Specializarea: Pedagogia învățământului primar și preșcolar (la Târgu Mureș) [606950]

Universitatea Babeș -Bolyai Cluj -Napoca
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Specializarea: Pedagogia învățământului primar și preșcolar (la Târgu Mureș)

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Prof. drd. Trifan Irina Mihaela
Prof. dr. Avram Iftinia

Absolventă:
Farcaș Ana – Maria

Tîrgu Mureș
2018

Universitatea Babeș -Bolyai Cluj -Napoca
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Specializarea: Pedagogia învățământului primar și preșcolar (la Târgu Mureș)

Parteneriatul familie – grădiniță – comunitate

Coordonator științific:
Prof. drd. Trifan Irina Mihaela
Prof. dr. Avram Iftinia

Absolventă:
Farcaș Ana – Maria

Tîrgu Mureș
2018

CUPRINS
ARGUMENT …………………………………………………………………………..………………..1

Capitolul I
PARTENERIATUL FAMILIE -GRĂDINIȚĂ -COMUNITATE. CONSIDERAȚII TEORETICE
ȘI PRACTICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 4
I.1. Delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 4
I.2.Familia -grădinița – comunitatea, factori principali ai dezvoltării personalității umane ………….. 7
I.3. De ce este necesar un parteneriat eficient între grădiniță și comunitate? ………………………….. … 11
I.4. Specificul educației la vârsta preșcolară. Provocări și oportunități prezente ……………………….. 15

Capitolul II
INTERACȚIUNI ȘI INFLUENȚE ÎN CADRUL PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ –
COMUNITATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
II.1. Familia în sprijinul comunității și comunitatea în sprijinul familiei ………………………….. …….. 17
II.2. Rolul grădiniței în comunitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
II.2.1. Educație comunitară – grădiniță comunitară ………………………….. ……………………….. 22
II.3. Modalități de realizare și optimizare a parteneriatului familie – grădiniță –comunitate. ……….. 23
II.3.1. Ateliere educaționale pentru părinți și copii desfășurate în comunitate. Definire, rol și
caracteristici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 32

Capitolul III
PREZENTAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE CU TEMA „ Preș colarii pot să -și apere viața .33
III.1. Coordonatele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 33
III.1.1. Problematica și designul cercetării ………………………….. ………………………….. ……….. 33
III.1.2. Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ……………. 35
III.1.3. Ipotezele și variabilele cercetării ………………………….. ………………………….. …………. 36
III.1.4. Perioada și locul de desfășurare ………………………….. ………………………….. …………… 37
III.1.5. Eșantionul de participanți ………………………….. ………………………….. ……………………. 38
III.1.6. Eșantionul de conținut ………………………….. ………………………….. ………………………… 39
III.1.7. Sistemul metodelor de cercetare utilizate ………………………….. ………………………….. . 40

III.2. Descrierea etapelor cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 42
III.2.1. Etapa preexperimentală ………………………….. ………………………….. ……………………….. 42
III.2.2. Etapa experimentului formativ ………………………….. ………………………….. ……………… 45
III.2.3. Etapa postexperimentală ………………………….. ………………………….. ……………………… 51
III.3. Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 54

Capitolul IV.
INTERPRETAREA ȘI ANALIZA REZULTATELOR OBȚINUTE ………………………….. ………….. 55

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 60
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 61
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 63

2
ARGUMENT

Lucrarea ,,PARTENERIATUL FAMILIE – GRĂDINIȚĂ – COMUNITATE ” își propune lărgirea
gamei de activități și materiale didactice care să vină în sprijinul preșcolarilor în vederea cunoașterii
importanței parteneriatelor și în special a educației rutiere.
Importanța temei este de a evidenția necesitatea unei colabo rări strânse și continue printr -un
proces lung și complex. Parteneriatele vizează dezvoltarea aptitudinilor și cunoștințelor tuturor
persoanelor implicate.
Structura lucrării de licență ,,PARTENERIATUL FAMILIE – GRĂDINIȚĂ – COMUNITATE ”
este echili brată în patru capitole, precedate de un ARGUMENT și urmate de CONCLUZII, secțiunea
dedicată BIBLIOGRAFIEI, precum și de cele 3 ANEXE.
Astfel, CAPITOLUL I, ,,PARTENERIATUL FAMILIE -GRĂDINIȚĂ -COMUNITATE.
CONSIDERAȚII TEORETICE ȘI PRACTICE” redă probl ematica remedierii lipsei parteneriatelor prin
evidențierea beneficiilor, a provocărilor și a oportunităților acestora. Rezultatele așteptate sunt de
consolidare a abilităților de comunicare părinte – cadru didactic – comunitate și îmbunătățirea situației
școlare a copilului. Prin acest tip de parteneriate se stabilesc relații mai deschise și sigure între părinți,
educatoare și comunitate, colaborarea fiind benefică pentru toate părțile.
În acest sens, ,,CAPITOLUL al II -lea, INTERACȚIUNI ȘI INFLUENȚE ÎN C ADRUL
PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ -COMUNITATE” , accentuează în mod deosebit dezvoltarea
copilului preșcolar. Parteneriatele cu instituțiile vizează stimularea mentală, antrenarea fizică și
dezvoltarea amplă a abilităților copiilor prin diferite activități ed ucative. Rolul principal este de a crea
viitori cetățeni iar acest lucru nu este suficient a se învăța doar în cadrul grădiniței si a activităților din
domeniul om și societate.
CAPITOLUL al III -lea, ,,PREZENTAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE CU TEMA „
Preșcolarii pot să – și apere viața””, reprezintă descrierea unui experiment pedagogic derulat în anul școlar
2017 -2018, pe un eșantion de 24 preșcolari.
Utilizarea materialului didactic și a metodelor interactive duce la activizarea cunoștințelor
educației rutiere ce a devenit variabila independentă, este formulată ipoteza cercetării – acțiune: ,, Dacă
în cadrul concursului ,, Preșcolarii por să -și apere viața” se utilizează strategii și tehnici de comportament
civilizat și preventiv, atunci preșcolar ul își va dezvolta cunoștințele privind educația rutieră și diferite
reguli necesare protejării vieții.

3
Variabilă dependentă, nivelul performanțelor copiilor în urma utilizării materialului didactic și a
metodelor interactive, este reprezentată prin cone xiunile cu experiența de viață și cunoștințele legate de
educația rutieră, educația sanitară și regulile pe care trebuie să le respecte în spațiile de joacă și mijloacele
de transport. Analiza testului final și interpretarea comparativă a rezultatelor, la grupa unică
experimentală, constituie ultima secvență a Capitolului al III -lea, dedicat cercetării – acțiune.
CAPITOLUL al IV -lea al lucrării de licență, ,,INTERPRETAREA ȘI ANALIZA
REZULTATELOR OBȚINUTE” desprinde rezultatele cercetării, acordându -le se mnificații teoretice,
practice, științifice și metodologice, validând nu numai ipoteza, ci și variabila independentă.
Lucrarea de licență ,,PARTENERIATUL FAMILIE – GRĂDINIȚĂ – COMUNITATE” se încheie
cu cele 3 ANEXE, această secvență inventariind instrumente de evaluare formativă, utile în configurarea
contribuți ilor valoroase la evoluția domeniului om și societate.
În concluzie, astfel concepută, lucrarea de licență ,,PARTENERIATUL FAMILIE –
GRĂDINIȚĂ – COMUNITATE”, subliniază, prin organizarea teoretică și cercetarea pedagogică
întreprinsă, importanța dezvoltării abilităților și deprinderilor unui comportament rutier responsabil în
contextul curricular de dezvoltare socială adecvată la nivelul preșcolarilor.

4
Capitolul I
PARTENERIATUL FAMILIE -GRĂDINIȚĂ -COMUNITATE. CONSIDERAȚII
TEORETICE ȘI PRACTICE
I.1 Delimitări conceptuale
,, Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina; sub pașii tăi care urcă, ele se vor
înmulți la nesfârșit."
Franz Kafka
Ce reprezintă familia?
Familia reprezintă mediul în care se naște copilul. Ea este veriga de bază cu ajutorul căreia acesta
face primii pași în lume. Procesul de ,,modelare’’ a celor mici este dat de atitudinea părinților. Aceștia
trebuie să le ofere copiilor suportul și susține rea necesare formării. Pentru formarea și dezvoltarea
armonioasă, multilaterală e nevoie de o atmosferă echilibrată. Copilul învață aici primele noțiuni despre
morală, se imprimă copilului reguli și deprinderi, principii ce constituie fundamentul pe care s e formează
personalitatea omului matur. Acest lucru se realizează prin formarea după un anumit ideal de
personalitate.
Familia este o formă socială de bază, realizată prin căsătorie sau concubinaj neformal, care îi
unește ce pe cei doi părinți, soți și pe copiii necăsătoriți ai acestora.
Originea termenului provine din limba latină și este familia, cuvânt care provine de la ..famulus –
sclav de casă”, înțelesul acestuia schimbându -se în decursul timpului. În vechile timpuri familia era
propr ietatea bărbatului, ca soția, copiii, sclavii, sclavii eliberați și tot avutul, nefiind de fapt între ei relații
familiale ci era considerată o simplă proprietate subordonată, astfel tatăl f iind numit genitor ci nu pater.
Ce reprezintă grădinița?
Grădinița reprezintă fundația care pune baza educației tânărului și îl ajută să își dezvolte abilitățile
necesare pentru școală și pentru viața de zi cu zi. Aceasta funcționează în legătură cu celelalte instituții
ale comunității și cu ceilalți factori cu activităț i educaționale și evoluează prin efortul combinat al
structurii de conducere a acesteia, al personalului didactic, didactic -auxiliar și nedidactic, al copiilor și
părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională. Totodată, aceasta vine cu o mulțime d e beneficii:
îi oferă copilului un mediu prielnic pentru dezvoltarea sa armonioasă, încurajează interacțiunile între

5
colegi, copiii învață să colaboreze și să coopereze în echipe, să împartă lucrurile și jucăriile sale și cu cei
din jur. Printre principalele activități desfăș urate la o grădiniță se numără:
Schema 1. I. Activitățile desfășurate într -o grădiniță
Grădinița a fost inventată în anul 1830, în Germania de către pedagogul Friedrich Froebel . La
început aceasta nu a avut ca scop asistarea părinților care erau nevoiți să muncească și care aveau nevoie
de cineva să preia din responsabilitățile lor ci dimpotrivă, această instituție a apărut odată cu
conștientizarea faptului că educația începe mu lt mai devreme de vârsta școlară, atunci fiind nevoie de
consiliere și asistență pentru dezvoltare și descoperirea de sine și a lumii înconjurătoare. Activitățile
principale erau cântatul, dansatul și grădinăritul. Potrivirea între grădinița de copii și gr ădinița de flori nu
este întâmplătoare. Pedagogul Froebel și -a numit creația, în germană, ,, kindergarten” care înseamnă ,,
grădină de copii”. Toate grădinițele aveau grădina cu flori și legume personală unde copiii învățau, la
rândul lor, ce reprezenta să ai grijă de o ființă nouă și fragilă. Invenția s -a răspândit repede în Europa pe
perioada vieții pedagogului dar și în America după moartea sa. În România, în anul 1860, Mihail
Kogălniceanu vorbea de dorința de a înființa ,, școli froebeliene”, iar între anii 1896 – 1910 se deschid eau
166 de ,,grădini de copii”.
Ce reprezintă comunitatea?
Comunitatea reprezintă o entitate social -umană, ai cărei membri sunt legați prin locuirea aceluiași
teritoriu și prin relații sociale constante și tradiționale, consolidat e în timp. O societate bazată pe libertate
este formată din oameni educați, formați din punct de vedere moral și cultural. Societatea bazată pe
libertate are menirea de a -și forma oamenii în educație, moralitate și cultură.

joaca cântatulactivitățile
practicedesenatulinteracțiunea
socială

6

Figura 1. I. Relația familie – grădiniță – comunitate
Parteneriatul educațional trebuie să se formeze între aceste trei concepte. Conceptul de parteneriat
provine din limba engleză, ,, partnership”., în sens etimologic desemnează relațiile stabilite între asociați
din instituții diferite. Parteneriatul urmărește ca toți partenerii săi să aibă un fundament comun de acțiune
și un principiu al reciprocității, lucru ce le permite să -și unească forțele pentru atingerea unui țel comun.
Colaborarea partenerilor implicați în edu cație presupune construirea unei relații clădite pe unificarea unui
sistem de valori și cerințe adresate copilului. Climatul format de această legătură conduce spre învățarea
activă. Acesta ce centrează pe abordarea de tip curricular a problemelor educativ e. Pentru aceasta se va
identifica nevoia cunoașterii, respectării și valorizării diversității. Fiecare ființă este unică iar diversitatea
se observă în stilurile de învățare, ritmurile dezvoltării, trăsăturile personale, capacitățile, competențele
și comp ortamentele fiecăruia, amprenta culturală fiind importantă pentru că determină bogăția diversității
la nivelul grupului social.
Parteneriatul educațional se desfășoară împreună cu actul educațional propriu -zis. Pentru
educarea copilului contribuie, ca instituții bine determinate ale societății, familia, grădinița, comunitatea.
Toate acestea au un rol important în dezvoltarea și devenirea ființei umane. Mai mult, este nevoie de un
parteneriat educațional între acestea pentru a favoriza o e ducație eficientă pentru individ și pentru
societate. În educație, parteneriatul se prezintă ca o concretizarea a acțiunii de renovare a învățământului.
Acesta reprezintă o variantă ce permite accelerarea schimbărilor pe tărâmul educațional în direcția une i
mai profunde colaborări între factorii implicați în dirijarea dezvoltării personalității copilului. Rolul cel
mai important îi revine educatorului, acesta trebuie să inițieze parteneriatele educaționale benefice pentru
copii, cât și pentru factorii impli cați: grădiniță, familie, comunitate. Familie
Grădiniță Comunitate

7

I.2.Familia -grădinița – comunitatea, factori principali ai d ezvoltării personalității umane

Personalitatea reprezintă subiectul uman ca unitate dinamică bio – psiho – socio – culturală,
înzestrată cu funcții :

Schema 2. I. Funcțiile sistemului uman
Ca sistem suprastructurat deschis, personalitatea este rezultatul dezvoltării unitare prin procesul
învățării a însușirilor înnăscute și dobândite sub influența mediului socio – cultural, asigurând fiecărei
individualități o adaptare, originală și activă, la mediul înconjurător.
Fiecare persoană este unică. Factorii principali care servesc la conturarea personalității tânărului
sunt: ereditatea, factorii sociali, educaț ia și cultura.

cognitive
axiologice
proiectiv –
creativedinamico –
energeticeafectiv –
motivaționale și
volitiv
caracterialepragmatice și
operaționale de
autoorganizare
și autoreglare
manifestate în
comportament

8
EREDITATEA FACTORII
SOCIALI EDUCAȚIA CULTURA
Există o mulțime de
teorii care pledează
pentru ideea că
ereditatea este unul
dintre aspectele
esențiale care
contribuie la
dezvoltarea
personalității umane.
Se consideră că
anumite trăsături de
personalitate sunt
transmise genetic prin
intermediul unor
procese de natură
biologică în timpul
sarcinii. Factorii sociali
implică și grupurile
de oameni cu care
copilul intră în
contact (prieteni,
colegi, rude,
cunoștințe), dar și
valorile religioase și
spirituale, care sunt
moștenite prin
intermediul familiei. Și educația își pune
amprenta în
conturarea
personal ității
copilului, însă într -o
măsură mai mică
decât celelalte.
Educația este
esențială în special în
modelarea
comportamentului
copilului. Factorul cultural este
strâns legat cu cel
social în formarea
personalității unui
copil. Modelarea
personalității
depinde, printre
altele, și de modul în
care copilul
asimilează și
interiorizează
elementele culturii la
care este expus de la
naștere.

