PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL Ă BUCURE ȘTI-ILFOV 2007-2013 [606941]
PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL Ă BUCURE ȘTI-ILFOV 2007-2013
Elaborat în conformitate cu Legea 315/2004 și Hotărârea de Guvern 1115/2004
Agenția pentru Dezvoltare Regională Bucure ști-Ilfov, Prim ăria Bucure ști, – Consiliul general
București, Consiliile Locale de sector din Bucure ști, Centrul de Planificare a Zonei Metropolitane
București, Consiliul Jude țean Ilfov și Administra țiile Locale Bucure ști-Ilfov
Document aprobat de către Consiliul pentru De zvoltare Regional ă
Bucure ști-Ilfov – hotararea nr. 75/30 mai 2006
1
Cuprins
Introducere
Capitolul 1
ANALIZA ECONOMIC Ă, DE MEDIU ȘI SOCIAL Ă
1. Cadrul general
1.1 Teritoriul și populația
1.2 Zone urbane și rurale
1.3 PIB regional și populație
1.4 Indicatori-cheie economici, sociali și de mediu
1.5 Clasificarea regiunii Bucure ști-Ilfov din punct de vedere socio-
economic și de mediu între alte regiuni și zone metropolitane
europene
2. Țintele de la Lisabona și Göteborg
3. Economia
3.1 Contribu ția la formarea PIB na țional
3.2 Veniturile gospod ăriilor
3.3 O economie diversificat ă, bazat ă pe servicii
3.4 Productivitatea muncii
3.5 Dinamica întreprinderilor
3.6 Inovarea, Cercetarea și Dezvoltarea Tehnologic ă
3.7 Investiții str ăine directe
3.8 Infrastructura de afaceri (alta decât C&DT) 3.9 Întreprinderile și societatea informa țională
4. Turismul și cultura
4.1 Contribu ția turismului la cre șterea economic ă și la crearea locurilor
de munc ă
4.2 Patrimoniul cultural și evenimente 4.3 Turismul de afaceri
4.4 Fluxurile și investițiile în turismul urban
5. Resurse umane
5.1 Niveluri de absolvire a înv ățământului superior
5.2 Formarea continu ă
5.3 Educa ția forței de munc ă
5.4 Ocuparea for ței de munc ă și șomajul
5.5 Ocuparea for ței de munc ă pe sectoare
5.6 Minorit ăți etnice
5.6.1 Comunitatea Rrom ă
5.6.2 Participarea femeilor la via ța social ă
5.7 S ărăcia și excluderea social ă
5.8 Guvernare regional ă
2
6. Accesibilitate și mobilitate
6.1 Transportul regional
6.1.1 Coridoare Pan-Europene
6.1.2 Porturi și canale navigabile interne
6.1.3 Transportul rutier
6.1.4 Transportul feroviar
6.1.5 Transportul aerian 6.2 Transportul urban
6.2.1 Str ăzile și traficul
6.2.2 Transportul public
6.3 Telecomunica ții & IT
7. Mediu și energie
7.1 Mediu
7.1.1 Poluarea aerului și fonică
7.1.2 Sol 7.1.3 Apa 7.1.4 De șeurile
7.1.5 Biodiversitate 7.1.6 Dezastre naturale 7.2 Energie
8. Infrastructura social ă
8.1 Asisten ță social ă
8.2 Educa ție
8.3 Altă infrastructur ă socială
Capitolul 2
ANALIZA SWOT REGIONAL Ă
12. Disparit ăți și potenț ial
12.1 Disparităț i
12.2 Potențial
13. Puncte tari, puncte slabe, oportunit ăți, amenin țări
Capitolul 3 PROCESUL DE CONSULTARE
14. Baza de date a factorilor de dezvoltare regional ă
15. Organizarea procesului de consultare
16. Evaluarea independent ă ex-ante
17. Contribu ții ale factorilor de dezvoltare na ționali, regionali și locali
3
Capitolul 4
STRATEGIE ȘI PRIORIT ĂȚI
18. Fundamentare
19. Obiective și priorit ăți
19.1 Obiectivul general
19.2 Obiective specifice și priorit ăți
20. Prioritatea 1: Guvernare regional ă
21. Prioritatea 2: Accesibilitate și mobilitate
22. Prioritatea 3: Mediul
23. Prioritate 4: Cre șterea economic ă și ocuparea for ței de munc ă
24. Priorit ăți teritoriale
24.1 Dezvoltarea urbană și regenerare
24.2 Dezvoltarea rural ă
25. Priorit ăți orizontale
25.1 Durabilitatea
25.2 Egalitatea de șanse și incluziunea socială
25.3 Societatea informa țională
26. Cadrul financiar
Anexa I
EXTRAS DIN RAPORTUL FINAL DE EVALUARE EX-ANTE A PLANULUI
PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL Ă
Anexa II
ANALIZA SWOT ȘI ANALIZA SOCIO-ECONOMIC Ă-DE MEDIU DETALIATE
4
Introducere
Background și scop
Planul pentru Dezvoltare Regional ă 2007-2013 este un document strategic care
prezintă prioritățile de mediu, de dezvoltare și de coeziune ale regiunii de dezvoltare
București-Ilfov1.
Documentul se adreseaz ă cadrului de timp 2007-2013, acela și ca și pentru
programarea multi-anual ă pentru finan țare din Fondurilor Structurale ale UE, cu
scopul de a o oferi un fundal solid portof oliului regional de proiecte de investi ții
publice care vor fi finan țate prin Programele Opera ționale Na ționale concentrate pe
Transport, Mediu, Competitivitate și Dezvoltarea întreprinderilor, Resurse Umane,
Dezvoltare Rural ă, Infrastructur ă Socială, Turism, Cultur ă, Dezvoltare și Regenerare
Urbană, Întărirea Capacit ății Administrative, Cooperare Transnaț ională.
Documentul este rezultatul unor runde de consult ări cu un num ăr mare de parteneri
și factori regionali. Contribu ția lor valoroas ă a fost integrat ă în forma final ă a
documentului. Recomand ările evaluatorului independent au fost abordate
corespunz ător.
Cadrul de politici
Elaborarea acestui document a luat în considerare un numă r de documente relevante
publicate de c ătre Guvernul României și de Comisia European ă, în special: strategia
Guvernului 2005-200 8; Planul Na țional de Dezvoltare a României 2007-2013
2;
agenda de la Lisabona revizuit ă și agenda Göteborg, Liniile Directoare de Comunicare
de la Comisie din data de 5.7.2005 “Po litica de Coeziune pentru sprijinirea cre șterii
economice și a creă rii locurilor de munc ă 2007-2013”3, Documentul de lucru al
Comisiei “Politica de coeziune ș i orașele: contribu ția mediului urban la dezvoltarea
economic ă și la ocuparea forț ei de munc ă în regiuni” din data de 23.11.2005;
proiectul Regulamentului General COM(2004)495.
Strategiile de la Lisabona și Göteborg
4 au fost însu șite ca referin țe strategice cheie
pentru a coordona stabilirea op țiunilor de dezvoltare, a obiectivelor și a priorit ăților
pentru regiunea noastr ă.
Acest document stabile ște strategiile noastre de dezvoltare regional ă în deplin ă
coerență și consecven ță cu obiectivele și politicile na ționale de dezvoltare ș i de
coeziune.
Totuși, trebuie reamintit faptul c ă în România exerciț iul de programare pentru
Fondurile Structurale 2007-2013 este organizat la nivel na țional prin programele
sectoriale.
1 Așa cum este definit de legea 315/2004.
2 www.mfintante.ro
3 http://europa.eu.int/comm/regional_policy
4 Goeteborg sau Göteborg (Suedia), Gothenburg în engleză
5
Baza legal ă
Planul pentru Dezvoltare Regionale al Bucure ști-Ilfov 2007-2013 a fost elaborat de
Serviciul Plan Regional din cadrul Agen ției pentru Dezvoltare Regional ă Bucure ști-
Ilfov, în linie cu prevederile Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional ă și cu
Hotărârea de Guvern 1115/2004 privind preg ătirea Planului Na țional de Dezvoltare a
României într-un cadru de parteneriat.
