Miscellaneous Contabilitate Files 803 [606952]

UNIVERSITATEA TEHNIC Ă “GHEORGHE ASACHI ” DIN IAȘI
APLICAREA STANDARDELOR
INTERNAȚIONALE DE
CONTABILITATE ÎN ROMÂNIA
STUDII DE CAZ

Asist. Dr. SÎRBU FLORENTINA

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
2 CUPRINS
1 Etapele aplicării standardelor internaționale de contabilitate în România ………………….. 3
1.1 Primul an de aplicare a IAS ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
1.1.1 Transpunerea soldurilor conturilor din balanța de verificare ………………………….. …….. 4
1.1.2 Ajustări generate de aplicarea pentru prima dată a IAS ………………………….. ……………. 6
1.2 Aplicarea efectivă a standardelor internaționale de contabilitate. Studii comparative 14
1.2.1 Politici privind imobilizările corporale ………………………….. ………………………….. ……. 14
1.2.2 Politici privind imobilizările necorporale ………………………….. ………………………….. …. 37
1.2.3 Politici și opțiuni contabile privind stocurile ………………………….. …………………………. 47
1.2.4 Aplicarea IAS 29 în România ………………………….. ………………………….. …………………. 65
1.2.5 Retratarea capitalurilor proprii ………………………….. ………………………….. ……………….. 73
1.2.6 Retratare subvenții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 78
1.2.7 Retratarea activelor imobilizate necorporale ………………………….. …………………………. 79
1.2.8 Retratarea activelor imobilizate corporale ………………………….. ………………………….. … 82
1.3 Concluzii privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România 99
2 Aplicarea directivelor europene în contabilitatea românească ………………………….. ……. 103

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
3 1 Etapele aplicării standardelor internaționale de contabilitate în
România

1.1 Primul an de aplicare a IAS

În primul an de aplicare a IAS (anul 2000, deoarece firma a fost cuprins ă în lista –
anexă a OMFP 94/20001) situațiile financiare s -au întocmit conform Regulamentului Legii
Contabilității nr. 82/1991, aprobat prin HG 704/1993 și s -au depus la Organele Teritoriale ale
Ministerului Finanțelor (vezi anexa nr. 1). Până la 30 septe mbrie 2001 societatea a întocmit
situații financiare pentru anul 2000 retratate, în conformitate cu cerințele IAS (vezi anexa nr. 2).
Aceste situații au prezentat doar soldurile finale ale primei perioade de aplicare, retratate în
conformitate cu IAS. Menț ionăm că societatea a optat oficial pentru neaplicarea IAS 29
„Prezentarea conturilor în economiile inflaționiste”. Dar pentru necesitățile proprii au fost
întocmite și o serie de situații financiare retratate prin aplicarea IAS 29.
Într-o primă etapă, ple când de la balanța de verificare a anului 2000, colectivul de
specialiști ai societății a efectuat operațiunea de transpunere în noile conturi stabilite prin noul
plan de conturi din OMFP 94/2001, obținându -se astfel o nouă balanță de verificare (vezi colo ana
Sold inițial din anexa nr. 3). După operațiunea de transpunere a urmat o a doua etapă, în care s -au
efectuat o serie de înregistrări contabile specifice primului an de aplicare a IAS (retratare), cu
scopul de a se ajusta o serie de structuri bilanțiere din situațiile financiare încheiate conform HG
704/1993, obținându -se o nouă balanță de verificare retratată (vezi coloana Sold final din anexa
nr. 3).
În acest mod au fost obținute prin retratare situații financiare compuse din:
 bilanț pe anul 2000 retratat cu o singură coloană;
 cont de profit și pierdere nemodificat (deoarece toate corecțiile privind cheltuielile și
veniturile anului 2000 s -au făcut prin contul 1172 „Rezultatul reportat provenit din
adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS 2 9”);
 situația fluxurilor de trezorerie;
 situația modificărilor capitalului propriu;

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
4  politici contabile și note explicati ve.

1.1.1 Transpunerea soldurilor conturilor din balanța de verificare

1) La clasa 1 „Conturi de capitaluri ” în balanța de verificare de la 31.12.2000 se
regăseau cu solduri finale următoarele conturi, care au fost transpuse în noul plan de conturi:
Contul 118 “Alte fonduri” și implicit analitice sale au fost eliminate din noul plan de
conturi:
Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Soldul contului 118.01 “Alte fonduri. Mijloace fixe Profit” a fost
preluat de contul 1068.02”Alte rezerve” cf OMFP 94/2001” 118.01 = 1068.04 512279178

Soldul contului 118.02 “Alocații buget pentru cheltuieli de
capital” a fost preluat de contul 131.02 „ Valoarea subvențiilor
pentru investiții. Buget” 118.02 = 131.02 354627
Soldul contului 118.03 “Alte fonduri cf O 92/1997 Investiții
directe” a fost preluat de contul 1068.03”Alte rezerve” 118.03 = 1068.03 82506
Soldul contului 118.04 “Alte fonduri necuprinse în capitalul
social HG 500/1994” a fost preluat de contul 1068.04”Alte
rezerve” prin articolul contabil 118.04 = 1068.04 6
Soldul contului 118.05 “Alte fonduri cf OG 217/1999” a fost
preluat de contul 1068.04”Alte rezerve” 118.05 = 1068.04 2092 449
Soldul contului 1068”Alte rezerve” a fost preluat de contul
1068.01”Alte rezerve” 1068 = 1068.01 56382939
Soldul contului 105 “Diferențe din reevaluare” a fost preluat de
contul 1058 “Diferențe din reevaluare” 105 = 1058 285444454

Soldul contului 112 “Fond de participare a salariaților la profit” a
fost preluat de contul 424 “Participarea salariaților la profit” 112 = 424 47287079

2) La clasa 2 „Conturi de imobilizări ” s-a făcut conversia conturilor de imobilizări
corporale și amortizarea acestora conform noului plan de conturi.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
5 Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Soldul contului 2122 „Mașini, utilaje și instalații de lucru” a
fost preluat de contul 2131 „Mașini, utilaje și instalații de
lucru” cf OMFP 94/2001”
Conversia 2122.1”Diferențe din reeval echip tehnol cf. HG
403/2000” în 2131”Diferențe din reeval echip tehnol cf. HG
403/2000”.1 2131 = 2122

2131.1 = 2122.1 65429917

185756366
Soldul contului 2123 „Aparate de masură, control și reglare” a
fost preluat de contul 2132 „Aparate, instalații de măsură,
control și reglare”.
Conversia 2123.1”Diferențe din reeval aparate, instalații de
măsură, control” ‚cf. HG 403/2000” în 2132.1”Diferențe din
reeval aparate, instalații de măsură, control” 2132 = 2123

2132.1 = 2123.1
6586314

15396817
Soldul contului 2124 „Mijloace de transport” a fost preluat de
contul 2133 „Mijloace de transport”
Conversia 2124.1 „Diferențe din reeval mijloace de transport‚
cf. HG 403/2000” în 2133.1”Diferențe din reeval mijloace de
transport cf. HG 403/2000” 2133 = 2124

2133.1 = 2124.1 3900549

9949874337
Soldul contului 2126 „Mobilier, aparatură birotică, echipam de
protecție și alte active” a fost preluat de contul 214 „Mobilier,
aparatură birotică, echipam de protecție și alte active”
Conversia 2126.1 „Diferențe din reeval mobilier, aparatură
birotică‚ cf. HG 403/2000” în 214.1 „Diferențe din reeval
mobilier, aparatură birotică‚ cf. HG 403/2000” 214 = 2126

214 .1= 2126.1
5957453

12894229
Soldul contului 2811 „Amortizarea construcțiilor” a fost
preluat de contul 2812 „Amortizarea construcțiilor
Conversia 2811.1 „Diferențe de amort clădiri cf. HG 403/200”
în 2812.1 „Diferențe de amort construcții cf. HG 403/200” 2811 = 2812

2811.1 = 2812.1 21491985

26094348
Soldul contului 2812 „Amortizarea echipamentelor
tehnologice” a fost preluat de contul 2813 „Amortizarea
instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
Conversia 2812.1 „Diferențe de amort echipamentelor
tehnologice cf. HG 403/200” în 2813.1 „Diferențe de amort
instalațiilor, mijloacelor de transport, cf. HG 403/200” 2812 = 2813

2812.1= 2813.1 26731123

95733104
Soldul contului 2814 „Amortizarea mijloacelor de transport” a
fost preluat de contul 2813 „Amortizarea instalațiilor,
mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
Conversia 2814.1 „Diferențe de amort mijloace de transport cf.
HG 403/200” în 2813.1 „Diferențe de amort instalațiilor,
mijloacelor de transport, cf. HG 403/200” 2814 = 2813

2814.1 = 2813.1 1619728

7890025
Soldul contului 2816 „Amortizarea mobilier, aparat birotica și
alte imob corp” a fost preluat de contul 2814 „Amortizarea
altor imobilizări corporale”
Conversia 2816.1 „Diferențe de amort , aparat birotica cf. HG
403/200” în 2813.1 „Diferențe de amort alte imobilizări
corporale, cf. HG 403/200” 2816 = 2814

2816.1 = 2814.1 2634721

6666634

3) La clasa 3 „Conturi de stocuri și producție în curs de execuție” s -a făcut conversia
conturilor de stocuri conform noului plan de conturi:

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
6
Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Conversia 300 „Materii prime” în 301 „Materii prime” 301 = 300 43482358
Conversia 3011 „Materiale auxiliare” în 3021 „Materii auxiliare” 3021 = 3011 7512884
Conversia 3012 „Combustibili” în 3022 „Combustibili” 3022 = 3012 196248
Conversia 3014 „Piese de schimb” în 3024 „Piese de schimb” 3024 = 3014 1395025
Conversia 3018 „Materiale consumabile – cantină” în 3028
„Materiale consumabile – cantină” 3028 = 3018 33
Conversia 3211 „Obiecte de inventar în magazie” în 303
„Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 = 3211
100661

1.1.2 Ajustări generate de aplicarea pentru prima dată a IAS

La aplicarea IAS –urilor pentru prima dată, s -au avut în vedere, în special, prevederile
IAS 8 „Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale și modificări ale politicilor
contabile” și Interpretarea SIC 8 „Prima aplicare a IAS ca baze ale contabilității”.
La prima aplicare a standardelor, aces tea ar trebui aplicate retrospectiv, cu excepția
situațiilor în care standardele și interpretările cer sau permit un tratament tranzitoriu diferit, sau
valoarea ajustărilor aferente perioadelor anterioare nu poate fi determinată în mod rezonabil.
Orice aju stare rezultată din trecerea la IAS ar trebui tratată ca o ajustare la soldul de
deschidere al rezultatului reportat al perioadei pentru care se prezintă aceste informații1.
Deși IAS 8 prevede două tipuri de tratamente contabile, în cazul modificărilor
politicilor contabile s -a folosit tratamentul de bază: „o modificare a politicii contabile trebuie
aplicată retrospectiv pentru obținerea comparabilității, cu excepția cazului în care valoarea
oricărei ajustări aferente perioadelor anterioare nu poate fi dete rminată în mod rezonabil2. Orice
ajustare a fost reflectată ca o ajustare a soldului de deschidere al rezultatului reportat. Pentru
evidențierea acestor operațiuni rezultate din ajustări în OMFP 94/ 2001 a fost prevăzut
contul 1172 „Rezultatul reportat pro venit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puțin
IAS 29 ”.
În acest sens s -au făcut următoarele ajustări:

1 *** Ministerul Finanțelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate , Partea
I, Editura Economică, București, 2001, p. 253.
2 Ibidem, p. 253.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
7 Eliminarea cheltuielilor de cercetare imobilizate și a amortizării aferente
Conform prevederilor Regulamentului de aplicare a Legii contabilită ții nr. 82/1991,
aprobat prin HG 704/1993, societățile înregistrează în categoria imobilizărilor necorporale
cheltuielile de cercetare -dezvoltare, care sunt definite ca fiind cheltuieli ocazionate de efectuarea
unor lucrări sau obiective de cercetare stric t individualizate, care prezintă garanția realizării
eficienței scontate prin aplicarea acestora în unitate. Aceste cheltuieli se amortizează pe o
perioadă de maxim 5 ani.
Prevederile standardului IAS 38 „Imobilizări necorporale” sunt foarte restrictive, c u
privire la recunoașterea unor astfel de cheltuieli în categoria imobilizărilor necorporale.
Cu ocazia trecerii la aplicarea Reglementărilor contabile aprobate prin O.M.F.P. nr.
94/2001, s -a analizat fiecare imobilizare necorporală cuprinsă în situațiile financiare ale anului
2000, depuse la 31 martie 2001 la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în
vederea stabilirii conformității cu prevederile cuprinse în noile reglementări contabile.
Deoarece în gestiunea societății se regăseau la 31.12.2000 „Cheltuieli de cercetare”
imobilizate în valoare de 1015900 mii lei (cost), acestea au fost eliminate din activ deoarece nu
îndeplineau criteriul de recunoaștere, conform OMFP 94/2001. Conform IAS 38 „Imobilizări
necorporale”, o imobilizare va f i recunoscută dacă:
– Este probabil ca beneficiile economice viitoare atribuibile imobilizării să revină
entității;
– Costul unei imobilizări poate fi evaluat credibil.
În plus, o imobilizare necorporală trebuie să fie identificabilă („ separabilă – poate fi
separată sau divizată de entitate și vândută, transferată, închiriată sau schimbată și decurge din
drepturi contractuale sau de altă natură legală3
Deoarece cercetarea este o activitate al cărei scop este câștigarea de noi cunoștințe
(tehnice sau științifice ), se consideră că posibilitățile de obținere de beneficii economice viitoare
sunt greu de prevăzut. În plus, IAS 38 precizează că nici o imobilizare necorporală care decurge
din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu va fi recunosc ută4. Acestea sunt
recunoscute drept costuri atunci când sunt generate.

3 *** IAS 38, par. 12, IFRS 2005 , Editura CECCAR, p. 1677.
4 Ibidem, p. 1685.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
8 Până la 31.12.2000 amortizarea cumulată înregistrată la „cheltuielilor de dezvoltare”
era de 366.113 mii lei, valoarea netă contabilă a acestor cheltuieli de cercetare fiind de 648.887
mii lei. S -a procedat la eliminarea acestora.
Conform IAS 12 „Impozitul pe profit”, diferențele constatate între valoarea contabilă
a acestor imobilizări necorporale și valoarea acestora recunoscută din punct de vedere fiscal au
implicații asupra impozit elor pe profit curente și amânate.
Din punct de vedere fiscal, la sfârșitul anului 2000 exista următoarea situație în firmă:
– valoarea netă contabilă (VNC) a cheltuielilor de cercetare = 0 (pentru că
acestea nu îndeplinesc condițiile de recunoaștere ca acti v);
– baza fiscală a cheltuielilor de cercetare = 1015900 – 366113 = 648884.
Deoarece baza fiscală este mai mare decât VNC rezultă diferențe temporare
deductibile (DTD) de 648.884 și o creanță privind impozitul amânat de 162.447 (25%* 648.884).

Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Eliminare cheltuieli de cercetare capitalizate 1172 = 203 1015900
Eliminare amortizări aferente cheltuielilor de cercetare
capitalizate 2803 = 1172 366113
Impozit amânat – corectarea impozitului pe profit (25%*648884) 4412 = 1174 162447

Diminuarea costurilor produselor finite cu valorile aferente costurilor de
administrație și de distribuție

Cu ocazia analizei stocurilor de produse finite s -a constat că în costurile acestora erau
incluse și cheltuieli de administrație și cheltuieli de distribuție.
Conform IAS 2 „Stocuri” „Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile
aferente achiziți ei si prelucrării, precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma
și locul în care se găsesc în prezent”5. Costul de prelucrare a stocurilor include costurile direct
aferente unităților produse, cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ și
alocarea sistematică a regiei de producție fixă și variabilă, generată de transformarea materialelor
în produse finite. Tot în IAS 2, par. 15 se precizează că următoarele costuri nu se includ în costul
stocurilor, ci sunt recunos cute drept cheltuieli ale perioadei:

5 ***IAS 2, par. 10, IFRS 2005 , Editura CECCAR, p. 700.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
9 – pierderile de materiale, manoperă sau alte costuri înregistrate peste limitele
normal admise;
– cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor în care astfel de costuri sunt
necesare în producție, anterior trecerii înt r-o nouă fază de fabricație;
– regii generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor în forma
și locul în care se găsesc în prezent
– costuri de desfacere.
Din acest motiv, cheltuielile de administrație și cheltuielile de distribuție incluse în
costul produselor finite au fost eliminate.
Din punct de vedere fiscal, la sfârșitul anului 2000 aveam următoarea situație:
– valoarea netă contabilă a cheltuielilor de administrație și distribuție = 0
(pentru că acestea nu îndeplinesc condițiile de recunoaștere ca activ);
– baza fiscală a cheltuielilor de administrație și distribuție = 13967870
Deoarece baza fiscală este mai mare decât VNC rezultă diferențe temporare
deductibile de 13.967.870 și o creanț ă privind impozitul amânat de 3.491.968 (25%* 13967870).

Explicație Articol contabil Sume (mii lei)
Eliminare cheltuielile de administrație și cheltuielile de
distribuție din costul produselor finite 1172 = 3485 13967870
Impozit amânat – corectarea impozitului pe profit
(25%*13967870) 4412 = 1174 3491968

Eliminarea obiectelor de inventar aflate în folosință și amortizarea aferentă

Deoarece conform OMFP 94/2001 obiectele de inventar sunt materiale de natura
obiectelor de inventar și stocurile se trec direct pe cheltuielile perioadei la darea lor în consum,
trebuie eliminate obiectele de inventar aflate în folosință și amortizarea aferentă, existentă la
sfârșitul anului 2000.

Explicație Articol contabil Sume (mii lei)
Eliminare obiectele de inventar aflate în folosință și amortizarea
aferentă, existenta la sfârșitul anului 2000 1172 = 3212
322 = 1172 3114035
3114035

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
10 Constituirea de provizioane pentru clienți incerți

La 30.12.2000 societatea avea constituite provizioane pentru clienți incerți la care
societatea obținuse hotărâre judecătorească în valoare de 670526 mii lei.
Conform IAS 36, par. 9, cu ocazia fiecărei date de raportare, entitățile trebuie să
verifice dac ă există indicii de depreciere a activelor. Dacă acestea există atunci entitatea trebuie
să estimeze valoarea recuperabilă a activului.
Conform OMFP 94/2001, pentru deprecierea reversibilă a activelor se constituie
provizioane pentru depreciere, astfel înc ât aceste active să fie prezentate în situațiile financiare la
valoarea justă.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt definite de IAS 37 „Provizioane, datorii
contingente și active contingente” ca fiind datorii cu exigibilitate sau valoare incertă .
Din punct de vedere contabil pot fi constituite provizioane pentru riscuri si cheltuieli,
astfel:
1.Provizioane pentru litigii;
2.Provizioane pentru garanții de bună execuție;
3.Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale si alte acțiuni similare leg ate de
acestea;
4.Provizioane pentru restructurare;
5.Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
Din punct de vedere fiscal, provizioanele sunt tratate împreună, de regulă acestea
fiind nedeductibile. Cu toate acestea, pentru anumite provizioane, legislați a fiscală stabilește
condiții în care acestea pot fi deductibile parțial sau în întregime.
Veniturile din reluarea provizioanelor tratate inițial ca nedeductibile fiscal sunt
venituri neimpozabile. Veniturile din reluarea provizioanelor care au fost iniția l deductibile sunt
tratate ca venituri impozabile.
Constituirea și recunoașterea celor două categorii de provizioane se efectuează atât la
momentul retratării situațiilor financiare, cât și în perioada de aplicare efectivă a Reglementărilor
contabile aprob ate prin O.M.F.P. nr. 94/2001.
Prin aplicarea IAS s -a constituit un provizion suplimentar pentru clienții incerți fără
hotărâre judecătorească de 4.788.466 mii lei, care sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
11 Acestea devin deductibile la data hotăr ârii judecătorești privind imposibilitatea recuperării
creanței. Această valoare reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a creanțelor respective și
valoarea estimată a fi recuperabilă. În acest fel, provizionul pentru clienți incerți reprezintă chia r
diferența temporară deductibilă dintre baza fiscală (costul istoric) și baza contabilă (cost istoric –
provizion pentru depreciere). Aferent provizionului pentru clienți incerți se recunoaște o creanță
privind impozitul amânat, determinată prin aplicarea cotei de impozit (25%) pe profit la DTD
Situația impozitului amânat se prezintă astfel:
VNC creanță = 0
BF = 4.788.466
DTD = 4.788.466
Creanță totală cu impozitul amânat (25% * DTD) = 1.197.117

Explicație Articol contabil Sume (mii lei)
Se înregistrează constituirea unui provizion pentru clienți incerți 1172 =491 4788466
Se înregistrează creanța privind impozitul amânat 4412 = 1174 1197117

Constituirea de provizioane pentru deprecierea stocurilor
Conform IAS 37, constituirea provizioanelor pentru depreciere se face la data
bilanțului, cu respectarea principiului prudenței, conform căruia activele trebuie evaluate și
prezentate la valori recuperabile. Conform IAS 2 „Stocuri” prezentarea în bilanț a stocurilor se
face la minimum dintre cost și valoarea realizabilă netă (VRN). Conform IAS 2, VRN este prețul
de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, mai puțin
costurile estimate pentru finalizarea bunului și costurile estimate necesar e vânzării6. Dacă
valoarea realizabila netă este mai mică decât costul stocului, se constată o depreciere a valorii
acestuia, motiv pentru care la data bilanțului se constituie un provizion de depreciere a stocului.
Astfel la 31.12.2000 s -a constatat o de preciere a stocurilor de materii prime de
2.194.789 (VRN <cost de achiziție), diferența dintre costul de achiziție și VRN fiind de
2.194.789. Pentru această diferență s -a constituit un provizion pentru deprecierea stocurilor de
materii prime. În acest fel, acest provizion reprezintă chiar DTD dintre baza fiscală (costul
istoric) și baza contabilă (cost istoric – provizion pentru depreciere = VRN). Aferent

6 ***IAS 2, par. 6, IFRS 2005 , Editura CECCAR, p. 700.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
12 provizionului pentru deprecierea stocurilor de materii prime se recunoaște o creanță privind
impozitul amânat, determinată prin aplicarea cotei de impozit pe profit la DTD.
VC a stocului de materii prime = costul istoric – depreciere = VRN (x – 2.194.789)
Valoare fiscală a stocului = cost istoric
DTD = 2.194.789
Creanța privind impozitul amânat (25% DTD) = 548.697

Explicație Articol contabil Sume (mii lei)
Se înregistrează constituirea unui provizion pentru
deprecierea stocurilor de materii prime 1172 = 391 2194789
Se înregistrează creanța privind impozitul amânat 4412 = 1174 548697

Eliminarea diferențelor de conversie și a provizioanelor pentru diferențe de curs
valutar
IAS 37 „Provizioane, datorii contingente și active contingente” definește
provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al exigibilității sau valorii. Conform IAS
37, un provizion nu trebuie recunoscut dacă nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele
condiții:
 o entitate are o obligație curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment
trecut;
 este probabil ca o ieșire de resurse care să afecteze benefic iile economice să fie
necesară pentru a onora obligația respectivă;
 poate fi realizata o bună estimare a valorii obligației.
În conformitate cu prevederile IAS, soldurile conturilor de diferențe de conversie
activ/pasiv și soldurile conturilor de provizioa ne pentru diferențe de curs trebuie eliminate.
La 31.12.2000, la SC ALFA SA se înregistra următoarea situație:
 Soldul contului 476 „Diferențe de conversie -activ” = 41.614.857 mii lei
 Soldul contului 477 „Diferențe de conversie -activ” = 353.511 mii lei
 Soldul contului 1514 „Provizioane pentru diferențe de curs valutar” = 41.261.346 mii lei.
Provizioanele pentru diferențe de curs valutar, constituite la 31.12.200 conform
Regulamentului de aplicare a Legii contabilității 82/1991 aprobat prin HG 704/1993 au fos t

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
13 eliminate la retratare. Conturile de diferențe de conversie activ / pasiv se închid prin includerea
lor în rezultatul reportat (1172).

Explicație Articol contabil Sume (mii lei)
Se înregistrează eliminarea provizionului la nivelul
pierderii nete pentru diferențele de curs aferente
creanțelor și datoriilor existente la 31.12.2000 % = 476
1172
1514
477 = 1172 41614857
353511
41261346
353511

Situația provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli la 31.21.2000, după retratările
anterioare se prezintă ca în tabelul 5.1.

Tabel 1-1 Situația provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli la 31.21.2000
Denumire provizion Sold la 01/01/2000
(mii lei) Creșteri Reduceri Sold la 31/12/2000
(mii lei)
0 1 2 3 4=1+2 -3
Prov. pentru pierderi de curs
valutar (1514) 5347665 36267193 41614858 0
Prov pentru deprecierea stocurilor
de materii prime și materiale (391) 2194789 2194789
Prov. pentru clienți incerți (491) 670526 4788466 5458992
TOTAL 7653781

Reclasificarea mărcilor
Datorită faptului că mărcile erau înregistrate în contul 208 „Alte imobilizări
necorporale” și în OMFP 94/2001 trebuiesc înregistrate în contul 205”Concesiuni, brevete,
licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare” acestea au fost reclasificate.

Explicație Articol contabil Sume (mii lei)
Se înregistrează reclasificarea mărcilor 2051 = 208 89515
Se înregistrează reclasificarea amortizării mărcilor 2808 = 2805 61648

Înregistrarea pierderilor din deprecieri definitive
Conform IAS 36 o pierdere din depreciere trebuie recunoscută de fiecare dată când
valoarea recuperabilă a unui activ se situează sub valoarea contabilă.
Datorită aplicării reglementărilor existente în perioadele anterioare, unele active
imobiliz ate nu erau înregistrate în contabilitate la valoarea reală. De aceea a fost necesară

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
14 ajustarea valorii contabile a imobilizărilor corporale pe seama rezultatului reportat cu amortizarea
aferentă gradului de neutilizare a imobilizărilor corporale, evidenți at în contul 8045 „Amortizarea
aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe”.

Explicație Articol contabil Sume (mii lei)
Se înregistrează pierderile din deprecierile ireversibile
aferente anilor precedenți, care nu au fost contabilizate
pentru mijloacele fixe 1172 = 2812 2595842
Se înregistrează creanța privind impozitul amânat 4412 = 1174 648961

1.2 Aplicarea efectivă a standardelor internaționale de
contabilitate . Studii comparative

1.2.1 Politici privind imobilizările corporale

Imobilizările corporale , conform IAS 16, sunt acele active tangibile care:
 sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producția de alte bunuri sau
prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților, sau pentru a fi utilizate în scopuri
administrative;
 pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
IAS 16 trebuie aplicat în contabilitatea imobilizărilor corporale, cu excepția cazului în
care un alt IAS prevede sau permite o abordare contabilă diferită. De exemplu :
– pentru imobilizările procurate prin le asing, o entitate va aplica cerințele IAS 17
„Leasing”.
– pentru investiții imobiliare, o entitate aplică IAS 16 proprietăților construite sau
dezvoltate în scopul utilizării viitoare ca investiții imobiliare. Odată cu finalizarea construcției
sau dezvoltă rii, întreprinderea aplică IAS 40 „Investiții imobiliare”;
– pentru imobilizările clasificate ca deținute pentru vânzare, se aplică IFRS 5 „Active
imobilizate deținute pentru vânzare și activități întrerupte”;
– pentru activele biologice aferente activităț ii agricole, se aplică IAS 41 „Agricultura”
Aspectele principale urmărite de IAS 16 “Imobilizări corporale” sunt:
 recunoașterea imobilizărilor corporale;

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
15  evaluarea la recunoaștere și după recunoaștere a imobilizărilor corporale;
 amortizarea imobilizărilor c orporale;
 derecunoașterea imobilizărilor corporale;
 modificarea valorii activului în funcție de evenimente ulterioare (reparații,
înlocuiri de elemente, reevaluare, schimb de active, etc.);
Recunoașterea imobilizărilor corporale
Conform IAS, costul unei imobilizări corporale este recunoscut și inclus în situațiile
financiare, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
 este posibilă generarea către entitate de beneficii economice viitoare aferente
activului;
 costul activelor poate fi evaluat în mod cr edibil .
Primul criteriu este satisfăcut atunci când o firmă stabilește cu suficientă certitudine
obținerea de avantaje economice viitoare (obținerea de venituri, reducerea de cheltuieli, avantaje
economice, sociale etc.) ca urmare a deținerii unui bun. Acest criteriu este asigurat, dacă firma
preia atât beneficiile cât și riscurile aferente activului, ceea ce presupune finalizarea unei
tranzacții (achiziție de bunuri) sau încheierea unui proces de producție (producția de imobilizări).
Al doilea criteriu este, de obicei, satisfăcut, deoarece în momentul achiziției /
producției unei imobilizări corporale costul poate fi identificat în mod cert.
De asemenea standardul precizează7:
– dacă părțile componente ale unui activ au durate de viață utile diferite sau aduc
beneficii întreprinderii într -un mod diferit, acestea se contabilizează separat, utilizându -se rate și
metode de amortizare diferite;
– piesele de schimb și echipamentul service sunt, de obicei, înregistrate ca stocuri și
sunt recunoscute ca și chelt uieli, pe măsură ce sunt consumate, deoarece costurile întreținerii
aduc imobilizarea în parametrii inițiali de funcționare;
– piesele de schimb și echipamentul de interes major se pot considera în categoria
imobilizărilor corporale atunci când sunt recuno scute criteriile de recunoaștere.
– unele imobilizări corporale pot fi achiziționate cu scopul sporirii gradului de
siguranță sau de protecție a mediului acestea, deși nu cresc în mod direct beneficiile economice

7 ***IAS 16, Imobilizări corporale , (par. 11,12,13,14), IFRS 2005, Editura CECCAR, 2005, pp. 908, 909.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
16 viitoare, pot fi necesare ca întreprinderea să poată obține beneficii viitoare din celelalte active ale
sale (SC ALFA SA deține o stație de epurare).
Definiția din OMFP 1752/2005 este conformă cu IAS 16, în care activele imobilizate
sunt definite ca “active generatoare de beneficii, deținute pe o p erioada mai mare de un an”8. De
asemenea, OMFP 1752/2005 definește beneficiile economice viitoare ca fiind “potențialul de a
contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate.
Potențialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităților de exploatare ale entității”9.
Menționăm că, activele imobilizate, conform Directivei a IV -a a CEE, „cuprind acele
active destinate utilizării pe o bază continuă în scopul desfășurării activităților societății
comerci ale”10. Aceasta nu definește imobilizările corporale, ci doar activele imobilizate.
Conform art. 24 din Codul fiscal, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare
corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
 este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,
pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative;
 au o valoare mai mare decât limita stabilită de lege (1500 RON)
 au o durată de utilizare mai mare de un an.
Deși în OMFP 1752/2005 nu este precizat criteriul de valoare (1500 RON) pentru ca
un activ să fie recunoscut în clasa activelor imobilizate, acest criteriu trebuie luat în considerare.
Bunurile care nu îndeplinesc criteriul de valoare, dar au o durată de uti lizare mai mare de un an,
sunt considerate „active de natura obiectelor de inventar”, respectiv în categoria activelor
circulante .
Conform art. 24 din Codul fiscal, sunt considerate mijloace fixe amortizabile și:
 investițiile efectuate la mijloacele fixe l uate cu chirie sau în concesiune;
 mijloacele fixe puse în funcțiune parțial, pentru care nu s -au întocmit formele de înregistrare
ca imobilizări corporale încă;
 investițiile efectuate pentru descopertare în vederea valorificării de substanțe minerale utile ;

8 *** OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , par. 64 – 1).
9 Ibidem, par. 64 – 2).
10 *** Directiva a IV -a a CEE privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăți comerciale 78/660/EEC, art.
15, par. 2).