Tabelul 1. I. Factorii principali care servesc la conturarea personalității

Toate acestea reprezintă contribuții obligatorii ale dezvoltării. Astfel, societatea umană a
descoperit și perfecționat un mecanism de creștere a controlului asupra dezvoltării ontogenetice. Acest
mecanism poartă numele generic de educație. De -a lungul ti mpului, concepțiile, teoriile asupra factorilor
dezvoltării personalității au fost exclusiviste, opuse, radicale, antagoniste, puse în conflict ideatic deschis.
Prima concepție în antichitate legată de dezvoltarea personalității a fost așa numita concepție ereditaristă
sau ineistă, termen preluat din limba engleză, de la cuvântul ,,innate”, care înseamnă moștenit, din
naștere, înscris genetic. Această scenă a pedagogiei a dominat timp de multe decenii iar conform acestei
concepții, se dovedește că personali tatea oamenilor, este în totalitate rezultatul determinării genetice,
rezultatul influențelor zestrei ereditare, ceea ce copilul moștenește de la părinți. Analizând dezvoltarea

9
copilului, observăm că procesul de maturizare se manifestă pe patru mari direcț ii: dezvoltarea fizică,
intelectuală și socială, a personalității.
Socializarea copilului începe cu părinții. Ei sunt primii prieteni, parteneri de joacă și confidenți
ai bebelușului, chiar dacă el nu poate să spună sau să facă prea multe. Totuși, el răspu nde în felul lui la
cereri, solicitări, aprecieri – plânsete, atingeri, gângureli, mișcarea mânuțelor, apucarea lucrurilor etc.,
fiind felul lui de a socializa. Cu ajutorul părinților, copilul începe să se familiarizeze cu oamenii și, treptat,
începe să îi placă și pe alți oameni din preajma lui. Este încă un pas făcut în dezvoltarea lui socială. În
jurul vârstei de 3 ani, sociabilitatea lui prinde alt contur. Descoperă plăcerea de a interacționa, vorbi, juca
cu alți copii. În perioada preșcolară își face p rimii prieteni, iar la vârsta școlară copilul va gravita în jurul
a din ce în ce mai multe persoane, iar socializarea va cunoaște o explozie (Mureșan, P., 1980, p. 35).
Este necesar ca educația să se desfășoare în permanență ca o acțiune unitară, coerentă . Astfel,
părinții trebuie să se impună în egală măsură în educația copilului. Aceștia stabilesc un ghid și un program
necesar dezvoltării ei fiind chiar modelul după care se ghidează cel mic. Copiii învață în mod spontan și,
mai ales, achiziționează o mul țime de cunoștințe, își formează o serie de deprinderi prin intermediul
jocului. Pe de altă parte, copilul va extrage mult mai multă informație din joc dacă la el participă adultul.
Familia reprezintă grupul cel mai de preț din toate grupurile sociale, el fiind cel care modelează și
influențează persoana umană. Datorită cercetărilor făcute din psihanaliză, psihologia socială și sociologie
susțin că familia este: adevăratul laborator de formare a persoanei. De asemenea, atmosfera de învățare
în familie este una impregnată de afectivitate. Educația începe în familia, dar nu se petrece ca într -o
instituție. Învățarea se desfășoară gradat, mergând în pas cu dezvoltarea copilului. Începe devreme, este
îmbinată de afecțiune și de interes pentru copil, căruia îi of eră instruirea necesară, pregătindu -l și
ocrotindu -l în perspectiva șocurilor inevitabile la intrarea în instituția școlară. Copilul imită
comportamentul adultului iar astfel devine oglinda părinților săi.
Grădinița reprezintă cea de -a doua treaptă respon sabilă pentru educația celui mic, este una dintre
perioadele de dezvoltare psihică, deoarece presiunea structurilor sociale, culturale, absorbția copilului în
instituțiile preșcolare, solicită toate posibilitățile lui de adaptare, diferențele de cerințe di n grădiniță și
din familie solicitând o mai mare varietate de conduite. Această instituție le asigură condițiile necesare
pentru dezvoltarea în concordanță cu propriile nevoi. Aici copiii descoperă un nou mediu de socializare,
un mediu primitor și favorabi l învățării. Această deschidere spre viață trebuie pregătită și gestionată cu
mare atenție și din timp, pentru a scăpa de eventualele reacții de refuz din partea copilului. Momentul în
care copilul trebuie să plece la grădiniță echivalează cu o revoluție. Integrarea în grădiniță se face cu
oarecare dificultate la această vârstă, deoarece dependența mare a copilului preșcolar față de mama sa și

10
de ambianța familială. Grădinița este un mediu special, favorabil satisfacerii trebuințelor de comunicare
ale copii lor. Acest lucru nu este perceput imediat de către familie și de aceea există o anumită stare de
neliniște atât la părinte, cât și la copilul pe care îl aduce pentru prima data în unitate. Cadrul didactic este
încercat de o anumită emoție atunci când îl pr imește pe nou -venit. Toleranța în comunicare este absolut
necesară, este una din îndatoririle esențiale ale cadrului didactic. Grădinița reprezintă un factor important
în integrarea treptată spre învățarea dirijată, pregătind pasul următor, fixând trecerea de la activitatea
predominant ludică la cea de învățare. Preșcolarul face trecerea de la mediul familial la mediul de
grădiniță și traversează observativ mediul social: strada, mijloacele de transport în comun, instituțiile
publice). Activitățile desfășu rate cu copiii în grădiniță reprezintă o formă de muncă special organizată,
având valențe multiple în dezvoltarea personalității acestora. Toate aceste componente solicită copilului
ajustări ale comportamentului la sistemele nuanțat diferite de cerințe, în condiții de tutelă, protecție și
afecțiune diferite, și creează și o mai mare sesizare a diversității lumii și vieții, o mai densă și complexă
antrenare a deciziilor, curiozității, emoțiilor și cunoașterii în situații numeroase inedite. Astfel se vor
dezv olta bazele personalității copilului și capacitățile de cunoaștere, de comunicare, de expresie și de
emancipare a personalității, se dezvoltă capacitățile de proiectare în contextul evenimentelor prin care
trece tânărul. Tot în această perioadă, câștigă în demânări și abilități pe care le dezvoltă din ce în ce mai
mult. Capacitățile lui încep să devină trăsături caracteristice individuale. Experiențele noi duc la
dezvoltarea intelectuală.
Dezvoltarea eului nu este succesivă, ci simultană cu celelalte trei direcții de dezvoltare și în
strânsă interdependență cu ele. Copilul este o persoană în formare. Cunoștințele, comportamentele,
emoțiile, valorile pe care le achiziționează și le structurează într -un mod numai al lui, sunt cele ale
viitorului adult. Cunosc ând direcțiile maturizării copilului și ale progresului său, sarcina educatorului,
părintelui sau a celui care educă este să vină în întâmpinarea tendințelor de dezvoltare, să stimuleze și să
creeze mediul propice pentru maturizarea lor. Copilul devine un individ unic, independent, are propriul
său bagaj de cunoștințe, atitudini, valori și credințe. În acest drum ascendent al dezvoltării personalității,
esențială este concepția copilul despre sine: felul în care se evaluează și valorizează. Această opinie
despre sine are o contribuție afectivă puternică și , din această cauză, emoțiile, sentimentele copilului
sunt un alt element de luat în considerație atunci când se vorbește despre personalitatea sa.

11
,, Pregătiți copiii să exploreze necunoscutul, să nu s e teamă de eșec, ci să se teamă de renunțarea
de a mai încerca, învață -i să dobândească experiențe originale, prin observarea schimbărilor mici și
corectarea rutelor mari. Stimuli noi stabilesc o relație cu structura cognitivă anterioară, generând
experien țe noi.”
(Piaget, 1996)

Comunitatea de oameni care trăiesc și învață împreună constituie mediul primordial în care se
desfășoară educația. Pentru a spori experiența copiilor cu aceasta se vor identifica mai întâi resursele care
vor susține învățarea și se va realiza colaborarea prin diferite mijloace precum: integrarea serviciilor
comunității prin parteneriate care implică grădinița și alte agenți care sunt interesate de aspecte legate de
viața civică, sănătate, cultură, recreere. Comunitate a oferă copiilor contactul cu mediul variat și
necunoscut, acele experiențe care îl vor ajuta să se integreze cu ușurință în viața de zi cu zi a comunității,
iar parteneriatele educaționale dezvoltă perspectivele de promovare a dorinței de progres și bunăs tare,
față de care învățământul joacă rolul esențial.

I.3. De ce este necesar un parteneriat eficient între grădiniță și comunitate ?
Parteneriatul educațional reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace ale pedagogiei
contemporane. La nivelul edu cațional, acesta reprezintă o formă de comunicare, cooperare și colaborare
în sprijinul copilului. Actul educațional propriu -zis se desfășoară în paralel cu acest parteneriat iar
relațiile dintre parteneri sunt esențiale.

Figura 2. I. De la comunicare la parteneriat

12

Participanții din cadrul comunității au un scop comun, care nu poate fi realizat de fiecare parte în
mod separat. Astfel, pentru realizarea lui, fiecare participant pune la dispoziție resurse și informații care
sunt utiliz ate în comun. Aceștia conlucrează pentru realizarea unor acțiuni, astfel încât fiecare parte să –
și urmeze propriile scopuri și viziuni. Între participanții din comunitate există schimb de informații,
resurse și diverse modele de activitate. Participanții d in cadrul comunității au un scop comun, care nu
poate fi realizat de fiecare parte în mod separat. Astfel, pentru realizarea lui, fiecare participant pune la
dispoziție resurse și informații care sunt utilizate în comun.
Dezvoltarea unui program de partene riat bun necesită timp, organizare și efort. Comunicarea este
baza oricărui parteneriat de succes. Atunci când părinții și cadrele didactice comunică efectiv, se dezvoltă
relații pozitive, problemele sunt mai simplu de soluționat iar copiii înregistrează m ari progrese. Deseori
comunicarea la nivelul grădiniței se realizează într -un singur sens, fără a oferi posibilitatea unui schimb
de idei și împărtășirea opiniilor. Comunicarea eficientă grădiniță – familie se realizează în două sensuri și
este esențială pe ntru succesul celui mic. Atunci când există întâlniri părinte – educator, comunicarea poate
decurge într -un singur sens, dacă scopul acestora este doar acela de a relata progresul elevului. Relațiile
de parteneriat cu părinții necesită un dialog deschis, de la egal la egal, pentru stabilirea obiectivelor și
mențin erea unei interacțiuni școlare.
Parteneriatele eficiente se dezvoltă în momentul în care fiecare partener este respectat și poate să
participe pe deplin la procesul de decizie. Părinții reprezintă parteneri cu drepturi și responsabilități
depline în ceea ce privește deciziile care vizează copiii și familiile. Există studii care demonstrează că
școlile în care părinții sunt implicați în luarea deciziilor și în susținerea acestora înregistrează un niv el de
reușită mai mare din partea preșcolarilor și un sprijin mai accentuat din partea membrilor comunității.
Educația reprezintă o activitate specific umană având un caracter finalist și desfășurându -se
orientată de repere generale, potrivit unui sistem d e reguli, norme, legități, indiferent de amploarea
activităților educaționale organizate la nivel macro sau nivel micro. Aceasta presupune diferite acțiuni
organizate și deliberate de transformare și dezvoltare a personalității. Demersurile proiectate de m odelare
a personalității se desfășoară în conformitate cu principii și norme specifice și sunt orientate spre
atingerea anumitor finalități educaționale, astfel încât educația are un caracter finalist.
Grădinița oferă un sprijin comunității și nu doar un loc în care copiii își însușesc cunoștințele.
Datorită acestui motiv, parteneriatele sunt privite ca o componentă esențială și necesară în organizarea
grădiniței și a grupei de preșcolari. Membrii comunității sunt implicați în activități ale grădiniței pre cum
concertele, serbările, spectacolele organizate de preșcolari atât în interiorul grădiniței cât și în exteriorul

13
ei, sau atunci când cei mici participă la activități de ecologizare a împrejurimilor sau fac vizite pentru a
cunoaște specificul local, toți cei implicați trăiesc experiențe valoroase de învățare în situații noi. În
grădiniță, preșcolarii desfășoară o activitate variată. În cadrul activităților de observare, ei privesc natura
cu multă curiozitate, descoperă obiectele și fenomenele realității, își lărgesc treptat cercul de reprezentări
și participă activ la viața care îi înconjoară. Pe măsură ce își dezvoltă încrederea în sine și își dobândesc
propria independență, preșcolarii vor deveni membri participativi ai comunității, membri care știu să î și
asume responsabilități și să urmărească să se fie respectate drepturile. Inițierea copiilor în spiritul
valorilor democratice și al drepturilor omului constituie unul din fundamentele educației, începând cu
cea mai fragedă vârstă. Plecând de la principi ile de bază ale drepturilor omului, ale vieții, dreptății,
libertății, echității, copiii preșcolari vor învață despre drepturile lor, vor fi stimulați să reflecteze și să
analizeze cum sunt ele aplicate.
Totodată, comunitatea încearcă să preia tot ceea ce îi oferă societatea și în egală măsură
intervențiile sistemului de educație. În momentul în care între părinți, copii și ceilalți membri ai
comunității se creează o comunitate de suport care începe să funcționeze, aceștia devin parteneri în
educație. Adev ărata provocare vine în momentul când educatorul propune și derulează activități în
parteneriat, care necesită o imaginație bogată, creativitate, dinamism în organizare și desfășurare,
toleranță și flexibilitate în luarea deciziilor și responsabilitate în evaluare. Pentru realizarea unui
parteneriat de succes e nevoie ca toate părțile partenere să aibă aceleași nevoi. Scopul unor activități de
parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în me diul comunitar ca partener egal și
consecvent în formarea viitorului cetățean. Activitățile propuse pentru aceste parteneriate sunt modalități
inedite pentru atingerea unor astfel de scopuri, la acestea adăugându -se marea satisfacție de a fi alături
de colegi, activitățile desfășurându -se într -o atmos feră e voie bună, având atât o valoare social – educativă
cât și un efect recreativ. La aceste proiecte cu diferiți parteneri locali participă cu mult drag copiii, fiind
foarte activi și foarte atrași de ce se întâmplă în jurul lor, aceste lucruri conducând la solicitarea de
participare și implicare la cât mai multe activități de acest tip.

Figura 3. I. Relația grădiniță – comunitate

Autorități
Grădiniță
Parteneri sociali

14
Datorită timpurilor în care trăim, și dorinței de a oferi o educație complexă copilului, este nevoie
de a cere sprijin din partea autorităților și a partenerilor sociali. Astfel, programele educaționale,
proiectele realizate în parteneriat, cu grupurile comunității, sunt importante în întărirea relațiilor
grădiniță -comunitate.
Potrivit acestor căi, reprezentanții grădiniței trebuie să își asume rolul de promotor, colaborator
și facilitator, în timp ce grădinița trebuie să orienteze întregul său demers asupra celor mici, în așa fel
încât copilul să devină principalul actor al demersului educațional, motiv care va duce treptat la creșterea
prestigiului grădiniței în comunitate.
Grădinițele fac față multor provocări și prejudecăți. Ele se confruntă zi de zi cu cerințe și
probleme neașteptate, cărora reușesc însă să le facă față, și oferă cele mai bune opțiuni educaționale
pentru fiecare copil, recurgând la ajutorul organizațiilor și al membrilor comunității. Parteneriatele cu
comunitatea oferă soluții pentru ca grădinițele să poată contribui la îmbunătățirea vieții copiilor și a
familiilor lor. Colaborarea cu comunitate poate angaja sisteme de suport foarte extinse. Recurgerea la
colaborarea cu familiile și comunitatea poate contribui atât la dezvoltarea abilităților de învățare ale
copiilor, cât și la dezvoltarea abilităților. Grădinițele trebuie să construiască parteneriate cu comunitățile
într-un efort comun de îndeplinire a tuturor cerințelor impuse de procesul educativ. În cadrul multor
comunități există instituții grandioase: muzee, biblioteci, școli, universități, biserici, fundații, teatre – și
talente remarcabile: muzicieni, interpreți, scriitori și artiști, resurse care pot fi dirijate spre sprijinirea
achiziției de cunoștințe și deprinderi de către elevi, astfel încât aceștia, la rândul lor, să poată contribui
deplin la viața socială, economică și politică a comunității.
În cadrul parteneriatelor grădiniță – comunitate, relații le pot fi reciproce, oferind astfel multe
beneficii pentru comunitate. Clădirea grădiniței poate găzdui diferite întâlniri ale reprezentaților
comunității, spațiu pentru diverse cursuri de educare a adulților, reprezentații ale teatrului local, programe
de promovare a sănătății, re de fitness, evenimente sportive sau recreative. Copiii pot juca un rol activ în
cadrul comunității, implicându -se în proiecte de servicii comunitare sau voluntariat. Prin implicarea unor
organizații comunitare sau de afaceri ca p arteneri în educarea tinerilor, grădinițele iar mai apoi școlile
vor pregăti cetățeni și muncitori mai bine adaptați la cerințele viitoare ale pieței muncii. În sens invers,
implicarea grădinițelor în parteneriat va conduce la sporirea interesului pentru s istemul public în educație
în rândul membrilor comunității.