6
Capitolul 1
ANALIZA ECONOMIC Ă, DE MEDIU ȘI SOCIAL Ă
1. Cadrul general
1.1 Teritoriu și popula ție
Regiunea Bucure ști-Ilfov este localizat ă în partea de sud-est a României, în Câmpia
Vlăsiei și se suprapune în întregime unor subunit ăți ale acesteia: Câmpia Snagov,
Câmpia Movili ței, Câmpia Bucure știului, Câmpia Câlnicului și lunca Arge ș – Sabar, la
aproximativ 100 km sud de Mun ții Carpa ți, 200 km de Marea Neagr ă și 60 km de
Fluviul Dună rea.
Figura 1. Harta geografic ă a Europei de Sud-Est
7
Capitala României, Bucure ști, se afl ă la 390 km distan ță de Sofia, 630 km distan ță de
Belgrad și 900 km distan ță de Budapesta.
În tabelul 1 de mai jos, sunt prezentate câteva date de baz ă privind popula ția și
teritoriul regiunii Bucure ști-Ilfov.
Populația regiunii Bucure ști-Ilfov se ridică la 2.206.479 locuitori, din care 1.929.615
în Bucure ști și 276.864 în Ilfov (1.7.2003).
Tabelul 1. Privire de ansamblu as upra teritoriului regiunii Bucure ști-Ilfov și a
popula ției (1.7.2003)
Bucure ști Ilfov Bucure ști-Ilfov
Suprafa ța (km2) 238 1.583 1.821
Populația 1.929.615 276.864 2.206.479
Densitatea popula ției 8.107,6 174,9 1211,7
Populație, evolu ții 2003 fa ță de 2000 -4% +0,5% -3,5%
Rata de dependen ță totală50,36 0,45 0,37
% din populaț ia care locuie ște în zonele urbane 100% 10,8% 88,8%
% din populaț ia care locuie ște în zonele rurale 0% 89,2% 11,2%
Sursa: Calculele noastre de la www.insse.ro ; www.bucuresti.insse.ro ; www.ilfov.insse.ro
Densitatea mare a pop ulației din regiunea Bucure ști-Ilfov – 1.211,7 locuitori pe km2
ucurești: în sectorul 2, sunt 12.724 locuitori/km2; în sectorul 3, 12.273
or2 2. Densitatea popula ției este
1, care, cu 3.446 locuitori/m2, se poate compara cu
Vienei (3.850) și a Berlinului (3.905).
2(în anul 2003), se datoreaz ă aglomera ției urbane a capitalei.
Pe de alt ă parte, municipiul Bucure ști este mult mai dens populat decât multe alte
capitale europene. Cu o dens itate de 8.107,6 locuitori/m2 (2003), Bucure ști este cea
de a treia mai dens populat ă capitală a Europei, după Atena (20.287 locuitori/m2) și
Paris (20.248 locuitori/m2). Densitatea popula ției este chiar mai mare în unele
artiere din Bc
locuit i/m ; în sectorul 6, 10. 874 locuitori/m
comparativ mai mic ă în sectorul
densitatea Budapestei (3 .674), a
Pe de alt ă parte, densitatea popula ției din jude țul Ilfov de 174.9 locuitori/km (în
anul 2003) ilustreaz ă component ă predominant rural ă a acestui teritoriu.
Profilul demografic al Regiunii Bucure ști-Ilfov are impact semnificativ asupra politicii
sociale și de dezvoltare. Ilfov are o rată de dependen ță de 45% evident mai mare
decât Bucure ști (36%). În plus, numai 10,8% din popula ția județului Ilfov este
localizat ă în zone urbane, fa ță de 57,3% pentru România, ca întreg. Acest lucru are
implicații majore, de exemplu pentru felul și mărimea costurilor investi țiilor în
transport. În ultimii zece ani (1992-2002), popula ția municipiului Bucure ști a avut o evolu ție
descrescă toare, în timp ce popula ția din Ilfov a crescut u șor. Ponderea grupei de
vârstă 0-20 reprezint ă 19,97% din total populaț ie, deși comparabil ă cu ponderea
tinerilor din alte regiuni europene, este considerabil mai mic ă decât ponderea
5 Rata de dependen ță totală este definit ă ca raportul dintre popula ția totală din grupa de vârst ă peste 65
i și sub 15 ani (>65 și <15) și popula ția în vârst ă de munc ă (<15-64>). Rata de dependen ță a
vârstnicilor – care nu este calculat ă în table, raportul dintre num ărul persoanelor de 65 ani ș i peste și
populația în vârst ă de munc ă (15 – 64 ani).
A se vedea :
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sour ces/docoffic/official/rep orts/contentpdf_en.htman
8
națională (25,37%). Totu și, structura popula ției se schimb ă, cu o sc ădere
dramatic ă a ponderii grupei de vârst ă 0-14 ani: în 2003, aceast ă grupă de
vârstă reprezenta numai 12,12% din popula ția total ă a Bucure știului, în
timp ce în Ilfov, același indicator reprezenta 16,48% din totalul popula ției
dețului.
sus trebuie s ă ia în considerare c ă rata fertilit ății în
unicipiul Bucure ști (27,7% în 2003) este mult mai mic ă decât rata fertilit ății în
dețul Ilfov (37,3% în 2003) și, în consecin ță, capitala are o inciden ță mai ridicat ă a
opulației îmbătrânite; mai mult, trebuie subliniat faptul c ă o propor ție mai mare a
nerilor în total popula ție reprezint ă o rezerv ă important ă de forță de munc ă pentru
apitală.
.2 Zone urbane și rurale
ție, cu
l înalt de poluare este agravat și de traficul în
cal, spa ții verzi și facilități de sport conduc la o degradare urban ă și
.2.2 Zone rurale amenin țate de abandonarea agriculturii
ocuparea for ței de munc ă regional ă în agricultur ă s-a redus de la
4.000 persoane la aprox. 48.200 persoane și încă există riscul de abandonare a
ju
Interpretarea indicatorilor de mai
M
ju
p
ti
c
61
1.2.1 Degradarea urbană
București cuprinde șase sectoare administrative, cu disparităț i semnificative în
termeni de structura popula ției, ocupare, acces la educa ție, num ăr total de
întreprinderi opera ționale în cadrul grani țelor lor ș i performan țe economice. Cele mai
marginalizate zone sunt: districtele periferice, în special în zonele de sud ale capitalei; centrul istoric (aș a cum este identificat prin Hot ărârea de Guvern 77/2001)
cu o suprafa ță de 57 hectare și cu o popula ție de 30.000 locuitori; zonele industriale
– din care unele par țial abandonate, acoperind aprox. 13% din suprafa ța totală a
capitalei. Peste 170.000 muncitori în platformele industriale din Bucure ști, care au
locuit în apropierea locului de munc ă, au fost concedia ți între 1990 și 1995, ca o
consecin ță a restructur ării industriale, care a genera t degradare fizica, de mediu și
socială. Zonele urbane poluate, unde au fost opera ționale pân ă în anii 90 marile
întreprinderi din industriile mecanic ă, metalurgic ă și chimic ă, sunt, în prezent, doar
arțial reconvertite în facilit ăți de depozitare sau în unit ăți mici de produc p
suprafețe mari neutilizate. Nivelu
reștere. c
În zonele urbanizate din Ilfov și care înconjoară capitala Bucure ști, serviciile precare
de infrastructur ă la nivelul vecin ătății, barierele de mobilitate ș i lipsa de servicii
ociale la nivel los
a acestor zone.
Reducerea dramatic ă a zonelor verzi, împreun ă cu degradarea patrimoniului cultural,
contribuie la degradarea urban ă.
1
Între 2000 și 2003,
5
6 Institutul National de Statistic ă din România a adoptat defini ția administrativ ă a zonelor rurale: comunele
și satele sunt toate definite ca zone rurale, în timp ce ora șele (municipii și orașe) sunt definite ca zone
urbane.
9
acestei activit ăți în regiune. Zonele rurale din Ilfov7traverseaz ă o perioadă de
profundă transformare, cu abandonarea progresiv ă a activit ăților agricole și cu o
rapidă urbanizare a zonelor din apropierea ora șului Bucure ști. Acest lucru este
datorat, în mare parte, schimb ării destina ției terenurilor din terenuri agricole, în
renuri cu utiliz ări alternative (reziden țiale, firme), datorit ă faptului c ă în Ilfov,
rminați să-și vândă
roprietățile. Totu și, disparit ățile dintre zonele rurale și urbane sunt înc ă mari. De
xemplu, jude țul Ilfov are un deficit semnificativ de infrastructur ă, precum și
isparități economice și sociale fa ță de municipiul Bucure ști: PIB pe locuitor mai mic,
iveluri sc ăzute de absolvire a studiilor, precum și salarii mai mici pentru for ța de
uncă. În 2002, PIB al Ilfov a fost de 44,9 din media UE25 (cu UE 25=100), în timp
e PIB al municipiului Bucure ști a fost de 61,4 din media UE25.