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
17  investițiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în
scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care generează beneficii economice viitoare,
prin majorarea valorii mijlocului fix.

1.2.1.1 Evaluarea imobi lizărilor corporale la recunoaștere
Un element al imobilizărilor corporale, care este recunoscut ca activ, trebuie evaluat
în momentul procurării la costul său, înțelegând prin acesta valoarea contabilă sau valoarea de
intrare. Pentru bunurile procurate cu titlu oneros, valoarea contabilă este reprezentată de costul de
achiziție. Pentru imobilizările realizate în regie proprie, valoarea contabilă este reprezentată de
costul de producție . Pentru imobilizările aduse ca aport la capitalul social, valoarea cont abilă este
reprezentată de valoarea de aport . Pentru imobilizările obținute prin subvenționare, valoarea de
intrare este dată de valoarea justă (subvenția se recunoaște prin contabilizarea acesteia la
valoarea nominală11). Pentru imobilizările primite cu ti tlu gratuit și cele care fac obiectul unui
schimb între entități, valoarea contabilă este reprezentată de valoarea justă12). Pentru
imobilizările achiziționate prin leasing, această valoare prezintă anumite particularități și se
determină conform cerințelor IAS 17 „ Contracte de le asing”.
Observăm că, în conformitate cu IAS 16, sunt incluse în valoarea imobilizărilor și
costurile estimate pentru demontarea activelor sau restaurarea amplasamentului, la sfârșitul
duratei de viață a acestora.
În cazul unei imobi lizări corporale procurate cu titlul oneros , costul este format
din13:
 prețul de cumpărare, taxele de transport, taxele vamale, taxele nerecuperabile. Reducerile
comerciale și rabaturile nu sunt incluse în costul de achiziție;
 toate costurile direct atribuibile pentru aducerea și punerea în funcțiune a activului, în
maniera dorită de managementul întreprinderii (costuri cu beneficiile angajaților, costul de
amenajare a amplasamentului, costurile inițiale de livrare și manipulare, costurile de montaj
de testare, onorariile personalului de specialitate);

11 ***IAS 20 Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența
guvernamentală , paragraf 23.
12 Ibidem , paragraf 23.
13 ***IAS 16, Imobilizări corporale , ( par. 16, 17, 18), IFRS 2005, Editura CECCAR, 2005, p. 910.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
18  costurile estimate pentru demontarea, mutarea activului, restaurarea amplasamentului unde va
fi mutat (aceste costuri se vor evidenția prin constituirea unui provizion î n conformitate cu
IAS 37 „ Provizio ane, datorii contingente și active contingente” și vor fi incluse în contul de
profit și pierdere de -a lungul vieții imobilizării, adică pe măsura amortizării.
De asemenea, mai pot fi incluse în valoarea imobilizărilor dobânzile aferente
creditelor care s unt direct atribuibile achiziției sau producției unui activ pe termen lung în
conformitate cu cerințele IAS 23 “ Costurile îndatorării ”.
Nu se includ , de regulă, în costul activelor imobilizate, costurile administrative sau
cheltuielile de regie generale , alte cheltuieli care preced producția (costuri de introducere a unui
nou produs sau serviciu), cheltuielile de desfășurare a activității într -o nouă locație sau cu un nou
segment de consumatori (inclusiv costurile legate de instruirea personalului), precum și pierderile
inițiale din exploatare, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei. Doar în situația în care
sunt direct legate de achiziția sau punerea în funcțiune a unei imobilizări, pot fi incluse în costul
acestora primele două categorii de che ltuieli.
Observăm că IAS 16 permite capitalizarea tuturor costurilor care concură la punerea
în funcțiune și obținerea performanțelor dorite ale imobilizării, dar cu condiția ca aceste costuri
adiționale să aibă drept rezultat creșterea valorii activului p este valoarea sa justă. Altfel
spus, cheltuielile ulterioare aferente imobilizărilor corporale vor fi incluse în valoarea acestora
numai dacă se estimează că avantajele economice care se vor obține sunt superioare avantajelor
estimate inițial și respectând condiția ca valoarea activului să nu depășească valoarea
recuperabilă (valoarea care se poate obține prin vânzarea sau utilizarea activului).
Exemplu: Se achiziționează o stație pentru protecția mediului în valoare de 23000
RON. Firma estimează că sfârșit ul duratei de funcționare va suporta cheltuieli cu demontarea și
mutarea activului în valoare de 2000 RON. Durata utilă de viață a imobilizării este de 20 ani.
Pentru instalarea acestei stații s -au mai făcut următoarele cheltuieli accesorii:
– cheltuieli de 1300 RON cu montajul stației;
– cheltuieli de 1700 RON cu amenajarea clădirii în care va fi amplasată stația;
– cheltuieli de 400 RON cu paza stației (paza este asigurată de o firmă specializată).
La sfârșitul perioadei de utilizare, se înregistrează următoare le cheltuieli efectuate
după natura acestora:
– cheltuieli cu materialele consumabile: 800 lei;

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
19 – cheltuieli cu salarii datorate: 1000 lei;
– cheltuieli cu prestații facturate de terți: 600 lei.
Înregistrările care se fac în contabilitate în primul an:
Explica ții Articol contabil Sume
Înregistrarea achiziției utilajului: %
2131
4426 = 404 27370
23000
4370
Înregistrarea în costul utilajului a cheltuielilor cu demontarea și
mutarea activului (prin constituirea unui provizion pentru
dezafectarea imobilizărilor corporale) și a cheltuielilor accesorii cu
montajul stației și amenajarea clădirii prin creditul contului 446
„Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”14. 2131 = %
1513
446 5000
2000
3000
Înregistrarea cheltuielilor cu paza în categoria cheltuielilor cu
serviciile prestate de terți, care sunt cheltuieli ale perioadei 628 = 401 400
Înregistrarea amortizării anuale:
(28000 / 20 = 1400) 6811 = 2813 1400
La sfârșitul perioadei de utilizare se vor face următoarele înregistrări în contabilitate:
Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile: 602 = 302 800
Înregistrarea cheltuielilor cu salariile datorate 641 = 421 1000
Înregistrarea cheltuielilor cu prestațiile efectuate de terți 628 = 401 600
Înregistrarea anulării provizionul pentru dezafectare constituit prin
trecerea acestuia la venituri din provizioane pentru riscuri și
cheltuieli. 1513 = 7812 2000

În cazul imobilizărilor produse în regie proprie , costul acestora se determină după
aceleași principii ca pentru un activ achiziționat. Cheltuiala cu rebuturile, manopera sau alte
resurse, peste limitele acceptate ca fiind normale, precum și pierderile care au apărut în timpul
construcției în regie proprie, nu sunt incluse. Cu alte cuvinte, în costul de producție al unei
imobilizări corporale trebuie să se regăsească atât cheltuielile directe de producție, cât și cota
cheltuielilor indirecte alocate (amortizare, cheltuielile de fa bricație și de administrare a secțiilor).
În costul imobilizărilor se pot regăsi și dobânzile aferente împrumuturilor efectuate pentru
finanțarea producției acestora, conform prevederilor IAS 23 “Costurile îndatorării”, dar numai în
ceea ce privește dobânz ile corespunzătoare perioadei de finanțare a bunului respectiv15. Din
costul acestora trebuie excluse cheltuielile de administrație, de distribuție, cheltuielile
corespunzătoare activității și alte cheltuieli generale ale secțiilor.
Dacă aceste bunuri sunt produse pentru a fi vândute, atunci costul lor este costul de
producție determinat conform IAS 2 Stocuri .

14 *** Ministerul Finanțelor Publice, Ghid de aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate , Partea I,
Editura Economică, 2001, p. 20.
15 Toma, M., Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16 , Editura CECCAR, București, 2003, p. 41.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
20 Asemenea IAS 16, conform OMFP 1752/2005, activele imobilizate trebuie „evaluate
la costul de achiziție sau la costul de producție” (par. 64 -1) în care , nu se includ, de regulă
cheltuielile ulterioare, acestea fiind recunoscute ca și cheltuieli în perioada în care sunt efectuate
(par. 93). Cheltuielile ulterioare, care au ca efect „îmbunătățirea parametrilor tehnici inițiali și
care să conducă la obținer ea de beneficii economice viitoare suplimentare fața de cele estimate
inițial”16 sunt recunoscute ca o componentă a activului. Cheltuielile cu reparațiile sunt
recunoscute ca și cheltuieli ale perioadei.
Pentru imobilizările construite în regie proprie, OMF P 1752/2005 reține același
tratament pentru costul de producție ca și IAS 16.
Directiva a IV -a a CEE că precizează că evaluarea elementelor prezentate în conturile
anuale au la bază principiul costului istoric sau al costului de producție (art. 32) dar per mite și
metode alternative (art. 33): evaluarea pe baza metodei valorii de înlocuire pentru imobilizările
cu durate limitate de utilizare, reevaluarea imobilizărilor și alte metode care țin cont de inflație.

1.2.1.2 Evaluarea ulterioară recunoașterii inițiale a imobilizărilor corporale
La data închiderii exercițiului financiar (ulterior recunoașterii inițiale) o entitate poate
opta pentru tratamentul contabil de bază sau pentru cel alternativ permis, în conformitate cu
politica contabilă aplicată, cu condiția re spectării acestei opțiuni pentru întreaga clasă de
imobilizări corporale.
Tratament contabil de bază: o imobilizare corporală trebuie înregistrată la costul ei,
din care se scad amortizarea cumulată aferentă și orice pierderi cumulate din depreciere.17
Tratamentul contabil alternativ permis: o imobilizare corporală trebuie înregistrată la
valoarea reevaluată , care reprezintă valoarea justă la momentul reevaluării, mai puțin orice
amortizare ulterioară cumulată aferentă și pierderile cumulate din depreciere18. IAS 16
precizează că dacă un element al imobilizărilor corporale este reevaluat, atunci întreaga clasă din
care face parte acel element trebuie reevaluată. În plus, reevaluările trebuie făcute în mod regulat,
astfel încât valoarea contabilă să nu difere î n mod semnificativ de valoarea care poate fi
determinată pe baza valorii juste la data bilanțului.

16 *** OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , par. 94.
17 ***IAS 16 , Imobilizări corporale , (par. 30), IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, p. 912.
18 Ibidem, p. 912.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
21 Valoarea justă a imobilizărilor corporale este, de obicei, valoarea lor de piață .
Această valoare este determinată, de regulă, de evaluatori autorizați, pe baza unor evaluări făcute
de către aceștia. Dacă nu există o piață activă pentru acea imobilizare, atunci acele active sunt
evaluate la costul de înlocuire, mai puțin amortizarea c orespunzătoare .
După înregistrarea rezultatelor reevaluării, valoarea reevaluată devine noua valoarea a
activului, iar valoarea justă noul cost al activului. Odată cu înregistrarea rezultatelor reevaluării
unei imobilizări corporale, valoarea reevaluată este egală cu valoarea justă întrucât amortizările
și pierderile de valoare datorită deprecierii au fost luate în considerare în momentul determinării
valorii juste19.

1.2.1.3 Înregistrarea rezultatelor reevaluării
Diferențele din reevaluare se pot înregistra fie în conturile de capitaluri proprii sau
pot fi recunoscute ca venituri sau cheltuieli. Dacă valoarea reevaluată a imobilizării este mai mare
decât valoarea contabilă netă, această diferență poate fi:
 înregistrată direct în creditul contului „Rezerve reprez entând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare”, dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă
acelui activ; sau
 recunoscută ca venit, în condițiile în care această majorare poate compensa o diferență
nefavorabilă di n reevaluarea aceleiași imobilizări, recunoscută anterior ca și cheltuială.
Dacă valoarea reevaluată a imobilizării este mai mică decât valoarea contabilă netă,
această diferență trebuie:
 recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, în co ndițiile în care în rezerva
din reevaluare nu este înregistrat un surplus din reevaluare referitoare la acea imobilizare;
 scăzută direct din rezerva din reevaluare, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve și
valoarea descreșterii, iar eventuala diferență neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.
Exemplu : La data reevaluării unei imobilizări corporale, orice amortizare cumulată
este20:
a) recalculată proporțional cu schimbarea în valoarea contabilă brută a activului, astfel încât
valoarea contabilă a activ ului (rămasă) să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă

19 Toma, M., Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16 , Editura CECCAR, București, 2003, p. 55.
20 *** Ministerul Finanțelor Publice, Ghid practic de aplicar e a Standardelor Internaționale de Contabilitate , Partea
I, Editura Economică, București, 2001, p. 23.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
22 este folosită în cazul în care activul este reevaluat cu ajutorul unui indice, pentru a se ajunge
la costul de înlocuire, mai puțin amortizarea corespunzătoare. Cu alte cuvinte, se reeval uează
în același timp atât valoarea contabilă brută a imobilizării cât și amortizarea cumulată.
b) eliminată din valoarea brută contabilă a activului, iar valoarea netă este recalculată la
valoarea reevaluată a activului (atunci când reevaluarea se face la va loarea de piață).
Exemplu : Se achiziționează un utilaj la începutul exercițiului N -2, la un cost de
achiziție de 1500 RON, durata de viață utilă fiind estimată la 10 ani. La sfârșitul anului N, s -a
făcut reevaluarea acestui utilaj, fiind determinată o valo are justă (valoarea de reevaluare) de 1900
RON. Amortizarea cumulată este de 300 RON.
Conform primei metode , în care se reevaluează atât valoarea contabilă brută cât și
amortizarea cumulată, se calculează un coeficient de reevaluare care se aplică atât val orii
contabile cât și amortizării cumulate.
Coeficientul de reevaluare = Valoarea reevaluată / Valoarea netă contabilă
Coeficientul de reevaluare =1900/1200 = 1,58
Costul de achiziție reevaluat = Costul de achiziție * Coeficientul de reevaluare
Costul de a chiziție reevaluat = 1500 * 1,58 = 2375
Amortizarea cumulată reevaluată = Amortizarea cumulată * Coeficientul de
reevaluare
Amortizarea cumulată reevaluată = 300 * 1,58 = 475
Tabelul 1-2 Situația valorii nete contabile a utilajului înainte și
după reevaluare cu amortizare recalculată
Indicatori Înainte de reevaluare După reevaluare
Costul de achiziție (Valoarea contabilă brută) 1500 2375
Amortizarea cumulată 300 475
Valoarea netă contabilă 1200 1900

Se observă că valoarea reevaluată (1900) este mai mare decât valoarea netă contabilă
(1200), rezultând o creștere a valorii contabile. Înregistrările care se fac în contabilitate:
Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea rezultatelor reevaluării 2131 = %
281
3
105
8 875
175
700

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
23 Conform celei de -a doua metode, amortizarea cumulată va fi scăzută din valoarea
brută a activului, iar valoarea netă contabilă astfel obținută este egală cu valoarea reevaluată a
utilajului. Această nouă valoare va fi trecută pe cheltuieli pe parcursul duratei de funcționare
rămase (10 – 2 = 8 ani).
Tabelul 1.3 Situația valorii nete contabile a utilajului înainte și
după reevaluare cu amortizare eliminată
Indicatori Înaint e de reevaluare După reevaluare
Costul de achiziție (Valoarea contabilă brută) 1500 1900
Amortizarea cumulată 300 0
Valoarea netă contabilă 1200 1900

Înregistrările care se fac în contabilitate:
Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea rezultatelor reevaluării % =
2131
2813 1058 700
400
300

Efectele asupra impozitului pe profit, rezultat din reevaluarea imobilizărilor
corporale, sunt reglementate de IAS 12” Impozitul pe profit”.

1.2.1.4 Amortizarea imobilizărilor corporale
Amortizarea imobilizărilor reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a
unui activ pe întreaga sa durată de viață utilă21. Astfel, valoarea amortizabilă a unui activ trebuie
alocată, în mod sistematic, cheltuielilor perioadei, pe parcursul duratei de viață utilă a activului,
proporțional cu obținerea beneficiilor economice viitoare estimate . În acest fel, amortizarea
concretizează principiul conectării cheltuielilor la venituri.
Pentru imobilizările corporale care formează un singur corp, lot sau set, la
determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set . Pentru
componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă
de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte .
Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea de intrare (costul de achiziție) sau o altă
valoare substituită costului în situațiile financiare (valoarea justă) din care se deduce valoarea
reziduală.

21 ***IAS 16 Imobilizări corporale , ( par. 6), IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, p. 907.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
24 Valoarea reziduală reprezintă valoarea pe care o entitate o estimează că o va obține
pentru un activ, la sfârșitul duratei de viață utile, din cedarea acestuia, după deducerea costurile
estimate de cesiune . Dacă valoarea reziduală este considerată nesemnificativă, atunci nu se ia în
calcul acea sta valoare, valoarea de intrare fiind egală cu valoarea amortizabilă. Dacă aceasta este
semnificativă, ea trebuie estimată la data procurării imobilizării, dar și pe parcurs (reestimată), în
cazul reevaluării.
Durata de viață utilă este perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil
pentru utilizare de către o entitate sau numărul de unități de producție similare estimate a fi
obținute din utilizarea activului de către o entitate. Observăm că durata de viață utilă este definită
pe baza utilității estimate a unei imobilizări pentru entitate și poate să difere de durata de viață
economică a imobilizării respective. Durata de viață utilă a unui activ trebuie stabilită având în
vedere următorii factori22:
 durata de utilizare estimată pe baza capacității de producție sau a producției fizice estimate a
activului;
 uzura fizică estimată, care depinde de condițiile concrete de exploatare;
 uzura morală apărută ca urmare a schimbărilor sau a îmbunătățirilor aduse procesului de
producție;
 limitele jur idice privind posibilitatea folosirii activului (contractele de leasing).
În mod normal, o imobilizare prin utilizare își consumă treptat valoarea. Dacă activul
nu este utilizat, uzura morală și fizică pot contribui la diminuarea beneficiilor economice pe care
acesta le -ar putea aduce întreprinderii. Dacă estimările prezente, privind durata de viață utilă,
diferă semnificativ de cele anterioare, aceasta trebuie revizuită și modificată periodic . De
exemplu, aceasta poate fi prelungită, ca urmare a unor îmbun ătățiri a activului, care îmbunătățesc
parametrii inițiali de funcționare a imobilizării sau se poate diminua, ca urmare a progresului
tehnologic.
Conform IAS 16, la nivelul întreprinderii se determină „în urma estimărilor și
calculelor rezultate din deciz iile conducerii întreprinderii”23 atât durata de viață utilă, care nu
trebuie confundată cu durata de viață stabilită prin legislația fiscală. cât și amortizarea economică

22 ***IAS 16, Imobilizări corporale , ( par. 56), IFRS 2005 , Editu ra CECCAR, 2005, p. 916.
23 Feleagă, N., Malciu, L., Politici și opțiuni contabile – Fair Accounting versus bad accounting , Editura Economică,
București, 2002, p. 112.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
25 sau contabilă, care nu trebuie confundată cu amortizarea fiscală determinată în urma aplicării
legii amortizării și normelor metodologice adiacente ei.
Nu reprezintă active amortizabile : terenurile, inclusiv cele împădurite; tablourile și
operele de artă; fondul comercial; lacurile, bălțile și iazurile care nu sunt rezultatul unei investiț ii;
casele de odihnă proprii, locuințele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele
decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor24.
Observații:
Conform OMFP 1752/2005:
– prin durata de utilizare economică se înțelege durata de vi ață utilă aceasta
reprezentând25:
(a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o
entitate; sau
(b) numărul unităților produse sau a unor unități similare ce se estimează că vor fi
obținute de entitate prin folosir ea activului respectiv .
– amortizarea se calculează prin aplicarea cotelor de amortizare a imobilizărilor
corporale26.
Altfel spus, în România autoritatea fiscală nu recunoaște conceptul de valoare
reziduală, valoarea amortizabilă fiind dată de valoarea de intrare (Codul fiscal, art.24). În plus,
majorarea rezultatului prin deducerea valorii reziduale din costul activelor este o practică care se
pretează țărilor anglo -saxone, unde profitul fiscal este determinat independent de metodele
utilizate în contabili tate.
Metodele de amortizare care vor fi utilizate pentru alocarea sistematică a valorii
amortizabile asupra duratei de viață utilă a activului, trebuie aplicate, de regulă, consecvent și
trebuie alese în funcție de modul în care beneficiile economice viit oare asociate activului sunt
consumate de întreprindere . Metoda de amortizare trebuie revizuită periodic și schimbată, dacă
apare o modificare semnificativă față de analiza inițială a evoluției beneficiilor economice
asociate activului. O astfel de modific are va fi contabilizată ca o modificare în estimarea
contabilă, în conformitate cu IAS 8 „Politici contabile, modificări în estimările contabile și erori”.

24*** Codul Fiscal al României, art. 24, par. 4.
25 *** OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , par. 64.
26 Ibidem, par. 97.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
26 Metodele de amortizare prezentate în IAS 16 revizuit, sunt: metoda liniară, metoda
de diminuare a so ldului (degresivă) și metoda unităților de producție .
Metoda liniară presupune o alocare constantă a costului activului, pe durata de viață
utilă a acestuia.
Metoda degresivă are ca efect o valoare mai mare a amortizării în primii ani de
utilizare, care descrește pe măsură ce activul se apropie de sfârșitul duratei de viață utile.
Metoda unităților de producție are ca rezultat o cheltuială pe baza folosinței
preconizate a produsului.
Observații :
Conform legislației românești în vigoare, metodele de amort izare reținute (din punct
de vedere fiscal) și care pot fi aplicate sunt: metoda liniară, metoda degresivă și metoda
accelerată.
Conform Codului Fiscal al României, pentru construcții se aplică metoda de
amortizare liniară. În cazul echipamentelor tehnolo gice, al calculatoarelor și al echipamentelor
periferice ale acestora, firmele pot opta pentru oricare din cele trei metode menționate . În cazul
altor mijloace fixe amortizabile (de ex. mijloacele de transport), se poate opta pentru metoda de
amortizare li niară sau degresivă27. Pentru c heltuielile aferente achiziționării de brevete, drepturi
de autor, licențe, mărci de comerț sau fabrică și alte valori similare, precum și cheltuielile de
dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale, se aplică metoda
de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Codul fiscal
face precizarea că pentru brevetele de invenție se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva
sau accelerată. Valoarea programelor informatice se recupereaz ă prin intermediul amortizării
liniare, într -o perioadă de 3 ani28. Amenajările de terenuri se amortizează liniar, pe o perioadă de
10 ani.
În contabilitatea românească se face o distincție clară între amortizarea contabilă și
amortizarea fiscală. Legisla ția prevede că durata normală de funcționare este durata de utilizare în
care se recuperează, din punct de vedere fiscal , valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea
amortizării29. Astfel, durata normală de funcționare poate fi mai redusă decât durata d e viață

27 *** Codul Fiscal al României, art. 24, par. 6.
28 Ibidem, par. 10.
29 *** HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
27 fizică a mijlocului fix respectiv. HG nr. 2139/2004 prevede plaje de ani, cuprinse între o valoare
minimă și una maximă, existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de funcționare
cuprinsă între aceste limite. De asemenea, Codul fiscal p rezintă particularitățile amortizării din
punct de vedere fiscal și precizează că deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul
amortizarea contabilă30.
Conform reglementărilor românești armonizate cu IFRS, din punct de vedere al
impozitului am ânat, efectul acestei diferențe temporare trebuie înregistrat.
Conform IAS 12 „Impozitul pe profit”, diferențele temporare sunt „diferențele dintre
valoarea contabilă a unui activ sau a unei datorii din bilanț și valoarea fiscală a acestora”31.
Acestea pot fi:
 diferențe temporare impozabile , acestea au ca rezultat creșterea rezultatului fiscal al
exercițiului viitor, atunci când valoarea activului se trece pe cheltuieli sau când datoria este
achitată.
 diferențe temporare deductibile , acestea au ca rezultat diminuarea rezultatului fiscal al
exercițiului viitor, atunci când valoarea activului se trece pe cheltuieli sau când datoria este
achitată.
Altfel spus, determinarea diferențelor temporare dintre rezultatul contabil și rezultatul
fiscal trebuie făcută prin compararea valorilor contabile nete cu valoarea fiscală netă (baza
fiscală) a elementului de activ sau a datoriei.
Valoarea contabilă netă este valoarea determinată conform normelor contabile:
 valoarea contabilă netă a unui element de activ : valoarea de intrare din care se deduc
amortizarea cumulată aferentă și orice pierderi cumulate din depreciere;
 valoarea contabilă netă a unei datorii: suma care trebuie plătită creditorului sau furnizorului.
Valoarea fiscală netă (baza fiscală) este valoarea determ inată conform normelor
fiscale:
 baza fiscală a unui element de activ : este partea din valoarea contabilă a unui activ, care va fi
dedusă din punct de vedere fiscal din veniturile viitoare;
 baza fiscală a unei datorii : este valoarea contabilă ajustată cu pa rtea care va fi dedusă din
punct de vedere fiscal în perioadele următoare.

30 Bunget, O., Contabilitatea românească între reformă și convergență , Editura Economică, București, 2005, p. 278.
31 ***IAS 12 Impozitul pe profit , ( par. 5), IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, p. 811.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
28 O datorie sau o creanță de impozit amânat se creează în situația în care durata de
amortizare economică (contabilă) a imobilizării este diferită de durata de amortizare fiscală
(metoda de amortizare contabilă este aceeași cu metoda de amortizare fiscală). Dacă durata
economică este mai mare decât durata contabilă, se va crea o datorie cu impozitul amânat în
primele perioade, care se va închide în perioadele următoare. Dacă durata eco nomică este mai
mică decât durata contabilă, se va crea o creanță de impozit amânat în primele perioade și care se
va închide ulterior, în perioadele următoare.
Exemplul nr. 1: În luna iulie anul N se pune în funcțiune un utilaj, a cărui valoare de
intrare este de 12000 u.m., pentru care se cunosc:
 durata de utilizare contabilă = durata de utilizare fiscală = 10 ani;
 metoda de amortizare contabilă este metoda liniară;
 metoda de amortizare fiscală: 20 % din valoarea de intrare în prima lună urmând ca apoi
să se aplice metoda liniară.

Amortizarea contabilă anuală = 12000 / 10 = 1200 u.m.
Amortizarea contabilă lunară = 1200 / 12 = 100 u.m.
Amortizarea fiscală în prima lună de funcționare = 20 % * 12000 = 2400 u.m.
Amortizarea fiscală lunară = (12000 – 2400) / 12*10 -1 = 960 / 119 = 80 u.m.
Amortizarea contabilă cumulată în anul N = 5 * 100 = 500 u.m. (amortizarea
contabilă se calculează din luna următoare punerii în funcțiune a utilajului)
Amortizarea fiscală cumulată anul N = 2400 + 5 * 80 = 2800 u.m.
Amortizar ea contabilă anul N+1 = 12* 100 = 1200 u.m.
Amortizarea fiscală anul N +1 = 12 * 80 = 960 u.m.
Valoarea netă contabilă (VNC) în anul N = 12000 – 500 = 11500 u.m.
Baza fiscală (BF) în anul N = 12000 – 2800 = 9200 u.m.
Deoarece VNC în anul N este mai mare de cât BF în anul N se creează o diferență
temporară impozabilă (DTI). DTI = VNC – BF = 11500 – 9200 = 2300 u.m.
Amortizarea contabilă cumulată anul N+1 = 500 + 1200 = 1700 u.m.
Amortizarea fiscală cumulată anul N+1 = 2800 + 960 = 3760 u.m.
Valoarea netă contabilă (VNC) în anul N+1 = 12000 – 1700 = 10300 u.m.
Baza fiscală (BF) în anul N+1 = 12000 – 3760 = 8240 u.m.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
29 Deoarece VNC în anul N+1 este mai mare decât BF în anul N+1 se creează o
diferență temporară impozabilă (DTI). DTI = VNC – BF = 10300 – 3760 = 8240
Tabelul 1.4 Situația valorii contabile a utilajului pentru anii N și N+1, în funcție de
amortizarea contabilă și cea fiscală
Anul N Valoare Anul N Valoare
Valoarea de intrare 12000 Valoarea de intrare 12000
Amortizare contabilă 500 Amortizare fiscală 2800
Valoare contabilă N 11500 Valoare (baza) fiscală N 9200
Anul N+1 Anul N+1
Amortizare contabilă 1200 Amortizare fiscală 960
Valoare contabilă N+1 10300 Valoare (baza) fiscală N+1 8240

Tabelul 1.5 Calculul diferențelor temporare și a cheltuielii cu impozitul amânat
Element Anul N Anul N+1
Valoare contabilă 11500 10300
Baza fiscală 9200 8240
Diferență temporară impozabilă (pentru un activ)
(valoarea contabilă > baza fiscală) 2300 2060
Diferență temporară deductibilă (pentru un activ)
(valoarea contabilă < baza fiscală) – –
Impozit amânat (diferența temporară *16%) 345 329
Datorie cu impozitul amânat – sold inițial 0 345
Datorie cu impozitul amânat – sold final 345 329
Cheltuiala cu impozitul amânat (sold final – sold inițial) 345 -16

Înregistrările care se fac în contabilitate în primul an:
Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea amortizării anuale a utilajului (în Registrul de
evidență fiscală se trece amortizarea fiscală a primului an: 2800) 6811 = 2813 500
Înregistrarea datoriei cu impozitul amânat 6912 = 4412.1 345

Înregistrările care se fac în contabilitate în al doilea an:
Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea amortizării anuale a utilajului (în Registrul de
evidență fiscală se trece amortizarea fiscală a primului an: 960) 6811 = 2813 1200
Înregistrarea datoriei cu impozitul amânat 6912 = 4412.1 -16

Exemplul nr. 2: În luna iulie anul N se pune în funcțiune un utilaj, a cărui valoarea de
intrare este de 12000 u.m., pentru care se cunosc:
– durata de utilizare contabilă = 8 ani;
– durata de utilizare fiscală = 10 ani;
– metoda de amortizare contabilă: metoda liniară;
– metoda de amortizare fiscală: metoda liniară;

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
30 – după sfârșitul duratei contabile de funcționare, entitatea va folosi utilajul în continuare.