15
I.4. Specificul educației la vârsta preșcolară. Provocări și oportunități prezente

Trecerea graniței dintre milenii continuă să ilustreze că filozofia educației, paradigmele, viziunile,
modelele și strategiile educaționale sunt în continuă dinamică. Lumea este într -o continuă schimbare și
evoluție iar aceste lucruri fac ca obiectivele și trebuințele fundamentale ale omului, pe care se construiește
edificiul soluțiilor în toate domeniile d e activitate, să fie în schimbare.
Perioada în care copilul este preșcolar se caracterizează prin transformări importante în planul
dezvoltării somatice, psihice și totodată raționale. Cadrul grădiniței în care sunt incluși majoritatea
copiilor preșcolari multiplică și diversifică relațiile cu cei din jur, mărește orizontul de cunoaștere al
copilului, contribuie la adâncirea contradicțiilor dintre cerințele, solicitările externe și posibilitățile
interne ale copilului, această contradicție constituind de f apt, sursa dezvoltării psihice. Predomină în
această perioadă jocul, însă această activitate este corelată cu sarcini de natură instructiv – educativă, cu
elemente ale muncii și creației.
Educația reprezintă o structură complexă a existenței umane, o întâl nire între individ, societate și
experiențele de viață. Aceasta oferă oamenilor atribute, calități dobândite în diverse locuri, contexte și
momente ale vieții.

Educația – definiție etimologică
Originea etimologică a conceptului ,, educație” este așezată în termenii ,, educo, educare” , din
limba latină și înseamnă a îngriji, a hrăni, a crește, a cultiva. ,, Educo, educare” și sensul lor latin – a
crește, a hrăni, a cultiva relevă originea conceptului ,, educație”, o origine naturală, pregătită de științele
naturii, în antichitate. Limbajul pedagogic a luat naștere în antichitate și a beneficiat de necesare
transferuri din științele naturii, cele mai dezvoltate științe ale timpului. ( Vasile C., 2009 , pg.15-16).
Există exemple relevante ale construcției p edagogice pe concepte nucleu din științele
naturii. În antichitate, Aristotel și Socrate au preluat și transferat idei și practici din științele naturii în
educație.
Socrate ( 470 î. Hr. – 399 î. Hr.) Aristotel (384 î. Hr. – 322 î. Hr.)
 a fost un filosof al Greciei antice, care a
beneficiat de educația aleasă de care aveau
parte tinerii atenieni din vremea sa: studii
de muzică, gimnastică, gramatică ș.a.
Principiul neștiinței este cel de la care  a fost unul din cei mai importanți filosofi
ai Greciei antice, cu preocupări relevante
în domeniul educației. Platon a fost cel care
a pus bazele filosofiei la vremea respectivă
însă Aristotel este cel care a desprins

16
Tabel 2. I. Cei mai import anți filosofi ai Greciei antice

Educatorii sunt cei care le pot oferi tinerilor repere privind învățarea și dezvoltarea în diferite
etape de vârstă. De -a lungul existenței sale, copilul evoluează continuu iar în acest scop, educația trebuie
să constituie elementul cheie pentru asigurarea acestei evoluții. Instrumentul de baz ă pentru educația
timpurie îl reprezintă curriculumul. Procesul educațional asupra copilului se reflectă în abordarea
curriculumului din perspectiva dezvoltării globale și urmărește cuprinderea celor mai importante aspecte
ale dezvoltării complete a copilu lui, în concordanță cu particularitățile sale de vârstă individuale. Cadrul
didactic trebuie să fie flexibil. Acesta știe că fiecare copil ,, ascultă” de propriile sale trebuințe, iar
conduitele sale, în consecință, nu sunt întotdeauna în concordanță cu ce ea ce adultul dorește și așteaptă
să se întâmple. Educatorul trebuie să manifeste o atitudine plină de optimism și încurajare. Se creează un
mediu în care îndrumarea este oferită, nu impusă, un mediu în care îndrumarea este prezentată în termeni
pozitivi, nu punitivi, implicând sancțiune. El stabilește o relație optimistă și energizantă atât cu copilul
cât și cu părintele. Cu ajutorul unui tonus energetic pozitiv, îi ajută pe aceștia să treacă cu bine peste
diferitele greutăți ce pot apărea datorită schimbă rilor fizice inerente unei dezvoltări normale. Copilul
trebuie să aibă mereu la îndemână un model de personalitate echilibrată. Cadrul didactic trebuie să aibă
o profundă cunoaștere teoretică și practică a copilului și a copilăriei. El trebuie, totodată, să utilizeze
această știință pentru a promova dezvoltarea sănătoasă a copilului, pentru a îndruma eforturile
preșcolarului în direcția propriei sale maturizări, pentru a crea o ambianță favorabilă susținerii acestor
eforturi. Atitudinea pozitivă față de fa milie este o altă calitate a educatorului. Acesta trebuie să vadă
copilul întotdeauna în contextul familiei, trebuie să cunoască situația familiei și influența ei asupra
copilului.
Vârsta preșcolarității este cea mai importantă pentru achiziționarea unor deprinderi, a unor
cunoștințe și stabilirea unor atitudini care să fu ncționeze pe tot restul vieții.
pornește Socrate, afirmând: ,, Singurul
lucru pe care îl știu este că nu știu nimic.”.
Acesta introduce conceptul de maieutică,
un concept – metodă de educație, prin care
este posibil accesul la adevăr. Adevărul se
descoperă pe calea discuțiilor și a
dialogului, prin arta întrebărilor și a
răspunsur ilor. concluziile necesare din filosof ia lui Platon
și a dezvoltat -o. El afirmă că: ,, Nu spiritele
produc transformările în lume, ci
transformările sunt date de ceea ce poate fi
interpretat.”

17
Capitolul II
INTERACȚIUNI ȘI INFLUENȚE ÎN CADRUL PARTENERIATULUI
GRĂDINIȚĂ -COMUNITATE

II.1. Familia în sprijinul comunității și comunitatea în sprijinul familiei
Interesul din ce în ce mai mare pe care omul zilelor noastre îl are față de viața socială obligă
familia să -și schimbe permanent modul de existență pentru a se putea adapta la noile condiții al e vieții.
Familia este micro -mediul social în care începe socializarea individului, este principala sursă care oferă
omului cele mai generale modele de comportament social. Succesul muncii de educație depinde într -o
măsură considerabilă de felul cum se des fășoară viața de familie. Aceasta în societate are toate condițiile
pentru a contribui la progresul societății, pentru a -și înfăptui funcția ei educativă. Ea se întemeiază pe
dragoste și respect reciproc, pe asigurarea existenței prin muncă cinstită, demnă , pe egalitatea în drepturi
a femeii cu bărbatul. Dragostea soților unul pentru altul, buna înțelegere manifestată permanent și
orientată spre scopuri superioare, respectul reciproc asigură o temelie trainică pentru buna educație a
copiilor și în același t imp minunate exemple de conduită. Modul nostru de a percepe și de gândi, psihicul
nostru în totalitatea sa sunt în cea mai mare parte produsul educației noastre. Aceasta începe în familie,
unde capătă ș i forma unor imagini concrete, a unor tipare. Există ș i alte aspecte ale mediului familial,
care au o influență puternică asupra vieții copiilor. Pentru copii constituie exemple de cea mai mare
valoare felul conștiincios în care părinții își îndeplinesc datoria ca oameni ai muncii, puterea lor demnă
care atra ge stima și aprecierile publicului. Sunt nenumărați acei copii care văzând succesele părinților
lor, onoarea de care se bucură în societate, simt în ei aprinzându -se dorința de a învăța mai bine, de a fi
mai disciplinați, de a lua parte mai activă la viața colectivelor și a societății. Exercitarea funcției
educative de către o familie normală sporește randamentul în educație al copilului. Sănătatea corporală a
copiilor nu se obține numai prin hrană și exerciții fizice, ci și prin formarea unei minți sănăto ase care să
discrimineze și evalueze faptele potrivit unor idei valabile în societatea în care trăiesc și vor trăi. Viața
familială în mediul casei, al mobilierului, al uneltelor, împreună cu ocupațiile care se desfășoară în
familie, oferă un material care este într -o relație directă și reală cu copilul și pe care el tinde firesc să îl
reproducă în forme imaginative. Viața din mediul familial este suficient de încărcată cu relații etice și
datorii morale pentru a oferi suficientă hrană copilului pe latura e tică.

18

Schema 1. II. Implicarea părinților în viața copilului

Există pentru el anumite puncte de interes și valoare în discuțiile ce se poartă în familie: se fac
afirmații, se nasc întrebări, se dezbat anumite subiecte și copilul învață continuu. El își exprimă
experiența și i se corectează concepțiile greșite. Urmează ca acesta să participe la ocupațiile casnice și
deci să dobândească deprinderi de muncă, de ordine și respect pentru drepturile și ideile altora, precum
și deprinderea fundamentală de a -și gestiona activitățile. Bazându -se însă pe atașamentul natural pe care
copilul îl are față de părinți, familia reușește să aibă o mai mare pondere în această acțiune. Ea este
considerată agentul principal al integrării sociale deoarece are sarcina de a transmite acele norme și roluri
sociale care formează individul în societate. Implicarea
părinților în
viața
cotidiană a
copilului
petrecerea
timpului liber
cu aceștia
stabilirea
unor punți
de legătură
consistenteclimat de încredere,
receptivitatea
tânărului în raport
cu cerințele
adultului și
performanțe
ridicate

19

Copilul este punctul de plecare, centrul și finalul. Idealul este dezvoltarea și creșterea sa. Viața,
ca proces de autoreînnoire, generat de interacțiunea dintre ființă și mediul său, nu poate fi menținută
permanent în cadrul aceleiași ființe individuale. Fiecare ființă umană, constitutivă a unui grup social, se
naște imatură, fără limbaj, convingeri, idei, deci fără experiență. Fiecare individ matur, fiecare unitate
purtătoare a experienței de viață a grupului respectiv dispare cu timpul. Și cu toate acestea viața grupului
continuă. Continuitatea procesului vieții nu implică deci dependență de prelungire a existenței unui
anume individ. Educația reprezintă menținerea aces tei continuități sociale a vieții. Realitatea limitei de
existență vie a fiecărui membru al societății impune necesitatea educației, care săvârșește procesul social
de transmitere, de comunicare a deprinderilor de a face, de a gândi și de a simți, cât și a idealurilor, a
speranțelor și a așteptărilor, a normelor și a opiniilor de la vârstnicii ce tind să dispară din viața societății,
la tinerii ce pășesc în ea. Educația apare deci ca o necesitatea a vieții, ca o funcție socială de prim ordin.
Familia și med iul social influențează comportamentul tinerilor, modificându -l. Instituțiile social –
culturale lărgesc în mod organizat câmpul de cunoaștere al copilului, fructifică cunoștințele pe care acesta
le posedă și -i transmite altele noi, mult mai multe și bogate , îi organizează interesele intelectuale și i le
satisface, îi dezvoltă capacitatea de a lucra și, în legătură cu aceasta, îi formează anumite calități morale
ș trăsături de caracter. Cu cât procesul instructiv – educativ este mai rațional organizat, cu atâ t și rolul
școlii în dezvoltarea psihică a copilului crește. Comunitatea implică o împărtășire a obiectivelor, o
comunicare a intereselor, o organizare a activității în funcție de scopuri, un consens al existenței,
conștiință socială. Mediul social este un mediu cu potențe educative, fiindcă participarea la o activitate
comună favorizează comunicarea și împărtășirea experiențelor. Societatea umană dispune de o bogată
experiență care este rodul activității tuturor indivizilor. Însușirea acesteia asigură dezv oltarea
multilaterală a personalității.
Comunitatea oferă copiilor contactul cu mediul variat și necunoscut, acele experiențe care îl vor
ajuta să se integreze cu ușurință în viața de zi cu zi a comunității, iar parteneriatele educaționale dezvoltă
perspe ctivele de promovare a dorinței de progres și bunăstare, față de care învățământul joacă rolul
primordial. Ceea ce dorește cel mai bun și mai înțelept părinte pentru copilul său, trebuie să vrea
comunitatea pentru toți copiii săi.

20

Educația este
o dezvoltare II.2. Rolul grădiniței în comunitate
Mediul educativ reprezintă un ,, ansamblu al influențelor sociale, care se exercită asupra
instituțiilor de educație și asupra dezvoltării fiecărui membru al societății.” ( Mircea Ștefan, 2006).
O dată cu trecerea spre o etapă nouă de dezvoltare, vârsta preșcolară, orizontul copilului depășește
cadrul restrâns al familiei. Frecventând grădinița, el este pus în fața unor condiții de viață și a unor cerințe
noi, mult deosebite față de cele din perio ada anterioară. Influențele educative sunt mult mai complexe și
mai bine organizate. În fața copilului se deschide, într -o anumită măsură, viața societății. În această nouă
lume care i se dezvăluie, el este atras de activitatea oamenilor și de obiectele cu care lucrează. Copilul
preșcolar imită tot ce vede în jurul său.

Figura 1. II. Ce reprezintă educația
Principalul rol al învățământului preșcolar este aceea de pregăti pe copil pentru școală. Adaptarea
acestuia la noul mediu înseamnă păstrarea tuturor deprinderilor și reprezentărilor cultivate în grădiniță și
folosirea acelorași metode și procedee care, îm binate cu un sistem de noi procedee metodice
corespunzătoare condițiilor și cerințelor școlii, să facă posibilă încadrarea copilului în munca școlară.
Pentru a deveni școlar, copilul trebuie deprins treptat cu activitatea didactică. Activitățile obligatori i din
grădiniță, pe lângă că au rolul să precizeze și să sistematizeze experiența copiilor și să transforme
procesul de cunoaștere dintr -un proces spontan într -un proces conștient, au și rolul ca prin caracterul lor
organizat, prin metodele și procesele fo losite, prin stabilirea unor relații juste între educator și copii și înprinpentru
experiență

21
între copiii înșiși să -i deprindă treptat cu activitatea didactică. Educatoarele în grădiniță au obligația de a
asigura o bază necesară dezvoltării ulterioare a deprinderilor, pentru a u șura formarea acestora în
obișnuințe, determinând o bună comportare a copilului față de noile condiții ale vieții de școală. Această
pregătire începe să fie urmărită devreme prin toată activitatea instructiv – educativă desfășurată în
grădinițe. Astfel, în instituțiile preșcolare, copiii se obișnuiesc să se încadreze într -o anumită disciplină,
să-și concentreze atenția pe o perioadă de timp din ce în ce mai lungă asupra aceluiași obiectiv, învață să
asculte, învață să execute cele ce i se cer. Memoria, gând irea, imaginația, precum și îndemânarea de a
mânui diferite materiale și instrumente sunt dezvoltate. Experiența educativă conferă o putere sporită de
orientare sau control ulterior în sensul că a presupune despre cineva că este educat echivalează cu a
presupune că știe despre ce e vorba, că poate să aibă în vedere anumite consecințe sau că deține o viziune
anticipativă. Din acest punct de vedere orice activitate care este cu adevărat educativă implică și atinge
scopul transformării experienței printr -o spo rire a semnificațiilor ce corespunde unei percepții îmbogățite
a conexiunilor și continuității activităților în care suntem angajați.
Rolul grădiniței în continuitatea socială se concretizează în aportul pe care ea îl aduce în principal
în complexul factorilor integrativi, la integrarea socială a tineretului. Educația ce se face tinerei generații
devine o condiție a dezvoltării societății. Astfel, educația tinerei generații are numeroase valențe
integrative. Societatea își modelează indivizii după nev oile sale. În educație trebuie să ținem seama de
normale educative pe care societatea le -a stabilit, deoarece ignorarea acestor norme micșorează eficiența
acțiunii educative. Mecanismul interacțiunii permanente dintre grădiniță și comunitatea socială trebu ie
studiat de către educatori pentru a putea lua decizii care să aibă eficiență din punct de vedere educativ.
Cu cât copiii sunt mai mici, cu atât necesită o îndrumare continuă mai strictă și mai competentă.
Importanța educației pe care copilul o primește în perioada preșcolară pentru dezvoltarea lui ulterioară
și, mai târziu, a omului este deosebit de mare. Finalitatea eforturilor întreprinse se validează atunci când
cadrele didactice de la toate nivelurile sistemului de învățământ își vor asuma conștient toate obligațiile
și responsabilitățile formării abilităților părinților de implicare eficientă în educația copiilor și în
activitatea grădiniței. Respectul față de copil, atenția față de trebuințele sale sunt lucruri elementare.
Copilul trebuie ajutat, id eile și sentimentele lui trebuie realizate în activitate, în joc, în redarea unei
imagini, în creația lui plastică, în munca de construcții. Ideile și sentimentele nerealizate rămân ca un
capitol mort, ce nu a fost valorificat, gândit, simțit. În educarea laturii sociale a personalității copilul,
momentul acesta este dintre cele mai serioase. Dacă copilul nu va învăța să -și realizeze ideile, interesele,
intențiile, în acțiune concretă, el nu va fi capabil să devină, ulterior, un membru activ al societății. Copilul
participă la munca colectivă de la cea mai fragedă vârstă deși conștientizarea acestui fapt, spiritul de

22
organizare în muncă, de răspundere, le obține încet și treptat.
În cadrul unităților preșcolare, procesul de învățământ se prezintă sub do uă aspecte bine distincte,
și anume: acela al activităților alese de către copii și acela al activităților obligatorii, care corespund
lecțiilor din învățământul școlar. Datorită particularităților de vârstă ale copiilor și puținelor cunoștințe
pe care ei le au la începutul perioadei preșcolare, ritmul îmbogățirii experienței lor, între trei și șapte ani,
este foarte rapid. Din acest motiv, preocupările referitoare la lărgirea orizontului cognitiv al copiilor
ocupă un important loc în învățământul preșcolar .
Totodată mediul educativ trebuie să cuprindă și să echilibreze diversele elemente constructive ale
mediului social, oferind preșcolarului posibilitatea de depăși limitele experienței grupului social în care
s-a născut. Grădinița trebuie să prezinte viața actuală, viața tot atât de reală și de vitală pentru copil ca
aceea pe care el o duce în familia sa, cu vecinii săi, pe locurile lui de joacă.