.3 PIB regional și popula ție
Cu 87,52% regiunii, 90,5 la PIB regional,
ntribuie cu 9,45% la formarea
P
1 ic iali și de mediu
T n le date is tice economice, socia de
mediu pentru Bucure ști-Ilfov, în compara ție cu datele medii pentru România, precum
ș ști și jțul Ilfov, acolo unde datele g ăsite sunt
d t.
D fil diferit pentru Bucure ști i pentru și
anume:
este o zon ă urbană, în timp ce Ilfov are caracteristicile unui jude ț
p
V ntr cure ști sunt mai mari de cele pen ov,
în termeni de PIB ărul întreprinderilor la 1000 loc itori; economia
B ient re ser în timp ce cea din Il te
o
I e subdezvoltat ă în Ilfov, atât în compara ție cu Bucure știul, dar și cu
m în ceea ce prive ște rețelele de ap ă.
Tabel 2. Sta și de mediu pentru Bucure ști și Ilfov
Județe8te
costurile terenurilor agricole au crescut se mnificativ, mai ales sub presiunea unei
piețe imobiliare dinamice, astfel în cât agricultorii sunt dete
p
e
d
n
m
c
1
din popula ția Bucureș tiul contribuie cu 5%
în timp ce Ilfov, cu 12,48% din popula ția regiunii, co
IB regional.
.4 Indicatori-cheie econom i, soc
abelul 2 de mai jos prezint ă pricipale stat le și
i pentru municipiul Bucure ude
isponibile la nivel dezagrega
atele statistice relev ă un pro total ș Ilfov
București
redominant rural;
alorile indicatorilor economici pe u Bu cât tru Ilf
și de num
ucureștiului este mai mult oru
ată sp vicii, fov es
rientată spre industrie;
nfrastructura est
edia României, în special
tistici-cheie economice, sociale
INDICATORI Regiune
IF B România
7 Bucure ști nu are zone rurale
8 IF (Ilfov), B (Bucure ști)
10
I. Popula ție, ocuparea for ței de munc ă,șomaj (2003)
I.1 Populaț ie totală
ifre absolute) (c2.206.47
9 276. 4 1.929.615 21.733.58656
Popula ție urban ă (%) 88,8 10 8 100,0 , 53,4
Popula ție rurală(%) 11,2 89 2 , – 46,6
So ld migra țiune
I. 2 Ocuparea for ței de munc ă
Popul
aație activă din popula ție >15
ni 51,8 54,8
Po cupată din total popula ție
>15 ani pulație o47,3 50,8
Popula ție ocupat ă pe sectoare
economice:
Agricultur ă (%) 5,1 37,1 1,0 34,7
(%) 25,1 24 1 25 Industrie , ,2 24,8
Servicii (%) 61,7 36,6 65,0 35,8
I.3 Șomajul BIM
Rata șomajului BIM 8,6 7,0
Rata dul șomajului BIM în rân
meilor 7,8 fe7,0
Procent care nu beneficiaz ă
rie șomeri
de indemniza ții la 31 decemb
2003 (%) 37,0 58,7 31,3 54,8
II. Dezvoltare economic ă
4 3 4 2 II. 1. PIB/locuitor (2002) – euro
603,2 483,7 763,3 219,4
II. 2. Productivitatea muncii (2002)
uro
– e 9 002,6 4 676,2
II.3. Investi ții străine di
(milioane euro) recte 54.711 101.596
II. 4. Infrastructur ă de afaceri –
parcuri industriale9 11 44
II. 5. IMM-uri
IMM-uri/1000 locuitori (Nr.) 43
(2 ) 21,0 04) 46,2 04) 0037 (20 6 (20 16,4
Total IMM-uri (cifr ă totală)
(2003) 95.184 459.3 69
Din care: industrie manufacturier ă
(%) 11,0 16,6 10,6 14,3
Construc ții (%) 6,8 5,8 6,8 6,0
Servicii (%) 82,1 77,1 82,4 79,4
Structura IMM-urilor dup ă
dimensiune:
9 Inclusiv cele care nu sunt înre gistrate la Ministerul Administra ției și Internelor .
11
90,92 Micro (%) 90,9
Mici (%) 7,40 10,4
Mijlocii (%) 1,68 2,6
Indicele de atractivitate
regional ă10 88,3
I 003) II. Infrastructur ă (2
III. 1 Transport11
L urilor
publ oraș la1000
lo cuitori) 1,28 3,ungimea total ă a drum
ice și a străzilor din
cuitori (km/1000 lo29 0, 99 4,71
50,8 46,5 98,12 Drumuri p
(exceptânublice modernizate
d străzile din ora ș) din
) total drumuri publice (%6 25,8
III. 2 Utilități publice13
G acoperire al drumurilor și
st
(%71 15 97 17 radul de
răzilor de sistemul de canalizare
)
Lungimea re țelei de canalizare la
1000 l ocuitori (km/1000 locuitori) 0,9 0,49 0,96 0,79
Gradul de acoperire al drumurilor și
străzilor de re țeaua de distribu ție a
(%) 75 15 80 41,2
apei
Lungimea re țelei de distribu ție a
apei/1000 locuitori (km/1000
locuitori) 1,05 0,48 1,13 1,94
III. 3 Învăță mânt
total, din
c : Num ărul școlilor–
are 681 128 553 18.773
De reabilitat (%) 20,8 13,3 22,60 76,1
III. 4 Sănătate
N um ăr spitale 54 5 49 422
De reabilitat
III. 5 Turism
Unit ăți de cazare 94 23 71 3.569
Capacitate existent ă de
cazare 10.025 1.386 8.639 273.614
Capacitate func țională de
cazare 3.296 298 2.998 51.632
Sursa: Ministerul Integr ării Europene, Draft Program Opera țional Regional 20-12-2005;
Institutul Na țional de Statistic ă din România, Anuarul Statistic 2004 .
10 www.doingbusiness.ro Septembrie 2005
11 Indicatorul Densitatea drumurilor publice/100 km2 (%), utilizat anterior, nu este relevant .
12 Drumurile publice din Bucure ști sunt toate drumuri na ționale în lungime total ă de 70 km (2003).
13 Indicatorii Localități cu rețea de distribu ție a apei în num ăr total localităț i (%) și Localități cu rețea de
canalizare în num ăr total localităț i (%), utiliza ți anterior, nu sunt relevan ți.
12
1 Clasif ea Ilfov p n
economic și ed tre i zon ne e e
R ă Obse re a Planific ării a țial înfiin țatde U nea
European ă (ESPON www.espon.lu.5
ețeaua Europeanic
dear
mregiunii
iu
de Bucure
alt
rvaș
iunti-
i șdin
e me
Spu
ropct
ol
e de veder
itae
ensocio-
niuîn e reg t urop
ă
) a c l a s a t c e l e 2 8 0 r e g i u n i d e n i v e l N U T S 2
UE27+214 pe baza Clasific ării Regionale a Europei RE), lizat ă pe ur rii
i tori 15:
Economi
Piața mu i
Populație
ediu
stre turale
e
udapesta (47), Bratislava (67), Praga (87),
arșovia (104). În aceast ă clasificare, prezentat ă în tabelul 5 de mai jos, regiunile
abel 3. CRE Clasificarea Regional ă a regiunilor europene de tip NUTS 2 (C ana măto
ndica
•
•e
nci
•
• M
• Deza
Accesibilitat na
•
• Structur ă spațială
București-Ilfov se situeaz ă pe pozi ția 175 în Clasificarea Regional ă a Europei (dintr-
un num ăr total de 280 regiuni), dup ă B
V
Nord-Vest și Centru din România se afl ă pe pozi țiile 235 și, respectiv, 246, în timp ce
alte cinci regiuni române ști sunt localizate pe ultimele pozi ții ale clasamentului.
