pornit de la dorința de a cunoaște motivațiile din spatele deciziei tinerilor
de a participa la activități de voluntariat. Interesul pentru acest subiect își are rădăcinile în

29
activitățile de facilitare și lucru cu tinerii pe care le -am desfăs urat în ultimii trei ani. În urma
diferitelor acțiuni de voluntariat la care am participat atât în calitate de voluntar, cât și de
coordonator, am observant că sunt foarte puțini tineri care își asumă să ducă la bun sfârșit o
astfel de activitate.
În Româ nia activitățile de voluntariat devin tot mai vizibile și atractive pe an ce trece,
atât pentru tineri, cât și pentru cei mai în vârstă, dar cu toate acestea probabil că vor mai trece
câțiva ani până când voluntariatul va ajunge și la noi, ca de exemplu în State, o obligație
morală și socială, un exemplu de cetățenie activă a fiecărei personae). Motivele pentru a
deveini voluntar sunt multiple și variază de la o persoană la alta. Așa cum este menționat și în
partea teoretică a acestei lucrări, dar și din ex periența personală, motivațiile din spatele
deciziei de a face voluntariat pot fi atât extrinseci (profesori, familie, prieteni,și/sau viitoarele
posibilități oferite de un potențial angajator), cât si intrinseci (dorința de a -i ajuta pe alții,
nevoia de r ecunoaștere, etc.)
Întrebările de cercetare mă vor ajuta să descopăr care este rolul motivației în procesele
de voluntariat și care sunt domeniile sociale pe care tinerii le preferă atunci când aleg sa
desfășoare o astfel de activitate.
1. Care sunt motivații le implicării in acțiunile de voluntariat?
2. Care sunt domeniile sociale pe care tinerii din România le preferă atunci când aleg să
facă voluntariat?
3. Cum au evoluat în timp motivațiile de a fce voluntariat?

Instrumentele utlizate

Având în vedere că din c e în ce mai multe organizații vin cu diverse oferte de
voluntariat și c ă politicile europene de tineret acordă o sporită atenție acestui sector, am
considerat necesară o analiză cu privire la motivațiile tinerilor de a face voluntrait și a
modului în care acestea se schimbă în timp. Întrucât cercetările din România pe acestă temă
sunt puține am ales să desfășor o cercetare calitativă, care să mă ajute pe mine și poate și pe
alți colegi din domeniu, să înțelegem care sunt fac torii declanșatori care îi împin g pe tineri să
facă voluntariat.
Cercetarea calitativă constă in interviuri semistructurate ( semi-structured interviews )
cu 8 voluntari studenți și elevi (din ciclul liceal), care sunt implicați în activități de voluntariat.
Cercetarea reprezintă o investi gație exploratorie în înțelegerea motivelor pentru care tinerii au

30
ales să se implice în astfel de acțiuni și motivele pentru care au ales să desfășoare în contiuare
activități de voluntariat.
Interviurile au fost realizate față -în-față cu patru elevi de liceu și patru studenți (doi
băieți și doua fete din fiecare categorie). Pentru interviuri am folosit persoane cunoscute, pe
care le -am întalnit în activitățile pe care le -am desfășurat și o eșantionare de tip bulgăre de
zăpadă, respondenții din prima cate gorie recomandându -mi alte persoane care constituiau un
interes pentru cercetarea mea.
Cercetarea calitativă a fost realizată pe baza unui ghid de interviu (Anexa 1), care
cuprinde întrebări deschise la care am așteptat răspunsuri elaborate, exemple și des crieri de
situații cu privire la motivațiile pentru care s -au apucat de voluntariat, domeniile sociale pe
care le preferă atunci când aleg organizația pentru care doresc să facă voluntariat, relizările pe
care le -au avut și evoluția acestor motivații în ti mp. Interviurile au durat între 15 de minute și
30 de minute și au fost transcrise (Anexa 2) pentru a fi analizate.

3.3 Rezultatele cercatării

3.3.1 Primii pași în activitatea de voluntariat

Alegerea oamenilor de a se implica în activități de voluntariat depinde atât de resursele
individuale pe care le are fiecare persoana, cât și de cele locale (venituri, capital social și
uman). În activitatea mea de voluntariat am observat că atunci când un individ are mai multe
resurse este mai probabil ca el/ea să se ofere voluntar. De asemenea, un voluntar este gestionat
de convingerile lui/ei și valori; cu alte cuvinte, dimensiunea culturală are un impact important
asupra activității de voluntariat .
Respondenții cercetării mele au ales să facă voluntaria t pentru că au fost incurajați de
familie, prieteni, profesori, sau din simplă curiozitate, ca mai apoi sa relaizeze că acest tip de
activitate se pliază pe nevoile și principiie personale.

„[…] spre aceast ă activitate m -au îndreptat oamenii pe l ângă care am stat, am vazut ce
înseamn ă aceast ă activitate și am fost curios la început și am vrut s ă văd ce înseamn ă și ce
se întampl ă acolo. ”

„Doamna profesoar ă de fizic ă care a fost o persoan ă extraordinar ă […]. Chestia asta a
început undeva în clasa a 1 0-a cand s -au deschis posturile de vice -preșeinte în Consiliul

31
Elevilor și vice -președinte în Consiliul Municipal al Elevilor în Bucure ști unde a m fost
foarte entuziasmat de toata ac țiunea. Am aplicat la amandou ă, le-am luat pe amandou ă și
cred c ă primul proiect de voluntariat pe care l -am desf ășurat a fost „Cinci licee, cinci
muzee” tocmai prin profesoara de fizic ă […].”

„E greu de zis pentru c ă prima mea activitate ca voluntar a fost c ând avea m 3 ani, eram la
turneul de tenis și mama mea lucra pentru o funda ție pentru a ajuta copii institu ționaliza ți
și stăteam pe acolo și dec ât să mă plictisesc s ă stau degeaba am început s ă adun chestiile
de pe mese […]”

3.3.2 Principalele motive pentru care tinerii aleg sa desfășoare activități de voluntariat

Motivația este diferită de la un individ la altul, fiecare dintre noi avem idealuri și
scopuri diferite și variate mijloace prin care ne propunem sa le atingem. Vorbind despre
activitățile de voluntariat, am descoperit în timpul inerviurilor că motivele pentru care un
tânar alege să se implice într -o astfel de acțiune sunt atât la de natură personală – nevoia de a
dobândi anumite aptitudini și de a le dezvolta, nevoia de a simți că faci parte dintr -un grup,
nevoia de recunoaștere și nu în ult imul rând obținerea unei certificări, care pe viitor le va
deschide diverse oportunități. Cât și de natură socială – nevoia de a se implica și rezolva
diverse probleme ale comunității, dorința de a -i ajuta pe cei mai puțin norocoși ca ei și dorința
de a-și folosi cunoștiințele în folosul altora.
Cercetarea calitativă a scos în prim p lan faptul că motivele pentru care un tânăr alege
sa devină voluntar diferă de la o gener ație la alta și de nivelul studiilor . Subiecții din ciclul
liceal tind să fie orientați către obținerea unor beneficii personale , care să îi ajute pe viitor , pe
când studenții au tendința de a face voluntariat și pentru a -i ajuta pe alții și comunitatea în care
trăiesc , constientizâ cât este de important să trăiești și să te dezvolți într -un mediu potrivit
(Tabel 1) .

Tabel 1. Top 3 m otivaț ii ale tinerilor de a face voluntariat în funcție de studii

Tineri din ciclul liceal Tineri care urmeaza studii superioare
– dezvoltare personală
– obținerea unei certificări – rezolvarea problemelor comunității în care
trăiesc și nevoia de a -i ajuta pe cei mai puțin

32
– obținerea recunoașterii meritelor norocoși ca ei
– dezvoltare personală
– nevoia de împlinire, de recunoaștere a
meritelor

Diversitatea persoanelor intervievate a permis obținerea de răspunsuri care să
surprindă multitudinea motivelor pe care acestea le invocă atunci când aleg să se implice în
activități de voluntariat. Tinerii care au participat la cercetare sunt atât coordon atori de
voluntari în cadrul ONG -urilor pentru care fac voluntariat, cât și simplii voluntari . Persoanele
intervievate au fost ru gate la început să prezinte ce anume i -a îndreptat către activitatea de
voluntariat și dacă i -a inspirat sau determinat cineva să facă asta și care este scopul lor în acest
tip de activitate . Această întrebare a avut ca scop cunoaș terea motivațiilor din spatele deciziei
de a deveni voluntar.

Dezvoltarea personală

Dincolo de diferențele semnificative în ceea ce privește modul de a percepe beneficiile
pe care le poți obține atunci când te implici în activități de voluntariat și a multitudinii de
motive pe care le are fiecare atunci când decide să înceapă astfel de activitate, dezvoltarea
personală se regăsește pe buzele tuturor. Dezvoltare personala este sintagma cel mai des
invocat ă atunci când persoanele intervievate au fost întrebate de motivațiile care au dus la
desfășurarea acestui tip de activitate :

„[…] mai ales partea de a te dezvolta, mi -am dat seama ce înseamnă să coordonezi
anumiți oameni, ce înseamnă sa inveți să te pliezi pe anumite tipuri de personaliate,
cum trebuie să lucrezi în momentul în care ai o persoană cu care esti obligat să lucrezi,
dar nu e exact pe aceeași frecvență cu tine.”

Avantajul unei astfel de activități este, în opinia voluntarului, modul în care te ajută să
îți dezvolți abilitățile , să îți ajustezi comportamentul și să evoluezi pe plan personal și
profesional . De asemenea, voluntariatul este o oportunitate prin care reușești să îți însușeșt i
anumite competențe:

33

„Eu, sincer, nu credeam ca o sa ajung sa stiu sa fac atat de multe lucruri cum stiu
acum, pentru ca nu am crezut niciodata ca o sa fie necesar ca eu sa vorbesc cu
reprezentantii anumitor firme, sa ii conving sa ne ajute pe noi sa fa cem anumite
evenimente sau sa ne sponsorizeze petrecerile sau spectacolele.”

„[…] trebuie să te descurci cu foarte mulți oameni noi, să dezvolți o echipă, să înveți să
vorbești, să te descurci ân situații practice […].

Prin urmare, u n voluntar după un an de lucrat într -o organizație neguvernamentală
dobândește un pachet de cunoștiințe care poate fi transferat ulterior pe piața muncii. În general
voluntarii sunt oameni foarte bine pregătiți datorită faptului că aceștia sunt implicați în
procese de org anizare, gestionare și coordonare:

„Ok, păi fac voluntariat în asociția de studenți de la facultate. Scopul asociației este
reprezentarea studențească, până ieri am fost membru în departamentul de cercetare și
statistică unde activam pe partea de creere d e chestionare, implementare și analiză. […]
am candidat ca secretar general, am și luat candidatura. […] Am putea spune ca tot noi,
Consiliul Director facem cam de toate, de la imagine, la marketing, scriere de proiecte,
mergem în proiecte, suntem un p ic de Superman, facem din tot ce se poate face.”

Identificarea și rezolvarea problemelor comunității

O altă motivație pe care o au tinerii este reprezentată de nevoia de a aduce schimbări
pozitive în comunitatea în care trăiesc și dorința de a face un t ransfer de cunoștiințe către alții .
Pentru studenți este unul dintre cele mai puternice motive, dar și pentru elevi pentru că, în
general, organizațiile pentru care fac voluntariat sunt întreptate către partea socială. Astfel,
elevii își statisfac și ei o nevoie și anume nevoia de recunoaștere a meritelor.

Înainte de a prezenta câteva exemple concrete referitoare la nevoia tinerilor de a se
implica activ în problemele societății, trebuie specificat faptul că și acest tip de motivație vine
în întâmpinarea s atisfacerii unor nevoi precum: creșterea stimei de sine, recunoașterea valorii
person ale și nevoia de auto -împlinire:

34

„[…] spuneam că vreau să fac o lume mai bună. Într -un fel da, e adevarat, dar în alt fel
să fiu un intermediar pentru vocea oamenilor din spate care nu pot să își expună
părerile, nu pot să zic că mă interesează prea mult ce crede lumea despre mie atâta
timp cât știu că este corect ce fac.”

„[…] să ajut oamenii în special, să fac acțiuni pentru oameni și să dezvolt această
dorință de a ajuta cât mai multe persoane, nu neaparat doar în mine.”

O motivație des invocată de persoanele intervievate este altruismul, dorința de a
acționa dezinteresat în folosul altora, de a fii factori de decizie în procesul de transformare a
societății într-un mediu cât mai incluziv și tolerant și dorința de a oferi suport, sub orice
formă, persoanelor mai puțin avantajate ca ei:

„[…] nu știu, aș vrea și să îi pot ajuta și pe alții, să schimbăm cumva lumea în care
trăim, să fie un mediu mai tolerant.”

„: Da, când am făcut cursurile de dans […]. Mergem de două ori pe saptămână la ei și
noi voluntarii trebuia să dansăm cu ei, să âi ajutăm să se coordoneze, să simtă (ei fiind
nevăzatori) […] dar lucrând cu ei am devenit prieteni și ei s -au relaxat și a fost o
evoluție wow pwntru ei, se mișcau, dansau.”

„Faptul că eu mă duc la Izvoarele, un sat de la Vălenii de Munte pe mine mă
motivează foarte tare faptul că adolescenț ii de acolo, cam asta e vârsta cu care se
lucrează, au același potenț ial probabil cu cei din mediul urban doar că nu au aceleași
oportunități și atunci eu în momentul î n care pot oferi o oportunitate mă simt cel puțin
obligat să o fac . ”

Se poate ob serva că pentru respondenții care au participat la interviu este foarte
important să adu că schimbări pozitive în mediul în care trăiesc și mai ales să facă un transfer
de aptitudini și cunoștiințe de bune practici către alți tineri cu potențial, care nu dispun de
oportunităț variate.

35

De asemenea, în timpul interviurilor, voluntarii au invoc at felul în care se simt atunci
când munca lor este apreciată, sprijinită, încurajată și când rezultatele muncii lor sunt
apreciate atât de beneficiari, cât și de coordonatori sau simpli oameni care se aflau întâmplător
în zona în care ei desfășurau o anum ită actvitate:

„Cred ca al doilea evenimet unde am strâns destul de mulți bani, care au fost donați
unei case de copii de langă București. A fost un vernisaj de pictură unde au venit
foarte multe persoane, […] persoane care au cumpărat deși tablourile au fost foarte
scumpe, eu nu credeam că o să iasă atât de bine, dar am strans extrem de mulți bani.”

„[…] în cadrul Youth Voice, când am avut un concert în partul Herăstrău, prin care am
vrut sa vedem cu reacți onează oamenii la artă în zona urbană, de exemplu cineva care
s-a hotărât ăa cânte într -o zi în parc și chiar a atras foarte multă lume, chiar mai multă
decât mă așteptam.”

