BENEFICIAR BENEFICIAR BENEFICIAR BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL ORAS : CONSILIUL LOCAL AL ORAS : CONSILIUL LOCAL AL ORAS : CONSILIUL LOCAL AL ORAS… [606945]

P.U.G.
ORA ȘUL BU ȘTENI

EXEMPLAR PRIM ĂRIE
BENEFICIAR BENEFICIAR BENEFICIAR BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL ORAS : CONSILIUL LOCAL AL ORAS : CONSILIUL LOCAL AL ORAS : CONSILIUL LOCAL AL ORAS ULUI BUȘTENI ULUI BUȘTENI ULUI BUȘTENI ULUI BUȘTENI
PROIECTANT GENERAL PROIECTANT GENERAL PROIECTANT GENERAL PROIECTANT GENERAL PLAN URBANISTIC GENERAL
ORAȘUL BUȘTENI
STUDII DE FUNDAMENTARE

SC ALTRIX ARHITECTURA SRL

STUDIU DE POTEN ȚIAL ȘI DEZVOLTARE
TURISTIC Ă

ORA ȘUL BU ȘTENI – JUDE ȚUL PRAHOVA

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

0
PIESE DESENATE

S.T. 01 – Încadrare în PATN Sectiunea Turism
S.T. 02 – Încadrare în PATJ Prahova – reabilitarea, protejarea și conservarea mediului
S.T. 03 – Cadru natural
S.T.04 – Patrimoniu cultural existent
S.T.05 – Infrastructura turistică
S.T.06 – Unități de cazare
S.T.07 – Trasee turistice
S.T. 08 – Zonificarea teritoriului
S.T.09 – Distribuția turiștilor în arealul Valea Prahovei
S.T.10 – Oportunități și amenințări
S.T.11 – Măsuri privind aplicarea studiului de potențial touristic.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

1
CUPRINS

I. NOTĂ METODICĂ GENERALĂ …………………………………………………… ………… 2
1.1. Descrierea obiectivelor și limitelor studiului ……………………… 2
1.2. Descrierea direcției și metodei de cercetare……………………. ……. 2
1.3. Evidențierea surselor do cumentare…………………………………. 3
II. GENERALITĂȚI ……………………………………………………………………………. ………….. 3
2.1. Încadrarea în teritoriu l de influență ……………………………………. …….. 3
2.2. Referiri ale studiului turistic privind teritoriul ……………………. …… 4
2.3. Scurt istoric …………………………………………………………………………………. 5

III. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE- RESURSE TURISTICE ȘI VALORIFICAREA
LOR ……………. ………………………………………………. …………………………………………… 8
3.1. Resurse turistice naturale…………………………………………………………….. 8
3.1.1. Cadrul natural …………………………… …………………………………… 16
3.1.2. Factori naturali terapeutici ……………………………………………….. 18
3.1.3. Patrimoniu natural …………………………………………………………. 19

3.2. Resurse turistice antropice……………………………………………….. ……….. 19
3.2.1. Patrimoniu cultural ………………………………………………………….. 26
3.2.2. Competitii si festivaluri sportive …………………………………………. 26

3.3. Prezentar ea bazei tehnico -materiale ………………………………………… 26
3.3.1. Accesibilitatea la infrastructura majora de transport …………… 28
3.3.2. Infrastructura turistica …………………………………………. 32
3.3.3. Informare si promovarea turistica………………………… 43

IV. CIRCULAȚIA TURISTICĂ ………………………………………………………………. 44
4.1. Tipologia turiștilor ……………………………….. ………………………… ………….. 44
4.2. Tipologia turismului desfășurat ……………….. ………………………………. 45

V. CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………. 52
5.1. Analiza SWOT …………………………………………………………………. ………. 53
5.2. Evidențierea principalelor disfuncționalități…………………………… 56

VI. PROPUNERI ȘI MĂSURI ……………………………………………………………………. 57
6.1. Strategii optime de intervenții………………………………………… 57
6.2. Măsuri privind apl icarea studiului de potențial turistic în proiectele de
urbanism și de investiții………………………… ………………………….. 60

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

2
I. NOTĂ METODICĂ GENERALĂ

1.1. Descrierea obiectivelor și limitelor studiului

Zona care formează obiectul studiului este unitatea administrativ -teritorială a orașului
Bușteni, delimitată la Nord de comuna Râșnov (județul Brașov), la Sud de limita unității
administrativ -teritoriale Sinaia (județul Prahova), la Est de comuna Valea Doftanei (județul
Prahova), la Vest de comuna Moroeni (j udețul Dâmbovița). Teritoriul orașului Bușteni este
traversat de o arteră de circulație de importanță națională DN1 și va fi traversat și de autostrada București – Brașov devenind astfel o zonă și mai intens tranzitată.
Din punct de vedere turistic orașul Bușteni are o poziționare optimă ,este așezat chiar la
poalele munților Bucegi, cu vârfuri dintre cele mai impresionante.

Orașul Bușteni are nevoie de o strategie de exploatare a potențialului turistic. În acest
context lucrarea de față are drept obiectiv evaluarea potențialului turistic al orașului Bușteni
și eviden țierea măsurilor necesare pentru dezvoltarea turistică a localită ții.

1.2. Descrierea direcției și metodei de cercetare

Datorită implicațiilor și efectelor sale, turismul este un mijloc de diversificare a structurii
economiei prin crearea unor ramuri proprii cum ar fi indu stria agrementului, transportul pe
cablu, producția de artizanat , și în același timp contribuie și la dezvoltarea și modernizarea
ramurilor existente .
Prin lucrarea de f ață s-a urmărit o strategie de cercetare multifazică, în care prim ele etape
sunt reprezentat e de analiza situației existente. Pe parcursul acest ora, s-au studiat diferitele
elemente ale potențial ului turistic ș i anume resurse natural e si antropice precum și capacitatea
infrastructurii turistice. În fazele următoare s-au examinat tipologiile de turisti si de turism
practicat in oraș ul Bușteni .
Pe parcursul acestor etape de studiu, prin metoda analizei documentelor, s -au evaluat
datele diferitelor surse st atistice . Pe baza analizei documentelor s -au definit: resursele turistice
existente în Oraș ul Bușteni ; nivelul de dezvoltare al infrastructurii; respectiv datele fundamentale

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

3
ale circulației turistice (intensitatea acesteia, numarul turiștilor, durata med ie de ședere, etc.) si
s-a concluzionat o sinteză a disfuncționalităților constatate în acest domeniu al turismului, în
final marcându -se, propunerile care să reducă sau să soluționeze disfuncționalitățile constatate.

1.3. Evidențierea surselor documentare

Sursele de documentare sunt:
***,Lista monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004 al
Ministrului Culturii și Cultelor, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.
646bis/16 iulie 2004 vol.I, municipiul București, 2004 (și erata) .
***,Lista monumentelor istorice, cuprinzând monumentele istorice din 2004- completări
și modificări, aprobată prin Ordinul nr. 2182/2005 al Ministrului Culturii și Cultelor, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 996bis/10 noiembrie 2005 vol.I, municipiul
București, 2004 (și erata)
“Mic îndreptar turistic” , Radu Ghica Moise, Editura Sport -Turism 1983.

***, Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal – Noua călauză practică pentru pleziriști, turiști și
automobiliști, București, 1911
Monografia Oraș ului Bușteni – 2007 , Primăria orașului Bușteni
Firoiu D. – „Economia turismului și amenajarea turistică a teritoriului“, Editura Sylvi,
București, 2003

II. GENERALITĂȚI

2.1. Încadrarea în teritoriu de influență

Zona Valea Prahovei reprezintă un important centru turistic, fiind una dintre cele mai
căutate destinații turistice din țara noastră. Acest fapt se datorează în primul rând resurselor
naturale și antropice, dar și accesibilității zonei. Pe Valea Prahovei întâlnim stațiuni ce funcționează în tot timpul anului, ceea ce sporește rolul turismului în economie.
Stațiun ea turistica de interes național Bușteni este așezata pe cursul superior al râului
Prahova între cei doi munți – Bucegi și Baiu. Munții Bucegi reprezintă o zonă montană complex ă
a Carpaților Meridionali datorită poziției geografice a structurii g eologice pecum și a
biodiversității ecosistemelor montane naturale.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

4
Localitatea Bușteni prezintă urmatoarele caracteristici :
– este așezată pe valea superioară a Prahovei .
– poziția ge ografică este de 45°25' latitudine nordica si 25°33' longitudine estică.
– altitudinea minima ( la stația CFR ) este de 882 m și maximă ( la ultima casă de pe strada Matei
Basarab ) de 980 m.
– se legă de alte localități din țară prin drumuri naționale si europene, atfel:
– de Brasov, Ploiești și București prin D rum Național 1 (Drum European 15)
– de Targoviște prin D rum Național 71
– de Rașnov prin D rum Național 73
– distanța pe șosea până la București este de 136 km și până la Brașov de 35 km.
– dispune de o stație CFR unde opresc majoritatea trenurilor de călători de pe ruta :
București – Brașov – Alba Iulia – Arad – Budapesta – Viena – Paris sau Praga -Berlin
– distanța pe calea ferată până la București este de 129 km și pana la Brașov de 36 km.

2.2. Referiri ale studiului turistic privind teritoriul

“În sens larg, potențialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor
naturale, economice și cultural – istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare
turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise pentru
dezvoltarea activității de turism .” (G Erdeli, 1996)
Un teritoriu este interesant din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse
turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracții turistice sau resurse turistice.
Potențialul turistic reprezintă oferta turistică a unui teritoriu
La nivel te ritorial național conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național
(PATN) Secțiunea a III -a- zone protejate, teritoriul administrativ Bușteni face parte din gruparea care împreună cu baza tehnico –
materială și cu infrastructura generală și turistică formează oferta turistică reală (efectivă) sau
patrimoniul turistic.
Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural prin componentele sale: relief, condiții climatice, ape, vegetație și faună, cât și modificările acestora din urmă.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

5
geografică a zonelor natural protejate a Carpaților și Subcarpaților Orientali. La nivel teritorial
zonal teritoriul studiat face parte și din arealul Parcului Natural Bucegi.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) Sec țiunea VI -a – zone
cu resurse turistice , concentrarea resurselor turistice naturale ș i antropice pe teritoriul
administrativ al ora șului Buș teni este foarte mare (peste 25.00 ), localitatea fiind clasificată ca
stațiune turistică de interes naț ional fără probleme majore ale infrastructurii tehnice și turistice .
Comparând infrastructur a tehnică și tu ristică a orașului Bușteni cu alte zone turistice din
țară aceasta poate fi considerată ca fiind fără probleme majore , însă în raport cu beneficiul
economic al localită ții ți în special raportat la marea concetrare de resurse turistice naturale ,
stațiun ea Bușteni trebuie să- ți dezvolte atât infrastructura turistică cât ți cea tehnică pentru a
face fa ță concurenței tot mai semnificative a stațiunilor montane din Balcani ți pentru a avea
o dotare comparabila cu restul statiunilor turistice concurente din Europa, ce beneficiaza de
acceasi concentrare de resurse naturale.
Din punt de vedere administrativ teritori al orașului Bușteni, subiect de analiză al acestei
lucrări, face parte din regiunea de dezvoltare Sud, județul Prahova. În cadrul județului Prahova
este situat în partea de nord, fiind învecinat cu orașul Sinaia, orașul Azuga, com. Valea Doftanei
precum și cu orașul Râșnov din jud. Brașov și com. Moroeni din jud. Dâmbovița.

2.3. Scurt istoric al localitatii, turismului și alpinismului în munții Bucegi1
1873 – se constituie Clubul Alpin Ardelean la Brașov. În 1880 – Societatea Carpatină
Ardeleană a Turiștilor (SKV), se constituie la Sibiu și ia locul clubului din Brașov. În această
perioadă Ioan Turcu, născut la Zărnești, protonotar de F ăgăraș scrie lucrarea turistică „Escursiuni
Din secolul XVIII datează primele mărturii scrise despre cercetări în Bucegi, aparținând
unor geologi și botaniști austrieci. Primele relatări despre călătorii pur turistice vin tot de la sași, începând cu 1833, care urcau prin Bran – Strunga la Peștera și Omul. Din București prima
relatare scrisă despre o ascensiune în Bucegi este din 1839, călăuzele fiind din Comarnic.
1857 – se constituie la Londra, Alpin Club, primul club alpin din lume; iar Clubul Alpin
Austriac (OAV) la Viena, primul de pe co ntinent, în 1862.

1 Cf. documentație Monografia Orașului Statiune Turistica de interes național Busteni – 2007, Primărie or. Bușteni

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

6
pe Munții Tarei Bârsei și ai Făgărașului", fiind una dintre primele de acest gen, lucrare care
descrie printre altele și urcușul la Vârful Omul.
La 3.09.1888 este inaugurată de SKV prima cabană de la Vârful Omul .
În 1895 – Societatea Carpatină din Sinaia se constituie de către arhimandritul Nifon, Take
Ionescu, Fanny Seculici – Bucura Dumbravă, urmată de Societatea Turiștilor Români (STR).
Cabana SKV de la Vârful Omul a fost urmată de cea a Societății Carpatine d in Sinaia care a
funcționat din 1900 până în 1911 când a ars.
În 1920 – se constituie Hanul Drumeților (președinte Mihai Haret) care își schimbă
numele din 1926 în Touring Clubul României (TCR). Acesta a construit în 1926 cabana de la
Vârful Omul care mai funcționează și astăzi fiind cea mai înaltă din țară (2505 m).
Acestea au fost etapele premergătoare alpinismului din Bucegi și în acești ani au apărut
primele cabane.
În 1934 existau 5 cabane, Mălăiești (1882) și Bolboci (SKV), Peștera și Omul (TCR) și
cantonul Schiel al Fabricii de H ârtie din Bușteni, in plus erau în zona Peștera cabanele
particulare Serghie Popescu (Padina) și Enescu (Colții) și posibilitatea de cazare la călugării de la
Peștera.
Numele cele mai cunoscute ale acestei pe rioade sunt Friedrich Deubel (traseul de pe
Creasta Bucșoiului – Vârful Omul și Cabana SKV Mălăiești, Nicolae Bogdan, Nestor Urechia
(autorul mai multor cărți despre Bucegi ), Fanny Seculici (sub pseudonimul Bucura Dumbravă a scris „Cartea munților", o ade vărată bijuterie de literatură alpină), Rosetti Solescu, Emanoil
Bucuța (alt maestru al literaturii alpine), Nicolae Gelepeanu și Nicolae Butmăloiu născuți la
Zărnești respectiv Brașov, amândoi stabiliți la Bușteni, ghizi remarcabili intrați în legenda
Bucegilor.
În această epocă de pionierat, Vârful Omul a fost urcat iarna (cu și fără schiuri), primii
fiind brașovenii, sașii din SKV, veniți prin Valea Mălăiești în secolul XIX. Traseele cele mai dificile din Bucegi erau până in 1932 : Valea Seacă a Caraima nului, Valea Gălbenelelor și Valea
Mălinului în timp ce pe Valea Albă exista chiar un traseu turistic marcat cu bandă verde de către TCR.
Alpinismul tehnic în sensul actual al cuvântului, a început în Bucegi în 1932. Figura
proeminentă a acestui început a f os t N i c u C om ăn es c u (Tur n ul S e ci ul ui și S pă l ă tur a V ă i i S e ci ,
1932; Vârful Picătura și Hornul Central din Colțul Mălinului, 1934). Din păcate Comănescu a

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

7
murit prea devreme, într -o avalanșă la 15. 03. 1936. În 1934 ia ființă, la inițiativa lui Nae
Dimitriu , Clubul Alpin Român (CAR) care a impulsionat edificarea Refugiului Coștila și a
Căminului Alpin din Bușteni, prima cabană modernă din România. Tot CAR a scos Buletinul
Alpin , revistă de munte rămasă neîntrecută până astăzi. De menționat, CAR a marcat accesul pe
Vârful Picătura, văile de abrupt ale Caraimanului, Coștilei și Morarului. Primul traseu de gradul
IV din România a fost traseul clasic din Piatra Altarului, realizat de Erwin Csallner și Waldemar
Goldschmidt, membri SKV, în 1934. Brașoveanul Erwin C sallner și- a adus contribuția la
dezvoltarea alpinismului de iarnă și a schiului în afara pistelor. În plus a contribuit ca profesor și antrenor la ridicarea unei generații de tineri alpiniști din București, fiind și deschizătorul unor
trasee.
În 1935 a f ost realizat primul traseu de perete din Bucegi, Furcile gradul IV, de Nicolae
Baticu, cel mai talentat cățărător al CAR, secondat de Ion Trandafir și Dan Popescu. Tot Baticu
este autorul altor două trasee renumite: „Cele Trei Surplombe" -primul traseu de gradul V și
Pintenul Văii Albe, gradul V, ambele în 1946 într -un interval de numai două săptămâni precum
și al traseelor Hornul din Peretele Coștilei și Creasta Coștila – Gălbenele.
Baticu s -a perfecționat la două școli de alpinism în Dolomiți și în Wilder Kaiser aducând
de acolo tehnica modernă de cățărare și mijloacele tehnice ale anilor premergători celui de al
doilea război mondial. Cunoștințele acumulate le -a expus la școlile de alpinism organizate de
CAR.
Lui Ion Coman i se datorează, în Bucegi, prem iera din 1940 a Fisurilor Centrale, gradul
IV din Peretele Văii Albe, primul traseu în cel mai mare perete din țară, în plus traseul ce- i
poartă numele din Umărul Gălbenelelor, apoi Creasta Uriașului, două trasee în Turnul Mălăiești
și multe trasee în vers antul apusean al Bucegilor, cele mai multe în compania lui Roland
Welkens. Ion Coman s -a remarcat prin mai multe cărți de alpinism.
Emilian Cristea a devenit din 1948 până la dispariția sa în 1982, figura de frunte a
alpinismului românesc. Inițiativei sale se datorează nenumărate trasee alpine, din care vom
menționa pentru Bucegi doar Fisura Albastră (traseul Cristea, gradul VI) și traseul Eftimie Croitoru gradul V, ambele cu Aurel Irimia cap de coardă; Fisura Albastră este primul traseu de gradul VI, deschis în România. Toma Boerescu, cabanier, campion de schi și pionier al organizației Salvamont, s -a remarcat în Bucegi în special la premiera Surplombei Mari din

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

8
Peretele Gălbenelelor. Activitatea sa se remarcă în primul rând în Munții Făgărașului unde i se
datorează realizarea refugiului de la Lacul Călțun.
Profesorul Alexandru Beldie este fără îndoială expertul absolut în materie de botanică.
Lucrarea sa „Flora și vegetația munților Bucegi" este completată de cărticica „Flori din munții
noștri" adresată tu turor iubitorilor de munte precum și de remarcabilul ghid al Bucegilor.
Inginerul Radu Țițeica este autorul hărții turistice „Bucegi – Gârbova" 1:30000 rămasă
până în zilele noastre lucrare de referință și care a însoțit turistii după 1935. Împreună cu fratele său Șerban a cutreierat cu minuțiozitate Abruptul Prahovean și a publicat o hartă detailată a acestei zone de alpinism.
De remarcat că de la dispariția Buletinului Clubului Alpin Român și până astăzi (1948 –
2009) nu există nici o publicație de alpini sm, o cronică alpină sistematică care să consemneze
escaladele noi (premiere) sau performanțele deosebite. Informațiile se obțin cu mare greutate printr -o adevărată muncă de cercetare din publicațiile vremii – ziare, reviste, almanahuri și câteva
cărți, bu letine informative ale federației de alpinism și ale diverselor asociații, apărute la
intervale neregulate și fără continuitate. Aceasta este cauza pentru care peste 70 de trasee alpine din Bucegi nu apar descrise.

III. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE –
RESURS ELE TURISTICE ȘI VALORIFICAREA ACESTORA

3.1. Resurse turistice naturale

3.1.1. Cadrul natural

3.1.1.1. Relief2
Vârful Omul (2505 m) este punctul de altitudine maximă al munților Bucegi și in același
timp un nod orografic din care se resfiră cele cinci culmi mai importante ale masivului: culmea
principală, culmea Strunga, culmea Scara- Gaura, culmea Bucșoiului și culmea Morarului.
Culmea principală, desprinsă spre sud din Vârful Omul, desparte Valea Prahovei de
Valea Ialomiței și prin culmea Surlele -Brândușa ajunge până la Moroieni, având o lungime de

2 Cf. documentație Monografia Orașului Statiune Turistica de interes național Busteni – 2007, Primărie or. Bușteni

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

9
cca 24 km. În partea centrală, culmea se lățește formând un platou (Platoul Bucegilor) cu o
lungime de 10 km și o lățime de până la 3 km. De la Vârful Omul spre sud culmea cuprinde:
Vârful Bucura Dumbravă (2503 m); Vâr ful Găvanele (2472 m); Colții Obârșiei (2405 m); Șaua
Sugărilor (2360 m); coama lată a muntelui Coștila; Platoul Bucegilor adâncit la mijloc și mărginit la răsărit și la apus de câte un șir de înălțimi: primul, șirul prahovean, al doilea, șirul
ialomițean. Șirul prahovean cuprinde munții: Coștila (2490 m), Caraiman (2384 m), Jepii Mici
(2143 m), Jepii Mari (2075 m), Piatra Arsă (2044 m), Furnica (2103 m), Vârful cu Dor (2030 m),
Vânturiș (1942 m) și Păduchiosu. Șirul ialomițean cuprinde munții: Babele, cu V ârful Baba Mare
(2294 m), Cocora (2191 m), Pietrosul (1931 m), Lăptici (1872 m), Blana (1875 m), Nucetul
(1861 m), Oboarele (1707 m), Dichiu (1713 m), între Babele și Caraiman se adâncește vâlcelul
de la obârșia văii Jepilor; de la Babele spre sud, cele do uă șiruri de munți sunt despărțite de
Valea Izvorul Dorului, având un curs de la nord la sud; la nord de Muntele Vânturiș, valea cotește brusc spre est, formează Cascada Vânturișului și se vărsă în Valea Prahovei. Muntele
Păduchiosu încheie șirul prahovean la sud de Muntele Vânturiș. Șirul ialomițean continuă încă
peste 10 km prin culmea Surlele -Brândușa.
Culmea Strunga pornește din Vârful Găvanele inițial spre vest dar după un scurt segment
se orientează spre sud și formează împreună cu culmea principală o uriașă potcoavă deschisă
spre sud. Culmea Strunga cuprinde munții: Doamnele (2402 m). Guțanul (2246 m), Bătrâna
(2181 m), Colții Țapului (2168 m), Strungile Mari (2089 m), Șaua Strunga (1909 m), Strungulița (1968 m), Tătarul (1998 m), Deleanu (1904 m) Luc ăcilă (1895 m), Lespezi (1686 m). Lungimea
totală a culmii Strunga este de cca 18 km. Culmea Bucșa, desprinsă spre vest din Muntele
Strungulița, face legătura cu masivul Leaota. Cele două culmi mari ale masivului prezintă spre
Valea Ialomiței culmi secunda re scurte.
Creasta Morarului se desprinde din Vârful Omul spre est, începe cu un vârf puțin
pronunțat, Capu Morarului (2501 m) și sfârșește cu Acele sau Colții Morarului.
Culmea Bucșoiului se desprinde din Vârful Omul spre nord, formează două șei: a
Moraru lui și Bucșoiului după care se înalță în Vârful Bucșoiul (2492 m). Din acesta pornesc
două ramificații: creasta Bucșoiului Mare spre nord și creasta Bucșoiului Mic sau Creasta Balaurului spre est, aceasta sfârșind în șaua largă de la Pichetul Roșu.
Culmea Scara- Gaura se desprinde din Vârful Omul spre vest formând vârfurile Scara
(2421 m) și Lancia (2288 m). Din culmea Scara se ramifică spre nord creasta Padina Crucii între

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

10
văile Mălăiești (est) și Țigănești (vest). Vârful Scara este punctul de ramificație a l culmilor
Gaura (vest) și Țigănești (nord). Culmea Țigănești prezintă vârfurile Țigănești (2019 m) și
Velicanul (1902 m) și culmile secundare Ciubotea și Clincea orientate spre nord -vest.
Culmile Morarului, Bucșoiului și Scara -Gaura cu ramificațiile Padin a Crucii. Țigănești,
Ciubotea și Clincea sunt denumite de geografi „culmile nordice" ale masivului.
Impresionanta zonă de abrupt a munților Bucegi cuprinde versantul prahovean al culmii
principale cu munții Coștila, Caraiman și Jepii Mici, culmile nordice și versantul apusean al
Culmii Strunga cu munții Guțanul și Grohotișul . Întreaga zonă este favorabilă practicării
alpinismului.
În contrast cu acest abrupt, versantul prahovean al muntelui Furnica ț i zona împădurită
de la poalele Abruptului Prahovean (sub cota 1500 m) prezintă pante favorabile practicării schiului.

Văile
În jurul Vârfului Omu se adâncesc nouă văi glaciare. Trei dintre acestea se află la
originea văii Ialomiței: Valea Obârșiei, Doamnelor și Sugărilor. Valea Cerbului se adâncește spre est iar celelalte: Valea Morarului, Mălăiești, Țigănești, Ciubotea și Gaura între culmile nordice.
Valea Ialomiței, principala vale a munților Bucegi, cuprinde în bazinul ei mai multe văi,
dintre care cea mai interesantă este Valea Horoabei. Cele mai importante văi din versantul
prahovean sunt Valea Cerbului și Valea Morarului, apoi văile: Albă, Jepilor, Urlătorilor, Babei, Peleșului, Zgarburei.
Un loc aparte îl ocupă văile de abrupt, prăpăstioase și dificile, parcurgerea lor fiind
posibilă folosind tehnica alpi nismului. Astfel Valea Adâncă, Râpa Zăpezii , Vâlcelul Țancurilor,
Valea Poienii, Bujorilor și Comorilor din Morar; văile din abruptul nordic și estic al Coștilei: Priponului, Caprelor, Urzicii, Țapului, Seacă a Coștilei, Verde, Mălinului, Gălbenelelor, Coș tilei,
toate afluenți ai Văii Cerbului; Albișoarele și Valea Seacă a Caraimanului, afluenți ai Văii Albe; Valea Spumoasă, Seacă dintre Clăi și Comorilor din bazinul Urlătorilor.
În partea nordică a masivului se află Valea Glăjăriei, Valea Ghimbavului în ca re
debușează văile Bucșoiului, Mălăiești și Țigănești. La nord -vest masivul este brăzdat de văile
Urlătoarea Mare, Mică și a Clincii care formează mai jos Valea Porții; la vest de Valea Gaura continuată cu Valea Cătunului și a Șimonului; sub Strunga de Val ea Grohotișului urmată de

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

11
Bângăleasa și Moieciul; Valea Brăteiului separă Bucegii de masivul Leaota. În sud Valea
Ialomicioarei delimitează masivul Bucegi de Gurguiatu.

3.1.1. 2. Geologie 3
1. Stratele de Sinaia – cuprind 3 succesiuni litostratigrafice :
Orașul Bu șteni face parte din unitatea geomorfologică Masivul B ucegi, caracterizat prin
prezen ța masiv ă a forma țiunilor cretacice. Perimetrul examinat apar ține flisului marginal,
reprezentat în sectorul estic de complexul stratelor de Sinaia (Cretacic inferior) ș i în sectorul
vestic de conglomeratele de Bucegi (Cretac ic mediu).
– Stratele de Sinaia inferioare, reprezentate de sisturi argilo -marnoase, grezocalcaroase ș i
calcare marnoase, cu intercalaț ii nisipoase ;
– Stratele de Sinaia medii, cuprind gresii calc aroase și sisturi argiloase ro șii și verzi
(stratele de Azuga) ;
– Stratele de Sinaia superioare sunt formate din sisturi argilo -marnoase, brecii și
conglomerate, cu blocuri mari de sisturi cristaline și calacre (Tithonic superior).

2. Conglomeratele de Bucegi – sunt reprezentate de formaț iuni de flis marno -grezos
(Barremian -Aptian).
3. Depozitele cuaternare – au o dezvolatare relativ larg ă în zona ș i sunt reprezentate prin
acumul ări ale teraselor fluviatile, deluvii ș i conuri de dejecț ie, precum ș i aluviuni recen te
pe talvegurile v ăilor.
Procesele de eroziune, transport ș i acumulare care se manifest ă puternic în zon ă au făcut
ca stratele din fundament s ă fie acoperite, î n prezent, cu aceste depozite deluviale de pant ă.
Pachetul de roci a fost puternic tectonizat, iar înclinarea general ă a stratelor este că tre
vest (vezi Harta geologic ă scara 1 200.000, foaia Bra șov).
Prezen ța unor roci cu rezisten ță diferit ă la eroziune a dus la crearea reliefului actual,
reprezentat prin v ăi (săpate în rocile cele mai pu țin rezi stente) și creste (constituite din roci mai

3 Cf. Studiului de fundamentare Hidro -Geotehnic elaborate de S.C. HIDROGEO TEHNIC PROIECT S.R.L .

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

12
dure) și separarea unor suprafeț e terasate, cu mai multe trepte secundare, formate prin eroziune ș i
acumulare de material derocat din amonte.
Pe teritoriul ora șului Busteni pot fi separate urmatoarele unitati mor fologice :
– Șesul aluvial – este reprezentat de luncă râului Prahova și se dezvolt ă în general de o
parte și de alta a v ăii, cu l ățimi de maxim 350 m. C ătre nord lunca se îngustează treptat. Dintre
celelalte v ăi, doar p ârâul Valea Cerbului prezint ă local zone de lunc ă.
Șesul este expus local inunda țiilor la viituri (la debite extraordinare pe valea r âului
Prahova), însă în mare parte (mai cu seama în zona industrial ă) au fost executate lucr ări de
regularizare, care au redus foarte mult riscul.
– Zonele de teras ă – reprezint ă mai multe nivele cu altitudini cuprinse î ntre 5 – 60 m, î n
lungul r âului Prahova, discontinue pe partea dreapt ă și continue (cu precadere terasa inferioar ă)
pe partea st ângă. Trecerea de la un nivel la altul de terasa se face prin taluz e abrupte, î n general
stabile (frun ți de teras ă).
– Zonele de versant – sunt în general împădurite și au altitudini de peste 900 m. Pantele
sunt medii ș i agresive, fragmentate de v ăi cu caracter toren țial. Versan ții se dezvolt ă deasupra
zonelor de teras ă (în continuarea acestora), î ncep â n d c u p a n t e l i ne ș i medii și continu ând cu
pante agresive (peste 1000 m altitudine).
Fenomenele de eroziune joacă un rol important î n modelarea reliefului, prin s ăparea unor v ăi
adânci și extinderea altora pe laterale, prov ocând însă alunec ări de teren locale.
Din punct de vedere al construibilit ății, se pot separa urm ătoarele zone :
a. Zone f ără restric ții (bune) pentru construit – sunt în general zonele de teras ă sau zonele
înguste de platou sau cu pante line situate pe versa nți. Aceste zone se extind î n general în
lungul DN și se ramific ă local în lungul v ăilor (zone înguste pe valea Balea, Poiana
Palanga, interfluviul Valea M ăturarului – Valea Sipa, p ârâul Url ătoarea, interfluviul Tufa –
Sipa, confluen ța Prahova – Zamora etc.).
În aceste zone nu se manifest ă fenomene de instabilitate ș i pot fi amplasate orice fel de
construc ții, respect ându-se însă capacitatea portant ă a pământurilor de fundare.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

13
b. Zone construibile, însă cu restricț ii și amenaj ări – sunt zonele de lunc ă neinu ndabile,
zonele cu exces de umiditate ( șes aluvial), mare parte din frun țile de teras ă (doar cele
stabile) și pantele medii – zone deja construite î n cea mai mare parte.
Pe pante se pot amplasa construc ții ușoare ; vor fi necesare lucr ări de sus ținere și de
colectare a apelor dinspre amonte (sisteme de rigole ș i drenuri).
Deasemenea pot fi necesare lucr ări de sus ținere a pantelor (ziduri de sprijin).
În multe cazuri sunt de recomandat funda ții indirecte, de tipul pilo ților fora ți.
De cele mai multe ori nu se recomand ă subsoluri, datorita aparitiei infiltra țiilor de ap ă.
În cazul în care aceste zone sunt fragmentate de v ăi, vor fi necesare lucr ări de regularizare
și de sus ținere a malurilor.
În general în zonele construite deja, v ăile au fost regularizate, m ăcar local (cum sunt Valea
Alba, Valea Cerbului, Valea Jepilor, Valea Urlatorii etc.).
Autorizarea construc țiilor se va face pe baza unor studii geotehnice, care s ă recomande
măsurile constructive suplimentare specifice amplasamentului e xaminat.

c. Zone improprii construirii – sunt zonele inundabile (reduse ca areal, în lungul vă ii
Prahova), frun țile de teras ă cu pante agresive, erodate (cum sunt cele din malul drept al
râului Prahova), malurile abrupte ale Prahovei și ale principalelor v ăi, dar și ale v ăioagelor
cu caracter toren țial nepermanent, ce fragmentează zonele de versan ți, precum ș i versan ții
abrup ți (în cea mai mare parte î n prezent î mpăduriți și situa ți majoritar î n extravilan).
Aceste zone fie sunt erodate sau alunecate, fie prezint ă risc de destabilizare în cazul în care
se intervine pentru amplasarea unor constructii.
Pot fi încadrate în categoria terenurilor construibile cu restricț ii sau improprii construirii și
terenuri stabile, dar unde sunt impuse restricț ii de alt ordin : perimetre de protecț ie surse de ap ă,
cimitire, re țele electrice, rampe de gunoi, monumente istorice ș i arhitecturale sau rezervatii
naturale etc.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

14
3.1.1. 3. Flora
La nivelul teritoriului sta țiunii se gasesc păduri dese de fagi, arini, salcii, mesteceni,
paltini și ulmi. Cu c ât altitudinea cre ște (după 1200 m) se întâlnesc arii de conifere: pini, brazi,
molizi și larice. În pădurile de fagi exist ă specii de plante ierbacee: Ciubo țica Cucului, br ândușa,
feriga, fragii, ghiocei, leurda, murele, afinele, izma, Coada Calului, pipirigul, robuzul, Iarba
Ciutei, măcrișul, trifoiul.4

4 Monografia Orașului Statiune Turistica de interes național Busteni – 2007 Specii ocrotite prin lege:
Taxus baccata(Tisa); Gentiana lutea(Ghintura galbena); Larix decidua (Larice);
Rhododendron kotshyl -Simk (Smirdarul); Daphne blagayana fray (Iedera alba);
Salyx myrtelloydes (Salcia de turba); Leontopodium alpinum (Floare de colt);
Angelica archangelica (Angelica); Trollius europaeus (Bulbucii de munte) ;
Nigritela rubra si Nigritela nigra (Sangele voinicului).

3.1.1. 4. Fauna
Numărul de animale mai mari a scazut sim țitor în pădurile din preajma oraș ului.
Sporadic, mai pot fi întâlniți urși, lupi, cerbi, c ăprioare , mistreti, vulpi, r âși și capre negre.
Mai exist ă iepur i și veverite, dar de asemenea, în num ăr redus.
În schimb exist ă multe păsări: pițigoi, coco și de munte, pupeze, cuci. Solul umbros al
pădurilor de aici favorizează existen ța unor reptile ca: vipera comun ă, salamandra, ș oparla de
munte. Se mai întalnesc de asemenea: broasca brună și mai multe specii de melci.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

15
3.1.1.5. Hidrografie5
Direc ția general ă de curgere a curentului acvifer este oblic pe sensul de cur gere al r âului
Prahova. Alimentarea acestuia se face tot din precipitaț ii, care se infiltrează prin sistemul de

Principalul curs de apă ce influen țează perimetrul ora șului Bu șteni este r âul Prahova, ce str ăbate
teritoriul de la nord că tre sud. Valea Prahovei are aspecul unei depresiuni morfologice, cu
flancurile asimetrice : malul drept î ngust și abrupt, malul stâng mai larg și cu pante mai line.
În lungul albiei se diferen țiază zona de luncă (albia majora) relativ îngust ă, cu dezvoltare
discontinu ă, când pe o parte, câ nd pe alta, în func ție de meandrele r âului. Sunt pu ține zonele cu
risc de inundabilitate ș i numai la debite extraordinare. Î n general aceste zone au fost reduse prin
lucrările de regularizare deja executate ( în mare parte î n zona industrial ă și zonele adiacente că ii
ferate).
Râul are debit permanent, î nsă care variază foarte mult în func ție de p recipita ții.
Principalii afluen ți sunt Valea Urlă toarea, Valea Jepilor, Valea Cerbului, Valea Alba,
Valea Balea – afluen ți dreapta ș i Valea M ăturarului, Valea Tufa, Valea Sipa, Valea Zamora,
Valea Fetei – afluen ți stânga. Afluenț ii au orientare general ă de la est la vest, au v ăi adânci și
înguste, cu tendinț e de eroziune pe cursul superior si eroziune si acumulare catre confluenta cu
Prahova.
La debite toren țiale aceste v ăi transport ă material solid derocat din amonte, pe care îl
depun la baz ă, form ând conuri de dejecț ie înainte de confluen ța. Cel mai important con de
dejec ție este cel de pe Valea Jepilor, urmat de Valea Balea, Urlatoarea, Valea Alba si Valea
Cerbului.
Cercet ările efectuate î n timp au pus în eviden ță în subteranul zonei prezen ța unui ac vifer
freatic și a unui complex acvifer de ad âncime.
Freaticul este cantonat în pietri șurile din terasa și poate fi întâlnit discontinuu la 1,00 –
1,50 m adâ ncime în lunc ă și 5,00 – 10,00 m adâ ncime pe terasa joas ă. Debitul ș i nivelul
freaticului sunt con diționate de cantitatea de precipitaț ii.
Complexul acvifer de ad âncime este cantonat ș i circula prin sistemul de fracturi
transversale, fisuri ș i diaclaze în stratele de Sinaia.

5 Cf. Studiului de fundamentare Hidro -Geotehnic elaborate de S.C. HIDROGEO TEHNIC PROIECT S.R.L.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

16
fracturi, fisuri ș i diaclaze. Acviferul apare la zi sub forma unor izvoare cu ape dulci sau ape
minerale.
În mare parte, izvoarele dulci apar în deluviile depuse pe roca de baza, au debite mici,
influen țate direct de precipitaț ii. Debite mai consistente izvor ăsc pe valea Zamora – 8,00 – 9,00
l/sec și Valea Sipa – 6,00 – 7,00 l/sec.
Izvoarele minerale sunt reduse ca importan ță și au î n compoziț ie hidrogen sulfurat, brom
și sodiu. Izvorul Fetei apare în malul drept al v ăii Fetei, la nivelul albiei minore și este captat
rudimentar (0,01 – 0,02 l/sec.). Apa are o mineralizatie de 365 – 500 mg/l ș i caracter sulfuros –
bicarbonatic- sodic -calcic.
O alt ă zonă, cu ape s ărate, exist ă în partea de nord a oraș ului. Aceste ape au fost captate
în trecut, apoi au fost reamenajate 3 pu țuri (dintr -o serie de alte pu țuri, care însă s-au dovedit a
capta, în mare parte ape dulci ș i doar 6 dintre ele apa s ărata). Debitele extrase sunt mici (340 –
800 l/24 ore). Aceste ape sunt clorosodice ș i au mineralizaț ie cuprins ă între 3 – 25 mg/l.
Apele minerale din cuprinsul ora șului Buș teni au indicaț ii terapeutice.