T
Economie
(-7, 7
Piața muncii
(-8,8)
PopuRomânia
)16
lație
(-4,4)
Mediu
(-3,3)
Dezastre
naturale
(-6,6)
Accesibili tate
Structur ă(-4,4)
spaă țial
(-6,6)
Clasificare
ESPON
N-E -4 -2 1 0 -1 -2 -3 262
S-E -4 -3 0 0 -2 -2 27 -2 2
S -4 -2 -1 0 -2 0 -4 271
-4 -3 0 0 0 -2 26 SV -2 3
V -4 -3 -2 0 1 0 -3 263
N-V -4 -3 1 0 1 -2 -1 235
Centru -4 -2 0 1 0 -2 -2 246
București-
Ilfov -1 0 -1 0 1 0 -2 175
Sursa: www.espon. lu, martie 2005
Regiunea Bucure spațială, precum și de valorile
e ec
ndicatorii prezen fost elabora E p
ecare din cel 25 rvegia și da rmi ț
astfel, compara ți care indicator selectat. ști-Ilfov este afectat ă de structura sa
mici legate d onomie și de popula ție.
I tați în tabelele 4 și 5 de mai jos au ți de SPON entru
fi țări UE, plus Bulgaria și România, No
i între țări pentru fie Finlan , pe ând,
Tabel 4. Indicato entru UE25+2+2 (UE25 + România, Bulgaria, ri de baz ă ESPON p
Norvegia
și Finlanda),
2000-2002
14 UE25 + Români a și B
15 Rezultă din agregarea a 38 indicatori
16 ESPON a stabilit o valoare minim ă și maxim ă pentru fiecare indicator selectat, pornind de la pia ța muncii
(valoare max 8), la economie (7) dezastre naturale și strucrua spa țială (6) etc. ulgaria + Norvegia și Elveția
13
Categorie Indicator Absolut Min Max
Suprafa ța în km24.696.315 31 154.312
Economie PIB în PCS pe lo cuitor, 2000 (euro) 19.111 4.175 54.151
Chelt. de cercetare&dezvoltare, propor ție
din PIB (%), 2000 1,8 0,1 6,1
Cercetare&Dezvoltare, Sectorul întreprinderi
(personal la 1000 persoane active), 2002 4,3 0,0 21,4
Piața muncii Rata șomajului (trim. II), 2001 8,6 1,2 33,3
Schimbări ale ratei șomajului în pc, 1998-
2001 -1,0 1,8 36,3
Șomaj în rândul tineril or (șomeri sub 25
ani/1000 locuitori 15-<25 ani), 2001 77,3 11,2 267,3
Personal în cercetare&dezvol tare (total) l a
1000 persane active 8, 0,0 0 28,0
Populația cu nivel înalt de educa ție,
proporț ie din total popula ție cu educa ție
(%), 2002 20., 5,0 45,8
Demografie Populație în 1000, 2000 495.571 26 10.979
Densitatea popula ției, 2000 105 53 3.869
Dezvoltarea popula ției în %, 1995- 2000 0,9 -6,6 20,9
Populație peste 65 ani, propor ție din to tal
populație (%), 2000 15,6 4 2 1, 4,7
Mediu Intensitatea agriculturii, raportul 2,1 1,3 6,4
output/input, 2001
Dezastre
naturale Numărul mediu la nivel regio nal al
inundațiilor, 1987-2002 1,2 0,0 3,9
Accesibilitate Accesibilitate multimodal ă potențială
(spațiul ESPON = 100), 2001 10 37 177 0
Structur ă
spațială ZUF17- Popula ție, propor ție din total
populație (%) 63,5 0,0 157,7
Performanț a scă reș p ș rile asociate
nei structuri de nt elem e zută a pieței muncii din Bucu ti-Ilfov, recum i riscu
u mografice dezech ilibrate su ente d bază.
Tabel 5. Indicatori de b ESPON pentru România și Bucure ști-Ilfov, 2000-200 ază 3
Categorie Indicator Abs M Ma olut inim xim Bucure ști-
Ilfov
Suprafa ța în km2238 1.821 36.850 .391
Economie
PIB în PCS pe locuitor, 2000
(euro) 5. 4.175 7.732 12.564,7
(2002)463
Chelt. de cercetare&dezvoltare,
proporț ie din PIB (%), 2000 0,7 – –
Cercetare&Dezvoltare, Sectorul
întreprinderi (personal la 1000
persoane active), 2002 1,8 0,8 7,8
Piața muncii Rata șomajului (trim. II), 2001 6,6 4,1 8,0 8,6
(2003)
Schimbări ale ratei șomajului în
pc, 1998-2001 1,0 0,1 1,4 3,0
(1999-
2003)
Șomaj în rândul tinerilor ( șomeri
sub 25 ani/1000 locuitori 15-
<25 ani), 2001 69,9 27,5 92,0 26,9
(2003)
Personal în ce rcetare&dezvoltare 2,9 1,0 15,9
17 ZUF – Zona Urban ă Funcțională
14
(total) la 1000 persane active
Populația cu nivel înalt de
educaț ie, propor ție din total
populație cu educa ție (%), 2002 10,3 7,2 23,1
Demografie Populație în 1000, 2000 22,455 2.045 3.820
Densitatea popula ției, 2000 94 64 1.255
Dezvoltarea popula ției în %,
1995-20 00 -1,1 -2,2 1,0 -0,80
(1990-
2002)
Popul ație peste 65 ani, propor ție
din total populaț ie (%), 2000 13,2 12,3 14,7 13,96
(2003)
ediu Intensitatea agriculturii, raportul M
output/input, 2001 2,118
Dezastre
naturale Numărul mediu la nivel regional
al inunda țiilor, 1987-2002 2,011,0 3,9
Accesibilitate Accesibilitate multimodal ă
potențială (spa țiul ESPON =
100), 2001 56137 103 102 (2003)
Structur ă
spațială ZUF- Popula ție, propor ție din
total populaț ie (%) 37,9 24,4 85,4
Un alt input ESPON relevant este clasificarea Zonelor Metropolitane Europene de
Creștere (ZMEC) (nivel NUTS 3). ESPON a clasificat ZMEC dup ă cum urmeaz ă:
2 noduri globale (Paris și Londra)
8 motoare europene
17 ZMEC puternice
25 poten țiale ZMEC
24 ZMEC slabe.
București și Timiș oara sunt clasificate ca fiind singurele (totu și slabe) ZMEC din
România (a se vedea c ăsuța 1 de mai jos). Clasificarea ZMEC se bazeaz ă pe
următorii factori:
• Masă
Baza cunoa șterii
Masa se refer țială în termeni de dimensiune a popula ției. Conform
ES grarea policentric ă a orașelor ști-Ilfov nu
ar putea cre ște suficient masa popula ției în are ar fi creat ă o nouă zonă
glo Totuși, o împ ărțire ntară a func țiilor urbane între
ora ă și orașele învecinate (ex. se ustriale) ar putea
inf ponderea demografic ă și spațial considerabile beneficii comune și
economice.
Ind ompetitivitate se bazeaz ă p IB pe locuitor și localizarea celor
500 firme d e consid ic decât PIB/locuitor al celor
mai buni performeri din ZMEC; nici una din cele 500 firme nu este localizat ă în
reg une.
Indicatorul accesibilitate ia în considera l pasagerilor la aeroport ș i
ind accesibilitate multimodal ă. R urești-Ilfov este afectat ă de
loc aeroporturilor, al c r de pasageri, în 2005, a ajuns
• Competitivitate
• Accesibilitate
•
ă la structura spa
PON, inte învecinate cu regiunea Bucure
măsura în c
bală de integrare. compleme
șul-capital rvicii față de func ții ind
luența ă prin
icatorul de c
e vârf. PIB/locuitor este PIB, P
erabil mai m
i
re num ăru
icatorul de egiunea Buc
alizarea la periferie a ăror num ă
18 M a valorilor NUTS2 edia aritmetic ă
15
la 2.500.000, jum ătate din num ărul pasagerilor înregistra ți la Budapeste și Varșovia,
o treime din cei de la Praga și sub volumul t la Sofia.