„am avut un schimb de experiență în Lituania, cu fetele de acolo, eu am fost team
leaderul echipei și mie mi s -a părut că ala a fost un schimb de experiență extraordinar
tocmai pentru că organizatorii ne -au dat nouă, team -leaderilor, posibilitatea de a veni
cu activități pentru program […] și chiar s -a văzut că la final lumea era extr aordinar de
entuziasmată […] Unul dintre cele mai puternice sentimente l -am avut la TED unde am
fost coordonator de back stage și țin să spun ca eu […] am fost entuziasmat de oamenii
care au fost cu mine și care m -au ajutat să facem ce am făcut. În mo mentul în care te
duci și spui că omul ăla a platit 400 de euro să vină să vadă un lucru pe care noi l -am
făcut, e extraordinar.”

Prin urmare, tinerii care au participat la cercetraea calitativă desfășurată de mine pun
accent pe munca în echipă și satisfa cțiile personale pe care le dobâdești în momentul în care
rezultatele muncii tale sunt apreciate.

Obținerea certificărilor care să ateste munca depusă

36
Deși nu este cel mai des întâlnit motiv pentru care tinerii aleg să înceapă o activitate de
voluntariat, este important ca aceștia sa primească o dovadă scrisă a cunoștiințelor, abilităților
și competențelor pe care le dezvoltă prin intermediul acestor pro grame.
Acest tip de motivație a devenit din ce în ce mai prezent, o dată cu adoptarea noii legi
a voluntariatului, Legea 78/2014, care specifică faptul că munca de voluntariat este văzută ca
experiență de către angajator.
Este bine cunoscut faptul că majo ritatea tinerilor aleg să desfășoare diverse activități,
care ulterior să fie trecute în CV pentru obținerea de diferite oportunități viitoare cum ar fi: un
job bun, posibilitatea alegerii unei facultăți de prestigiu din afară, obținerea de credite în fața
profesorilor:

„[…] faptul că diplomele te ajută foarte mult, de exemplu dacă ai nevoie să aplici la un
stagiu în străinătate sau pentru o bursă îți trebuie neapărat să ai diplome de
voluntariat.”

„Eu am vrut de la început să merg la voluntariat, în p rincipiu pentru diploma pe care o
iau la final și mai departe la facultate gândindu -mă că m -ar ajutat în viitor.”

„Păi, inițial am făcut -o pentru că am văzut că mulți prieteni de -ai mei care au plecat la
facultăți în străinătate și care mi -au spus cât de important este să ai activități de
voluntariat în CV, să vadă că ai făcut și altceva înafară să inveți […].”

3.3.3 Principalele domenii în care tinerii aleg să facă voluntariat

Din discuțiile pe care le -am avut cu voluntarii în cadrul cercetării mele, am putut
observa că acești aleg să desfășoare actvități de voluntariat în domenii care să le pună în
evidență cali tățile . Aceștia aleg să desfășoare astfel de acțiuni pentru a -și dezvolta anumite
abilități și competențe, pentru a -și da seama la ce lucruri sunt buni sau mai puțin buni. Toate
aceste constituie pentru majoritatea un mod de a obține gratuit consiliere pro fesională:

„[…] am încercat să găsesc cât mai multe lucruri care să mi se potrivească și să văd în
ce domeniu mi -ar plăcea să lucrez după aceea. […] vreau să încerc cât mai multe
domenii să văd unde mi -ar plăcea să lucrez.”

37

În România s -au structurat în ultimii ani domeniile cheie de interes pentru ONG -uri.
Din această perspectivă un voluntar poate să se implice în urmatoarele cauze date de
domeniile: artă și cultură, domeniul social, domeniul protecția mediului și animalelor,
domeniul sport și recree re, domeniul educație, domeniul sănătate, domeniul activism civic și
drepturile omului, domeniul tineret, domeniul corporate.
Dincolo de aceste domenii, pentru a atrage tineri voluntari de partea proie ctelor lor,
ONG -urile, organizațiile care lucrează cu voluntari, cerceatează nevoile de afiliere ș i
disponiblitatea viitorilor vol untari pentru a pune de acord crearea de proiecte cu ofertă de
capital uman de tip voluntari.
Domeniul de voluntariat cel mai des întâlnit în rândul respondenților mei este
repreze ntat de zona de tineret, cei 8 voluntari care au participat la cercetare desfășoară
activități cu și pentru tineri. De asemenea, aceștia și -ar dori să încerce și alte direcții dacă li se
oferă această oportunitate. (Tabel 2)

Tabel 2. Tipul de activiate d e voluntariat preferată de respondenți

Domeniul în care activează Domeniul în care își dorește să facă voluntariat
R1. Tineret „aș vrea să merg și pe partea de animale, să fac voluntariat
cu animalele, adică să le ajut, să fac nu stiu, voluntariat tot
cu oameni, dar cu oamenii bolnavi, adică să merg în spitale
și să am grijă de ei, să zic așa, să fiu un fel de asistent, dar
voluntar. Nu știu, cam astea ar fi.”
R2. Tineret „dezideratul meu în momentul de față, îmbinându -l și cu
programul de studii pe care îl uurmez este să reușesc să fac
cercetare, fie voluntară, fie plătită, nu mă interesează lucrul
ăsta, într -un teatru de operațiuni, într -o zonă, într -un conflict
militar sau cel puțin într -un cadru militar care mie îmi
permite să studiez oamenii respecti vi și să îi aduc mai
aproape de comunitate.”
R3. Tineret, persoane cu
dizabilități „Tocmai de aceea voi pleca doua săptămâni la Asociația
Curba de Cultură, din Izvoarele, județul Prahova și știu că
vom face o etnografie. Pe lângă asta, am inteles că vom face

38
activități cu tinerii împreună cu voluntarii YVS. De
asemenea, voi fi mentor pen tru unul din cei patru voluntari
YVS care vor veni în țară, va trebui să îi ajut să învete limba
română, să se obișnuiască cu cultura noastră.”
R4. Tineret „Cam orice înseamnă activități artistice, mie îmi place
foarte mult să desenez și mi -ar plăcea foar te mult să î ncerc
ceva pe domeniul acesta. De asemenea , iubesc foarte mult
animalele și mi -ar plăcea să fac ș i voluntariat pentru
animale, nu știu, diferite centre în care se ț in animale le care
au fost abandonate, nu ș tiu, tot felul de lucruri din astea.
R5. Tineret „Nu am neapărat o preferință, orice se leagă de societate și
un mod de a îmbunătății sau de a schimba societatea.
R6. Tineret „de mediu, mi se par foarte interesante…”
R7. Tineret „Nu m -am mai gândit să fiu sinceră, dar sunt deschisă la no i
oportunitați…”
R8. Tineret „mi-ar plăcea să lucrez cu oamenii pentru o societate mai
bună și mi -ar plăcea să mă implic și în voluntariate bazate
pe cultură.”

După cum putem observa din tabelul de mai sus tinerii își doresc să încerce diverse
domenii de voluntariat . Pe parcursul interviurilor, am observat că aceștia, în momentul în care
consideră că au învățat și însușit tot ce se putea dintr -o activitate, sunt dornici să treacă la o
nouă etapă pentru a -și dezvolta un nou pachet de cunoștiințe.
De asemenea, din discuțiile pe care le -am avut cu studenții am observat că există
dorință de a face și voluntariat transfrontalier, de a merge prin intermediul EVS -urilor
(European Voluntary Service ), programe oferite de Erasmus +, prin intermediul orga nizațiilor
partenere, tinerilor care își doresc să meargă într -o altă țară pentru a dsfășura activități de
voluntariat.
„[…] organizatia cu care plec inafara Jack .. Sunt schimburi de experienta pe platforma
Erasmus+, touth exchange -uri, trainig -course -uri, EVS -uri, perioade de voluntariat de
un an, un an s -un pic si aplic continuu pentru ceea ce mie mi se pare fiabil pentru
mine. ”

39
3.3.4 Evoluția în timp a motivației de a face voluntariat

Deoarece, în general, oamenii sunt motivați de nevoile pe care nu și le -au satisfăcut, se
poate observa că în timp acestea se schimbă pe măsură ce nevoile de la baza piramidei lui
Maslow încep să fie împlinite.
Tinerii voluntari care au participat la cerce tarea desfășurată de mine, au început munca
de voluntariat din dorința de a se dezvolta personal, de relaționare și din nevoia de a -i ajuta pe
semenii lor. Spre finalul interviurilor, aceștia au fost întrebați cum au evoluat motivațiile lor
de a face volun tariat în timp, putând astfel observa că ceea ce îi determina la început să se
implice în programe de voluntariat, a căpătat o altă semnificație:

„Cred că și asta a fost un pic inconstient, aș putea spune că oamenii din spate au fost
un factor extrem de i mportant, cunoscând atât de mulți oameni care au reușit făcâ nd
voluntariat, a fost o chestie care m-a inspirat pe partea de, pot și eu, în acelaș i timp
văzând ex traordinar de multă incompetență, m -a făcut să realizez că vreau să continui,
vreau să ajung e ventual formator de voluntari, pentru că dacă nu este cineva care să te
susțină, poți să furi meseria, dar nu poți fura organizat ș i ca voluntar i nițial te simți
pierdut ș i asta poate fi un factor demotivant și poate eu am avut și o motivație
intrinsecă, ar fi frumos să devin eu extrinsec pentru ceilalț i.”

Faptul că voluntariatul i -a ajutat pe fiecare din ei să se dezvolte și motivațiile pentru a
desfășura activități de voluntariat au evoluat:

„Motivația mea a fost în primul rând că m -am simțit eu bine, că am reușit să fac lucrul
asta, că vedeam că oamenii apreciază, că vedeam că îmi făceam foarte mulți prieteni
noi și foarte multe cunoștințe, cam asta.”

Dorin ța de a continua activitatea de voluntariat vine de multe ori din c âștigurile
sufletești cum ar fi: un zâmbet sau un mulțumesc . Voluntariatul înseamn ă dăruire, implicare,
iubire, empatie și cei care fac asta o și mărturisesc cu z âmbetul pe buze:

„[…] în toate domeniile, de fapt pe toate palierele de voluntariat este dorin ța de a ajuta,
dar din pun ctul meu de vedere, cea mai important ă chestie în aceast ă munc ă ar fi c ă

40
niciun voluntar […], să nu se g ândeasc ă la o satisfac ție material ă, […] ci să te gândești
că mai important ă este recuno ștința oamenilor pentru ceea ce ai facut.”

3.4 Concluzii

Prin această cercetare calitativă mi-am propus să realiz ez o evaluare a motivațiilor pe care
le au tinerii din România în procesele de voluntariat . Dat fiind faptul că această cercetare este
realizată pe bază de interviu semistructurat cu voluntari , nu putem trage concluzii
reprezentative statistic la nivelul tuturor voluntarilor din România care activeaza într -un ONG .
Însă diversitatea persoanelor intervievate ( elevi din învățământul p reunivesitar, care studiază
la diferite licee din București si s tudenți ) reprezintă un argument solid pentru a considera că
rezultatele cercetării surprind principalele motivații pe care tinerii le au în momentul în care
decid că vor să înceapă să facă voluntariat si, de asemenea, motivațiile care îi îndeamna să
contin ue și după ce au avut o primă experiență în acest sens .
ONG -urile din România au o paletă largă de domenii de activitate și oferă tinerilor
oportunități care vin să întâmpine nevoile pe care le au în domenii precum: tineret, educație,
mediu, cultură, etc . În condițiile în care voluntarul asigură existența și dezvoltarea unui ONG ,
din eșantion au făcut parte voluntari din mai multe organizații din București . Interviurile au
fost înregistrate pe telefonul mobil și transcrise pentru analiza ulterioară. Vo i prezenta în
continuare concluziile rezultatelor cercetării plecând de la întrebările de cercetare.

Care sunt motivațiile implicării in acțiunile de voluntariat?

Respondenții pe care i -am ales pentru această cercetare sunt 8 voluntari care vin din
mediul li ceal și din cel universitar. Astfel, am observat că motivațiile diferă în funcție de
generație și nevoi:
1. La nivelul elevilor de liceu principalele motivații care stau în spatele deciziei de a se
implica în activități de voluntariat sunt: dezvoltarea person ală – elevii sunt la vârsta la
care își doresc să acumuleze cât mai multe cunoștințe si deprinderi pe care să le
foloseasca ulterior în studenție sau în cadrul unui eventual loc de munca, obținerea
unei certificări pe care să o atașeze CV -ului lor pentru a le asigura oportunități și o
vizibilitate mai bună atunci când aplică la o facultate sau pentru un internship,

41
recunoașterea meritelor de către cei din jurul lor o motivație puternică pentru tinerii
voluntari deoarece, fiecare dintre ei își doresc să își contureze un status social.
2. Când vine vorba despre studenți, motivațiile încep să capete nuanțe altruiste. Tinerii
voluntari care au participat la acest interviu sunt motivați de dorința de a crea și
dezvolta proiecte sustenabile, care să transforme comunitățile în care trăiesc în medii
pregătite să rezolve situațiile problematice care apar.

Care sunt domeniile sociale pe care tinerii din România le preferă atunci când aleg să
facă voluntariat?
În România oportunitățile pe care ONG -urile le oferă personelor care își doresc să
desfășoare o astfel de activitate sunt nelimitate, cu toate acestea domeniul preferat de tineri
este cel care îi vizează chiar pe ei – tineret. Luând în considerare aceste date, concluzionez
prin faptul că acest s egment al populației, în viziunea persoanelor care aleg sa fie voluntari,
este unul dintre cele mai vulnerabile din societate și cel în care este nevoie să se investească
timp și bani.

Cum au evoluat în timp motivațiile de a fce voluntariat?

Tinerii care au participat la interviurile rezlizate pentru această cercetare au devenit
voluntari fie pentru că au fost încurajați de cei apropiați, fie din pură curiozitate. Pe parcursul
timpului aceștia au început să fie motivați de schimbările pozitive pe care le -au adus
comunității alături de colegii lor. Din datele pe care le -am adunat pentru realizarea acestei
lucrări consider că evoluția motivației tinerilor de a face voluntariat este influențată de prima
experiență pe care o persoană o are desfășurând această activitate, dar și de modul în care
ONG -urile gestionează echipele de voluntari și de tipul proiectelor în care îi implică pe
aceștia.

3.5 Recomandări

În scopul îmbunătățirii viitoarelor studii în domeniu, consider că este importantă o
analiză amănunțită a cadrului legislativ sub tutela căruia se defășoară activitatea de
voluntariar în România și efectele pe care le are aceată Lege a Voluntariatului asupra
ONG -urilor, a modului în care acestea îsi desfășoară activitatea, dar și asupra deciziei unui

42
tânăr de a face voluntariat . De asemenea, corelarea datelor obținute cu cele dintr -o
cercetare ca ntitativă ar fi utilă pentru înțelegerea pe scară largă motivațiilor ce stau la baza
nevoii persoanelor de a face voluntariat și care sunt cele m ai importante domenii în care
acestea și -ar dori să aducă o schimbare . Tinerii se află într -o perioadă importantă a
dezvoltării lor, trecând prin schimbări semnificative ceea ce duce la o nevoie constantă de
a fi informat și de a dobândi cât mai multe cuno ștințe, abilități și competențe . De aceea,
este necesar ca proiectele pe care organizațiile neguvernamentale le propun să se plieze pe
acestă necesitate a persoanelor tinere .