Amortizare contabilă anuală = 12000 / 8 = 1500 u.m./an
Amortizare fiscală anuală = 12000 / 10 = 1200 u.m./an
Amortizarea contabilă în anul N = (1500 / 12) * 5 = 625 u.m.
Amortizarea fiscală în anul N = (1200 / 12) * 6 = 600 u.m.
Amortizare contabilă cumulată în anul N+7 = 625 + 1500*6 + 875 = 1500
Amortizare fiscală cumulată în anul N+7 = 600 + 1200 * 7 = 9000
VNC la sfârșitul duratei de funcționare contabile = 0
Baza fiscală anul N+7: 3000
Deoarece VNC este mai mică decât BF, se creează o diferența temporară deductibilă
= 3000 si o creanță totală cu impozitul amânat = 16% * 3000 = 480
Creanța cu impozitu l amânat la sfârșitul anului opt de funcționare se înregistrează
numai atunci când entitatea mai utilizează utilajul (ceea ce presupune recuperarea sumei). Dacă
se scoate din funcțiune, creanța se anulează.
Tabelul 1.6 Situația valorii contabile a utilajului pentru anii N și N+1, în funcție de
amortizarea contabilă și cea fi scală
Anul N Valoare Anul N Valoare
Valoarea de intrare 12000 Valoarea de intrare 12000
Amortizare contabilă 625 Amortizare fiscală 600
Valoare contabilă N 11375 Valoare (baza) fiscală N 11400
Anul N+1 Anul N+1
Amortizare contabilă 1500 Amortizare fiscală 1200
Valoare contabilă N+1 9875 Valoare (baza) fiscală N+1 10200
Anul N+7 Anul N+7
Amortizare contabilă 875 Amortizare fiscală 1200
Amortizare contabilă cumulată 12000 Amortizare fiscală cumulată 9000
Valoare contabilă N+7 0 Valoare (baza) fiscală N+7 3000

Tabelul 1.7 Calculul diferențelor temporare și a venitului din impozitul
amânat
Element Anul N Anul N+1
Valoare contabilă 11375 9875
Baza fiscală 11400 10200
Diferență temporară impozabilă (pentru un activ)
(valoarea contabilă > baza fiscală) – –
Diferență temporară deductibilă (pentru un activ)
(valoarea contabilă < baza fiscală) 25 325
Impozit amânat (diferența temporară *16%) 4 52

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
31 Creanță de impozitul amânat – sold inițial 0 4
Creanță de impozitul amânat – sold final 4 52
Venitul din impozitul amânat
(sold final – sold inițial) 4 48

Înregistrările în contabilitate din primul an:
Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea amortizării anuale a utilajului (în Registrul
de evidență fiscală se trece amortizarea fiscală a primului
an: 600) 6811 = 2813 625
Înregistrarea creanței de impozit amânat 4412.2 = 791 4

Înregistrările în contabilitate în al doilea an:
Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea amortizării anuale a utilajului (în Registrul
de evidență fiscală se trece amortizarea fiscală a primului
an: 1200) 6811 = 2813 1500
Înregistrarea datoriei cu impozitul amânat 4412.2 = 791 48

Referitor la reevaluare, ultima reevaluare recunoscută fiscal a fost cea conform
OMFP 1553/2003. Astfel, dacă societatea dispune ulterior reevaluarea activelor, aceste valori nu
vor mai fi recunoscute la calculul datoriei cu impozitul pe profit. În acest mod, din punct de
vedere fiscal, rezerva din reevaluare ulterioară ultimei date de reevaluare nu va avea nici un
impact fiscal.
Conform reg lementărilor actuale românești conforme cu Directiva a IV -a, se va
recunoaște în contabilitate doar efectul diferențelor temporare impozabile , sub forma
provizioanelor pentru impozite. IFRS -urile recunosc atât efectul diferențelor temporare
impozabile, sub forma înregistrării datoriilor privind impozitul amânat, cât și al diferențelor
temporare deductibile , din perspectiva recunoașterii creanțelor privind impozitul amânat32

1.2.1.5 Deprecierea activelor
Așa cum am mai precizat, valoarea netă contabilă a unei imobilizări se determină
scăzând din valoarea de intrare a unei imobilizări atât amortizarea, cât și eventualele deprecieri
sau pierderi de valoare . Pentru a determina dacă un activ este depreciat, o entitate va aplica IAS
36 „Deprecierea activelor” . Acest standard explică unele aspecte legate de modul de calcul și
contabilizarea deprecierii unui activ. În acest sens, o entitate va revizui valoarea contabilă a unui

32 Pop, A., Berinde, S., Recunoașterea diferențelor temporare deductibile , în Revista Gestiunea și contabilitatea
firmei, nr. 9, 2006, p. 6.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
32 activ și o va compara cu valoarea rec uperabilă a acestuia. În condițiile în care valoarea netă
contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă, activul se consideră depreciat.
Valoarea recuperabilă a unui activ este stabilită ca fiind cea mai mare valoare dintre
valoarea sa justă, din car e se scad costurile de vânzare și valoarea de utilizare a activului.
Valoare justă minus costurile de vânzare reprezintă valoarea ce se poate obține din
vânzarea unui activ sau a unei unități generatoare de numerar, de bună voie, între părți aflate în
cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat obiectiv, mai puțin
costurile de cedare (costuri atribuibile direct cedării, cu excepția costurilor de finanțare și a
cheltuielilor cu impozitul pe profit).
Valoarea de utilizare este valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de numerar,
estimate a fi obținute de la un activ sau de la o unitate generatoare de numerar . Altfel spus,
estimarea valorii de utilizare presupune estimarea viitoarelor intrări și ieșiri de numerar, ca
urmare a folosirii sau cedării activului și aplicarea ratei de actualizare adecvate pentru aceste
fluxuri viitoare de numerar.
În condițiile în care valoarea netă contabilă este mai mare decât valoarea
recuperabilă, activul se consideră depreciat și valoarea sa v a trebui ajustată pentru a se ajunge la
cea mai mică valoare. O pierdere din depreciere este diferența dintre valoarea netă contabilă (mai
mare) și valoarea recuperabilă a unui activ sau a unei unități generatoare de numerar.
Pentru a determina dacă un ac tiv este depreciat, o entitate trebuie să stabilească la
data fiecărui bilanț contabil dacă există vreun indiciu potrivit căruia un activ poate fi depreciat.
Dacă orice astfel de indiciu există, entitatea trebuie să estimeze valoarea recuperabilă a activul ui.
IAS 36 face referire la două categorii de indicii care ar putea cauza pierderi de valoare:
Sursele interne de informare:
 există indicii de uzură fizică sau morală a unui activ;
 datorită unor schimbări importante în activitatea entității cu privire la m odul în care activul
este utilizat sau se așteaptă să fie utilizat;
 raportările interne pun la dispoziție indicii cu privire la faptul că rezultatele economice ale
unui activ sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate.
Sursele externe de informare:
 în cursul perioadei valoarea de piață a unui activ a scăzut considerabil, mai mult decât se
aștepta, ca rezultat al trecerii timpului sau al utilizării normale;

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
33  în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect negativ asupra întreprinderii
sau vor avea loc astfel de modificări în viitorul apropiat, în mediul tehnologic, de piață,
economic sau juridic în care întreprinderea își desfășoară activitatea sau pe piața pe care un
activ este consacrat (De exemplu, apariția unui nou produs pe piață cu a celeași caracteristici
ca produsul fabricat cu utilajul respectiv, dar care poate fi obținut cu un cost mai mic. Dacă
utilajul nu poate fi modificat astfel încât costurile de obținere să fie mai mici, atunci acest
utilaj se consideră a fi depreciat);
 ratele de piață ale dobânzilor sau alte rate ale rentabilității investițiilor de pe piață au crescut
în cursul perioadei și este posibil ca aceste creșteri să afecteze rata de actualizare utilizată în
calcularea valorii de utilizare a unui activ și să scadă sem nificativ valoarea recuperabilă a
acestuia;
 valoarea contabilă a activelor nete ale întreprinderii raportoare este mai mare decât
capitalizarea sa de piață;
În varianta românească, evidențierea unei deprecieri de valoare face trimitere la
ajustările pentru depreciere .
Exemplu: La 01.01.N s -a achiziționat un utilaj cu un cost de achiziție de 2800 RON.
Durata normală de funcționare este de 4 ani. Metoda de amortizare este metoda liniară. La
sfârșitul duratei de utilizare acest utilaj va fi casat. La sfârșitul fiecărui an, valoarea justă netă și
valoarea de utilizare înregistrează următoarele valori:

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
34 Tabelul 1.8 Situația valorii juste nete și a valorii de utilizare
Indicatori: 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3
Valoarea justă diminuată cu costurile vânzării 1850 1200 900 0
Valoarea de utilizare 1800 1300 900 0

Tabelul 1.9 Determinarea deprecierii de valoare la sfârșitul fiecărui an de funcționare
a utilajului:
Indicatori: 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3
Valoarea contabilă 2800 2800 2800 2800
Amortizarea cumulată 700 1400 2100 2800
Valoarea netă contabilă (VNC) înainte de
constatarea deprecierii 2100 1400 700 0
Valoarea justă diminuată cu costurile vânzării 1850 1200 900 0
Valoarea de utilizare 1800 1300 900 0
Valoarea recuperabilă (VR):
max(Valoarea justă netă, valoarea de utilizare) 1850 1300 900 0
Depreciere: VNC – VR > 0 250 100 – –
Apreciere: VNC – VR < 0 – – 200 –
Valoarea netă contabilă (VNC) după
înregistrarea deprecierii
(Valoarea care este prezentată în bilanț) 1850 1300

Înregistrările contabile care se fac:
În primul an de funcționare (N):
La sfârșitul anului N se constată o depreciere a utilajului de 250 RON. Conform
principiului prudenței, această diferență reprezintă o pierdere probabilă, contabilizându -se sub
formă de cheltuieli în contul de profit și pi erdere. La 31.12.N, utilajul se regăsește în bilanț la
valoarea de 1850 RON, fără a induce utilizatorii situațiilor financiare în eroare, având în vedere
faptul că ajustările de valoare sunt valori rectificative ale valorii activelor.

Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea achiziției utilajului: %
2131
4426 = 404 3332
2800
532
Înregistrarea amortizării anuale 6811 = 281 700
Înregistrarea ajustării de valoare în debitul contului 6813”Cheltuieli de
exploatare privind ajustarea imobilizărilor” prin creditul contului 2913 „Ajustări
pentru deprecierea instalațiilor, mijloacelor de transport „ 6813 = 2913 250

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
35 În al doilea an de funcționare (N+1):
Se constată o depreciere de 100 RON. Se va înregistra fie diminuarea valorii
ajustărilor până la nivelul deprecierii, astfel încât soldul contului creditor al contului de provizion
să reflecte valoarea deprecierii fie anularea integrală a ajustării înregistrate în exercițiul anterior și
înregistrarea unei noi ajustări de valoare cu valoarea deprecier ii constatată în prezent.
Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea amortizării anuale 6811 = 281 700
Înregistrarea diminuării valorii ajustării până la nivelul
deprecierii de la sfârșitul anului N+1, prin trecerea diferenței
la veniturile din ajustarea imobilizărilor (250 – 100 = 150) 2913= 7813 150
Sau:
Înregistrarea anulării ajustării din exercițiul precedent și
înregistrarea unei noi ajustări aferente anului N+1 2913= 7813 250
6813 = 2913 100

În al treilea an de funcționare (N+2):
Se constată o apreciere a valorii utilajului de 200 RON. Această diferență este tratată
ca un câștig probabil. Conform principiului prudenței acest câștig nu trebuie contabilizat.
Deoarece la sfârșitul anului N+1, soldul contului 2913 „Ajustări pentru deprec ierea instalațiilor,
mijloacelor de transport „ era de 150 RON, acesta va fi anulat în întregime deoarece aprecierea
este mai mare (200 RON).

Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea amortizării anuale 6811 = 281 700
Înregistrarea diminuării valorii ajustării până la nivelul deprecierii de la
sfârșitul anului N+1, prin trecerea diferenței la veniturile din ajustarea
imobilizărilor (250 – 100 = 150) 2913 = 7813 150

În al patrulea an de funcționare (N+3):
Se înregistrează casarea utilajului la expirarea duratei normate de utilizare:
Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea amortizării anuale 6811 = 281 700
Înregistrarea casării utilajului și scoaterea acestuia din gestiune 281 = 2131 2800

Conform tratamentului alternativ permis, imobilizările sunt evaluate la valoarea
reevaluată .

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
36 1.2.1.6 Derecunoașterea activelor corporale
Valoarea contabilă a unui element de imobilizare corporală va fi derecunoscută33:
 la cedare;
 când nu se mai așteaptă beneficii economice viitoare din utilizarea sau cedarea activului
respectiv.
Câștigul sau pierderea rezultate în urma vânzării unui element de imobilizări
corporale sunt recunoscute în contul de profit și pierdere în momentul derecunoașterii (cu
excepția cazului în care IAS 17 prevede un alt tratament în cazul vânzării sau al unui leasing).
Câștigurile nu vor fi recunoscute ca venituri. Acestea sunt egale cu încasările nete estimate la
cedare (mai puțin cheltuielile cu cedarea) din care se scade valoarea contabilă n etă a activului.
Câștigul sau pierderea, rezultate în urma derecunoașterii unui element de imobilizare corporală,
se determină ca diferență între câștigul net din vânzare și valoarea contabilă a bunului.
Observații:
Conform OMFP 1752/2005, o imobilizare co rporală trebuie scoasă din evidență la
cedare sau la casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din
utilizarea sa ulterioară34. Observăm că, la eliminarea imobilizărilor corporale din bilanț, nu există
nici un conflict al leg islației românești cu IAS 16.
Conform legislației românești, câștigul sau pierderea obținute în urma casării sau
vânzării se determină ca diferență între veniturile generate de scoaterea sa din evidență și
valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile o cazionate de acestea și trebuie prezentate ca venit
sau cheltuială în contul de profit și pierdere. Singura inconsistență este că în legislația
românească este permisă recunoașterea câștigurilor / cheltuielilor din cedare sau casare, în contul
de profit și pierdere, ca venituri sau cheltuieli, în timp ce IAS 16 face precizarea „câștigurile nu
vor fi clasificate ca venituri”.

33 ***IAS 16 Imobilizări corporale , (par. 67), IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, p. 917.
34 *** OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilo r contabile conforme cu directivele europene , par. 100.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
37 1.2.2 Politici privind imobilizările necorporale

Standardul internațional de contabilitate care se ocupă de imobilizările necorporale
este IAS 38 „Imobilizări necorporale” . Conform IAS 38 revizuit, imobilizările necorporale
sunt imobilizări identificabile nemonetare, fără substanță fizică35. În definiția anterioară se făcea
precizarea că acestea sunt deținute pentru a fi utilizate în proce sul de producție, în furnizarea de
bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru scopuri administrative .
Recunoașterea unei imobilizări necorporale impune, în primul rând, respectarea
definiției unei imobilizări. O imobilizare este o res ursă controlată de o entitate ca rezultat al
unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice care să se
răsfrângă asupra entității .
Astfel, criteriile de recunoaștere, conform IAS 38, a unui element ca fiind imobilizare
necorporală sunt:
a) caracterul identificabil;
b) controlul asupra imobilizării respective;
c) generarea beneficiilor economice viitoare atribuibile imobilizării ;
d) costul imobilizării să poată fi evaluat în mod credibil .
a) Identificabilitatea se referă la faptul că imo bilizarea:
– trebuie să poată fi separată de alte active, pentru a fi distinsă de fondul comercial. Aceasta
înseamnă că imobilizarea poate fi vândută, transferată, închiriată sau schimbată, fie individual,
fie împreună cu un contract, un activ sau o datorie corespondentă, sau poate genera beneficii
economice pentru întreprindere în mod independent. Excepție face fondul comercial.
– decurge din drepturile contractuale sau din alte drepturi garantate de lege;
Exemplu36: O firmă achiziționează un program informati c, care urmează a fi utilizat
pentru nevoi proprii, în valoare de 5000 u.m., durata de viață utilă este de 5 ani. Odată cu
achiziția softului, firma achiziționează și licența în valoare de 1200 u.m., respectiv dreptul de a
vinde acest program pe o perioadă de 3 ani. Dacă se poate face o separare clară între cele două
elemente, ele vor fi contabilizate și urmărite separat.
Explicații Articol contabil Sume

35 ***IAS 38 Imobilizări necorporale , (par. 8), IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, p. 1676.
36 Ministerul Finanțelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate , Part ea I,
Editura Economică, București, 2001, p. 37.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
38 Înregistrarea achiziției programului informatic și a licenței % = 404
208
2051 6200
5000
1200
Înregistrarea amortizării anuale a programului informatic
(5000 / 5 = 1000) 6811 = 2808 1000
Înregistrarea amortizării anuale a licenței programului
informatic (1200 / 3 = 400) 6811 = 2805 400

b) Controlul asupra unei imobilizări necorporale este deținut atâta timp cât entitatea are
capacitatea de a obține beneficii economice ce decurg din resursa respectivă și de a restricționa
accesul altora la beneficiile respective. Trebuie separate drepturile legale de capacitatea unei
entități de a controla beneficiile economice viitoare. De regulă, drepturile legale dau naștere
controlului, dar există situații în care aplicarea legală a dreptului nu este o condiție necesară
pentru control. De exemplu, activele (atât c ele corporale cât și necorporale) primite în leasing
financiar sunt recunoscute în bilanțul utilizatorului.
c) Generarea beneficiilor economice viitoare este condiția care trebuie îndeplinită de toate
activele unei întreprinderi. Un activ poate genera ben eficii economice viitoare, chiar dacă nu are
o materializare fizică. Aceste beneficii se pot concretiza în: venituri obținute din vânzarea
produselor sau a serviciilor, din executarea lucrărilor sau alte beneficii rezultate din utilizarea
imobilizărilor re spective, reducerea unor costuri sau obținerea altor beneficii rezultate din
folosirea activului de către societate. Evaluarea probabilității de a obține beneficii economice
viitoare trebuie făcută „pe baza unor calcule raționale, care să reprezinte cea ma i bună estimare a
echipei de conducere pentru setul de condiții economice ce vor exista pe parcursul duratei de
viață a imobilizării”37. Aceste calcule au la bază raționamentul profesional, bazat pe dovezile
existente în momentul recunoașterii inițiale și pe dovezile externe.
d) o imobilizare necorporală trebuie evaluată inițial la costul său , în mod credibil.
Dacă nu sunt îndeplinite condițiile de mai sus pentru un anumit element, atunci acesta
nu poate fi recunoscut ca activ și va fi evidențiat în categor ia cheltuielilor curente.
În unele cazuri, raționamentul profesional trebuie să decidă includerea unor active în
categoria corporale sau necorporale, deoarece acestea pot fi formate dintr -o parte materială și o
parte nematerială. De exemplu38: unde va fi inclus un CD care conține un program informatic de
evidență a cheltuielilor de producție? Dar în situația în care o firmă achiziționează un calculator

37 ***IAS 38 Imobilizări necorporale , (par. 22), IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, p. 1679.
38 Berheci, M., Contabilitate financiară II , Editura Univ Al. I Cuza, Iași, 2006, p. 41.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
39 care are deja configurat sistemul de operare, unde va fi clasificată componenta soft? În ace ste
cazuri, trebuie să vedem care parte din cele două (tangibilă sau intangibilă) este mai
semnificativă. În primul caz, programul informatic memorat pe CD va figura în categoria altor
imobilizări necorporale, iar în cel de -al doilea caz, calculatorul fiin d componenta mai importantă,
activul poate fi clasificat ca imobilizare corporală, fără a se evidenția distinct softul. Doar din
rațiuni fiscale (durate de amortizare) se poate face o separare a celor două componente.
IAS 38 exemplifică câteva categorii de clase de imobilizări necorporale, precizând că
aceste clase pot fi extinse sau restrânse în funcție de nevoile utilizatorilor39:
a) nume de mărci;
b) titluri de publicare;
c) software;
d) licențe și francize;
e) drepturi de autor, brevete si alte drepturi de proprietate industrială, drepturi de întreținere și
exploatare;
f) rețete, formule, modele, proiecte și prototipuri;
g) imobilizări necorporale în curs de dezvoltare.
Conform OMFP 1752/2005 imobilizările necorporale cuprind40:
a) cheltuielile de constituire;
b) cheltuielile de dez voltare;
c) concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, cu
excepția celor create intern de entitate;
d) fondul comercial;
e) alte imobilizări necorporale; și
f) avansurile și imobilizările necorporale în curs de execuție.
În cadrul formatului bilanțului, prezentat de articolul 10 al Directivei a IV -a, care a
stat la baza formatului bilanțului din legislația românească, imobilizările necorporale cuprind:
a) cheltuieli de constituire;
b) cheltuieli de cercetare și dezvoltare, în caz ul în care legislația națională permite prezentarea
acestora ca active;

39 ***IAS 38 Imobilizări necorporale , (par. 119), IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, p. 1697.
40 *** OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , par. 70.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
40 c) concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare;
d) fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziționat cu titlu oneros;
e) avansuri.
Observații:
Conform OMFP 1752/2005, un activ necorporal este un activ identificabil,
nemonetar, fără suport material și deținut pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare
de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terților sau pentru scopuri administra tive41. Acesta
trebuie recunoscut în bilanț dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate și
costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
Observăm că definiția și criteriile de recunoaștere pentru o imobilizare necorporală
corespu nd, în mare, celor prezentate în IAS 38. Excepție face criteriul de control asupra
imobilizării necorporale, care nu apare prezentat în mod expres în legislația românească. Având
în vedere că o entitate deține c ontrolul asupra unei imobilizări necorporale atâta timp cât entitatea
are capacitatea de a obține beneficii economice ce decurg din acea imobilizare, considerăm că nu
exista conflicte între criteriile de recunoaștere din legislația românească și cele prezentate în IAS
38.
Observăm că, în legislația r omânească, asemenea Directivei a IV -a, în cadrul
imobilizărilor necorporale sunt incluse cheltuielile de constituire , deși acestea nu îndeplinesc
criteriile menționate în definiția unui activ necorporale (acestea nu sunt prezente în IAS 38).
Acestea pot fi imobilizate și trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum 5 ani.
Directiva a IV -a a CEE, lasă la latitudinea statelor membre, în funcție de legislația națională,
prezentarea cheltuielilor de constituire ca active, dar în viziunea directivei, ch eltuielile de
constituire sunt prevăzute ca prim element la “Imobilizări necorporale” (elementul A.I.1 din
bilanțul propus).
De asemenea, în legislația românească, asemenea IAS 38, au fost eliminate
cheltuielile de cercetare din categoria imobilizărilor n ecorporale. Cheltuielile de cercetare trebuie
recunoscute drept cost atunci când sunt generate. În faza de cercetare a unui proiect intern, o
entitate nu poate demonstra că o imobilizare necorporală există și că aceasta va genera beneficii
economice viitoa re. Conform Directivei a IV -a, cheltuielile de cercetare fac parte din categoria

41 *** OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu direct ivele europene , par. 68.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
41 imobilizărilor necorporale, numai dacă legislația națională a statelor membre permite acest lucru.
Directiva a IV -a „permite capitalizarea numai a cheltuielilor de dezvoltare”42.
Fondul comercial este acea parte din fondul de comerț care nu se regăsește în cadrul
celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menținerea sau dezvoltarea potențialului
de activități al întreprinderii, reprezentat de clientelă, vad comerc ial, debușee, poziție geografică
etc. Fondul comercial se determină ca diferență între valoarea reală, stabilită ca valoare
recunoscută de părți în cadrul tranzacțiilor directe și valoarea înregistrată în contabilitate pentru
bunurile identificabile care a u făcut obiectul tranzacției.
De regulă, fondul comercial apare în cazul relațiilor de participație, când costul de
achiziție al titlurilor cumpărate este mai mare decât mărimea determinată ca procent din capitalul
propriu al firmei emitente. În acest caz avem de -a face cu un fond comercial pozitiv . În situația
inversă, când costul de achiziție al unor acțiuni este mai mic decât valoarea determinată ca
urmare a raportării la capitalul propriu, fondul comercial este negativ43.
Observații:
Conform OMFP 1752/2 005, fondul comercial reprezintă diferența dintre costul de
achiziție și valoarea justă, la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de către o
entitate. De asemenea, se face precizarea că fondul comercial se amortizează, de regulă, în ca drul
unei perioade de maximum cinci ani, dar, acestea pot să -l amortizeze într -o perioadă mai mare de
5 ani cu condiția ca aceasta să nu depășească durata de utilizare economică a activului și să fie
prezentată și justificată în notele explicative
IAS 38 n erevizuit prescria o amortizare sistematică a activelor necorporale pe durata
de viață utilă a acestora, care includea presupunerea contestabilă că durata de viață nu trebuie să
depășească, de regulă, 20 de ani de la punerea în funcțiune a activului, dar p ot fi și excepții de la
această durată. În versiunea revizuită a IAS 38, prezumția contestabilă a fost înlăturată, cerând ca,
atunci când în urma unei analize a tuturor factorilor relevanți, nu există o limită clară a perioadei
în care se așteaptă de la re spectivul activ să genereze beneficii economice, atunci acea
imobilizare necorporală trebuie privită ca având o durată de viață nedeterminată . IAS 38 cere ca
imobilizările necorporale cu o durată de viață nedeterminată să nu fie amortizate.

42 Tabel de concordanță între Directiva a IV -a a CEE și Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV -a a
CEE , http://www.cafr.ro .
43 Berheci, M., Contabilitate financiară II , Editura Univ Al. I Cuza, Iași, 2006, p. 44.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
42
1.2.2.1 Evaluarea imob ilizărilor necorporale la intrarea în patrimoniu (la
recunoașterea inițială)
Acestea trebuie evaluate, în momentul procurării, la costul lor înțelegând prin acesta
valoarea contabilă sau valoarea de intrare. Pentru imobilizările procurate cu titlu oneros v aloarea
contabilă este reprezentată de costul de achiziție. Pentru imobilizările realizate în regie proprie
valoarea contabilă este reprezentată de costul de producție . Pentru imobilizările aduse ca aport la
capitalul social valoarea contabilă este repreze ntată de valoarea de aport . Pentru imobilizările
obținute prin subvenționare, valoarea de intrare este dată de valoarea justă (subvenția se
recunoaște prin contabilizarea acesteia la valoarea nominală44). Pentru imobilizările primite cu
titlu gratuit și cel e care fac obiectul unui schimb între entități valoarea contabilă este reprezentată
de valoarea justă45). Pentru imobilizările achiziționate prin leasing, această valoare prezintă
anumite particularități și se determină conform cerințelor IAS 17 „ Contracte de le asing”. Pentru
imobilizările achiziționate ca parte a unei combinări de întreprinderi, costul este reprezentat de
valoarea justă a imobilizării la data achiziției, în conformitate cu IFRS 3 „Combinări de
întreprinderi”.
Componentele costului de achiziție a unei imobilizări necorporale sunt similare
costului de achiziție a unei imobilizări corporale.
Cu privire la stabilirea criteriilor de recunoaștere pentru imobilizările necorporale
generate intern , IAS 38 separă faza de cercetare de faza de dez voltare pentru crearea unei
imobilizări necorporale . În situația în care, aceste faze nu se pot delimita pentru un anumit
proiect, entitatea va trata „cheltuielile cu acel proiect ca și cum ar fi determinate doar de faza de
cercetare”46, ceea ce înseamnă că acele cheltuieli din faza de cercetare nu trebuie recunoscute ca
imobilizare, ci drept cheltuieli ale perioadei în care au fost generate.
IAS 38 prezintă câteva exemple de activități de cercetare:
 activități în scopul obținerii de noi cunoștințe;
 identifi carea, evaluarea și selecția finală a aplicațiilor din cercetare sau altor cunoștințe;

44 ***IAS 20 Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența
guvernamentală , paragraf 23.
45 Ibidem , paragraf 23.
46 ***IAS 38 Imobilizări necorporale , ( par. 53), IFRS 2005 , Edit ura CECCAR, 2005, p. 1685.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
43  cercetarea pentru găsirea de materiale, aparate, produse, procese, sisteme sau servicii
alternative;
 formularea, proiectarea, evaluarea și selecția finală a alternativel or posibile pentru
materiale noi sau îmbunătățite, aparate, produse, procese, sisteme sau servicii.
În urma fazei de dezvoltare, un activ necorporal poate fi recunoscut atâta timp cât
entitatea poate demonstra47:
a) fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să
fie disponibile pentru utilizare sau vânzare;
b) intenția sa de a finaliza acea imobilizare necorporală spre a fi folosită sau vândută;
c) capacitatea sa de a folosi sau v inde imobilizarea necorporală;
d) modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare
probabile. Printre altele, entitatea poate să demonstreze existența unei piețe pentru
produsele obținute folosind acea imobilizare necorporală sau pentru imobilizarea
necorporală în sine, sau, dacă se prevede folosirea sa pe plan intern, utilitatea
imobilizării necorporale;
e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare și a altor resurse adecvate pentru a duce
la bun sfârșit dezvoltarea sa în ved erea utilizării sau vinderii imobilizării necorporale;
f) capacitatea sa de a evalua cu credibilitate cheltuiala atribuibilă imobilizării necorporale
în timpul dezvoltării sale.
IAS 38 prezintă câteva exemple de activități de dezvoltare:
– proiectarea, construc ția și testarea producției intermediare sau folosirea intermediară a
prototipurilor și modelelor;
– proiectarea uneltelor și matrițelor care implică tehnologie nouă;
– proiectarea, construcția și operarea unei uzine -pilot care nu este fezabilă din punct de
vedere economic pentru producția pe scară largă;
– proiectarea, construcția și testarea unei variante alternative pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătățite.
Costul activului necorporal realizat în regie proprie este r eprezentat de cheltuielile
suportate de la data la care activul necorporal întrunește criteriile de recunoaștere și este format

47 Ibidem, p. 1685.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
44 din toate costurile care pot fi atribuite direct realizării acelui activ, alocate în aceeași manieră ca
și în cazul imobilizăril or corporale.
Standardul dă câteva exemple de costuri care pot fi atribuite direct48:
 costurile materialelor și serviciilor folosite sau consumate pentru generarea imobilizării
necorporale;
 costurile beneficiilor angajaților reieșite din generarea imobilizării necorporale;
 taxele de înregistrare a unui drept legal; și
 amortizarea brevetelor și licențelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea
necorporală.
Recunoașterea dobânzii ca o componentă a costului imobilizării necorporale generate
intern este stabilită pe baza criteriilor din IAS 23 Costurile îndatorării.
Nu sunt recunoscute ca elemente ale costului unei imobilizări necorporale generate
intern:
 cheltuielile cu vânzarea, cele administrative sau generale de regie cu excepția cazului în
care aceste cheltuieli pot fi direct atribuite procesului de pregătire a activului pentru folosință;
 ineficiențele identificate în fazele de început și pierderile din e xploatare inițiale apărute
înainte ca activul să atingă nivelul de performanță planificat;
 cheltuiala cu instruirea personalului pentru exploatarea activului.
Conform standardelor internaționale, fondul comercial produs din resurse proprii nu
trebuie recun oscut ca imobilizare49, deoarece acesta nu reprezintă o resursă identificabilă
controlată de societate, al cărei cost să poată fi determinat cât mai exact. Standardele
internaționale precizează că mărcile, emblemele, titlurile de publicare, listele de clien ți, generate
intern nu trebuie recunoscute ca imobilizări, deoarece cheltuielile care se fac cu acestea nu pot fi
distinse de costul dezvoltării afacerii, ca întreg. Toate aceste cheltuieli vor fi contabilizate ca și
cheltuieli ale perioadei. De asemenea, IAS 38 precizează că aceste cheltuieli cu o imobilizare
necorporală care au fost recunoscute inițial drept cheltuieli ale perioadei, nu vor fi recunoscute ca
parte a costului unei imobilizării necorporale la o dată ulterioară.
În cazul achizițiilor, imobil izările necorporale trebuie recunoscute la valoarea justă ,
care este prețul, determinat obiectiv, pentru care poate fi schimbat un activ, de bunăvoie, între