Ba este evaluat ă pe baza nivelurilor de educa ție și a proporț iei din for ța
de ată în C&D – acest al doi levant în special în
reg
Că le Metropolitane Europen e (ZMEC) înregistra
za cunoa șterii
muncă ocup lea indicator este re
iune.
suța1. Zone e de Cre șter
Noduri globale
PARIS
LONDRA
Motoare europene
HELSINKI
OSLO
ATHINAI
MANCHESTER
DZMEC poten țiale
LYON
ANTWER PEN
LISABONA
ROTTERDAM
MALMOE
MARSEILLE – AIX-EN-PR
LILLE
NISA
NAPOLI
BERNA
PRAGA
GLASGOW
BREMEN
TOULOUSE
VARȘOVIA
BUDAPESTA
AARHUS
EDINBURGH
BERGEN
BIRMINGHAM
BILBAO UBLIN
GOETEBORG
TORINO
GENEVA
ZMEC puternice
MUENCHEN
FRANKFURT AM MAIN
MADRID
BRUXELLES
MILANO
ROMA
VALENCIA
LUXEMBURG HAMBURG
KOEBENHAVN
ZUERICH
AMSTERDAM
BERLIN BOLOGNA
PALMA DE MALLORCA
STOCKHOLM ZMEC slabe
STUTTGART BRATISLAVA
BARCELONA
DUESSELDORF
VIENA
KOELN
TURKU
CORK
BORDEAUX
HAGA
GENOVA
BUCURESTI
TALLINN
SOFIA
SOU ON/EASTLTHAMPT
SEVILLA
PORTO
KRAKOW
VILNIUS
LJUBLJA NA
RIGA
KATOWICE (Upper Sile si…)
GDANSK-GDYNIA-SOPO
POZNAN
WROCLAW
LODZ
16
VALLETTA
SZCZECIN
TIMI
S .luSOARA
ursa: www.espon
R lui aferente Bucur tiului (7,1%, în 2002, conform bazei de date
E ția 11 din 23 ora șe-capital ă UE) sunt mai mari decât cele din
Budapesta și Praga (a se vedea t l 6 de mai
T19 la N E NUTS 5, le UE atele șomaju eș
urostat, pozi
abelu jos).
abel 6. Ratele șomajului IVEL U capita
Orașe-capital ă 25 State
membre UE + Bucure ști Rata ului Rata ș lui la șomaj omaju
bă ț i Rata ș lui la omaju
femei An de
refe ță rba rin
Bruxelles (Belgia) 18,3% 16,5% 20,3% 2001
Praga (Republica Ceh ă) 5,4% 5,4% 5,3% 2001
København (Danemarca) 4,5% 4,8% 4,2% 2001
Berlin (Germania) 14,9% 16,4% 13,2% 2001
Tallinn (Esto nia) 12,7% 13,0% 12,5% 2001
Atena (Grecia) 9,4% 8,5% 10,7% 2001
Madrid (Spania) 12,4% 10,6% 14,5% 2001
Par Franta) is ( 11,6% 11,8% 11,4% 1999
Dublin (Irlanda) 6,7% 7,8% 5,3% 2002
Roma (Italia) – – – –
Lefkosia (Cipru) 3,1% 2,8% 3,5% 2001
Riga (Letonia) 11,3% 12,4% 10,2% 2001
Vilnius (Lituania) 16,0% 18,4% 13,7% 2001
Luxemburg 3,2% 3,3% 3,2% 2001
Budapesta (Ungaria) 6,3% 6,8% 5,8% 2001
Valletta (Malta) – – – –
S' Gravenhage
(Olanda) 3,4% 3,1% 3,8% 2002
Viena (Austria) 10,7% 11,7% 8,8% 2001
Varsovia (Polonia) 13,5% 14,6% 12,4% 2002
Lisabona (Portugalia) 6,8% 7,0% 6,6% 2001
Ljubljana (Slovenia) – – – –
Bratislava (Slovacia) 8,8% 9,8% 7,9% 2001
Helsinki (Finlanda) 5,8% 6,7% 4,8% 2001
Stockholm (Suedia) 3,3% 3,5% 3,1% 2001
Londra (Regatul Unit) 8,5% 9,8% 7,0% 2001
Bucure ști 7,1%
(a 11a din 23
date disponibile) 8,2%
(a 11a din 23
date disponibile) 5,8%
(a 10a din 23
date disponibile) 2002
Sursa: Baza de date Eurostat audit urban
2. Țintele de la Lisabona și Göteborg
2.1 St
În 0
face n
cunoa
rategia de la Lisabona
20 0, Consiliul European de la Lisabona a stabilit o strategie pe zece ani pentru a
U iunea „cea mai competitivă și dinamic ă economie mondial ă bazată pe
ștere, capabil ă de dezvoltare economic ă durabil ă cu locuri de munc ă
șomajului este calculată c a r a p o r t î n t r e n u m ărul reziden ților șomeri (metoda BIM) și popula ția 19 Rata
activă economic.
17
mai m
evaluă obținute de c ătre Statele Membre, Strategia
e la Lisabona a fost revizuit ă în februarie 2005, iar țintele ei au fost reorientate.
intele Strategiei de la Lisabona:ulte și mai bune și cu o intens ă coeziune social ă”. Ca urmare a unei
ri pe termen mediu a rezultatelor
d
Ț
Produsul intern brut
Obiecti
anuă
Ocu rvul de la Lisabona în termeni de PIB este de a men ține o cre ștere medie
al a PIB de aprox. 3%.
pa ea for ței de munc ă
vele de la Lisabona în termeni de ocupare a for ței de munc ă, așa cum sunt
ate în Strategia European ă dObiecti
exprim e Ocupare a for ței de munc ă, acoper ă trei
obiecti vitatea
la locu t
următo
70% în 2010 (67% în 2005).
pentru 90%
a ală și pentru
ătre Consiliul ve ale ocup ării forței de munc ă totale, îmbun ătățind calitatea ș i producti
l de munc ă și întărind coeziunea social ă. Țintele stabilite pân ă în 2010 sun
arele:
• O rată de ocupare total ă a forței de munc ă de
• O rată a ocupării forței de munc ă feminine de 60% în 2010 (57% în 2005).
• O rată a șomajului în rândul vârstnicilor (55-64 ani) în 2010 de 50%.
O creștere, pân ă în 2010, de cinci ani în vârsta medie la care persoanele •
părăsesc pia ța muncii (pensionare medie efectiv ă pentru a asigura media UE
de 65 pân ă în 2010).
• Disponibilitatea de servicii de îngrijire a copilului pân ă în 2010
dintre copiii cu vârsta între 3 ani și vârsta oblig torie pentru sco
33% dintre copiii cu vârsta sub 3 ani ( ținta stabilit ă de c
European la Barcelona în 2002).
Învățământul
Țintele de la Lisabona privind înv ățământul, pân ă în 2010 (stabilite la Barcelona în
2002) sunt urm ătoarele:
• Reducerea num ărului de abandonuri școlare20 cu 50% (pân ă în 2010 în 2000).
• Cel puțin 85% tinerii de 22 ani și 80% din grupa de vârstă 25-64 ani în
ă fie absolvenț i de liceu.
ormarea continu ă ar
e munc ă
E nu mai mare de 10% din abandonuri școlare
ărului absolven ților MSTE (tehnologie ș i inginerie) cu cel pu țin Uniunea European ă ar trebui s
• Nivelul mediu al Uniunii Europene de participare la f
trebui s ă fie de cel puț in 12,5% din populaț ia adult ă cu vârst ă d
(grupa de vârstă 25-64 ani).
• O rată medie U
• Creșterea num
15% pân ă în 2010.
Cercetare-Dezvoltare ș i Societatea Informa țională
tare-Dezvoltare s • Cheltuielile totale pentru Cerce ă atingă 3% din PIB pân ă în
rn și 2% cheltuieli sus ținute de firme).
e-dezvoltare s ă atingă 67% din
.
2010 (1% cheltuieli sus ținute de Guve
• Cheltuielile din întreprinderi pentru Cercetar
total cheltuieli pân ă în 2010.
• Conectarea locuin țelor la internet s ă atingă 30%
20 Percentage of population aged 18-24 with at mo st lower secondary educat ion and not in further
education or training
18
• Administra țiile să furnizeze servicii 100% online21 până în 2010.
Căsuța 2. e-Guvernare, lista comun ă a servici ilor publice de baz ă
Pentru e-Guvern, urm ătorii indica tori constituie baza pentru criteriul de apreciere.
· Procent din serviciile publice de baz ă disponibile online,
· Utilizarea de c ătre public a serviciilor publice on line.
Pentru a realiza ace ști indicatori opera ționali, Statele Membre au stabilit o list ă de 20 servicii
publice de baz ă, 12 pentru cet ățeni și 8 pentru firme. Evolu ția procesului de publicare online
a acestor servicii va fi m ăsurată folosind patru etape cadru: 1 plasarea acestor informa ții
online; 2 interacț iune p e o cale; 3 interac țiune pe 2 c ăi; și 4 tranzac ții online complete inclusiv
distribu ția și plata. Datele vor fi colectat e în studii de dou ă ori pe an.