II.2.1. Educație comunitară – grădiniță comunitară
Din punct de vedere al sferei de cu prindere și al procesului, educația comunitară depășește
instituția educațională structurată tradițional în ceea ce privește sursele de învățare și serviciile. Aceasta
abordează fiecare individ și fiecare instituție din comunitate ca parte a mediului de în vățământ. Pentru a
se constitui ca un factor cheie în cadrul parteneriatului educațional la nivelul comunității, relația dintre
școală și autoritățile locale trebuie să se sprijine pe reciprocitatea intereselor și pe sprijinul mutual.
Copilul este obiectu l acțiunii educative exercitată de grădiniță și familie. Procesul educativ, pe
diferitele lui trepte, are ca obiectiv implicit integrarea tineretului în viața socială pentru a asigura
continuitatea eforturilor spre realizarea progresului social. Dar educaț ia copiilor, priviți ca ce mai tineri
membri ai unei comunități, este responsabilitatea întregii comunități. Ea este leagănul creșterii și
devenirii copiilor ca viitori adulți responsabili de menirea lor în folosul întregii comunități. Copiii pot fi
învăța ți de mici cum să fie de folos comunității și cum să o ajute să evolueze. Aceștia sunt educați să se
implice în activitățile de voluntariat. Activitatea este una benefică atât pentru copii cât și pentru firme
deoarece își pot finaliza proiectele importante , în timp ce tinerii vor beneficia de experiența de lucru.
Formarea idealului de viață se corelează în mod organic cu viața colectivității în cadrul căreia va
activa tânărul. Prin formarea idealului se manifestă tendința individului de a -și fixa rolul pe care să -l
joace în societate, idealul constituind în același timp și un mijloc de pregătire a tineretului pentru viața
socială. În procesul constituirii idealului de viață al tineretului sunt angajați factori sociali, a căror
eficiență formativă trebuie cu noscută și valorificată de instituțiile educaționale.

23
Societatea își creează instituțiile educative necesare pentru dezvoltarea vieții sociale. Misiunea
grădiniței este aceea de a lupta pentru realizarea scopului educativ în funcție de cerințele vieții sociale.
Aceasta își asumă o mare parte din roluri în cadrul educației comunitare deoarece aceasta acționează ca
un agent catalizator stimulând și încurajând diferite grupuri, organizații, administrația locală, pentru a -și
unifica proiecte și programe de î nvățământ și totodată conduce procesul de identificare a dorințelor și a
nevoilor educaționale ale populației.
II.3. Modalități de realizare și optimizare a parteneriatului familie – grădiniță –comunitate
Parteneriatul familie -grădiniță -comunitate urmărește obiectivul comun pe care îl au cei doi factori
educaționali: asigurarea unui sistem unitar de cerințe de instruire și educare a copilului.

Figura 2. II. Factorii care asigură rezultatele pozitive în actul educațional
Datorită abordării curriculare flexibile și deschise pe care o presupune în rezolvarea problemelor
cu care se confruntă astăzi, educația, parteneriatul educațional tinde să devină un concept central. Din
abordarea curriculară a educației rezultă nevoi precum aceea de cunoaș tere, respect și valorizare a
diversității, ce presupune unicitatea ființei umane și multiculturalitatea.
asigură rezultatele pozitive în
stabilirea și siguranța actului
educaționalo relație
perfectă
între
parteneri
și amortizarea
influențelor
educative

24
Procesul de formare a tineretului este opera comună a mai multor factori educativi: grădinița,
familia, organizații de copii și de tineret și ins tituții cultural – educative. La acțiunea acestora se mai
adaugă influența pe care o exercită colectivitatea socială prin elemente de opinie, atitudini, gesturi,
obiceiuri și simboluri sociale. Permanenta interacțiune dintre individ și colectivitate reprezi ntă sursa unor
forme de comportament și a unor atitudini individuale. Activitatea educativă a grădiniței, predominantă
în acest complex formativ, se interferează cu activitatea educativă exercitată de ceilalți factori educativi,
precum și cu cea spontană e xecutată de colectivitate, iar această interferență ridică în fața educatorului
problema relațiilor dintre grădiniță și colectivitatea socială. Este absolut necesar un climat stimulativ
pentru fiecare, de încredere și prietenie, care să facă posibilă comun icarea liberă. Educația tinerei
generații este o funcție esențială a societății. În toate tipurile de parteneriat, un factor important, îl
constituie climatul vieții de grup și al relației grădiniță -familie -comunitate. Parteneriatul creat între
acestea are următoarele obiective:
 să asigure coerența politicilor și strategiilor de menținere a educației ca sector prioritar ;

 să consolideze cadrul instituțional și legislativ al dezvoltării umane ;

 să asigure instrumente instituțiilor educaționale necesare în dezvoltarea programelor specifice;

 să implice comunitatea în asigurarea calității educației;

 să asigure colaborarea grădiniței cu beneficiarii în sensul realizării echității, a egalității de șanse;

 să confirme și să întărească rolul unităților de învățământ în viața comunității;

 să asigure articularea programelor europene și internaționale care determină măsuri de inovare
și de dezvoltare la nivel local, județean sau regional;

 să asigure, în cooperare cu mass -media, informarea corectă și completă a beneficiarilor și
publicului în ceea ce privește impactul social al programelor și măsurilor din domeniul
educațional.
Tabelul 1. II. Obiectivele parteneriatului grădiniță – familie – comunitate

25
Armonizarea și ierarhizarea acestor relații este în soțită de o diviziune a muncii și o precizare a
responsabilităților. Relațiile în care se află elevul în timpul formării sale sunt supuse unui proces de
organizare pedagogică de către grupul de educatori ai grădiniței. Relațiile diverse care se stabilesc î n
cadrul și în afara acestei instituții, în procesul formării tinerei generații, nuanțează și diversifică
interrelația funcțională grădiniță – colectivitate.
Familia este o entitatea socială de sine stătătoare , cu toate că se subordonează intereselo r
individuale și scopurilor sociale. Ea este universală, și există pentru a permite omului să -și realizeze
propria sa natură, pentru a permite umanității să se perfecteze. Familia este celula de bază a societății.
De la naștere până la maturitatea, omul st răbate un drum lung de dezvoltare. Dintr -o ființă neajutorată,
cum este copilul la naștere, el se transformă treptat într -un membru activ al societății, capabil să participe
în mod creator la viața socială. Contribuția majoră a stadiului tinereții la dezvo ltarea generală a ființei
umane este construirea în fapt a identității de sine în cele trei subidentități: profesională, familială,
socioculturală. Nevoia de suport educativ, de interacțiune cu grădinița, de atragere a oricăror resurse
susceptibile de a îm bunătăți climatul educativ familial este necesar. Datorită parteneriatelor grădiniță –
familie – comunitate, tinerii vor beneficia de resurse educative care le sunt accesibile doar prin
interacțiune și comunicare.
Copiii sunt factori importanți de decizie, ei fiind răspunzători de propriul succes. Parteneriatele
de succes grădiniță – familie – comunitate includ toți tinerii. Activitățile parteneriale trebuie proiectate
astfel încât să motiveze tinerii pentru a ajunge chiar ei la propriul succes. Cei implicați învață noi
deprinderi. Dezvoltarea vieții noastre sociale cunoaște un ritm extrem de rapid, influențând prin
dinamismul său asupra formării tinerei generații. Accelerarea dezvoltării sociale și dezvoltarea științei
contemporane au urmări profunde asupra conținutului învățământului. Ansamblul cunoștințelor umane
crește neîncetat. În relațiile preșcolarilor cu adulții si sub influența colectivității sociale se produce
maturizarea aspirațiilor tinerilor și se conturează idealul lor în viață.
Memb rii din conducerea locală și județeană cu responsabilități în cadrul educației trebuie să
stabilească reguli și obligații care vor ajuta la dezvoltarea unei conduceri puternice a parteneriatelor,
lucru ce va face ca fiecare grădiniță să dezvolte la rândul ei programe de parteneriat grădiniță -familie –
comunitate permanente, îndreptate spre îndeplinirea de obiective realiste. Societatea acționează asupra
lor în mod conștient, cu scopul de a determina direcțiile de dezvoltare, ritmul și nivelul propus a fi atin s.
Împreună cu cei din familie, copilul ia cunoștință de spectacolul străzii sau de instituții culturale cum ar
fi teatrul, cinematograful, parcul de distracții, grădina zoologică. În majoritatea cazurilor, alături de
influențele familiei se regăsesc cele ale instituțiilor preșcolare. Grădinița îi prilejuiește copilului noi

26
interacțiuni. Cele cu educatoarea sunt cu totul deosebite. Aceasta păstrează disponibilitățile afective ale
mamei, dar le distribuie în mod egal în grupurile de copii. Ea este cea care o rganizează activități variate
și interesante. Copiii încarcă de semnificații deosebite relațiile cu educatoarea, influența ei dominând
spațiul grădiniței și extinzând u-se și în cel familial.
Grădinița reprezintă un punct de întâlnire și un centru car e poate uni. Comunitățile au nevoie de
grădinițe deoarece reînnoirea comunității, dezvoltarea ei trebuie să aibă în vedere definirea constantă a
comunității și menținerea acesteia. Pentru a îndeplini aceste condiții e nevoie de oameni. Dacă o
comunitate nu e un loc în care oamenii se regăsesc, tinerii vor crește și vor pleca iar comunitatea nu se
va dezvolta. Dacă dorim ca educatorii să promoveze cunoștințele despre comunitate, este nevoie ca însăși
comunitatea să se prezinte ca entitate identificată, conșt ientă, care dorește să devină cunoscută. Pentru a
consolida grădinițele, familiile și procesul de învățare, comunitatea trebuie să își folosească toate
resursele, oferind o gamă largă de valori.
Familia și grădinița contribuie la procesul de îmbogăț ire a cunoștințelor copiilor, formându -le
deprinderi și priceperi de lucru, înarmându -i cu criterii de apreciere și autoapreciere, stimulând necontenit
exprimarea liberă a acestor capacități, în cele mai diverse forme și cu toate tipurile de mijloace care le
sunt accesibile. Preșcolarul care se dezvoltă normal, care progresează pe toate planurile, care vine la
grădiniță și învață foarte multe lucruri vrea să devină mare, să fie școlar și această dorință este dominanta
sistemului motivațional, este conținutu l principal al tensiunii psihice fundamentale care stimulează
întreaga sa devenire.
Din cele spuse ne dăm seama că progresul depinde de elementele introduse de către educatoare,
atunci când sunt introduse în mod ingenios ca procedeu metodic în a ctivitățile obligatorii și când sunt
puse în slujba atingerii scopului urmărit în activitatea respectivă, tot timpul desfășurării ei, la o mai bună
însușire de către copii a cunoștințelor predate și în același timp permite educatoarei să renunțe parțial la
șabloanele existente, să învioreze activitățile obligatorii și să le asigure o reușită deplină. Colectivitatea
preșcolară exercită o influență constantă asupra tineretului și prin prezența în cadrul grădiniței a părinților
și a adulților, prin normele mor ale și prin opinia publică.
Comunitățile pot sprijini conexiunile dintre familii și grădinițe în multe moduri. Grădinița
reprezintă principalul partener educativ al familiei, iar curriculum -ul preșcolar pune accent deosebit pe
parteneriatul cu părinț ii, subliniind implicarea familiei nu doar indirect, printr -o participare financiară:

27

Schema 2. II. Modalități de sprijin pentr u grădiniță din partea familiei
Printre acestea putem aminti contribuirea ca voluntar la educația noii generații. Membrii
comunității și ai mediilor locale de afaceri pot sprijini implicarea familiilor prin extinderea mijloacelor
educaționale, a mediului de învățare. Voluntarii pot sprij ini grădinița , contribuind la organizarea unor
evenimente speciale sau participând regulat la activități tutoriale sau de îndrumare. Implicarea familiilor
și a comunității trebuie menținută pe parcursul întregii perioade preșcolare. Atunci când părinții s e oferă
voluntari, atât familiile cât și grădinițele beneficiază de câștiguri care nu prea vin din altă parte. Datorită
studiilor făcute pe această problemă, s -a ajuns la concluzia că persoanele voluntare manifestă o încredere
mai mare în instituțiile în care au posibilitatea de a participa regulat la activitățile din cele mai variate.
Dacă prima activitate este un succes, iar părinții pot sesiza direct beneficiile implicării, atunci participarea
acestora la următoarea activitatea este garantată. Toate ace stea asigură sprijinul necesar cadrelor
didactice dar și personalului administrativ. Obiectivul acestei activități este de a îmbunătăți metodele de
recrutare, instruire și de lucru efectiv, precum și desfășurarea de programe de implicare a familiilor în
munca de voluntariat și participarea la grădiniță sau în alte locuri pentru a susține copiii și programele
preșcolarilor. Voluntariatul nu înseamnă doar munca celor care vin la grădiniță în timpul zilei, ci și munca
celor care susțin obiectivele acesteia și procesul de educare și învățare al copiilor în orice fel și în orice
moment. Existența unui centru de documentare și informare părinților în grădiniță, oferă garanția sponsorizări
prezența lor la
activitățile din sala de
grupă și la viața
grădiniței cu toate
manifestările eidonațiiparticiparea în
luarea deciziilor
legate de
educația
copiilor

28
aplicabilității parteneriatului și oferă acestora sentimentul că grădinița este o instit uție adresată nu numai
copiilor ci și părinților. În esență voluntariatul nu înseamnă doar simpla prezență a părintelui în sala de
grupă, ci participarea la activități împreună cu propriul copil, experimentarea acelorași a ctivități, trăiri,
conținuturi.
O altă metodă de susținere a parteneriatului este sprijinirea dezvoltării tinerilor și a familiilor.
Resursele comunitare trebuie puse la dispoziția grădinițelor și familiilor. Organizațiile comunitare trebuie
să ajungă la familii, furnizând ser vicii, cum ar fi îngrijirea copiilor, programe după activitățile preșcolare,
programe de educare a părinților sau servicii de consiliere pentru tineri și pentru familii. Invitarea unor
persoane oficiale din sistemul de învățământ pentru a vorbi grupurilor și organizațiilor civice despre
principiile, tendințele și regulamentele din sistem. Părinții joacă un rol important în susținerea procesului
de învățare a copilului. Acest proces se observă atunci când părinții sunt motivați și instruiți să ofere
ajutor tinerilor acasă. Implicarea părinților asigură cadrelor didactice un sistem valoros de sprijin și
ajutor, obținându -se astfel o echipă care lucrează pentru succesul fiecărui copil. Părinții se confruntă de
multe ori cu o problemă și mai exact, nu știu cum să își ajute copiii să învețe, nu știu ce este mai potrivit
și folositor. Astfel, ajutându -i pe părinți să se implice în procesul de învățare a copilului lor, li se va
permite acestora să -și manifeste deschis prețuirea pentru realizările lui.
Comunitate a trebuie să asigure un program flexibil de muncă pentru părinți, astfel încât aceștia
să se poată implica în educația copiilor. Angajatorii pot alcătui programe speciale, mai flexibile sau mai
scurte, pentru părinții implicați voluntar în activitatea grăd iniței. Totodată, în pauza de prânz pot să aibă
loc o serie de seminarii, unde părinții pot să învețe unele lucruri despre educarea copiilor lor sau despre
modul în care aceștia pot fi sprijiniți în efectuarea activităților de după grădiniță. Vizitele copi ilor la locul
de muncă al părinților, pe parcursul unei zile obișnuite, pot consolida și completa cunoștințele teoretice
învățate în grupă prin asocierea unor cunoștințe practice. În formarea personalității preșcolarului, în
dezvoltarea proceselor lui psih ice, pe lângă joc și învățare, un rol destul de important îl deține munca.
Desigur, preșcolarul nu are cunoștințe și deprinderi care să -i permită să producă bunuri materiale să
muncească la fel ca și adulții. Dar acest lucru nici nu este necesar. Cu toate acestea, sub influența formelor
de muncă accesibile vârstei se realizează treptat, elementele pregătirii psihologice a copilului pentru
activitatea de mai târziu. Părinții doresc, în mod firesc, un viitor strălucit pentru copiii lor, o viață fericită
și știm că aceasta nu se poate obține decât prin reușita profesională. Pe lângă reprezentări și deprinderi,
copiilor li se dezvoltă și motivele sociale ale muncii, atitudinea pozitivă față de activitatea profesională
a adulților.