3.1.1.5. Peisaj

Peisajul est e o noțiune complexă, dinamică, în puternice consonanțe pluridisciplinare.
Astfel, după criteriul impus de aspectele reliefului pe teritoriul or. Bușteni exista un
peisaj de munte, vegetația impune un peisaj de pădure de munte, de pajiști alpine și subalpine
etc., apa: generează cascade și peisaj cu ape curgătoare montane etc. Aceste tipuri constitue
peisaje de ordin superior, la care se pot integra, pe diverse trepte ierarhice, peisaje de diverse
ordine, prin categoria de elemente reprezentative pentru o anumită unitate spațială definită. Și
prin urmare, de pildă, în cadrul peisajului de munte se identific ă peisaje carstice, peisaje de
creastă, de versant, peisaje de văi montane etc ., la peisajul de pădure – peisaj de pădure de fag,
de conifere, de steja ri, etc . sau păduri de munte, din zona colinară, din zona de câmpie, de luncă,
etc., pentru peisajul lacustru – peisaj de limanuri fluviatile, de lagune, de lacuri glaciare,
cascade etc. , sau la peisajul agricol – peisaj pomicol, viticol, al câmpurilor cul tivate, etc.
Tipologia cadrului natural este definită de intercalarea principalelor elemente
componente biotice și abiotice – relief, vegetație, geologie, hidrografie. În acest context

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

17
structura și tipologia peisajului poate fi analizată raportândune la elementele componente de
bază ce formează peisajul natural.
Raportândune la componenta primară a cadrului natural – relieful – distingem pe teritoriului
orașului Bușteni un peisaj cu relief montan. Formele de relief de pe teritoriul orașului Bușteni și
nu numai s -au format datorită fenomenului de eroziune6 cauzat de acțiunea precipitațiilor,
vântului, apei.
MARTORI de EROZIUNE
– VÂRFURI și CRESTE ASCUȚITE –individua lizate în lungul unor strate groase de gresii
cu poziție aproape verticală încadrate de strate de roci cu rezistență redusă. (tip coloane și sfinxi) –apar pe versanți la capetele stratelor dure
dar nu prea groase.
– PEREȚI și JGHEABURI –dezvoltate pe versanți cu frecvente alternanțe de strate
verticale de gresii bine cimentate și strate de argi le, șisturi argiloase;
pereții apar pe gresii, iar jgheaburile în lungul stratelor moi.
– VERSANȚI ABRUPȚI –individualizați la nivelul unor strate de
gresii bine cimentate cu poziție verticală sau puternic înclinate

FORMELE de RELIEF SPECIFIC (turnurile, b abele și sfinxi) – au
înfățișare aparte cu multe proeminențe la nivelul stratelor alcătuite din blocuri, bolovani, pietrișuri rezistente și excavații verticale sau orizontale.
– Configurația acestora este condiționată de acțiunea combinată a coroziunii cu a lte procese
cum ar fi șiroirea, dezagregarea, alterarea, dizolvarea, gravitația. La aceste procese se adaugă șlefuirea muchiilor, rotunjirea colțurilor și proeminențelor, rezultînd forme de relief rezidual „deosebite”, cum ar fi: Sfinxul din Bucegi, Babele din Bucegi, Colții
Morarului din Bucegi
Formele de relief glaciar se întâlnesc în majoritatea masivelor montane ce depășesc 2.000 m
din Carpații românești, având caracteristici diferite.
FORME DE RELIF GLACIAR ce se regăsesc pe teritoriul administrativ B ușteni:

6 Eroziunea constă în acțiunea de desprindere și de îndepărtare a particulelo r materiale. Mai precis, prin procesul
de dezagregare stâncile sunt dezmembrate în blocuri de piatră sau chiar material mărunt; cu timpul, acest material
fragmentar este îndepărtat sub acțiunea forței mecanice a acelorași agenți naturali de eroziune (apa ș i aerul),
urmând a fi transportat în zonele de sedimentare.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

18
• CIRC GLACIAR (căldare) –excavație în care se acumuleză zăpada ce se transformă în
gheță care acționează asupra acesteia, lărgind -o și adâncind -o.Se întâlnesc circuri
glaciare extinse, ce cuprind suprafețe mari din bazinele de recepție ale unor vă i și circuri
mici cu caracter suspendat în care volumul de gheață este redus.
• CUSTURI –creste zimțate cu versanți abrupți care separă circurile și uneori văile
glaciare, fiind rezultate în urma procesului de îngheț -dezgheț, avalanșe și prăbușiri
înregistra te pe versanții situați deasupra ghețarilor.
• MORENE -blocuri, pietrișuri puțin rotunjite și destul de heterogene ca alcătuire, rezultate
ca urmare, în special, a erodării suprafeței pe care se deplasează ghețarul. Alte procese ce
contribuie la formarea mor enelor: șuvoaiele de apă din sezonul cald ce transportă bucăți
de rocă, degradarea versanților de deasupra ghețarilor prin dezagregări și avalanșe.
Peisajul caracterizat de vegetație prezintă următoarele particularități și este structurat în felul
următor :
– Vegetația alpină și subalpină, care ocupă culmile muntoase mai înalte de 1500 -1700 m,
este reprezentată prin pajiști alpine , formate din graminee, ciuperacee și plante cu flori
viu colorate, rogozul alpin, părușca etc. În cadrul lor se întâlnesc și tufi șuri pitice de
smirdar, sălcii pitice și alți arbuști, tufărișuri subalpine și jneapăn, ienupăr pitic, afini.
– Pajiștile alpine alternează pajiși subalpine , formate pe terenuri despădurite, în care
predomină iarba stâncilor, părușca și țăpoșica.
– Vegetația montană, care acoperă regiunile muntoase sub altitudinea de 1700 -1500 m, este
reprezentată prin:
• păduri de molid, în care predomină molidișurile pure, iar în locurile mai
joase, doar local, întâlnindu- se brad și pin.
• păduri amestecate de fag cu rășinoase , în care specii caracteristice sunt
fagul , bradul și molidul .
• păduri de fag , caracterizate prin predominarea fagului (în amestec slab cu
bradul),a molidului (în pareta superioară), teiului, paltinului, frasinului,
ulmului etc.
După compoziția specifică a padurilor și succesiunea altitudinală a speciilor în cazul acestor
subzone s -au deosebit urmatoarele etaje de vegetatie:

– montan inferior ;
– montan mijlociu ;
– montan superior ;
Deasupra pădurilor se întinde o fâșie de tranziție către golul alpin, care pe versantul prahovean
are pe alocuri, o mare întindere (Furnica, Jepi, Caraiman, Coștila, Morarul, Bucșoiul). Pâlcurile

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

19
și rariștile din aceasta zona sunt formate din molid sau din larice, printre care se instalează
adeseori tufărisuri de jneapăn și anin de munte. Între Claia Mare și V. Jepilor, rariștea de larice
cuprinde și numeroase exemplare de zambru sau de pin (Pinus cemb ra), arbore rar în Bucegi și
care reprezinta la noi un relict glaciar.

3.1.2. Factori naturali terapeutici

Climatul reprezinta un stimulent puternic ce se caracterizeaza prin valorile relativ joase
ale presiunii atmosferice. Aerul e curat, fără praf, deosebit de bogat în radiații ultraviolete. În
viitor alt factor natural de cură ar putea fi și apele minerale din stațiun e, daca vor fi recaptate. În
aceste conditii, stațiun ea si-ar putea extinde considerabil valențele curative și pentru tratarea unor
afecțiuni ale aparartului digestiv.
Insitutul de balneo -fizioterapie din București a studiat apele minerale din Bușteni prin
intermediul unor puțuri și sonde. În general sursele de ape minerale din Bușteni se caracterizează
printr -o mineralizare redusă și un debit redus, cuprins între 340 – 800 1/24 ore în regim stabilizat.
În zona Bușteni izvoarele minerale bune pentru tratament sunt puține și de importanță
redusă.
Apele minerale sunt clorurate, sulfatate, sodice si hipotone, ce po t fi utilizate in
urmatoarele cazuri:7
Regimul de cur ă in sta țiunea Buș teni este recomandat pentru:
– nevroza astenică , sindroame neuroasteniforme pe fond somatic
– boli endocrinometabolice ( hipertiroidia, diabetul zaharat, dislipedemiile )
– în afecțiuni gastrointestinale ( gastrite hiperacide, dispepsii hiperstenice si chiar boala
ulceroase, in colite cronice si dispepsii intestinale de putrefactie si fermentatie, stari de
alergie alimen țara ).
– in dischinezii biliare, mai ales in atoniile veziculare, in colecistitele cronice.
– in afectiuni hepato -biliare ( insufucienta hepatica )
– in boli de nutritie: glicozuri alimentare, d iabetul simplu si in obezitate

7 Mic indreptar turistic – Radu Ghica Moise , Editura Sport –turism 1983

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

20
– afecț iuni reumatismale cronice
– tulbur ări circulatorii periferice ( inclusiv insuficienta ve noasa cronica )
– hipertensiune arterial ă de gradul I
– afecț iuni cronice ale că ilor respiratorii: bron șite cronice, faringolaringite croni ce,
scleroemfizem pulmonar etc.

Relieful, vegetația și clima subalpină crează în orașul Bușteni condiții favorab ile
tratamentului anemiilor, surmenajului fizic și intelectual, hipertiroidismului și convalescenței cu
stare generală bună, afecțiunilor cronice ale căilor respiratorii.
Aerul curat și calitățile deosebite ale razelor solare la altitudinea orașului Bușten i, fac ca
el să fie mult solicitat în tratamente terapeutice și curative pentru copii.
Datorită calităților menționate mai sus s -au dezvoltat în Bușteni unități de tratament
sanatorial profilat pe T.B.C. extrapulmonar la copii și pulmonar stabilizat la adu lți.
În zona orașului Bușteni există un complex acvifer de adâncime. Acest complex acvifer
este constituit din izvoare cu ape obișnuite sau minerale cu debit în general redus, fiind influențat
de factorii atmosferici.
Datorită aspectelor relatate mai sus, nu s-a trecut la utilizarea apelor minerale existente pe
teritoriul Bușteni în cadrul unor unități senatoriale profilate pe tratamente curative cu ape
minerale.

3.1.3. Patrimoniu natural

REZERVAȚIILE NATURALE DIN MUNȚII BUCEGI

– rezervația principa lă (400 ha) constituie o fâșie continuă de -a lungul versanților
exteriori ai masivului, de la Sinaia până în Șaua Strunga. Rezervația cuprinde și o zonă științifică
de protecție absolută în Jepii Mici și Caraiman incluzând Valea Jepilor.
– rezervația Peștera Ialomiței cuprinzând Muntele Cocora, Peștera Ialomiței și Valea
Horoabei, Muntele Bătrâna.
– rezervația Zănoaga cuprinde muntele și cheile cu același nume.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

21
– rezervația botanică Vârful Omul (2505m) cuprinde grupări vegetale caracteristice
tundrei alpine.
– rezervația botanică Babele (2200 m).
– rezervația botanică Poiana Crucii (1590 m).
– rezervația turbăria Lăptici (1470 m) cuprinde cea mai interesantă mlaștină
oligotrofă din Bucegi.
În conformitate cu avizul nr. 488/18.05.1998 elaborat de “Muzeul Județean de Stiințele
Naturii Prahova” pe teritoriul unitatii administrative teritoriale se găsesc următoarele obiective
cu regim de protecție strictă.

NR. IMPORTANTA ALTITUDINE DENUMIRE MONUMENT AFLAT IN
inventar INVENTARUL PARCULUI NATURAL BUGEGI
1 Geomorfologica 1775 Claia Mare (Abruptul Prahovean)
3 Geomorfologica 2150 Peretele Vaii Albe
4 Geomorfologica 1900 Portita Caraimanului
5 Geologica 1275 Ogasul Spumos Geomorfologica
7 Geologica 1500 Valea Tapului
10 Morfohidrologica 1125 Cascada Urlatoarea
Zoologica
16 Geomorfologica 2504 Petrele de la Omu
17 Geomorfologica 2250 Coltii Morarului
22 Geologica 2350 Cerdacul din Valea Cerbului
Geomorfologica
44 Geomorfologica 2225 Sfinxul
45 Geomorfologica 2200 Babele

3.2. Resurse turistice antropice

3.2.1. Patrimoniu cultural

3.2.1.1. Monumente istorice

„Resursele antropice sunt elemente de cultură specifice, create de om, de- a lungul
timpului, ele existând pe teritoriul oricărei țări și putâ nd fi valorificate turistic.“8

8 Firoiu D. – „Economia turismului și amenajarea turistică a teritoriului“, Editura Sylvi, București, 2003,

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

22
Monumentele și ansamblurile de arhitectură de factură civilă, simbolurile evoluției
așezărilor prahovene ce reprezintă stilurile tradiționale, exprimă originalitatea sistemului de
construcții arhitectonice și totodată măsura gradului de dezvoltare culturală și socio -economică a
Văii Prahova.
– Vila Borneanu realizata in 1935
– cu o arhitectura specifica sfarsitului de secol 18
situata la poalele muntelui Baiu , la vremea respectiva avand o ampla panorama asupra masivului
Bucegi. I n prezent a fost transformata in gradinita de copii nr 4, asezamant ce contribuie la
pregatirea copiilor cetatenilor localitatii. Vila a fost donata statului in 1963 de Gheorghe Borneanu prin decretul 479 ;
Casa de Cultura construita in 1886
Scoala din Bușteni a fost infiintata din 1865, dupa aparitia legii invatamantului rural
obligatoriu din 1864. La inceput scoala a functionat cu doua clase si aici veneau si copii locuitorilor din Poiana Tapului si chiar cei din Sinaia.
Inainte de a se infiinta localul din fata garii ( 1886 ) scoala a functionat intr -o casuta,
proprietatea lui Ghita Constantinescu. Era o casuta țaraneasca , mai mult o coliba, cu ferestre mici, situata pe Valea Alba. Scoala a functionat in aceasta casuta pana in 1870, cand s -a mutat in
localul proprietate a comunei in care functiona si primaria.
Noul local al scolii din fata garii este construit in 1886 ( in el a functionat in ultimii ani
biblioteca orașeneasca).
Pana in 1881 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 1891 cu un singur invatator.
In prezent Casa de cultura functioneaza ca un amplu complex cultural in care isi desfasoara
activitatea si Biblioteca Oraș eneasca.
Trebuie mentionat faptul ca acest prestigios ansamblu cultural este cuprins intr -un proiect
de modernizare ce va incepe in anul 2007. are o istorie deosebita. La sfarsitul secolului
18 a functionat ca scoala. Despre inceputurile scolii din Bușteni avem un numar de date scrise
de fostul director al scolii, A.M. Mihailescu, pe care le- a publicat in Monografia Scolii din
Bușteni in 1906.
–
Casa de odihna a preotilor , situata in strada Libertatii 234, reprezinta un
monument d e arhitectura clasica a sfarsitului de secol 18. In prezent functioneaza ca imobil de
reculegere si odihna in subordinea Patriarhiei Ortodoxe Romane , proprietar fiind dl Paslaru Aurel.
Ansamblul Fabricii de Hartie

p. 93. – Pe fondul general al dezvoltarii econ omice in Romania,
determinat de dobandirea independentei de stat, in 1882 se intemeiaza de catre Karl si Samuel Schiel originari din Rasnov, Fabrica de Hartie din Bușteni .
Fabrica S. C. Schiel producea hartie si saci de hartie lucrand cu 1143 muncitori.In 1893 Fabrica de Hartie dispunea de o moara de macinat lemnul si o fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumita si " Ferastraul de la R etivoiu ", ce a fost mistuit de incendiu in 1894.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

23
Dupa 1893 intreprinderea a fost marita, modernizata si completata prin infiintarea unei fabrici de
cherestea la Azuga.
In 1904 moara de macinat a fost transformata in fabrica de celuloza.
In prezent fabri ca este in conservare insa pastreaza arhitectura neoclasica industriala
germana.
Proprietari – SC Omnimpex Hartia Sa si S.C. Comercia Romania SRL.
–
Muzeul Memorial Cezar Petrescu –
Se afla nu departe de fostul tunel al caii ferate, la vest de sosea (B -dul. Libertatii), pe
strada Tudor Vladimirescu nr. 1, colt cu Strada Cezar Petrescu.In ea functioneaza un muzeu care prezinta viata si opera scriitorului.
Cezar Petrescu s -a nascut la 1 decembrie 1892 in satul Hodora (com. Cotnari). Debutu l
sau publicistic il face in revista "Flacara" a lui N.D.Cocea, in anul 1912, si timp de 40 de ani
activeaza in gazetarie.A colaborat la ziarele "Adevarul" si "Dimineata", a infiintat revistele
"Hiena"(1919) si "Gandirea"(1921), a fost director la ziarul " Bucovina" din Cernauti
(1919).Cezar Petrescu s -a remarcat ca ziarist, nuvelist si romancier.A fost membru al Academiei
Romane incepand din 1955 si a primit mai multe distinctii:Premiul de stat, Ordinul muncii cl.I si altele. Primul sau volum, "Scrisorile u nui razes" (1922) a fost premiat de Academia Romana si
de Societatea Scriitorilor cu "Marele premiu pentru proza" (1923). Opera sa cuprinde 57 volume, majoritatea romane. Prozator realist, Cezar Petrescu si -a propus sa prezinte prin romanele sale o
cronica a secolului al XX -lea, in maniera balzaciana. In aceasta cronica se disting sase cicluri,
fiecare cuprinzand romane inrudite prin tematica lor.Ciclul I, "Rodul pamantului", este dedicat vietii țaranilor si cuprinde trei volume de nuvele si 1907, trei roma ne ale rascoalei țara nesti, in
care se regasesc multe date autobiografice. Din ciclul al II -lea intitulat "Razboi si pace" fac parte
romanul "Intunecare" – lucrare premiata in 1931 cu Marele premiu național pentru literatura
"Heliade Radulescu"- Adapostul S obolia, Tapirul, Comoara regelui Dromichet, Aurul Negru si
Vadim, ultimul sau roman care urma sa se inchie cu un capitol intitulat "Inseninare".
O mare parte din scrierile lui Cezar Petrescu se adreseaza copiilor (Fram, ursul polar,
Naluca,Pif, Paf si altele). Sectie a Muzeului Judetean de Istorie, la 17
decembrie 1967 . Interiorul pastreaza nestirbit vechiul stil : mobilier rustic, scoarte vechi,
ceramica romaneasca, statui si tablouri, peste 10000 de volume si reviste, toate donate de urmasii
lui Cezar Petrescu, dezvaluie la acest mare scriitor si publicist, doua trasaturi majore, pretuirea
artei populare si marea pasiune pentru carte. O mare parte din scrierile sale se adreseaza copiilor, fiind traduse in 22 de limbi, scriitorul insusi traducand literatura di franceza si rusa.
Simț ind nevoia unui loc de creaț ie retras, Cezar Petrescu a cump ărat de la avocatul
Nobilescu casa din Bu șteni, pe care a locuit -o in fiecare vara p ână in 1960. Dupa moartea sa,
survenit ă la 9 martie 1961 în urma unui atac de cord, casa a ramas familiei, care a cedat -o
statului si a devenit muzeu. Casa este construit ă în stil Br âncovenesc si cuprinde trei niveluri, din
care se viziteaza numai parterul si etajul. In arhitectura ei, la parter se remarca prispele cu balustrade si coloane de lemn sculptat. Intrare a in muzeu se face prin faț adă de est. P ătrundem

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

24
într-un vestibul, unde în partea stang ă se afla statuia lui Horia, semnat ă de O. Han. L ângă ea
dintr -un text apar ținând lui Demostene Botez referitor la casa memorial ă reținem partea de
incheiere:"Intra ți! Veți găsi prezen ța unui om care v -a iubit…care a iubit pe toti oamenii".
In hol mobilierul este format din fotolii, canapele, m ăsuțe, iar pe pereț i sunt tablouri in
acuarela. Ne atrag atentia statuile lui Closca si Crisan realizate tot de O. Han, daruit e scriitorului.
De o parte si de alta a holului se gasesc, simetric, cate doua camere, care in timpul vietii
scriitorului aveau destinatii diferite: dormitorul mamei si cel al sotiei, in dreapta, sufrageria si biroul de primire, in stanga.
In inc ăperile din dreapta su nt expuse fotografii de familie, caietul de elev, file din
jurnalul personal, volume cu dedicaț iile primite, lucr ări, tip ărite si manuscrise privind cele ș ase
cicluri amintite.
Camerele din st ânga-sufrageria si biroul de primire- sunt mobilat e corespunză tor: masa si
scaune, bibliotece- studiou, rafturi cu ceramica, vaze servicii de masa ș i de cafea, tablouri, etc.
Inc ăperile de la etaj sunt amenajate ca în ultimul an al vie ții lui Cezar Petrescu. In
camera de lucru sunt biroul cu dou ă corpuri, pe care se afl ă o map ă cu un manuscris, tocuri,
creioane,etc., un dulap, o etajer ă, o masu ță cu serviciu de cafea, servieta, batista si palaria
scriitorului. In camera alaturata – cabinetul de presa.
Biblioteca se afla in prelungirea holului, de car e este despartita printr -o usa de fier forjat.
Cele doua randuri de dulapuri cu carti ocupa doi pereti mari. Din aceasta camere se intra intr -o
veranda ingusta si lunga, cu vedere spre valea Prahovei, in care se afla un birou mic din lemn de brad, o masuta , fotolii de pai, tablouri, etc. Tot la etaj era si dormitorul scriitorului.

–
Statuia « Ultima grenada a caporalului Constantin Musat »
– monument
ridicat in 1928 in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial . Monumentul situa t intre
Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului Fabricii de Hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului Caporal Vasile Musat, cazut in primul razboi
mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si repr ezinta pe caporal aruncand grenada in
tabara dusmana cu mana dreapta ce- i mai r ămăsese teaf ără.Caporalul Mu șat s-a născut in anul
1890 in comuna Domnesti – Arges. A facut parte din batalionul unu al regimentului doi graniceri,
care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai intre Predeal si Valea Prahovei. A
luptat in j urul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori,
dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang, cont inuand sa participe la batalii si sa
arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz, La inaugurarea monumentului in data de 9 septembrie 1928, a luat parte insasi M.S. Regina Maria, insotita de
intreaga sa suita regala
–
Crucea Memoriala a eroilor romani din primul razboi mondial – Cel mai
mare si valoros monument al oraș ului Bușteni , unic in țara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti
pe campurile de lupta pentru intregirea neamului. A fost construita in tre anii 1926- 1927 prin

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

25
grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe saua muntelui Caraiman, la cota 2291
m.Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul
acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care
alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. In anul 2005 Monumentul a fost racordat la energia electrica a oraș ului prin eforturile si grija domnului Primar Ec. Emanoil Savin si a Dlui
Viceprimar Nae Savel, iar in noptile cand cerul este senin, privitorului i se ofera o imagine feerica prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.

–
Monumentul Dr. Kremnitz
– – ridicat in 1889 de catre Ion Kalinderu in onoarea
medicului familiei regale.
Ansamblul castelului Cantacuzino : In anul 1911 a fost cladit Castelul
Cantacuzino si o ser ie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui
proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino zis " Nababul". Castelul, din punct de vedere
arhitectural, figureaza in topul primelor castele din Romania.In present este retroceda t
mostenitorilor sin u se viziteaza insa arhitectura poate fi admirata din exterior, fiind vizibil in
special in perioada de toamna.
– Obiective religioase :

Biserica Domneasca din Bușteni
Construita dupa arhitectura tipica a bisericilor ortodoxe, in forma de cruce, ea seamana
in buna parte cu bolnita de la Manastire Hurezu din Valea. Construita din piatra adusa din masivul Caraiman de catre mesterii italieni avandu -l ca anteprenor pe Piero Dreossi, ca arhitect
pe I.M.Socolescu, biserica s -a dovedit a fi in decursul timpului rezistenta. Sfintita in ziua de 8
septembrie 1889 la Praznicul Maicii Domnului, care este si Hramul bi sericii de catre I.P.S.S.
Mitropolitul Primat si P.S.S. Episcopul Noului Severin, precum si de multi alti arhimandriti, protopopi, preoti si diaconi, avand in strana corul Mitropoliei, biserica s -a aflat inconjurata de
Inaltul Cler, ministrii, Casa Civila si Mili țara, autoritatile judetene si comunale, cat si elevii
scolilor din Bușteni , Sinaia, Azuga si Predeal. Trebuie stiut ca pictura din Sfantul Altar este
opera pictorului danez Exner.
Nu putem trece cu vedere fara sa amintim si de tablourile, in marime natur ala, de o
valoare artistica cu totul deosebita ale pictorului Pesky reprezentand figurile ctitorilor bisericii: in dreapta Regele Carol I, iar in stanga Regina Elisabeta, in costum național avand pe cap diadema
regala. Printre primii donatori de frunte car e au ajutat biserica se pot numara si fratii Schiell cat
si Toma Denischiotu, Constantin Zolia din București , Gheorghe Puscariu din Bușteni . este ctitorita de Regele Carol I si Regina
Elisabeta, fermecati fiind de privelistea deosebita a Bucegilor.
Mobilierul din interior prezinta un aspect cu totul deosebit. De remarcat sunt cele doua
cadre de lemn din stejar in care sunt inramate portretele ctitorilor, cele doua jilturi regale cu

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

26
stema tarii, cele doua tronuri princiare, jiltul sau tronul arhieresc, stranele din naos, stranele
pentru cantareti, precum si intreaga ornamentatie executata din stejar masiv, de o mare maiestrie.