Servicii publice pentru cet ățeni
1. Taxele pe venituri: declara ții, notific ări pentru plata impozitului
2. Servicii de c ăutare a locurilor de munc ă de către birouri specializate (de munc ă)
3. Contribu ții la securitatea social ă (3 din urm ătoarele 4):
· Benefi cii pentru șomaj
· Alțocaii pentru copii
· Costur i medicale (rambursare sau achitare direct ă)
· Credite nerambursabile pentru studen ți
4. D uoc mente personale (pa șapoarte și permise de conducere)
5. Înmatricularea autoturismelor (noi, utilizate și importate)
6. Cere rucție ri pentru autoriza ții de const
7. D aecl rații la poli ție (de ex. în cazul furturilor)
8. Biblio teci publice (cataloage, instrumente de c ăutare)
9. Certif icate (na ștere, c ăsătorie): cerere și eliberare
10. Însc ersitate rierea la niveluri superioare de educa ție/univ
11. Anun țarea schimb ării domiciliului (adresei)
12. Servicii legate de s ănătate (de ex. informa ții interactive privind disponib ilitatea serviciilor
în diferite spitale; program ări la spitale)
Ser ivic i publice pentru firme
1. Co t e pentru angaja ți n ribuții social
2. I omp zite pe corpora ție: declara ții, notific ări
3. TVA: declara ție, notificare
4. Î gnre istrarea unei firme noi
5. Înregistrarea datelor la birourile statistice
6. D aeclrații vamale
7. Autorizații de mediu (incl. rapoarte)
8. Achizi ții publice
2.2 St rategia european ă pentru ocuparea for ței de munc ă
• Investițiile publice trebuie s ă se concentreze pentru a asigura accesul adecvat
celor care au cea mai mare nevoie, în principal persoane cu abilit ăți scăzute,
grupuri dezavantajate și persoane angajate în companii mici.
Creșterea finan țării pentru mate • matici, știință, tehnologie ș i inginerie (MSTE)
studii, cre șterea num ărului de absolven ți și reducerea dezechilibrului între
unătățirea
abilităților de baz ă ale forței de munc ă.
sexe în aceste domenii.
• Înjumătățirea procentului celor cu vârsta de 15 ani care au capacit ăți scăzute
în domeniile citi t, matematici și literatur ă științifică; pentru îmb
21 Căsuța 2, este con ținută o listă a serviciilor online monitorizate ca ținte ale strategiei de la Lisabona
19
2 t vind mediul .3 Strategia Goteborg – Ținele și obiectivele pri
Prioritățile specifice identificate la Göteborg au fost transpuse în țint
ot și
i resurs
păril nța și calitatea
alimentelor, utilizarea ch cțioase, rezisten ța la
antibiotice, etc.
• Evoluția către o ț intă din electricitatea
generat ă din resurse reg te separate pentru
producerea electricit ății r
g ze (i.e. obiectivele de la Kyoto). Obiectivul pentru
r cu 5%
lul din
pierderii în biodiversitate pân ă în 2010
rește d e la
ra e la investi țiile pentru
pr
A ezentat ă în urm ătoar ște punctele slabe ș i disparit ățile
r Lisabona și Göteborg, ca principal ă
a oltare social ă, economic ă și a mediu
e cum ar fi:
• Combaterea cre șterii volu
poluare.
• Separarea utiliz ări
• Răspunzând preocumului ș i congestion ării volumului de
elor și generă rii de de șeuritrafic, zgom
22.
or cetățenilor cu privire la sigura
imicalelor, tratarea bolilor infe
indicativ ă pentru 2010 de 22%
enerabile (statele membre au țin
egenerabile)
• Reducerea emisiilor de a
2008-2012 este reduce
comparativ cu nive
• Stopareaea emisiilor cu 8% comparativ
1990. 1989 și cu
• Separarea PIB de c
rutier la alte tipuri de t
infrrea în transporturi, în special prin
nsport și acordarea de prioritat
otejat eplasarea d
astructuri în mediu
naliza pr ele secțiuni stabile
egiunii Bucure ști-Ilfov fa ță de ț
strategiei regionale pe ntru dezintele de la bază
v lui.
T a abel 7. Poziț ia regiunii Bucure ș
ȚINTELE DE LA LISABONAti-Ilfov față de țintele de la Lisabon și Goteborg
Bucure ști-Ilfov Anii de
referin ță
pentru date
PIB: Obiectivul de la Lisabona în
termeni de PIB este de a
menține o cre ștere medie
anuală a PIB de aprox. 3%. PPC a 1999-2002 PIB pe locuitor în cre ștere: între 1999
și 2002, PIB al Bucure ști-Ilfov în
crescut cu o rat ă medie anual ă de
17,5% (de la 7.840,5 Euro, în 1999, la
12.564,7 Euro, în 2002). PIB al
București-Ilfov a cunoscut astfel o
creștere de +17,1% la PIB23
UE25=100, în aceea și perioad ă, de la
42,3% din PIB UE25, în 1999, la 59,4% din PUB UE25, în 2002.
Țintele ocup ării forț ei de munc ă:
O rată general ă a ocup ării forț ei
de munc ă de 70% în 2010
(67% în 2005). Rată a șomajului în sc ădere, de la
52,8% la 47,3 (-5,4%), în patru ani 1999-2003
O rată a șomajului în rândul
femeilor de 60% în 2010 (57
în 2005).
% 999-2003 Rată a șomajului în rândul femeilor în
scădere, de la 46,3% la 40,9% (-
5,4%), în patru ani. 1
O rată a șomajului în rândul
vârstnicilor (55-64 ani) în 2010
de 50%. Rată a șomajului în rândul v
în scădere de la 28,1% la19,7
8,4%), în patru ani ârstnicilor
% (-999-20031
O creștere, pân ă în 2010, de
cinci ani în vârsta medie la care
persoanele p ărăsesc pia ța Lipsă date
În 2003, 16,41% din popula ția totală 0032
-2002 1992
(Recensământul
22 Separare în sensul c ă dacă PIB cre ște, generarea de de șeuri nu cre ște cu aceea și rată de creștere.
23 PIB UE25 a crescut la 18.523,2 Euro în 1999 și a atins valoarea de 21.170,1 Euro în 2002, totalizând o
creștere medie de +4,6% în perioada 1999-2002.
20
muncii (pensionare med
efectivă pentru a asigura media
UE de 6ie
5 până în 2010). Bucure ști-Ilfov reprezenta grupa de
vârstă peste 60 ani și 12,48% pe cea
de peste 65 ani. Cifrele pentru
lfov.
n opulației)
a
municipiul Bucure ști au fost 20,59%
și, respectiv, 15,38%; cifrele pentru județul Ilfov au fost 19,64% și,
respectiv, 14,72%. Propor ția
pensionarilor în popula ția totală a fost
de 22,93% la nivel regional, 29,76%
în Bucure ști și 24,68% în jude țul I
Rata de dependen ță economic ă a
crescut în ultimii zece ani de la 131 la
158 la nivel regional, de la 146 la 221
în județul Ilfov și de la 129 la 150 î
municipiul Bucure ști p
Disponibilitatea de servicii de îngrijire a copilului pân ă în 2010
pentru 90% dintre copiii cu atisticile
ârsta
a 9,547 1999-2004
vârsta între 3 ani și vârsta
obligatorie pentru școal ă și
pentru 33% dintre copiii cu
vârsta sub 3 ani ( ținta stabilit ă
de către Consiliul European la
Barcelona în 2002) În România, num ărul copiilor
înregistra ți la grădinițe a crescut în
ultimii cinci ani cu 8,4%. Stdin România nu fac distinc ție între
îngrijirea copiilor între 3 ani ț i v
obligatorie pentru școal ă și copiii cu
vârsta sub 3 ani.
În anul școlar 2003-2004,
infrastructura public ă pentru
învățământul pre școlar a sc ăzut cu
20% față de anul anterior (de l
la1,931)
24. Nu au fost g ăsite date
regionale.
Țintele privind înv ățământul
(stabilite la Barcelona în martie
2002)
Reducerea num ărului de
u 50%
Rata medie UE nu dep ășește În Bucure ști-Ilfov, rata abandonurilor
are este de 2%, cea mai mare din
România în anul de referin ță.