43
Bibliografie

Ágota Silló, The Development of Volunteering in Post -Communist Societies. A
Review, ActaUniv. Sapientiae, Social Analysis, 2016
Ardelean Corina , Managementul voluntarilor în contextul programului Tineret în
acțiune , București, 2008
Annette Angermann/ Birgit Sittermann, Volunteering in the Member States of the
European Union – Evaluation and Summary of Current Studies, Working paper no. 5 of the
Observatory for Sociopolitical Developments in Europe , 2010
Balogh Marton, Balogh Natalia , Managementul ONG – suport de curs , Cluj –
Napoca, 2013
Bogdan Voicu și Mălina Voicu, Volunteers and volunteering in Central and
Eastern Europe, The Research Institute for Quality of Life, Romanian Academy of Science
Romania
Bortun Dumitru , Responsabilitatea socială corporativă de la relații publice la
dezvoltare durabilă , Editura Tritonic , București, 2012
Borțun Dumitru , Responsabilitatea socială corporativă , SNSPA, București, 2010
Crișan Camelia , Corporațiile și societatea. Responsabilitatea socială corporativă
între act voluntar și obligație , Editura Tritonic , București, 2013
Gangone Andreea -Daniela , Responsabilitate socială corporatistă. Repere
conceptuale. Abordari strategice. Particul arități culturale , Editura Universitară , 2014
Lambru Mihaela, Vameșu Ancuța , România 2010. Sectorul neguvernamental –
profil, tendințe, provocăr i, București, 2010
Maria -Carmen Pantea, Understanding non -participation: perceived barriers in
cross -border volunteering among Romanian youth, International Journal of Adolescence and
Youth
Sorin Cace, Victor Nicolăescu, Andreia Anton, Smaranda Rotaru , Organizațiile
neguvernamentale și economia socială. Manual de intervenție , Editura Expert, București,
2011
Stephen J. Cutler , Population Ageing and Volunteering in Romania , Revista de
Asistența Sociala, anul XIV, nr. 3/2015

44
***
Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România a fost
publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 469 din 26 iunie 2014
Ordonanța nr.26 din 30 ianuarie 2000, cu privire la asociații și fundații, publicată în
M.Of. nr. 39/31 ian. 2000

***
http//terr aiii.ngo.ro , Managementul voluntarilor, Fundația Terra Mileniul III ,
București, 2005
http://mts.ro , Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2015 -2020
www.provobis.ro , Motivarea voluntarilor, Pro Vobis , București, 2003
http://www.europarl.europa.eu
Voluntariat – suport curs, proiect finanțat de Uniunea Europeană, Program de
dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural
Volunt eering in the European Union Educational, Audiovisual & Culture Executive
Agency (EAC -EA) Directorate General Education and Culture (DG EAC) Final Report
submitted by GHK, 2010

45
ANEXE

Întrebările de cercetare
4. Care sunt motivațiile implicării în acțiunile de voluntariat?
5. Care sunt domeniile sociale pe care tinerii din România le preferă atunci când aleg să
facă voluntariat?
6. Cum au evoluat în timp motivațiile de a fce voluntariat?

Pentru a răspunde la întrebările de cercetare, voi realiza in terviuri semi -structurate cu 15
tineri voluntari din ONG -urile din București. Interviurile vor avea un caracter exploratoriu,
mă vor ajuta să cunosc rolul motivaț iei în procesele de voluntariat – inițierea serviciului de
voluntariat, satisfacția voluntaril or cu experiențele lor, precum și angajamentul lor față de
serviciul s usținut. Ghidată de teoretizările psihologicce voi identifica diverse motivații
personale și sociale deservite de voluntariat, voi dezvolta un inventar pentru a măsura
respectivele func ții motivaționale, și voi explora rolul lor în procesul de voluntariat.

Ghid de interviu (pentru cercetarea calitativă)
Bună, , cu permisiunea ta , vom avea o discuție despre aspecte legate de motivația de a
te implica si a face diverse activități de volunt ariat .
Răspunsurile tale mă vor ajuta pe mine în realizarea lucrării de licență. Înainte de a
începe discuția pe această temă, este important să menționez faptul că asigur
confidențialitatea, nimeni din afara acestei cercetări nu va afla identitatea persoanelor
participante.
Deoarece tot ceea ce discutăm este foarte important pentru mine, îți cer permisiunea
de a înregistra discuția noastră pe un reportofon, pentru a nu pierde niciu detaliu în vederea
realizării concluziilor cercetării.

1. Pentru început am să te rog să îmi dai câteva detalii despre tine în ceea ce privește
persoana ta și activitățile pe care le desfăsori î n prezent .
• vârstă, studiile pe care le -a terminat sau/și desfășurate în prezent, loc de muncă.
2. Ce anume te -a îndreptat că tre ac tivitatea de voluntarieat, cine te -a inspirat sau
determinat ?
3. De cât timp faci voluntariat și care este scopul tau în această activitate?

46
4. Te rog să îmi spui câ teva lucruri despre org anizația sau organizațiile pentru care faci
voluntariat domeniu.
• câti memb rii are organizația
• activități concrete pe care le desfașoară în cadrul organizației
5. Îți dorești să desfășori și alt fel de activ ități de voluntariat?
6. Cum vezi , din punct de vedere personal , activitatea de voluntariat? Te -a ajutat
activ itatea de voluntariat, ai evoluat?
7. Ce calități ș i mod d e comportament ar trebui sa aibă un voluntar , din punctul tă u de
vedere?
8. Care este , după pă rerea ta , cel mai important lucru î n munca de voluntariat ?
9. Care sunt , după pă rerea ta , cele mai importante lucruri p e care ț i le-ai însuș it?
10. Care sunt cele mai importante reușite pe care le -ai avut împreună cu echipa ta?
11. Ce anume a facut să crească în timp motivaț ia ta de a face voluntariat?
12. Ai fi dispus să dialoghezi cu tineri sau chiar ș i cu pers oane mature pentru a l e motiva
să desfăș oare activ ități de voluntariat?
13. Ai cunoștiințe despre Legea V oluntariatului, daca da, car e este parerea ta despre
această lege?

47
INTERVIU 1
C.
I: Pentru început aș vrea să îmi dai câteva detalii despre tine în ceea ce privește persoana ta și
activitățile pe care le desfășori în prezent. M -ar interesa să știu aici, ce vârstă ai, studiile pe
care le -ai terminat sau pe care le desfășori în prezent și dacă este cazul locul de muncă.
C: Am 21 de ani. În prezent sunt student la Unive rsitatea Româno -Americană, în cadrul
Facultății de Drept, iar loc de muncă momentan nu am.
I: Bun. Aș vrea să știu acum ce anume te -a îndreptat către activitatea de voluntariat, cine te -a
inspirat sau cine te -a determinat?
C: Pot spune că, spre această act ivitate m -au îndreptat oamenii pe lângă care am stat, am vazut
ce înseamnă această activitate și am fost curios, sincer, la început și am vrut să văd ce
înseamnă și ce se întâmplă acolo.
I: Am înțeles. De cât timp faci voluntariat și care este scopul tău î n această activitate?
C: Fac voluntariat cam de 3 ani, iar scopul meu este să ajung sau să duc de fapt voluntariatul
la un nivel cât mai înalt, să încerc să schimb ceva în comunitatea de astăzi.
I: Îmi poți da mai multe detalii despre cum ai vrea tu să fac i lucrurile astea?
C: În primul rând, aș face mai multe acțiuni de voluntariat în care să implic cât mai mulți
oameni, să îi atrag către această activitate, să ajut oamenii în special, să fac acțiuni pentru
oameni și să dezvolt această dorință de a ajuta c ât mai multe persoane, nu neapărat doar în
mine.
I: Am înțeles. Bine, am să te rog să îmi spui câteva lucruri despre organizația sau organizațiile
pentru care faci tu voluntariat și domeniul. Aș vrea să îmi dai detalii despre câți membrii are
organizația ș i activitățile concrete pe care le desfășori tu în cadrul organizației.
C: Organizația din care fac parte se numește Youth Voice. Fac parte cam de un an de zile, să
zic așa, activ, dar de 3 ani am mai cochetat cu ea, să zic așa, iar activități concrete la care să
zic așa că am participat și eu și pe care se axează în special organizația sunt acțiunile cu
tinerii, lucrul cu tinerii. Nu știu: organizare comunitară, de facilitare, de dezvoltare personală.
Cam asta ar fi.

48
I: Îți dorești să faci și altfel de a ctivități de voluntariat?
C: Da, mi -ar face placere să intru și în alte tipuri de voluntariat, în alte activități, nu doar în
lucrul cu tinerii. Chiar am avut parte de alte activități de voluntariat, am fost organizator la
câteva evenimente, bine tot cu oa menii am lucrat, dar a fost diferit față de lucrul cu tinerii…
I: Îmi poți spune categoria sau grupurile sociale din care făceau parte oamenii? În ce domeniu
ți-ai dori să faci voluntariat? Am înțeles că tu ai lucrat cu tinerii și cu oamenii în general, dar
aș vrea să știu și alte zone în care ai vrea să faci voluntariat.
C: Păi aș vrea să merg și pe partea de animale, să fac voluntariat cu animalele, adică să le ajut,
să fac nu știu, voluntariat tot cu oameni, dar cu oamenii bolnavi, adică să merg în sp itale și să
am grijă de ei, să zic așa, să fiu un fel de asistent, dar voluntar. Nu știu, cam astea ar fi.
I: Am înțeles. Îmi poți spune cum vezi din punct de vedere personal activitatea de voluntariat
și dacă această activitate te -a ajutat sau ai evoluat ?
C: Activitatea de voluntariat, este din punctul meu de vedere, o activitate care te dezvoltă din
toate punctele de vedere și social și emoțional, pentru că acolo înveți, nu știu, înveți să vezi
oamenii cu alți ochi, îi privești altfel, începi să empatize zi cu ei, să le vezi nevoile și atunci te
dezvolți, iar pe mine m -a ajutat prin faptul că am devenit mai responsabil în ceea ce privește
lumea asta și comunitatea noastră, în care trăim și asta m -a determinat, să nu știu, să vreau să
fac mai mult, să ajut mai mult oamenii.
I: Bun. Având în vedere ceea ce mi -ai spus mai sus, ce calități și mod de comportament ar
trebui să aibă un voluntar din punctul tău de vedere?
C: Nu știu, în primul rând, un voluntar ar trebui să fie responsabil, să fie devotat și să fie sigur
că vrea să facă acest lucru, pentru că dacă nu ești sigur și o faci doar ca să dea bine, nu știu,
undeva, mai bine nu o faci. Trebuie să aibă sigurantă, să fie diplomat…
I: Poți să dezvolți mai mult treaba cu siguranța?
C: …Adică, în momentul în care începi o activitate sau o acțiune de voluntariat să nu plece de
la început cu pesimism, că pot fi niște lucruri care sunt imense, adică niște acțiuni care pot
părea la început foarte, nu știu, greu de atins, dar trebuie să fie sigur de la început și să aibă
încredere în el că poate să ducă la bun sfârșit acea activitate și fără să îl împiedice nimic.

49
I: Am înțeles. Îmi poți spune de asemenea, care este cel mai important lucru în munca de
voluntariat?
C: Acum depinde și pe ce ramura lucrezi în voluntariat, dar pe ramura lucrul cu oamenii…
I: Încearcă să spui ceva global din punctul tău de vedere.Ce este important să faci, pentru că
presupun că toate activitățile de voluntariat pornesc din același punct și anume nevoia de a
aduce o schimbare un deva, într -un domeniu.
C: Da, în toate domeniile, de fapt pe toate palierele de voluntariat este dorința de ajuta, dar din
punctul meu de vedere, cea mai importantă chestie în această muncă ar fi ca niciun voluntar,
că de aceea se numește voluntar, nu știu , să nu se gândească la o satisfacție materială, adică
să nu plece cu gândul acesta. Până la urmă o faci benevol și nu trebuie să te astepți să primești
neapărat bani în schimb, ci să te gândești că mai importantă este recunoștința oamenilor sau
depinde a cum pe ce domeniu, dar în general este importantă recunoștința și aprecierea
oamenilor pentru ceea ce ai facut.
I: Bun. Îmi poți spune cele mai importante lucruri pe care le -ai învățat?
C: În munca de voluntariat am învațat că niciun om nu are tot ce ii tr ebuie, toți oamenii
trebuie ajutați, mai mult sau mai puțin, iar cei care sunt în nevoi mai mari decat mine, să zic
așa, nu știu, trebuie ajutați mai mult și atunci am reușit să învăț să fiu responsabil, să…
I: Am văzut că ai repetat foarte mult cuvântu l responsabil. Ce alte lucruri ți -ai mai însușit la
nivel personal, nu doar legat de oameni sau de ceea ce le -ai dat tu sau cum i -ai ajutat?
C: Am reușit să învăț să lucrez în echipă, să știu ce înseamnă lucrul în echipă. Știam și înainte,
dar fiind volunt ar am învățat mai multe, am învățat să fiu facilitatator și să facilitez întâlniri și
așa mai departe, am învățat să îmi organizez timpul, să organizez evenimente, să fiu eu mai
organizat și în gândire și în comportament, am învățat să comunic mai bine. Ca m astea ar fi
principalele.
I: Uite, vorbind depre responstabilitate și despre lucruri pe care ți le -ai însușit tu de -a lungul
timpului, care sunt cele mai importante reușite pe care le -ai avut împreună cu echipa ta?
Vorbeai mai devreme despre lucrul în ec hipă și despre faptul că ai reușit să îți dezvolți această
abilitate.