29
Cunoașterea vie ții sociale trebuie să orienteze procesul de adaptare continuă a tineretului la
muncă, la tehnica modernă întrebuințată în producție și la exigențele comunității aflată într -o continuă
schimbare. Una dintre valorile deosebite pentru cunoașterea contextului social în care va fi încadrat
tânărul o prezintă vizitele și excursiile. Mijloace eficiente de lărgire a experienței sociale a preșcolarului,
vizitele și excursiile îmbogățesc reprezentările copiilor despre societate cu noi elemente de conținut.
Intuirea procesului de muncă în diferite întreprinderi și locuri de muncă le oferă posibilitatea de a
cunoaște o gamă largă de profesiuni. Observarea procesului de muncă într -o întreprindere și convorbirile
cu persoanele care exercită o anumită profesiune au o val oare integrativă, intervenind în elaborarea
deciziei profesionale. Excursia reprezintă o modalitate de observare nemijlocită a realității sociale.
Intuirea directă a unor fenomene sociale lărgește experiența socială a tinerilor. Activitățile desfășurate în
natură împreună cu părinții copiilor, au o mare încărcătură afectivă cultivându -le respectul și dragostea
pentru natură. Excursiile și drumețiile au rolul de a informa și educa , dar și de a relaxa. Extracurricularele
vin în completarea activităților desf ășurate la grupă. Au un caracter mai atractiv, iar copiii participă într –
o atmosferă de voioșie, optimism și însuflețire la aceste acțiuni. De cele mai multe ori grădinița dorește
să se regăsească în sufletul comunității ca fiind acea mică piesă de legătur ă indestructibilă, iar prin aceasta
copiii reușesc să -și contureze toate elementele cu care se vor întâlni într -o formă sau alta mai târziu .

30

Schema 3. II. Partenerii grădiniței
Toate acestea joacă un rol important nu doar în ceea ce privește formarea unei persoane ci și
relativ la devenirea morală a acesteia iar acestea reprezintă ocazii unice de interacțiune din care, nu doar
copiii sunt câștigători, ci toți participanții la eveniment fie ei, părinți, educatoare, vecini, cunoștințe.
Școala reprezintă un element esențial al fiecărei comunități prin resursele umane pe care le are,
dar și prin spațiile de învățare disponibile. Aceasta oferă o dezvoltare permanentă a comunității.
Pregătirea preșcolarului pentru școală nu se referă numai l a a-l învăța pe acesta să scrie, să citească sau
să socotească mai devreme, ci presupune a -l pregăti pentru o nouă modalitate de dobândire a unor
cunoștințe și experiențe, a -l ajuta să atingă o stare de disponibilitate pentru activitatea de învățare, stare
psihologică pozitivă necesară momentului de debut școlar. Biserica reprezintă un posibil partener din
comunitate și poate contribui ca factor important la cultivarea trăsăturilor morale pozitive: acceptarea
diversității, respect, dragoste pentru semeni. Importanța și respectul manifestat de membrii acestei
comunități față de biserică este remarcabil iar copiii trebuie să cunoască acest lucru de când sunt mici.
Parteneriatel
e și vizitele
se pot
desfășura în
diferite locuri
și cu diferiți
partenerișcoală
biserică
poliție
bibliotecă
cetatea
medievalămuzeul
etnograficpalatul
culturiiorganizații
nonguver
namentaleadministra
ția locală

31
În abordarea parteneriatelor cu biserica, în faza de elaborare a proiectului se va identific a
apartenența religioasă a copiilor respectându -se cultul fiecărui dintre ei. Parteneriatul se poate organiza
ocazional cu prilejul sărbătorilor religioase, pe baza unui proiect educațional cu obiective și activități
precise, stabilite de comun acord cu pa rtenerii implicați.
Proiectele de parteneriat cu poliția se referă la educația preșcolarilor pentru cetățenie democratică
în vederea formării unor cetățeni activi și responsabili. În acest sens, acțiunile desfășurate cu copiii îi
ajută pe aceștia să -și însușească concepte cheie: libertate, justiție, egalitatea, solidaritate, cunosc modul
de funcționare a instituțiilor democratice, înțeleg rolul drepturilor omului în viața cotidiană, sunt puși în
diferite situații de a -i respecta pe cei de lângă ei, îș i formează deprinderi de a -și proteja propria persoană
și pe ceilalți. Parteneriatele cu Poliția, în mod deosebit cu Poliția rutieră, familiarizează copiii cu regulile
de circulație pentru pietoni necesare unei autonomii relative pe stradă, cu aplicarea zi lnică a celor însușite
pe parcursul derulării acestor proiecte educaționale. Un principal element al civilizației moderne îl
reprezintă educația rutieră. În acest parteneriat se încearcă intensificarea activității de sprijinire a
copilului preșcolar în dob ândirea de cunoștințe, capacități și deprinderi care să -l ajute în adaptarea la
condițiile de mic pieton.
Lectura reprezintă una dintre cele mai intense, mai educative și mai răspândite activități a
copilului preșcolar și totodată din ciclul prim ar. Cu cât acesta se atașează mai devreme de lectură cu atât
mai importante și mai durabile vor fi efectele ei în domeniul limbajului, al comunicării, al
comportamentului și a socializării lui. Astfel, este necesar să existe un parteneriat între grădiniță și
bibliotecă. Datorită acestuia, copilul intră în posesia numeroaselor instrumente care îi pot satisface
dorința de a descoperi realitatea înconjurătoare, cartea fiind ea însăși o lume. În contextul actual al
reformei educaționale, grădinița, ca instituți e cheie, joacă un rol deosebit în apropierea copilului de lumea
cărții și, implicit, de lectură.
Resursele și serviciile pentru familie, preșcolari, grădiniță trebuie coordonate cu societățile
comerciale, agenții și organizațiile asigurând totodat ă și serviciile pentru comunitate. În cadrul fiecărei
comunități există un amestec unic de organizații și agenții de serviciu care pot oferi părinților și familiilor
un sprijin valoros. Cele mai reușite parteneriate sunt cele reciproc avantajoase și concep ute să unească
persoanele, nu doar instituțiile sau grupurile. Această legătură strânsă face ca parteneriatele cu
comunitatea să se manifeste deplin. Activitatea cu părinții, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea
copilului în programul educativ din gr ădiniță, poate deveni un start bun pentru a crea părinților respect
de sine, încredere în competențele lor, făcându -i mai buni. Parteneriatul grădiniță – familie – comunitate
se referă la construirea unor relații pozitive care pot avea un efect benefic asupr a copiilor. Cultivarea unei

32
relații de parteneriat afectiv între cei trei factori în sprijinul educației și creșterii copilului constituie cheia
succesului viitor în adaptarea, integrarea și dezvoltarea copilului.

II.3.1. Ateliere educaționale pentru părinți și copii desfășurate în comunitate. Definire, rol și
caracteristici
Omul este un produs al societății, al condițiilor social – istorice în care trăiește, dar și creator de
valori morale, spirituale, procese prin care se transformă societatea și își dezvoltă propria personalitate.
Dezvoltarea tineretului nu poate fi izolată de influența colectivității sociale. Dacă tinerii se constituie în
grupuri cu caracter specific, nu înseamnă că ei întrerup relațiile cu adulț ii. Mai mult, grădinița prilejuiește
și organizează un asemenea contact social. Influența colectivității este un element obiectiv care contribuie
la socializarea individului. Interacțiunea dintre individ și grupurile sociale de diferite dimensiuni
acționea ză asupra individului, transformându -i propria structură. Influența colectivității sociale asupra
tânărului are un caracter permanent. Discretă și difuză, această influență educativă orientează în multe
cazuri activitatea preșcolarului, aspirațiile sale pr ofesionale și culturale și colorează într -un sens pozitiv
sau negativ întrebuințarea timpului liber de care el dispune. Activitatea în comun a părinților și a copiilor
în timpul liber este izvorul dezvoltării. Cooperarea grădiniței cu familia nu trebuie r estrânsă la activitățile
gospodărești și la îmbunătățirea condițiilor materiale din grădiniță. Obiectivul principal al acestui proces
de cooperare rămâne întărirea funcției educative a familiei și asigurarea unității de acțiune în educația
copilului cu aju torul comunității.
Atelierele educaționale îi plasează pe elevi într -un contact direct cu grupul social. Proiectele
educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt, de obicei, foarte atractive, iar copiii participă activ
și eficient la acestea. Aprecierile pe care colectivitatea socială le formează asupra conduitei și activității
preșcolarilor devin un stimulent pentru ei. Aceste ateliere determină o interacțiune complexă între tineri
și colectivitatea socială, interacțiune care contribu ie la îmbogățirea experienței lor. De asemenea, ele
îmbogățesc și căile de adaptare a elevului la viața socială, punându -l în situații diverse de confruntare a
cunoștințelor și deprinderilor proprii cu situații sociale cât mai diferențiate. Aceste ateliere educaționale
măresc linia de contact a grădiniței cu societatea, a preșcolarilor cu membrii colectivității, relațiile
acestora cu adulții dobândind astfel un caracter concret. Pentru părinți și copii atelierele educaționale
reprezintă o metodă interactivă și eficientă prin care adulții descoperă metode noi prin care să comunice
cu proprii lor copii, prin care să își înțeleagă copii, prin intermediul cărora să își disciplineze copii și să
îi ajute să devină independenți, încrezător i în forțele proprii, crea tivi.

33
Capitolul III
PREZENTAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE CU TEMA „ Preșcolarii pot să -și
apere viața”

III.1. Coordonatele cercetării
III.1.1. Problematica și designul cercetării
În elaborarea proiectului de cercetare, dar și în o rganizarea și realizarea acestui a, am avut în
vedere prevenirea implicării copiilor în accidente de circulație, la locul de joacă sau în viața de zi cu zi.
Acest lucru reprezintă un interes național. Astfel se impune fundamentarea și redimensionarea unei
educații rutiere adecvate cerințelor din România, privind totodată și prevederile internaționale în această
direcție, precum și îmbunătățirea activității de educație rutieră în rândul celei mai vulnerabile categorii
de participanți la trafic, copiii.
Astfel, activitatea de educați e rutieră a celor mici trebuie perfecționată continuu, în scopul
însușirii regulilor de circulație, a formării deprinderilor corecte de deplasare în trafic și de reducere
considerabilă a riscului de accidente rutiere la categoriile de vârstă preșcolară. Li psa de cunoaștere a
regulilor de circulație, nerespectarea lor, precum și nesupravegherea copiilor fac, ca în fiecare zi copii de
diferite vârste să cadă victime accidentelor de circulație.
În zilele noastre, circulația este din ce în ce mai intensă iar pornind de la această necesitate, este
nevoie de o lărgire a gamei de activități și materiale didactice care să vină în sprijinul copiilor în vederea
dorinței lor de cunoaștere.
În concluzie, pornind de la această necesitate, trebuie diversificată și lăr gită gama de activități și
materiale didactice care să vină în sprijinul copiilor cu noi cunoștințe din domeniul circulației. Prin
observarea semaforului, a semnelor de circulație, cei mici vor înțelege mai bine semnificația culorii
semaforului și necesita tea respectării regulilor de circulație. Astfel diferitele vizite, întâlniri cu polițiști,
pompieri, cadre medicale îi vor ajuta pe cei mici să înțeleagă necesitatea respectării regulilor precum și
consecințele ignorării lor.
Concursul ,, Preșcolarii pot să-și apere viața” i -a ajutat pe copii să înțeleagă mai bine cum să
circule corect pe trotuar, pe șosea sau pe drumul public, cum și unde să se joace fără să fie predispuși
accidentelor, îi ajută să -și formeze deprinderea de comportare civilizată. În cadru l acestui concurs, de o
importanță majoră s -au dovedit a fi întâlnirile cu agenții de circulație, pompierii și cadrele medicale.
Aceștia le -au oferit sfaturi celor mici și i -au învățat cum să traverseze strada corect, să respecte culorile

34
semaforului, să circule corect fără să se expună accidentelor, să se joace doar în locurile special amenajate
și totodată să ofere primul ajutor în caz de accidentare.

Design -ul cercetării
Cercetarea s -a desfășurat pe durata semestrului al II -lea ( ianuarie – mai) din anul școlar 2017 –
2018, cu parcurgerea următoarelor etape:
I. Începând cu semestrul al doilea al anului școlar 2017 – 2018 am început documentarea în cadrul
grădiniței cu program prelungit ,,Căsuța Fermecată” din Luduș cu privire la cunoștințele preșcolarilo r
legate de educația rutieră.
II. În luna februarie mi -am stabilit obiectivele, ipotezele cercetării și mi -am stabilit lotul de subiecți.
III. La începutul lunii martie s -au organizat diferite întâlniri și vizite cu polițiști, pompieri si cadre
medicale în incinta grădiniței.
IV. În luna aprilie fiecare săptămână a avut o anumită temă: ,, săptămâna meseriilor”, ,, săptămâna
polițiștilor”, ,,săptămâna pompierilor”, ,,săptămâna medicilor”, ,,săptămâna poveștilor”.
V. La finalul lunii mai a avut loc concursul ,, Preșcolarii pot să -și apere viața” unde am încheiat studiul
tematic și am centralizat, prelucrat și interpretat datele cercetării.
Algoritmul utilizat în realizarea practică a cercetării este reprezentat sintetic în tabelul următor, care
cuprinde succe siunea etapelor experimentului, precum li perioada de timp corespunzătoare.

Etapa Acțiunea Termen de realizare
I. Etapa preexperimentală Documentarea în cadrul
grădiniței cu privire la
cunoștințele preșcolarilor
legate de educația rutieră cu
ajutorul testelor Semestrul al II -lea al anului
școlar 2017 -2018 (ianuarie –
martie)
II. Etapa experimentală Întâlniri și vizite ale
polițiștilor, pompierilor si
medicilor în cadrul grădiniței

Săptămâni pe diferite teme
Semestrul al II – lea al anului
școlar 2017 -2018 (aprilie)

35
Teste formative
III. Etapa postexperimentală Concursul ,, Preșcolarii pot să –
și apere viața”

Prelucrarea și interpretarea
datelor cercetării Semestrul al II – lea al anului
școlar 2017 -2018 (mai)

Tabelul 1. III. Etapele cercetării

III.1.2. Scopul și obiectivele cercetării
Această cercetare urmărește prevenirea vătămării copiilor prin accident rutier, prin formarea
abilităților, competențelor si comportamentului rutier responsabil. Principalele scopuri sunt:
 Eficientizarea relației familie – grădiniță prin sprijinirea părinților în vederea înțelegerii
responsabilității de a fi părinte;
 Cunoașterea de către preșcolari a principalelor reguli de circulație rutieră;
 Conștientizarea de către preșcolari a pericolelor la care de expun atunci când ignoră aceste
reguli;
 Dezvoltarea deprinderii de a gândi și acționa corespunzător în acea situație rutieră în care
ajunge să fie implicat;
 Asimilarea informațiilor și normelor de circulație în scopul dezvoltării capacităților de
înțeleg ere, de formare a unor deprinderi practice și a unor abilități specifice percepției
traficului rutier, a simțurilor orientării și concentrării, a capacității de a lua repede decizii
corecte.

Obiectivele cercetării sunt:
 Însușirea unor cunoștințe de educaț ie rutieră, a unor reguli și norme corecte de deplasare pe
drumurile publice;
 Cultivarea interesului și curiozității pentru cunoașterea și respectarea în practica zilnică a unor
indicatoare, semne, reguli și norme de circulație potrivit vârstei;
 Formarea u nor deprinderi de educație rutieră și moral -civică, necesare protejării vieții, pe
baza unor reguli cunoscute și unanim acceptate;

36
 Educarea capacității de a manifesta un comportament disciplinat și preventiv pe drumurile
publice prin respectarea și aplicar ea în situații diverse a unor cunoștințe privind normele de
educație rutieră cunoscute;
 Organizarea unor expoziții și desene pe teme de circulație rutieră, a unor serbări și spectacole
tematice;
 Implicarea preșcolarilor în demersurile practice ,, Itinerar pe străzile din preajma grădiniței”.