– Manastirea Caraiman
– Complex arhitectural religios modern, loc de pelerinaj
pentru credinciosii ortodocsi, asezat la poalele muntelui Caraiman, in cartierul Palanca, purtand
hramul Maicii Domnului.
– Monum ente tehnice
Aici sunt incluse podurile metalice, instalații vechi, mijloace de transport, amenajări
hidrotehnice. Printre aceste obiective, în orașul Bușteni, pot fi amintite:
Podul „Castelului Cantacuzino”
– , construit peste râul Prahova, cu gardul traforat
ce se întindea pe o distanță de 1,5 km, pe ambele părți ale străzii Zamora, până la podul ce
traversează râul Prahova în dreptul barierei CFR din Poiana Țapului; acesta a fost, însă, demolat în anii 1880 și reconstruit.
Podul „CFR”
Pe lângă aceste două poduri rutiere, în Bușteni mai există un pod metalic, respectiv, cel
de la Fabrica de Hârtie. din Poiana Ța pului, tot peste râul Prahova, este contemporan cu
Castelul Cantacuzino (1911); acesta reprezintă podul originar, fiind identic cu cel din localitatea
Bușteni.
– Funicularul

3.2.1.2. Muzee și colecții publice

Muzeele reprezintă instituții de cultură intens vizitate, care funcționează, în general, în
ansambluri de arhitectură valoroase și sunt importan te din punct de vedere științific, artistic și
cultural.
Muzeul memorial "Cezar Petrescu" s -a infiintat la 17 decembrie 1967, în casa unde
scriitorul s -a stabilit în 1937 pentru tot restul vietii, dupa ce pâna la 45 de ani publicase peste 20
volume si dep usese o vasta activitate în presa. a intrat în funcțiune în 1909,fiind considerat o realizare unică în
România și a treia din Europa pentru acele vremuri. Acesta avea o lungime de 16 km prin două
diferențe de nivel, de 1000 m și 450 m, și avea funcțiunea de a transporta buștenii de lemn din
Valea Ialomiței peste masivul Bucegi.
Vila este c onstruita în stil românesc orașenesc în primele decenii ale secolului al XX –
lea, si cuprinde o bogata colectie de piese de mobilier (biroul de lucru), obiecte personale,

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

27
scoarte romanesti, ceramica; sculpturi semnate Oscar Han, arta plastica (Iosif Iser, Nicolae
Tonitza), biblioteca scriitorului ( 10304 volume din care trei sferturi in limba franceza ), din care
627 de volume cu dedicatii de la alti scriitori. Expozitia documen țara prezinta documente
originale , acte de familie, de stare civila, de studii si profesionale, corespondenta si manuscrise,
fotografii si editii princeps ale operei scriitorului. Alaturi de acestea se intalnesc traduceri facute
de Cezar Petrescu (1892 – 1961), traduceri ale operei sale i n alte limbi, lucrari de grafica
executate de scriitor. Cabinetul de presa de la etajul II cuprinde colectii de ziare si reviste,
adunate de catre scriitor incepand din anii de liceu.

3.2.1.3 . Institu ții de spectacole și concerte

Casa de Cultura, construită în anul 1889, la inițiativa Familiei Regale, a găzduit în trecut
fosta Școala Germană. A fost refăcută integral în anul 1998. La ora actuală, reprezintă locul unor
diverse manifestări culturale, f iind și un centru UNESCO. Tot în incintă sa se află și biblioteca
orășenească. Este situată vis -avis de gara din Bușteni.
Ea dispune de o sala pentru spectacole artistice si are deasemenea o incapere dotata cu
mese pentru jocuri de sah , una pentru jocuri de club si o sala pentru auditii muzicale.9
Bușteni ul deține in acest moment

3.2.1.4. S ăli de conferinț ă

10
– 2 Sali de conferinț e cu 950 locuri in cadrul Centrului de Pregatire Profesionala
Bușteni și a Casei de cultura. :

– 28 sali de conferinț e dotate corespunzator la Hotel Alexandros, Silva, Margaritar,
Complex Paraul Rece, numeroase pensiuni si vile turistice, Sali cu capacitati cuprinse intre 30 si 100 locuri.
Capacitatea totala a salilor de conferinț e din Bușteni se ridica la 2350 locuri.

9 Mic indreptar turistic – Radu Ghica Moise , Editura Sport –turism 1983
10 Monografia Orașului Statiune Turistica de interes Național Busteni – 2007

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

28
3.2.1.5 . Spații comerciale și activități de prestări servicii : bancă , schimb valutar, agentie
de turism.

În stațiunea turistică Bușteni functionează :

Banci – BRD, – Bdul Libertatii nr 85
– BCR, – Bdul Libertatii nr 89
– Raiffeisen, – Bdul Libertatii nr 85
– VolksBank – Bdul Libertatii nr186
Schimb Valutar – Comsin – Libertatii 85
– BRD, BCR, Raiffeisen schimb valutar si transferuri Western Union
Agenții de Turism – Mervani – Bdul Libertatii 186
– Viltour S.A. – Libertatii 89
– Carpatour S.A. – Telecabinei 24

3.2.2. Competiții și festivaluri

În stațiunea Bușteni în perioada un ui an se desfășoară următoarele evenimente :
– Zilele iernii la Bușteni – luna ianuarie – locație pârtia Kalinderu
– Finala cupei mondiale de escalada pe gheață – luna februarie – locație pârtia Kalinderu
– Cupa Buștenarului – luna februarie –locatie partia Kalinderu
– Festivalul Primăverii – luna martie – locație Casa de cultură și Parc orășenesc Bușteni
– Festivalul Internațional de teatru – luna iunie – locație Casa de cultură
– Bilunar spectacole de teatru – locație Casa de Cultur ă
Lunar manifestări culturale, expoziții de artă și cart e, recenzii de carte la Casa de Cultură ,
Muzeul Cezar Petrescu, Casa Româno Franceză.
Anual « Spectacol de sărbători – Tradiții de Crăciun » 20- 28 decembrie – locație Casa de
Cultură .

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

29
3.3. Prezentarea bazei tehnico – material e

3.3.1. Accesibilitatea la infrastructura majora de transport

3.3.1.1. Rolul transporturilor în turism

Transportul reprezint ă una din sectoarele de bază ale activit ății turistice, asigur ând
deplasarea turi știlor de la locul de resedin ță la locul de desf ășurare al vacan ței sau pe diferite
trasee turistice. Așadar permite întâlnirea cererii cu oferta și transformarea poten țialului turistic
într-unul efectiv .
Durata deplas ării este un factor important în decizionarea opțiunii pentru o anumit ă
destina ție. Confortul vizeaz ă condi țiile oferite în interiorul mijloacelor de transport, dar și alte
elemente legate de organizarea deplas ării, cum ar fi asigurarea transpo rtului de la sta ția de
destina ție la locul de cazare și invers, transferul între diferite mijloace de transport, efectuarea
unor operații similare (transportul , bagajelor, servicii de ghid).
Un alt aspect important se refer ă la ponderea relativ ă ridicat ă a serviciilor de transport, î n
cadrul aranjamentelor turistice. Sub acest aspect, este necesar s ă se asigure coresponden ța între
conținutul serviciilor prestate la nivelul tarifelor, precum si o stabilitate a acestora sau in anumite
situatii, facilit ăti/reduceri in perioadele cu slab ă activitate turistică . Reducerea costurilor nu
trebuie s ă se fac ă prin diminuarea calit ății serviciilor, ci printr -o utilizare raț ional ă a capacit ății
de transport si prin coresponden ța avansat ă intre diferite mijloace de tran sport.

3.3.1.2. Forme de transport utilizate în turism

Se realizează cu ajutorul autocarelor , autobuzelor, autoturismelor. Autocarele și
microbuzele se folosesc în forme organi zate de turism, pentru transporturile î n grup, fiind
administrate de fi rmele organizatoare de turism. Autoturismele utilizate sunt de regul ă
proprietatea turi știlor, dar pot apar ține și unor înteprinderi specializate, care le ofer ă prin sistemul Transportul rutier
Se situează pe primul loc în derularea traficului turistic.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

30
închirierilor , cu sau fără șofer. Opțiunea majoritar ă a turi știlor pentru transportul rutier este
motivat ă de avantajele pe care le ofer ă, în mod deosebit, autoturismul : libertatea de mi șcare,
accesabilitatea în locuri î n care nu pot patrunde alte mijloace de tran sport, atractivitatea
voiajului, costurile c ălătoriei.
Dinamica transportului rutier este direct influen țată de gradul de dezvoltare a reț elelor de
drumuri, în privin ța densității acesteia și mai ales a calit ății. Se adaug ă echiparea cu service- uri,
indic atoare.

Transportul feroviar
Este una dintre vechile forme de transport turistic.

Principalele avantaje:
– regularitatea si siguran ța deplas ării
– costul mai redus, îndeosebi comparative cu transporturi le aeriene;
– viteza relativ mare de deplasare; comoditatea oferit ă in interior (vagon de dormit,
vagon restaurant).

3.3.1.3. Accesibil itatea la infrastructura majora de transport local și regional existent Transportul Turistic pe Cablu
Reprezint ă mijlocul de deplasare si de agrement, cu rol important in dezvoltarea
turismului montan – turismul de iarn ă, mai ales.

Oraș ul Bușteni este amplasat pe una din cele mai importante axe de circulație ce leagă
cele două zone istorice Muntenia și Transilvania, traversând arealul geografic Valea Prahovei.
Conf orm datelor din Planul de Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.), din Planul
de Amenajare a Teritoriului Județean Prahova – se pot desprinde, comparativ cu celelalte unități
administrativ -teritoriale ale județului, următoarele aspecte:
a) Sub a spectul căilor majore rutiere, județul Prahova va beneficia, în perspectivă, d e
autostrada București – Brașov;

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

31
b) În privința rețelei feroviare naționale, dispune de magistrala 2, dublă electrificată
având două gări pentru călători și mărfuri : Bușteni ș i Poiana Țapului;
c) La nivelul județului Prahova, orașul Bușteni prezintă legături rutiere, câteva dintre ele
fiind modernizate, astfel prin intermediul celei mai importante artere (DN 1 – E 60), care în
Poiana Țapului poartă denumirea de Bulevardul Independenței, iar în Bușteni Bulevardul
Libertății, se face legatura spre București sau , în sens invers, spre Brașov .
Circulația auto major ă este în prezent asigurat ă de 8 str ăzi principale (Str. Saelor, Splaiul
Zamorei, Str. Panduri, Str. Telecabinei, Str. V alea Alb ă, Str. N. Ureche, Str. Grivi ței, Str. Cezar
Petrescu) cu legătura la axa major ă de rela ții în teritoriu – traseul DN1(E60), cunoscut sub
denumirea de Bdul. Libertatii și Bdul. Independen ței.
Transportul rutier
Începand cu anul 2007 a u început și au și fost finalizate reabilitarea a înca 18 km de
retele de apa și canalizare centralizata , Autoritate contractanta – Primaria orasului Busteni prin
imprumut INFRAINVEST in valoare de 5.136.650 Euro. de persoane se face prin curse regulate efectuate cu 9 autobuze între
Sinaia, Buș teni și Azuga.
Accesul în stațiunea turistică Bușteni se realizeaza pe DN 1 – Drum Național modernizat .
Ultima modernizare/asfaltare a avut loc în anul 2005 fiind permanent în întreținerea
“R.A.Drumurilo r Naționale ”.
Accesul către structurile de primire turistice se realizează printr -o rețea de 48,34 km de
drumuri orașenesti modernizate prin: asfaltare, pietruire; Totodata au fost efectuate pe parcursul
anilor 2004 – 2007 lucrări de infrastructură strada lă , alimentare cu apă și canalizare centralizată
pentru 25 de strazi (Programul SAMTID – Autoritate contractanta Ministerul Integrării
Europene, autoritate de implementare – Ministerul Administratiei și Internelor, valoare
1.021.370 Euro – Imprumut B.E.I ., grant PHARE și Bugetul Statului ).
11

Transportul feroviar

11 Sursa : « Raport privind starea economico sociala a populatiei din localitatea Busteni » in baza legii 215
cu completarile si modificarile ulterioare. se desfasoar ă pe calea ferat ă Bucure ști-Brașov. Ora șul Buș teni este
deservit de cele dou ă gări Poiana Ț apului și Gara Buș teni.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

32
Transportul în comun pe raza stațiunii Busteni se realizeaza de c ătre dou ă unități
economice de transport private, S.C. Codreanu S.A și S.C. AVEDIANA. S.R.L. care asigură
transportul în localitate cît și legătura cu statiunilă turistice de pe Valea Prahovei.
În Bușteni există 28 de stații pentru transportul în comun, cîte o stație pe fiecare bandă
de sens DN1 la 30 m. de gara Busteni și cate o statie pe fiecare banda de sens DN1 la 50 m de
gara Bușteni Sud.
Aceste societăți de transport au și stații în urmatoarele localități învecinate, cât și cu
capitalele de județe respe ctiv : București , Ploiești, Câmpina , Comarnic, Sinaia, Azuga, Predeal,
Brașov .
Orarul de funcționare al operatorilor de transport este 06 – 23.30 zilnic cu mijloace de
transport pe rută din 15 în 15 minute.
Transportul pe cablu
• Bușteni – Babele cu lungimea traseului de 4.350 m, diferen ța de nivel
1.235 m, timp de parcurgere 13 minute. este reprezentat de linia de telecabin ă care urcă de la staț ia aflat ă în
spatele hotelului Silva la cabana Babele și are urm ătoarele trasee:
• Babele – Peștera cu lungimea traseului de 2.611 m, difer ența de nivel 560
m, timp de parcurgere 10 minute.
În Bușteni, exist ă cea mai modern ă instala ție de transport pe cablu din sud- estul Europei.
anume telegondola Kalinderu
3.3.1.1. Infrastructura edilitară .

Administrația local ă se implic ă în reabilitarea și extinderea serviciilor publice de ap ă,
canal izare și iluminat public , dar și a infrastructurii stradale, ca o condi ție esen țială pentru
alinierea la normele europene d.p.d.v. social și turistic.
Alimentarea cu apă12

12 SC Hidro Prahova SA. conform adresa 1756/28.03.07 – Ministerul Mediului si gospodaririi apelor – Agentia
Regionala pentru protectia mediului – organism intermediar POS Mediu – « dezvoltarea capacitatii autoritati lor de a ora șului se realize ază din 10 surse subterane și una de suprafa ță,
care asigură alimentarea cu apă în proporție de 90 % din consum, cu un volum anual de
1.752.000 mc/an.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

33
Pentru asigurarea in totalitate a populaț iei si a sectoarelor industriale cu apa potabil ă este
incheiat contract de furnizare a apei si cu operatorul localitatii Azuga care livreaza diferenta.
Calitatea apei potabile este monitorizat ă de Compania Națională Apele Române – S.G.A.
Prahova și de S.C Hidro Prahova SA ca operator al serviciului public de furnizare a apei,
neînregistrandu -se surse de poluare care s ă depășească normele de calitate in vigoare.
L u n g i m e a r e ț e l e l o r de d i s t ri b uț i e a a pe i po t a bi l e e s t e de 74, 5 k m , s i 21 k m a du c țiune
asigurând distribuția apei în întreg orașul.
Din punct de vedere al calit ății în zona Bu șteni,apele sunt de Categoria I . Stațiile de apă
Bușteni au o capacitate de 1.644 000 m3/an.
Poluarea nu se resimte asupra apei potabile neexist ând concentra ții peste limita din
STAS 1342/91.
Canalizarea or ășenească menajer ă și pluvială funcționeaz ă în sistem centralizat pe o
lungime de 40 km, urm ând ca prin accesarea Fondurilor Structurale sa se realizeze o Sta ție de
Epurare , care să le colecteze
În acest moment toate unit ățile economice ( turism, industrie ) sunt conectate la reț eaua
centra lizată orășeneasc ă de canalizare menajer ă.
3.3.1.2. Infrastructura de telecomunica ții Energia electrica
Energia electrica în statiunea Bușteni este asigurată de S.C. Electrica Muntenia R.A. în
propoportie de 100%.

Orașul Bușteni este conectat la rețeaua telefonică interurbană națională prin cabluri
telefonice interurbane (standard și fibră optică) Ploiești- Brașovce străbate localitatea în lungul ei
pe direcția nord -sud. Cablul respectiv este pozat pe majoritatea traseului în trotuar pe partea
stângă (sens Ploiești –Brașov) a DN1 în canalizație (la 0,6 -1,2) sau săpătură (la 0,6- 1m).
Localitatea mai este strabătută de -a lungul căii ferate ( alternativ pe una din părți) e3
cablul radio București -Brașov Bod .

mediu prin transfer de expertiza si instruire in vederea optimizarii resurselor financiare in Bulgaria, Croatia si
Romania

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

34
Din punct de vedere al telefonizării, localității, aceasta s -a modernizat prin instalarea unei
centrale telefonice, prin care este asigurat necesarul de posturi telefonice – actual și de
perspectivă. Este modernizată, de asemenea și rețeaua de telefonizare, fiind realizată
interconectarea cu cablu cu fibră optică între centralele telefonice cît ș i r e ț e l e de 0, 4 kV a l e
CONEL, deservind marea majoritate a solicitărilor de posturi telefonice

3.3.2. Infrastructura turistica

3.3.2.1. Unități de cazare

Gradual, locațiile cu specific tradițional câștigă teren, în detrimentul vechilor centre
turistice. În aceste condiții și preferințele excursioniștilor vis -a-vis de posibilele structuri de
cazare se schimbă. Cele mai cunoscute spații de cazare și alimentație – hotelurile și respectiv,
restaurantele își pierd treptat din importan ță în dauna unor noi forme de cazare și masă
pensiunile turistice , mult mai bine integrate în cadrul natural al respectivelor zone montane .

1. Unităti de cazare existente î n fiecare an, in staț iunea Bu șteni, începâ nd din 2000 pâ nă in 2007
pe categorii de cazare : hoteluri, pensiuni, moteluri, hosteluri, campinguri, vile turistice, etc.13

Numar de : 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Hoteluri 4 4 5 6 7 8 8 8
Pensiuni 4 11 15 28 56 70 75 76
Moteluri 1 1 2 2 2 2 2 2
Cabane 3 3 3 3 3 3 3 3
Campinguri 1 1 1
Vile turistice 12 14 17 20 21 26 26 26
Camere inchiriat 5 11 15 33 54 67 69 71
Total

2. Locuri din unit ățile de cazare existente in fiecare an in staț iunea Bu șteni, incepâ nd din 2000
până in 2007 ( pe categorii de cazare: hoteluri, pensiuni, moteluri, hosteluri, campinguri, vile,
etc )14

13 Sursa: Primăria or. Bușteni
14 Sursa: Primăria or. Bușteni

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

35
Numar
locuri in: 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Hoteluri 448 448 468 488 526 596 596 596
Pensiuni 54 140 217 401 782 987 1033 1065
Moteluri 98 98 108 108 108 108 108 108
Cabane 168 168 168 168 168 168 168 168
Campinguri 0 20 20 20 0 0 0 0
Vile
turistice 221 272 307 362 372 459 459 459
Camere inchiriat 14 30 42 105 185 243 243 255
Total

3. Gradul mediu de ocupare al structurilor de cazare din staț iunea Bu șteni in perioada 2000 –
2007
15

Bușteni 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Grad mediu de
ocupare 41% 40% 39% 38% 36% 37% 38% 39%

3.3.2.3. Unităti de agreement , pârtii de schi, amenajări pentru schi, escaladă,
trasee turistice

Unități de agrement 16
Nr

Tip Locatii
1 Parapanta Muntii Bucegi
2 Paint ball Bdul Independentei nr 1
3 Escalada pe uscat si gheta Matei Basarab fn – Pârtia Kalinderu
4 Patinaj pe role Spațiu l Pietonal Bușteni
5 Ping – pong Salile de sport , Centrul de perfectionare
si pregatire, H. Alexandros, H. Caraiman,

15 Sursa: Primăria or. Bușteni
16 Monografia Orașului Busteni – 2007 – Primaria Orașului Busteni

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

36
H Margaritar , P.T. Eidolon
6 Sanius pe role Pârtia Kalinderu – in constructie Fun
Park
7 Biliard H. Alexandros, H Silva, H. Caraiman, H
Margaritar , P.T. Eidolon, etc
8 Karaoke Disco -bar – Alexandros, Silva, Al pin etc
9 Plimbari cu ATV – ul B-dul Libertatii 210 – Trasee in afara
intravilanului localitatii + Valea
Cerbului.