48 ***IAS 38 Imobilizări necorporale , ( par. 66), IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, p. 1687.
49 ***IAS 38 Imobilizări necorporale , ( par. 48), IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, p. 1686.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
45 părți în cunoștință de cauză. O imobilizare necorporală obținută printr -o combinare de
întreprinder i poate fi separabilă, dar numai împreună cu o altă imobilizare necorporală sau
corporală aferentă. Spre exemplu50, este posibil ca titlul sub care se publică o revistă să nu poată
fi vândut separat de o bază de date cu abonați sau o marcă de apă minerală n aturală să nu poată fi
vândută fără izvorul aferent. În astfel de cazuri, dobânditorul recunoaște grupul de imobilizări ca
pe o imobilizare individuală separată de fondul comercial, dacă valorile juste individuale ale
imobilizărilor din grup nu pot fi eval uate credibil. Fondul comercial este capitalizat în cazul în
care a fost achiziționat. Deci, deși societatea achiziționată ar putea să nu fi recunoscut fondul
comercial pentru că a fost generat intern, societatea care a achiziționat poate să -l recunoască,
având în vedere că au achiziționat acest fond comercial, fiind recunoscut că au plătit o sumă
suplimentară pentru ceva ce cred că este inerent în societatea achiziționată, cum ar fi reputația
pentru că produc sau fac ceva bine.
Cheltuielile ulterioare cu un proiect de cercetare dezvoltare achiziționat separat sau
printr -o combinare de întreprinderi și recunoscut ca imobilizare necorporală sunt:
– recunoscute drept cost dacă este vorba de cheltuieli cu cercetarea;
– recunoscute drept cost dacă este vorba de chel tuieli cu dezvoltarea care nu satisfac criteriile
de recunoaștere a unei imobilizări necorporale;
– adăugate valorii contabile a proiectului în curs dacă este vorba de cheltuieli de dezvoltare
care satisfac criteriile de recunoaștere a unei imobilizări necor porale;

1.2.2.2 Evaluarea imobilizărilor necorporale ulterioară recunoașterii inițiale
O imobilizare necorporală va fi evaluată, fie după modelul costului, fie după modelul
reevaluării prevăzute de IAS 38 revizuit în anul 2005. Conform modelului costului , după
recunoașterea inițială, o imobilizare necorporală va fi evaluată la costul său din care se deduc
orice amortizare acumulata și orice pierdere din depreciere acumulată. Modelul reevaluării
permite evaluarea imobilizărilor necorporale la valoarea reevaluată, care este valoarea justă la
data reevaluării minus orice amortizare ulterioară acumulata și orice pierdere din depreciere
acumulată ulterior. Metodologia este asemănătoare reevaluării imobilizărilor corporale.
În ceea ce privește amortizarea imobilizărilo r necorporale:

50 http://www.cafr.ro/

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
46 – metoda de amortizare a imobilizărilor necorporale trebuie aleasă astfel încât aceasta să
reflecte modul în care societatea consumă beneficiile economice asociate activului.
– durata de viață poate fi determinată sau nedeterminată. O imobiliz are necorporală are o
durată de viață nedeterminată atunci când, în urma unei analize a tuturor factorilor relevanți,
nu se poate stabili o limită previzibilă a perioadei în care se așteaptă ca imobilizarea să
genereze fluxuri de trezorerie nete pentru ent itate.
– valoarea reziduală a unei imobilizări necorporale a cărei durata de viață este determinată
este nulă, cu excepția următoarelor cazuri: există angajamentul unei terțe părți că va
cumpăra activul la expirarea duratei de viață utilă sau există o piață activă pentru acel tip de
active la sfârșitul duratei de viață utilă a acestuia.
În legislația românească nu se face nici o precizare cu privire la reevaluarea
imobilizărilor necorporale.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
47 1.2.3 Politici și opțiuni contabile privind stocurile

Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea activelor care
sunt destinate procesării și finalizarea lor în numerar sau echivalente de numerar51. Conform
OMFP 1752/2005, ciclul de exploatare al unei entități reprezintă perioada de timp dintr e
achiziționarea materiilor prime care intră într -un proces de transformare și finalizarea acestora în
trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. În cadrul acestui proces sunt abordate
aspecte privind stocurile de valori materiale, performanțe le întreprinderii, remunerațiile
personalului, indiferent de caracteristicile ciclului de exploatare:
– a activității comerciale – achiziție – depozitare – desfacere
– a activității de producție achiziție – producție – desfacere .
Principalele standarde in ternaționale care fac referire în mod direct sau indirect la
ciclul de exploatare sunt: IAS 2 „Stocuri ”, IAS 8 „ Politici contabile, schimbări în estimări
contabile și erori ”, IAS 11 „ Contractele de construcții ”, IAS 12 „ Impozit pe profit ”, IAS 14
„Raportarea pe segmente ”, IAS 17 „ Leasing ”, IAS 18 „ Venituri ”, IAS 19 „ Beneficiile
angajaților ”, IAS 20 „ Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor
legate de asistența guvernamentală ”, IAS 21 „ Efectele variației cursurilor de sc himb valutar ”,
IAS 23 „ Costurile îndatorării ”, IAS 29 „ Raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste ”,
IAS 33 „ Rezultatul pe acțiune ”, IAS 36 „ Deprecierea activelor ”, IAS 37 „ Provizioane, datorii și
active contingente ”, IAS 39 „ Instrumente financi are: recunoaștere și evaluare ”.

Tratamente contabile privind stocurile

IAS 2 „Stocuri” are ca obiectiv descrierea tratamentului contabil al stocurilor,
oferind indicații cu privire la determinarea costului și la recunoașterea ulterioară a acestora ca o
cheltuială.
Stocurile sunt active circulante care îndeplinesc următoarele condiții:
– deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității,
– în curs de producție, în vederea vânzării;

51 *** IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare , IFRS 2005 , Editura CECCAR, par. 58.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
48 – sub formă de materii prime, materiale, furnituri și alte consumabile care trebuie consumate în
procesul de produc ție sau prestarea de servicii.
Stocurile includ:
– bunuri cumpărate pentru a fi revândute fără a fi transformate,
– materii prime, materiale și consumabile folosite în procesul de producție sau pre starea de
servicii,
– produse finite și producția în curs,
– costul serviciilor efectuate de un prestator de servicii, pentru care entitatea nu a înregistrat
încă venitul aferent.
Stocurile, ca și active, sunt recunoscute în bilanț dacă îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
– sunt resurse controlate de întreprindere (entitatea asumându -și riscurile și avantajele deținerii
stocurilor),
– există probabilitatea ca acestea să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere,
– costul stocurilor să poată fi determinat cât mai corect.
Dacă nu este există posibilitatea estimării beneficiilor economice viitoare, acestea nu
sunt recunoscute ca active, ci vor fi recunoscute ca și cheltuieli ale perioadei în contul de profit și
pierd ere.
Observații:
Asemenea IAS2 „Stocuri”, în OMFP 1752/2005 sunt prezentate criteriile de
recunoaștere a unu activ circulant, făcând referi la ciclul de exploatare, fără a exista divergențe
între criteriile prezentate în ordin și cele precizate de IAS 2 „S tocuri”. În Directiva a IV -a aceste
criterii de recunoaștere nu sunt prezentate, dar nici nu sunt interzise.
Evaluarea stocurilor
Evaluarea constă în cuantificarea, în expresie monetară, a mijloacelor materiale,
creanțelor, obligațiilor, costurilor, venitu rilor, rezultatelor financiare folosind prețuri și tarife.
Conform Cadrului general IASB, evaluarea este procesul prin care se determină
valorile la care structurile situațiilor financiare vor fi recunoscute în bilanț și contul de profit și
pierdere52. Aces t proces ridică unele probleme, care trebuie soluționate în mod unitar de către

52 *** IFRS 2005 , Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare IASB, CECCAR, par. 99, p.
53.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
49 toate entitățile, cu privire la determinarea unei valori cât mai credibile și permiterea
comparabilității structurii stocurilor și valorii acestora din întreprinderi diferite. Acestea nu
trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât cea care poate fi obținută prin utilizarea
sau vânzarea lor.
Evaluarea stocurilor se face în următoarele momente:
– la intrarea în patrimoniu;
– cu ocazia inventarierii;
– la închiderea exerciți ului;
– la ieșirea din patrimoniu sau la darea în consum.
La intrarea în patrimoniu, stocurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare denumită și valoare contabilă . Pentru stocurile procurate cu titlu oneros
valoarea contabi lă este reprezentată de costul de achiziție. Pentru stocurile rezultate din procesul
de producție al entității valoarea contabilă este reprezentată de costul de producție . Pentru
stocurile aduse ca aport la capitalul social valoarea contabilă este reprezen tată de valoarea de
aport . Pentru stocurile obținute prin subvenționare, valoarea de intrare este dată de valoarea justă
(subvenția se recunoaște prin contabilizarea acesteia la valoarea nominală53). Pentru stocurile
primite cu titlu gratuit și cele care fa c obiectul unui schimb între entități valoarea contabilă este
reprezentată de valoarea justă.
Conform IAS 2, costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției
și prelucrării, precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocuril e în forma și în locul în care
se regăsesc54.
Costul de achiziție cuprinde prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile (taxe vamale,
accize cu excepția celor pe care întreprinderea le poate recupera de la autoritățile fiscale),
cheltuielile de transport, man ipulare și alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de
utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. Nu fac parte din costul de achiziție reducerile
comerciale (rabaturile, remizele și risturnurile), reducerile financiare (scont uri) și alte elemente
similare.

53***IAS 20 Contabilit atea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența
guvernamentală , paragraf 23.
54 *** IAS 2 Stocuri, IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, par. 10, p. 700.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
50 Rabaturile reprezintă reduceri practicate asupra prețului de vânzare, ținând cont de
unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comercializate, ținând cont de
volumul vânzărilor, importanța clientului sau de poziția sa preferențială.
Remizele reprezintă reduceri practicate asupra prețului de vânzare ținând cont de
volumul vânzărilor, importanța clientului sau de poziția sa preferențială.
Risturnurile reprezintă reduceri practicate asupra ansamblului operați ilor efectuate cu
același cumpărător pe o perioadă determinată.
Structura costurilor de achiziție poate fi sintetizată ca în Tabelul 5.10.
Tabelul 1-10 Structura costurilor de achiziție
Denumire
1 Prețul de cumpărare al stocurilor
2 Rabat ( %* rd.1)
3 Remiză (% * (rd.1 -rd.2))
4 Risturn (% * (rd.1 -rd.2-rd.3))
5 NET COMERCIAL (rd.1 -rd.2-rd.3-rd.4)
6 Discount (%* rd. 5)
7 NET FINANCIAR (rd.5 -rd.6)
8 Cheltuieli de transport
9 Cheltuieli cu primele de asigurare
10 Alte cheltuieli (comisioane, taxe vamale, cheltuieli de manipulare etc.)
11 COSTUL DE ACHIZIȚIE (rd.7 + rd.8 + rd.9 + rd.10)

În opinia noastră, costul de achiziție include, pe lângă prețul de cumpărare, toate
cheltuielile directe și indir ecte angajate pentru a aduce bunul în patrimoniu și a -l da în folosință.
Costul de achiziție putea include și diferențele de curs valutar (cazuri foarte rare)
atunci când sunt permise de tratamentul alternativ prevăzut de IAS 21 „ Efectele variației
cursuri lor de schimb valutar ” nerevizuit. Aceste diferențe se limitau doar la acelea care au
rezultat dintr -o depreciere monetară accentuată împotriva căreia nu există nici un mijloc practic
de acoperire a riscului și care afectează datorii care nu pot fi deconta te, rezultate din achiziția
stocurilor55. Valoarea diferențelor de curs valutar incluse în costul de achiziție nu puteau genera o
valoare ajustată a costului de achiziție mai mare decât minimul dintre costul de înlocuire și
valoarea recuperabilă prin vânzar ea bunului sau utilizarea sa56. Diferențele de curs valutar nu
erau incluse în costul de achiziție al stocului, dacă entitatea avea capacitatea să deconteze sau să

55 *** IAS 21 Efectele variației cursurilor de schimb valutar , par. 21.
56 Cauciuc, L., Bunget, O., Farcane., N., Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 2 Stocuri , Editura CECCAR,
2004, p. 73.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
51 acopere riscurile aferente datoriei în valută generate de stoc în momentul achiziției sale. C onform
IAS 21 și IAS 2 revizuite în anul 2005, diferențele de curs valutar nu mai pot fi incluse în costul
de achiziție.
Reducerile financiare (sconturile) vor fi tratate în conformitate cu IAS 18 „Venituri”
astfel:
– dacă factura este achitată la data achi ziției, scontul nu se va contabiliza distinct ci se
va scade din valoarea cumpărărilor;
– dacă factura este achitată ulterior, scontul este contabilizat ca și venit financiar al
perioadei, la cumpărător.
Exemplul nr. 1 : SC ALFA SA, a achiziționat materii prime de la un furnizor extern.
Transportul este realizat de către o firmă specializată. Elementele care stau la baza determinării
costului de achiziție:
– valoarea materiei prime 30.000 Euro;
– cursul Ron/Euro la data achiziție i 3,50;
– taxele vamale 5%;
– comision vamal 0,5%;
– cheltuieli de transport 3570 RON.
Tabelul 1-11 Determinarea costului de achiziție
Element Formulă Valoare
Preț de cumpărare 30.000*3,5 105.000
+ taxe vamale 105.000 * 5% 5.250
+ comision vamal 105.000 * 0.5% 525
+ cheltuieli de transport 3.570
= Costul de achiziție 114.345
Exemplul nr. 2 : SC ALFA SA, a achiziționat materii prime de la un furnizor intern,
a cărui preț de cumpărare 10.000 RON. Transportul este realizat prin eforturi proprii. Materia
primă este asigurată pe durata transportului (prima de asigurare 150 RON). Firma primește o
reducere comercială de 1%. Determinarea costului de achiziție:

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
52 Tabelul 1-12 Determinarea costului de achiziție
Descriere Formulă Valoare
Preț de cumpărare 10.000
+ Prima de asigurare 150
– Reducere comercială 1% * 10.000 100
+ Transport 220
TVA 19% * (10.000 -100) 1.881
= Costul de achiziție 10.270

În general, dacă în cazul transportului făcut cu mijloace proprii nu se pot estima
cheltuielile aferente unui transport (cheltuieli cu combustibilul, cheltuieli cu salariul șoferului,
cheltuieli cu contribuțiile aferente salariului), acestea determinându -se la sfârșitul lunii, valoarea
transportului nu se include în costul de achiziție, ci se va înregistra ca o cheltuială a perioadei57.
Costul de producț ie al unui bun cuprinde costul de achiziție al materiilor prime și
materialelor consumabile, celelalte cheltuieli directe de producție, precum și alocarea sistematică
a regiei de producție, fixă și variabilă, generată de procesul de fabricație a acestui bu n. Regia fixă
de producție constă în cheltuieli indirecte care rămân constante indiferent de volumul producției,
cum sunt: unele amortizări, cheltuielile cu întreținerea, conducerea și administrarea secțiilor etc.,
iar regia variabilă de producție constă î n cheltuieli indirecte, care sunt direct proporționale cu
volumul producției, și anume: cheltuieli indirecte cu materialele, unele salarii indirecte, o parte
din cheltuielile cu energia electrică etc. În costul de producție nu se includ pierderile de mater iale,
manoperă sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal admise, cheltuielile de
depozitare, în afară de cazurile în care asemenea cheltuieli sunt necesare în procesul de producție
anterior trecerii într -o altă fază de fabricație , cheltuielile de desfacere, cheltuielile generale de
administrație și cheltuielile financiare, numai cu unele excepții prevăzute în Standardele
Internaționale de Contabilitate (de ex. atunci când participă la aducerea stocurilor în forma
finală). Acestea sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit.
Conform IAS 2, alocarea regiei fixe de producție se face pe baza capacității normale
de producție (capacitatea estimată a fi obținută, în medie, de -a lungul unei perioade de timp, în
condiții normale). În cazul în care producția obținută este mai mică decât capacitatea normală de
producție, regia fixă nealocată este recunoscută drept cheltuială în perioada în care a apărut

57 Cauciuc, L., Bunget, O., Farcane., N., Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 2 Stocuri , Editura CECCAR,
2004, p. 70.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
53 La SC ALFA SA gestiunea stocurilor se realizează prin metoda inventarul ui
permanent , care constă în „utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina și urmări stocul
scriptic după fiecare operație de intrare și de ieșire58. Astfel, în cursul perioadei, toate intrările și
ieșirile de stocuri se înregistrează, în mod cronolo gic, pe baza documentelor justificative, în
debitul sau creditul conturilor de stocuri. La sfârșitul perioadei se stabilește soldul scriptic care se
confruntă cu soldul faptic, stabilit în urma inventarierii stocurilor. Diferențele constatate în plus
sau î n minus se regularizează astfel: minusurile la inventar se înregistrează prin debitarea
conturilor de cheltuieli care privesc stocul respectiv, în corespondență cu creditarea conturilor de
stocuri. Plusurile constatate la inventar se înregistrează prin deb itarea conturilor de stocuri în
corespondență cu creditarea conturilor de cheltuieli care privesc stocul respectiv.
Exemplul nr. 3: Pentru calcularea costului produsului finit „P” s -au efectuat
următoarele cheltuieli în (RON):
Tabelul 1-13 Cheltuieli efectuate pentru producerea produsului finit „P”
Denumire cheltuială Total
costuri Costuri
directe Costuri
indirecte CGA59 Costuri
desfacere
Cheltuieli cu materiile prime (601)
Cheltuieli cu materialele consumabile(602)
Cheltuieli cu mat. de natura obiect.de inventar (603)
Cheltuieli cu energia și apa (605)
Cheltuieli cu salarii personal (641)
Cheltuieli cu diferite contribuții salariilor (645)
Cheltuieli cu reclama și publicitatea (623)
Cheltuieli cu deplasări, detașări (625)
Cheltuieli cu serviciile bancare (627)
Cheltuieli cu dobânzile (666)
Amortizare clădiri, instalații și echipamente (681) 20000
3000
1500
2000
13700
9300
600
250
100
1500
1800 20000
2400
800
1400
8000
5500
–
–
–
–
– –
600
200
300
1500
1100
–
–
–
–
– –
–
200
200
3000
1800
600
250
100
1500
1800 –
–
300
100
1200
900
–
–
–
–
–
TOTAL 53750 38100 3700 9450 2500

Menționăm că nivelul normal al capacității de producție este de 30000 de bucăți, în
timp ce, nivelul real al capacității de producție este de 25000 de bucăți.
Cheltuielile indirecte (regia de producție fixă și variabilă), în valoare de 3700, se
împart astfel:
– costuri indirecte variabile (regia de producție variabilă): 2300
– costuri indirecte fixe(regia de producție fixă): 1400.
Determinarea cheltuielilor încorporabile și neîncorporabile în costul de producție:

58 Ionesc u, C., Național și internațional privind contabilizarea stocurilor , în revista Gestiunea și Contabilitatea
firmei , nr.5, 2006, p. 14.
59 CGA – cheltuieli generale de administrație

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
54 Determinarea regiei fixe care este recunoscută drept cheltuială a perioadei:
Regia recunoscută ca o cheltuială a perioadei = Cheltuielile fixe * (1 – Nivelul real /
Nivelul normal) = 1400*(1 – 25000/30000) = 233,33

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
55 Tabelul 1-14 Determinarea cheltuielilor încorporabile/neîncorporabile în costul de
producție
Cheltuielile încorporabile în valoarea stocului Cheltuielile neîncorpor abile în valoarea stocului
Costuri directe 38100,00 CGA 9450,00
Costuri indirecte 3700,00 Costuri de desfacere 2500,00
Regia recunoscută ca o
cheltuială a perioadei (233,33) Regia recunoscută ca o cheltuială a
perioadei 233,33
COST DE PRODUCȚIE 41566,67 Total cheltuielile neîncorporabile 12183,33

Costurile aferente împrumuturilor, cum sunt dobânzile corespunzătoare descoperirilor
de cont și împrumuturilor pe termen lung și scurt și diferențele de curs valutar aferente
împrumuturilor într -o monedă străină60, care sunt direct atribuibile achiziției, construcției sau
producției unui activ pe termen lung sau cu ciclu lung de fabricație, pot fi incluse în costul acelui
activ, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de IAS 23 „Costurile îndatorării” (atunci când se
aplică tratamentul contabil alternativ). Sunt active pe termen lung stocurile (doar stocurile le
avem în vedere aici) care necesită o perioadă substanțială de timp pentru a fi gata în vederea
vânzării și mai puțin acele stocuri care sunt fabricate în mod curent și repetitiv. Folosirea
tratamentului contabil alternativ presupune capitalizarea costului îndatorării ce poate fi direct
atribuit achiziției, construcției sau producției unui element de stoc ce se realizează în cadrul un ui
ciclul lung de fabricație61. În concluzie, costurile îndatorării sunt capitalizate (incluse în costul
stocurilor) atunci când există probabilitatea ca ele să aibă drept rezultat obținerea de beneficii
economice viitoare pentru întreprindere și pot fi eva luate cât mai corect posibil. Conform IAS 23,
valoarea cheltuielilor capitalizate nu trebuie să depășească valoarea costurilor îndatorării
suportate în timpul acelei perioade62. Costurile îndatorării care nu îndeplinesc condițiile
menționate vor fi înregist rate ca și cheltuieli financiare ale perioadei în care acestea au apărut.
Alte cheltuieli financiare care pot fi incluse în costul stocurilor vizează diferențele de
curs valutar nefavorabile aferente datoriilor. De exemplu, în cazul importului, atunci când la
întocmirea declarației vamale apare doar avizul de însoțire, factura fiind primită mai târziu (la alt

60 Reglementările aprobate prin OMFP 94/2001 (art. 5.13 a) prevede ca nu po ate fi aplicat tratamentul alternativ
prevăzut de IAS 21 Efectele variației cursurilor de schimb valutar , întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute
de Interpretarea SIC 11.
61 Cauciuc, L., Bunget, O., Farcane., N., Ghid pentru înțelegerea și apli carea IAS 2 Stocuri , Editura CECCAR,
2004, p. 116.
62 ***IAS 23 Costurile îndatorării , IFRS 2005 , Editura CECCAR, , p. 1158.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
56 curs de schimb) sau în cazul unui contract de leasing financiar, cu valorile exprimate în valută,
atunci când se exercită opțiunea de cumpărare, iar c ursurile de schimb sunt diferite63.
Valoarea justă „este suma la care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o
datorie, de bunăvoie, între părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții în care
prețul este determinat obiectiv64„. „Valo area justă este în fapt prețul pieței”65, în condițiile
existenței unei piețe active pentru un anumit bun. Aceasta corespunde valorii actualizate a
fluxurilor de trezorerie așteptate de la respectivul element în viitor. Dacă nu există o piață activă,
valoar ea justă trebuie calculată pe baza unui model previzional.
Evaluarea stocurilor aduse ca aport se face în momentul aportului, la mărimea valorii
de aport („valorii juste a acțiunilor primite în schimb, egală cu valoarea justă a stocurilor”66).
Valoarea just ă este stabilită de către asociați sau de către un evaluator independent, această
valoare remunerând valoarea acțiunilor sau a altui instrument de capital propriu.
Evaluarea stocurilor care intră în gestiune ca urmare a unor programe de asistență
guvername ntală (subvenții) se face la valoarea corespunzătoare subvențiilor guvernamentale
(conform IAS 20”Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate
de asistența guvernamentală”). În condițiile în care subvenția guvernamentală e ste reprezentată
de transferul unui activ nemonetar, valoarea de intrare este dată de valoarea justă.
Valoarea justă a stocurilor obținute cu titlu gratuit este valoarea de piață a stocurilor
sau, în absența unei valori de piață, este valoarea de utilitate stabilită de întreprindere.
Observații:
Conform OMFP 1752/2005 activele circulante (deci și stocurile) trebuie evaluate la
costul de achiziție sau costul de producție. Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile
aferente achiziției și prelucrări i, precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma
și în locul în care se regăsesc67. Costul de producție cuprinde cheltuielile directe aferente
producției, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional ca fi ind
legată de fabricarea acestora.

63 Berheci, M., Contabilitate financiară II , Editura Univ Al. I Cuza, Iași, 2006, p. 41.
64 *** Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare , IFRS 2005 , CECCAR, București.
65 Feleagă N., Malciu, L., Revenire la provocările și decepțiile recursului la valoarea justă în măsurarea contabilă,
în volumul Congresul profesiei contabile din România Armonizarea sau convergență în Standarde Internaționale de
Contabilitate , Editura CECCAR, București, 2004, p. 293.
66 Sandu, M., Lițoiu, V., Popescu, J., Metode de evaluare și evidență a activelor circulante de natura stocurilor, în
revista Gestiunea și Contabilitatea fi rmei, nr.5, 2003, p. 6.
67 *** OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , art 127.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
57 Deși IAS 2 detaliază mai mult componentele costului de achiziție și ale costului de
producție, considerăm că nu există conflicte între OMFP 1752/2005 și IAS 2 „Stocuri” cu privire
la costul de achiziție sau producție. De asemenea, OMFP 1752/2005 face referiri, ca și IAS 2, la
costul stocurilor unui prestator de servicii.
Menționăm că, în Directiva a IV -a, prețul de cumpărare se calculează prin „adăugarea
cheltuielilor accesorii la prețul plătit”68. Observăm că aceasta nu fa ce mențiuni suplimentare cu
privire la componența cheltuielilor accesorii. Conform directivei, costul de producție se
calculează „prin adăugarea la prețul de cumpărare a materiilor prime și materialelor consumabile
a costurilor direct atribuibile produsulu i în cauză”69 precizând că se poate include în costul de
producție și o parte din cheltuielile indirecte, fără sa facă precizări suplimentare la cheltuielile
indirecte care se includ în costul de achiziție. De asemenea, nu precizează nimic despre
cheltuieli le care nu se includ în costul de producție.
În conformitate cu OMFP 1752/2005 , prin valoare justă se înțelege „suma pentru care
un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul
unei tranzacții, cu prețul determinat obiectiv”. Observăm că nu există conflicte între legislația
națională și IAS 2, nici în ceea ce privește valoarea justă.
De asemenea, ca și în IAS 2, în OMFP 1752/2005 sunt permise, pentru determinarea
costului stocurilor, metoda costului stand ard (în activitatea de producție) și metoda prețului cu
amănuntul (în comerțul cu amănuntul).
Cu ocazia inventarierii, stocurile sunt evaluate la valoarea de inventar , stabilită în
funcție de prețul pieței, de utilitatea și starea stocului. Conform IAS 2 „ Stocuri”, la inventariere,
acestea sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă.
La închiderea exercițiului , evaluarea stocurilor îmbracă două variante70:
a) varianta „cost istoric”,
b) varianta „retratarea la inflație”.

68 *** Directiva a IV -a CEE, art. 35, aliniatul 2.
69 Ibidem, aliniatul 3 (b).
70 Sandu, M., Lițoiu, V., Popescu, J., Metode de evaluare și evidență a activelor circulante de natura stocurilo r, în
revista Gestiunea și Contabilitatea firmei , nr.5, 2003, p. 11.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
58 a) Varianta „cost istoric”: stocurile sunt inventariate și apoi acestea trebuie evaluate
„la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă (VRN)”71. Cu ocazia
inventarierii se estimează valoarea de recuperare a costurilor acestor stocuri în pe rioada
următoare. Valoarea realizabilă netă este „prețul de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe
parcursul desfășurării normale a activității, mai puțin costurile estimate pentru finalizarea bunului
și costurile estimate necesare vânzării”72.
Structuri le bilanțiere trebuie evaluate la valoarea contabilă pusă de acord cu
valoarea de inventar . În conformitate cu principiul prudenței, activele nu trebuie evaluate la o
valoare mai mare decât cea la care se așteaptă să fie obținută din vânzarea sau utilizare a lor.
Diferențele în plus pentru elementele de activ și diferențele în minus pentru elementele de pasiv
nu se înregistrează în contabilitate. Diferențele constatate în minus aferente elementelor de activ
și diferențele constate în plus aferente pasivelor se înregistrează în contabilitate pe seama
amortizării sau provizioanelor.
Activele vor fi evidențiate în bilanț la valoarea netă contabilă , care poate fi egală cu
valoarea de intrare, iar pasivele numai la valoarea de intrare (adică provizioanele aferente
datoriilor se evidențiază distinct ca pasive și se adună, nu se scad, cum sunt cele aferente
activelor)73.
Altfel spus, elementele bilanțiere nu pot fi evaluate în situațiile financiare la o valoare
mai mare decât valoarea care se poate obține prin utiliza rea sau vânzarea lor. Ceea ce înseamnă
că acestea pot fi evaluate la o valoare mai mică decât costul lor, până la valoarea realizabilă netă.
În aceste cazuri, diferența generează provizioane sau datorii contingente, care sunt tratate
conform IAS 37” Provizi oane, datorii și active contingente ”. Provizioanele sau datoriile
contingente pot apărea din contracte ferme de vânzare/cumpărare. Altfel spus, stocurile vor fi
aduse, prin depreciere, la VRN.
Trebuie făcută precizarea că valoarea materialelor și a consum abilelor folosite în
producție nu este diminuată sub cost dacă se estimează că produsele finite în care urmează să se
încorporeze vor fi vândute la un preț mai mare sau egal cu costul lor (vezi exemplul 3). În această
situație, costul de înlocuire al mater iilor prime poate fi cea mai adecvată măsură a VRN (IAS 2,
par. 32).