Existența unei relații pozitive între părinte – copil, pe de o parte, iar pe de altă parte, existența unei
colaborări strânse între grădiniță, familie și comunitate pot avea efecte benefice asupra evoluției și
educației preșcolarului.

III.1.3. Ipotezele și variabilele cercetării
Cercetarea didactică întreprinsă și-a propus să promoveze educația rutieră într -un mod atractiv,
inovativ și profesionist asigurând progresul și dezvoltarea copiilor.

Ipoteza cercetării este:

Figura 1. III. Ipoteza cercetării

Dacă în cadrul proiectului
educa țional,, Preșcolarii pot să -și
apere viața " se utilizează strategii
și tehnici de comportament
civilizat și preventiv,atunci preșcolarul își va dezvolta
cunoștințele privind educația rutieră și
diferite reguli necesare protejării vieții .

37
Variabilele cercetării:

Figura 2. III. Variabilele cercetării
III.1.4. Perioada și locul de desfășurare
Demersul metodologic menit a verifica ipotezele preformulate a presupus desfășurarea unui
experiment aplicativ în perioada ianuarie – martie. Activitățile s -au realizat cu ajutorul Poliției
municipiului Luduș, Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență – SVSU și al cadrelor medicale ISU
SMURD Tg, Mureș. S -au of erit voluntari și câțiva părinți cu ajutorul cărora s -au putut realiza vizite la
diferite instituții publice precum Poliție, Pompieri, Spital.
Cercetarea s -a realizat la Grădinița cu program prelungit Căsuța Fermecată din municipiul Luduș,
județul Mur eș. În natură și societatea în care trăim se produc o mulțime de fenomene provocatoare, iar
pe măsură ce copilul crește este expus la tot mai multe pericole.
Aplicarea
proiectului
educațional,,
Preșcolarii pot
să-și apere
viața " duce la
privind
educația rutieră
și diferite
reguli necesare
protejării vieții
Nivelul
performanțelor
atinse de
preșcolari în
aplicarea
cunoțtințelor
dobândite în
urma participării
la activitățile
cuprinse în
proiectul
educațional,,
Preșcolarii pot să –
și apere viața "

38
În perioada preșcolară, copilul își câștigă îndemânări, abilități, capacități, învață să în țeleagă și să
aprecieze conduita celor din jurul său, începe să cunoască în mare parte valoarea socială a acțiunilor sale,
pentru ca mai apoi să se conducă după anumite norme și să acționeze în consecință. Copilul trebuie
învățat de mic să se descurce sing ur în situații extreme, iar noi, cei mari, părinți și educatoare, să luăm
măsuri de prevenire a unor astfel de situații care pot pune viața în pericol.
III.1.5. Eșantionul de participanți
Cercetarea pedagogică a avut un eșantion unic de subiecți format di n 24 de preșcolari, 12 fete și
12 băieți din grupa mare.
Grădinița Nr. de preșcolari testați Grupa
Grădinița cu Program Prelungit
,, Căsuța Fermecată” Luduș Fete Băieți

12 12 Mare

Tabelul 2. III. Eșantionul de preșcolari pe care s -a realizat investigația

Diagrama 1. III. Eșantionul unic de subiecți: fete și băieți

Fete
50%Băieți
50%Eșantionul unic de subiecți
Fete Băieți

39
III.1.6. Eșantionul de conținut
Constituire eșantionului de conținut s -a realizat în conformitate cu cerințele curriculum -ului
preșcolar și pornind de la constatarea că, testarea ipotezei de lucru presupune organizarea și desfășurarea
unei investigații pe perioada semestrului al II – lea al anului școlar. Activitățile s -au desfă șurat atât în
grădiniță cât și în diferite instituții publice . Pentru acestea s -au utilizat:

Schema 1. III. Eșantionul de conținut
Alegerea temei și a activităților practice pentru experimentare, au avut loc la baza următoarelor
considerații:
 să cunoască regulile de circulație și respectarea acestora cu toate ocaziile;
 să dobândească cunoștințe și capacități necesare pentru propria securitate;
 să cunoască îndatoririle de mici pietoni și să se ferească de accidente;
 să cunoască rolul agentului de circulație și modul lui de semnalizare;
 să dobândească deprinderi de a circula corect;
 să dobândească capacitatea de a lua atitudine față de cei care nu respectă regulile de
circulație; să decodifice mesajele indicatoarelor rutiere cel mai frecvent î ntâlnite.
plianteimagini
reprezentând
circulația rutierăsemne de
circula țietrusă de prim
ajutorîmbrăcăminte
corespunzătoare
fiecărei meserii

40
Activitățile s -au constituit astfel încât să favorizeze formarea și dezvoltarea unor deprinderi de a
circula corect și de a respecta cu strictețe regulile de circulație.

III.1.7. Sistemul metodelor de cercetare utilizate
În procesul instructiv – educativ este nevoie de programarea unor activități distincte de educație
rutieră. Acesta este un proces activ și determină o permanentă relație între grădiniță – familie – comunitate.
În ceea ce privește educația rutieră, s -a ajuns la concluzia că situații le din traficul rutier sunt foarte
diverse ca tipuri și trebuie să fie bine cunoscute de către cei mici. Astfel, aceștia trebuie să învețe să se
comporte în diferite situații neprevăzute. Este bine de știut că nu numai cunoașterea este importantă ci și
respectarea de către copii a normelor și regulilor de circulație pentru a -i proteja în calitate de pieton sau
pasager. Totodată, alegerea în mod corespunzător a locului de joacă cu mingea, plimbarea cu rolele sau
bicicleta scade riscul de accidente și mărește siguranța tuturor participanților la traficul rutier.
În cadrul orelor de educație rutieră se pot folosi diferite instrumente de cercetare, prelucrare și
măsurare a datelor:

Figura 3. III. Inst rumente de cercetare, prelucrare și măsurare a datelor

Acestea îi ajută pe preșcolari în învățarea perceptivă a imaginilor și a semnelor convenționale, pe
învățarea verbală cu ajutorul termenilor din vocabularul specific educației rutiere și îi ajută în rezolvarea
corectă a cerințelor primite. Fișele de lucru asigură antrenarea copilului în efectuarea sistematică a unor
exerciții în scopul dezvoltării deprinderilor și capacităților vizând învățarea de tip gradual a regulilor de
circulație. fișe de lucru teste

41

Schema 2. III. Tipuri de activități desfășurate în cadrul proiectulu i educațional
,,Preșcolarii pot să -și apere viața”

În fiecare săptămâna cei mici pot primi vizite din partea agenților de circulație, pompierilor,
cadrelor medicale. Aceștia le vor vorbi copiilor despre regulile și normele pe care trebuie să le respectăm
în societate. Vor prezenta instrumentele folosite iar la final fiecare le va putea atinge sau chiar folosi și
se vor putea în mașinile speciale de intervenție.
Totodată, în cadrul unității se pot planifica săptămânal activități educative pe diferite teme:
săptămâna meseriilor, săptămâna polițiștilor, săptămâna me dicilor, săptămâna pompierilor.

lectura după
imagini
jocuri -exercițiu
jocuri de
perspicacitate
puzzle
jocuri imitativejocuri de
dezvoltare a
imaginațieiexpoziții
tematiceconcursuriacțiuni cu
caracter prac tic
aplicativ

42
III.2. Descrierea etapelor cercetării
III.2.1. Etapa preexperimentală
Etapa preexperimentală s-a desfășurat în semestrul al II -lea al anului școlar 2017 – 2018 la
Grădinița cu Program Prelungit ,,Căsuța Fermecată” din Luduș în luna ianuarie. Mai întâi a avut loc
documentarea în cadrul grădiniței cu privire la cunoștințele preșcolarilor legate de educația rutieră.
Acestea au avut rolul de a stabili nivelul cunoștințelor în momentul inițierii experimentului pedagogic
pentru eșantionul unic de subiecți format din 24 de preșcolari, 12 fete și 12 băieți, din grupa mare cu
vârsta cuprinsă între 5 și 6 a ni. Cercetarea s -a axat pe urmărirea capacităților intelectuale ale copiilor,
bagajul de cunoștințe pe care îl posedă, prin aplicarea unui test pe baza întrebărilor legate de semnele ce
circulație și locurile de joacă.
Astfel, pentru această etapă s -au sta bilit următoarele obiective:
 alcătuirea eșantionului unic de conținut
 alcătuirea eșantionului unic de participanți
 stabilirea nivelului la care se află preșcolarii din punct de vedere al cunoștințelor legate
de educația rutieră
În prima etapă a experimentului, modalitățile de culegere a cunoștințelor legate de educația rutieră
au fost:
 Discuții cu educatoarea eșantionul unic de subiecți, în vederea desfășurării activităților de
predare – învățare – evaluare conform cerințelor curriculum -ului, pe ba za experienței sale
didactice și fără a introduce elemente de cercetare
 Valorificarea datelor furnizate de observația sistematică și de comportamentul copiilor,
cum ar fi: ritmul de lucru, nivelul de cunoștințe, priceperi, deprinderi și abilități, nivelul
de interrelaționare și colaborare.
 Valorificarea rezultatelor pe care le -am obținut în urma aplicării testului

43
În etapa pre -testului am folosit următorul test:
Nume: Data:
Test inițial

1. La ce culoare a semaforului traversăm strada?
o Roșu
o Galben
o verde
2. Câte culori are semaforul special (cu omuleț) pentru traversarea pietonilor?
o Una
o Două
o trei
3. Ce se află desenat pe cele două culori ale semaforul special pentru trecerea pietonilor?
o O mașină
o Un omuleț
o O trecere de pietoni
4. Ce denumire are trecerea de pietoni?
o Zebra
o Tigru
o Văcuță vărgată
5. Ce rol au semnele de circulație?
o Ne ajută să circulăm corect
o Îi ajută pe părinți să poată parca mașina
o Ne ajut ă să recunoaștem drumul spre casă
6. Ce facem la culoarea galbenă a semaforului?
o Stăm pe loc
o Așteptăm să se schimbe culoarea și trecem
o Trecem deoarece nu trec mașini
7. Ce sunt pietonii?
o Persoane care circulă numai pe trotuar
o Persoane care circulă pe jos

44
o Persoane care nu au mașină
8. Ce este o intersecție?
o Locul unde se încrucișează două drumuri
o Locul pe unde se poate traversa
o Locul unde un drum se întâlnește cu linia de tren
9. Ce semafor este numai pentru pietoni?
o Semaforul cu 3 culori
o Semaforul cu lumin ă galbenă intermitentă
o Semaforul cu ,, omuleț”
10. Unde este locul cel mai sigur unde putem să ne jucăm cu mingea?
o în parc
o pe o alee între blocuri
o pe trotuar

Baremul de corectare:
Foarte bine Bine Suficient
Au răspuns corect la 8
întrebări din 10. Au răspuns corect la 5
întrebări din 10. Au răspuns corect la mai puțin
de 5 întrebări.

Diagrama 2. III. Rezultate obținute la testul inițial
44%
36%20%Rezultate -Etapa
postexperimentală
FB BS

45

Testul a fost completat de către fiecare preșcolar din grupa mare. Fiecărei întrebări îi corespunde
un singur răspuns corect. Astfel s -au obținut următoarele rezultate:
 FB- 11 preșcolari, B – 8 preșcolari, S – 5 preșcolari
În urma aplicării acestei testări, se constată că majoritatea copiilor din lotul experimental au un
bogat bagaj de cunoștințe: 44% dint re copii au obținut calificativul FB, 36% au obținut calificativul B și
20% dintre aceștia au primit calificativul S.

III.2.2. Etapa experimentului formativ
După ce, în etapa constatativă, a pretestului, ne -am asigurat prin observații, discuții, teste, c ă
eșantionul unic are câteva cunoștințe legate de educația rutieră, vom trece la realizarea experimentului
formativ. Aceasta reprezintă cea de -a doua etapă a investigației și a urmărit dezvoltarea cunoștințelor și
priceperilor privind educația rutieră. Ea presupune introducerea variabilei independente la eșantionul
experimental: utilizarea materialului didactic și a metodelor interactive duce la activizarea cunoștințelor
educației rutiere.
În cadrul acestei etape, s -au derulat diferite activități practice, cu scopul de a verifica gradul de
asimilare și înțelegere a cunoștințelor și achizițiilor referitoare la semnele de circulație, regulile de
călătorie într -un mijloc de transport comun cât și la locurile de joacă. S -au respectat cu strictețe cerințele
curriculum -ului privind numărul de activități practice. Au avut loc întâlniri și vizite ale polițiștilor,
pompierilor, cadrelor medicale în cadrul grădiniței. S -au organizat săptămâni tematice cu ajutorul
părinților, de exemplu: săptămâna meseriilor unde părin ții preșcolarilor veneau și își prezentau meseria,
săptămâna polițiștilor, unde în fiecare zi cei mici erau implicați într -o activitate de polițist.
Voi descrie câteva activități care au fost desfășurate sistematic în cadrul programului zilnic din
grădiniț a ,, Căsuța Fermecată”.
Educație pentru circulație ( Anexa 1)
Motivația
Educația pentru societate include și educația rutieră care vine în sprijinul copilului preșcolar
pentru a dobândi cunoștințele, capacitățile și atitudinile necesare pentru viață. Copi ii trebuie să cunoască
principalele reguli de circulație pentru protejarea propriei vieți, să -și formeze deprinderile de comportare
civilizată pe stradă, în mijloacele de transport, să cunoască consecințele nerespectării lor.

46
Viața este cel mai prețios d ar al nostru, al tuturor. Din nefericire, au loc multe accidente, iar
printre victime se află si copiii. De aceea, cunoașterea regulilor de circulație trebuie să se realizeze de la
vârste mici.
Scenariul didactic
Se vor crea conexiuni cu experiența de viaț ă și cu cunoștințele anterioare ale elevilor.
– Ce culori are semaforul?
-Ce semne de circulație cunoașteți?(din imagini)
-Cum trebuie să vă comportați pe trecerea de pietoni?
Se va anunța titlului lecției : „Să învățăm să circulăm corect!”
1. Elevii vor fi împărțiți în 3 grupe. Fiecare grupă va trebui să răspundă la o întrebare legată de
culorile semaforului pusă de doamna educatoare.
a) Î: Ce culoare ne interzice să traversăm?
R:Roșu
b) Î: Ce culoare îți spune Fii copile atent?
R : Galben
c) Î: Ce culoare te îndeamnă să traversezi?
R : Verde
Fiecare echipă își va desemna un lider care va merge în fața clasei, va alege imaginea cu
culoarea corectă si o va lipi pe semafor. După ce au fost așezate culorile vom observa ce am creat.
2. Drumul corect – Copiii trebuie sa precizeze unde( și cum) circulă fiecare mijloc de transport.
Vor avea la dispoziție imagini pe care le vor lipi pe planșă.
În final se vor reflecta cunoștințele acumulate în această oră. .Educatoarea împreună cu copila și
vor d ezbate regulile de traversare.
Cum se traversează strada?
R: Deplasarea se face numai pe:
• Marcajul pietonal (zebra);
• La indicatorul rutier -,,Trecere pentru pietoni”;
• Pe lumina verde a semaforului;
• La semnalul agent ului de circulație, cu semnificația ,,LIBER”;
• La intersecțiile fără marcaj (zebră), indicator rutier sau semafor, traversarea se
face pe la colțul acestora, cu o prealabila asigurare din ambele părți (stânga – dreapta), lăsând să treacă
vehic ulele care se aproprie în acel moment.

47
În final va avea loc jocul interactiv. Copiii care vor traversa strada corect, vor obține permisul de
bun pieton.
,,Pot ajunge ce îmi doresc!” (Anexa 2)
Scopul acestei activități este îmbogățirea universului de cunoaștere a copiilor prin prisma
profesiilor și a meseriilor.
Scenariul activității
Activitatea zilei începe cu întâlnirea de dimineață. Copiii sunt așezați în semicerc pentru a putea
stabili un contact vizual cu toți membri grupei.
Salutul: ,,Bună d imineața!” iar ei vor răspunde la salut: ,,Bună dimineața!”.
Calendarul naturii: vom completa împreună calendarul naturii.
Împărtășirea cu ceilalți: doi copii, care se vor anunța, ne vor povesti o întâmplare de ieri sau din
această dimineață.
În contin uare vom avea o discuție introductivă legată de ce își doresc să devină când vor fi mari.
Mă voi preface că sunt un reporter și voi merge la fiecare în parte pentru a -l întreba ce meserie ar vrea sa
aibă. Le voi prezenta imagini cu diferite meserii și impl icațiile acestora (ex. medic, pantofar, brutar,
educatoare, polițist, pompier etc.).
În final, le voi oferi sfatul zilei :,, Pentru a ne îndeplini visul și pentru a deveni ceea ce ne
dorim e nevoie de multă muncă și efort însă în final va merita.”
Ne ridicăm și ne îndreptăm spre centrele deschise (tranziție –cântec -câte unul pe cărare),
pentru a vedea ce activități am pregătit

La finalul lunii aprilie s -a aplicat un test formativ, pentru a verifica cunoștințele asimilate în urma
activităților.