Pârtii de schi 17
Denumire p ârtie:
Domeniul Schiabil Kalinderu
KALINDERU
Unitatea montan ă: MUNTII BUCEGI
Județul: PRAHOVA
Grad de dificultate: MEDIU
Altitudine plecare (m) 1000
Altitudine sosire (m) 1300
Lungime (m) 1500
Inclinare medie (%) 37%
Inclinare maxima (%) 49%
Diferenta de nivel (m) 300
Latime medie (m) 50
Latime minima/ Latime maxima (m) 25/100
Suprafața aproximativa (ha) 6,5 ha
Numar baliza/distanta (buc/m) 15 balize/1500m respectiv 1/150m

17 Idem

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

37
– Pârtia este deservita de cea mai moderna instalatie de transport pe cablu din țara, cu o
capacitate de 1200 locuri/ora urcare, 400 locuri/ora coborare, timp de urcare 4 minute, –
Telescaun debraiabil Leitner – 4 locuri, Lungime 1300 m.

Lista traseelor turistice marcate18
Traseu

Marcaj Timp
Bușteni -V.Jepilor -Caraiman crucea albastra 3 – 3.1/2 ore
Bușteni -C.Jepi -Caraiman triunghiu albastru 3.1/2 – 4 ore
Sinaia -Varful cu Dor banda rosie 2 – 3 ore
Varful cu Dor -Pestera banda rosie 2.1/2 – 3 ore
Pestera -Varful cu Dor banda rosie 2.1/2 – 3.1/2
Varful cu Dor -Sinaia banda rosie 1.1/2 – 2 ore
Varful cu Dor -Piatra Arsa banda galbena 1.1/2 – 1.3/4
Varful cu Dor -Bolboci cruce galbena 2 -2.1/4 ore
Sinaia -Piatra Arsa albastra si galbena 3 – 3.1/2 ore
Piatra Arsa -Pestera banda albastra 1.1/2 – 1.3/4 o
Pestera -Piatra Arsa banda alba stra 2 -2.1/2 ore
Piatra Arsa -Sinaia banda galbena 2.1/2 – 3 ore
Piatra Arsa -Varful cu Dor banda galbena 1.1/4 – 1.1/2
Sinaia -Piatra Arsa galbena si albastra 3 – 3.1/2 ore
Piatra Arsa -Babele banda galbena 1 – 1.1/2 ore
Babele – Varful Omul banda galbena 2 – 2.1/2 ore
Varful Omul -Babele banda galbena 1.1/2 – 2 ore
Babele -Piatra Arsa banda galbena 1 -1.1/4 ore
Bușteni -Canton Jepi triunghi albastru 3.1/2 – 4 ore
Canton Jepi -Piatra Arsa triunghi albastru 20 – 25 min.
Piatra Arsa -Canton Jepi triunghi albastru 15 – 20 min.
Canton Jepi -Bușteni triunghi albastru 2.1/2 – 3 ore
Caraiman -Babele cruce albastra 20 – 30 min.
Babele -Pestera cruce albastra 1.1/4 – 1.1/2 o
Pestera -Babele cruce albastra 1.3/4 – 2 ore
Babele – Caraiman cruce albastra 20 – 25 min.
Caraiman -V.Jepi -Bușteni cruce albastra 2.1/2 – 3 ore
Caraiman -Crucea E. interzis –––––
Crucea E. -Varful Omul – – – – – – – – – – – – – 2.1/2 – 3 ore
Caraiman -Canton Jepi p.albast. -b.galben -tr.rosu 1 – 1.1/4 ore
Bust. -Munticel -P.Costilei triunghi rosu 2 – 2.1/4 ore
P.Costilei -Pichetul Rosu triunghi rosu 1 – 1.1/4 ore
Pichetu Rosu -Malaiesti triunghi rosu 2 – 2.1/2 ore
Malaiesti – Pichetul Rosu triunghi rosu 1.3/4 – 2 ore
Pichetul Rosu – P. Costilei triunghi rosu 3/4 – 1 ore
P.Costilei -Munticel -Bust. triunghi rosu 1.1/2 – 1.3/4

18 www.infomontan.ro

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

38
Varful Omul -P.Costilei banda galbena 2.1/2 – 3 ore
P.Costilei -Galma -Bușteni banda galbena 1.1/2 – 1.3/4
Bușteni -Gura Dihamului banda rosie 1 – 1.1/4 ore
Gura Diham -P.Izvoare banda rosie 1 – 1.1/4 ore
P. izvoare -Pichetul Rosu banda rosie 15 -20 min.
P.Rosu -Vf.Bucsoi -VfOmu banda rosie 3.1/2 – 4 ore
VfOmu -Vf.Bucsoi -P.Rosu banda rosie 2.1/2 – 3 ore
Pichetul Rosu -P.Izvoare banda rosie 15 – 20 min.
P.Izvoare -Gura Diham banda rosie 3/4 – 1 ore
Gura Dihamului -Bușteni banda rosie si t.albastru 1 – 1.1/4 ore
Bușteni -Gura Dihamului triunghi albastru 1 – 1.1/4 ore
Cabana Diham -Gr. Diham triunghi albastru 1.1/4 – 1.1/2
Predeal -S.Baiului -P.Izv. trg. rosu-cruce albastra 3 – 3.1/2 ore
P.Izv. -S.Baiu lui-Predeal cruce albastra -trg.rosu 2.1/2 – 3 ore
P.Izvoare -Cabana Diham cruce albastra 40 – 50 min.
Predeal -Sipote -C.Diham punct rosu 3 – 3.1/2 ore
Cabana Diham -P. Rosu punct rosu 45 – 50 min.
P. Rosu -Cabana Diham punct rosu 30 – 40 min.
C.Diham -Sipote -Predeal punct rosu 2.1/2 – 3 ore
Diham -Glajeriei -Rasnov cruce si banda albastra 4 – 5 ore
Rasnov -Malaiesti banda albastra 4.1/2 – 5.1/2
Malaiesti -Vf.Omul banda albastra 2 – 2.1/2 ore
Vf.Omul -Malaiesti banda albastra 1.1/2 – 2 ore
Malaest i-Rasnov banda albastra 4 – 4.1/2 ore
Malaiesti -Clincea -Bran banda galbena 4.1/2 – 5 ore
Bran -Clincea -Vf.Omul banda rosie 5.1/2 – 6.1/2
Vf.Omul -Clincea -Bran banda rosie 4.1/2 – 5 ore
Bran -Ciubotea -Vf.Omul triunghi galben 6 – 7 ore
Vf. Omul -Ciubotea -Bran triunghi galben 4.1/2 – 5 ore
Bran -V.Gaura -Vf.Omul cruce rosie 6 – 7 ore
Vf.Omul -V.Gaura -Bran cruce rosie 5 – 6 ore
Bran -Saua Strunga punct rosu 5 – 6 ore
Saua Strunga -Pestera punct rosu 1.1/2 – 2 ore
Pestera -Saua Strunga cruce albastra -pt.rosu 2 – 2.1/2 ore
Saua Stunga -Bran punct rosu 4 – 5 ore
S.Strunga -Vf.Omul banda rosie 3.1/2 – 4 ore
Vf.Omul -S.Strunga banda rosie 3 – 3. 1/2 ore
Pietrosita -Bolboci cruce albastra 7.1/2 – 8 ore
Bolboci -Pestera cruce albastra 2 – 2.1/4 ore
Pestera -Vf. Om ul banda albastra 3 – 3.1/2 ore
Vf.Omul -Pestera banda albastra 2 – 2.1/2 ore
Pestera -Bolboci cruce albastra 1.3/4 – 2 ore
Bolboci -Pietrosita cruce albastra 4.3/4 – 5 ore
Bolboci -Vf. cu Dor cruce galbena 2.1/2 – 2.3/4

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

39
Lista trasee alpine19
Nr.
crt

DENUMIRE MUNTE DENUMIRE VERSANT DENUMIRE TRASEU GRAD
1
COSTILA ( 2490 ) COSTILA – VAI SI BRANE Valea Alba 1A
2 BAZA : Bușteni Valea Costilei 1B
3 ACCES : Caminul Alpin -Malaiesti –
Omu Valea Galbinelelor 1B
4 – Valcelul Secundar al Galbinelelor 1B
5 – Valea Malinului 1B
6 – Valea Coltilor 1B
7 – Valea Hornului 1B
8 – Valea Scorusilor 1B
9 – Valea Verde 1A
10 – Valea Seaca a Costilei 1B
11 – Valea Tapului 1B
12 – Valea Urzicii 2A
13 – Valea Caprelor 1B
14 – Valea Priponul ui 1A
15 – Brana Mare a Costilei 1A
16
COSTILA ( 2490 ) TANCUL ASCUTIT Muchia Tancului Ascutit 4A
17 BAZA : Refugiul Costila Traseul Incepatorului 3B
18 ACCES : Belvedere Traseul Cazare`74 3A
19
COSTILA ( 2490 ) TANCUL MIC Fisura Rasucita 4B
20 – Fisura Insorita 5A
21 BAZA : Bușteni – Refugiul Costila Traseul Herman Bulh 5A
22 ACCES : Valcelul Pietros Traseul " Suzana " 5A
23 – Traseul Veveritei 3B
24
COSTILA ( 2490 ) PERETELE VULTURILOR Hornul Vulturilor 3A
25 BAZA : Bușteni – Refug iul Costila Traseul Surplombelor 4B
26 ACCES : Valcelul Pietros – Padina
Vulturilor Fisura Mult Dorita 6A
27 – Traseul Policandrului 5B
28 – Fisura Suspendata 5A
29 – Creasta Vulturilor 3B
30 – Traseul Oblic al Valcelului Pietros 3B
31
COSTILA ( 2490 ) PERETELE VAII ALBE Pintenul – Sistoaca Vest 2B
32 BAZA : Bușteni – Refugiul Costila Muchia Pintenului 4A
33 ACCES : Circurile Vaii Albe Fata S -E a Pintenului 5B
34 – Fisura Pintenului 5A
35 – Dinamo `69 5B
36 – Fisura Verde 5B
37 – Fisura Alba 5A
38 – Traseul Soldat Erou Eftimie Croitoru 5B
39 – Fisura Rosie 5B
40 – Fisura Centrala 4A
41 – Muchia Branelor 5A

19 www.infomontan.ro

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

40
42 – Traseul Sperantei 6B
43 – Fisura Albastra ( traseul II direct ) 6B
44 – Fisura Albastra ( traseul I ) 6A
45 – Traseul Lespezilor 5A
46 – Traseul Peretelui Vaii Albe 5B
47
COSTILA ( 2490 ) PERETELE BRANEI Hornul din Blidul de sub Sreasina 4A
48 BAZA : Bușteni Muchia Blidului Uriasului 4A
49 ACCES : Valea Alba si Brana Mare a
Costilei Fata N -E a Blidului Uriasilor 4B
50 – Hornul din Blidul Uriasilor 3B
51 – Muchia Hornului din Blidul Ursilor 5A
52 – Fisura Sudica din Blidul Ursilor 4B
53 – Traseul Tavanelor din Peretele Branei 4B
54 – Fisura din Santinela Blidul Ursilor 5A
55 – Muchia din Santinel a Blidul Ursilor 4B
56 – Muchia din Gavanul Mare 5A
57 – Fisura din Peretele Gavanul Mare 5A
58 – Traseul Viespilor din Gavanul Mic 5A
59 – Traseul Mos Gelepeanu 3B
60
COSTILA ( 2490 ) PERETELE COSTILEI Traseul Balcoanelor 5B
61 BAZA : Bușteni – Refugiul Costila Hornul din peretele Costilei 2B
62 ACCES : Valea Costilei Muchia din Peretele Costilei 4A
63 – Traseul Andrei Ghitescu 5B
64 – Traseul de Traversare a P. Costilei 3A
65 – Fisura Mare din Peretele Costilei 5B
66 – Fisura Sudica 3A
67
COSTILA ( 2490 ) PERETELE GALBINELELOR Creasta Costila Galbinelelor 3A
68 BAZA : Bușteni – Refugiul Costila Tavanele de Argint 4B
69 ACCES : Valea Galbinelelor Hornul Mare din P. Galbinelelor 4B
70 – Traseul Grotelor 3B
71 – Traseul Prof. Oncescu 4A
72 – Traseul Celor Trei Surplombe 5A
73 – Traseul de traversare E -V a P. Galb 4A
74 – Traseul Central din P. Galbenelelor 5B
75 – Traseul Furcilor 4A
76 – Traseul Coman 4A
77 – Furca Dreapta 5A
78 – Surplomba Centrala 4A
79 – Traseul Surplombei Mari 4A
80 – Marele Tavan al Galbinelelor 5A
81 – Hornul Coamei 1B
82
COSTILA ( 2490 ) UMARUL GALBINELELOR Fisura Galbinelelor 3A
83 BAZA : Bușteni – Refugiul Costila Muchia Estica – Traseul Rosculet 3B
84 ACCES : Valea Galbinelelor Traseul Central 4B
85 – Muchia Nordica – Traseul Coman 2B
86 – Fisura Scorusilor 2B
87 COSTILA ( 2490 ) COLTUL GALBINELELOR –
SUD Coltul Galbinelelor – Traseul clasic 1B
88 BAZA : Bușteni – Refugiul Costila Creasta Estica 2B

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

41
89 ACCES : Valea Galbinelelor Traseul Cocostarcului 4A
90 – Hornul Agatat 4A
91 COSTILA ( 2490 ) COLTUL GALBINELELOR –
NORD Traseul Soimilor din P. Nordic 4A
92 ACCES : Valea Malinului Coltilor Fata Nordica a P. Galbinelelor 3A
93
COSTILA ( 2490 ) COLTUL STR UNGII Traseul Surplombelor 5A
94 BAZA : Bușteni – Refugiul Costila Traseul " Progresul " 3A
95 ACCES : Valea Galbinelelor – Valea
Scorusilor Traseul " Stiinta " 4A
96 – Traseul Beldie din Coltul Strungii 1A
97
COSTILA ( 2490 ) COLTUL MALINULUI Fisura Sudica din Coltul Malinului 3A
98 BAZA : Bușteni Creasta Malinului 2A
99 ACCES : Valea Malinului – Valea
Seaca a Costilei Hornul Central 2B
100 – Hornul Ascuns 1B
101 – Muchia de sus din Cr -sta Frumoasa 2A
102 COSTILA ( 2490 ) COLTUL POIENII C OSTILEI Traseul " 9Mai " 4B
103 ACCES : Munticel – Poiana Costilei Traseul Pinului 4B
104
COSTILA ( 2490 ) PERETELE DIN VALCELUL
ASCUNS Fisura Margaretelor 3B
105 BAZA : Bușteni Hornul Liliecilor 3A
106 ACCES : Munticel – Poiana Costilei –
Poiana Vaii Cerbu Traseul Victoriei 4B
107 – Fisura Ascunsa 3B
108 – Traseul Viespilor 4A
109 – Valcelul Suspendat 2A
110
COSTILA ( 2490 ) SANTINELA VAII VERZI Fisura Santinelei Vaii Verzi 4B
111 ACCES : Munticel – Poiana Vaii
Cerbului Traseul Tavanelo r din Sanntinela Vaii
Verzi 5B
112 COSTILA ( 2490 ) COLTUL PRAPADIT Traseul Cerbului 5B
113
COSTILA ( 2490 ) PERETELE TAPULUI Hornul Mare al Tapului 4A
114 BAZA : Bușteni Traseul Surplombelor din Peretele
Tapului 5A
115 ACCES : Valea Tapului – Valea
Cerbului Traseul Oblic din Peretele Tapului 4B
116 – Hornul de sus al Tapului 3A
117
COSTILA ( 2490 ) PERETELE VAII SUPERIOARE
A URZICII Coltul Branei 2B
118 BAZA : Bușteni Coltul Crapat 2B
119 ACCES : Brana Mare a Costilei –
Valea Urzicii Fata Ciobanului din Valea Urzicii 3B
120 COSTILA ( 2490 ) PERETELE PRIPONULUI Peretele Priponului 4A
121
JEPII MICI ( 2148 ) PERETELE URLATORII MARI Hornul Agatat 5B
122 BAZA : Bușteni Creasta Centrala din Peretele U. M. 5A
123 ACCES : Poteca Urlatori lor Fata de S – V a Peretelui U. M. 5B
124 – Traseul dintre Fisuri 5B
125
JEPII MICI ( 2148 ) CLAIA MARE – BRANA LUI
RADUCU – CLAITA Valea Seaca a Jepilor 1B
126 BAZA : Bușteni Valea Comorilor 1B
127 ACCES : Poteca Urlatorilor Brana lui Raducu 1A

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

42
128 – Muchia si Vf. Claia Mare 1A
129 – Fata Estica a Claii Mari 2A
130 – Peretele Sudic al Claitei –
131
JEPII MICI ( 2148 ) PERETELE CU FLORILE Muchia Scarii 3B
132 BAZA : Bușteni Traseul 0 4A
133 ACCES : Brana lui Raduc din Valea
Seaca di ntre Clai Traseul nr. 1 4A
134 – Traseul nr. 2 4B
135 – Traseul nr. 3 4B
136 – Traseul nr. 4 4A
137 – Traseul nr. 5 5A
138 – Muchia Inalta 5A
139
JEPII MICI ( 2148 ) PERETELE SUDIC AL CLAII
MARI Hornul Mare de la Izvor 4B
140 – Traseul A urel Irimia 6A
141 BAZA : Bușteni Traseul 23 August 6B
142 ACCES : Valea Comorilor Traseul Gentiana 5B
143 – Traseul 23 Octombrie 5B
144 – Muchia Strungii 5B
145 – Muchia Sudica 5A
146 – Hornul Claii 3A
147 – Traseul Floarea de Colt 5B
148
JEPII MICI ( 2148 ) CREASTA CU ZIMBRII Fisura de la Grota Lupului 5B
149 BAZA : Bușteni Hornul din Valea Lupului 5B
150 ACCES : Valea Jepilor Traseul Jepilor Mici 5B
151 – Traseul Vinclu 5B
152 CARAIMANUL ( 2394 ) VALEA CARAIMANULUI Fisur a Berbecului 5A
153 ACCES : Valea Jepilor Fisura de la Scari 4A
154
CARAIMANUL ( 2394 ) PERETELE PORTITEI Brana Portitei 1A
155 BAZA : Bușteni Traseul Direct 5B
156 ACCES : Valea Jepilor Traseul Central 5B
157 – Traseul Floarea de Colt 5A
158 – Traseul Frontal 4B
159 – Hornul de la Portita 2A
160 – Traseul Anotimpurile 5B
161 – Creasta de S – E a Caraimanului 5B
162
CARAIMANUL ( 2394 ) PERETELE CARAIMANULUI Traseul nr. 1 4A
163 BAZA : Cabana Caraiman Traseul nr. 2 3A
164 ACCES : Brana Mare a Caraimanului Traseul Fomina
165
CARAIMANUL ( 2394 ) VALEA SEACA A
CARAIMANULUI Valea Seaca a Caraimanului 1A
166 BAZA : Bușteni Valea lui Zangor 1B
167 ACCES : Valea Seaca a
Caraimanului Valcelul Mortului 1B
168 – Fata S – E a Vf. Picatura 3B
169 – Fisura Galbena 4A
170 – Traseul Uriasului – clasic 2B
171 – Traseul Uriasului – frontal 4A
172 – Spalatura Vaii Seci 2A

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

43
173 – Fisura din Fata Inalta 4B
174 – Creasta Picaturi – Vf. Picatura 3A
175 – Turnul Alb isoarelor
176
CARAIMANUL ( 2394 ) PERETELE ALBISOARELOR Albisoara Strungii 2A
177 BAZA : Bușteni Albisoara Turnurilor 1B
178 ACCES : Valea Alba Albisoara Hornurilor 2A
179 – Albisoara Gemenilor 2A
180 – Albisoara Crucii 2A
181 – Albisoar a Branii 2A
182
MORARUL ( 2357 ) FATA SUDICA Brana Mare a Morarului 1A
183 BAZA : Bușteni Tancul Rosu din Brana Morarului 3A
184 ACCES : Valea Cerbului Turnul de Aur 3A
185 – Acele Morarului – integral 2A
186
MORARUL ( 2357 ) FATA NORDICA Valea Bujorilor 1A
187 BAZA : Bușteni – Cabana Poiana
Izvoarelor Valea Morarului 1A
188 ACCES : Valea Morarului Valea Poienii 2A
189 – Valcelul Tancurilor 2A
190 – Valea Rapa Zapezii 2A
191 – Valea Adanca 1A
192 – Valcelul cu Tunel 1B
193 – Coltul Ghinturii 4A
194 – Fisura Morarului 5A
195 – Coltul Mosului 4A
196 – Traseul Nicolae Dumitriu 5B
197 – Peretele Nordic al Acului Mare 2B
198 – Peretele Nordic al Acului de Sus 4A
199 – Peretele de N – E a Acului Rosu 2B
200 – Braul Inflorit 1A
201
BUCSOIUL ( 2492 ) FATA ESTICA Valea Bucsoiului 1B
202 BAZA : Bușteni – Cabana Poiana
Izvoarelor Valcelul Portitelor 1B
203 ACCES : Pichetu Rosu – Malaiesti Valcelul Grohotisului 1B
204 – Valea Bucsiata 2A
205 – Valea Rea 1B
206 – Creasta " La Balaur " 1B
207 – Fisura din Caldare 4B
208 – Traseul Vanatorilor de Munte 4A
209 – Traseul Loritei 4A
210 – Brana Mare a Bucsoiului 1A
211
BUCSOIUL ( 2492 ) FATA VESTICA Valea Caprelor din Bucsoi 1A
212 BAZA : Ca bana Malaiesti Valea Pietrelor din Bucsoi 1B
213 ACCES : Valea Malaiesti Hornul din Valea Pietrelor 4A
214 – Hornul din Bucsoiul Mare 4A
215
BUCSOIUL ( 2492 ) TURNUL MALAIESTI
BISERICUTA Valcelul din Surplomba 2B
216 BAZA : Cabana Malaiesti Horn ul Ca țaratorului 5B
217 ACCES : Valea Malaiesti Fata cu Ferestre 4A
218 – Traseul Direct din Turnul Malaiesti 5B