71 *** IAS 2 Stocuri , IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, par. 9, p. 700.
72 Ibidem, par. 6, p. 700.
73 Berheci, M., Contabil itate financiară II , Editura Univ Al. I Cuza, Iași, 2006, p. 57.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
59 Costul stocurilor nu este recuperabil dacă acestea au suferit deteriorări, dacă au fost
uzate moral, integral sau parțial, sau prețurile lor de vânzare s -au diminuat, sau au crescut
costurile estimate pentru finalizarea sau vânzarea produsului74.
În fiecare exercițiu, se va face o nouă estimare a VRN. În momentul în care au
dispărut circumstanțele care au justificat evaluarea stocurilor sub nivelul costurilor acestora,
deprecierea trebuie reluată (diminuată sau anulată), astfel încât noua valoare contabilă a stocului
să fie cea mai mică valoare dintre cost și VRN.
Estimarea valorii realizabile nete se face în funcție de destinația sau scopul pentru
care este deținut stocul analizat. Pentru bunurile ce vor fi vândute pe baza unor contracte ferme,
VNR este prețul stabilit în contract. În condițiile în care cantitatea contractată este mai mică decât
cantitatea deținută valoarea realizabila netă este reprezentată de prețurile de pe piață. De
asemenea, trebuie avute în vedere fluctuațiile prețurilor (prețurile generale de vânzare, practicate
pe piață) și costurilor luându -se în considerare cele mai credibile dovezi disponibile în momentul
în care are loc estimarea VRN (vezi exemplul 2). Estimarea valorii realizabile nete necesită
exercitarea raționamentului profesional.
În general, VRN trebuie să fie determinată separat, pentru fiecare articol. Sunt
permise însă regrupări de elemente asemănătoare sau care au legătură între ele (elemente care
aparț in aceleiași linii de produse, cu scopuri sau utilizări asemănătoare, fabricate și
comercializate în aceiași zonă geografică)75.
Exemplul nr. 1: La închiderea exercițiului, la SC ALFA SA situația materii prime
„A” și materiei prime „B” era următoarea:
Tabe lul 1-15 Situația materiilor prime „A” și „B” la 31.12.N
Materie primă „A” Materie primă „B” Total
Cost achiziție:
Valoare realizabilă netă: 5000
5200 Cost achiziție:
Valoare realizabilă netă: 2100
1950 7100
7150
Valoarea „A” recunoscută în
situațiile financiare 5000 Valoarea „B” recunoscută în situațiile
financiare 1950 6950
Valoare stoc materii prime recunoscută în situațiile financiare 6950

74 *** IAS 2 Stocuri , IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, par. 28, p. 703.
75 Feleagă, N., Malciu, L., Recunoaștere, evaluare și estimare în contabilitatea internațională , Editura CECCAR,
Bucur ești, 2004, p. 164.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
60 Pentru materia primă „B” se înregistrează ajustări privind deprecierea materiilor prime:
Explicații Articol contabil Sume
Înregistrarea ajustărilor privind deprecierea materiei prime „B”
(2100 – 1950 = 150) 6814 = 391 150

Exemplul nr. 2 : La sfârșitul exercițiului, la SC ALFA SA situația produselor finite,
din categoria I, pentru care există contracte următoarea:
Tabelul 1-16 Situația produselor finite, categoria I, la 31.12.N
Denumire
produs finit Cantitate
deținută Cantitate
contractată Cost
unitar Preț unitar
conform contract VRN
unitară Valoare recunoscută
în bilanț
„X” 2000 3000 50 60 48 120000
„Y” 1000 800 30 35 29 33800
„Z” 500 500 250 270 235 135000
Valoare produse finite, categoria I, recunoscută în situațiile financiare 288800

Pentru produsul finit „X”, cantitatea deținută este inferioară celei contractate, valoarea
stocului este calculată pe baza prețului prevăzut în contract (2000*60=120000).
Pentru produsul finit „Y”, cantitatea deținută este superioară cantității contractate,
valoarea stocului este calculată astfel:
– pentru cantitatea contractată, evaluarea se face pe baza prețului prevăzut în contract
(800*35=28000);
– pentru cantitatea rămasă 200 unități (1000 -800), evaluarea se face la prețul cel mai
mic dintre cost și VRN (200*29 = 5800);
– Valoarea recunoscută în bilanț 33800 (28000+5800)
Pentru produsul finit „Y”, cantitatea deținută este egală cu cea contractată, valoarea
stocului este calculată pe baza prețului prevăzut în contract (500*270=135000).
Exemplul nr. 3 : La sfârșitul exercițiului, la SC ALFA SA situația materiei prime
„A”, care este folosită pentru obținerea produsului finit „M” (produs solicitat pe piață, a cărui
cost total unitar de producție este de 50 RON, prețul de piață 65 RON) este urm ătoarea:
Tabelul 1-17 Situația materiei prime „A” la 31.12.N
Materie primă „A”
Cost unitar de achiziție
VRN 15
14
Valoarea „A” recunoscută în situațiile financiare 15

Deoarece materia primă „A” este folosită pentru obținerea produsului finit „M”, care

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
61 este vândut la un preț mai mare decât costul de producție, recunoașterea „A” în situațiile
financiare se face la costul de achiziție de 15, chiar dacă VRN este inferioară costului de
achiziție.
Observații:
Conform OMFP 1752/2005 , stocurile nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai
mare decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea
stocurilor se diminuează până la valoar ea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru
depreciere76.
Nici în acest caz considerăm că nu există divergențe între OMFP 1752/2005 și IAS 2
„Stocuri”. În plus, ca și IAS 2, însă nu atât de detaliat, OMFP 1752/2005 definește noțiunea de
valoare realizabilă netă ca fiind „prețul de vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul
desfășurării normale a activității, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când
este cazul, și costurile estimate necesare vânzării” Mențion ăm că Directiva a IV -a nu face
precizări cu privire la valoarea realizabilă netă, dar nici nu o exclude. Conform Directivei a IV -a,
activele circulante pot fi ajustate, în vederea „prezentării acestora la cea mai mică valoare de
piață sau, în circumstanțe speciale, la o altă valoarea minimă atribuibilă acestora la data
bilanțului”77, până în momentul în care motivele pentru care s -a făcut ajustarea nu mai sunt
valabile. Se permite, de asemenea, statelor membre să facă ajustări excepționale.
b) Varianta „ret ratarea la inflație ” este varianta propusă de OMFP 94/2001,
respectiv retratarea costului istoric la inflație78. Pentru această variantă se folosesc prevederile
IAS 29 „Raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste”. Conform acestui standard,
stocu rile care sunt reflectate în bilanț la valoarea realizabilă netă nu se mai retratează, stocurile
evidențiate la costul istoric fiind retratate prin aplicarea la costul istoric a variației indicelui
general al prețurilor (între data achiziției și data bilan țului)
La data ieșirii din patrimoniu sau la darea în consum, în general, stocurile se
evaluează și se scad din gestiune la valoarea de intrare .
IAS 2 „Stocuri” recomandă utilizarea metodei FIFO („Primul -intrat, primul -ieșit”) ,
și cea a costului mediu pond erat. De asemenea, IAS 2 precizează că entitățile vor folosi aceleași

76 *** OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , art 134.
77 ***Directiva a IV -a CEE, art. 39, lit. b).
78 Sandu, M., Lițoiu, V., Popescu, J., Metode de evaluare și evidență a activelor cir culante de natura stocurilor , în
revista Gestiunea și Contabilitatea firmei , nr.5, 2003, p. 11.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
62 formule pentru determinarea costului stocurilor care au aceeași natură și utilizare pentru entitate,
fără a interzice folosirea metodelor diferite pentru stocuri care nu au caracteristic i similare. Dacă,
pentru stocuri care au aceleași caracteristici, se va schimba metoda de determinare a costului,
atunci motivul schimbării metodei, precum și efectele schimbării metodei asupra rezultatului
exercițiului vor fi prezentate în notele explicat ive. Până la revizuirea IAS 2 în anul 2005,
standardul recomanda, în paragraful 19, ca tratament alternativ pentru evaluarea stocurilor la
ieșirea din patrimoniu, metoda LIFO („ultimul -intrat, primul -ieșit”) . În varianta revizuită a IAS 2
„Stocuri”, standa rdul nu mai permite folosirea LIFO pentru determinarea costului stocurilor la
ieșirea din patrimoniu sau la darea în consum. Metoda LIFO este preferată de întreprinderi în
condiții de inflație, deoarece această metodă conduce la creșterea valorii consumuri lor/ieșirilor și
la micșorarea valorii stocurilor finale. Altfel spus, utilizarea metodei LIFO conduce la
subevaluarea soldurilor finale a stocurilor la sfârșitul perioadei, reducerea profitului brut (prin
creșterea valorii consumurilor) și implicit la red ucerea impozitului pe profit.
Schimbările metodelor de evaluare a stocurilor conduc la „manipularea rezultatului”,
astfel că profitul unei întreprinderi nu depinde doar de performanțele economice și financiare, ci
și de opțiunea pentru o anumită metodă de evaluare79.
Observații:
Conform OMFP 1752/2005, la data ieșirii din patrimoniu sau la darea în consum,
stocurile și alte active fungibile se evaluează și înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia
din următoarele metode: metoda primul intrat – prim ul ieșit (FIFO), metoda costului mediu
ponderat (CMP) și metoda ultimul intrat – primul ieșit (LIFO). Observăm că, asemenea Directivei
a IV-a (art. 40), legislația națională permite și folosirea metodei LIFO, spre deosebire de IAS 2
revizuit, care nu mai p ermite utilizarea LIFO. Facem precizarea că, Directiva a IV -a permite, pe
lângă cele trei metode de evaluare a stocurilor, care au fost asimilate de OMFP 1752/2005, și a
altor „metode similare”80.
Asemenea IAS 2, OMFP 1752/2005 explică fiecare metodă, făcân d precizări
referitoare la consecvența aplicării acelorași metode de la un an la altul și utilizarea acelorași
metode pentru stocurile similare.

79 Berheci, M., Contabilitate financiară II , Editura Univ Al. I Cuza, Iași, 2006, p. 43.
80 ***Directiva a IV -a CEE, art. 40.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
63 Recunoașterea valorii stocurilor ca și cheltuieli ale perioadei . În momentul în care
stocurile sunt vândute, î n conformitate cu prevederile principiului „conectării cheltuielilor la
venituri”, „valoarea contabilă a stocurilor trebuie recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a
fost recunoscut venitul corespunzător”81.
De asemenea, sunt recunoscute drept chelt uieli în perioada respectivă orice diminuări
ale valorii stocurilor până la valoarea realizabilă netă și toate pierderile de stocuri . În situația în
care se fac stornări ale diminuării valorii stocurilor, ca urmare a creșterii valorii realizabile nete,
valoarea acestor stornări se va recunoaște și înregistra ca o reducere a cheltuielii cu stocurile în
perioada în care stornarea a avut loc.
O altă situație apare atunci când valorile stocurilor sunt încorporate într -un activ
imobilizat corporal, realizat în regie proprie. În acest caz, stocurile sunt recunoscute ca și
cheltuieli pe parcursul duratei utile de viață a acelui activ.
Exemplu: La SC ALFA SA situația materiei prime „R”, este următoarea:
Tabelul 1-18 Situația materiei prime „R” la 31.12.N
Materie primă „R” 31.12.N -1 31.12.N
Cost de achiziție
VRN 2500
2000 2500
2600
Valoarea „R” recunoscută în situațiile financiare 2000 2500

La finele anului N -1, pentru materia primă „R”, se înregistrează ajustări privind
deprecierea materiilor prime, deci o creștere a cheltuielilor perioadei N -1:

Explicații Articol contabil Sume (RON)
Înregistrarea ajustărilor privind deprecierea materiei prime „B”
(2500 – 2000 = 500) 6814 = 391 500

La finele anului N, stocul de materie primă „R” se regăsește în întreprindere, însă
VRN înregistrează o creștere la 2600 RON. În acest caz, stocurile sunt recunoscute la valoarea
cea mai mică (2500) dintre valoarea la cost de achiziție (2500) și VRN (2600). În aces t caz, se
stornează deprecierea înregistrată la sfârșitul exercițiului N -1, rezultând o reducere a cheltuielilor
perioadei cu RON și o creștere a valorii stocurilor la 2500 RON.
În aceste condiții, la sfârșitul anului N , pentru materia primă „R”, se înreg istrează
reluarea diminuării de valoare a stocurilor, ca urmare a creșterii VRN în anul N:

81 *** IAS 2 Stocuri , IFRS 2005 , Editura CECCAR, 2005, par. 34, p. 704.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
64
Explicații Articol contabil Sume (RON)
Înregistrarea reluării diminuării stocurilor 391 = 7814 500

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
65 1.2.4 Aplicarea IAS 29 în România

Capot M. și Jacquot C remarcau că „inflația este un remarcabil tranchilizant, care face
să se vadă totul în roz. Dacă se ține seama de aparențe, marja beneficiarului se mărește, rotația
capitalurilor se mărește, deoarece cifra de afaceri crește și valoarea bilanțieră crește într-un ritm
mai mic decât inflația, iar randamentul capitalurilor (care este egal cu marja multiplicată prin
rotația capitalurilor) crește, de asemenea. Dar acest tranchilizant este periculos, pentru că el aduce
atingere capacității de autofinanțare a înt reprinderii”82.
Deoarece evaluarea elementelor patrimoniale se baza pe costul istoric, fără a ține cont
de evoluția indicelui general al prețurilor, în condiții de inflație această metodă prezintă unele
dezavantaje83:
 subevaluarea diverselor posturi din bila nț;
 imposibilitatea exprimării performanțelor reale ale unității la diferite perioade de timp,
deoarece neluarea în calcul a fluctuațiilor de prețuri are drept consecință o supraevaluare a
rezultatului financiar;
 denaturarea examinării de ansamblu a evoluț iei activității unității și a comparabilității
rezultatelor financiare, ca urmare a lipsei de uniformitate valorică în evaluarea elementelor
patrimoniale.
Trebuie punctat că România a avut o economie hiperinflaționistă până în cursul
anului 2003. Legislați a în vigoare în anul 2000 nu permitea aplicarea IAS 29, normalizatorii
români preferând emiterea unor reglementări succesive de reevaluare a mijloacelor fixe, „care să
răspundă diverselor interese de contabilitate națională și, în măsură mai mică, interese lor
întreprinderilor de a menține valoarea capitalurilor proprii (HG 403/2000, HG 983/1998, HG
500/1994”)84 .
OMFP 94/2001 oferă posibilitatea aplicării opționale a IAS 29, cu alternativa
realizării unor reevaluări (independente a mijloacelor fixe).
Confor m IAS 29, par. 2, într -o economie hiperinflaționistă situațiile financiare ,
indiferent că sunt întocmite pe baza costului istoric sau pe baza costului actual, nu sunt utile.

82 Capot, M., Jacquot C., citat de Donos, S., G., Influența inflației asupra evaluării stocurilor , în Revista
Contabilitatea și gestiunea firmei , nr. 6, iunie 2006, p. 15.
83 Pântea, I., P., Managementul contabilități i românești , vol. 2, Deva, 1998, p. 711.
84 Petrescu, O., Badea, A., Dragoș, C., Raportarea financiară în economii hiperinflaționiste , Editura CECCAR,
București, 2004, p. 8.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
66 Banii își pierd puterea de cumpărare într -o asemenea măsură, încât compararea sume lor ce
rezultă din tranzacții și alte evenimente ce au avut loc la momente diferite, chiar în timpul
aceluiași an, induce în eroare.85 Situațiile financiare sunt utile dacă sunt exprimate în unitatea de
măsură în vigoare la data bilanțului ”86.
Conform IAS 29 , hiperinflația este indicată de următoarele caracteristici ale mediului
economic:
 populația preferă sa -și păstreze economiile în active nemonetare sau în valute stabile;
 populația apreciază valorile monetare în raport cu o monedă străină stabilă;
 vânzările și cumpărările pe credit au loc la prețuri care să compenseze pierderea puterii de
cumpărare;
 ratele dobânzilor, salariile și prețurile sunt legate de un indice de prețuri ;
 rata cumulată a inflației pe trei ani consecutivi se apropie sau depășeșt e 100%.
 Procedura de retratare constă în următoarele87:
1) selectarea indicelui general al prețurilor (de exemplu indicele prețurilor de consum;
2) împărțirea elementelor în monetare și nemonetare . Ținând cont de faptul că
elementele monetare sunt exprimate deja în puterea de cumpărare curentă, acestea nu
vor fi retratate .
Elemente monetare :
 Active: numerar și echivalente de numerar, titluri de investiție, creanțe comerciale și alte
creanțe;
 Datorii: datorii comerciale și alte datorii, datorii financiare (credite), datorii fiscale.
Elemente nemonetare :
 Active : imobilizări corporale, imobilizări necorporale, active deținute spre vânzare,
stocuri, avansuri plătite pentru stocuri din aprovizionări, chelt uieli înregistrate în avans,
plasamente pe termen lung, participații în întreprinderile asociate, active de impozit
amânat;
 Datorii : avansuri primite privind vânzările, venituri în avans (subvenții), pasive de
impozit amânat;

85 Petrescu, O., Badea, A., Dragoș, C., Raportarea financiară în economii hiperinfla ționiste , Editura CECCAR,
București, 2004, p. 16
86 *** IAS 29 Raportarea financiară în economii hiperinflaționiste , par. 7.
87 Feleagă, N., Malciu, L., Politici și opțiuni contabile. Fair Accounting versus bad accounting , Editura Economică,
București, 2002, p. 251.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
67  Capitalurile proprii.
3) retratar ea elementelor nemonetare. Ținând cont de faptul că majoritatea elementelor
nemonetare sunt înregistrate la cost minus amortizare (valori curente la data de
achiziție), acestea sunt retratate în unitatea de măsură curentă la data închiderii
exercițiului, p rin aplicarea la costul istoric și la amortizarea cumulată a variației unui
indice general al prețurilor de la data achiziției până la data bilanțului. Retratarea se
face cu următoarea formulă:88

Cost retratat = Cost istoric X Indicele general al prețurilor la data
bilanțului
Indicele general al prețurilor la data
achiziției

Pentru a aplica această formulă este nevoie de înregistrarea detaliată a datelor de
achiziție. Dacă aceste informații nu sunt disponibile, IAS 29 cere o evaluare profesională a valorii
elementelor nemonetare, ca bază a retratării lor în prima perioadă de aplicare a standardului.
4) retratarea contului de profit și pierdere . IAS 29 cere ca toate elementele din contul
de profit și pierdere să fie exprima te în raport cu unitatea de măsură curentă la data de
raportare a bilanțului. De aceea, toate valorile trebuie retratate prin aplicarea variației
unui indice general al prețurilor, de la datele la care elementele de venituri și cheltuieli
au fost înregistr ate până la data bilanțului. Toate sumele din contul de profit și
pierdere trebuie retratate astfel89:

88 Petrescu, O., Badea, A., Dragoș, C., Raportarea financiară în economii hiperinflaționiste , Editura CECCAR,
București, 2004, p. 47.
89 Ibidem, p. 64.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
68 Suma retrată = Suma înaintea
retratării X Indicele general al prețurilor la data
bilanțului
Indicele general al prețurilor la data la
care cheltuiala sau venitul aferent(ă) a
fost inițial înregistrată

5) calculul și verificarea câștigului sau pierderii monetare . În condiții de inflație,
deținerea unor active monetare peste datoriile monetare are ca rezultat o pierdere a
puterii de cumpărare, iar deținerea unor datorii monetare peste activele monetare are
ca rezultat o creștere a puterii de cumpărare. Unul dintre obiectivele principale ale lui
IAS 29 este de a calcula câștigul sau pierderea monetară (din deținerea de
active/datorii monetare). A cest indicator este calculat pe baza poziției (situației)
monetare a întreprinderii. Poziția monetară poate fi derivată din următoarea ecuație de
bază:
Active
 Monetare
 Nemonetare
= Datorii
 Monetare
 Nemonetare
+ Capitaluri proprii

Figura nr. 1.1 Determinarea poziției monetare90

Altfel spus, câștigul sau pierderea monetară poate fi calculat prin retratarea
elementelor nemonetare (inclusiv contul de profit și pierdere, care este o parte a capitalurilor
proprii) la puterea de cumpărare de la sfârșitul anului și prin compararea valorilor retratate cu
cele ale costurilor istorice.

6) întocmirea tabloului fluxurilor de trezorerie cu constatarea efectelor inflaționiste.
Deoarece IAS 29 solicită ca toate elementele din tabloul fluxurilor de trezorerie să fie
exprimate în unitatea de măsură aferentă datei închiderii exercițiului, acestea trebuie

90 Feleagă, N., Malciu, L., Politici și opțiuni contabile. Fair Accounting versus bad accounting , Editura Economică,
București, 2002, p. 253. Active
monetare Datorii
monetare Datorii
nemonetare Active
nemonetare Capitaluri
proprii – =
Poziția monetară Elemente nemonetare
(Poziția nemonetară) – +

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
69 retratate, prin aplicare de factori de conversie relevanți, de la data tranzacției de
origine.
7) retratarea datelor comparative. Pentru a se putea face comparații cu anul anterior (N –
1) trebuie să se folosească unitatea de măsură curentă aferentă anului curent (N). Dacă
situațiile anului anterior au fost întocmite confo rm IAS 29, va fi aplicat factorul de
conversie al anului curent la situațiile financiare ale anului precedent (N -1)
O descriere în mare a procesului de retratare a activelor și datoriilor conform
cerințelor IAS 29 este prezentată în diagrama de mai jos91:

Figura nr. 1.2 Procesului de retratare a activelor și datoriilor conform cerințelor IAS 29

Etapele procedurii de retratare

91 Petrescu, O., Badea, A., Dragoș, C., Raportarea financiară în economii hiperinflaționiste , Editura CECCAR,
București, 2004, p. 40. Active/Datorii
Elemente monetare Elemente nemonetare
NU SE RETRATEAZĂ La valoarea justă/ valoarea de
piață / valoarea r eevaluată /
valoarea realizabilă netă
La cost istoric
Exprimate în ROL?
Convențiile în ROL utilizând
cursul valutar de la data
reevaluării (IAS 21) Exprimate în ROL?
Convențiile în ROL
utilizând cursul valutar de la
data tranzacției (IAS 21)
Curente la data bilanțului?
NU SE RETRATEAZĂ
Retratate de la data
reevaluării Retratate de la data
tranzacției Nu
Nu Da Da
Nu Da

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
70 – retratarea bilanțului de deschidere al primului exercițiu de aplicare a IAS 29.
Retratarea afectează capitalurile proprii. Conform OMFP 94/2001, diferențele
constatate din retratare sunt înregistrate în 1051 „Rezerve din reevaluare aferente
bilanțului de deschidere al primului an de aplicar e a ajustării la inflație”
– retratarea bilanțului de închidere – mărimea câștigului/pierderii referitoare la poziția
netă afectează rezultatul exercițiului. Conform OMFP 94/2001, diferențele constatate
din retratare sunt înregistrate prin conturile 688 „Che ltuieli din ajustarea la inflație” și
788”Venituri din ajustarea la inflație”
– retratarea contului de profit și pierdere . În structura contului de profit și pierdere apar
prezentate și soldurile conturilor 688 și 788. După retratarea și înscrierea soldurilo r
conturilor 688 și 788, se calculează rezultatul exercițiului înaintea câștigului sau
pierderii, referitoare la poziția monetară netă. Câștigul sau pierderea referitoare la
poziția monetară netă se calculează ca diferență între rezultatul exercițiului det erminat
în bilanțul de închidere retratat și rezultatul exercițiului înaintea câștigului sau
pierderii
– Retratarea bilanțului de deschidere , pentru a asigura comparabilitatea cu bilanțul de
închidere retratat. În această retratare se va ține cont de indicel e de creștere a
prețurilor, la nivelul exercițiului curent.
După cum am mai menționat, societatea nu aplică, în mod oficial, IAS 29 . Pentru
necesitățile proprii, aceasta a optat însă pentru aplicarea acestui standard începând cu anul 2000,
datorită hiperin flației existente la acea oră. IAS 29, în par. 2, menționează că „într -o economie
hiperinflaționistă, raportarea fără retratare a rezultatelor și a poziției financiare în moneda locală
nu este utilă. Banii își pierd puterea de cumpărare, într -o asemenea mă sură încât compararea
sumelor ce rezultă din tranzacții și alte evenimente ce au avut loc la momente diferite, chiar în
timpul aceleiași perioade contabile, induce în eroare.”
Astfel, în primul an de aplicare a IAS 29, situațiile financiare obținute în urm a
retratării nu conțin informații comparative.
Ajustările care s -au făcut s -au contabilizat în conformitate cu IAS 8, prin intermediul
contului 1051 „Rezerve din reevaluare aferente bilanțului de deschidere al primului an de aplicare
a ajustării la inflați e”.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
71 BILANȚ (mii lei) 31.12.2001
IAS
umi 31.12.2000
IAS
umi
A. ACTIVE IMOBILIZATE 514.414.754 388.528.068
I. IMOBILIZARI NECORPORALE 885.566 131.194
Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi si alte imobiliz.
Necorporale 885.566 131.194
II. IMOBILIZARI CORPORALE 513.458.125
388.325.811
Terenuri si construcții 332.222.318
219.195.167
Instalații tehnice si mașini 131.824.727
144.474.597
Alte instalații, utilaje si mobilier 5.932.072 9.550.328
Avansuri si imobilizări corporale in curs 43.479.008 15.105.719
III. IMOBILIZARI FINANCIARE 71.063 71.063
Titluri sub forma de interese de participare 15.000 15.000
Titluri deținute ca imobilizări 6.400 6.400
Alte creanțe 49.663 49.663
B. ACTIVE CIRCULANTE 599.608.894
384.371.777
I. STOCURI 142.055.959
162.867.053
Materii prime si materiale consumabile 70.298.037 51.975.949
Producția in curs de execuție 26.091.395 31.153.386
Produse finite si mărfuri 44.670.267 78.324.890
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 996.260 1.412.828
II. CREANTE 454.199.101
211.729.851
Creanțe comerciale 442.913.557
204.805.441
Alte creanțe 11.285.544 6.924.410
III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 3.353.834 9.774.873
C. CHELTUIELI IN AVANS 1.731.482 2.212.739
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR -O
PERIOADA DE UN AN -TOTAL 335.983.117
263.007.890
Sume datorate instituțiilor de credit 95.462.725 71.649.178
Avansuri încasate in contul comenzilor 826 25.549
Datorii comerciale 89.558.483 82.451.119
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru
asigurările sociale 150.961.083
108.882.044
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII
CURENTE NETE 264.658.139 118.418.695
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 773.373.930
506.946.763

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
72 G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR -O
PERIOADA MAI MARE DE UN AN 53.265.854 4.375.472
Sume datorate instituțiilor de credit 29.876.617 9.875.963
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru
asigurările sociale 23.389.237 (5.500.491)
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI
CHELTUIELI – –
I. VENITURI IN AVANS 6.398.084 5.157.931
(ct. 131) 5.698.964 3.727.340
(ct. 472) 699.120 1.430.591
J. CAPITAL SI REZERVE – –
I. CAPITAL 344.181.550 68.836.310
– capital subscris vărsat (ct. 1012) 344.181.550 68.836.310
II. PRIME DE CAPITAL – –
III. REZERVE DIN REEVALUARE (105) 110.656.464
285.444.454
IV. REZERVE (rd. 71 la 74) 201.420.318
166.986.790
Rezerve legale (1061) 14.463.071 10.434.619
Alte rezerve 186.957.247
156.552.171
V. REZULTATUL REPORTAT (117) 6.619.080
(18.696.263)
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI (121) 116.979.534 47.287.080
Repartizarea profitului (129) (59.748.871)
(47.287.080)
TOTAL CAPITALURI PROPRII 720.108.075
502.571.291
J. CAPITALURI – TOTAL 720.108.075
502.571.291
Figura nr. 1.3 Bilanțul S.C. ALFA S.A. la 31.12.2001

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
73 1.2.5 Retratarea capitalurilor proprii

Retratarea capitalului social din bilanțul de deschidere
La 31.12.2000 situația capitalului social conform IAS, fără aplicarea IAS 29, era
următoarea:
Tabelul 1-19 Rulajul capitalului social de la înființarea societății până la 31.12.2001
Explicația Data inreg.
contabile RULAJ SOLD
Înregistrare capital social 30.06.1990 +781.900 781.900
Majorare capital social conform H.G. 945/1990 31.12.1990 +298.623 1.080.523
Majorare capital social conform H.G. 26/1992 30.06.1992 +7.855.031 8.935.554
Mijloace fixe achiziționate din profitul anului 1992 30.06.1992 +217.521 9.153.075
Majorare capital social conform H.G. 500/1994 30.09.1994 +41.046.325 50.199.400
Subvenții pentru lucrări de investiții 31.12.1994 +170.000 50.369.400
Mijloace fixe achiziționate din profitul anului 1994 31.12.1994 +2.274.350 52.643.750
înregistrarea valorii terenului – titlul de proprietate 31.01.1995 +11.982.750 64.626.500
Mijloace fixe achiziționate din profitul anului 1995 31.12.1995 +1.319.250 65.945.750
Majorare capital social:
– cedare mijloace fixe Grădinița (17.826.159lei) Sept. 1996, L.
84/95
– achiziții mijloace fixe din profit an 1995 +2.571.656.159 lei 31.12.1996 +2.553.830 68.499.580
Majorarea capitalului social
– valoarea terenurilor de la căminele de nefamiliști 30.09.1999 +336.730 68.836.310
Majorarea capitalului social
– încorporarea diferențelor favorabile de reevaluarea patrimoniu 31.07.2001 +275.345.240 344.181.550

S-a constatat o creștere a valorii structurii 1012 Capital social vărsat prin aplicarea
CPI (Consumer Price Index) (vezi anexa nr. 2) la valoarea de intrare. Procedura de retratare este
următoarea:
Tabel 1-20. Procedura de retratare a capitalului social la 31.12.2000
Data Capital
social
vărsat CPI Retratat
31.12.2000 Explicații
30.06.1990 781900 Înregistrare capital social
31.12.1990 298623 Majorare capital social conform HG 945/1990
30.06.1992 217521 Mijloace fixe achiziționate din profitul anului 1992
30.06.1992 7855031 Majorare capital social conform HG 26/1992
30.09.1994 41046325 Majorare capital social conform HG 500/1994
TOTAL 50199400 18,17 912123098
02.11.1994 134275 15,75 2114831 Subvenții pentru lucrări de investiții
31.12.1994 35725 15,43 551237 Subvenții pentru lucrări de investiții
31.12.1994 2274350 15,43 35093220 Mijloace fixe achiziționate din profitul anului 1994
31.01.1995 11982750 62475831 Înregistrarea valorii terenului – titlu de proprietate
31.12.1995 1319250 12,08 15936540 Mijloace fixe achiziționate din profitul anului 1995
31.12.1996 2553830 7,7 19664491 Majorarea capitalului social
30.09.1999 336730 1,57 528666 Majorarea capitalului social
TOTAL 68836310 1048487914

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
74
Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare deschidere capital social
1048487914 – 68836310 = 979651604 1051 = 1012 979.651.604

Tabelul 1-21 Situația contului „Capital social” după retratare, conform IAS 29 la 1.12.2001
Element Cont 31.12.2000
IAS 29
umc la 31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
Capital social 101 1.048.487.914 979.651.604 68.836.310 – 68.836.310
Capital subscris nevărsat 1011 – – – – –
Capital subscris vărsat 1012 1.048.487.914 979.651.604 68.836.310 – 68.836.310

Retratarea capitalului social din bilanțul de închidere
La 31.12.2001 capitalul social s -a majorat cu 275.345.240 mii lei, ajungând de la
68.836.110 mii lei (31.12.2000) la 344181550 mii lei (31.12.2001).
S-a constatat o creștere a valorii structurii contului 1012 „Capital social vărsat” prin
aplicarea CPI (Consumer Price Index) la valoarea de intrare.
Procedura de retratare este următoarea:
Tabel 1-22. Procedura de retratare a capitalului social la 31.12.2001
Data Capital social
vărsat CPI Retratat
31.12.2001 Explicații
30.06.1990 781900 Înregistrare capital social
31.12.1990 298623 Majorare capital social conf. HG 945/1990
30.06.1992 217521 Mijloace fixe achiziționate din profitul anului 1992
30.06.1992 7855031 Majorare capital social conf. HG 26/1992
30.09.1994 41046325 Majorare capital social conf. HG 500/1994
TOTAL 50199400 23,68 912123098
02.11.1994 134275 20,52 2114831 Subvenții pentru lucrări de investiții
31.12.1994 35725 20,11 551237 Subvenții pentru lucrări de investiții
31.12.1994 2274350 20,11 35093220 Mijloace fixe achiziționate din profitul anului 1994
31.01.1995 11982750 81140109 Înregistrarea valorii terenului – titlu de proprietate
31.12.1995 1319250 15,74 20762374 Mijloace fixe achiziționate din profitul anului 1995
31.12.1996 2553830 10,03 25616523 Majorarea capitalului social
30.09.1999 336730 2,04 688190 Majorarea capitalului social
31.07.2001 275345240 – – Majorarea capital social – incorporarea diferențelor
favorabile din reevaluarea patrimoniului
TOTAL 344181550 1366074903

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
75 Se cunosc:
1) Ajustarea totală, datorată inflației la 31.12.2001, a capitalului social: 1021893353
(1366074903 – 344181550).
2) Având în vedere faptul că, în anul 2000, capitalul social a fost retratat la inflație,
ajustarea la inflație în anul 2000 fiind de 97965160 4 lei, rezultă ca acesta va trebui ajustat la
inflație în anul 2001 cu valoarea de 42241749 lei(1012893353 – 979651604)
3) La 31.07.2001 au fost încorporate în capitalul social diferențe favorabile din
reevaluare în valoare de 275345240 lei. Acestea trebui esc eliminate pentru a putea determina și
înregistra 688 „cheltuieli din ajustarea la inflație” aferente anului 2001.

Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Eliminare diferențe din reevaluare incluse în capitalul social 1012 = 1058 275345240
Retratare capital social 2001
(42241749 = 317586989 – 275345240) 688 = 1012 317586989

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
76

Tabelul 1-23 Situația capitalului social după retratare, conform IAS 29 la 31.12.2001
Element Cont 31.12.2001
IAS 29
umc la
31.12.2001 Ajustări
IAS29 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3=4+5 4 5=6+7 6 7 8=9+10 9 10
Capital social 101 1.366.074.903 1.021.893.353 344.181.550 – 344.181.550 1.048.487.914 979.651.604 68.836.310
Capital subscris nevărsat 1011 – – – – – – – –
Capital subscris vărsat 1012 1.366.074.903 1.021.893.353 344.181.550 – 344.181.550 1.048.487.914 979.651.604 68.836.310

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
77 Reclasarea rezervelor în bilanțul de deschidere
Se înregistrează retratarea rezervelor la deschidere:
Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Reclasarea rezervelor la deschidere 1058 = 1051 285.444.454
Reclasarea rezervelor la deschidere 1061 = 1051 10.434.619
Reclasarea rezervelor la deschidere 1068 = 1051 156.552.171
Reclasarea rezervelor la deschidere
Soldul contului 1172 după retratare 1051 = 1172 26.110.199
Reclasarea rezervelor la deschidere
Soldul contului 1174 după retratare 1174 = 1051 7.413.936

După retratare, situația rezervelor la 31.12.2000 este următoarea:
Tabel 1-24 Situația rezervelor după retratarea la inflație, la 31.12.2000
Element Cont 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5=6+7 6 7
Rezerve din reevaluare 105 (397.891.657) (683.336.111) 285.444.454 – 285.444.454
Rezerve din reev af bilanț de
deschidere al primului an de
aplicare a ajustării la inflație 1051
(397.891.657) (397.891.657) – – –
Rezerve din reevaluări dispuse
prin acte normative 1058 – (285.444.454) 285.444.454 285.444.454
Rezerve 106 – (166.986.790) 166.986.790 166.986.790
Rezerve legale 1061 – (10434619)
10434619 10434619
Alte rezerve 1068 – (156.552.171) 156.552.171 156.552.171
Rezultatul reportat 117 – 18.696.263 (18.696.263) (18.696.263) –
Rezultatul reportat profit
nerepart / pierdere nerecuperata 1171 – – – – –
Rezultat reportat provenit din
aplicarea prima data a IAS mai
puțin IAS29 1172
– 26.110.199 (26.110.199) (26.110.199) –
Rezultatul reportat provenit din
modificările politicilor
contabile 1173
– – – – –
Rezultatul reportat provenit din
corect. erorilor fundamentale 1174 – (7.413.936) 7.413.936 7.413.936 –

Tabel 1-25 Situația rezervelor după retratarea la inflație, la 31.12.2001
Cont 31.12.2001
IAS 29
umc la
31.12.2001 Ajustări
IAS29 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2=3+4 3 4=5+6 5 6 7=8+9 8 9
106 – 201.420.318 (201.420.318) 49.071.951 (250.492.269) –
(166.986.790) 166.986.790
1061 – 14.463.071 (14.463.071) (4.028.452) (10.434.619) – (10.434.619) 10.434.619
1068 – 186.957.247 (186.957.247) 53.100.403 (240.057.650) –
(156.552.171) 156.552.171

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
78
1.2.6 Retratare subvenții

Retratare subvenții în bilanțul de deschidere
Tabelul 1-26 situația contului 131 „Alte imobilizări necorporale” conform IAS fără
aplicarea IAS 29 la 31.12.2000
Element Cont 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
Subvenții pentru investiții 131 3.727.340 – 3.727.340

S-a constatat o creștere a valorii structurii 131 „Subvenții pentru investiții” prin
aplicarea CPI (Consumer Price Index) la valoarea de intrare. Procedura de retratare a fost
următoarea:

Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare deschidere subvenții
(10974088 -3727340 -598761 = 7246748) 1051 = 131 7.246.748

Tabelul 1-27 Situația la 31.12.2000, după retratare conform IAS și IAS 29
Element Cont 31.12.2000
IAS 29
umc la 31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5=6+7 6 7
Subvenții pentru investiții 131 10.974.088 7.246.748 3.727.340 – 3.727.340

Retratare subvenții în bilanțul de închidere
Tabel 1-28 Situația subvențiilor, conform IAS, la 31.12.2001
Element Cont 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS 29
umc la 31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3=4+5 4 5 6=7+8 7 8
Subvenții pentru
investiții 131 5.698.964 354.257 5.344.337 10.974.088 7.246.748 3.727.340

Constatăm o creștere a valorii acestora prin aplicarea CPI (vezi anexa nr. 3) de la
5.698.964 (conform IAS) la 16.372.586.
Deoarece subvențiile au fost ajustate conform. IAS 29 pentru anul 2000, valoarea lor
crescând cu 7.246.768 rezultă că pentru anul 2001 trebuie făcută următoarea ajustare a valorii
acestora:

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
79 Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare subvenții în 2001
(16.372.586 -5.698.964 – 7246748 = 3.426.874) 1051 = 131 3426874

Tabelul 1-29 Situația la 31.12.2001, după retratare conform IAS și IAS 29
Cont 31.12.2001
IAS 29
umc la
31.12.2001 Ajustări
IAS29 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2=3+4 3 4=5+6 5 6 7=8+9 8 9
131 16.372.586 10.673.622 5.698.964 354.257 5.344.337 10.974.088 7.246.748 3.727.340

1.2.7 Retratarea activelor imobilizate necorporale

Retratarea activelor imobilizate necorporale în bilanțul de deschidere
La 31.12.2000 situația contului 205 „Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi si
valori similare si alte imobilizări necorporale” conform IAS fără aplicarea IAS 29 era cea
prezentată în Tabelul 5.12.
Tabel 1-30 situația contului 205 conform IAS fără aplicarea IAS 29 la 31.12.2000
Element Cont 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5
Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și
valori similare și alte imobilizări necorporale 205 206.566 – 206.566
Amortizarea concesiuni, brevete, mărci 2805 (75.372) – (75.372)
Provizioane pentru concesiuni, brevete, mărci 2905 – – –
TOTAL 131.194 – 131.194

S-a constatat o creștere a valorii structurii contului 205 „Concesiuni, brevete, licențe,
mărci, drepturi si valori similare si alte imobilizări necorporale” și a contului 2805 „Amortizarea
altor imobilizări necorporale) prin aplicarea CPI (Consumer Price Index) la valoarea de intrare
astfel:

Cost re tratat = Cost istoric X CPI la data bilanțului
CPI la data achiziției

Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare deschidere 205 = 1051 124.277
Retratare deschidere 1051 = 2805 101.411

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
80 Tabelul 1-31 Situația imobilizărilor necorporale la 31.12.2000, după retratare,
conform IAS inclusiv IAS 29
Element Cont 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5=6+7 6 7
Concesiuni, brevete, licențe, mărci,
drepturi si valori similare si alte
imobilizări necorporale 205 330843 124277 206566 – 206566
Amortizarea altor imobilizări
necorporale 2805 (176783) (101411) (75372) – (75372)
Provizioane pentru alte imobilizări
necorporale 2905 – – – – –
TOTAL 154060 22866 131194 – 131194

Retratarea activelor imobilizate necorporale în bilanțul de închidere
La 31.12.2001 situația contului 205 „Concesiuni, brevete licențe, mărci, drepturi și
valori similare și alte imobilizări necorporale” conform IAS fără aplicarea IAS 29 era cea
prezentată in tabelul 5.14.
Tabelul 1-32 Situația contului 205 conform IAS fără aplicarea IAS 29 la 31.12.2001
Element Cont 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3 = 4 + 5 4 5 6 = 7 + 8 7 8
Concesiuni, brevete, licențe,
mărci, si alte imobilizări
necorporale 205 1.065.163 – 1.065.163 330.843 124.277 206.566
Amortizarea altor imobiliz
necorporale 2805 (179.597) – (179.597) (176.783)
(101.411) (75.372)
Provizioane pentru conces,
brevete, mărci 290 – – – – – –
TOTAL 885.566 – 885.566 154.060 22.866 131.194

Constatăm o creștere a valorii nete contabile a acestora prin aplicarea CPI, de la
885.566 mii lei (conform IAS) la 944.949mii lei.
Deoarece imobilizările necorporale și amortizările aferente acestora au fost ajustate
cf. IAS 29 pentru anul 2000, valoarea lor netă contabilă crescând cu 28.86 6 mii lei(154.060 –
131.194) rezultă că pentru anul 2001 trebuie făcută următoarea ajustare a valorii acestora:

Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare imobilizări necorporale în bilanț de închidere 205 = 788 153.908
Retratare amortizări imobilizări necorporale în bilanț de închidere 688 = 2805 117.391

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
81

Tabelul 1-33 Situația imobilizărilor necorporale la 31.12.2001 conform IAS inclusiv IAS 29

Element Cont 31.12.2001
IAS 29
umc la
31.12.2001 Ajustări
IAS29 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3=4+5 4 5=6+7 6 7 8=9+10 9 10
Concesiuni, brevete,
licențe, mărci, si alte
imobilizări necorporale 205 1.343.348 278.185 1.065.163 1.065.163 330.843 124.277 206.566
Amortizarea altor imobiliz
necorporale 2805 (398.399) (218.802) (179.597) (179.597) (176.783) (101.411) (75.372)
Provizioane pentru conces,
brevete, mărci 2905
TOTAL 944.949 59.383 885.566 885.566 154060 22.866 131.194

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
82 1.2.8 Retratarea activelor imobilizate corporale

Retratarea terenurilor și construcțiilor în bilanțul de deschidere
Tabelul 1-34 Situația terenurilor și construcțiilor conform IAS fără aplicarea IAS 29 la
31.12.2000
Element Cont 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5
Terenuri 2111 22.165.000 – 22.165.000
Construcții 212 247.212.343 – 247.212.343
Amortizarea amenajării terenurilor 2811 – –
Amortizarea construcțiilor 2812 (50.182.176) (2.595.842) (47.586.334)
Provizioane pentru deprec terenurilor 2911 –
Provizioane pentru deprec construcțiilor 2912 – –
TOTAL 219.195.167 – 221.791.009

S-a constatat o creștere a valorii terenurilor, construcțiilor, precum și a amortizării
aferente. De asemenea s -a constituit un provizion pentru deprecierea construcțiilor.

Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare deschidere 2111 = 1051 40.111.521
Retratare deschidere 212 = 1051 395.347.212
Retratare deschidere 1051 = 2812 195.863.148
Constituire provizion MF 1051 = 2912 93.232.448

Tabelul 1-35 Situația terenurilor și construcțiilor la 31.12.2000, după retratare,
conform IAS inclusiv IAS 29
Element Cont 31.12.2000
IAS 29
umc la 31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5=6+7 6 7
Terenuri 2111 62276521 40111521 22165000 – 22165000
Construcții 212 642559555 395347212 247212343 – 247212343
Amortizarea amenajării
terenurilor 2811 – – – –
Amortizarea construcțiilor 2812 (246045324) (195863148) (50182176) (2595842) (47586334)
Provizioane pentru deprec
terenurilor 2911 – – –
Provizioane pentru deprec
construcțiilor 2912 (93232448) (93232448) – –
TOTAL 365558304 219.195.167 – 221.791.009

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
83 Retratarea terenurilor și construcțiilor în bilanțul de închidere
Tabelul 1-36 Situația terenurilor și a construcțiilor conform IAS fără aplicarea IAS
29 la 31.12.2001
Element Cont 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3 = 4 + 5 4 5 6 = 7 + 8 7 8
Terenuri 211 81.140.109 – 81.140.109 62.276.521 40.111.521 22.165.000
Construcții 212 319.353.959 – 319.353.959 642.559.555 395.347.212 247.212.343
Amortizarea
amenajării terenurilor 2811 – – – – –
Amortizarea
construcțiilor 2812 (68.271.750) – (68.271.750) (246.045.324) (195.863.148) (50.182.176)
Provizioane pentru
deprec terenurilor 2911 – – – – –
Provizioane pentru
deprec construcțiilor 2912 – – (93.232.448) (93.232.448) –
TOTAL 332.222.318 332.222.318 365.558.304 146.363.137. 219.195.167

S-a constatat o creștere a valorii, construcțiilor, precum și a amortizării aferente.
Valoarea 212 a crescut prin aplicarea CPI cu 544.912.376 mii lei. Deoarece în anul 2000 valoarea
212 a fost ajustată la inflație cu 395.347.212 mii lei în anul 2001 ajustarea care trebuie făcută este
de 149.565.164 mii lei (544.912.376 – 395.347.212). De asemenea s -a constituit un provizion
pentru de precierea construcțiilor.

Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare construcții 2001 212 = 788 149.565.164
Retratare amortizare 2001 688 = 2812 69.186.924
Retratare provizion 2001 688 = 2912 7.842.884

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
84

Tabelul 1-37 Situația terenurilor și construcțiilor conform IAS inclusiv IAS 29 la 31.12.2001
Element Cont 31.12.2001
IAS 29
umc la
31.12.2001 Ajustări
IAS29 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3 = 4 + 5 4 5 = 6 + 7 6 7 8 = 9 + 10 9 10
Terenuri 211 81.140.109 – 81.140.109 – 81.140.109 62.276.521 40.111.521 22.165.000
Construcții 212 864.266.335 544.912.376 319.353.959 – 319.353.959 642.559.555 395.347.212 247.212.343
Amortizarea
amenajării
terenurilor 2811 – – – – – – –
Amortizarea
construcțiilor 2812 (333.321.822) (265.050.072) (68.271.750) – (68.271.750) (246.045.324) (195.863.148) (50.182.176)
Provizioane
pentru deprec
terenurilor 2911 – – – – – – –
Provizioane
pentru deprec
construcțiilor 2912 (101.075.332) (101.075.332) – – (93.232.448) (93.232.448) –
TOTAL 332.222.318 332.222.318 365.558.304 146.363.137. 219.195.167

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
85 Retratarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si
plantațiilor în bilanțul de deschidere
Tabelul 1-38 Situația contului 213 „ Instalații tehnice, mijloace de transport, animale
si plantații ” la 31.12.2000
Element Cont 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5
Instalații tehnice, mijloace de transport,
animale si plantații 213 287.019.837 – 287.019.837
Echipamente tehnologice 2131 251.186.283 – 251.186.283
Aparate si instalații de măsurare, control si
reglare 2132 21.983.131 – 21.983.131
Mijloace de transport 2133 13.850.423 – 13.850.423
Animale si plantații 2134 – – –
Amortizarea instalațiilor tehnice, mijloacelor
de transport 2813 (142.545.240) (142.545.240)
Provizioane pentru deprecierea instalațiilor
tehnice si mașinilor 2913
TOTAL 144.474.597

Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare deschidere 2131 = 1051 250438983
Retratare deschidere 2132 = 1051 18405414
Retratare deschidere 2133 = 1051 11071919
Retratare deschidere 1051 = 2813 256753406

Tabelul 1-39 Situația 213 „ Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și
plantații ” la 31.12.2000, după retratare, conform IAS inclusiv IAS 29
Element Cont 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS Ajus –
tări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5=6+7 6 7
Instalații tehnice, mijloace
de transport, animale si
plantații 213 566.936.153 279.916.316 287.019.837 – 287.019.837
Echipamente tehnologice 2131 501.625.266 250.438.983 251.186.283 – 251.186.283
Aparate si instalații de
măsurare, control si reglare 2132 40.388.545 18.405.414 21.983.131 – 21.983.131
Mijloace de transport 2133 24.922.342 11.071.919 13.850.423 – 13.850.423
Animale si plantații 2134 – – – – –
Amortizarea instalațiilor
tehnice, mijloacelor de
transport 2813 (399.298.646) (256.753.406) (142.545.240) (142.545.240)
Provizioane pentru
deprecierea instalațiilor
tehnice si mașinilor 2913
TOTAL 167.637.507 23.162.910 144.474.597 144.474.597

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
86 Retratarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si
plantațiilor în bilanțul de închidere
Tabel 1-40 Situația instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si
plantațiilor, conform IAS și SRC la 31.12.2001
Cont 31.12.2001
Cf. IAS Ajus –
tări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS29
Umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3 = 4 + 5 4 5 6 = 7 + 8 7 8
Instalații tehnice, mijl.
de transport, animale si
plantații 213 331.966.015 – 331.966.015 566.936.153 279.916.316 287.019.837
Echipamente
tehnologice 2131 291.317.951 – 291.317.951 501.625.266 250.438.983 251.186.283
Aparate si instalații de
măsurare, control si
reglare 2132 25.481.961 – 25.481.961 40.388.545 18.405.414 21.983.131
Mijloace de transport 2133 15.166.103 – 15.166.103 24.922.342 11.071.919 13.850.423
Animale si plantații 2134 – – – – –
Amortizarea
instalațiilor tehnice,
mijloacelor de
transport 2813 (200.141.288) – (200.141.288) (399.298.646) (256.753.406) (142.545.240)
Provizioane pentru
deprecierea instalațiilor
tehnice si mașinilor 2913
TOTAL 131.824.727 131.824.727 167.637.507 23.162.910 144.474.597

Prin aplicarea CPI la valoarea de intrare a instalațiilor tehnice, mijloacelor de
transport constatăm o creștere a valorii acestora de la 331.966.015 mii lei la 728.607.808 mii lei.
Valoarea netă contabilă a acestora înregistrează o creștere de la 131.824. 727 ( 331.966.015 –
200141288 ) la 185.224.071 ( 728.607.808 -543.383.737). Deoarece și valoarea de intrare și
amortizarea aferentă au fost retratate la inflație în anul 2000, în anul 2001 au fost făcute
următoarele retratări la inflație:
Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare 2001
(355.179.552 – 250.438.983= 104.740.569) 2131 = 788 104.740.569
Retratare 2001
(27.211.634 -18.405.414 = 8.806.220) 2132 = 788 8.806.220
Retratare 2001
(14.250.607 – 11.071.919 = 3.178.688 2133 = 788 3.178.688
Retratare 2001
(343.242.449 – 256.753.406 = 86.489.043) 688 = 2813 86.489.043

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
87

Tabel 1-41 Situația instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantațiilor, conform IAS și IAS 29
31.12.2001
Cont 31.12.2001
IAS29
Umc la
31.12.2001 Ajustări
IAS29 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS29
Umc la
31.12.20 00 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3 = 4 + 5 4 5 = 6 + 7 6 7 8 = 9 + 10 9 10
Instalații tehnice, mijl
de transport, animale
si plantații 213 728.607.808 396.641.793 331.966.015 – 331.966.015 566.936.153 279.916.316 287.019.837
Echipamente
tehnologice 2131 646.497.503 355.179.552 291.317.951 – 291.317.951 501.625.266 250.438.983 251.186.283
Aparate si instalații
de măsurare, control
si reglare 2132 52.693.595 27.211.634 25.481.961 – 25.481.961 40.388.545 18.405.414 21.983.131
Mijloace de transport 2133 29.416.710 14.250.607 15.166.103 – 15.166.103 24.922.342 11.071.919 13.850.423
Animale si plantații 2134 – – – – – – –
Amortizarea
instalațiilor tehnice,
mijloacelor de
transport 2813 (543.383.737) (343.242.449) (200.141.288) – (200.141.288) (399.298.646) (256.753.406) (142.545.240)
Provizioane pentru
deprecierea
instalațiilor tehnice si
mașinilor 2913
TOTAL 185.224.071 53.399.344 131.824.727 131.824.727 167.637.507 23.162.910 144.474.597

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
88 Retratare mobilier în bilanțul de deschidere
La 31.12.2000, situația contului 214 „Mobilier si aparatura birotica, echipamente de
protecție a valorilor umane si materiale” după retratarea conform IAS fără IAS 29 era cea
prezentată în Tabelul 5.22.
Tabel 1-42 Situația contului 214 după retratarea conform IAS fără IAS 29
la 31.12.2000
Element Cont 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5
Mobilier si aparatura birotica, echipamente de
protecție a valorilor umane si materiale 214 18.851.683 – 18.851.683
Amortizarea mobilierului si altor imobilizări
corporale 2814
(9.301.355) – (9.301.355)
Provizioane pentru deprecierea mobilierului si
altor imobilizări corporale 2914 – –
TOTAL 9.550.328 – 9.550.328

Prin aplicarea CPI la valoarea de intrarea a contului 214 „Mobilier și aparatură
birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale” și la amortizarea înregistrată,
acestea au înregistrat o creștere de valoare, retratările la inflație care s -au făcut pentru anul 2000,
sunt următoarele:
Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare deschidere 214 = 1051 50.988.116
Retratare deschidere 1051 = 2814 42.982.182

Situația acestor valori la 31.12.2000, după retratarea la inflație, conform IAS inclusiv
IAS 29:
Tabel 1-43 Situația contului 214 după retratarea conform IAS și IAS 29 la
31.12.2000
Element Cont 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajust ări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5=6+7 6 7
Mobilier si aparatura birotica,
echipamente de protecție a
valorilor umane si materiale 214 69.839.799 50.988.116 18.851.683 – 18.851.683
Amortizarea mobilierului si altor
imobilizări corporale 2814
(52.283.537)
(42.982.182)
(9.301.355) –
(9.301.355)
Provizioane pentru deprecierea
mobilierului si altor imobilizări
corporale 2914 – – – –
TOTAL 17.556.262 9.550.328 – 9.550.328

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
89
Retratare mobilier în bilanțul de închidere
La 31.12.2001, situația contului 214 „Mobilier si aparatura birotica, echipamente de
protecție a valorilor umane si materiale” după retratarea conform IAS fără IAS 29 era cea
prezentată în tabelul 5.:
Tabelul 1-44 Situația contului 214 după retratarea conform IAS fără IAS 29 la
31.12.2001
Element Cont 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS29
Umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3 = 4 + 5 4 5 6 = 7 + 8 7 8
Mobilier si aparat. birotica,
echipam. de protecție 214 20.026.297 – 20.026.297 69.839.799 50.988.116 18.851.683
Amortizarea mobilier si alte
imobiliz corporale 2814 (14.094.225) – (14.094.225) (52.283.537) (42.982.182) (9.301.355)
Provizioane pentru
deprecierea mobilierului si
altor imobilizări corporale 2914
TOTAL 5.932.072 5.932.072 17.556.262 8.005.934 9.550.328

Prin aplicarea CPI la valoarea de intrare a mobilierului, aparaturii birotice și de
protecție, constatăm o creștere a valorii acestora deoarece și valoarea de intrare și amortizarea
aferentă au fost retratate la inflație în anul 2000.
În anul 2001 au fost făcute următoarele retratări la inflație:
Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare 2001
(71.284.992 – 50.988.116 = 20.296.876) 214 = 788 20.296.876
Retratare 2001
(63.796.590 -42.982.182 = 20.814.408) 688 = 2814 20.814.408

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
90

Tabelul 1-45 Situația contului 214 „Mobilier și aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și
materiale” după retratarea conform IAS inclusiv IAS 29 la 31.12.2001
ELEMENT Cont 31.12.2001
IAS29
Umc la
31.12.2001 Ajustări
IAS29 31.12.2001
Cf.IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS29
Umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3 = 4 + 5 4 5 = 6 + 7 6 7 8 = 9 + 10 9 10
Mobilier si aparat. birotica,
echipam. de protecție 214 91.311.289 71.284.992 20.026.297 – 20.026.297 69.839.799 50.988.116 18.851.683
Amortizarea mobilier și alte
imobiliz corporale 2814 (77.890.815) (63.796.590) (14.094.225) – (14.094.225) (52.283.537) (42.982.182) (9.301.355)
Provizioane pentru
deprecierea mobilierului și
altor imobilizări corporale 2914
TOTAL TOTAL 13.420.474 7.488.402 5.932.072 5.932.072 17.556.262 8.005.934 9.550.328

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
91 Retratarea imobilizărilor corporale în curs în bilanțul de deschidere
Tabel 1-46 Situația imobilizărilor corporale în curs conform SRC și IAS
la data 31.12.2000
Element Cont 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5
Imobilizări corporale in curs 231 15.105.719 – 15.105.719
Amenajări de terenuri si construcții 2311 13.679.816 – 13.679.816
Instalații tehnice si mașini 2312 18 – 18
Alte imobilizări corporale 2313 1.425.885 – 1.425.885
Provizioane pentru deprec. imobiliz. corporale în curs 2931 – – –
TOTAL 15.105.719 15.105.719

Retratările la inflație care s -au făcut, pentru anul 2000, au fost următoarele:
Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare deschidere 2311 = 1051 9987837
Retratare deschidere 2313 = 1051 2836930
Tabel 1-47 Situația imobilizărilor corporale în curs, după retratare,
conform IAS 29 la data 31.12.2000:
Element Cont 31.12.2000
IAS 29
umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS Ajus –
tări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5=6+7 6 7
Imobilizări corporale in curs 231 27.930.486 12.824.767 15.105.719 – 15.105.719
Amenajări de terenuri si construcții 2311 23.667.653 9.987.837 13.679.816 – 13.679.816
Instalații tehnice si mașini 2312 18 – 18 – 18
Alte imobilizări corporale 2313 4.262.815 2.836.930 1.425.885 – 1.425.885
Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor corporale in curs 2931 – – – – –
TOTAL 27.930.486 12.824.767 15.105.719 15.105.719

Retratarea imobilizărilor corporale în curs în bilanțul de închidere
Tabel 1-48 Situația imobilizărilor corporale în curs conform IAS la data 31.12.2001
ELEMENT Cont 31.12.2001
Cf. IAS Ajus –
tări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS29
Umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3= 4 + 5 4 5 6= 7+ 8 7 8
Imobilizări corporale in
curs 231 18.180.734 – 18.180.734 27.930.486 12.824.767 15.105.719
Amenajări de terenuri si
construcții 2311 16.503.496 – 16.503.496 23.667.653 9.987.837 13.679.816
Instalații tehnice si
mașini 2312 165.229 – 165.229 18 – 18
Alte imobilizări corporale 2313 1.512.009 – 1.512.009 4.262.815 2.836.930 1.425.885
Provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor
corporale in curs 2931

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
92
Retratările la inflație care s -au făcut, pentru anul 2001, au fost următoarele:

Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare 2001 2311 = 788 4.912.600
Retratare 2001 2313 = 788 1.050.877

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
93

Tabel 1-49 Situația imobilizărilor corporale în curs, după retratare, conform IAS 29 la data 31.12.2001
ELEMENT Cont 31.12.2001
IAS29
Umc la
31.12.2001 Ajustări
IAS29 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS29
Umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3 = 4 + 5 4 5 = 6 + 7 6 7 8 = 9 + 10 9 10
Imobilizări corporale in
curs 231 36.968.978 18.788.244 18.180.734 – 18.180.734 27.930.486 12.824.767 15.105.719
Amenajări de terenuri si
construcții 2311 31.403.933 14.900.437 16.503.496 – 16.503.496 23.667.653 9.987.837 13.679.816
Instalații tehnice si
mașini 2312 165.229 – 165.229 – 165.229 18 – 18
Alte imobilizări corporale 2313 5.399.816 3.887.807 1.512.009 – 1.512.009 4.262.815 2.836.930 1.425.885
Provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor
corporale in curs 2931

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina

94 Retratare impozit amânat în bilanțul de deschidere

La 31.12.2000 situația impozitului pe profit amânat:
Tabel 1-50 Situația impozitului pe profit amânat conform IAS, la 31.12.2000
Element Cont 31.12.2000
Cf. IAS Ajustări IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5
Impozit pe profit amânat 4412 5.500.491 5.500.491 –

Retratările la inflație care s -au făcut, pentru anul 2000, au fost următoarele:
Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Înregistrare impozit amânat deschidere 1051 = 4412 35.107.901

Situația după retratare conform IAS 29:
Tabel 1-51 Situația impozitului pe profit amânat, conform IAS și IAS 29, la
31.12.2000
Element Cont 31.12.2000
IAS 29
umc la 31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS Ajus -tări
IAS 31.12.2000
SRC
1 2 3=4+5 4 5=6+7 6 7
Impozit pe profit
amânat 4412 ( 29.607.410) (35.107.901) 5.500.491 5.500.491 –

Retratare impozit amânat în bilanțul de închidere

Tabel 1-52 Situația impozitului pe profit amânat conform IAS la data 31.12.2001
ELEMENT Cont 31.12.2001
Cf. IAS Ajus –
tări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS29
Umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.00
Cf. IAS
1 2 3= 4 + 5 4 5 6= 7+ 8 7 8
Impozit pe
profit amânat 4412 1.954.853 – 1.954.853 (29.607.410) (35.107.901) 5.500.491

Retratările la inflație care s -au făcut, pentru anul 2001, au fost următoarele:

Explicații Articol contabil Sume (mii lei)
Retratare 2001 688 = 4412 7.812.771

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
95

Tabel 1-53 Situația impozitului pe profit amânat , după retratare, conform IAS 29 la data 31.12.2001
ELEMENT Cont 31.12.2001
IAS29
Umc la
31.12.2001 Ajustări
IAS29 31.12.2001
Cf. IAS Ajustări
IAS 31.12.2001
SRC 31.12.2000
IAS29
Umc la
31.12.2000 Ajustări
IAS29 31.12.2000
Cf. IAS
1 2 3 = 4 + 5 4 5 = 6 + 7 6 7 8 = 9 + 10 9 10
Impozit pe profit amânat 4
4412
35.465.328
(37.420.181)
1.954.853
–
1.954.853
(29.607.410)
(35.107.901)
5.500.491