48
Nume: Data:
Test formativ

1.Prin ce locuri traversezi strada ?
a) prin orice loc dacă nu circulă mașini
b) atât prin fața cât și prin spatele mașinilor oprite
c) pe culoarea verde a semaforului
d) prin dreptul indicatoarelor ,,trecere de pietoni”
2.Cum traversezi strada ?
a) în pas vioi și perpendicular pe axul longitudinal al străzii
b) în fugă, fără să te uiți în stânga și în dreapta
3.Cum te deplasezi de -a lungul drumului ?
a) numai pe trotuare
b) pe cărările laterale dacă nu sunt trotuare
c) pe partea stângă a drumului dacă nu sunt trotuare sau cărări
4.Unde aștepți autobuzul ?
a) în stație, pe partea carosabilă a străzii
b) în stați e, pe trotuar sau pe refugiu
5.Pe unde urci în autobuz ?
a) pe orice ușă
b) pe ușa din spate
c) pe ușa din față
6.Pe unde cobori din autobuz ?
a) pe orice ușă
b) pe ușa din spate
c) pe ușa din față
7.Când nu mai sunt locuri libere în autobuz unde și cum stai ?

49
a) pe scară, cu condiția să te ții bine de bară când este aglomerat
b) numai în autobuz, ținându -te tot timpul cu o mână de bară sau de marginea unei
banchete
8.Când te poți juca în stradă ?
a) numai în timpul iernii când e polei și circulă puține mașini
b) vara, numai în timpul zilei
c) oricând, dacă nu circulă mașini
d) niciodată, în nici o împrejurare
9.De ce e periculos să te joci în apropierea drumurilor publice ?
a) deoarece un coechipier te poate îmbrânci și să ajungi în fața unei mașini
b) deoarece mașina se poate strica și aflându -se în mers părăsește drumul ajungând între copii
accidentându -i
c) copiii pot să apară brusc pe carosabil, în fața mașinilor, după o minge sau altă jucărie
10.Care dintre derdelușuri le poți folosi pentru a te da cu săniuța sau cu schiurile ?
a) acolo unde panta se termină cu 5 m. înainte de marginea drumului
b) pe derdelușul aflat în curte închisă și nu există pericol de accidentare
c) pe derdelușul aflat la distanță mare de stradă ca să nu poți ajunge cu sania în ea.

Acest test s -a realizat cu ajutorul participării unui agent de circulație. Acesta a citit întrebările iar
preșcolarii au încercuit răspunsul corect. În urma realizării acestor activități, rezultatele bune nu au
întârziat să apară. După verificarea testelor, educatoarea a obervat lacunele fiecărui copil iar în funcție
de acestea educatoarea și -a planificat și orientat activitățiil e viitoare de educație rutieră.
Baremul de corectare:
Foarte bine Bine Suficient
Au răspuns corect la 8
întrebări din 10. Au răspuns corect la 5
întrebări din 10. Au răspuns corect la mai puțin
de 5 întrebări.

50

Diagrama 3 . III. Rezultate obținute la testul formativ

S-au obținut următoarele calificative:
 FB- 15 preșcolari B – 7 preșcolari, S – 2 preșcolari;

Urmărind situația calificativelor la lotul experimental am ajuns la concluzia că pentru această
grupă, implementarea metodelor interactive în desfășurarea activităților este foarte eficientă, iar ponderea
calificativului FB crescând mult, avân d un procent de 60%.
Pe durata întregii etape, preșcolarii au participat de fiecare dată cu interes la activități. Activitățile
au fost alese special pentru capacitățile și posibilitățile copiilor, iar acțiunile au fost atractive și variate
pentru a stimul a în permanență copiii.
Utilizarea metodelor variate a condus la progresul copiilor de la o etapă la alta, obiectivele au fost
îndeplinite iar scopul propus a fost atins.

60%28%12%Rezultate -testul formativ
FB BS

51
III.2.3. Etapa postexperimentală
Etapa postexperimentală s-a desfășurat în luna mai a anului școlar 2017 – 2018 și a constat în
participarea la concursul ,, Preșcolarii pot să -și apere viața”. După participarea la acest concurs, s -a
aplicat t estul final, identic cu cel iniț ial, unde s -au urmărit cunoștințele a similate de copii în urma
desfășurării activității. Obiectivele urmărite au fost:
o Să cunoască reguli de circulație pentru pietoni
o Să conștientizeze pericolele pe care le are strada ca loc de joacă
o Să cunoască reguli de circulație referitoare la deplasarea cu mijloace de transport
o Să ofere primul ajutor în caz de accidentare
o Să cunoască numă rul de urgență în caz de pericol
o Să învețe cuvinte noi
o Să-și exprime ideile proprii
În cadrul concursul ,, Preșcolarii pot să -și apere viața”, micuții au participat la diferite jocuri si
concursuri pe echipe pentru a -i convinge pe membrii juriului de faptul că în ciuda vârstei fragede, știu să
respecte regulile elementare de circulație, știu să circule corect și responsabil, ști u să acorde primul ajutor
în caz de acciden tare sau incendiu.
La începutul activității cei mici au făcut cunoștință cu un cadru al Poliției municipiului Luduș, un
cadru al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență – SVSU și un cadru medical ISU SMURD Tg,
Mureș. Aceștia le -au oferit c âteva sfaturi preșcolarilor apoi au trecut la treabă. Cei mici au pornit pe
trase ul organizat, formând ,, trenulețul magic” și cântând cântecelul ,, Roțile autobuzul se învârtesc”.
Prima oprire a fost la ,,șotron”. Aici fiecare echipă a trebuit să găsească în coșuleț numărul de telefon la
care trebuie să sune în caz de urgență. După ce fiecare a ales numărul, juriul a acordat punctele și drumul
a continuat. Următoarea oprire a fost pe traseul special amenajat cu trotuar, șosele și treceri de pietoni.
Cu aj utorul ,, Buburuzei” aceștia au învățat cum să traverseze corect strada și să se joace doar în locurile
special amenajate. Preșcolarii au avut de ales mai apoi două ustensile sau îmbrăcăminte potrivită pentru
un polițist, pompier, doctor. Următoarea activi tate a avut loc afară unde s -a produs un mic incendiu. Cei
mici au trebuit să stingă focul și să descrie ce au folosit pentru asta. În final, fiecare a trebui să -și panseze
corect și să ofere primul ajutor coechipie rul în urma unui ,, accident”.
Concur sul s-a încheiat cu premierea câștigătorilor concursului iar apoi s -au îndreptat către spațiul
de joacă. În urma acestui concurs preșcolarii au învățat să prevină producerea accidentelor rutiere, să
acorde primul ajutor și să reacționeze corect în caz de i ncendiu. ( Anexa 3 )

52
După participarea la concurs, preșcolarii au trebui să completeze următorul test:
Nume: Data:
Test final

1. La ce culoare a semaforului traversăm strada?
o Roșu
o Galben
o verde
2. Câte culori are semaforul special (cu omuleț) pentru traversarea pietonilor?
o Una
o Două
o trei

3. Ce se află desenat pe cele două culori ale semaforul special pentru trecerea pietonilor?
o O mașină
o Un omuleț
o O trecere de pietoni
4. Ce denumire are trecerea de pietoni?
o Zebra
o Tigru
o Văcuță vărgată
5. Ce rol au semnele de circulație?
o Ne ajută să circulăm corect
o Îi ajută pe părinți să poată parca mașina
o Ne ajută să recunoaștem drumul spre casă
6. Ce facem la culoarea galbenă a semaforului?
o Stăm pe loc
o Așteptăm să se schimbe culoarea și trecem
o Trecem deoarece nu trec mașini
7. Ce sunt pietonii?
o Persoane care circulă numai pe trotuar

53
o Persoane care circulă pe jos
o Persoane care nu au mașină
8. Ce este o intersecție?
o Locul unde se încrucișează două drumuri
o Locul pe unde se poate traversa
o Locul unde un drum se întâlnește cu linia de tren
9. Ce semafor este numai pentru pietoni?
o Semaforul cu 3 culori
o Semaforul cu lumină galbenă intermitentă
o Semaforul cu ,, omuleț”
10. Unde es te locul cel mai sigur unde putem să ne jucăm cu mingea?
o în parc
o pe o alee între blocuri
o pe trotuar

Baremul de corectare:
Foarte bine Bine Suficient
Au răspuns corect la 8
întrebări din 10. Au răspuns corect la 5
întrebări din 10. Au răspuns corect la mai puțin
de 5 întrebări.

Diagrama 4 . III. Rezultate obținute la posttest
87%13%Rezultate -posttest
FB B

54
Testul inițial a fost completat de către fiecare preșcolar din grupa mare. Fiecărei întrebări îi
corespunde un singur răspuns corect. Astfel s -au obținut următoarele rezultate:
 FB- 21 preșcolari, B -3 preșcolari;

Se observă astfel o diferență între testul inițial și cel final. În etapa postexperimentală doar 11
copii au obținut calificativul FB iar în etapa postexperimentală au obținut calificativul FB 21 de copii.

III.3. Rezultatele cercetării
Educația rutieră trebuie implementată de la vârsta preșcolară în scopul dezvoltării capacităților
de înțelegere, de formare a unor deprinderi practice și a unor abilități specifice percepției traficului rutier,
a simțurilor ori entării și concentrării, a capacității de a lua repede decizii corecte.
În ceea ce privește învățarea normelor de circulație, este cunoscut faptul că numai prin educație
și exercițiu pot fi asimilate cunoștințe largi, complexe și precise, iar copilul își dezvoltă deprinderea de a
gândi și acționa corespunzător în acea situație rutieră în ca re ajunge să fie implicat.
Predarea cu ajutorul metodelor interactive și a materialului didactic a contribuit la o capacitate de
asimilare a cunoștințelor mai ridi cată, preșcolarii fiind mai interesați de cunoaștere, de descoperire a
noului. S -a văzut o creștere a rezultatelor de la posttest: FB – 21 preșcolari, B -3 preșcolari, față de testul
inițial: FB – 11 preșcolari, B – 8 preșcolari, S – 5 preșcolari .

55
Capi tolul IV. INTERPRETAREA ȘI ANALIZA REZULTATELOR OBȚINUTE
În această etapă am analizat comparativ rezultatele obținute în cele trei etape.

Diagrama 1. IV. Rezultate obținute la testul inițial
S-au obținut următoarele calificative:
 FB- 11 preșcolari, B – 8 preșcolari, S – 5 preșcolari;

Diagrama 2. IV. Rezultate obținute la testul formativ
44%
36%20%Rezultate -Etapa
postexperimentală
FB BS
60%28%12%Rezultate -testul formativ
FB BS

56
S-au obținut următoarele calificative:
 FB- 15 preșcolari B – 7 preșcolari, S – 2 preșcolari;

Diagrama 3. IV. Rezultate obținute la posttest
S-au obținut următoarele calificative:
 FB- 21 preșcolari, B -3 preșcolari;
Astfel, preșcolarii au fost testați pe parcursul semestrului al doilea cu scopul îmbunătățirii
cunoștințelor legate de educația rutieră și totodat ă crearea unui parteneriat între grădiniță – poliție –
pompieri – medici.
În urma interpretării rezultatelor obținute la testarea inițială, am identificat probleme legate de
cunoștințele slabe ale copiilor și am încercat să rezolv această problemă.
Dacă în etapa preexperimentală, în cadrul testului inițial au obținut FB 44%, în cadrul testului
formative au obținut FB 60%, iar în cadrul testului final 87% au obținut FB, se observă astfel o creștere
de 43% ceea ce este foarte motivant.

87%13%Rezultate -posttest
FB B

57
Situaț ia comparativă:

Diagrama 4. IV . Situația comaparativă ( Testului inițial și a Testului final) a rezultatelor în
funcție de rez ultatele obținute

Pentru o mai bună vizualizare a rezultatelor obținute în cadrul celor două etape de testare ( pretest
și posttest) am realizat următorul tabel cu situația comparativă a calificativelor obținute de eșantionul
unic de subiecți.
Nr.
crt
Preșcolari testați Test inițial Test final
Calificativ Calificativ
1. A. I B FB
2. A. F FB FB
3. B. L FB FB
4. B. O S FB
C H E S T I O N A R I N I Ț I A L C H E S T I O N A R F I N A L 1121835SITUAȚIA COMPARATIVĂ
FB B S

58
5. B. P. L FB FB
6. C. A S B
7. C. T FB FB
8. C. I B FB
9. C. L FB FB
10. D. E B FB
11. D. S FB FB
12 E. U B FB
13. E. G S FB
14. E. M FB FB
15. F. A. M FB FB
16. F. L B FB
17. F.V FB FB
18. I. L S B
19. L. N B FB
20. M. T FB FB
21. N. A S B
22. O. U B FB
23. R. C FB FB
24. V. D B FB

Tabelul 1. IV . Situația comparativă ( Test inițial și Test final) a rezultatelor în funcție de
calificativele obținute

59

Diagrama 5. IV . Situația comparativă (Test inițial și Testul final) a rezultatelor în funcție de
calificativele obținute

În concluzie, rezultatele obținute în urma cercetării pedagogice, prezintă o îmbunătățire
semnificativă în faza de testare finală. Rezultatele pun în evidență calificativele obținute de aceiași
preșcola ri în faza de testare finală, față de etapa de pre – testare. Rezultatele obținute sunt îmbucurătoare
la ambele teste, lucru care duce la dezvoltarea cunoștințelor legate de educația rutieră. Activitățile
desfășurate au adus un plus pentru preșcolari și dep rinderilor lor

012345678910
A . I A . F B . L B . O B . P .
LC . A C . T C . I C . L D . E D . S E . U E . G E . M F . A .
MF . L F . V I . L L . N M . T N . A O . U R . C V . DSITUA ȚIA COMPARATIVĂ
Chestionar inițial Chestionar final

60

CONCLUZII
Lucrarea ,, Parteneriatul familie – grădiniță – comunitate”, a avut scopul de a aduce la cunoștință
beneficiile parteneriatelor educaționale încheiate între cele trei grupuri. Rolul acestora a fost de a stabili
o comunicare eficientă între parteneri și de a obține rezultatele așteptate. Liantul creat între acestea le -a
adus preșcolarilor o mulțime de informații utile atât pe ntru parcursul de sfășurării activității cât și pentru
viața de zi cu zi. Educația își dorește o dezvoltare permanentă a personalității individului cu scopul
integrării sociale optime. Omul este în interacțiune permanentă cu factorii sociali ai existenței sale.
Procesul de integrare în societate începe în fami lie din perioada copilăriei, și urmează să se
dezvolte de -a lungul vieții, odată cu dobândirea unor statuturi și roluri succesive în societate.
Rezultatele obținute în urma cercetării pedagogice cu teme ,, Preșcolarii pot să -și apere viața”, au
confirmat fără echivoc ipoteza de la care am pornit. Strategiile și tehnicile de comportament civilizat și
preventiv expuse în fața copiilor cu ajutorul activităților practice au fost atrăgătoare și interesante, aceștia
fiind captivați și învățând mai ușor regulile privind educația rutieră și cele necesare protejării vieții.
Pentru a putea observa o creștere a cunoștințelor în urma diferitelor activităților s -a aplicat un
chestionar inițial în etapa preexperimentală și unul final după etapa intervenției formative, în etapa
postexperimentală. Concursul ,, Preșcolarii pot să – și apere vi ața” i -a ajutat pe cei mici să -și formeze
abilitățile și deprinderile legate de educația rutieră și regulile ce trebuie respectate în mijloacele de
transport, în parcuri, pe stradă. Rezultatele au fost îmbucurătoare. Cu toții au evoluat și au demonstrat că
au acumulat noi priceperi și îndemânări.
Cu ajutorul studiulu i experimental, preșcolarii și -au însușit cunoștințele legate de educația ruti eră,
toate acestea fiind urmate de importante beneficii în sfera personală și relațională.
În concluzie, obiectivele au fost atinse, rezultatele finale au întărit ipoteza și presupozițiile
teoretice și putem afirma că educația rutieră trebuie implementa tă de la vârsta preșcolară. Copiii își
dezvoltă deprinderea de a gândi și acționa corespunzător în situații rutiere diferite iar m etodele interactive
și materialul didactic contribuie la asimilarea cunoștințelor mai rapidă și mai eficientă.