50
C: Cele mai importante reușite împreună cu echipa mea au fost, am avut cateva campanii în
care am reușit să ne organizăm foarte bine. La început, în primele campanii am scârțâit puțin
pentru că nu ne cunoșteam foarte bine, dar ușor, ușor, începând să ne cunoaștem, am învățat
cum funcționează fiecare și atunci am ajuns să fim un tot, să avem câteva campanii destul de
reușite cu tinerii. Am avut câteva concerte în parcuri și pe mai multe te me, pe discriminare,
intercultural și așa mai departe. Și atunci prima reușită și cea mai importantă este că am reușit
să devenim o echipă.
I: Pentru că îmi spuneai că ți -ai dori ca mai mulți oameni să facă voluntariat și că scopul tău ar
fi să îi aduci și pe alții în lumea asta și să le arăți că este important să îi ajute și pe cei din jurul
lor, aș vrea să îmi spui dacă ai fi dispus să dialoghezi cu tineri sau chiar cu persoane mature
pentru a le motiva să desfășoare activități de voluntariat?
C: Da, de c e nu? Și până acum am mai vorbit cu tineri și i -am îndemnat să facă acest lucru,
pentru că, precum am spus mai sus, te dezvoltă din toate punctele de vedere și consider că
tinerii, în special tinerii, pentru că persoanele mature mai cunosc ce înseamnă volu ntariatul și
așa mai departe, dar tinerii pot să se dezvolte foarte mult în această activitate, deoarece se
lovesc de foarte multe situații de care poate nu s -ar lovii în viața de zi cu zi și atunci i -aș
îndemna să încerce măcar o dată acest lucru și i -aș asigura că nu o să regrete, pentru că
satisfacția pe care o vor avea la final va fi mult mai prețioasă decât ar fi banii sau lucrurile
materiale.
I: Îți mulțumesc pentru timpul acordat. Răspunsurile tale îmi vor fi de mare ajutor.

51
INTERVIU 2
M.
I: Pentru început aș vrea să îmi dai câteva detalii despre tine și activitățile pe care le desfășori
în prezent, aș vrea să îmi spui ce vârstă ai și studiile pe care le urmezi.
M: Am 17 ani, sunt elevă în Colegiul Național Gheorghe Lazăr, viitoare clasă a 11 -a și până
acum am desfășurat activități de voluntariat în cadrul departamentului artistic, al liceului, în
echipa de organizare și în cadrul ONG -ului Youth Voice.
I: Ai putea să îmi spui ce anume te -a îndreptat către activitatea de voluntariat? Ce te -a
determinat sau inspirat să faci lucrul acesta?
M: Păi, inițial am făcut -o pentru că am văzut că mulți prieteni de -ai mei care au plecat la
facultăți în străinătate și care mi -au spus cât de important este să ai activități de voluntariat în
CV, să vadă că ai făcut și altceva în afară să înveți și apoi după ce am văzut cum e mi s -a
parut din ce în ce mai interesant și am încercat să găsesc cât mai multe lucruri care să mi se
potrivească și să văd în ce domeniu mi -ar plăcea să lucrez după aceea.
I: Deci, consideri cumva voluntariatul ca fiind o oportunitate pentru a descoperii la ce ești
bun.
M: Da, da.
I: Și poate ulterior să te îndrepte către o eventuală carieră.
M: Da, asta încerc să fac acum, vreau să încerc cât mai multe domenii să văd unde mi -ar
plăcea să lucrez.
I: Bine, îmi poți spune de cât timp faci voluntariat și care este scopul tău în această activitate?
M: Fac voluntariat de 2 ani și scopul meu este să aduc fiecare organizație în cadrul căreia fac
voluntariat la un nivel cât mai înalt și să ad uc tot ce pot în așa fel încât să dezvoltăm cât mai
mult activitățile pe care le desfășurăm.
I: Aș vrea să îmi spui cateva lucruri despre organizație pentru care faci tu voluntariat. Mi -ai
spus că faci voluntariat în departamentul artistic și în cadrul org anizației Youth Voice. Aș vrea
să îmi dai câteva detalii despre activitățile concrete pe care le desfășori tu în aceste
organizații.

52
M: În cadrul departamentului artistic noi avem o echipă separată, strict de organizare, care și
ea la rândul ei se împarte în mai multe categori, eu personal sunt pe research și comunicare, eu
împreună cu încă o colegă de -a mea suntem coordonatorii grupei respective, noi ne ocupăm cu
găsirea locațiilor pentru evenimente, vorbitul cu sponsorii pentru evenimentele respective și
tot ce ține în principal de felul în care se desfășoară evenimentul respectiv.
I: Și în organizația Youth Voice?
M: În organizația Youth Voice fac parte din consiliul consultativ și ne ocupăm de rezolvarea
problemelor din comunitate. Anul trecut am avut un eveniment care a vrut să ajute la
diminuarea îngrădirii opiniei tinerilor și să aducă cât mai mult în lumină talentele pe care le au
aceștia.
I: Mi -ai spus până acum că desfășori activități de voluntariat în cadrul liceului, în echipa de
organizare, ceea ce înseamnă ca ești cumva într -un domeniu cultural și că desfășori activități
de tineret. În ce alte domenii ai vrea să desfășori activități de voluntariat? Ce altceva ai vrea să
mai încerci?
M: Cam orice înseamnă activități artistice, mie îmi place foarte mult să desenez și mi -ar
plăcea foarte mult să încerc ceva pe domeniul acesta. De asemenea iubesc foarte mult
animalele și mi -ar plăcea să fac și voluntariat pentru animale, nu știu, diferite centre în care se
țin animalele care au fost abandonate, nu ști u, tot felul de lucruri din astea.
I: Pentru că îmi povesteai despre activitățile pe care le desfășori, mai ales în cadrul
departamentului artistic, aș vrea să îmi spui din punct de vedere personal cum vezi tu
activitatea de voluntariat, cum te -a ajutat și cum ai evoluat?
M: Eu, sincer, nu credeam că o să ajung să știu să fac atât de multe lucruri cum știu acum,
pentru că nu am crezut niciodată că o să fie necesar ca eu să vorbesc cu reprezentanții
anumitor firme, să îi conving să ne ajute pe noi să facem a numite evenimente sau să ne
sponsorizeze petrecerile sau spectacolele.
I: Să înțeleg că ți -ai dezvoltat abilitățile de comunicare foarte bine.
M: Da, da, înainte nu știam cum se structurează un mail, acum știu chestia asta, nu știam cum
să vorbesc la telef on să fiu cât mai deschisă, dar în același timp mai persuasivă și chestia asta
m-a ajutat foarte mult.

53
I: Să înțeleg că încrederea în tine a crescut de când faci voluntariat.
M: Da, da, a crescut considerabil.
I: Bun, că tot îmi spuneai de abilitățile pe c are ți le -ai dezvoltat tu. Aș vrea să îmi spui ce
calități și mod de comportament ar trebui să aibă un voluntar din punctul tău de vedere.
M: Din punctul meu de vedere, un voluntar ar trebui în primul rând să știe să lucreze în
echipă, pentru că în princip al voluntarii lucrează în echipe în majoritatea timpului, ar trebui să
fie foarte deschiși la opiniile celorlalți, pentru că dacă fiecare se concentrează pe opiniile lui
nu o să se ajunga niciodată la un punct comun, să fie întelegator cu ceilalți, să știe că nu se
poate întotdeaună toată lumea să facă tot ce trebuie și să fie acolo să poată ajuta când este un
loc gol sau ceva ce trebuie rezolvat în momentul respectiv.
I: Și care crezi că ar fi cel mai important lucru în munca de voluntariat?
M: Să fii devo tat la ceea ce faci, adică chiar să îți dorești nu să o faci doar pentru diploma care
te ajută mai încolo, să crezi cu adevărat în ceea ce faci.
I: Îmi povesteai mai devreme despre abilitățile pe care tu ți le -ai dezvoltat făcând voluntariat.
Aș vrea să îm i spui care este cel mai important lucru pe care ți l -ai însușit.
M: Adică cea mai importantă abilitate pe care am dezvoltat -o?
I: Sau poate ceva ce nu aveai înainte și ai construit pe parcurs sau ceva ce aveai înainte, dar nu
erai conștientă.
M: Cred că a cum sunt mult mai înțelegătoare față de cum eram înainte, adică nu mai consider
că este bine așa cum zic eu și ascult opiniile celorlalți și de multe ori sunt folositoare și poate
nu o folosim doar pe a lui sau doar pe a mea, dar le combinăm cumva și o să iasă ceva frumos.
I: Să înteleg că ai devenit mai responsabilă pentru tine și pentru cei din jurul tău?
M: Da.
I: Pentru că tot vorbeai despre departamentul artistic și îmi spuneai că lucrați în mai multe
grupuri, aș vrea să îmi spui care este cea mai mare realizare pe care ai avut -o împreună cu
echipa ta, nu neapărat din departament, poate și din cealaltă organizație pentru care ai făcut
voluntariat.

54
M: Pentru mine au fost două evenimente care m -au marcat, să spun așa, care mi s -au părut
foarte frumoas ă. În primul rând a fost petrecerea de sfârșit de an, organizată de departamentul
artistic, care a avut ca tematică balul mascat și am strâns fonduri pentru spitalul Regina Maria,
cu ajutorul banilor de pe biletul și de asemenea în cadrul Youth Voice, când am avut un
concert în parcul Herăstrău, prin care am vrut să vedem cum reacționează oamenii la artă în
zona urbană, de exemplu cineva care s -a hotărât să cânte într -o zi în parc și chiar a atras foarte
multă lume, chiar mai multă decât mă așteptam.
I: Îmi spuneai că faci voluntariat de 2 ani și de aceea m -ar interesa foarte tare ce te -a motivat
pe tine în timp să continui să faci voluntariat?
M: În primul rând, nu sunt genul de persoană care să renunțe foarte ușor. Dacă chiar îmi
doresc ceva, încerc să obț in ceea ce îmi doresc și pentru că o dată ce am văzut cu adevărat
ceea ce se întâmplă în interiorul acestor echipe, mi -a plăcut din ce în ce mai mult și am
devenit din ce în ce mai interesată și mi se pare foarte trist, persoane care renunță și cărora nu
le place ce se întâmplă și vreau să îi conving să facă cât mai mult, pentru că până la urmă este
pentru binele lor, adică pe ei îi învață foarte multe chestii.
I: Pe final, legat de ceea ce ai spus acum câteva secunde, despre oamenii care renunță ușor, aș
vrea să te întreb dacă ai fi dispusă să dialoghezi cu tineri, dar și cu oameni maturi pentru a -i
motiva să facă activități de voluntariat?
M: Da, chiar îmi doresc să fac chestia asta, pentru că eu cred că ei văd lucrurile așa cum
vedeam și eu la început, ad ică văd scopul, dar nu înțeleg cu adevărat ce înseamnă să fii acolo
în momentul ăla. Ei nu înțeleg care este sentimentul pe care îl ai după ce ai terminat un
eveniment și că aia pe scena a fost munca ta și a colegilor tăi și e sentimentul ăla de ”știi că a i
reușit” și ai ceva material pe care îl poți vedea că ai reușit să îl faci.
I: Mulțumesc pentru timpul acordat.
M: Sper să îți fie de folos!

55
INTERVIU 3
A.
I: Aș vrea să îmi spui în primul rând câteva detalii despre tine în ceea ce privește persoana ta
și activitățile pe care le desfășori. Mi -ar plăcea să știu ce vârstă ai și studiile pe care le urmezi.
A: Am 17 ani și sunt în Colegiul Național Matei Basarab, la liceu.
I: Aș vrea să -mi spui ce te -a îndreptat către activitatea de voluntariat, ce te -a det erminat sau
inspirat.
A: A fost o activitate la care am participat în cadrul liceului, se numea o poză pentru o teamă
învinsă și m -a interesat, mi -a placut, am vorbit cu cei care făceau parte din acel ONG, mi -a
plăcut și m -am înscris și eu.
I: Să înțeleg c ă te-a inspirat munca oamenilor din acel ONG? Sau ce anume?
A: Mai mult m -a intrigat, decât inspirat, m -a făcut curios.
I: Îmi poți da mai multe detalii?
A: Am văzut activitatea și mi -a plăcut și am văzut că cel puțin la nivel de liceu a avut un
impact, ad ică toți din liceu au participat la activitate și, mă rog, pe vremea aia căutam și eu un
voluntariat, nu ceva anume, căutam și eu să particit, să am și eu o activitate și mi s -a părut cea
mai activă, cea mai interesantă.
I: Aș vrea să îmi spui acum de cât timp faci voluntariat și care este scopul tău în această
activitate?
A: Păi fac voluntariat de 3 ani și scopul meu este scopul voluntariatului.
I: Adică?
A: Adică vreau să schimb societatea astfel încât să fie cât mai incluzivă și tolerantă.
I: Mi -ai spus că faci voluntariat de 3 ani și aș vrea să îmi spui acum câteva lucruri despre
organizația sau organizațiile pentru care faci voluntariat și ce activități concrete desfășori tu în
cadrul acestora și câți membrii are organizația.

56
A: Deci, organizația Youth Voice, are ca scop detectarea și combaterea problemelor din
societate și da oportunitatea tinerilor să se exprime în societate. Estimativ mi se pare că acum
suntem 20. La un moment dat am fost mult mai mulți, doar la mine în liceu am fost 30 și ceva
și cu celelalte licee cred că am depășit 100 și ceva de membrii.
I: Și activitățile concrete pe care le desfășori?
A: Păi, eu ajut cel mai mult la partea de scriere a proiectelor, cel puțin acolo simt eu că mă
descurc la scris, la exprimat, la gândit lucruri. Pe partea de organizare, pot să organizez un
grup de oameni destul de lejer și punerea în aplicare a proiectului.
I: Să înțeleg că astea sunt responsabilitățile tale?
A: În mare.
I: Bun, ai mai avea ceva de adăugat?
A: Da, aș adăuga că în cadrul Youth Voice, fac parte din consiliul consultativ, ceea ce
înseamnă că rolul meu este de a influența deciziile consiliului director, să mă implic în
scrierea de proiecte și să spun dacă sunt de acord sau nu cu o decizie.
I: Bun, mi -ai spus până acum că ai desfășurat pâ nă acum activități de voluntariat în cadrul
liceului, ceea ce mă face să mă gândesc că desfășori activități cu tineri și pentru tineri. În ce
alte domenii ți -ai dori să desfășori activități de voluntariat?
A: Păi am avut și în alte domenii, nu doar în lice u, am avut de exemplu un fel de
spectacol/concert, care s -a adresat tuturor oamenilor care au vrut să îi susțină pe tineri să se
exprime liber, am avut activități ca flashmob, ca parade.
I: Și în alte domenii în afară de tineret?
A: Nu am neapărat o prefer ința, orice se leagă de societate și un mod de a îmbunătății sau de a
schimba societatea.
I: Am să te rog să îmi spui acum, din punct de vedere personal, cum vezi tu activitatea de
voluntariat, dacă aceasta te -a ajutat și dacă ai evoluat?
A: Activitatea de voluntariat, 100% m -a ajutat în evoluția mea, unu la mână, partea socială,
am cunoscut mult mai mulți oameni, care știu sigur că o să mă ajute în viitor, am învățat cum
trebuie să lucrez cu oamenii, să vorbesc cu oamenii, am învățat să scriu proiecte, cum ar trebui