La nivel na țional, rata cea mai mare 2003-2004
abandonuri școlare 25 c
(până în 2010 în 2000).
10% din abandonuri școlare. școl
de abandon școlar a fost înregistrat ă
în cadrul școlilor postliceale, cu 8,1%.
Cel puțin 85% tinerii de 22 ani
și 80% din grupa de vârst ă 25-
64 ani în Uniunea European
trebui să ar
ă fie absolven ți de liceu udii
superioare este de 71,8% și 81,4%,
față de grupa de vârst ă de absolvire
a
în linie cu
absolventă de studii superioare, fa ță 2003 În Bucure ști-Ilfov și în municipiul
București, rata absolven ților de st
(UNDP) (România: participarea lînvățământul universitar
media UE: 23,1% din popula ție este
de 20,7% media UE25+2.
Nivelul mediu al Uniu
Europenii
ne de participare la
formarea continu ă ar tre bui s ă
,5% din
populația adult ă cu vârst ă de
ă (grupa de vârst ă 25-64 in
ni) este de 1,1%, în România.
Nu au fost g ăsite date pentru regiunea
București-Ilfov, cu excep ția faptului c ă
a fie de cel pu țin 12
munc
ani).
Rata de participare a adul ților la
educaț ie și instruire (ca % d
populația din grupa de vârst ă 25-64
a
40,88% din personalul IMM-urilor fost instruit
(cel mai mic nivel 2002
24 Sursa: INS, “Sistemul educational in Romania – date sintetice”, 2005
25 Procent din popula ția în vârst ă de 18-24 ani, cel puț in absolvent ă de studii medii și fără a urma alte
forme de înv ățământ sau instruire
21
înregistrat în România, dup ă regiunea
Nord-Vest).
Creșterea num ărului
absolven ților MSTE (tehnologie
și inginerie) cu cel pu țin 15%
până în 2010 2001-2002 16,7% din absolven ți de MSTE
(18,2%, la nivel na țional).
Țintele privind C&D și
Societatea Informa țională
Cheltuielile totale pentru
Cercetare-Dezvoltare s ă atingă
3% din PIB pân ă în 2010 (1%
cheltuieli sus ținute de Guvern și tală. 2002
2% cheltuieli sus ținute de
firme) Cheltuielile din Bucure ști-Ilfov pe C&D
ca procent din PIB regional s ă creasc ă
la 0,95%. Investi țiile întreprinderilor
reprezintă 30% din cifra to
Conectarea locuin țelor la
internet s ă atingă 30%.
l. 003 La nivel na țional, conectarea la
internet este de 12,2%.
Nu s-au g ăsit date la nivel regiona2
Administra țiile să furnizeze
servicii 100% online pân ă în
2010. 2002-2004 www.e-licitatie.ro : 200 forme
administrative disponibile on line;
1000 institu ții le utilizeaz ă,
reprezentând 300.000 tranzac ții.
Țintele privind mediul
Combaterea cre șterii v
și congestion ării volumului de
trafic, zgomot și poluare. olumului
Numărul de mașini înregistrate în
București a crescut de la 465.000 în
1992 la 780.000 în 2004 (cu aprox. 68%), atingând valoarea de 387
locuitori (ca referin ță,
ntru Budapesta este 326).
Numărul ma șinilor care circul ă zilnic în
București, este estimat la 1.500.000.
Nivelul mediu anual al pulberilor suspendate în Bucure ști =57,5 µg/m3
(Londra 20 µg/m3, Paris 36 µg/m3,
și Madrid 45µ/m3);
iu anual de NO2 înregistrat
în Bucure ști =47,5 µ/m3 (Amsterdam
14µ/m3, Frankfurt 16 µ/m3, Paris 20
µ/m3 și Viena 30 µ/m3). 2004
mașini/1000
valoarea pe
Viena 40 µ/m3
Nivelul med
Separarea utilizării resurselor și
generării de de șeuri26. Volumul total de de șeuri colectate la
Viena și 0,41 pentru Var șovia)28. 2000-2004
nivel regional și depozitate în cele trei
gropi din Ilfov a crescut de 3,4 ori în
ultimii patru ani de la 420.385 t/an
(2000) la 1.389.466 t/an (2004),
reprezentând 0,18 t/locuitor și,
respectiv, 0,62 t/locuitor27, (în
perioada 1999-2003, acela și indicator
a fost 0,57 pentru Roma și Milano,
0,50 pentru Budapesta, 0,64 pentru
26 Separare în sensul c ă dacă PIB cre ște, generarea de de șeuri nu cre ște cu aceea și rată de creștere.
27 Calculele noastre de la: Agen ția de protec ție a mediului Bucure ști-Ilfov, P l a n u l d e g e s t i o n a r e a
deșeurilor, proiect – regiunea Bucureș ti-Ilfov, 2005; INS, Anuarul Statistic ; INS, Proiectarea popula ției
22
Lipsă date
Răspunzând preocup ărilor
cetățenilor cu privire la
siguranța și calitatea
alimentelor, utilizarea
chimicalelor, tratarea bolilor infecțioase, rezisten ța la
antibiotice, etc.
Evoluția către o țintă indicativ ă
pentru 2010 de 22% din electricitatea generat ă din
resurse regenerabile (statele
membre au ținte separate
pentru producerea electricit ății
regenerabile) Lipsă date
Reducerea emisiilor de gaze
90. (i.e. obiectivele de la Kyoto).
Obiectivul pentru 2008-2012
este reducerea emisiilor cu 8%
comparativ cu 1989 și cu 5%
comparativ cu nivelul din 19Lipsă date
Stoparea pierderii în biodiversitate pân ă în 2010
ină
ața
itată,
afața
În
ra
000. Totu și, 6,2% din suprafa ța
județului Ilfov este acoperit ă de
ucurești, ritmul intens de
construc ții necontrolate din ultimii
njumătă 0 și
prez ta doa
2,5 m
2/locuitor. 2004
Deoarece Bucure ști-Ilfov este situat în
zonă de câmpie în care predom
teritoriul urbanizat, supraf
pădurilor este foarte lim
reprezentând 0,39% din supr
totală a pădurilor din România.
ceea ce prive ște zonele protejate și
patrimoniul natural, nici un sit dinregiune nu este în re țeaua Natu
2
păduri, cu urm ătoarele cinci zone
protejate: P ădurea Snagov (10 ha.),
Lacul Snagov (100 ha.), P ădurea
Căldărușani, P ădurea Râioasa și Zona
Naturală Scrovi ștea.
În B
cinic ani a avut ca și consecin ță o
reducere dramatic ă a spațiului verde,
care s-a î țit între 200
2005, și în ent ar reprezen r
Separarea PIB de cre șterea în
tran rin
depl a alte
puri de transport și acordarea
de e
pen mediu
pro
Creșterea PIB cu 17,1% în perioada
02; num i
înregistrate în Bucure ști a crescut cu
aprox. 68% în perioada 1992-2004.
total d sportați
anual cu mijloacele publice a crescut, între 2000 și 2003, cu 4,7% (de la
957 la 1.003 milioane c ălători). În
ul Bucu le
publice transport ă zilnic 2,2 mil.
persoane: autobuzele acoper ă 32%
din liniile publice de transport urban și 2003
sporturi, în special p
asarea de la rutier l
ti
prioritate la investi țiil
tru infrastructuri în
tejat1999-20 ărul de mașin
Numărul e călători tran
municipi rești, mijloace
României, pe medii, pân ă în anul 2025 , 2005. Date despre popula ția din 2004 sunt înregistrate în studiile
INS men ționate mai sus.
28 Sursa: EUROSTAT
23
sub-urban; troleibuzele acoper ă 11%
i; me
din călător troul acoperă 15%.