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
96

După retratarea la inflație, situația la 31.12.2001 este următoarea:
Tabel 1-54 Bilanțul după retratarea la inflație, la SC ALFA SA, la 31.12.2001
BILANȚ 31.12.2001 31.12.2001 Diferența
IAS 29 –
IAS
2001 31.12.2000 31.12.2000 Diferența
IAS 29 –
IAS
2000 IAS 29 IAS IAS 29 IAS
umc la
31/12/2001 umi umc la
31/12/2000 umi
A ACTIVE IMOBILIZATE 772943581 514414754 258528827 578907682 388528068 190379614
I IMOBILIZARI NECORPORALE 944949 885566 59383 154060 131194 22866
Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi si
alte imobiliz necorporale 944949 885566 59383 154060 131194 22866
II IMOBILIZARI CORPORALE 771921087 513458125 258462962 578682559 388325811 190356748
Terenuri si construcții 511009290 332222318 178786972 365558304 219195167 146363137
Instalații tehnice si mașini 185224071 131824727 53399344 167637507 144474597 23162910
Alte instalații, utilaje si mobilier 13420474 5932072 7488402 17556262 9550328 8005934
Avansuri si imobilizări corporale in curs 62267252 43479008 18788244 27930486 15105719 12824767
III IMOBILIZARI FINANCIARE 77545 71063 6482 71063 71063 0
Titluri sub forma de interese de participare 19544 15000 4544 15000 15000 0
Titluri deținute ca imobilizări 8339 6400 1939 6400 6400 0
Alte creanțe 49663 49663 0 49663 49663 0
B ACTIVE CIRCULANTE 597654041 599608894 -1954853 354764367 384371777 -29607410
I STOCURI 142055959 142055959 0 162867053 162867053 0
Materii prime si materiale consumabile 70298037 70298037 0 51975949 51975949 0
Producția in curs de execuție 26091395 26091395 0 31153386 31153386 0
Produse finite si mărfuri 44670267 44670267 0 78324890 78324890 0
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 996260 996260 0 1412828 1412828 0
II CREANTE 452244248 454199101 -1954853 182122441 211729851 -29607410
Creanțe comerciale 442913557 442913557 0 204805441 204805441 0
Alte creanțe 9330691 11285544 -1954853 22683000 6924410 15758590
III INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN
SCURT
IV CASA SI CONTURI LA BANCI 3353834 3353834 0 9774873 9774873 0
C. CHELTUIELI IN AVANS 1731482 1731482 0 2212739 2212739 0
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE ÎNTR –
O PERIOADĂ DE UN AN – TOTAL 335983117 335983117 0 263007890 263007890 0
Sume datorate instituțiilor de credit 95462725 95462725 0 71649178 71649178 0
Avansuri încasate in contul comenzilor 826 826 0 25549 25549 0
Datorii comerciale 89558483 89558483 0 82451119 82451119 0
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii
pentru asigurările sociale 150961083 150961083 0 108882044 108882044 0
E ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV
DATORII CURENTE NETE 246330700 264658139 -18327439 81564538 118418695 -36854157
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE 1019274281 773373930 245900351 660472220 506946763 153525457
G DATORII CE TREBUIE PLATITE ÎNTR –
O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 88731182 53265854 35465328 9875963 4375472 5500491
Sume datorate instituțiilor de credit 29876617 29876617 0 9875963 9875963 0
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii
pentru asigurările sociale 58854565 23389237 35465328 5500491 -5500491
H PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI
CHELTUIELI
I VENITURI IN AVANS 17071706 6398084 10673622 12404679 5157931 7246748

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
97
BILANȚ 31.12.2001 31.12.2001 Diferența
IAS 29 –
IAS
2001 31.12.2000 31.12.2000 Diferența
IAS 29 –
IAS
2000 IAS 29 IAS IAS 29 IAS
umc la
31/12/2001 umi umc la
31/12/2000 umi
(ct 131) 16372586 5698964 10673622 10974088 3727340 7246748
(ct 472) 699120 699120 0 1430591 1430591 0
J CAPITAL SI REZERVE
I CAPITAL 1366074903 344181550 1021893353 1048487914 68836310 979651604
capital subscris vărsat (ct 1012) 1366074903 344181550 1021893353 1048487914 68836310 979651604
II PRIME DE CAPITAL
III REZERVE DIN REEVALUARE (105) (518413040) 110656464 -629069504 (397891657) 285444454 -683336111
IV REZERVE 201420318 -201420318 166986790 -166986790
Rezerve legale (1061) 14463071 -14463071 10434619 -10434619
Alte rezerve 186957247 -186957247 156552171 -156552171
V REZULTATUL REPORTAT (117) 6619080 -6619080 (18696263) 18696263
VI REZULTATUL EXERCITIULUI (121) 82881236 116979534 -34098298 47287080 47287080 0
Repartizarea profitului (129) (59748871) 59748871 (47287080) (47287080) 0
TOTAL CAPITALURI PROPRII 930543099 720108075 210435024 650596257 502571291 148024966
J CAPITALURI TOTAL 930543099 720108075 210435024 650596257 502571291 148024966

Pentru a se asigura comparabiliatea cu bilanțul de închidere retratat (2001), se va ține
cont de influența indicelui general al prețurilor (vezi anexa nr. 2) pentru bilanțul anului 2000.

Tabel 1-55 Bilanțul de deschidere retratat cu indicele g eneral al prețurilor (1.3029)
BILANȚ 31.12.2001 31.12.2000 31.12.2000
IAS 29 IAS 29
umc la
31.12.2001 umc la
31.12.2001 umc la
31.12.2000
1 2 3 = 4*1.3029 4
A. ACTIVE IMOBILIZATE 772.943.581 754.258.819 578.907.682
I. IMOBILIZARI NECORPORALE 944.949 200.725 154.060
Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi si alte imobiliz.
necorporale 944.949 200.725 154.060
II. IMOBILIZARI CORPORALE 771.921.087 753.965.506 578.682.559
Terenuri si construcții 511.009.290 476.285.914 365.558.304
Instalații tehnice si mașini 185.224.071 218.414.908 167.637.507
Alte instalații, utilaje si mobilier 13.420.474 22.874.054 17.556.262
Avansuri si imobilizări corporale in curs 62.267.252 36.390.630 27.930.486
III. IMOBILIZARI FINANCIARE 77.545 92.588 71.063
Titluri sub forma de interese de participare 19.544 19.544 15.000
Titluri deținute ca imobilizări 8.339 8.339 6.400
Alte creanțe 49.663 64.706 49.663
B. ACTIVE CIRCULANTE 597.654.041 462.222.494 354.764.367
I. STOCURI 142.055.959 212.199.483 162.867.053
Materii prime si materiale consumabile 70.298.037 67.719.464 51.975.949
Producția in curs de execuție 26.091.395 40.589.747 31.153.386
Produse finite si mărfuri 44.670.267 102.049.499 78.324.890
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 996.260 1.840.774 1.412.828
II. CREANTE 452.244.248 237.287.328 182.122.441
Creanțe comerciale 442.913.557 266.841.009 204.805.441

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
98
BILANȚ 31.12.2001 31.12.2000 31.12.2000
IAS 29 IAS 29
umc la
31.12.2001 umc la
31.12.2001 umc la
31.12.2000
Alte creanțe 9.330.691 -29.553.681 -22.683.000
III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 3.353.834 12.735.682 9.774.873
C. CHELTUIELI IN AVANS 1.731.482 2.882.978 2.212.739
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR -O
PERIOADA DE UN AN -TOTAL 335.983.117 342.672.980 263.007.890
Sume datorate instituțiilor de credit 95.462.725 93.351.714 71.649.178
Avansuri încasate in contul comenzilor 826 33.288 25.549
Datorii comerciale 89.558.483 107.425.563 82.451.119
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru
asigurările sociale 150.961.083 141.862.415 108.882.044
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII
CURENTE NETE 246.330.700 106.270.437 81.564.538
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 1.019.274.281 860.529.255 660.472.220
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR -O
PERIOADA MAI MARE DE UN AN 88.731.182 12.867.392 9.875.963
Sume datorate instituțiilor de credit 29.876.617 12.867.392 9.875.963
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru
asigurările sociale 58.854.565 0 0
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI
CHELTUIELI
I. VENITURI IN AVANS 17.071.706 16.162.056 12.404.679
(ct. 131) 16.372.586 14.298.139 10.974.088
(ct. 472) 699.120 1.863.917 1.430.591
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL 1.366.074.903 1.366.074.903 1.048.487.914
– capital subscris vărsat (ct. 1012)
1.366.074.903 1.366.074.903 1.048.487.914
II. PRIME DE CAPITAL 0 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE (105)
(518.413.040) -518.413.040 (397.891.657)
IV. REZERVE 0 0 0
Rezerve legale (1061) 0 0 0
Alte rezerve 0 0 0
V. REZULTATUL REPORTAT (117) 0 0 0
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI (121) 82.881.236 61.610.337 47.287.080
Repartizarea profitului (129) – -61.610.337 (47.287.080)
TOTAL CAPITALURI PROPRII 930.543.099 847.661.863 650.596.257
J. CAPITALURI – TOTAL 930.543.099 847.661.863 650.596.257

SC ALFA SA a făcut doar o retratare la inflație parțială, deoarece nu a retratat la inflație
contul de profit și pierdere.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
99

1.3 Concluzii privind aplicarea standardelor internaționale de
contabilitate în România
Implementarea IFRS
Implementarea IFRS reprezintă u n proces greoi și anevoios, care se poate lovi de diferite praguri,
cum ar fi aspectele specifice fiecărei țări (economice, politice, legislative, culturale). Pentru a depăși
aceste piedici, autoritățile naționale sunt încurajate92:
 să implice și să colabo reze cu toate organismele profesiei contabile în procesul implementării
standardelor internaționale, inclusiv cu utilizatorii și cu cei care întocmesc situațiile
financiare, cu auditorii, guvernul, cu reprezentanții burselor de valori;
 să informeze pe toți cei interesați, prin publicarea de materiale materiale referitoare la
procesele de armonizare și convergență internațională, la principiile care stau la baza
procesului de armonizare, la rolul și responsabilitățile părților implicate î n aceste procese,
calendarul pentru implementarea standardelor;
 să ia în considerare efectele procesului de armonizare internațională asupra entităților mici și
mijlocii și aupra firmelor de contabilitate și audit;
 să asigure o traducere de calitate a stan dardelor internaționale, prin implicarea atât a
traducătorilor profesioniști căt și a profesioniștilor contabili;
 să participe activ la procesul de elaborare a standardelor internaționale;
 să stabilească criterii pentru raportări complementare IFRS -urilor, care să răspundă unor
cerințe de specific național (ex.: raportări cu un conținut fiscal destinat statului, ca utilizator).
Practicile naționale considerate cele mai eficiente, dar care nu se regăsesc în IFRS, vor fi
aduse la cunoștința organismelor inter naționale și vor fi luate în considerare de către acestea
pentru viitor.
 să stabilească modul în care vor fi prezentate reglementările naționale adiționale: diferențiat
de IFRS sau nu. Varianta diferențierii este de preferat, deoarece facilitează continuit atea
procesului de convergență și permite identificarea mai rapidă a obligațiilor legate de
raportările complementare;
Plecând de la studiul asupra convergenței făcut de Peter Wong, prezentăm în continuare, din
punctul nostru de vedere, câteva din obstacol ele implementării IFRS în România:
a) traducerea IFRS -urilor;

92 Wong, P. , Chalenges and Successes in Implementing International Standards: A chieving Convergence to IFRSs and
ISAs , september 2004 la http://www.ifac.org/Members/DownLoads/Wong_Report_Final.pdf .

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
100
b) structura și complexitatea a standardelor internaționale;
c) frecvența, volumul și complexitatea modificărilor pe care le suferă standardele de -a
lungul timpului;
d) potențiale neînțelegeri sau înțeleger ea greșită a standardelor internaționale .
a) Traducerea IFRS -urilor – este foarte greu pentru normalizatorii naționali să
surprindă în traducere sensul real al standardelor, așa cum a fost el conceput, deoarece construcția
frazei este greoaie, se folosesc aceiași termeni pentru a defini concepte diferite, lipsesc echivalenți
lingvistici.
b) Structura complexă a standardelor – IFRS -urile devin pe zi ce trece mai
voluminoase și mai complexe, iar mărimea și dificultatea acestora afectează în sens negativ proce sul
adoptării și implementării lor. Unele țări trebuie să încorporeze standardele adoptate în legislația
națională, lucru dificil de realizat deoarece standardele nu iau forma unei legi sau reglementări și de
aceea acestea trebuie transformate.
c) Frecven ța, volumul și complexitatea schimbărilor pe care le suferă standardele de -a
lungul timpului – standardele internaționale au fost supuse în timp unor multiple îmbunătățiri.
Aceste schimbări atrag deseori necesitatea unor evaluări de specialitate pentru anu mite elemente
patrimoniale.
d) Potențiale neînțelegeri sau înțelegerea greșită a standardelor internaționale –
profesia contabilă trebuie sa -și perfecționeze în mod continuu cunoștințele și abilitățile, ca să facă
față responsabilităților pe care le poart ă. Astfel au apărut lacune în cunoașterea standardelor
internaționale la nivelul tuturor categoriilor de utilizatori, a specialiștilor, a mediului universitar.
Pentru a depăși aceste piedici, Direcția de reglementări contabile din cadrul Ministerului
Finan țelor:
– a coordonat programul pilot de aplicare a IAS/IFRS;
– a elaborat legislația prin care s -au implementat IAS/IFRS în contabilitatea românească;
– a elaborat Ghidul practic de aplicare a IAS;
– a contribuit la publicarea în limba română a IAS -urilor, respec tiv IFRS -urilor;
– a organizat și organizează diferite cursuri, seminarii care abordează standardele
internaționale.
De asemenea, în mediul universitar au apărut numeroase cărți care abordează IFRS -urile
atât din punct de vedere teoretic cât și practic. Orga nismele profesiei contabile s -au implicat activ în
procesul de implementare a IAS/IFRS, prin publicarea unor ghiduri pentru înțelegerea și aplicarea

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
101
IAS, a unor cărți în care sunt abordate teoretic și practic IAS -urile și organizarea a numeroase
cursuri ca re privesc IFRS -urile.
Adoptarea IFRS reprezintă o schimbare importantă pentru majoritatea societăților. Pentru ca
acest proces sa aibă succes, conducerea de vârf va trebui să se implice direct. Astfel trecerea la
implementarea IFRS ar trebui să parcurgă următoarele etape :
 evaluarea impactului IFRS -urilor asupra afacerii;
 pregătirea personalului la toate nivelele organizației;
 analiza datelor / informațiilor care lipsesc, a colectării acestora și înțelegerea completă a
cifrelor conform IFRS;
 analiza și înț elegerea diferențelor dintre IFRS și reglementările contabile pe care le aplică în
prezent . O parte a acestor diferențe privesc:
 aspecte referitoare la contabilitatea inflației, contabilitatea combinărilor de
întreprinderi;
 cerințele referitoare la instr umentele financiare și impozitul amânat care, deși
prevăzute de legislația românească, au fost aplicate arareori în practică;
 cerințele privind evaluarea imobilizărilor corporale și deprecierea activelor au fost de
asemenea aplicate inconsecvent în multe d in cazuri;
 anticiparea și planificarea modificărilor:
 politicilor contabile și a procedurilor de raportare;
 sistemelor informatice financiare și de management;
 cunoștințelor și competențelor personalului la toate nivelurile organizației
 asigurarea contr olului acestor schimbări în timp, astfel încât să se asigure că procedurile sunt
implementate eficient și că, pe parcursul diverselor etape ale tranziției, activitatea
operațională se desfășoară fără perturbări.

Legislația românească
În ceea ce privește legislația, în România s -au făcut pași importanți în domeniul înlocuirii
reglementărilor vechi. Vorbind de calitatea reglementărilor din domeniul financiar -contabil, nu se
poate să nu vorbim despre caracterul stufos și instabil al acestora, ceea ce explică , în bună măsură,
dezordinea. De altfel, este unanim recunoscut că o țară sau un sector (domeniu) în care
reglementările se schimbă de la o zi la alta, iar calitatea acestora lasă de dorit, este o țară sau un
sector (domeniu) condamnate la dezordine.
Ca or ganism reprezentativ al profesiei contabile din România, Corpul Experților Contabili și
Contabililor Autorizați s -a adresat în repetate rânduri autorității de stat, exprimându -și totala
disponibilitate de a -și aduce contribuția la elaborarea unui cadru nor mativ de reglementări care să

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
102
asigure integritatea, obiectivitatea și credibilitatea actului contabil, elaborarea și prezentarea
situațiilor financiare cu profesionalism, în conformitate cu standardele naționale și internaționale de
contabilitate93. Dar, of erta CECCAR nu a fost luată în considerare. Au fost adoptate însă, de -a
lungul timpului, nenumărate reglementări referitoare la contabilitate, fiscalitate, audit financiar etc.,
dintre care unele lipsite de rigoare științifică sau /și de aplicabilitate pra ctică; unele nu sunt conforme
standardelor internaționale sau nu sunt aliniate directivelor Uniunii Europene. S -a creat un stufăriș
de reglementări greu de înțeles și mai greu de aplicat, care apasă cu mari responsabilități pe umerii
profesioniștilor pract icieni și, deopotrivă, pe cei ai mediului de afaceri.
Reglementările din domeniul contabilității sunt o expresie a modului în care guvernele post
decembriste au înțeles rolul contabilității. Deși rolul contabilității este acela de a furniza informații
fiabile pentru toți utilizatorii – stat, acționari, bănci, organisme de bursă, furnizori, creditori,
investitori etc. –, autoritățile au conceput procesul de normare a contabilității și au înțeles rolul
contabilității exclusiv ca un mijloc de control al st atului asupra întreprinderilor. Cum statul
urmărește exclusiv realizarea veniturilor bugetare s -a ajuns că, prin toate reglementările,
contabilitatea întreprinderilor a fost subordonată intereselor fiscale ale statului. De aici deturnarea
managerilor de în treprinderi care, cu mijloace mai mult sau mai puțin ortodoxe, au căutat să -și
asigure exclusiv protecția fiscală, neglijând protejarea afacerilor, continuitatea activității
întreprinderilor, bunăstarea salariaților.

93 http://www.ceccar.ro/

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
103
2 Aplicarea directivelor europene în con tabilitatea românească

În prezent, sistemul contabil românesc se află „în cea de a treia etapă de reformă”94 care
a demarat la 1 ianuarie 2006, prin emiterea OMFP 1752/30 noiembrie 2005 pentru aprobarea
reglementărilor contabile conforme cu directivele eur opene.
Prin dispozițiile acestui ordin se unifică reglementările contabile . În acest sens, agenții
economici care aplicau, până la sfârșitul anului 2005, OMFP 94/2001 și cei care aplicau OMFP
306/2002, vor aplica reglementări contabile unitare, respectiv R eglementări contabile .
OMF 1752/2005 este structurat în două părți:
I. Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV -a a CEE, care înlocuiesc OMFP 94/2001 și
OMFP 306/2002.
II. Reglementări contabile conforme cu Directiva a VII -a a CEE, care înlocuiesc OMFP
772/2002.
Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV -a a CEE sunt structurate pe șase
capitole astfel:
 Capitolul I. Aria de aplicabilitate si moneda de raportare
 Capitolul II. Formatul și conținutul situațiilor financiare anuale, care cuprinde urm ătoarele
Tabelul 2-1 Secțiunile capitolului al II -lea din OMFP 1752/2005
Secțiunea Cuprins
1 Dispoziții generale privind situațiile financiare anuale
2 Formatul bilanțului
3 Prevederi referitoare la elementele de bilanț
4 Formatul contului de profit și pierdere
5 Prevederi referitoare la elementele din contul de profit și pierdere
6 Principii contabile generale
7 Reguli de evaluare
8 Conținutul notelor explicative la situațiile financiare anuale
8.1. Politici contabile
8.2. Note explicative
9 Conținutul raportului administratorilor
10 Auditarea sau verificarea situațiilor financiare anuale
11 Aprobarea, semnarea și publicarea situațiilor financiare anuale
 Capitolul III. Prevederi finale
 Capitolul IV. Planul de conturi general
 Capitolul V. Transpunerea soldurilor conturilor din balanța de verificare la 31.12.2005 in
noul plan de conturi general

94 Bunea, Ș., Analiza impactului procesului de convergență asupra evoluției unor sisteme contabile naționale și
învățăminte pentru România, în volumul Congresul al XVI -lea al profesiei contabile din România Profesia contabilă și
globalizarea , Editura CECCAR, 2006, p. 213.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
104
 Capitolul VI. Structura situațiilor financiare anuale
Tabelul 2-2 Secțiunile capitolului al VI -lea din OMFP 1752/2005
Secțiunea Cuprins
1 Bilanțul
1.1. Bilanțul
1.2. Bilanțul prescurtat
2 Contul de profit și pierdere
3 Situația modificărilor capitalului propriu
4 Situația fluxurilor de trezorerie
5 Exemple de prezentare a notelor explicative la situațiile financiare anuale

Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII -a a CEE sunt structurate pe șase
capitole astfel:
 Capitolul I. Aria de aplicabilitate
 Capitolul II. Condiții pentru întocmirea situațiilor financiare anuale consolidate
 Capitolul III. Întocmirea situațiilor financiare anuale consolidate
 Capitolul IV. Conținutul notelor explicative la situațiile financiare anuale consolidate
 Capitolul V. Raportul consolidat al administra torilor
 Capitolul VI. Auditarea situațiilor financiare anuale consolidate
 Capitolul VII. Aprobarea, semnarea și publicarea situațiilor financiare consolidate
 Capitolul VIII. Formatul bilanțului consolidat și al contului de profit și pierdere consolidat
Conform acestui ordin95, persoanele juridice care la data bilanțului depășesc limitele a
două dintre următoarele trei criterii de mărime ( total active : 3.650.000 euro, cifra de afaceri netă :
7.300.000 euro, număr mediu de salariați în cursul exercițiului fina nciar : 50), trebuie să
întocmească situații financiare anuale care cuprind:
1) bilanț,
2) cont de profit si pierdere,
3) situația modificărilor capitalului propriu,
4) situația fluxurilor de trezorerie,
5) notele explicative la situațiile financiare anuale.
Entitățile care nu depășesc limitele a două dintre criteriile de mărime, prevăzute mai sus,
vor întocmi situații financiare anuale simplificate care cuprind:
1) bilanț prescurtat,
2) cont de profit si pierdere,
3) note explicative la situațiile financiare anuale simplificate.

95 *** OMFP 1752/2005 pentru aprobarea R eglementărilor contabile conforme cu directivele europe ne, art. 3 .

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
105
Acestea pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și / sau situația fluxurilor
de trezorerie.
În concluzie, exceptând companiile tranzacționate pe o piață financiară care întocmesc
situații financiare dezvoltate (cu cinci componente), criteri ile de mărime determină dacă o entitate va
întocmi situații financiare dezvoltate sau simplificate (cu trei componente). Dacă
microîntreprinderile întocmeau conform OMFP 306/2002 situații financiare cu două componente
(bilanț și cont de profit și pierdere) , începând cu 1 ianuarie 2006 acestea vor întocmi situații
financiare cu trei componente (bilanț, cont de profit și pierdere și note explicative).
În conformitate cu prevederile acestui ordin, obligația de a întocmi situații financiare
anuale dezvoltate sa u simplificate este reversibilă, după cum sunt sau nu depășite limitele a două
dintre criteriile de mărime în două exerciții financiare consecutive. Anterior, era prevăzut că o
entitate care a aplicat OMFP 306/2002 și a depășit într -un singur exercițiu con secutiv limitele a două
dintre criteriile de mărime, trebuia să treacă la aplicarea OMFP 94/2001 fără posibilitatea revenirii la
OMFP 306/2002, chiar dacă ulterior nu mai depășea limitele a două criterii96.
În acest ordin sunt prevăzute forma și conținutul situațiilor financiare anuale consolidate,
precum și regulile de întocmire, aprobare, auditare și publicare a situațiilor financiare anuale
consolidate.
O societate -mamă este scutită de la întocmirea situațiilor financiare anuale consolidate
dacă, la data bilanțului, entitățile care urmează sa fie consolidate nu depășesc împreună, pe baza
celor mai recente situații financiare anuale ale acestora, limitele a două dintre următoarele trei
criterii de mărime ( total active : 17.520.000 euro, cifra de afaceri netă : 35.040.000 euro, număr
mediu de salariați în cursul exercițiului financiar : 250).
Situațiile financiare anuale consolidate cuprind:
– bilanțul consolidat,
– contul de profit si pierdere consolidat,
– notele explicative la situațiile financiare anuale consoli date.
Aceste documente constituie un tot unitar.
Planul de conturi care a intrat în vigoare, pentru toate societățile comerciale, la data de 1
ianuarie 2006, a suferit unele modificări:
 denumirea de „provizioane” a conturilor utilizate pentru înregistrare a deprecierii activelor a
fost schimbată cu denumirea de cu „ ajustări” ;
 au fost introduse unele conturi noi, iar unele conturi au fost înlocuite de conturi noi :

96 Manolescu, D., Modificări aduse de noile reglementări contabile conforme cu directivele europene , în Gestiunea și
contabilitatea firmei , nr. 4, aprilie, 2006.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
106
o 109 „ Acțiuni proprii” care înlocuiește conturile 502 „Acțiuni proprii” și contul 2677 „Acțiuni
proprii – active imobilizate”
o 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” care înlocuiește
contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul reali zat din rezervele din reevaluare” și
contul 1068 „Alte rezerve/analitic distinct”,
o 1176 „Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a IV -a a CEE” care înlocuiește conturile: 1062 „ Rezerve pentru a cțiuni
proprii ”, 107 „ Rezerve din conversie”, 1173 „Rezultatul reportat provenit din modificările
politicilor contabile”, 2075 „Fond comercial negativ”, 2968 „Provizioane pentru deprecierea
acțiunilor proprii – active imobilizate”, 4412 „Impozitul pe profi t amânat/Sold debitor”, 592
„Provizioane pentru deprecierea acțiunilor proprii”.
o 132 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții”
o 133 „Donații pentru investiții”
o 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”
o 138 „Alte sume p rimite cu caracter de subvenții pentru investiții”
o 1515 „Provizioane pentru pensii si obligații asimilate”
o 1516 „Provizioane pentru impozite” înlocuiește contul 4412 „Impozit pe profit amânat/sold
creditor”
o 4418 „Impozitul pe venit”
o 445 „Subvenții” a fost detaliat în următoarele analitice: 4451 „Subvenții guvernamentale”,
4452 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții”, 4458 „Alte sume primite cu
caracter de subvenții”;
o 7611 „Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate” și 7613 „Venituri din interese de
participare” înlocuiesc conturile de venituri din imobilizări financiare cu analitice de la 7611 la
7617.

La SC ALFA SA, în vederea trecerii la Reglementările contabile conforme cu Directiva
a IV-a a CEE, au fost transpuse soldurile contu rilor din balanța de verificare la 31.12.2005 în noul
plan de conturi:
Explicații Articol contabil RON
Soldul contului 2322.01 “Avansuri acordate pentru instalații
tehnice și mașini” a fost preluat de contul 232.01”Avansuri
acordate pentru imobilizări corporale” 232.01 = 2322.01 50.592,42

Soldul contului 262 “Titluri de participare deținute la societăți din
afara grupului” a fost preluat de contul 265„Alte titluri
imobilizate” 265 = 262 640

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
107
Soldul contului 2311 “Amenajări de terenuri și construcții în
curs” a fost preluat de contul 231”Imobilizări corporale în curs de
execuție” 231 = 2311 8.136.737
Soldul contului 2312 “Instalații tehnice și mașini – în curs” a fost
preluat de contul 231”Imobilizări corporale în curs de execuție” 231 = 2312 2.988.989
Soldul contului 2313 “Alte imobilizări corporale în curs” a fost
preluat de contul 231”Imobilizări c orporale în curs de execuție” 231 = 2313 485.631
Soldul contului 4412”Impozitul pe profit amânat/Sold debitor” a
fost preluat de contul 1176”Rezultatul reportat provenit din
trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE” 1176 = 4412 1.366.766

Dacă pentru trecerea la Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV -a și cu IAS a fost făcută
pe lângă transpunerea soldurilor conturilor în noul plan de conturi și o serie de ajustări, pentru
trecerea la Reglementările contabile conforme cu direct ivele europene nu s -a făcut nici o ajustare.