57
să lucrez așa încât să fie cât mai eficient, plus că am descoperit laturi ale mele pe care nu le
știam înainte, de exemplu, abilitățile mele de leadership sau public speaking și odată cu
descoperirea lor, le și dezvolt.
I: Pentru că îmi spuneai că ai 3 ani de experiență, aș vrea să îmi spui după părerea ta ce calități
și mod de comportament ar trebui să aibă, după părerea ta, un voluntar?
A: Primul atribut, foarte, foarte important este seriozitatea. Am întâlnit foarte mulți oameni
neserioși sau cel puțin care spun că sunt serioși, dar care dupa o lună pleacă, de aceea consider
că este important să fii serios și să îți respecți vorbele pe care le -ai spus la un moment dat,
adică dacă ai spus că faci un lucru, să respecți acel lucru și să îl faci. C reativitatea mai este
importantă, nu poți să faci un lucru care să aibă un impact în societate sau care să atragă
atenția fără să fie ceva nou. Dacă faci ce face toata lumea nimeni nu o să se oprească la tine să
se uite.
I: Te -aș ruga să îmi spui acum, dup ă părerea ta, care este cel mai important lucru în munca de
voluntariat.
A: Consider că cel mai important lucru în munca de voluntariat este să nu renunți niciodată,
când renunți ai pierdut tot. De exemplu, am avut proiecte care nu au avut așa succes și te simți
puțin demoralizat, dar dupa faci un alt proiect care atrage atenția și ai mega -mega succes.
I: De asemenea, aș vrea să îmi spui care este cel mai important lucru pe care ți l -ai însușit de
când faci voluntariat?
A: Cum am spus și mai sus, cred că ce l mai important lucru pe care mi l -am însușit sunt
calitățile de leadership. Ca să îți dau un exemplu, la un moment dat a trebuit să am eu grijă,
personal, mă rog, eu și încă un coleg de -al meu, să avem grijă de 20 de membrii voluntari de
la noi din liceu și noi trebuia să ne gândim la activități, la energizere și la cum să îi motivăm
în continuare, astfel încât să fie prezenți și să nu dispară.
I: Deci și responsabilitatea ar fi unul dintre lucrurile pe care ți le -ai însușit?
A: Da.
I: Mi -ai spus pe la înc eput că ai realizat diverse campanii împreună cu colegii tăi și acum îmi
spuneai că ai și coordonat un grup. Te rog să îmi spui care ar fi cele mai importante reușite pe
care le -ai avut împreună cu echipa ta?

58
A: Concertul/Spectacolul pe care l -am avut în p arcurl I.O.R, ar fi o reușită foarte mare,
spectacolul a ieșit exact cum ar fi ieșit orice alt spectacol organizat de o echipă profesionistă.
Au fost foarte mulți oameni, deși nu am anunțat aproape nicăieri de acest eveniment, foarte
puțini oameni știau că o să se întâmple spectacolul, dar au fost oameni care au văzut, li s -a
părut interesant și au rămas.
I: Ce anume a făcut să crească în timp motivația ta de a face voluntariat?
A: O parte din motivație vine de la sine, e din interiorul meu, nu știu, și dat orită oamenilor cu
care am lucrat am devenit așa, ca o familie, adică nu ai cum să renunți la un lucru, când ți la
acel lucru foarte mult și când sacrifici timp și stai și îți bați capul cu acel lucru, parcă devine o
parte din tine, știi că meritele tale au fost acolo, că ceea ce faci tu o să fie apreciat și nu îți mai
vine să renunți.
I: Pe final, m -ar interesa să știu dacă ai fi dispus să discuți cu tineri, dar și cu persoane mature
pentru a -i motiva să facă voluntariat?
A: Da, normal că aș fi dispus. Aș putea să împart o parte din experiența mea cu ei, astfel încât
ei să își facă o idee generală despre cum este să lucrezi în voluntariat.
I: Eu îți mulțumesc pentru timpul acordat.
A: Nu ai pentru ce!

59
INTERVIU 4
V.
I: Pentru început, aș vrea, te rog, să îmi dai câteva detalii despre tine în ceea ce privește
persoana ta și activitățile pe care le desfășori tu în prezent. Aici m -ar interesa să știu vârsta,
studiile pe care le -ai terminat sau pe care le desfășori și dacă este cazul un eventual job.
V: Dacă am lucrat?
I: Da! Sau dacă lucrezi în prezent.
V: Bun, hai să începem cu începutul. Eu am 21 de ani, am terminat un profil de intensiv
engleză la mate -info, după ce am terminat perioada asta am lucrat. Am lucrat ca sculptor în
lemn la un atelier de sculptură, am lucrat după aia și pe partea de PR tot la atelierul respectiv.
O bună parte din timp am lucrat și ca recepționist la părinții mei, bine, o trebă pe care o
făceam de acasă. După care, de -a lungul anilor mi -a plăcut foarte mult bucătaria și am lucrat
și ca bucătar cu studiile necesare făcute. În momentul de față vreau să îmi caut un job care să
se potrivească facultății, și anume în antropologie, m -ar interesa foarte tare ce înseamnă
domeniul militar. Am făcut un an de biologie la Agronomie, un an de management la SNSPA
și alte training course -uri care sunt mai micuțe.
I: Deci ai avut super multe experiențe până acum.
V: În voluntariat da, mie mi -a plăcut foarte mult voluntariatul încă din liceu.
I: Asta am făcut și eu, voluntariat încă din timp ul liceului. Aș vrea să te întreb acum pentru că
ai adus vorba de voluntariat, ce anume te -a întreptat către această activitate cine te -a inspirat
sau determinat să faci lucrul ăsta?
V: Doamna profesoară de fizică care a fost o persoană extraordinară, deși nu am invățat fizică
de la ea. Asta e culmea! Chestia asta a început undeva în clasa a 10 -a când s -au deschis
posturile de vice -preșeinte în Consiliul Elevilor și vice -președinte în Consiliul Municipal al
Elevilor în București unde am fost foarte entuzias mat de toată acțiunea. Am aplicat la
amandouă, le -am luat pe amandouă și cred că primul proiect de voluntariat pe care l -am
desfășurat a fost „Cinci licee, cinci muzee” tocmai prin profesoara de fizică , individa care m –
a susținut și în candidatura pentru cele doua posturi și de aici a fost un fel de efect asa de
bulgare.

60
I: Am înțeles, de cât timp faci tu voluntariat și care este scopul tău în această activitate?
V: De cât timp?
I: Da!
V: 6 ani aș putea să spun, 5 sau 6 ani, în jur de 5 sau 6 ani. Scopul. ..scopul meu…initial nu știu
dacă l -am văzut ca pe un scop, dar pot să îți spun sigur ca el a atins anumite scopuri poate de
care eu nu mi -am dat seama cum ar fi plecând de la cotidianul cunoști lume și te dezvolți, mai
ales partea de a te dezvolta, mi -am dat seama ce înseamnă să coordonezi anumiți oameni, ce
înseamnă să înveți să te pliezi pe anumite tipuri de personaliate , cum trebuie să lucrezi în
momentul în care ai o persoană cu care ești obligat să lucrezi, dar nu e exact pe aceeași
frecvență cu t ine, cred că divesitatea asta în sine a însemnat o dezvoltare care m -a ajutat și pe
mine și pe cei din jurul meu pentru că ne -a propulsat pe toți în față. Voluntariatul în timpul
liceului a fost exact elementul ăla care lipsea, pe care nu îl aveam atunci, activitățile
extraculiculare din care trebuia să învățăm soft skill -urile necesare oricărui job, am învățat să
discutăm cu oamenii. După liceu, faptul că eu nu am fost atât de convins la ce facultate vreau
să dau și i -am ascultat pe ai mei, pe mine volunt ariatul m -a ajutat să -mi deschid ochii și mai
ales programele astea cu schimburi de experiențe internaționale pentru că a fost așa un nou
nivel.
I: Îmi poți spune în câte ai participat până acum?
V: La schimburi internaționale?
I: Da, da!
V: În jur de 7.
I: Ești veteran.
V: Iar acum în iunie va fi al 8 -lea. Va fi o acțiune întreprinsă de o organizație localî care face
un youth exchange despre ce înseamnă media și cum poți folosi media să te descurci în viața
de zi cu zi, ce rorluri are și cum putem privi m edia ca pe o unealtă și nu ca pe un scop.
I: În momentul de față, faci voluntariat?
V: Da!

61
I: Și îmi poți spune, te rog, câteva lucruri despre organizația sau organizațiile pentru care faci
voluntariat? Domeniul, câti membrii are și activitățile concrete pe care desfășori?
V: În momentul de față sunt membru activ în 3 organizații și anume una fiind asociația
facultății unde sunt în jur de 250 de membrii dintre care activi 50. Sunt membru activ și am
desfășurat activități până în momentul de față la Curba d e Cultură, este un centru de
dezvoltare, un ONG care are ca scop dezvoltarea locală într -un sat din Vălenii de Munte –
Izvoarele și asociația cu care sau organizația cu care plec înafară Jack unde sunt în jur de 2
500 de voluntri dintre care chiar 500 acti vi aș putea să spun.
I: Și ce faceți acolo?
V: Sunt schimburi de experiență pe platforma Erasmus+, youth exchange -uri, trainig -course –
uri, EVS -uri, perioade de voluntariat de un an, un an ș -un pic și aplic continuu pentru ceea ce
mie mi se pare fiabil pent ru mine.
I: Îți dorești să faci pe viitor alt fel de tip de activități de voluntariat? În alte domenii? Din ce
mi-ai spus tu acum deduc că ai participat în mai multe schimburi de experiență, da?…
V: Da!
I: …că ai făcut voluntariat pentru asociația facu ltății unde se fac presupun acțiuni pentru
studenți…
V: Da!
I: …ți -ai dori să mergi și în altă zonă?
V: Da, dezideratul meu în momentul de față, îmbinandu -l și cu programul de studii pe care îl
urmez este să reușesc să fac cercetare, fie voluntară, fie platită, nu mă interesează lucrul ăsta,
într-un teatru de operațiuni, într -o zonă, într -un conflict militar sau cel puțin într -un cadru
militar care mie îmi permite să studiez oamenii respectivi și să îi aduc mai aproape de
comunitate.
I: Foarte tare ide ea de voluntariat într -un cadru militar!
V: Da! Este o voce care nu ajunge atât de ușor la tineri, deși cu toții suntem dependenți de ea
și avem nevoie.

62
I: Mi -ai spus mai devreme, pe la începutul interviului nostru că te -a ajutat foarte tare partea
asta d e voluntariat, mai ales în perioada liceului a fost ceva de care tu ai avut nevoie. Ai putea
sa îmi spui, din punct de vedere personal, cum te -a ajutat activitatea de voluntariat și cum ai
evoluat?
V: Cred că una dintre cele mai mari realizări, cât am fos t în liceu, a fost în clasa a 12 -a și
anume exact la începutul clasei a 12 -a în octobrie când a fost maratonul internațional la
București unde am reușit să iau locul de coordonator de logistică, lucru care pentru mine a fost
extraordinar de dificil având î n subordine undeva la 50 și ceva de alți voluntari, iar materiale
pentru înca 10 000 de oaeni. Inițial a fost extraordinar de greu, mi s -a părut odios, dar pe
măsură ce timpul a trecut mi -am dat seama că se pot face lucruri dacă ești atent, dacă lumea
vrea și principalul motiv sau nu, principalul fel prin care chestia asta functionează este să
resușești sa îi motivezi si pe cei din jur din funcția de coordonator. Eu mi -am dat seama că sî
coordonezi nu înseamnă doar să țipi și să zici pune aia acolo, aia ac olo, ci să găsești o
modalitate prin care să îl faci pe omul respectiv să fie alaturi de tine și să te ajute.
I: Deci cumva ai devenit mai responsabil.
V: Nu mai, mai foarte responsabil.
I: Bun, pentru ca tot îmi povesteai despre lucrurile pe care le -ai de zvoltat tu și cum te -au ajutat
pe tine, aș fi curioasă să îmi spui acum care ar fi un comportament dezirabil și ce calități ar
trebui să aibă un voluntar?
V: Un comportament foarte ok pentru un voluntar este momentul în care vi cu nimic la tine,
decât ini tiațivă, adică asta mi se pare mie singura resursă de care un voluntar are nevoie,
inițiativă: Hai să facem! Este exact ce are nevoie, este combustibilul unui voluntar. Un
comportament, pentru mie ar fi să fie un tânăr plin de motivație chiar dacă știe sa u nu știe ce
face să aibă dorința de a învăța, să nu spună nu, să fie deschis, să nu fie ranchiunos pentru că
în orice sistem există o ierarhie pe care trebuie să o respecți și dacă nu o respecți lucrurile nu
se întamplă și să îțeleagă că dacă i se spune să facă un lucru să nu o ia ca pe o comandă ci pur
și siplu ca pe o indicație cum lucrurile ar trebui să meargă mai bie. Din punctul meu de
vedere, în momentul în care te duci să fii voluntar, te duci în prima fază cu 0 experiență, iar
scopul tău este să î nveți, mi se pare contradictoriu să înveți în momentul în care nu ești de
acord cu cei care deja știu mai multe ca tine. Bine, asta nu înseamnă o încredere oarbă,
nicidecum, dar mie mi se pare că asta ar trebui în general.