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

44
219 – Traseul Oblic din Turnul Malaiesti 3B
220 BUCSOIUL ( 2492 ) PADINA CRUCII Traseul cu Zade din Malaiesti 3B
221 BUCSOIUL ( 24 92 ) VALEA TIGANESTI Traseul Incurcat 4B
222
GROHOTISUL
( ………. ) GROHOTISUL Surplomba Mare din Per. Grohotis 5A
223 BAZA : Bran Traseul Corbilor din Per. Grohotis 4B
224 ACCES : Vama Strunga – Valea
Gaura Traseul Grohotisului 4A
225 – Traseul Frontal din Turnul nr. 1 3A
226 – Creasta Stancii din P. Grohotisului 4A
227 – Hornul Gutanului din P. Grohotis 4A
228 – Hornul Mic din Per. Grohotisului 4A
229
GUTANUL
( ………. ) GUTANUL Creasta Vantului 3B
230 BAZA : Bran Fisura Ce ntrala din Gutan 3A
231 ACCES : Vama Strunga – Valea
Gaura Creasta Insorita 2B
232 TATARUL MARE
( ……….. ) CHEILE TATARULUI Traseul Victor Maciuca 5A
233 ACCES : Valea Ialomitei Fisura Directa 4A
234
STANCA SF. ANA
(……….. ) STANCA SF. ANA Hornul Suspendat 4B
235 BAZA : Sinaia Traseul Discordiei 4A
236 ACCES : Soseaua spre Cota 1400 Traseul Mihai Sarbu 4A
237 – Traseul Tavanelor 4A
238
BATRANA
( ………. ) BATRANA Valea Horoabei 1A
239 BAZA : Cabana Padina Muchia Ursului din Valea Horoabei 3A
240 ACCES : Valea Horoabei Traseul Frontal – Turnul Seciului 4A
241 – Traseul Central – Turnul Seciului 4A
242 – Hornul – Turnul Seciului 2A
243 – Muchia Nordica – Turnul Seciului 2A
244 – Muchia Estica a Turnuletului 4A
245 – Fata de S – V a Turnuletului 4A
246 – Muchia Vestica a Turnuletului 4A
247 – Traseul celor 4 Surplombe din P. H. 4B
248 – Fisura Soimilor din Per. Horoabei 4A
249 – Traseul Metalul din Per. Horoabei 4A
250 – Traseul Nemes din Per . Horoabei 3A
251 – Traseul Vestitorul din P. Horoabei 3A

3.3.3. Informare si promovare turistica
Centre de informare si promovare turistica, cu personal permanent care sa deserveasca
exclusiv centrul
Prin HCL 51/21.06.2007 a fost creat Centrul de Informa re și Promovare Turistică
Bulteni , care funcționeaza în incinta Casei Româno – Franceze, Bdul Libertății 174 cu personal
permanent specializat. Trebuie menționat că acest punct de informare turistică nu este marcat
corespunzător .

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

45
Asigurarea legăturii perm anente on -line între structurile de primire turistică cu funcțiuni
de cazare și centrul de informare și promovare turistică
La nivelul Centrului de Informare și Promovare Turistică Busteni și Compartiment
Analize Programme Prognoze au fost construita o pag ina de internet www.centru -de-informare –
turistica -busteni -page.tl în care se regăsesc toate unitățile de primire turistică autorizate și
clasificate din localitate cu număr de telef on, adresă, număr de camere, numar de locuri,
categoria de clasificare, localizare pe harta stradala legături cu unitățile de primire care au pagini
de internet.
În cadrul acestei pagini funcționeaza doua secțiuni : contact -on-line și guestbook -on-line .
Mesajele și rezervările turiștilor sunt transmise în timp real către CIPT Bușteni , care selectează
cererile și ofera informat ții on-line solicitanților la interval de 15 minute.
Pagina www.centru -de-informare -turistica -busteni -page.tl îndeplinește toate “prevederile
legislative cu privire la conținutul site-urilor web din Administrația Publică ” ( ANIAP – e-
Romania Gateway – Freedom House)
Totodata www.centru -de-informare -turistica -busteni -page.tl este legată direct în
secțiunea cazări a paginii oficiale a orașului Bușteni www.orasul -busteni.ro

Realizarea de materiale de promovare a statiunii turistice si a zonei

C.I.P.T. Busteni deține în acest moment :
– Orașul Bușteni – leaflet – produs 2007 versiune română
– Bușteni – Poarta Bucegilor – produs 1998 – 2002 ve rsiune română
– Harta Prahova 3 Văi Turistice – produs 1997 versiuna română
– Harta Prahova Turistică – produs 2005 – versiune româna -engleză
– Prahova Turistică – broșura prezentare Prahova – produs 2005 – versiune
română -engleză
– Prahova Mileniul 3 – broșură prezentare Prahova – produs 2004 – versiune
română -engleză
– Ediția 2006 România – ( ghid de legislație în turism, Ghidul Hotelurilor,
Ghidul Stațiunilor , Ghidul Agențiilor , etc) – a MTCT – Autoritatea Naționala pentru
Turism
– Prahova Turistică – Prezentare Multimedia – produse 2000 – 2004
– În lucru se afla CD -rom de prezentare « Busteni – O statiune renăscută »

Semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare și informare
Toate obiectivele turistice din lo calitate sunt semnalizate cu indicatoare de orientare si
informare, amplasate în localitate, pe DN 1 cât și în punctele de pornire ale traseelor turistice,
respectiv Teleferic Bușteni -Babele, centru orașului , Căminul Alpin, Cabana Gura Diham .

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

46
La acest capi tol se întîlnesc deficiențe, dar care se pot remedia ușor fără a implica costuri
mari. De exemplu ar trebui să fie marcate toate toateobiectivele înscrise în lis

IV. CIRCULAȚIA TURISTICĂ

3.1. Tipologia turistilor

Indicatorii circulației turistice sunt in dicatorii care informează asupra activității turistice
înregistrate într -o anumită zonă. Sunt deosebit de utili în practică, deoarece reflectă gradul de
utilizare a fiecărei întreprinderi turistice.
Analiza circulației turistice în zona amenajata se face ținând cont de cererea turistică
pentru toate localitățile din bazinul Prahova. Indicatorii circulației turistice pe baza cărora putem
dimensiona activitatea turistică în zonă sunt: număr de turiști, număr zile turist, durata medie a
sejurului, gradul de o cupare a capacității de cazare.

4. Numaru l de turiști care au vizitat stațiunea Bușteni din 2000 până in 200720

Bușteni 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Nr.
turisti 150098 171696 189325 229132 281327 345863 362423 377369

Gradul de ocupare tur istică la nivelul stațiun ii este de 38% , constatat din cele 732.256
innoptari . 21
La nivel de tranzit
sunt estimați 1.200.000 turiști care beneficiază de servicii turistice si
de agrement anual.
Structura turistilor pe grupe de varsta 22
• Clasificarea turiștilor care vin in Bușteni dupa vârstă : :
• GrupaI 15- 30 ani ~ 48 %
• GrupaII 31 -50 ani ~ 31 %
• GrupaIII >50 ani ~ 21 %

20 Informatii furnizate de Primaria Busteni – Compartiment APP
21 Sursa Politia Oraș ului Buste ni – Fise Intrare-Iesire Turisti.
22 Idem

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

47

• Perioade de maxim a sezonul ui turistic 15.06. – 15.09. 15.12. – 15.02.
• Perioada de minim a sezonului turistic 15.03. – 15.04. 15.10. – 15.12.

Circulația turistică a Văii Prahovei a cunoscut, în perioada 2000-2007, o serie de modificări
atât de ordin cantitativ, cât ș i de ordin structural, datorită în special fenomenului de tranziție, a
situației economice precare, dar și a interesului deosebit al turiștilor pentru petrecerea timpului în
zone nepoluate.
In 2007 numarul turistilor s -a dublat fata de 2000, insa daca l uam in calcul potentialul c ear
putea fi oferit de cadrul natural, dar si faptul ca Busteniul reprezinta un sit de interes national,
numarul acestora este extrem de mic.

4.1. Tipologia turismului desfășurat

În Stațiun ea Turistică Bușteni se practică diferit e forme de turism îmbinate armonios ,
astfel regăsind din totalitatea formelor la nivel național :
1. Turism montan:
a. de odihnă
b. de sporturi de iarnă :
i. schi alpin
ii. schi fond
iii. snowboard
iv. skiboard
v. patinaj
vi. escalada artificială pe gheță
c. drumeție
d. alpinism
e. cunoaștere
f. științific

2. Turism sportiv si de agrement
3. Turism cultural
4. Turism de afaceri si congrese

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

48
5. In cadru restrâns – turism balneo -climateric

Aceste forme de turism se realizează în funcție de anumite aspecte și factori:
1. Funcție de fluxurile turistice:
a. Turism intern ( național ) – 91%
b. Turism inter național – 9%

2. Funcție de gradul de mobilitate:
a. Turism de sejur:
i. Lung – 20%
ii. Mediu – 25%
iii. Scurt – 55%
b. Turism itinerant
c. Turism de tranzit

3. Funcție de perioada anului:
a. Turism continuu – 15%
b. Turism sezonier – 80%
c. Turism ocazion al ( de week -end) – 80%

4. Funcție de mijloacele de transport folosite
a. Drumeție – 8 %
b. Rutier – 56 %
c. Feroviar – 36 %

5. Funcție de modul de angajare a prestarilor turistice:
a. Turism organizat – 18%
b. Turism semiorganizat – 35%
c. Turism neorganizat – individual – 47%

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

49
1.
Turismul Montan practicat in orașul stațiun e turistică Bușteni
Sporturi de iarnă:
– Pârtia este deservită de cea mai modernă instalație de transport pe cablu din țară, cu o
capacitate de 1200 locuri/ oră urcare, 400 locuri/ oră coborâre , timp de urcar e 4 minute, –
Telescaun debraiabil Leitner – 4 locuri, Lungime 1300 m.
Pe pârtia Kalideru se practică următoarele sporturi de iarnă :
– Schi alpin ;
– Schi de tura ;
– Snowboard ;
– Skiboard .
In prezent se lucrează la o a doua pârtie de schi pentru inc epători – Kalinderu II.
Totodata o mare atractie in perioada de iarna il are schiul fond/ randonee care se practica
pe Valea Cerbului, – lungime 3,6 km, traseu mediu.

2. Turism sportiv și de agrement

O mare atenție se acordă la nivelul stațiun ii moda litătilor de petrecere a timpului liber prin
crearea de soluții alternative drumeției si alpinismului realizându -se investiții publice si private
in marcarea de trasee de mountain -bike, intreținerea de terenuri de sport ( fotbal, basket,volei ) si
tenis, a stfel regăsind:

Trasee marcate mountain- bike:
Nr: 2 – Traseu: AZUGA(970m.) – CULMEA SORICA(1539m.) – VARFUL BAIU (
1850m.) – POIANA TAPULUI (860m.) – BUȘTENI – ZAMORA (950m.) – AZUGA –
SPITAL(905m.) – AZUGA ( 970m.)
Timp: 4 – 5 h ; Lungime : 26 km , Difer enta de nivel: 945 m

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

50
Caracteristici:Traseu dificil pe culmea Muntilor Baiului. Drum alpin (12 km ), drum
forestier pietruit (7 km ) si asfaltat (7 km). Panta foarte accentuata la coborarea din golul alpin in
PoianaTapului.
Nr: 3 – Traseu: AZUGA (970m.) – BUȘTENI (900m.) – CABANA BABELE (2200m.)
– CABANA PIATRA ARSA(1950m.) – CABANA CUIBUL DORULUI (1160m.) – SINAIA
(900m.) – AZUGA ( 970m.).
Timp: 5 – 6 h ; Lungime : 42 km , Diferenta de nivel: 1230 m
Caracteristici: Traseu dificil pe platoul Muntilor Bucegi. Drum alpin, pietruit (17km);
drum asfaltat( 7 km ). Panta accentuata la coborarea din golul alpin la Cabana Cuibul Dorului.

Nr: 9 – Traseu: BUȘTENI ( 900m.) – VALEA CERBULUI – CABANA GURA
DIHAM – BUȘTENI
Timp 2h; Lungime: 8 km, diferenta de nivel :80 m
Caracteristici: Traseu usor, drum pietruit (8 km), fara pante accesntuate , recomandat
tuturor categoriilor de turisti, inclusiv copiilor. Nu necesita echipament special. Este recomandat pentru relaxare si peisaj si ca alternativa la automobile in Valea Cerbului.

• Terenuri de sport:
1. Stadion – Str M. Eminescu, multi funcțional , ( atletism ) Fotbal:
2. Sala de sport – Str. Scolii – multi funcțional (atletism, volei, handbal, basket )
3. Sala de sport a Fabricii de Hartie -Omnimpex – multi funcțional (atletism,
volei, handbal, basket, box )
4. Terenuri de sport scolare – 4, multi funcțional e (atletism, volei, handbal,
basket )
•
1. Terenuri descoperite: Tenis:
i. Hotel Alexandros – suprafața artificială , iluminat nocturn,
ii. Hotel Silva – suprafața artificială , iluminat nocturn,
iii. B-dul Libertatii 91 – zgura , iluminat nocturn

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

51
2. Terenuri acoperite
i. Sala de sport – Str. Scolii – multi funcțional , suprafața artificială
ii. Sala de sport a Fabricii de Hartie -Omnimpex – multi funcțional ,
suprafața artificială ,

Terenuri de joaca pentru copii
Pentr u copii și tineri din grija Primariei și a Consiliului local Busteni au fost amenajate
spații de joacă pentru copii în toate cartierele orașului respectiv : Centru Bușteni – Parc joacă,
Cartier Cezar Petrescu, Cartier Zamora, Cartier Poiana Țapului – Parc , Cartier Silva.

Nr Agrement – ( tipuri nespecificate )
Tip Locatii
1 Parapanta Muntii Bucegi
2 Paint ball Bdul Independentei nr 1
3 Escalada pe uscat si gheta Matei Basarab fn – Pârtia Kalinderu
4 Patinaj pe role Spațiu l Pietonal Bușteni
5 Ping – pong Salile de sport , Centrul de perfectionare
si pregatire, H. Alexandros, H. Caraiman,
H Margaritar , P.T. Eidolon
6 Sanius pe role Pârtia Kalinderu – in constructie Fun
Park
7 Biliard H. Alexandros, H Silva, H. Caraiman, H
Margaritar , P.T. Eidolon, et c
8 Karaoke Disco -bar – Alexandros, Silva, Alpin etc
9 Plimbari cu ATV – ul B-dul Libertatii 210 – Trasee in afara
intravilanului localitatii + Valea
Cerbului.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

52
3. Amenajări si dotări pentru servicii de revigorare in spații construite,
Săli pentru intreț inere ( fitness)

La nivelul stațiunii în structurile de primire turistică functionează 14 amenajări și dotări
pentru revigorare – săli de intreținere /fitnes s la :
– H Alexandros, Hotel Margaritar , Pensiunea Marry, Sala de sport, Pensiunea Alex, Pensiunea
Cristina, Pensiunea Liziera, Vila Iris, Vila Belvedere, Vila Liliana, Complex Pârâul Rece,, Vila
Bruno, etc. Acestea funcționează si in regim deschis către publicul larg.
De sine stătător Sala de intreținere Fitnes s funcționează in incinta S.C. Kanku -Do – Bdul
Libertătii nr. 200.

Se materializează la nivelul stațiun ii prin numeroase puncte de atracție culturale si
religioasă , fiind inclus ca punct turistic pe harta culturală a diverselor pachete turistice ale
agențiilor de turism din țară si străinătate , Bușteni ul oferind:
Turismul cultural si religios:
Lista monumentelor Cultural Istorice Din lista de patrimoniu :
Denumire actuala Denumire istorica
1 Gradinița nr 4 Vila Borneanu
2 Școala – biblioteca orașenească Casa de cultură
3 Casa de odihn ă a preoților Casa Alexandru Popescu
4 Vila Piscului Vila Piscului
5 Ansamblul Fabr icii de Hârtie Str. Telecabinei 47 -59
Hale de producție – ateliere
mecanice
Hale de producție – Sala de sport
Case de serviciu incinta fabricii –
locuințe + spați u cămine

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

53
Anexele gospodăresti ale coloniei
fabricii de hârtie
6 Colonia muncitorească a Fabricii de
Hartie Colonia muncitorească a Fabricii
de hartie
7 Blocurile Muncitoresti Blocurile Muncitoresti
8 Vila Parc Vila Aura Buzescu
9 Muzeul Memorial Cez ar Petrescu Muzeul Memorial Cezar Petrescu
10 Statuia « Ultima grenadă » a caporalului
Constantin Mușat Statuia « Ultima grenadă » a
caporalului Constantin Mușat
11 Crucea memorială a eroilor români din
primul razboi mondial Crucea memorială a eroilor
români din primul razboi mondial
12 Casa Tudor Vianu Casa Tudor Vianu
13 Osuarul de la Cabana Vânători – Muntele
Diham Osuarul de la Cabana Vânători –
Muntele Diham
14 Monumentul Doctor Kremnitz Monumentul Doctor Kremnitz
19 Monumente naturale Complex Ba bele –
Sfinx Monumente naturale Complex
Babele – Sfinx

4. Turism de afaceri și congrese :

Un loc deosebit de important îl au simpozioanele si conferinț ele in orașul stațiun e
Bușteni .
Săli de conferință – dotate conform standardelor :
– Centru de Pregatire și Perfecționare Bușteni , Casa de cultură – Centrul Cultural, Hotel
Alexandros, Hotel Silva, Hotel Margăritar , Hotel Mihail, Complex Pârâul rece, Cabana Gura
Diham, Pensiune Brădet , Pensiunea Tranzit, Pensiunea Confort,Pensiunea Alex , Pensiunea
Capra Neagra, Pensiunea Liziera, Pensiunea Cristina, Pensiunea Turist, Vila Iris, Vila Belvedere,
Vila Liliana, Vila Bruno – In total 28 sali de conferinte cu capacitate intre 30 si 100 locuri.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

54
V. CONCLUZII

Gradul de echipare tehnica a orașului stațiune Bușteni23
• 23% din totalul locurilor de cazare din judetul Pahova;
• 31% din totalul locurilor de cazare din Valea Prahovei, aflându -se pe locul II cu 2700
locuri de cazare ;
• 2 teleferice ce fac legatura cu platoul Bucegi , respectiv telecabina Bușt eni – Babele si
Babele – Peștera;
• un telescaun ( telegondola ) debraiabil de mare capacitate , care deservește pârtia
omologată Kalinderu;
• 6,5 ha de pârtie de schi amenajată ( Kalinderu – 1500 m.) ș i omologată ;
• 188 structuri de primire turistică cu 2700 lo curi de cazare, autorizate si clasificate
conform normelor in vigoare, de categoria 1 – 4 stele ;
• 44 de unități de alimentație pentru turism clasificate conform normelor, de categorie 1 -3
stele ce însumează 3471 locuri ;
• o rețea densă de poteci turistice m arcate insumând peste 130 km ;
• o rețea de trasee mountain bike, marcate insumând 76 km;
• cea mai mare rețea de trasee de alpinism si escaladă din țară ( 212 trasee) ;
• doua structuri escaladă artificială pe ghetă ;
• 6 terenuri de joacă pentru copii ;
• 6 am enăjari și dotări pentru relaxare în aer liber ( parcuri ș i terenuri de sport ș i 5 în spații
acoperite ;
• 14 Săli de fitness și întreținere corporală ;
• echipa salvamont ;

23 Monografia Orașului Statiune Turistica de interes național Busteni – 2007

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

55
• un centru de informare modern cu materiale de promovare specifice unei stațiuni turist ice
de interes național ( hărti, broșuri, ghiduri, pagina internet cu accesare on line pentru
informații turistice si rezervări) ;
• infrastructura de utilități publice ( apă, canal, salubritate, iluminat public, infrastructura
stradală – centralizate) care deservește toți agenții economici industriali, toate unitătile de
primire turistică si de alimentație pentru turism ;
• un centru cultural ce găzduieste anual numeroase spectacole de teatru naționale si
internaționale sub egida UNESCO