61
Bibliografie
1. A., V., Lovinescu (1968), Elemente distractive în activitățile obligatorii din grădiniță, Editura
didactică și pedagogică, București
2. Avram, Iftinia, Sărmășan, Eva, Kovacs, Iulia, Nagy, Zita (2000), Cartea educatoarei – Ghid
practic – aplicativ, Tg. Mureș
3. Bocoș, M. (2002), Instruire interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj – Napoca
4. Bocoș, Mușata (2003), ,, Cercetarea pedagogică”, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj – Napoca
5. Bocoș, M. (2005), Teoria și practica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj –
Napoca
6. Bocoș, M., Catalano, H. (2008), Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj – Napoca
7. Chiș, V. (2001), Activitatea profesorului între curriculum ș i evaluare, Editura PUC, Cluj – Napoca
8. Chircev, A., Erd élyi, R., Farkas, M., Fodor, K., Mare, V., Radu, J., Roșca, Al., Roșca, M. (1968),
Psihologia copilului preșcolar, Editura didactică și pedagogică, București
9. Chiș. V., (2002), Provocările pedagogiei con temporane, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj- Napoca
10. Chiș, V., Albulescu, I. (2010), Cercetări și aplicații în științele educației, Colecția Științele
educației, Cluj – Napoca
11. Constantin, Zahirnic (1976), Probleme pentru părinți, probleme ale părinț ilor, Editura didactică
și pedagogică, București
12. Cucoș, C. (1999), Pedagogie, editura Polirom, Iași
13. Cucoș, C. (2000), Pegagogie, Iași, Editura Polirom
14. D., Șerbănescu (1967), Exemplul în educația copiilor, Editura Științifică, București
15. Dumitrana, M. (2000) , Copilul, familia, grădinița, Editura Compania, București
16. Emilia, Bătrînu (1980), Educația în familie, Editura politică, București
17. Eughenia, Aleksandrovna, Flerina (1976), Jocul și jucăria, Editura didactică și pedagogică,
București
18. Eugenia, Someșan, Ifti nia, Avram, Horațiu, Catalano (2009), Instrucție și Educație în școala
contemporană (2009), Editura Eurotur – 13- 2000, București

62
19. Ioana, Herseni, Viorel, Nicolescu, Octavian, Oprică (1997), Trei scrieri despre educație, Editura
didactică și pedagogică, Bucu rești
20. Magdalena, Dumitrana (2000), Copilul, familia și grădinița, Editura Compania, București
21. Manasia, Virginia, Boștină, Maria – Ioana (1961), Editura de stat didactică și pedagogică,
București
22. Mircea, Agabrian, Vlad, Millea (2005), Parteneriate școală – familie – comunitate (Studiu de caz),
Editura Institutul European, Iași
23. Mircea, Agabrian (2006), Școala, familia, comunitatea (Manual), Editura Institutul European, Iași
24. Mureșan, P. (1980), Învățarea socială, Editura Albatros
25. P.R.E.T. (2008), Împreună pentru copii: grădinița și comunitatea, Editura Millenium Design
Group, București
26. P.R.E.T (2008), Noi repere ale educației timpurii în grădiniță, Editura Millenium Design Group,
București
27. Revista “Învățământul preșcolar” Nr 1 -2/2005
28. Revista “Învățământul preșcola r” Nr 4/2007
29. Tinca, Crețu (2016), Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași
30. Ursula, Șchiopu (1965), Psihologia copilului, Editura didactică și pedagogică, București
31. V., Popeangă (1970), Școala și colectiviatea socială, Editura didactică și pedagogică, Bu curești
32. Vasile, Chiș, Eugenia, Someșan, Iftinia, Avram, Dumitru, Orosan (2012), Instrucție și Educație
în școala contemporană, Editura MARIS, București
33. https://www.scribd.com/doc/30642307/Despre -Parteneriatul -Educational (consultat în mai
2018)
34. https://www.copilul.ro/copii -3-6-ani/gr adinita/Rolul -si-beneficiile -gradinitei -in-viata -copilului –
a669.html (consultat în mai 2018)
35. http://www.qreferat.com/referate/pedagogie/Factorii -dezvoltarii -personali258.php (consultat în
mai 2018)

63
Anexa 1
Proiect de activitate didactică

Obiectul: Educație pentru circulație
Subiectul: Educația rutieră
Grădinița cu program prelungit ,,Căsuța fermecată” : Grupa m are
Propunător: Farcaș Ana Maria

Demers didactic Pregătirea lecției
1. Motivația
Educația pentru societate include și educația rutieră care vine în sprijinul copilului preșcolar
pentru a dobândi cunoștințele, capacitățile și atitudinile necesare pentru viață. Copiii trebuie să cunoa scă
principalele reguli de circulație pentru protejarea propriei vieți, să -și formeze deprinderile de comportare
civilizată pe stradă, în mijloacele de transport, să cunoască consecințele nerespectării lor.
Viața este cel mai prețios dar al nostru, al t uturor. Din nefericire, au loc multe accidente, iar
printre victime se află si copiii. De aceea, cunoașterea regulilor de circulație trebuie să se realizeze de la
vârste mici.

Obiective
Elevii vor fi capabili să:
– Să recunoască semaforul și culorile acestuia pe baza cunoștințelor anterioare;
– Să descrie semnificația culorilor semaforului, regulile elementare de circulație, precum
și urmările nerespectării acestora în urma cunoștințelor dobândite;
– Să înțeleagă neces itatea respectării regulilor de circulație și măsurile preventive
utilizând imaginile prezentate;

64

Condiții prealabile
– Să cunoască o parte dintre semnele de circulație;
– Să utilizeze deprinderi de lucru în grup, individual;

Evaluare
– Rezolvarea corectă a sarcinilor date, în mod individual sau prin colaborare.
– Joc interactiv – Daca vor traversa strada corect, vor obține permisul de bun pieton.

Resurse și managementul timpului
a)resurse
-imagini reprezentând semaforul, strada, semnele de circulație
-jetoane
b)timp
-20 minute

65
Lecția propriu -zisă

Cadrul de
învățare
Conținut
Timp Metode pentru
dezvoltarea
gândirii critice
Evocare

1.Conexiuni cu experiența de viață și
cu cunoștințele anterioare ale elevilor.
– Ce culori are semaforul?
– Ce semne de circulație
cunoașteți?(din imagini)
– Cum trebuie să vă comportați
pe trecerea de pietoni?

2. Anunțarea titlului lecției
„Să învățăm să circulăm corect!” 3 min

1 min
Interogarea

Realizarea
sensului

1. Elevii vor fi împărțiți în 3 grupe.
Fiecare grupă va trebui să răspundă la
o întrebare legată de culorile
semaforului pusă de doamna
educatoare.
a)î: Ce culoare ne interzice să
traversăm?
R:Roșu
b) Î: Ce culoare îți spune
Fii copile atent?
R : Galben
c) Î: Ce culoare te
îndeamnă să traversezi?
R : Verde

Fiecare echipă își va desemna un
lider care va merge în fața clasei, va
alege imaginea cu culoarea corectă si o
va lipi pe semafor. După ce au fost
așezate culorile vom o bserva ce am
creat.

5 min

Gândiți/ Lucrați
în perechi/
Comunicați

66

2. Drumul corect – Copiii trebuie sa
precizeze unde( și cum) circulă fiecare
mijloc de transport. Vor avea la
dispoziție imagini pe care le vor lipi
pe plansă. 5 min Metoda rutieră
,,Gândește,
răspunde corect”
Reflecția 1.Educatoarea împreună cu copilași
vor dezbate regulile de traversare.
Cum se traversează strada?
R: Deplasarea se face numai pe:
• Marcajul pietonal
(zebra);
• La indicatorul rutier
,,Trecere pentru pietoni”;
• Pe lumina verde a
semaforului –
• La semnalul agentului
de circulație, cu semnificația
,,LIBER”.
• La intersecțiile fără
marcaj (zebră), indicator
rutier sau semafor, traversarea
se face pe la colțul acestora,
cu o prealabila asigurare din
ambele părți (stânga –
dreapta), lăsând să treacă
vehiculele care se aproprie în
acel moment.

2. Va avea loc jocul interactiv. Copiii
care vor traversa strada corect, vor
obține permisul de bun pieton.
3 min

3 min Dezbaterea

Joc interactiv

67
Anexa 2
Proiect de activitate didactică

Unitatea de aplicatie : Grădinița cu program prelungit ,, Căsuța fermecată”
Educatoare : Farcaș Ana Maria
Grupa: Mare
Tema anuală: “Cine și cum planifică, organizează o activitate?”
Tema proiect: Mijloace de transport
Tema săptămânală: Călătorie pe uscat (DȘ+DLC)
Forma de realizare : Convorbire+memorizare
Tipul de activitate: Predare -învățare
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI:

ADP (Activități de dezvoltare personală)

Rutină: Știu să mă comport în orice loc;
Întâlnirea de dimineață :,, Cu ce ai dori să vii la grădiniță?”
Tranziții: 1.”Trenulețul muzical/Autobuzul”
2. “Pleacă trenul șuerând”

ADE ( Activități pe domenii experien țiale)
Activitate integrată: DȘ+DLC
„Călătorie pe uscat” – convorbire+memorizare

ALA1 (Activități liber alese)

1. Știintă: „Ghicește cine sunt și pune -mă acolo unde circul”
2. Joc de masă: „Mijloace de transport” -puzzle
3. Bibliotecă: „Cărticica cu mijloacele de transport”

68

ALA 2 (Activităti libere alese)
1.Joc de mișcare: „Călătorie imaginară cu mașina personală”

Scopul activității:
-consolidarea și deprinderea cunoștiințelor legate de mijloacele de transport prezentate;
Sarcina didactică:
-identificarea corectă a unor mijloace de transport;
-identificarea corectă a locului pe unde circulă;
-realizarea conctretă a sarcinilor de lucru date și explicate;

Obiective operaționale:
O1- să argumenteze în cel puțin o propoziție preferința pe ntru un mijloc de transport;
O2- să denumească pe baza imaginilor prezentate, cel putin 3 medii de circulație a unei călătorii pe uscat;
O3-să asocieze mijlocul de transport cu mediul în care circulă, raportându -se la jetoane;
O4-să reconstituie imagini di n piesele jocului de puzzle denumind mijlocul de transport;
O5-să memoreze poezia corect și cât mai expresiv, respectând intonația, ritmul și pauzele necesare;
O6-să colaboreze pentru asamblarea unei cărți, formulând cel puț in o propoziție specifică temei.

Strategii didactice:
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, memorizarea exercițiul; demonstrația,
problematizarea.

69

Mijloace didactice: imagini cu mijloacele de transport, jetoane, lipici, carton, volan, bilete de călătorie,
foi colorate, imagini din bucați (puzzle).
Forma de evaluare: frontal, individual, pe grupe.
Scenariul activitătii
Activitatea zilei începe cu Întâlnirea de dimineată. Copiii sunt asezați în semicerc pentru a putea
stabili un contact vizual cu toti membrii grupei. Ne vom saluta între noi în funcție de jetonul pe care îl
are fiecare în piept ( mașinuța fulger McQueen, trenulețu l Thomas, și autobuzul magic).
Vom complecta împreună calendarul naturii și voi face prezența, pentru a vedea cine lipseș te voi
întreba: Cine nu a reușit să vină azi în călătorie cu noi? Împărtașirea cu ceilalți: Cu ce mijloc de transport
ai dori să vii la grădiniță? Noutatea zilelei: Copii, voi ați vorbit despre mijloacele de transport care circulă
în orașul nostru, însă în alte orașe sunt mijloace de trasport care circulă pe șine și fire de telegraf, pe
stradă, și fire de telegraf.
În continuare vom avea o discuție introductivă legată de mijloacele de transport pe baza
imaginilor prezentate. Voi avea pe o bucată de carton lipite două imagini cu o șosea și cu șine, iar copii
vor trebui să aleagă dintre jetoanele prezentate doar jetoanele cu mijloacele de transport care circulă pe
uscat, dar ca și capcană voi avea și alte imagini ( balon cu aer, elicopter, avion). P e urmă vom memoriza
o poezie desp re Mijloacele de transport.
Copiii vor fi împărțiți pe centre: știință -vor fi desenate pe o foaie A4, o șosea, șine și fire de
telegraf, iar copii trebuie să pună mijlocul de transport care circulă pe șosea, pe șine ,și pe fire de telegraf,
joc de masă – vor avea de lipit piesele de puzzle pe foaie A4, iar la bibliotecă – se vor lipi pe o foaie A4
color imagini cu mijloace de transport diferite (bicicletă, motocicletă, autobus, tranvai, tricicletă, mașină,
tren).

70
Evenimentele
activitătii Conținutul științ ific Strategii
didactice Evaluare
1.Moment
organizatoric
inițial Organizarea mediului educațional:
-aerisirea sălii de grupă
-aranjarea mobilierului pe centre: știintă, joc de
masă, și bibliotecă;
-distribuirea materialului didactic necesar centrelor
de interes.
-conversația
2.Captarea atenției Le voi arăta diferite imagini cu mijloacele de
transport, mai ales cele care circulă pe uscat
(bicicletă, autobus, tren), și vom purta o discuție pe
baza acestor imagini.
-conversația
Orală
3.Anun țarea temei
și a obiectivelor Se va anunța că astăzi vom face împreună o
activitate despre mijloacele de transport, vom lucra
pe centre iar la sfarșitul activității ne vom juca un
joc împreună.
-conversația
4.Desfăș
urarea
activităț il
or Le voi adresa câteva întrebări legate de activitatea
noastră de astăzi:
– Cu ce ai dori să vii la grădiniță?
– Cum te comporți în mijlocul de transport cu
care circuli?
Le voi prezenta o imagine cu o șosea și o imagine
cu șine care sunt lipite pe un carton în mijloc, și niste
jetoane cu mijloacele de transport, iar copii trebuie
să aleagă dintre toate jetoanele prezentate doar
jetonele cu mijloacele de transport care circulă pe
uscat.

Pe urmă vom memoriza împreună poezia „Mijloace
de transport”

„ Știi să mergi pe bicicletă,
Dar, de te uiți pe șosea,
Cu mașina e mai bine
Altfel te poti deplasa

Și autobuzul are
Călători destui, ehei!
Iar pe tren, e lume multă,
Gălăgie…câtă vrei!

De transport, mijloace -s multe

-conversația

-explicația

-exercițiul

-conversația
-memorizare
-exercițiul

Evaluare
orala

Evaluare
orală, și
pe
grupe.

71
Pe uscat, prin aer, pe apă
Cu ce vrei să mergi? Ia spune!
Și plecăm la drum îndată!”

După învățarea poezie, vom face concurs între fete
și baieți pentru a vedea cine recită cel mai bine
poezia. Iar la sfârșit vom aplauda fiecare echipă.

5.Obținerea
performanței Ne vom deplasa la centrele de lucru prin jocul
muzical „Trenulețul muzical”, fiecare copil
așezându -se la măsuțe în funcție de mijlocul de
transport pe care îl au în piept.
La centrele de interes vom avea urmatoarele sarcini:

Știintă : Copiii vor avea la dispoziție o foaie albă pe
care sunt dese nate străzile, șinele de tren, si firele de
telegraf. Pe această foaie ei vor lipi fiecare mjloc de
transport pe calea unde circulă fiecare.

Joc de masă : Copiii vor avea de realizat 7 puzzle –
uri cu mijloacele de transport terestre prezentate:
tramvai, aut obuz, troleibuz, metrou, bicicletă,
mașină, tren.

Bibliotecă :Se va realiza o mini cărticică cu
mijloacele de transport terestre. Vor avea la
dispoziție imagini cu mijloacele de transport pe care
le vor lipi pe foi colorate, iar la final le vom lega și
vom realiza cărticica propusă.
-conversaț ia
-explicația

Evaluare
orală

6. Parcurs aplicativ
(joc de mișcare)
Copiii vor forma un trenuleț din scăunele. Vom
avea un șofer, un controlor de bilete și un vânzător
de bilete. Fiecare copil își va cumpăra un bilet cu o
altă destinație față de ceilalți. La semnalul șoferului
fiecare copil își ocupă locul în tren pentru a putea
porni în călătorie. Pentru fiecare destinație șoferul
va anunța călătorii pentru a putea coborâ.

-conversația

7. Încheierea
activității
Voi face aprecieri verbale în funcție de
participarea copiilor la sarcinile de lucru primite (
Bravo, v -ați descurcat foarte bine!).

-conversația

72
Anexa 3

73

74