63
I: Pentru că tot vorbeam de calit ăți și comportamente, îmi poți spune care este cel mai
important lucru în munca de voluntariat, după părerea ta?
V: Uite, o să încep cu procesul și după o să ajung la câștig. De fapt o să o iau de la câștig și
apoi o să descriu procesul, gâștigul fiind ene rgia, forța și satisfacția că lucrurile pe care tu le -ai
fîcut s -au întamplat așa cum trebuie, alți oameni sunt multumiți de tine, îți dă o senzație de
putere, aș putea să spun, adică eu m -am dus acolo am făcut chestia asta și oamenilor le -a
plăcut ceea ce am făcut. Cred că procesul ăsta trebuie să fie, să ai tot timpul în minte
satisfacția lucrului bine făcut, să tragi cât mai tare, adică să nu zici mă duc să fac chestia asta
așa într -o doară, lasă -mă să te las, trebuie să tragi cât mai mult, să iasă cât m ai bine, pentru că
la final oricum ai venit acolo fară să fi plătit așa că singura ta plată va fi senzația pe care o ai
la final, iar chestia asta mie mi s -a confirmat în nenumarate evenimente unde am fost nu
mandru, extraordinar de mandru de lucrurile pe car ele -am făcut și am simțit chesti asta și în
atitudinea celor din jur, mi s -a părut că indiferent daca au fost coordonatori sau dacă au fost
simplii voluntari, până și cel mai mic a fost super satisfăcut de lucrurile făcute. Unul dintre
cele mai putern ice sentimente la avut la TED unde am fost coordonator de back stage și țin să
spun că eu nu am fost atât de entuziasmat de evenimetul în sine cât am fost entuziasmat de
oamenii care au fost cu mine și care m -au ajutat să facem ce am făcut. În momentul î n care te
duci și spui că omul ăla a plătit 400 de euro să vină să vadă un lucru pe care noi l -am făcut,
adică e o balantă care îți spune.
I: Deci cumva, rezumând ce mi -ai spus tu, munca în echipă este o calitate pe care…
V: Și munca în echipă este una dintre cele mai importante lucruri pe funcția de coordonator și
leadership contează foarte tatre și îți dai seama ce înseamnă un șef și ce înseamnă un leader
care este diferența între ei, s -ar putea să existe 10 coordonatori pentru 100 de voluntari, iar
leaderul acelor luntari să nu fie printre coordonatori, să fie pur și simplu un alt voluntar care
are o perspectivă, o percepție despre tot ce înseamnă evenimentul și atunci îți dai seama că și
tu poți ajunge acolo, adicî nu o ierarhie, eu mă duc acolo dar nu o să ajung niciodată sus. Nu,
pentru că eu pot să spun că am ajuns pe anumite poziții mai înalte întodeauna gândindu -mă
când eram simplu voluntar că se poate, pot face chestiile astea.
I: Vorbeai mai devreme despre responsabilitate și despre cum ai evlo uat tu în timp cu ajutorul
voluntariatului. Aș vrea să îmi spui acum lucrurile pe care ți le -ai însușit tu…

64
V: Lucrurile pe care mi le -am însușit. O alegere care nu pot să spun că a fost defectuoasă
pentru că am învățat lucruri din chestia asta a fost de a mă duce să studiez managementul și
chestia asta avnit în urma voluntariatului pentru că eu mi -am dat seama că ceea ce înveți într –
un voluntariat se poate aplica la fel de bine într -un job, într -o corporație, la fel de bine într -un
cadru formal, iar expe riențele pe care le -am avut în anul dinaintea studiilor de management
mi-au pus în gând ideea de a mă duce și a fce studii intr -un domeniu organizatoric și asta e,
cred, un lucru p care mi l -am însușit, nu zic că nu am învățat, am învățat extraordinar de m ulte
și de la management, dar cred că cel mai important este faptul cî îți clarifică anumite alegeri,
îți dă posibilitatea de a vedea mai multe domenii, de a spune asta îmi place, asta nu îmi place,
asta vreau să fac, asta nu vreau să fac. Îți dai seama pe ce ești bun de exemplu s -ar putea să
ajungi la departamentul de logistică în care să nu te descurci și spui că sunt prea multe chestii,
nu sunt în stare să le organizez, dar s -ar putea să ajungi la un departament de PR și să spui că
îți place publicitatea enorm, mă descurc, mă pricep.
I: Cumva îți organizează viața, cumva te îndreaptă către direcția în care tu te -ai putea descurca
cel mai bine.
V: Îți trasează o hartă.
I: Cu lucruri la care ești bun și lucruri la care ești mai puțin bun.
V: Exact, da!
I: Lucruri pe care le poți dezvolta în timp…
V: Nu ai cum să spui că ești bun la toate, nimeni nu e bun la toate, dar din voluntariat îți dai
seama la ce ești bun și lucrurile la care nu ești bun, nu sunt bun, nu fac chestia asta.
I: Îmi spuneai mai devreme despre conferința TED care a ieșit foarte bine datorită echipei tale
și cî tu ai avut o satisfacție imensă, nu datorită conferinței în sine ci datorită muncii de echipă
de acolo. Poți să îmi dai și alte expemple de reușite pe care le -ai avut împreună cu e chipa ta?
V: Nu a fost o echipă cu care am venit eu personal, a fost o echipă aleasă aleatoriu și
rămânând pe exemplul cu TED, în momentul de față am la activ 3 conferințe TED organizate.
Prima mi s -a părut absolut genială, iar la urmatoarele două am văzut că oamenii din echipa de
organizare, efectiv voluntari au venit cam aceeași. De ce? Pentru că le -a plăcut. Alte
experiențe care mie mi s -au părut ca au ieșit absolut superb, am avut un schimb de experiență

65
în Lituania, cu fetele de acolo, eu am fost team leaderul echipei și mie mi s -a părut că ăla a
fost un schimb de experiență extraordinar tocmai pentru că organizatorii ne -au dat nouă, team –
leaderilor, posibilitatea de a veni cu activități pentru program și atunci am simțit că echipa
României a avut un i mpuls foarte puternic în a ieși activitățile echipei super ok și chiar s -a
văzut că la final lumea era extraordinar de entuziasmată și pentru seara culturală și pentru
activitățile pe care le -am desfășurat, ne -am distrat enorm, am învățat o gramadă de lucr uri, am
fost super prieteni. Chestia asta s -a întamplat acum 3 ani de zile și încă comunicăm cu cei de
peste țară.
I: Pentru că vorbeam la început că tu faci voluntariat de 6 ani, aș vrea să îmi spui de ce nu te –
ai oprit, cum a crescut în timp motivația t a de a face voluntariat?
V: Cu cât te dezvolți mai mult, mie mi se pare că există o poziție pentru fiecare individ la
orice vârstă în voluntariat. Ești tânăr, ești în liceu, nu știi multe, te duci ca simplu voluntar,
înveți de la alții, în momentul în care ești mai învățat îți permiți să ajungi coordonator, vezi că
lucrurile merg cum trebuie și de aici goes on and on. În momntul în care o să ajung pe la 40 de
ani cu siguranță că o să fac voluntariat în continuare, dar pe alte funcții sau probabil că și
voluntar normal pentru că nu văd de ce nu atâta timp cât am ceva de învățat, dar o dată cu
creșterea în vârstă iți cresc și dorințele și eu consider că în voluntariat există o poziție pentru a
satisface orice dorințî și nevoie.
I: Și pe tine ce anume te -a moti vat să continui?
V: Eu cred că am găsit o motivație în fiecare asociație în care am participat, cred că am găsit
câte o motivație specifică în fiecare program la care am participat. Spre exemplu programele
internaționale de schimb. Motivația principală, că lătorești, vezi lucruri, cunoști oameni noi.
Voluntariatele locale sunt ori, adică le -am desfășurat ori prin faptul că m -a motivat super tare
ideea de a dezvolta comunitatea locală, ori pentru că mi s -a părut că atâta timp cât eu pot ajuta
cu un lucru pe c are eu l -am învățat sî -l predau altora, este un lucru senzațional ca și ei să
învețe de la tine. Faptul că eu mă duc la Izvoarele, un sat de la Vălenii de Munte pe mine mă
motivează foarte tare faptul că adolescenții de acolo, cam asta e vârsta cu care se lucrează, au
același potențial probabil cu cei din mediul urban doar că nu au aceleași oportunități și atunci
eu în momentul în care pot oferi o oportunitate mă simt cel puțin obligat să o fac .

66
I: Vorbim din nou despre responsabilitate. Aș vrea să te înt reb pe final dacă ai fi dispus să
discuți cu tineri sau cu oameni mai în vârstă despre voluntariat și să îi motivezi să înceapă
această activitate?
V: Bineînțeles, mie mi se pare propaganda voluntariatului un lucru extraordinar. Cum armata
încearcă să își atragă câți mai mulți soldați așa și voluntariatul ar trebui să -și atragă câți mai
mulți participanți și anume în momentul în care vezi că un om e închis, că un om nu discută
poate atât de mult cât ți -ai dori tu să discute, eu consider că voluntariatul l -ar ajuta foarte mult
și știu că cea mai importantă frică în rândul adolescenților e frica de scenă și public speeaking
și cred că voluntariatul ajută probabil mai mult ca orice alt domeniu în ceea ce privește frica
respectivă. Și atunci asta este un lucru care merită impărtașit și celorlalți, fie că ai 60 de ani,
16 ani, 26, 36, nu contează.
I: Eu îți mulțumesc pentru timpul acordat!
V: Cu mare plăcere!

67
INTERVIU 5
O.
I: Aș vrea să îmi spui pentru început câteva detalii despre tine în ceea ce privește persoana ta
și activitățile pe care le desfășori. Aș vrea să îmi spui ce vârsta ai, studiile pe care le urmezi și
dacă este cazul un job.
O: Am 19 ani sunt studentă în anul I la medicină la Carol Davila în București. Nu am niciun
job, doar facu ltatea.
I: Facultatea asta îți ocupă tot timpul și nu îți permite să ai și un job. Bun, și în afară de asta ce
alte activități desfășori?
O: Păi, în timpul sesiunii nu desfășor nimic altceva, dar în general îmi place să mă implic în
tot felul de proiecte, în special în cele de voluntariat. Îmi plac în special lucrurile care vizează
copiii. Copiii inclusiv până la vârste de liceu. M -am implicat recent într -un proiect care se
numea Rămâi negativ și am mers prin licee și le -am explicat, nu era vorba despre edu cație
sexuală, ci era mai mult despre boli, dar a fost o abordare în a aduce la cunoștiință copiilor
mai mici decât noi mai multe metode contraceptive și în special ce se poate întâmpla în caz că
au contacte sexuale neprotejate, și lucruri de genul.
I: Îmi spuneai înainte să începem interviul și mi -ai spus și acum că desfășori activități de
voluntariat și că te pasionează treaba asta. Aș vrea să îmi spui ce anume te -a îndreptat către
această activitate și dacă a fost cineva care te -a îndrumat sau te -a deter minat?
O: Păi, pentru început, cel puțin la noi la facultate avem societatea de studenți care aduce
foarte multe proiecte și ne îndrumă foarte mult să ne implicăm în foarte multe proiecte. Aceste
proiecte fiind de o diversitate foarte largă. De exemplu și acasă mama mea mă indrumă să mă
implic în diferite lucruri și pe lângă faptul că diplomele te ajută foarte mult, de exemplu dacă
ai nevoie să aplici la un stagiu în străinătate sau pentru o bursă îți trebuie neapărat să ai
diplome de voluntariat. Dar și pe ntru faptul că implicându -te în foarte multe lucruri de genul
ăsta cunoști foarte mulți oameni noi, trebuie să te descurci cu foarte mulți oameni noi, să
dezvolți o echipă, să înveți să vorbești, să te descurci în situații practice și pe lângă facultate
voluntariatul este o chestie practică în care nu stai cu cartea în mână ca să înveți și trebuie să
faci ceva efectiv și tot așa.

68
I: De cât timp faci voluntariat și aș vrea să îmi spui care este scopul tău în această activitate?
Mi-ai spus ceva mai devreme, d ar aș vrea să…
O: Voluntariat în sensul pe bune al asociației și așa, am făcut mai mult de anul acesta, de când
a început facultatea în octombrie…
I: Da…
O: Și scopul e, tocmai eu fiind la medicină am încercat să mă implic în multe voluntariate cu
chestii practice. De exemplu cum a fost și proiectul acesta cu Donează sânge, vedem pe lângă
interacțiune și așa vedeam efectiv cum se palpează o venă, cum faci chestii practice. Scopul e
fix acesta, să înveți să te descurci, să colaborezi cu diferiți oameni , te maturizează.
I: Deci e o chestie la nivel personal.
O: E o chestie de dezvoltare personală.
I: Bun, am înteles. Te -aș ruga să îmi spui acum câteva lucruri despre organizația sau
organizațiile pentru care faci voluntariat, activitățile concrete pe care le-ai desfășurat în cadrul
acestor voluntariate și dacă știi cam câți membrii au organizațiile pentru care…
O: Așa, proiectele noastre de voluntariat ne sunt aduse de către Societatea Studenților de
Medicină București – SSMB care are foarte mulți membri i, undeva la…nu știu să zic
acum…ideea este că sunt foarte mulți și proiectele concrete în care am fost…a fost proiectul
Rămâi negativ în care am fost în liceu și vorbeam cu oameni și așa, proiectul Donează sânge
în care am colaborat inclusiv cu Cent ru de transfuzii cu doctori pe bune și făceam chestii pe
bune. Am mai participat la organizarea simulării pentru admitere la medicină care este cel mai
mare proiect al nostru și au fost foarte multe chestii organizatorice.
I: Și ce ai făcut acolo?
O: Păi a m organizat efectiv, am aranjat sălile, am supravegheat elevii în timpul simulării, am
corectat lucrări, am introdus note în baza de date care e amplă.
I: Am înțeles. Până acum mi -ai spus că ai desfășurat activități de voluntariat în cadrul
facultății, că îți place să faci voluntariat pentru copii în general. Aș vrea să te întreb în ce alte
domenii ți -ar mai plăcea să faci voluntariat, in afară de medicina, copii, de…

69
O: Ok, păi, mi se par foarte interesante voluntariatele care se bazează pe dezvoltarea p ersonală
și psihologică a individului, adică știu că sunt anumite voluntariate în care se merge de
exemplu la case de copii sau la centre din acestea pentru copii mai săraci care au avut o viață
mai grea și care vor să învețe și tu te duci și îi mai ajuți la matematică la romană sau mi se par
foarte interesante, deși nu știu dacă intră la voluntariate, schimburile de experiență cu alte
școli.
I: Doar cu tineri ti -ar plăcea să lucrezi?
O: Nu neapărat, dar ăsta a fost până acum obiectul de interes și cam la a stea am avut acces.
I: Și dacă ai avea acces și în alte direcții, unde te -ai duce?
O: Am mai făcut activități de voluntariat în liceu, de exemplu de reabilitare a parcurilor
publice, am fost în grădina botanică…
I: A! de mediu.
O: Da, de mediu, care mi s -au părut foarte interesante sau…
I: Dar nu neapărat ce ai făcut, ci ce ți -ar mai plăcea să faci, în afară de cele cu copii sau…
O: Da știu, la astea de mediu m -am gândit, mi s -ar părea foarte draguț să… mai sunt proiecte
de voluntariat pentru reabilitare de case vechi, tot la fel de mediu sau mi se mai par foarte
interesante proiectele culturale, de exemplu există diferite voluntariate la teatre, am o prietenă
care a facut voluntariat la Festivalul Enescu și asta mi s -a părut foarte interesant.
I: Deci zici tu că mediu și cultura ar fi domenii în care ți -ar plăcea să activezi. Bun, aș vrea să
îmi spui cum vezi din punct de vedere personal activitatea de voluntariat și dacă aceasta te -a
ajutat și cum ai evoluat?
O: Din punct de vedere personal ac tivitatea de voluntariat te dezvoltă pe tine în primul rând,
adică probabil cu toții trecem în primul rand, când te gândești „da mă, mă duc eu acolo și sunt
singur și nu am niciun prieten cu mine și ce fac și cum mă descurc” și este mare lucru să treci
peste blocajul ăsta, îți dă o anumită responsabilitate a ta. Deci ce mai era?
I: Atât, cum ai evoluat? Ai spus că te -a dezvoltat personal, deci e în regulă. Pentru că mi -ai
spus că ai făcut diverse activități de voluntariat anul acesta, m -ar interesa să știu așa, din ce ai