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
108
ANEXA NR. 1
BILANȚ încheiat la 31.XII.2000
– mii lei –
ACTIV Nr. Sold la:
începutul anului sfârșitul anului ACTIVE IMOBILIZATE

IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire și de cercetare -dezvoltare 01 773.406 649.786
Alte imobilizări 02 44.110 131.194
Imobilizări necorporale în curs 03
TOTAL (rd. 01 la 03) 04 817.516 780.980
IMOBILIZĂRI CORPORALE
Terenuri 05 22.501.730 22.165.001
Construcții 06 115.086.093 199.626.009
Echipamente tehnologice 07 31.103.333 128.722.055
Mijloace de transport 08 1.501.329 4.340.670
Alte mijloace fixe 09 5.420.718 20.962.200
Imobilizări corporale în curs 10 4.426.388 15.105.719
TOTAL (rd . 05 la 10) 11 180.039.591 390.921.654
IMOBILIZĂRI FINANCIARE – TOTAL 12 56.063 71.063
I ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.04+11+12) 13 180.913.170 391.773.697 STOCURI
Stocuri de materii prime, materiale consumabile,
obiecte de inventar, baracamente 14 35.375.418 53.600.900
Stocuri aflate la terți 15 3.327.992 3.897.202
Producție în curs de execuție 16 29.384.174 31.153.386
Semifabricate, produse finite, produse reziduale 17 57.161.167 88.423.919
Animale 18 – –
Mărfuri 19 87.887 213.738
Ambalaje 20 145.732 327.741
TOTAL (rd. 14 la 20) 21 125.482.370 177.616.886
ALTE ACTIVE CIRCULANTE
Furnizori -debitori 22 3.808.823 1.500.713
Clienți și conturi asimilate 23 117.420.256 209.506.022
Alte creanțe 24 4.910.710 6.924.410
Decontări cu asociații privind capitalul 25
Titluri de plasament 26
Conturi la bănci în lei 27 5.071.909 8.829.523
Conturi la bănci în devize, în țară 28 18.108 753.957
Conturi la bănci în devize, în străinătate 29
Casa în lei 30 23.948 18.258
Casa în devize 31 – –
Acreditive în lei 32 – –
Acreditive în devize 33 – –
Valori de încasat 34 – –
Alte valori 35 495.792 175.855
TOTAL (rd. 22 la 35) 36 131.749.546 227.708.738
II ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 21+36) 37 257.231.916 405.325.624
CONTURI DE REGULARIZARE ȘI
ASIMILATE
Cheltuieli înregistrate în avans 38 1.672.032 2.212.739
Decontări din operații în curs de clarificare 39
Diferențe de conversie – activ 40 27.327.213 41.614.858
III CONTURI DE REGULARIZARE ȘI ASIMILATE –
TOTAL (rd. 38 la 40) 41 28.999.245 43.827.597
IV PRIME PRIVIND RAMBURSAREA
OBLIGAȚIUNILOR 42

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
109
TOTAL ACTIV (rd. 13+37+41+42) 43 467.144.331 840.926.918
PASIV

Capital social, din care: 52 68.836.310 68.836.310
– capital subscris vărsat) 53 68.836.310 68.836.310
Patrimoniul regiei 54
Contul întreprinzătorului individual 55 –
Prime legate de capital 56
Diferențe din reevaluare Sold creditor 57 90.482.118 285.444.455
Sold debitor 58
Rezerve 59 63.864.374 113.532.651
REZULTATUL REPORTAT Profitul nerepartizat 60
Pierderea neacoperită 61 _
REZULTATUL EXERCIȚIULUI P rofit 62 13.674.673 47.287.080
Pierdere 63 – _
Repartizarea profitului 64 13.674.673 47.287.080
Alte fonduri 65 27.072.490 53.808.766
Subvenții pentru investiții 66 2.486.260 3.372.713
Provizioane reglementate 67 _
I CAPITALURI PROPRII – TOTAL
(rd. 52+54 la 57 -58+59+60 -61+62 -63-64+65 la 67) 68 252.741.552 524.994.895
Patrimoniul public 69 – –
CAPITALURI -TOTAL (rd.68+69) 70 252.741.552 524.994.895
II PROVIZIOANE PENTRU RISCURI
ȘI CHELTUIELI 71 5.347.665 41.261.346
Împrumuturi și datorii asimilate 72 72.679.089 81.527.861
Furnizori și conturi asimilate 73 75.345.223 82.451.119
Clienți – creditori 74 1.229.628 25.549
Alte datorii 75 59.455.906 108.882.045
III. DATORII – TOTAL (rd. 72 la 75) 76 208.709.846 272.886.574
CONTURI DE REGULARIZARE ȘI ASIMILATE
Venituri înregistrate în avans 77 1.430.591
Decontări din operații în curs de clarificare 78
Diferențe de conversie – pasiv 79 345.268 353.512
IV CONTURI DE REGULARIZARE ȘI ASIMILATE –
TOTAL (rd. 77 la 79) 80 345.268 1.784.103
TOTAL PASIV (rd. 70+71+76+80) 81 467.144.331 840.926.918

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
110
ANEXA NR. 2
BILANȚ LA 31.12.2000 retratat
mii lei
BILANȚ Nr.
rd. Sold
31.12.2000
A B 1
A ACTIVE IMOBILIZATE
I IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire 01 0
Cheltuieli de dezvoltare 02 0
Concesiuni,brevete,licențe,mărci,drepturi si alte imobilizări
necorporale 03 131,194
Fondul comercial 04 0
Active si imobilizări necorporale in curs 05 0
TOTAL (rd.O1 la 05) 06 131,194
II IMOBILIZĂRI CORPORALE
Terenuri si construcții 07 219,195,167
Instalații th.si mașini 08 144,474,597
Alte instalații, utilaje si mobilier 09 9,550,328
Avansuri si imobilizări corporale in curs 10 15,105,719
TOTAL(rd.07la10) 11 388,325,811
III IMOBILIZĂRI FINANCIARE
Titluri de participare deținute la soc.din grup 12 0
Creanțe asupra soc.din grup 13 0
Titluri sub forma de interese de participare 14 0
Creanțe din interese de participare 15 0
Titluri deținute ca imobilizări 16 21,400
Alte creanțe 17 0
Acțiuni proprii (2677 -2968) 18 49,663
TOTAL(rd.12la18) 19 71,063
ACTIVE IMOBILIZATE -TOTAL
(rd.06+11+19) 20 388,528,068
B ACTIVE CIRCULANTE
I STOCURI
Materii prime si materiale consumabile 21 54,170,739
Producție in curs de execuție 22 31,153,386
Produse finite si mărfuri 23 78,324,890
Avansuri pentru cumpărări stocuri 24 1,412,828
TOTAL (rd. 21 la 24) 25 165,061,843
II CREANȚE
Creanțe comerciale 26 202,610,653
Sume de încasat de la soc.din grup 27 0
Sume de încasat din interese de participare 28 0
Alte creanțe 29 6,924,410
Creanțe privind capitalul subscris si nevarsat 30 0
TOTAL (rd.26 la 30) 31 209,535,063
III INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
Titluri de participare deținute la soc.din grup 32 0
Acțiuni proprii 33 0
Alte investiții financiare pe termen scurt 34 0
TOTAL (rd.32 la 34) 35 0
IV CASA SI CONTURI LA BĂNCI 36 9,777,593
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
(rd.25+31 +35+36) 37 384,374,499
C CHELTUIELI IN AVANS 38 2,212,739
D DATORII CE TREBUIE PLĂTITE INTR -UN AN

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
111
împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 39 0
Sume datorate instituțiilor de credit 40 71,651,898
Avansuri încasate in contul comenzilor 41 25,549
Datorii comerciale 42 82,451,119
Efecte de comerț de plătit 43 0
Sume datorate soc. din grup 44 0
Sume datorate privind interesele de participare 45 0
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pt. asigurările
sociale 46 110,795,490 0
TOTAL (rd.39 la 46) 47 264,924,056
E ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE
NETE (rd.37+38 -47-62) 48 116,505,251
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.20+48) 49 505,033,319
G DATORII CE TREBUIE PLĂTITE INTR -0 PERIOADA MAI
MARE DE UN AN împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 50 0
Sume datorate instituțiilor de credit 51 9,875,963
Avansuri încasate in contul comenzilor 52 0
Datorii comerciale 53 0
Efecte de comerț de plătit 54 0
Sume datorate soc. din grup 55 0
Sume datorate privind interesele de participare 56 0
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pt. asigurările
sociale 57 0
TOTAL (rd.50 la 57) 58 9,875,963
H PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
Provizioane pentru pensii si alte obligații similare 59 0
Alte provizioane 60 0
TOTAL PROVIZIOANE (rd.59+60) 61 0
1 VENITURI IN AVANS 62 5,157,931
J CAPITAL SI REZERVE
CAPITAL (rd.64 la 66)
din care: capital subscris nevarsat –
capital subscris varsat(1012) –
patrimoniul regiei 63
64
65
66 68,836,310
0 68,836,310 0
PRIME DE CAPITAL 67 0
REZERVE DIN REEVALUARE
(105) sold C (105) sold D 68
69 285,444,455
0
REZERVE (106) (rd.71 la 74)
Rezerve legale
Rezerve pentru acțiuni proprii
Rezerve statutare sau contractuale
Alte rezerve (1068+/ -107) 70
71
72
73
74 166,986,790
10,434,619 0 0
156,552,171
REZULTATUL REPORTAT
(117 sold C) (117 sold D) 75
76 26,110,199
REZULTATUL EXERCIȚIULUI
(121 sold C) (121 soldD) 77
78 47,287,080
Repartizarea profitului 79 47,287,080
TOTAL CAPITALURI PROPRII 80 495,157,356
Patrimoniul public 81 0
TOTAL CAPITALURI (rd.80+81) 82 495,157,356

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
112

ANEXA NR. 3
BALANȚA DE VERIFICARE RETRATATĂ LA 31.12.2000
Balanța de verificare sintetică – Retratată conform IAS – la 31.12.2000
Cont Denumire cont Sold inițial 01.01 Rulaje curente Rulaje cumulate Total sume Sold final
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit
1012 CAPITAL SUBSCRIS VĂRSAT 0.00 69836310000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 68836310000.00 0.00 68836310000.00
1058 REZERVE DIN REEVAL.DISP.PRIN ACTE
NORMAT 0.00 285444454639.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 285444454639.00 0.00 285444454639.00
1061 REZERVE LEGALE 0.00 10434619245.00 0.00 0.00 0.00 0.00 O.OO 10434619245.00 0.00 10434619245.00
1068 ALTE REZERVE 0.00 156552171061.43 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 156552171061.43 0.00 156552171061.43
1172 REZ.REPORT.DIN ADAPTARE LA IAS 0.00 0.00 30095021851.00 3984822566.00 30095021851.00 3984822566.90 30095021851.00 3984822566.00 26110199285.00 0.00
121 PROFIT SI PIERDERI 0.00 47287079594.86 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 47287079594.86 0.00 47287079594.86
129 REPARTIZAREA PROFITULUI 47287079594.97 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 47287079594.97 0.00 47287079594.97 0.00
131 SUBVENȚII PENTRU INVESTIȚII 0.00 3727339826.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3727339826.00 0.00 3727339826.00
1514 PROVIZIOANE PT.RESTRUCTURARE 0.00 41261346208.00 41261346208.00 0.00 41261346208.00 9.00 41261346208.00 41261346208.00 0.00 0.00
1621 CREDITE BANCARE PE TERMEN L UNG 0.00 17608668000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 17608668000.00 0.00 17606668000.00
1682 DOBINZI AFER. CRED PE TERMEN LUNG 0.00 2143259248.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2143259248.00 0.00 2143259248.00
TOTAL CLASA 1 47287079594.97 633295247822.29 71356368059.01 3984822566.00 71356368059.00 3984822566.00 118643447653.97 637280070388.29 73397278879.97 592033901614.29
203 CHELTUIELI DE DEZVOLTARE 1015900000.00 0.00 0.00 1015900000.00 0.00 1015900000.00 1015900000.00 1015900000.00 0.00 0.00
2051 CONCESIUNI.BREVETE SI ALTE
DRDR.SIMILARE 0.00 0.00 89514933.00 0.00 89514933.00 0.00 89514933.00 0.00 89514933.00 0.00
208 ALTE IMOBILIZĂRI NECORPORALE 206565933.00 0.00 0.00 89514933.00 0.00 89514933.00 206565933.00 89514933.00 117051000.00 0.00
2111 TERENURI 22165000600.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 22165000600.00 0.00 22165000600.00 0.00
212 CONSTRUCȚII 247212342671.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 247212342671.00 0.00 247212342671.00 0.00
2131 MASINI, UTILAJE ȘI INST. DE LUCRU 251186282943.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 251186282943.00 0.00 251186282943.00 0.00
2132 APARATE. IMSTAL. DE MAS. CONTROL.
RE6LARE 21983131071.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 21983131071.00 0.00 21983131071.00 0.00
2133 MIJLOACE DE TRANSPORT 13850423213.00 0.00 9.00 0.00 0.00 0.00 13850423213.00 0.00 13850423213.00 0.00
214 MOBILIER AP.BIROTICA Si ALTE ACTIVE
CORP 18851683305.00 0.00 0.00 0.00 9.00 0.00 18851683305.00 0.00 18851683305.00 0.00
2311 AMENAJ DE TERENURI SI CONSTRUCȚII 13679815524.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 13679815524.00 0.00 13679815524.00 0.00
2312 INSTALAȚII TEHNICE SI MASIN1 17936.00 0.00 4.00 0.00 0.00 0.00 17936.00 0.00 17936.00 0.00
2313 ALTE IMOBILIZĂRI 1425885478.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1425885478.00 0.00 1425885478.00 0.00
262 TITL DE PART. -SOC.DIM AFARA GRUP. 21400000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 21400000.90 0.00 21400000.00 0.00
2677 ACȚIUNI PR0PRII -ACTIVE IMOBILIZATE 49663163.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 49663163.00 0.00 49663163.00 0.00
2803 AMORTIZAREA CHELT.DE DEZVOLTARE 0.00 366113382.00 366113362.00 0.00 366113382.00 0.00 366113382.00 366113382.00 0.00 0.00
2805 AMORT.CONCES..BREV.SI ALTOR
DREPT.SINIL. 0.00 0.00 0.00 61647637.00 9.00 61647637.00 0.00 61647637.00 0.00 61647637.00
2808 AMORTIZAREA ALTOR
IMOBILIZ.NECORPORALE 0.00 75372108.00 61647637.00 0.00 61647637.00 0.00 61647637.00 75372108.00 0.00 13724471.00
2812 AMORTIZAREA CONSTRUCȚIILOR 0.00 47584333820.00 0.00 2595842419.00 0.00 2595842419.00 0.00 50182176239.00 0.00 50182176239.00
2813 AMORTIZAREA
INSTALAȚIILOR.HIOL.TRANSPORT 0.00 142545239982.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 142545239982.00 0.00 142545239982.00
2814 AMORTIZAREA ALTOR IMOB. CORP. 0.00 9301355162.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 9301355162.00 0.00 9301355162.00
TOTAL CLASA 2 591648111837.00 199874414454.00 517275952.00 3762904 989.00 517275952.00 3742904989.09 592165387789.00 203637319443.00 590632211837.00 202104143491.00
301 MATERII PRIME 43482358050.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 43482358050.00 0.00 43482358050.00 0.00
3021 MATERIALE AUXILIARE 7512884019.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7512884019.00 0.00 7512894019.00 0.00
3022 COMBUSTIBILI 194247825.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 196247825.00 0.00 196247825.00 0.00
3024 PIESE DE SCHIMB 1395025077.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1395025077.00 0.00 1395025077.00 0.00
302B ALTE MATERIALE CONSUMABILE 33288.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 33288.00 0.00 33288.00 0.00
303 MAT. DE NATURA OB.DE INVENTAR 100660966.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 100660966.00 0.00 100660966.00 0.00
308 DIF. DE PREȚ LA MAT.PRIME SI MAT. 913691050.67 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 913691050.67 0.00 913691050.67 0.00
3212 OBIECTE DE INVENTAR IN FOLOSINȚA 3114035002.00 0.00 0.00 3114035002.00 0.00 3Î14O350O2.0O 3114035002.00 3114035002.00 0.00 0.00
322 OBIECTE DE INVENTAR IN FOLOSINȚA 0.00 3114035002.00 3114035002.00 0.00 3114035002.00 0.00 3114035002.00 3114035002.00 0.00 0.00
331 PRODUSE IN CURS BE EXECUȚIE 30980329722.00 0.00 0.00 0.00 9.00 0.00 30980329722.00 0.00 30980329722.00 0.00
332 LUCRĂRI SI SERV. IN CURS SE EXECUȚIE 173056602.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 173056602.00 0.00 173056602.00 0.00
345 PRODUSE FINITE 113251555811.00 0.00 0.00 0.00 8.00 0.00 113251555811.00 0.00 113251555811.00 0.00
346 PRODUSE REZIDUALE 48981837.00 0.00 0.00 0.00 9.00 0.00 48981837.00 0.00 48981837.00 0.00
3485 DIFERENTE DE PREȚ LA PRODUSE
FINITE 0.00 24876619860.00 0.00 13967870092.00 0.00 13947870092.90 0.00 38844489952.00 0.00 38844489952.00

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
113
Cont Denumire cont Sold inițial 01.01 Rulaje curente Rulaje cumulate Total sume Sold final
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit
351 MATERII SI MATERIALE AFLATE LA
TERȚI 242098187.00 0.00 0.00 0.00 6.00 0.00 242098187.00 0.00 242098187.00 0.00
3545 PRODUSE FINITE AFLARE LA TERȚI 3655103562.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3655103562.00 0.00 3655105562.00 0.00
371 MĂRFURI 286382743.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 286382743.00 0.00 2663B2743.00 0.00
378 DIFERENTE DE PRET LA MĂRFURI 0.00 26658861.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 26658861.00 0.00 26658861.00
381 AMBALAJE 327740785.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 327740785.00 0.00 327740785.00 0.00
TOTAL CLASA 3 205680184526.67 28017313723.00 3114035002.00 17081905094.00 3114035002.00 17081905094.00 208794219528.67 45099218817.00 202566149524.67 38871148813.00
401 FURNIZORI 0.00 74522827568.77 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 74522827568.77 0.00 74522827568.77
404 FURNIZOR1 DE IMOBILIZĂRI 0.00 5509664514.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5509664514.00 0.00 5509664514.00
408 FURNIZORI FACTURI NESOSITE 0.00 2418626837.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2418626837.00 0.00 2418626837.00
4091 FURNIZORI DEBITORI PENTRU STOCURI 1412827941.00 0.00 9.00 0.00 0.00 0.00 1412827941.00 0.00 1412827941.00 0.00
4092 FURNIZORI DEBIT PT PREST.SERVICII 87885940.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 67885940.00 0.00 S7885940.00 0.00
4111 CLIENȚI 204130768953.78 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 204130768953.78 0.00 204130763953.78 0.00
4118 CLIENȚI INCERT1 SAU IN LITIGIU 6045778640.50 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 6045778640.50 0.00 6045778640.50 0.00
419 CLIENTI -CREBITORI 0.00 25549471.05 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 25549471.03 0.00 25549471.03
421 PERSONAL SALARII DATORATE 0.00 2323898704.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2323898704.00 0.00 2323898704.00
423 PERSONAL – AJUTOARE MAT DATORATE 0.00 82498906.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 32498906.00 0.00 82490906.00
424 PARTICIP SALARIAȚILOR LA PROFIT 0.00 4789512235.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4789512235.00 0.00 4789512235.00
425 AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI 84444139.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 84444139.00 0.00 84444139.00 0.00
426 DREPTURI DE PERSONAL NERIDICATE 0.00 11648984.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 11618984.00 0.00 11643984.00
427 REȚIN DIN SALAR DATORATE TERȚILOR 0.00 130720749.00 0.00 0.00 0.00 0.00 O.OO 130720749.00 0.00 130720749.00
4281 ALTE DATORII IN LEG CU PERSONALUL 0.00 1682796606.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1682796606.00 0.00 1682796606.00
4282 ALTE CREANȚE IN LEG CU PERSONALUL 1409987755.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1409987755.00 0.00 1409987755.00 0.00
4311 CONTRIB UNIT LA ASIGURĂRILE SOC. 0.00 46609173558.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 46609173558.00 0.00 46609173558.00
4312 CONTRIB. PERSONAL PT. PENSIE SUPL. 0.00 373386419.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 373336419.00 0.00 373386419.00
4313 CONTRIB. UNIT PT.ASIG.SOC. SANAT 0.00 2062415827.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2062415827.00 0.00 2062415827.00
4314 CONTRIB. PERS.PT.ASIG.SOC.SANAT 0.00 506882969.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 586882969.00 0.00 586882969.00
4371 CONTRIB UNITĂȚII LA FOND DE ȘOMAJ 0.00 7916265180.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7916265180.00 0.00 7916265180.00
4372 CONTRIB. PERSONAL LA FOND SOMAJ 0.00 74677293.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 74677293.00 0.00 74677293.00
4411 IMPOZIT PE PROFIT CURENT 0.00 5606354743.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5606354743.00 0.00 5606354783.00
4412 IMPOZIT PE PROFIT AMÂNAT 0.00 0.00 0.00 1915445167.00 0.00 1913445167.00 0.00 1913445167.00 0.00 1913445167.00
4423 T.V.A. DE PLATA 0.00 3541282832.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3541282832.00 0.00 3541282832100
4428 T.V.A. NEEXIGIBILĂ 341029893.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 341029893.00 0.00 341029893.00 0.00
444 IMPOZIT PE SALARII 0.00 1134276060.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1134276060.00 0.00 1134276060.00
446 ALTE IMP TAXE SI VARS.ASIM 364049647.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 364049647.00 0.00 364049647.00 0.00
447 FONDURI SPECIALE 0.00 2741506386.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2741506386.00 0.00 2741506386.00
457 DIVIDENTE DE PLATA 0.00 26113301489.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 26113301489.00 0.00 26113301489.00
461 DEBITOR1 DIVERȘI 4678913068.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4678913068.00 0.00 4678913068.00 0.00
462 CREDITORI DIVERȘI 0.00 3101445820.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3101445820.00 0.00 3101445820.00
471 CHELTUIELI ÎNREBISTRATE ÎN AVANS 2212739131.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2212739131.00 0.00 2212739131.00 0.00
472 VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS 0.00 1430591161.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1430591161.00 O.OO 1430591161.00
476 DIFERENTE DE CONVERSIE -ACTIV 41614857820.00 0.00 0.00 41614857820.00 0.00 41614857820.00 41614857820.00 41614357820.00 0.00 0.00
477 DIFERENTE DE CONVERSIE -PASIV 0.00 353511612.00 553511612.00 0.00 353511612.00 0.00 353511612.00 355511612.00 0.00 0.00
431 DECONT INTRE UNITATE SI SUBUNITĂȚI 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
491 PROVIZ. PT.DEPREC.CREANT -CLIENTI 0.00 670525677.00 0.00 6983254989 0.00 6983254989 0.00 7653780666.00 0.00 7653780666.00
TOTAL CLASA 4 262383282923.23 193813341600.80 353511612.00 50511557976.00 353511612.00 50511557976.00 262736794540.28 244324899576.80 220768425108.23 202356530144.80
5121 CONTURI LA BĂNCI IN LEI 8829522836.97 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 8829522886.97 0.00 8829522836.97 0.00
5124 CONTURI LA BANCI IN VALUTA 753956935.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 753956935.00 0.00 753956935.00 0.00
5125 SUME IN CURS DE DECONTARE . 2720132.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2720132.00 0.00 2720132.00 0.00
5191 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT
R^ 0.00 61775934058.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 61775934058.00 0.00 61775934058.00
5311 CASA IN LEI 18257999.20 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 18257999.20 0.00 18257999.20 0.00
5328 ALTE VALORI 37647092.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 37647092.00 0.00 37647092.00 0.00
542 AVANSURI DE TREZORERIE 1.35.487726.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 135437726.00 0.00 1.35.487726.00 0.00
TOTAL CLASA 5 9777592771.17 61775934058.00 0.00 0.00 0.00 0.00 9777592771.17 61775934058.00 9777592771.17 61775934058.00

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
114

ANEXA NR. 4
EVOLUȚIA INDICELUI PREȚURILOR DE CONSUM
CPI – TOTAL (OCTOMBRIE 1990 = 100%)
CPI lunar CPI anual = CPI dec N/CPI
dec N -1
31.12.2001 31.12.2000
OCT. 134 100.0 1,710.42 1,312.78
NOI. 133 123.4 1,386.08 1,063.84
DEC. 132 137.7 1.242.14 953.36
1991 IAN. 131 158.1 1,081.86 830.35
FEB. 130 169.2 1,010.89 775.88
MAR. 129 180.4 948.13 727.71
APR. 128 228.2 749.53 575.28
MAI 127 239.8 713.27 547.45
IUN. 126 244.5 699.56 536.92
IUL. 125 267.7 638.93 490.39
AUG. 124 297.6 574.74 441.12
SEP. 123 319.4 535.51 411.01
OCT. 122 352.6 485.09 372.31
NOI. 121 391.0 437.45 335.75
DEC. 120 444.5 3.2280 384.80 295.34
1992 IAN. 119 531.2 321.99 247.13
FEB. 118 597.4 286.31 219.75
MAR. 117 657.3 260.22 199.72
APR. 116 688.0 248.61 190.81
MAI 115 771.3 221.76 170.20
IUN. 114 804.1 212.71 163.26
IUL. 113 829.6 206.17 158.24
AUG. 112 857.6 199.44 153.08
SEP. UI 944.5 181.09 138.99
OCT. 110 1,035.0 165.26 126.84
NOI. 109 1,175.0 145.57 111.73
DEC. 108 1,330.0 2.9921 128.60 98.71
1993 IAN. 107 1,483.0 115.34 88.52
FEB. 106 1,605.0 106.57 81.79
MAR. 105 1,752.0 97.63 74.93
APR. 104 1,927.0 88.76 68.13
MAI 103 2,513.5 68.05 52.23
IUN. 102 2,651.1 64.52 49.52
IUL. 101 3,000.7 57.00 43.75
AUG. 100 3,325.5 51.43 39.48
SEP. 99 3,689.1 46.36 35.59
OCT. 98 4,291.3 39.86 30.59
NOI. 97 4,899.4 34.91 26.79
DEC. 96 5,259.9 3.9548 32.52 24.96
1994 IAN. 95 5,517.6 31.00 23.79
FEB. 94 5,843.1 29.27 22.47
MAR. 93 6,328.1 27.03 20.75
APR. 92 6,708.4 25.50 19.57
MAI 91 7,042.4 24.29 18.64
IUN. 90 7,223.4 23.68 18.17
IUL. 89 7,337.5 23.31 17.89
AUG. 88 7,468.0 22.90 17.58
SEP. 87 7,762.0 22.04 16.91
OCT. 86 8,103.3 21.11 16.20
NOI. 85 8,333.7 20.52 15.75
DEC. 84 8,507.3 1.6174 20.11 15.43
1995 IAN. 83 8,678.3 19.71 15.13
FEB. 82 8,803.4 19.43 14.91
MAR. 81 8,885.0 19.25 14.78
APR. 80 9,027.9 18.95 14.54
MAI 79 9,124.9 18.74 14.39
IUN. 78 9,244.9 18.50 14.20
IUL. 77 9,483.1 18.04 13.84
AUG. 76 9,575.0 17.86 13.71
SEP. 75 9,727.3 17.58 13.50
OCT. 74 10,073.5 16.98 13.03
NOI. 73 10,484.4 16.31 12.52
DEC. 72 10.868.1 1.2775 15.74 12.08
1996 IAN. 71 10,999.6 15.55 11.93
FEB. 70 11.207.2 15.26
11.71

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
115
MAR. 69 11,400.6 15.00 11.52
APR. 68 11,622.3 14.72 11.30

MAI 67 12,242.9 13.97 10.72

IUN. 66 12,370.1 13.83 10.61
IUL. 65 13,300.4 12.86 9.87

AUG. 64 13.804.6 12.39 9.51

SEP. 63 14,136.1 12.10
9.29

OCT. 62 14,615.4 11.70 8.98
NOI. 61 15,457.7 11.07 8.49
DEC. 60 17,052.0 1.569 10.03
7.70
1997 IAN. 59 19,386.4 8.82 6.77
FER. 58 23,025.3 7.43 5.70
MAR. 57 30.096.8 5.68 4.36

APR. 56 32,173.8 5.32
4.08

MAI 55 33,544.7 5.10
3.91

IUN. 54 34,315.5 4.98 3.83

IUL. 53 34,552.5 4.95 3.80

AUG. 52 35,768.3 4.78
3.67

SEP. 51 36,951.7 4.63
3.55

OCT. 50 39,345.8 4.35 3.34
NOI. 49 41,025.5 4.17 3.20
DEC. 48
42,872.2 2.5142 3.99 3.06

1998 IAN. 47 44,960.1 3.80 2.92
FEB. 46 48,192.6 3.55 2.72
MAR. 45 50,001.8 3.42
3.26 2.63

APR. 44 51,365.2 3.33
2.56

MAI 43 52,535.6 3.26
2.50

IUN. 42 53,195.8 3.22 2.47
IUL. 41 53,907.5 3.17
2.44

AUG. 40 54,250.5 3.15 2.42

SEP. 39 55,716.7 3.07 2.36

OCT. 38 57,877.5 2.96 2.27

NOI. 37 58,983.6 2.90 2.23

DEC. 36 60,265.4 1.4057 2.84 2.18

1999 IAN. 35 62,079.4 2.76 2.11
FEB. 34 63,863.3 2.68 2.06

MAR. 33 67,925.2 2.52 1.93

APR. 32 71,221.7 2.40 1.84
MAI 31 75,006.4 2.28 1.75
IUN. 30 78,827.2 2.17 1.67
IUL. 29 80,128.9 2.13 1.64
AUG. 28 81,105.2 2.11 1.62

SEP. 27 83,690.6 2.04 1.57

OCT. 26 87,174.0 1.96
1.51

NOI. 25 90,651.3 1.89
1.45

DEC. 24 93,296.9 1.5481 1.83 1.41

2000 IAN. 23 97,318.0 1.76
1.72 i 1.69
1.61 1.35
FEB. 22 99,426.5 1.72
1.32

MAR. 21 101,208.5 1.69
1.30

APR. 20 106,050.6 1.61
1.24
MAI 19 107,981.9 1.58 1.22

IUN. 18 111,005.4 1.54 1.18

IUL. 17 115,790.8 1.48 1.13

AUG. 16 117,918.0 1.45 1.11
SEP. 15 121,230.0 1.41 1.08
OCT. 14 124,579.4 1.37 1.05

NOI. 13 128,115.3 1.34 1.02
DEC. 12
131,278.1 1.4071 1.30 1.00

2001 IAN. 11 136,122.3 1.26
FEB. 10 139,181.7 1.23
MAR. 9 142,016.7 1.20
APR. 8 145,784.3 1.17
MAI 7 148,318.0 1.15
IUN. 6 150,681.6 1.14
IUL. 5 152,650.2 1.12
AUG. 4 156,063.3 1.10
SEP. 3 159,095.9 1.08
OCT. 2 162,981.8 1.05
NOI. 1 167,432.1 1.02
DEC. 0 171,042.3 1.3029 1.0C

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
116
ANEXA NR.5
RETRATAREA SUBVENȚIILOR
Subvenții
Data Subvenții primite CPI la 31.12.2001 Sold 31.12.2001 Sold 31.12.2000
1.3029 Retratat umc Retratat umc
la 31.12.2001 la 31.12.2001
02.11.1994 134.275 20.52 2.755.883 2.755.883
20.12.1994 37.863 20.11 761.249 761.249
30.12.1994 (2.138) 20.11 (42.985) (42.985)
14.04.1995 50.000 18.95 947.298 947.298
15.05.1995 10.000 18.74 187.446 187.446
15.07.1995 15.000 18.04 270.548 270.548
09.10.1995 5.000 16.98 84.897 84.897
22.11.1995 5.000 16.31 81.570 81.570
15.01.1996 10.000 15.55 155.499 155.499
30.01.1996 60.000 15.55 932.992 932.992
31.12.1996 (222) 10.03 (2.227) (2.227)
28.03.1997 70.000 5.68 397.815 397.815
08.07.1997 30.000 4.95 148.506 148.506
15.07.1997 100.100 4.95 495.517 495.517
31.12.1997 (151) 3.99 (604) (604)
04.03.1998 100.000 3.42 342.072 342.072
03.04.1998 100.000 3.33 332.993 332.993
09.06.1998 500.000 3.22 1.607.667 1.607.667
15.01.1999 100.000 2.76 275.522 275.522
10.02.1999 100.000 2.68 267.826 267.826
~tJ5.03.1999 200.000 2.52 503.620 503.620
14.04.1999 200.000 2.40 480.310 480.310
15.06.1999 476.000 2.17 1.032.843 1.032.843
31.12.1999 (1.871) 1.83 (3.430) (3.430)
20.04.2000 300.000 1.61 483.851 483.851
08.06.2000 200.000 1.54 308.169 308.169
04.08.2000 200.000 1.45 290.104 290.104
05.09.2000 300.000 1.41 423.267 423.267
29.12.2000 (156) 1.30 (204) (204)
Total 3.128.579
31.01.2001 100.000 1.26 125.653
05.03.2001 100.000 1.20 120.438
05.04.2001 200.000 1.17 234.651
08.05.2001 200.000 1.15 230.643
07.06.2001 200.000 1.14 227.026
05.07.2001 500.000 1.12 560.243
03.08.2001 500.000 1.10 547.990
17.09.2001 500.000 1.08 537.545
31.12.2001 (100) 1.00 (100)

Aplicarea standardelor internaționale de contabilitate în România . Studii de caz Sîrbu Florentina
117
Total 5.598.599 16.102.102 13.518.013
Neretratate 270.484 598.761
Total subvenții umc la 31.12.2001 16.372.586 14.298.139
Total subvenții umc la 31.12.2000
(14.298.139/1.3029=10974088) 10.974.088