5.1. Analiza SWOT

Puncte tari
o Relieful variat care determină prezența numeroaselor obiective turistice naturale:
domenii schiabile, trasee pentru drumeții și alpinism, chei și văi.
o Climatul temperat -continental este favorabil datorită condițiilor optime practicării
sporturilor de iarnă , drumețiilor , curelor balneo -climaterice;
o Existența unei vegetații variate și a unei faune bogate și diverse care are ca efect
dezvoltarea turismului profesional și științific datorită valorii lor. Fauna are
valoare estetică , recreatică si științific ă;
o Existent a Parcului Natural Bucegi care stimuleaza turismul;
o Orașul beneficiaz ă de prezența a numeroase monumente istorice de importanță
național ă.
o Ofert ă cultural ă diversificat ă: festivaluri, spectacole de teatru, concerte, expoziții ,
concursuri sp ortive,
o Creșterea capacității de cazare în pensiunile agro -turistice;
o Structuri de cazare diversificat ă – hoteluri de 2- 3 stele, pensiuni de 2 -4 margarete,
cabane, campinguri;

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

56

Puncte slabe
• Monumentele istorice și arhitectonice din oraș se află într -un st adiu avansat de
degradare.
• Slaba informare, motivația insuficientă și lipsa de încredere a populației cu privire la
valorificarea potențialului turistic și la creditele pentru investiții în turism de care ar
putea beneficia;
• Infrastructura deficitară, cal itatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate și prost
întreținute), lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ș.a.
descurajează turiștii potențiali;
• Inexistența structurilor de cazare de 5 stele care să ofere servicii de calitate.
• Ineficiența sistem ului de indicatoare pentru obiective și trasee turistice în gări,
autog ări, drumuri europene ; system de informare incomplete.
• Ineficienta ecologizare a arealelor turistice.
• Calitatea slab ă a serviciilor.
• Grad redus de utilizare a capacităților de cazare

Oportunit ăți
o constructia Autostrazii București – Brasov ;
o Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului cultural- istoric și valorificarea turistic ă a acestora;
o Implementarea de proiecte de infrastructura turistic ă de că tre administra ția
public ă local ă.
o Reabilitarea și devoltare a Domeniu Schiabil Kalinderu.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

57
o Foarte bune perspective pentru a exploata zonele montane pe tot cursul anului
prin drume ție, echitaț ie, alpinism, sporturi extreme, schi;
o Creșterea num ărului de turi ști care au ca motivaț ie diferite forme de turism
cultural;
o Înființarea Parcului contemplativ și muzeu al Parcului Natural Bucegi ;
o Intenția Comitetului Sportiv Olimpic Român (COSR) de a construirii în zonă a
un centru de pregătire pentru s porturile de iarnă pe o suprafață de aproximativ 10
ha.
o Intenția demarării unui parteneriat între COSR și SC Zamora Estate SRL pentru
găzduirea pe domeniul Castelului Cantacuzino a Familiei Olimpice și a nucleului
de organizare a FOTE iarnă 2013
o În cazul acceptării României pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă 2018 sau 2022, amplasarea Satului Olimpic pe acest domeniu .
o Oportunitatea amenajării unui traseu feroviar care să transporte turiștii din zona
Bușteni, Azuga, Sinaia etc. către pârtiile de ski.
o Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri prin valorificarea centrelor de afaceri/expoziționale existente;
Interes interna țional crescut pentru turismul cultural, balnear (inclusiv tratamentul
de preven ție – de tip wellness/spa), ecoturism, a groturism, si de aventur ă;
Riscuri
• Degradarea patrimoniului architectural.
• Necon știentizarea rolului introducerii sistemului de management al calitatii in
sectorul turistic.
• Condi ții meteo nefavorabie, calamit ăți naturale (inunda ții, alunec ări de teren) ș

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

58
• Preturi ridicate in raport cu seviciile oferite
• Poluarea solului , a apelor si a aerului
Înființarea unor structuri de primire turistica ultramoderne care ameninta buna
functionare a cabanelor si campingurilor.

5.2. Evidențierea principalelor disfuncționalităț i

Slaba informare, motivația insuficientă și lipsa de încredere a populației cu privire la
valorificarea potențialului turistic și la creditele pentru investiții în turism de care ar putea
beneficia.
Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate și prost întreținute),
lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ș.a. descurajează turiștii potențiali.
Inexistența structurilor de cazare de 5 sau 6 stele care să ofere servicii de calitate.
Lipsa unui sistem org anizat de indicatoare pentru obiective si trasee turistice in gari,
autogari, drumuri europene.
Ineficienta ecologizare a arealelor turistice.

Evaluarea impactului turismului asupra peisajelor, comunitati locale si biodiversitate.
Patrimoniul natural al P arcului, în mod special peisajele și elementele de floră și fauna
atractive ca aspect, a determinat dezvoltarea activității turistice care se desfasoara atât în mod controlat cât și, de cele mai multe ori până la înființarea Administrației, în mod necont rolat cu
urmări negative, de multe ori ireparabile asupra acestuia.
Astfel:
− potecile turistice suprasolicitate au dus la degradarea pajiștilor alpine, a covorului vegetal
și chiar a solului în imediata apropiere a celor mai vizitate monumente ale naturii (ex.
Babele, Sfinxul, Poteca spre Crucea Caraiman, etc.);
− accesul turiștilor a dus la cantonarea faunei în zone inaccesibile acestora, zone care de cele mai multe ori nu pot asigura necesarul de hrană a acestor animale;

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

59
− componența covorului vegetal din im ediata apropiere a traseelor turistice a suferit
modificări majore, plantele cu aspect și colorit deosebit dispărând în totalitate;
− accesul cu mijloace de transport auto, ATV -uri și staționarea acestora pe covorul vegetal
au dus la degradarea directă a acestora dar și la degradarea indirectă a întregului habitat
prin facilitarea accesului unui numar mare de persoane;
− turismul în pe șteri, a dus la degradarea acestora at ât prin dispari ția cvasitotal ă a
speleotermelor, a modific ării parametrilor de habitat prin introducerea iluminatului
artificial, obturarea gurilor acestora, inscrip ționarea pereț ilor, etc.;
− camparea în locuri neamenajate a dus la degradarea covorului vegetal, deranjarea faunei,
apari ția de pozitelor de gunoaie, etc.;
Turismul influen țează în mod favorabil situa ția economic ă a comunit ăților locale dar se
poate vorbi ș i de un impact negativ asupra acestora ș i mai ales asupra activit ăților tradi ționale
daca nu exit ă un plan coerent de dezvoltare a zonei.

VI. PROPUNERI ȘI MĂSURI

6.1. Strategii o ptime de intervenții
Dezvoltarea turismului local are ca obiectiv general crearea unor surse suplimentare de
venit la nivel local și crearea de noi locuri de muncă , prin mai buna valorificarea a patrimoniului
natural si antropic, cu potențial turistic ce p oate contribui la dezvoltarea economică a Oraș ului
Bușteni cu următoarele domenii de intervenție:
a) Dezvoltarea bazei materiale (hoteluri, restaurant, divertisment) și a infrastructurii
(transport, comunicații , servicii publice) .
b) Restaurarea și valorificare a patrimoniului istoric și cultural ;
c) Valorificarea resurselor turistice naturale în contextul unei dezvoltări durabile ;
d) Creșterea calității serviciilor turistice de cazare și agrement ;
e) Conectarea stațiun ilor Sinaia, Bușteni , Azuga, Predeal, Poiana Brașo v;
f) Îmbunătățirea activității de marketing și promovare locală .

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

60
Elaborarea unei strategii de dezvoltare a sectorului t uristic este absolut necesară pentru
orașul Bușteni și va trebui să fie construită având la bază principiul dezvoltării durabile.
Elabo rarea strategiei de dezvoltare va face obiectul unui studiu ulterior și va ține cont
obligatoriu de prevederile prezentului studiu.

Este absolut necesar ca strategia de dezvoltare să fie însoțită de o analiză a capacității
optime de primire turistică – concretizare a dezvoltării durabile.
Dezvoltarea durabilă a turismului este strâns legată de noțiunea de capacitate optimă de primire.
Indiferent de conținutul definiției sale, capacitatea optimă de primire a unui teritoriu se măsoară
prin tipuri de expl oatare (intensivă, moderată, extensivă) sau număr de vizitatori pe care -i poate
găzdui un areal/stațiune fără a se ajunge la impact negativ asupra mediului fizic și a aceluia de
acceptare a turiștilor și populației locale.
Aplicat în științele biologice și sociale, conceptul de capacitate de primire a fost extins și în
domeniul turismului pentru a concretiza ideea de "durabilitate" a acestuia în raport cu valorificarea
resurselor și mediul natural și umanizat.

În decursul timpului s -au conturat câteva defi niții ale capacității de primire, și anume:

• Capacitatea fizică, biologică, socială și psihologică ca suport al activității turistice,
fără diminuarea calității mediului sau a satisfacției vizitatorilor(Lindsay, 1986);
• Numărul de vizitatori pe care îi poat e găzdui un areal, fără a se ajunge la un impact
negativ asupra mediului fizic, asupra nivelului de acceptare socială a oaspeților (Martin si Uysal,
1990);
• Numărul maxim de vizitatori ce pot fi găzduiți, fără a cauza deteriorări excesive sau
un declin al satisfacției vizitatorilor(Hovinen, 1982, O’Reilly, 1986);
• Numărul maxim de persoane ce pot folosi o zonă de loisir, fără o alterare
inacceptabilă a mediului fizic și fără un declin important în calitatea experienței
recreaționale(Wall si Mathieson, 1982) .
Într-o accep țiune mai actual ă, însă, capacitatea optimă de primire reprezintă numărul maxim
de turiști ce pot fi găzduiți simultan într -o zonă astfel încât toți turiștii să beneficieze de toate

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

61
dotările existente, ținând cont că baza materială, alături d e factorii naturali, contribuie la crearea
condițiilor necesare asigurării unui produs turistic de calitate.

Capacitatea optimă de primire se calculează conform formulei:

S * K
Q = = S * K * N , unde:
1/N

S = suprafața supusă amenajării;
K = coeficientul de corecție (0,5 < K < 0,8);
N = norma de suprafață pentru o persoană.

Pentru determinarea capacității optime de primire trebuie stabilite funcțiile turistice ale
regiunii amenajate.
Se consideră că atât suprafața, cât și condițiile geografice oferă posibilitatea practicării unor
forme variate de turism, din care amintim: turism de odihnă, recreere și agr ement, turism pentru
practicarea sporturilor de iarnă și a sporturilor de vara, turism de drumeție, de week -end, turism
itinerant cu valențe culturale și religioase.
La organizarea zonelor de dezvoltare turistică trebuie să se țină cont de indicatorii care
determină capacitatea optimă (Q) pe destinații:

Capacitatea optimă de primire (Q) pe destinații

Nr.
crt. Destinația Coeficient de
corecție (K) Norma (N)
1 Picknic 1 50 pers./ha
2 Pescuit sportiv 0,5 100 m.l./pers
3 Sporturi de vară 1,25 150 pers./ha
4 Plimbări în păduri
amenajate 1,25 200 pers./ha
5 Plimbări în păduri
neamenajate 1,25 100 pers./ha
6 Distracții în spații
acoperite 1,25 150 pers./ha
7 Vânătoare 1,25 3 pers./ha
8 Plimbări ecvestre 0,5 120 pers./ha
9 Sporturi de iarnă 1,25 110 pers./ha

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

62
6.2. Măsuri privind aplicarea studiului de potențial turistic in proiectele
de urbanism si de investitii

Strategia de dezvoltare a sectorului turistic ar trebui să fie una de tipul unui model
sistemic , ce acord ă o aten ție deosebit ă interacț iunii elementelor de poten țial turistic, modului în
care aceste elemente interferează în cadrul sistemului preponderent prin rela ții paralele , anumite
aspecte eviden țiindu- se însă prin relații retroactive multiple .
Pentru modelizarea acestui sistem complex, a fost necesar ă o structurare ș i o
schematizare a realit ății dintre diversele componente, astfel încât modelul î ncearcă să scoat ă în
eviden ță particularit ățile poten țialului turistic al orașului Bușteni , pale ta larg ă de resurse naturale
și culturale prezente î n aceast ă zonă, caracteristicile și avantajele potentialului economic și mai
ales discontinuit ățile de la nivelul acestuia cu problemele legate de amenajarea teritoriului
(structuri turistice, infrastruct ură) în vederea îmbunătățirii și diversificării ofertei turistice, în
coformitate cu principiile de dezvoltare durabilă.
Unul dintre elementele definitorii în cadrul acestui model sistemic îl reprezintă potențialul
natural
Sectorul Za mora se bucură de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor prezente
în zona munților Bucegi, dar suficient de interesante pentru a permite amenajări turistice . Datorită numărului mare de resu rse naturale, am recurs la o împărțire a potențialului
natural pe 3 sectoare (respectiv : Masivul Bucegi (cu zona montană, platoul și văi), Valea
Prahovei (orașul) și Zamora ( munte și văi), putând fi evaluate pentru fiecare sector în parte
principalele forme de turism practicabile, sau care se pot dezvolta, evident, pe fondul unei
infrastructuri adecvate.
Așadar prin prezența munților Bucegi se identific ă o palet ă largă de aspecte peisagistice
montane, cu relief diversificat și valoros , domeniu schiabil, nenum ărate puncte de belvedere, ape
minerale, fond cinegetic în zonele forestiere și piscicol din apele de munte, Parcu l Natural și alte
arii protejate. Toate acestea put ând fi valorificate prin forme de turism balnear, turism de odihn ă
și recreere, f iind necesare amenaj ări turistice îndeosebi destinate sporturilor de iarnă, pescuitului
sportiv, speoturismului și turismului montan în zonele limitrofe.
Prezența Parcului Natural Bucegi oferă posibilitatea practicării unui turism știintific.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

63
atractive. Formele de turism generate de aceste resurse sunt în principal sporturile de iarnă,
pescuitul sportiv, trasee de mountainbike, ATV, enduro etc.
Un aspect pozitiv relaționat de potențialul natural este și poate fi reprezentat de diferite
Programe care au drept scop actvit ăți ecologice și de conservare a biodiversit ății, dar c are într-o
anumit ă măsura își dovedesc caracterul constr ângător prin diverse restric ții referitor la anumite
zone protejate.
Potențialul cultural reprezintă cel de al doilea element cheie al modelului, putându -se
valorifica prin turism de tip itinerant cu valențe culturale de la vestigiile arheologice, monumente
istorice, de artă, de factură religioasă, până la obiceiuri românești și bucătăria tradițională în așezările riverane. O altă formă de turism ce se poate valorifica și este apreciat ă în special de
turiștii străini o reprezint ă agroturismul.
În afara celor două componente amintite se încadrează
poten țialul economic care
departe de a fi mai puțin important are rol esențial în dinamizarea sau dimpotrivă declinul activităților turistice.
Acest tip d e model sistemic urm ărește necesitățile stringente prezente în principal la
nivelul resurselor umane, în cadrul investițiilor și a infrastructurii, ultimele două generând relații
retroactive complexe(multiple) prin necesitatea investițiilor nu doar în îm bunătățirea
infrastructurii turistice existente ci mai ales în îmbunătățirea și expansiunea amenajărilor turistice. Acestea sunt generatoare de beneficii prin crearea de noi locuri de muncă, și mai ales prin posibilitatea cotizării la investiții a unei păr ți din veniturile obținute prin polarizarea cu un
număr în creștere de turiști. Se țintește clientela națională, dar și cea internațională încercându -se
înlăturarea treptată a percepției negative a străinilor asupra calit ății serviciilor rom ânești.
Refer itor la resursele umane, se poate observa necesitatea unui personal calificat în
turism și de aici reac ția în lan ț : necesitatea unor operatori de turism care sa diversifice și să
promoveze în pachetele lor, programe turistice centrate pe întreaga zon ă a Bușteniului , nu
neaparat pe zona munților Bucegi așa cum se întampl ă la ora actual ă.
Așadar, modelul poate ajuta la o mai buna înțelegere a fenomenului turistic în zona « Văii
Prahova », testând oportunit ățile pe care le ofer ă în momentul de fa ță valorifia carea poten țialului
turistic în aceast ă zonă.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

64
În baza analizei și evaluării aspectelor relevante ce vizează dezvoltăr ea turistic ă, în
continuare sunt prezentate critic M ĂSURI considerate a fi necesare pentru evoluția
durabilă a sectorului turistic în o rașul Bușteni :

Relații în teritoriu – mediu extern
1. Dezvoltarea unitară, în corelare și în completare a stațiunilor turistice Sinaia,
Bușteni și Az uga prin crearea unui pol independent de echilibrare a polului
Predeal -Râșnov- Poiana Brașov.
2. Realizarea Autostrăzii București – Brașov , ca o coloană vertebrală a rețelei de
transport în zonele de interes.
3. Amenajarea peisageră a traseului autostrăzii propuse și integrarea acesteea în cadrul natural și antropic existent
4. Introducerea unei legături care să unească și să deservească domeniile schiabile și obiectivele turistice din Sinaia, Bușteni și Azuga.
5. Organizarea teritorială a Parcului Natural Bucegi pentru valorificarea turistică
conform principiilor dezvoltării durabile

Dezvoltare și evoluție în mediul intern
6. Dezvoltarea facilităților și serviciilor turistice.
7. Crearea unor noduri de interes t uristic.
8. Îmbunătățirea condițiilor de primire turistică.
9. Asigurarea de către hotelieri a transportului turiștilor până la pârtiile de schi (shuttle bus).
10. Elaborarea unor oferte personalizate a le orașului Bușteni, care să încurajeze
reținerea turiștilor cel puțin 5 -6 nopți în zonă.
11. Amenajarea mobil ierului urban prin păstrarea caracterului specific istoric
12. Dezvoltarea facilităților și serviciilor turistice.
13. Îmbunătăți rea sistemului de informare turistică
14. Întreținerea / reamenajarea traseelor turistice, în special pe traseele mai puțin
circulate.

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

65
La nivelul acestui studiu facem cîteva RECOMANDĂRI care pot contribui la rezolvarea
unor măsuri menționate anterior. Recoman dările făcute de echipa de elaboratori al studiului de
potențial t uristic sunt fundamentate pe studii de teren și/sau intenții ale autorităților locale sau
centrale. Recomandările nu au caracter obligatoriu, acestea necesitând studii de specialitate care
să le susțină fezabilitatea.
Prima recomandare vizează dezvoltarea infrastructurii turistice și anume a domeniului
schiabil. Recomandăm
extinderea domeniului schiabil Kalinderu – Valea Albă
înspre Căminul Alpin , Ferăstrău și Valea Cerbului și dotarea c u instalații de
zăpadă artificială și instalații de nocturnă, precum și transport pe cablu . În urma
studiilor pe planurile anexe, au fost trasate în partea de nord a pârtiei Kalinderu traseul posibil a două pîrtii de schi din care una are la bază fund amentarea printr -un studiu de fezabilitate. În
partea de sud a pârtiei Kalinderu ( cu plecare din zona Ferăstrău) sunt marcate alte două trasee
posibile. Pe teritoriul or. Bușteni este posibil să se amenajeze pîrtii de schi în zona Valea
Cerbulu, care vo r avea la bază o altitudine de 1000m iar la vîrf între 1400 – 1500 m. De
asemenea după modelul sistemelor pârtiilor de schi din renumitele stațiuni montane
internaționale recomandăm și amenajarea unei pârtii de schi colectoare. Chiar dacă la prima
vedere f uncționalizarea pârtiilor de schi la o altitudine joasă pare a fi costisitoare, localizarea
acestora la baza orașului aduce multe avantaje generate în primul rând de accesibilitatea facilă –
motor al creșterii numărului de turiști și prin urmare a venitur ilor. Dezvoltarea domeniilor
schiabile la altitudine joasă nu este o noutate, acest lucru fiind testat de exemplu și în vestita stațiune montană de la Semmering
24

24 Stațiune de schi, unde altitudinea maximă atinge 965m, numită deasemenea și Zauberberg , găzduiește
evenimentele Cupei Mondiale de schi. Domeniul schiabil de la Semmering este utilizat în special de schiorii din
Viena, la care se poate ajunge in aproximativa o ora fiindsituat la ~100km de Wien Schwechat, dar de asemenea
din ce in ce mai mult și schiori din Ugaria și Slovacia. , Austria. Altitudinea la bază a domeniului schiabil de la
Semmering este de 750m, iar la vârf 1350m, altitudini comparative cu cele din Bușteni, unde
altitudinea de bază este de 1000m iar la vîrf de 1300m.
Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR) “ exprimă intenția demarării unui
parteneriat cu societatea” S.C. Zamora Estate S .R.. pentru :

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

66
o Construirea în zonă a unui centru de pregătire pentru sporturile de
iarnă, proiect care ar necesita un teren de aproximativ 10 ha
o Găzduirea pe domeniul Castelului Cantacuzino a Familiei Olimpice și
a nucleului de organizare a Festivalului Olimpic al Tine retului
European (FOTE), ediția de iarnă 2013
o În cazul acceptării României pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă 2018 sau 2022, amplasarea Satului Olimpic pe acest domeniu.
Realizarea acestor obiective este mai mult decât oportună pentru dezvoltarea economic a or.
Bușteni. În planșele anexe sunt marcate zonele în care se pot materializa proiectele sus
menționate. Dezvoltarea unei baze de antrenament pentru sporturile de iarnă în Zamora
atrage și amenajarea unor pârtii de schi. Pârtiile de schi pro punem să fie amenajate pe
versantul muntelui Zamora, între 1400m și 1650m altitudine.
Realizarea acestor proiecte implică elaborarea unei strategii la nivel teritorial, care să
implice implementarea unor proiecte ce vor avea drept obiectiv legarea princi palelor
domenii schiabile din teritoriu ( Sinaia – Bușteni –Azuga).