70
observat că ar fi bun sau mai puțin bun, să îmi spui care sunt calitățile și modul de
comportament al unui voluntar din punctul tău de vedere?
O: Păi un voluntar în primul rând trebuie să se comporte foarte foarte profesionist și serios
adică chit că nu faci ceva wow, de exemplu am avut voluntariate care includeau animale,
adică nu ceva atât de serios, dar mi se pare că trebuie să te comporți foarte profesionist. Să fii
friendly.
I: Aha, am înțeles, aș vrea să îmi spui care este cel mai impor tant/importante lucruri pe care ți
le-ai însușit de când faci voluntariat? Mi -ai spus că te -a ajutat pe plan personal.
O: Da, probabil curajul de a mă descurca singură, de a -mi asuma că trebuie să fac o chestie ,
trebuie să comunic cu oamenii ăia, ar ma fi și ce mi -am mai însușit pe plan profesional ca să
zic așa, la facultate în momentul în care activezi în ceva de genul ăsta, pe langă faptul că
cunoști foarte mulți oameni, foarte mulți studenți mai mari, lumea începe să îți acorde anumite
credite, ceva re spect, dă bine și chestiile astea trebuie controlate până la un punct, dar te simți
bine, te simți…
I: Am înțeles, spuneai mai devreme despre faptul că trebuie să fii serios, aș vrea să te întreb
acum care este cel mai important lucru în munca de voluntr iat, pe lângă…
O: Mi se pare că cel mai important lucru în momentul în care faci voluntariat este să îl faci
pentru alții și nu pentru tine. Pentru că dacă te duci acolo doar pentru că îți trebuie ție o
diplomă, nu mi se pare că e motivație bună. Deși te ajută foarte mult și e foarte important
pentru noi la vârsta asta.
I: Ar trebui să nu uităm de partea socială, să înțeleg?
O: Exact, de partea socială.
I: Revin la ce mi -ai spus tu, că ai facut diverse voluntariate de -a lungul timpului, aș vrea să te
întreb (probabil ai lucrat cu diverse echipe), care au fost cele mai importante reușite pe care
le-ai avut cu echipele în care ai lucrat?
O: Cele mai importante reușite, de exemplu, în momentul în care am fost la voluntariatul
pentru Donează sânge și aveam gri jă ca toată lumea să se simtă bine, oamenii când plecau de
acolo, deși nu ne cunoșteau veneau și ne căutau și ne mulțumeau, deși noi nu făceam mare
lucru în afară de a le da ceva de mâncare sau apă, numai că modul în care ne comportăm,

71
prietenos și cu grij ă, se simțeau bine, se simțeau îngrijiți, apreciau chiar dacă erau oameni de
40 de ani și noi aveam 19. O altă chestie ar fi tot la voluntariatul ăsta, pentru promovare am
mers și am împărțit flyere în parc, lucru pe care nu îl mai făcusem înainte și ne -a trebuit mult
curaj să mergem la oameni pe stradă și să vorbim cu ei. Ne -am simțit foarte bine în momentul
în care am văzut că oamenii chiar veneau și ziceau „Uite! De la ea am aflat”.
I: Faci de un an voluntariat, mi -ai spus despre faptul că te -a ajutat pe tine pe plan personal și
că te ajută și cu facultatea, că ai dobândit respect și diplome, dar că i -ai ajutat și pe alții și că
asta te -a făcut să te simți bine. Aș vrea să îmi spui cum a crecut în timp motivația ta de a face
voluntariat?
O: Motivația mea a fost în primul rând că m -am simțit eu bine, că am reușit să fac lucrul ăsta,
că vedeam că oamenii apreciază, că vedeam că îmi făceam foarte mulți prieteni noi și foarte
multe cunostiințe, cam asta.
I: Pe final, vreau să te întreb dacă ai fi dispusă să di aloghezi cu tineri sau cu oameni maturi
pentru a -i motiva să facă voluntariat?
O: Bineînțeles!
I: Da? De ce?
O: Pentru că mi se pare o experiență foarte frumoasă pe care toată lumea ar trebui să o aibă și
în fața căreia nu ar trebui să fim reticenți și ști u că sunt mulți oameni cărora le e frică să
vorbească în public, să iasă din zona lor de confort, numai că, cele mai frumoase experiențe le
ai când ieși din zona ta de confort.
I: Mulțumesc pentru timpul acordat!

72
INTERVIU 6
S.
I: Aș vrea să îmi spui pentru început câteva detalii despre tine, ce vârstă ai și ce studii urmezi?
S: Am 16 ani, sunt la liceu în clasa a10 -a, la Sf. Sava.
I: Îmi spuneai înainte să începem interviul că desfășori activități de voluntariat și aș vrea să
îmi spui ce te -a îndrepta t sau determinat să faci asta?
S: Eu am vrut de la început să merg la voluntariat, în principiu pentru diploma pe care o iau la
final și mai departe la facultate gândindu -mă că m -ar ajuta în viitor.
I: Bun, îmi poți spune de cât timp faci voluntariat?
S: Sunt membru activ la Intercat Ateneum, anul ăsta m -am înscris, iar în vară voi participa ca
și animator voluntar la Asociația Prietenii Tăi.
I: Am înțeles, deci de un an faci voluntariat, care e scopul tău în afară de diploma de
voluntariat? Ce îți dorești pe viitor de la aceste activități de voluntariat?
S: Păi până acum mi -a plăcut pentru că mi -am făcut și prieteni și am și cunoscut foarte multe
persoane și m -a ajutat foarte mult personal pentru că m -a ajutat să mă organizez, lucru care
mă va ajuta și în viitor.
I: Aș vrea să îmi spui câteva lucruri despre organizația pentru care faci tu voluntariat, mi -ar
plăcea să știu activitățile concrete pe care le desfășori tu ca voluntar acolo.
S: Interact Ateneum este un ONG, pentru tineri cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, strict
liceeni, a fost înființat acum 2 sau 3 ani, deci este destul de nou. Suntem împărțiți pe grupe și
organizăm noi evenimente, tot ce facem e făcut de noi.
I: Bun, deci tu defășori activități pe partea de organizare, să înțeleg? Și ce fel de activități
aveți voi?
S: Primul meu eveniment a fost un concert Maraboo, iar banii strânși i -am donat unei fundații
de sport.
I: Super! Deci ativitățile pe care le desfășoara ONG -ul pentru care faci voluntariat sunt cumva
în zona de sport, nu?

73
S: Nu ne apărat, noi organizăm evenimente în orice domeniu vrem, iar banii strânși trebuie să
îi donăm cuiva. Spre exemplu altă grupă a organizat un vernisaj cu poze, iar banii au fost
donați centrului de copii orbi.
I: Am înțeles. Deci până acum ai desfășurat acti vități de voluntariat în zona asta de strângere
de fonduri și evenimente pentru oameni mai puțin norocoși. Ți -ai dori să desfășori și alte
activități de voluntariat în alte domenii?
S: Nu m -am mai gândit să fiu sinceră, dar sunt deschisă la noi oportunităț i, adică cum am aflat
despre Asociația prietenii tăi m -am înscris.
I: Cum vezi tu activitatea de voluntariat? Cum te -a ajutat să evoluezi?
S: Am învățat cum să lucrez și cu alte persoane, cum să ne coordonam împreună, în grup,
lucrul în echipă și ne -am împ ărțit fiecare responsabilități anume, bine, am avut și diverse
probleme, dar până la urmă a ieșit bine.
I: Îmi spuneai că sunteți împărțiți pe echipe și că fiecare echipă are ceva de făcut. Mă gândesc
că probabil i -ai observat pe colegii tăi, îmi poți spun e ce calități și mod de comportament ar
trebui să aibă un voluntar?
S: Păi în primul rând nu ar trebui să își dorească el să iasă în față, să nu câștige el sau să aibă
un profit. Să fie devotat pentru ceea ce face. Adică am avut niște colegi care s -au retr as când
au aflat că ei nu ies cu nimic în caștig în afară de diploma de la final. Și să știe să lucreze cu
alte persoane.
I: Deci să știe să lucreze în echipă și să facă asta pentru alții nu neapărat pentru el…
S: Da, știind că îi ajută pe ceilalți.
I: Am înțeles. Aș vrea să îmi spui care este cel mai important lucru în munca de voluntariat?
S: Cred că important este să faci asta din placere și să fii responsabil.
I: Aș vrea să îmi spui care sunt cele mai importante lucruri pe care le -ai învățat de când f aci
voluntariat?
S: Înainte să mă apuc de voluntariat, nu prea mă descurcam să lucrez și cu alte persoane, îmi
plăcea să știu că lucrurile sunt făcute de mine și doar de mine și să nu fiu bruiată de ceilalți și
am învățat să îi las și pe ceilalți să își fa că fiecare partea lui și să nu mă mai bag peste ei.

74
I: Ca să rezumăm, ai învățat lucrul în echipă.
S: Da, da!
I: Îmi spuneai că voi ați realizat diferite evenimente, aș vrea să îmi spui care au fost cele mai
importante reușite pe care le -ai avut cu echipa ta?
S: Cred că al doilea evenimet unde am strâns destul de mulți bani, care au fost donați unei
case de copii de lângă București. A fost un vernisaj de pictură unde au venit foarte multe
persoane, adică a fost foarte reușit. Au fost multe persoane care au cumpărat deși tablourile au
fost foarte scumpe, eu nu credeam că o să iasă atât de bine, dar am strâns extrem de mulți
bani.
I: Super! Mi -ai spus la început că tu ți -ai dorit să faci voluntariat și mi -ar plăcea să știu cum a
evoluat în timp motivația ta de a face asta?
S: Cum spuneam la început m -a motivat faptul că o să primesc o diplomă care mă va ajuta pe
viitor la facultate, dar am decoperit că îmi și place să fac lucruri pentru alții, să mă implic, să
simt că fac parte din ceva.
I: Pe final, aș vrea să îmi spui dacă ai fi dispusă să dialoghezi cu tineri sau cu persoane mature
pentru a le motiva să facă voluntariat?
S: Da, am și făcut asta, de exemplu la taberele la care o să merg în vară, mi -am luat și
prietenii. Inițial au fost reticenți, dar până la u rmă au văzut că este ceva benefic și pentru ei.
I: Îți mulțumesc că ai acceptat să stai de vorba cu mine

75
INTERVIU 7
E.
I: Pentru început aș vrea să îmi dai câteva detalii despre tine: vârsta, studiile pe care le urmezi
și ce activităti desfăsori în prezent.
E: Am 17 ani, sunt elev în clasa a 11 -a și desfășor activități de voluntariat pentru Asociația
Tandem care se ocupă de oamenii cu dizabilități.
I: Bun, aș vrea să îmi spui ce anume te -a îndreptat către activitatea de voluntariat, cine te -a
inspira t sau determinat?
E: Păi cred că este o chestie din familie. Mama mea este o persoană foarte activă care se
implică în general să îi ajute pe alții, să strângă fonduri pentru cei săraci, să ajute și eu am
crescut așa și mi -am dorit să pot aduce și eu zâmbe te pe fețele celor din jur și pentru că mă
ajută pe mine pe plan personal și mai primesc și o diplomă.
I: Deci inspirația ta a venit din familie…
E: Da, cam așa.
I: De cât timp faci tu voluntariat și care este scopul tău în această activitate?
E: Păi, cu mva, fac voluntariat de mic, am ajutat și eu de câte ori am putut. Scopul…nu știu, aș
vrea să mă dezvolt personal și să îi pot ajuta și pe alții, să schimbăm cumva lumea în care
trăim, să fie un mediu mai tolerant.
I: Îmi spuneai pe la începutul interviu lui că faci voluntariat pentru o asociație care se ocupă cu
persoane cu dizabilități. Îmi poți spune câteva lucruri despre organizație și activitățile concrete
pe care le desfășori?
E: Organizația are mai multe programe pentru diverși oameni, de exemplu pe ntru copii, dar și
pentru oamenii mari. Eu am participat la câteva cursuri de dans speciale pentru copii cu
deficiențe de vedere și am ajutat și la organizarea unui evenimet pentru oamenii cu dizabilități
pe biciclete Tandem.
I: Tu lucrezi cu oamenii cu di zabilități acum, îți dorești să desfășori activități de voluntariat și
în alte domenii?

76
E: Da, mi -ar plăcea să lucrez cu oamenii pentru o societate mai bună și mi -ar plăcea să mă
implic și în voluntariate bazate pe cultură, am înțeles că poți să faci la diferite evenimente de
genul voluntariat.
I: Am înțeles, cum vezi din punct de vedere personal această activitate, ai evoluat?
E: Cred că voluntariatul e un lucru bun, nu știu, am învățat să fiu mai atent și la problemele
altora decât ale mele, să fiu mai organizat și să fiu mai responsabil, cred că asta.
I: Aș vrea să îmi spui ce calități și mod de comportament ar trebui să aibă un voluntar?
E: Pai cred că e important să își dorească să facă asta, să fie deschis, să vrea să învețe. Nu știu,
poate să…nu ș tiu să nu renunțe ușor. Cam asta.
I: Spunându -mi lucrurile astea, care este cel mai important lucru în munca de voluntariat?
E: Cel mai important lucru…perseverența, nu știu, de multe ori lucrurile nu merg așa cum vrei
și sunt multe obstacole, dar cred c ă nu trebuie să renunți la prima greșeală sau nereușită,
trebuie să mergi înainte pentru tine și pentru oamenii care depind de tine.
I: Am înțeles, aș vrea să îmi spui care sunt cele mai importante lucruri pe care ți le -ai însușit.
E: Cele mai importante.. .nu știu, am devenit mai responsabil și mi -am dezvoltat și calitățile de
management, mă gândesc aici la gestionarea situațiilor, e greu uneori să lucrezi cu astfel de
persoane.
I: Îmi spuneai pe la începutul interviului că ai participat la cursuri de dans pentru copiii cu
dizabilități și că ai organizat evenimente, îmi poți spune care au fost cele mai mari reușite pe
care le -ai avut cu echipa ta?
E: Da, când am făcut cursurile de dans, deși eram puțin reticenți pentru că nu știam cum vor
reacționa copiii sa u cum să vorbim, să ne comportăm cu ei a ieșit totul super. Mergem de două
ori pe săptămână la ei și noi voluntarii trebuia să dansăm cu ei, să îi ajutăm să se coordoneze,
să simtă și la final dupa 2 luni au fost foarte triști că se termină. La început mul ți dintre ei erau
speriați pentru că nu vedeau și nu aveau încredere, dar lucrând cu ei am devenit prieteni și ei
s-au relaxat și a fost e evoluție wow pentru ei, se mișcau, dansau.
I: Sună grozav! Te -am văzut entuziasmat de ceea ce ai făcut și aș vrea să îmi spui cum a
evoluat motivația ta de a face voluntariat în timp.

77
E: Nu știu, eu am crescut cumva cu asta, a fost ceva din interior, dar atunci când am văzut că
eu pot să aduc o schimbare în viața altora și că am și eu niște beneficii, că invăț lucruri ș i
primesc și niște diplome eventual, mi -am dorit să fac mai mult.
I: Așa pe final aș vrea să îmi spui dacă ai fi dispus să motivezi și alți tineri sau chiar persoane
mature să facă voluntariat?
E: Pai da, cred că, știi că toată lumea spune că nimic nu merg e cum trebuie și cred că dacă ai
face asta voluntar ai putea să schimbi ceva.
I: Îți mulțumesc pentru timpul acordat și pentru raspunsuri.

78
INTERVIU 8
Z.
I: Pentru început am să te rog să îmi dai câteva detalii despre tine în ceea ce privește persoana
ta și activitățile pe care le desfășori. Aș vrea să știu vârsta pe care o ai, studiile pe care le
urmezi și dacă este cazul un eventual job.
Z: Am 19 ani, sunt studentă în anul I la facultatea de Sociologie și Asistența Socială, în
domeni ul de studii sociologie cu specializare în antropologie. De asemenea, în asociația de
studenți de la noi din facultate sunt secretar general și pe lângă asta desfășor activitate de
voluntariat în cadrul asociației Youth Voice ca director adjunct. Câteva de talii despre mine:
sunt o fire comunicativă, îmi place să cred că sunt organizată, deși uneori o cam dau în bară,
îmi place foarte mult să stau cu oameni în jurul meu, să comunic cu ei. Pentru mine
voluntariatul reprezintă și un mod de viață tocmai de asta aș putea zice că este ceva ce mă
caracterizează, să fiu voluntar.
I: Aș vrea să îmi spui acum ce te -a îndreptat către activitatea de voluntariat și dacă a fost
cineva care te -a inspirat sau determinat.
Z: E greu de zis pentru că prima mea activitate ca vo luntar a fost când aveam 3 ani, eram la
turneul de tenis și mama mea lucra pentru o fundație pentru a ajuta copiii institutionalizați și
stăteam pe acolo și decât să mă plictisesc să stau degeaba am început să adun chestiile de pe
mese și apoi an de an, am avansat de la strâns mese, la vândut prajituri și făcut de cafea până
în punctul în care mă ocupam de acte la finalul zilei alături de persoanele angajate. Apoi s -au
inspirat de la mine, presupun, și au mai chemat și alți voluntari, așa că am fost oarecu m
coordonator de echipă, deci aș putea spune că pentru mine nu a fost ceva anume care m -a
inspirat decât…
I: O conjunctură presupun și cumva mama ta a fost o punte de legatură între…
Z: Da și a fost de acord și fiind așa o persoană mai nonformală, să z icem.
I: Și te -a susținut în toată povestea asta.
Z: Întodeauna m -a susținut în tot ce înseamnă activitatea de voluntariat.
I: Am înțeles, aș vrea să îmi spui acum, te rog, de cât timp faci voluntariat, bine de la 3 ani…

79
Z: Bine, e impropriu spus…
I: Și de asemenea care este scopul tău în această activitate?
Z: Când eram mai mică și lumea mă întreba chestia asta, de ce, ce scop ai, îmi placea să
glumesc și să fac o scenă de miss univers și spuneam că vreau să fac o lume mai bună. Într -un
fel da, e adevă rat, dar în alt fel să fiu un intermediar pentru vocea oamenilor din spate care nu
pot să își expună părerile, nu pot să zic că mă interesează prea mult ce crede lumea despre
mine atâta timp cât știu că este corect ce fac.
I: Și de cât timp faci voluntaria t în mod conștient?
Z: În mod conștient și serios aș zice din clasa a 3 -a – a 4-a de la 9 -10 ani, cam așa.
I: Și îmi poți povesti mai multe lucruri?
Z: Da, am început prin a participa în Consiliul Elevilor, în generală, am ținut -o așa, în paralel,
în fiec are vară când era respectivul turneu de tenis pe care l -am menționat mai devreme eram
prezentă trup și suflet. Îmi amintesc un an, eu am niște probleme cu genunchii, trebuia să mă
opereze și voiau chiar în săptămâna aia și am zis nu, când se termină turneu l, discutăm după.
I: Ai fost foarte determinată.
Z: Da, pentru mine chestia asta, absența acelei saptamani, reprezenta, nu știu, depresie, pur și
simplu, nu mă duceai acolo, nu stăteam de dimineața de la 8 până la 1 -2 seara nu mă simțeam
om.
I: Am înțeles , ce alte tipuri de voluntariat…
Z: Alte tipuri de voluntariat, da, în cadrul aceleiași fundații mergem vara, primăvara, de fapt
mereu plecam o săptămână să ajut la creerea de ornamente care ulterior erau vândute pentru
strangere de fonduri, tot pentru c opiii institutionalizați și ulterior după ce acea fundație s -a
transformat din pentru copii, pentru vârstnici am continuat de asemenea să lucrez cu
vârstnicii, să mai facem poate niște activități informale. Cam o lună în fiecare vară mergeam
acolo și făcea m activități cu copiii. Pe lângă asta am fost coordonator de echipă pentru un
voluntariat de o lună de zile la Scoala Sf. Maria pentru copii cu deficiențe de vedere, am fost
în campanii de strangere de fonduri pentru o scoală pentru copiii cu deficiențe de auz, iar apoi
în clasa a 9 -a mi s -a luminat viața când am aflat de Youth Voice și am intrat. Am început prin
a fi voluntar și am participat la campanii, ulterior am ajuns la crearea de campanii, ca apoi în

80
clasa a 11 -a să devin oarecum facilitatorul noulu i grup de acțiune pe care l -am întemeiat
alături de o prietenă, ca în prezent să fiu director adjunct și membru fondator al asociației.
I: Am înteles, mi -ai povestit că ai făcut voluntariat în mai multe organizații până în momentul
de fața și aș vrea să îm i spui acum, în afară de organizația Youth Voice despre care mi -ai
povestit, dacă mai faci voluntariat și pentru alte organizații și care sunt domeniile de lucru ale
acestora?
Z: Ok, păi fac voluntariat în asociația de studenți de la facultate. Scopul asoc iației este
reprezentarea studențească, până ieri am fost membru în departamentul de cercetare și
statistică unde activăm pe partea de creere de chestionare, implementare și analiză. A fost o
experiență care m -a format și m -a ajutat foarte tare și în privi nța facultății. Ieri m -am decis să
fac parte și din consiliul director, mă rog, cu câteva zile înainte, dar ieri am candidat ca
secretar general, am și luat candidatura.
I: Felicitari!
Z: Și acum mă voi ocupa pe partea de ce înseamnă documentare, comunicare internă,
imaginea pe care o va prezenta asociația.
I: Îmi poți spune, de asemenea, activitățile concrete pe care le desfășori tu pentru asociația
Youth Voice? Mi -ai povestit ce faci în consiliul…
Z: Director de la ASAS. Am putea spune că tot n oi, Consiliul director facem cam de toate, de
la imagine, la marketing, scriere de proiecte, mergem în proiecte, suntem un pic de superman,
facem din tot ce se poate face.
I: Mi -ai povestit mai devreme că ai făcut voluntariat pe partea sportivă, îmi povest eai despre
turneul de tenis, mi -ai spus că ai lucrat cu oamenii bătrâni, cu dizabilități, cu tinerii
deasemenea și vreau să te întreb acum care ar fi domeniile în care ți -ai mai dori să faci
voluntariat, dacă ți -ai dori să încerci și altceva pe viitor?
Z: Da, chiar am ales să fac și o mică prostie, aș putea spune, nu știu cât de corect este să fac
practică dublă la facultate și să lucrez și puțin în domeniul intercultural. Tocmai de aceea voi
pleca două săptămâni la asociația Curba de Cultura, din Izvoarele , județul Prahova și înca nu
știu concret , știu că vom face o etnografie. Pe lângă asta, am înțeles că vom face activități cu
tinerii împreună cu voluntarii YVS. De asemenea, voi fi mentor pentru unul din cei patru

81
voluntari YVS care vor veni în țară, va trebui să îi ajut să învețe limba română, să se
obișnuiască cu cultura noastră. Pe partea asta, de abia aștept să vină momentul să încerc și de
aceea plănuiesc să rămân și în asociația Curba de Cultura, pentru că am cunoscut câțiva
oameni de la ei, îmi pla ce tipologia de voluntari YVS pe care ei îi acceptă, suntem pe același
plan oarecum.
I: Acum aș vrea să te întreb cum vezi tu, din punct ce vedere personal, activitatea de
voluntariat și aș vrea să îmi spui dacă această activitate te -a ajutat și dacă ai ev oluat?
Z: Aș spune că activitatea de voluntariat m -a creat persoana care sunt astăzi, pentru că un job
până la urmă vin și îți zice, ai de făcut asta, dar vine și o remunerație și partea materială până
la urmă pleacă. Tot ce înseamnă activitate de voluntar iat, reprezintă și ea o remunerație și un
caștig pe plan personal, pe lângă asta satisfacția ta cu viața să crească considerabil să știi că ai
ajutat pe cineva și că ai făcut ceva bine. Prin urmare, aș spune că da, m -a format și cred că la
rândul meu m -a ajutat să îi formez și pe alții și aș putea spune că, să faci voluntariat este un
câștig pentru tine și pentru comunitatea ta.
I: Povestindu -mi acum despre tine și cum te -a ajutat activitatea de voluntariat, aș vrea să îmi
spui ce calități și mod de comport ament ar trebui să aibă un voluntar din punctul tău de
vedere?
Z: Păi, să creezi voluntarul ideal este imposibil și nu va exista, pentru că orice voluntar la un
moment dat, dacă îi place la un moment dat ceva, se va implica în și mai multe, va ajunge
într-un punct de jos și va zice, eu nu mai pot, eu nu am nimic de caștigat este perfect normal
să ți se întâmple asta, dar ca să ajungi în punctul ăsta trebuie să fi o persoană comunicativă, să
poți să te adaptezi foarte ușor la orice situație, pentru că volunt ariatul nu înseamnă doar să dai
niște bilete la niște concerte sau să zâmbești și să vorbești cu niște oameni, voluntariatul
înseamnă muncă fizică, pentru că la diferite campanii nu ai oameni care să te ajute să îți care
lucrurile, trebuie să fii dispus să faci asta, trebuie să înțelegi că uneori nu vei avea de -a face cu
oameni ca tine, diferențele din punct de vedere social, educațional vor fii uriașe, să poți să
gestionezi ușor conflictele, pentru că dacă treci de etapa în care ești doar voluntar și încer ci să
coordonezi o echipă de voluntari, conflictele îți vor fi și soarele și luna, ce să mai zic, să știi să
scrii corect, pentru că vei avea de făcut rapoarte, să vorbești cel puțin o limbă străină, ideal ar
fi engleza, pentru că te -ar putea ajuta foarte mult pe viitor, să fii macar un pic organizat și o
chestie foarte importantă, pe care majoritatea voluntarilor cu adevarat implicați o uita, este să

82
nu uiți de tine, pentru că și tu ai viață personală și pentru ca să poți să te simți bine și să faci
ceea ce îți place trebuie să ai mare grijă la limita asta între partea de voluntariat și viața ta
personală să nu devină una și aceași, pentru că îți pot afecta pe plan profesional activitățile.
I: Pentru că tot mi -ai povestit acum despre comportamentul și cali tățile voluntarului, aș vrea
să te întreb care este cel mai important lucru în munca de voluntariat?
Z: Cred că cel mai important lucru în munca de voluntariat este o chestie super subiectivă,
adică din punctul meu de vedere cred că depinde și de domeniul în care activezi. Dacă mă
întrebi din punct de vedere al ASAS, aș spune că cel mai important lucru este să fii organizat
și punctual. Dacă mă întrebi prin prisma Youth Voice, aș spune că creativitatea ar trebui să
stea la baza calităților, pentru că fără u n pic de creativitate nu ai cum.
I: Mi -ai spus părerea ta despre cel mai important lucru în munca de voluntariat, aș vrea să știu
care este cel mai important lucru pe care ți l -ai însușit tu de când faci voluntariat? Îmi
povesteai mai devreme cum te -a ajut at să evoluezi.
Z: Să nu mă simt depașită de situație.
I: Mi -ai povestit că în asociațiile în care ai lucrat ai coordonat echipe și ai oameni în subordine
având în vedere că ocupi două funcții de conducere. Aș vrea să îmi spui care sunt cele mai
importante reușite pe care le -ai avut împreună cu echipele tale?
Z: Cu ehipa actuală, aș putea să spun că suntem un consiliu director, foarte mișto, din ASAS
fiindcă nu mi -am început oficial activitatea, însa în Youth Voice, pot spune că cea mai mare
reușită este că după un an de zile în care nu am activat extraordinar de mult, ar fi că avem încă
membrii dispuși să continue alături de noi și faptul că am reușit să inspirăm să creadă în noi
este cea mai importantă reușită a noastră.
I: Îmi povesteai că faci voluntaria t, chiar dacă nu în mod conștient ,de la vârsta de 3 ani și aș fi
foarte curioasă să știu ce anume a făcut să crească motivația ta, în timp, de a face voluntariat?
Z: Cred că și asta a fost un pic inconștient, aș putea spune că oamenii din spate au fost un
factor extrem de important, cunoscând atât de mulți oameni care au reușit făcând voluntariat,
a fost o chestie care m -a inspirat pe partea de, pot și eu, în același timp văzând extraordinar de
multă incompetență, m -a făcut să realizez că vreau să continui , vreau să ajung eventual
formator de voluntari, pentru că dacă nu este cineva care să te susțină, poți să furi meseria, dar

83
nu poți fura organizat și ca voluntar inițial te simți pierdut și asta poate fi un factor demotivant
și poate eu am avut și o moti vație intrinsecă, ar fi frumos să devin eu extrinsec pentru ceilalți.
I: Deci cumva motivația ta este să îi ajuți pe alții așa cum tu ai fost ajutată la rândul tău.
Z: Da, motivația mea a fost să devin un factor motivant.
I: Mi -ai povestit că lucrezi în ec hipe mari, cu oameni în subordine și aș fi curioasă pe final,
așa cum mi -ai spus și tu că vrei să devi un factor motivant, ai fi dispusă să discuți cu tineri sau
cu oameni maturi pentru ai motiva să facă voluntariat?
Z: Cu tinerii este mai ușor, dar pentru un om matur, să zicem 30+, devine dificil să se uite în
fața unui tânăr, pentru că se gândesc, de ce îmi iese un copil în față, pentru că până la urmă, eu
în ochii lor sunt un copil și aș putea spune că munca cu oamenii adulți este mult mai dificilă,
dar dacă îți iese, satisfacția este enormă.
I: Deci ai fi dispusă?
Z: Categoric, accept orice fel de provocare!
I: Îți mulțumesc pentru timpul acordat!
Z: Mulțumesc și eu!