Pornind de la această viziune propunem să se dezvolte în teritoriu câteva noduri de
interes turistic distribuite uniform în teritoriu, astf el ca să deservească cele mai
importante zone de interes turistic.

Conform viziunii noastre aceste puncte de interes propunem să fie legate de o linie de
cale ferată alpină de interes turistic , pe modelul căii ferate din stațiunea Garmisch –
Partenkirchen, Germania.
Această linie ferată va lega zona viitorului sat olimpic de pe Zamora, după care va
coborî în oraș preluâ nd traseul vechii căi ferate a Fabricii de Hîrtie, al cărei traseu îl regăsim
pe planurile de situație din arhiva Fabricii de Hârtie ( în prezent S.C. OMNIMPEX S.A.)
traversând DN1 ajungând pînă în zona Ferăstrău, după care va urca până la cota 1400 din
Sinaia. Scopul principal al acestui mijloc de transport în comun cu destinație turistică dorește
să asigure o fluență și o facilitare a deplasării turiștilor (schiorilor) către toat e domeniile

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

67
schiabile din teritoriul Sinaia -Bușteni -Azuga. Acest tip de transport este utilizat în domeniile
schiabile din Austria și Germania , succesul și utilitatea acestora fiind maxim .

Nodurile turistice propunem să fie amenajate în:
– Zamora – zona satului olimpic, unde propunem să se facă prin intermediul instalațiilor pe
cablu joncțiunea cu domeniul schiabil Azuga.
– zona Ferăstrău – unde se va face legătura cu domeniul schiabil Bușteni
– Zona Babele – unde se va face joncțiunea cu domeniul schiabil Moroeni
Nodurile turistice recomandăm să fie dotate și amenajate cu unități de alimentație
publică, unități comerciale de artizanat, parcaje, puncte de informare turistică etc.

Având în vedere rezerva de teren, accesul facil în zonă, precum și de infras tructura
tehnică d eja dezvoltată , principalul nod intermodal de pe teritoriul or. Bușteni poate fi
dezvoltat în zona Gării CFR . Față de celelalte noduri de interes turistic, acesta de la Gară va
trebui să fie construit pe principiul nodurilor intermodale de circulație ( parcaje, stații de
transport în comun diferențiate pe tipuri de transport , puncte de informare etc.)
Pe teritoriul orașului Bușteni, ținând cont de resursele naturale și antropice existente
recomandăm să se dezvolte în zona Abruptului Coș tilei și Peretele Văii Albe
să se
dezvolte trasee de alpinism , iar în partea sudică a muntelui Zamora să se amenajeze
trasee de mountain bike, ATV, enduro etc . de defirite nivele de dificultate ca
alternativă pentru ridicarea interesului în anotimpurile calde.
Pentru susținerea măsurilor de atragere a turiștilor recomandăm ca să se îmbunătățească
calitatea unităților de cazare, prin
realizarea de unităților de cazare de 4 și 5 stele ,
cu servicii de calitate înaltă, precum și amenajarea de parcuri welln ess.

Pentru exploatarea durabilă a Parcului Natural Bucegi recomandăm amenajarea unor
zone de camping în zona Valea Cerbului .

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

68

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

69

COLECTIV ELABORARE

Șef proiect
Drd. Arh. Marius ALBISOR

Elaborat
Urb. Aurelia AIONESEI
Drd. Urb. Mariana UGLEA

Coordonator științific
Arh. Adda GHEOGHIEVIC I

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

70
Anexa 1

La nivelul statiunii turistice Busteni functioneaza 188 structuri de primire turistica cu
2700 lo curi clasificate la categoriile 1 – 4 stele dupa cum urmeaza :

Denumire Unitate Adresa nr_cam nr_loc den_categ den_tip
ALBERT DESIGN STR. ALEEA SILVA,BL.B,SC.A,AP.4,PARTER 1 2 2 STELE APARTAMENTE
GEORGESCU ION STR. CEZAR PETRESCU 12,ET.2,AP.9 1 2 2 STEL E APARTAMENTE
MUNTEANU Poiana Tapului, str.Bradului -8 1 2 2 STELE APARTAMENTEI
CAMELIA STR. FLORILOR NR. 6 1 4 3 STELE APARTAMENTE
OMUL MUNTII BUCEGI, ALT. 2507 3 29 1 STEA CABANA
POIANA IZVOARELOR MASIVUL DIHAM, ALT.1455M, M. BUCEGI 23 71 1 STEA CABAN A
GURA DIHAM – CORP A STR. VALEA CERBULUI NR.1 34 68 3 STELE CABANA
ADIDOR str Decebal nr.4 2 4 1 STEA CAMERE I
ANDRA STR.CUZA VODA, NR.27 2 4 1 STEA CAMERE I
ANDREI STR. CARAIMAN NR. 39 2 4 1 STEA CAMERE I
ANGELA STR.VALEA ALBA 2 6 1 STEA CAMERE I
BACA CRISTINA ELENA Str. Unirii 11 1 2 1 STEA CAMERE I
BARBU EMILIA Bd.Libertatii, nr.140 1 2 1 STEA CAMERE I
BARLEANU MARIA STR. EROU MARIN NR. 1 1 2 1 STEA CAMERE I
BOBOCEA CAMELIA STR. GARII NR. 4 1 2 1 STEA CAMERE I
BURETEA STEFAN STR.SIMION BARNUTI U, NR.4 1 2 1 STEA CAMERE I
CASA VERDE STR.FANTANII, NR.10 2 5 1 STEA CAMERE I
CISMARU MARIN str.Nistor Ureche 42 -44 1 2 1 STEA CAMERE I
COMAN TUDORA STR. GRIVITEI NR. 20 1 2 1 STEA CAMERE I
CONSTANTA str. Marasesti -2 2 4 1 STEA CAMERE I
CONY STR.COS TILEI, NR.37 2 4 1 STEA CAMERE I
COSNEANU VIORICA STR. COSTILEI NR. 39 2 4 1 STEA CAMERE I
DUDU EUGENIA STR. TELECABINEI, BL. A8, AP.10 1 2 1 STEA CAMERE I
FELICIA str.23 August -7 1 2 1 STEA CAMERE I
GABRIELA STR.EROU CONCIU 1 2 1 STEA CAMERE I
GANEA IOAN STR. MESTER URECHE NR. 43 2 4 1 STEA CAMERE I
GEANTA DUMITRU Str. Nestor Ureche 11 1 2 1 STEA CAMERE I
HUDITEANU AURICA STR. CAPORAL MUSAT 25 2 4 1 STEA CAMERE I
IRINA STR.CUZA VODA, NR.15 1 2 1 STEA CAMERE I
JITARU ION Str. Nestor Ureche 22 2 4 1 STEA CAMERE I
MARGARETA STR. EROU MOLDOVEANU NR. 2 1 2 1 STEA CAMERE I
NICOLAE LAURENTIA STR. LIBERTATII NR. 204 2 6 1 STEA CAMERE I
PARVULESCU
VERONICA STR.COSTILEI, NR.31 3 6 1 STEA CAMERE I
PASCU STATE STR. CAPORAL MUSAT NR 27 2 4 1 STEA CAMERE I
PETRIA EUGENIU STR. LIBERTATII NR. 192 2 4 1 STEA CAMERE I
PINTEC OVIDIU Str. Nistor Ureche 18 2 4 1 STEA CAMERE I
SAVU CRISTINEL
TIBERIU STR. UNIRII 15 2 4 1 STEA CAMERE I
SCARISOARA Str. Nistor Ureche 26 1 2 1 STEA CAMERE I
STELIANA STR.CUZA VODA, NR.53 2 5 1 STEA CAMERE I
STOICA STEFAN STR. VALEA ALBA NR. 50 1 2 1 STEA CAMERE I
TIBA MARIA STR. N. BALCESCU NR.2 4 8 1 STEA CAMERE I
TUDOR ION STR. COSTILEI NR. 35 G 2 4 1 STEA CAMERE I
TUDOR PETRE STR. NESTOR URECHE NR. 20 1 2 1 STEA CAMERE I
TUDO R PETRE STR. NESTOR URECHE NR. 20 1 2 1 STEA CAMERE I
VARTOLOMEI MIHAI STR.CUZA VODA, NR.55 2 4 1 STEA CAMERE I

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

71
VINTILA MARIA STR.COSTILEI, NR.23 1 2 1 STEA CAMERE I
ANA str.Avram Iancu, nr.3 2 4 2 STELE CAMERE I
CAPRIOARA str. Caprioarei nr.20 2 4 2 STELE CAMERE I
CASA RUBIN STR. URLATORII NR. 44 2 4 2 STELE CAMERE I
COJOCARU RODICA STR.23 AUGUST NR.5 2 4 2 STELE CAMERE I
D&D STR. 23 AUGUST NR. 13 1 2 2 STELE CAMERE I
DIADEMA STR. CARAIMAN NR. 7 2 4 2 STELE CAMERE I
FELIX STR. LIBERTATII NR. 39B 3 6 2 STELE CAMERE I
GABRIEL str. Fagetului -21 3 6 2 STELE CAMERE I
GHERGHISAN DANIELA STR. LIBERTATII 112A 2 4 2 STELE CAMERE I
LUMINITA STR FANTANII NR.5 B BL M1 AP8 1 2 2 STELE CAMERE I
MARACINEANU ANA STR. INDEPENDENTEI NR. 8 2 4 2 STELE CAMERE I
MARIDUM STR.VALEA ALBA, NR.54 4 8 2 STELE CAMERE I
OLTEAN FLORICA STR. NESTOR URECHE 34 1 2 2 STELE CAMERE I
POPA ELENA str.Costilei, nr.8 2 4 2 STELE CAMERE I
RAPEANU MARIA STR. PINULUI NR. 1 3 6 2 STELE CAMERE I
RODICA STR. CLABUCET NR. 28 3 6 2 STEL E CAMERE I
ROSCULET ELENA STR. CARAIMAN NR.15 1 2 2 STELE CAMERE I
ROSCULET VASILE STR.CARAIMAN, NR.15 4 8 2 STELE CAMERE I
SERBAN FLOREA STR. GARII NR. 4 2 4 2 STELE CAMERE I
SISU ANDREI STR. ARCULUI NR. 2A 3 6 2 STELE CAMERE I
STAN LUCIANA STR. CLAB UCET NR. 37 1 2 2 STELE CAMERE I
VICOL RADU STR. CIOCARLIEI NR. 21 4 8 2 STELE CAMERE I
VIOLETA STR.CARAIMAN 7 1 2 2 STELE CAMERE I
VIORICA STR.CLABUCET NR. 28 3 6 2 STELE CAMERE I
ZANGUROPULOS
MIHAIL STR. COSTILEI NR. 33 1 2 2 STELE CAMERE I
CASA GAL BENA STR. KOGALNICEANU NR.2 2 4 3 STELE CAMERE I
DIMI STR. CIOCARLIEI NR. 4 2 4 3 STELE CAMERE I
NITU ANA STR. COSTILEI NR. 38 2 4 3 STELE CAMERE I
CIUCAS 9 20 2 STELE CAMPING
ZAMORA STR. CIOCARLIEI NR. 47 22 46 1 STEA HOTEL
CARAIMAN STR. LIBERTATII NR. 89 23 59 2 STELE HOTEL
MARGARITAR STR. PANDURI NR. 2 18 38 2 STELE HOTEL
MARIETTA STR. BUSTENILOR , NR.32 10 20 2 STELE HOTEL
MAXIMILIAN BD. INDEPENDENTEI NR. 33 18 36 2 STELE HOTEL
MIHAIL STR. LIBERTATII NR. 12 17 34 2 STELE HOTEL
ALEXANDROS STR. LIBERTATII NR. 153 49 95 3 STELE HOTEL
SILVA STR. TELECABINEI NR. 24 124 248 3 STELE HOTEL
NEW MIORITA Bd.Libertatii, nr.220 10 20 2 STELE MOTEL
VADUL CERBULUI DN1, KM.126 49 98 2 STELE MOTEL
DENISA STR. LIBERTATII NR. 147 5 8 1
FLOARE PENSIUNE
GEORG IA STR.CLABUCET, NR.23 3 6 1 STEA PENSIUNE
CAMELIA str. Florilor nr.6 2 8 2 STELE PENSIUNE
CASA LUCHIANCU Str. Florilor , nr.54 5 12 2 STELE PENSIUNE
DANIELA str. Cuza Voda nr.53 9 18 2 STELE PENSIUNE
DIMI str.Ciocarliei, nr.4 2 4 2 STELE PENSIUNE
EIDOLON STR.LIBERTATII, NR.147 16 32 2 STELE PENSIUNE
MAXIMILIAN Str. Pescariei nr. 8 11 22 2 STELE PENSIUNE
ROUA DIMINETII str. Eroilor nr.2 4 8 2 STELE PENSIUNE
SCORPION str.Zamorei, nr.7 3 6 2 STELE PENSIUNE
SORIS STR.SOIMULUI, NR.6 3 9 2 STELE PENSIUN E
VENERA Str. Prundului 5 5 10 2 STELE PENSIUNE
CONFORT Str. Libertatii, nr. 238 15 27 3 STELE PENSIUNE

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

72
FLORINA str.Apelor, nr.7 5 10 3 STELE PENSIUNE
MONA Poiana Tapului, str.St.O.Iosif, nr.21 12 24 3 STELE PENSIUNE
ALEXANDRU str.Caraiman, nr.39 5 10 2 STELE PENSIUNE
CASA MAGICA STR. VALEA ALBA NR.44 16 32 2 STELE PENSIUNE
CASA FLORESCU STR. AVRAM IANCU NR.6 5 11 2 STELE PENSIUNE
DIDI STR.LIBERTATII, NR.76 1 2 2 STELE PENSIUNE
MARA STR. TRAIAN VUIA NR.30 4 6 2 STELE PENSIUNE
MARIANA STR. CIMITIRU LUI NR. 1 5 10 2 STELE PENSIUNE
MONT SEBASTIAN STR. VALEA ALBA NR.74 3 6 2 STELE PENSIUNE
CHALET BELLAVISTA STR. ZAMORA NR.35A 2 4 3 STELE PENSIUNE
ONIX STR. LIBERTATII NR.93 9 18 3 STELE PENSIUNE
ROXANA STR. NESTOR URECHE NR.23 5 10 3 STELE PENSIUNE
TRANZIT STR. INDEPENDENTEI NR.2 17 34 3 STELE PENSIUNE
MONTEROSSE STR.PLEVNEI NR.3 4 8 1 STEA PENSIUNE
ANA – MARIA STR. FUNDATURA DREAPTA NR. 1 5 12 1 STEA PENSIUNE
ANDRA 2000 STR. PESCARIEI NR.8B 4 8 1 STEA PENSIUNE
CETATEA CARAIMAN STR. PRUNDULUI NR. 7 4 10 1 STEA PENSIUNE
DANI STR. CLABUCETULUI NR. 18 3 7 1 STEA PENSIUNE
DIANET STR. CEZAR PETRESCU NR. 15 3 8 1 STEA PENSIUNE
MONTAN STR. CASIN NR. 3 10 25 1 STEA PENSIUNE
VERA STR. SAELELOR NR. 1 1 4 1 STEA PENSIUNE
"4U" STR. ZAMORA NR. 43 1 4 2 STE LE PENSIUNE
BOGDAN STR. 30 DECEMBRIE NR. 16 5 10 2 STELE PENSIUNE
CAPRA NEAGRA STR. VALEA ALBA NR. 55 7 15 2 STELE PENSIUNE
CERASELA STR. PIATRA ARSA NR. 2 2 4 2 STELE PENSIUNE
CIUCAS BD. LIBERTATII NR. 197 9 20 2 STELE PENSIUNE
CRISTINA STR. 1 MAI NR . 14B 13 37 2 STELE PENSIUNE
LEX STR. ZORILOR NR. 18 5 16 2 STELE PENSIUNE
LIZIERA STR. APELOR NR. 17 10 20 2 STELE PENSIUNE
MARCO STR. CAPRIOAREI NR. 18 2 4 2 STELE PENSIUNE
MEMY BD.LIBERTATII NR. 256 1 4 2 STELE PENSIUNE
MIKY STR. CRINULUI NR. 4 5 10 2 STELE PENSIUNE
MONOVER STR. PRUNDULUI NR. 5 5 10 2 STELE PENSIUNE
OTI-DOR STR.CARAIMAN, NR.20 7 18 2 STELE PENSIUNE
OVIDIU STR. URLATORII NR. 5 5 10 2 STELE PENSIUNE
ROBERT STR. LICURICI NR. 11 2 4 2 STELE PENSIUNE
SEBASTIAN STR. MATEI BASARAB NR. 23 3 6 2 STELE PENSIUNE
TURIST STR. NESTOR URECHE NR.25 5 14 2 STELE PENSIUNE
ALEX STR. INDEPENDENTEI NR. 35 20 40 3 STELE PENSIUNE
ALEXANDRA STR. 30 DECEMBRIE NR. 9 4 12 3 STELE PENSIUNE
ALEXANDROS STR. STEFAN CEL MARE NR. 15 7 13 3 STELE PENSIUNE
CRACIUNITA STR. PESCARIEI NR. 21 1 8 3 STELE PENSIUNE
CRINUL STR. CRINULUI NR. 6 3 4 3 STELE PENSIUNE
CRISTAL STR. SAELELOR NR. 2 15 30 3 STELE PENSIUNE
FADIC STR. VALEA ALBA NR. 41 10 18 3 STELE PENSIUNE
HORIA STR. DIMITRIE CANTEMIR NR. 3 3 6 3 STELE PENSIUNE
MARIA MAGDALENA STR. ZAMORA NOUA NR. 14 1 2 3 STELE PENSIUNE
MARY STR. VALEA CERBULUI NR. 4 18 36 3 STELE PENSIUNE
MURA STR. ZAMORA NOUA NR. 13 4 8 3 STELE PENSIUNE
NAVIGATOR STR. COSTILEI NR. 38 7 16 3 STELE PENSIUNE
ORANGE STR. LIBERTATII NR . 179 15 28 3 STELE PENSIUNE
PARANG STR. PANDURI NR. 21 5 10 3 STELE PENSIUNE
PAUNASUL STR. MOISSY CRAMAYEL NR. 6 8 16 3 STELE PENSIUNE
RONI POIANA TAPULUI, STR. LICURICI NR. 5 5 10 3 STELE PENSIUNE

STUDIU DE POTENȚIAL ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

73
SELECT POIANA TAPULUI, STR. NICOLAE BALCESCU
16 12 20 3 STELE PENSIUNE
SFINX B-DUL LIBERTATII NR. 230B 12 24 3 STELE PENSIUNE
VALEA ALBA STR. VALEA ALBA NR. 78 16 31 3 STELE PENSIUNE
VILLA GEORGES STR. PRIMAVERII NR. 62 17 34 3 STELE PENSIUNE
ADELA STR. PINULUI NR. 14 1 8 4 STELE PENSIUNE
CASA MAIA STR. EROU MOLDOVEANU NR. 7 8 16 4 STELE PENSIUNE
DIANDRA STR. M. EMINESCU NR. 20 12 24 4 STELE PENSIUNE
RALU & DEEA STR. URLATORII NR. 3 3 6 4 STELE PENSIUNE
BRADET Bd.Nistor Ureche, nr.38 8 24 1 STEA VILA
BRUNO STR. I.L.CARAGIALE NR. 1 5 10 1 STEA VILA
CARAIMAN Str. Decebal -7 14 39 1 STEA VILA
CIOPLEA STR. NESTOR URECHE NR 35 4 7 1 STEA VILA
CLABUCET STR. NESTOR URECHE NR. 35 8 16 1 STEA VILA
COCORA str.Nestor Ureche, nr.9 6 17 1 STEA VILA
MISTRETUL STR. PANDURI NR. 38 6 12 1 STEA VILA
RETEZAT STR. PANDURI NR.17 3 7 1 STEA VILA
ZANOAGA Str. Victoriei, nr.17 18 44 1 STEA VILA
ANDUTU STR. MIHAI VITEAZU NR. 3 11 25 2 STELE VILA
BOGDANA str. Clabucetului -21 5 10 2 STELE VILA
CASCADA Str. Aurel Vlaicu nr.21 9 19 2 STELE VILA
DOINA STR. MORARULUI NR. 14 1 4 2 STELE VILA
EDELWEISS STR.CLABUCET NR. 12 5 10 2 STELE VILA
FOISOR STR. LIBERTATII NR.183 6 10 2 STELE VILA
LILIANA STR. EROU STANICA NR. 15 6 12 2 STELE VILA
MARTISOR STR.FLORILOR NR.6 4 16 2 STELE VILA
MICSUNICA STR NESTOR URECHE NR.7 5 10 2 STELE VILA
OTI-DOR STR.CARAIMAN NR.20 26 54 2 STELE VILA
PARAUL RECE statiune 13 28 2 STELE VILA
PIRIUL RECE 14 28 2 STELE VILA
SUSAI STR. NESTOR URECHE NR.35 6 12 2 STELE VILA
VIITORUL STR.VIITORUL, NR.9 2 10 2 STELE VILA
BELVEDERE STR.ARCULUI 8 16 3 STELE VILA
FOTBALISTILOR STR. EMIL RACOVITA NR. 3 13 26 3 STELE VILA
LA VIE EN ROSE str.Parintele Lucaci, nr.6A 1 6 3 STELE VILA
IRIS STR. PRIMAVERII NR. 12 3 15 4 STELE VILA