Pl nul de ac țiuni de la Lisabona, conform datelor con ținute în tabelul 8 de mai jos,
este servicii d adec stra
regional ă. Acesta relev ă principalele lipsuri din Bucure ști-Ilfov p a
m e ocupare uncă, cheltuieli de cerc
intensitatea energi ei în economie.
a
de a oferi e consultan ță vate pentru tegia de dezvoltare
rivind productivitate
uncii, ratele d a forței de m etare și dezvoltare,
Tabe ni de , Indic rali s bili ți de Comisie în l 8. Planul de ac țiu la Lisabona atori Structu ta
primăv date comparative UE25, România, Bucure ști-Ilfov ara anului 2004,
UE25 Media UE25 România Bucure ști-Ilfov
1. PIB pe locuitor în
PPC
21.170,1 (2002) 6.058 (2002) 12.564,7 (2002)
2. Productivitatea
muncii pe angajat
100 (2002) 32,5 (2002) 69,55 (2002)
3. Rata de ocupare
a forței de munc ă
29*
63,3 (2004) 57,7 (2004) 47,3 (2003)
4. Rata de ocupare
a forței de m uncă a
persoanelor
vârstnice 30*
40,2 (2003) 38,1 (2003) 19,7 (2003)
5. Absolven ți studii
superioare (20-24
ani)*
76,7 (2004) 75,8 (2004)
5.1 Bărbați 73,8 (2004) 73,8 (2004) 89,8 (2000/2002):
95,1 Bucure ști, 54,1
Ilfov
7 75,8 (2004) 96,3 (200 5.2 Femei 9,6 (2004) 0/2002):
103,3 Bucure ști, 49,1
Ilfov
6. Cheltuieli brute
interne privind
C&D (GERD) ca
procent din PIB
total
1,95 (2003) 1,12 (2002)31
Din sursa de
finanțare
6.1 finanț ate de
firme 55,36 (2001) 41,57 (2002)
6.2 finanț ate de
Guvern 34,72 (2001) 48,41 (2002)
6.3 finanț ate din 7,63 (2001) 7,05 (2002)
29 Ținta de la Lisabona pân ă în 2010: 70%
30 Muncitori vârstnici: 55-64 ani; Ținta de la Stockholm pân ă în 2010: 50%.
31 Valoarea de 1,12% din PIB cheltuit ă pe C&D nu corespunde cu datele statistice publicate de autorit ățile
române, conform că rora cheltuielile C&D în 2002 au fost de 0,38% din PIB, din care 0,15 la guvern și 0,23
la firme.
24
surse externe
7. Niveluri
comparative ale
prețurilor
100 (2002) 41,2 (2002) Costul pentru un co ș
de 115 bunuri și
servicii (fără chirii)
arată că prețurile în
București sunt mai
mici decât în
majoritatea
capitalelor europene
32.
8. Investi ții în
afaceri 17 (2004) 19,1 (2002) Lipsă date
9. Rata la-riscul-
sărăciei* dup ă
transferul social 15 (2001) 18 (2001) Lipsă date
10. Rata șomajului
pe termen lung
*
4 ,2 (2004) Lipsă date 4,1 (2004)
11. Distribu ția
ratelor de
ocupare a for ței
de munc ă la
nivel regional*
13,0 (2003) 3,5 (2003) Lipsă date
1 2. Emanații de
gaze cu efect de
seră
91,0 (2002) 52 (2002) Lipsă date
13. Consumul de
energie în
sistemul
economic
1368,46
(2003) Lips UE25 209,49
(2003)
UE15 190,82
(2003) ă date
14. Volumul
transportului de
mărfuri
99,7 (2003) 95,4 (2003) Lipsă date
Sursa: baza de date EUROSTAT * indicatori disponibili și pe categorii de sex (femei, b ărbați)
3. Economia
Bucure ști-Ilfov fa ță de Țintele de la Lisabona-Göteborg
32 Prețuri și venituri, UBS, final 2004, 2005 Finfacts, 23 martie 2005. Compara ția prețurilor:
urich 100
Viena 89,7
Budapesta 63,8 VP
V 1,2
B
RS ,3
B ,6
Datele se vor compara cu cele privind veniturile comparative.
ZLondra 99
Paris 96,1
arșovia 54,8
raga 43,8
ilnius 5
ratislava 49,1
iga 42,1
ofia 38
ucurești 36
25
– inta ab Evoluție pozitiv ă a creșterii PIB, în linie cu ț de la Lis ona.
T 1 de mai jos prezint ă următorii indicatori-cheie socio-economici regionali:
uparea for ței de munc ă în 1999-2003
blu și ș erm )
totală a mu
D e foar inamic o cr PIB
m giunea Bucure ști-Ilfov, cu zonele înconjură toare
B ă din urm ă ca
Î ajați a crescu u, omaj pecial
ș idicat; de asemenea, rata de ocupare a for ței de
m icultură din total ocupare este mare.
abelul 1
• PIB/locuitor în PPC în Euro 1999-2002
• Oc
• Șomajul în 1999-2003 (pe ansam
• Proporț ia agriculturii în ocupareaomaj pe t
forței deen lung
ncă.
atele subliniaz ă că economia regional ă est
ai mare în județ ul Ilfov decât în rete d ă, cu eștere a
ucureștiului care trebuie s ă ajung pitala.
n ultimii ani, num ărul total de ang
omajul pe termen lung, a r ămas r
uncă în agrt continu tș otuși ul, în s
Tabel 9. Indicatori-cheie economici pentru Bucure ști-Ilfov
Bucureș Ilfov B
ti ucureșt
i-Ilfov
PIB pe cap de locuitor 1999 (în
PPC) euro 8135,8 5719,6 7840,5
9508,8 12564,7 PIB pe cap de locuitor 2002 (în 13001,
PPC) euro 5
Creșterea în PIB 1999-2002 % +59,8 +66,2 +60,2
Ocuparea for ței de munc ă 1999
(mii) 722,1 105,2 827,3
Ocuparea for ței de munc ă 2003
(mii) 836,4 107,7 944,1
Creșterea ocup ării forței de
muncă 1999-2003 +15,8 +2,4 +14,1
% Propor ție agricultur ă în forța
de munc ă totală ocupat ă 1 37 1,66*
Rata șomajului 1999 % 5,7*** 6,2*** 5,6
Rata șomajului 2003 % 7,1** 5,1 8,6
Schimbă ri în ș omaj 1999-
2003 % + 1,4 – 1,1 +3
Rata șomajului pe termen lung
1999 % n.a n.a 42,62
Rata șomajului pe termen lung
2003 % n.a n.a 63,25
Schimbă ri în rata șomajului pe
termen lung 1999-2003 % n.a n.a +20,63
Sursa: Calculele noastre de la www.insse.ro ; www.bucuresti.insse.ro ; www.ilfov.insse.ro
*În 2003; ** În 2002, conform bazei de date Eurostat; *** În 2000, șomeri înregistra ți
26
3 onal fa ță a țional și european
Î giunea Bucure ști-Ilfov, care de ține 10,15% din p otală a
României33, a contribuit cu la formarea PIB na țional, Bucure ,04% și
Il
Între 1999 și 2002, PIB/locuito S pentru Bucure crescut cu mai rapid
d mediu al UE25 (+17 UE25=100). Tența de cre ștere a PIB regional 34
s mai ales se explic ă creșterea productivit ății.
R ucure ști-Ilfov de ș egistrat cele m e performan țe economice fa ță
iuni ale țării, trebuie s ă parcurg ă un drum lung c ătre convergen ța cu
lte regiuni-capitale europene, inclusiv c ătre cele din noile State membre UE25. În
abelul 10 de mai jos prezint ă decalaje regiunii Bucure ști-Ilfov fa ță de alte regiuni
st europene cu capitale în termeni de PIB. .1 PIB regi
n 2002, Rede PIB n
opulația t
21,03% ști cu 19
fov cu 1,99%.
r în PC ști-Ilfov a un ritm
ecât PIB .1% la din
e explic ă mai ales prin
egiunea B i a înr ai bun
de celelalte reg
a
2002, PIB/locuitor în PPC pentru Regiunea București-Ilfov a fost de numai
59,4% din media UE25 .
T
e
Tabel 10. PIB/locuitor în Paritatea Puterii de Cump ărare (PPC)35 min/max/absolut,
valori în Euro, 2000
State membre
UE/în perioadă
de aderare Absolut Min Max
(regiuni ale
capitalei)
Ungaria 11426 7330 17270
Republica Ceh ă 12621 10170 26955
Republica Slovacă 10478 8505 20785
Polonia 8951 6261 13352
Estonia 9147 – –
Lituania 8078 – –
Letonia
ROMÂNIA 5463 4175 7732
Bulgaria 5991 5017 8048
Sursa: Eurostat
Analiza PIB calculat în Euro, și nu în PCS, oferă o imagine mai bun ă referitoare la
stadiul de dezvoltare a României și a regiunii Bucure ști-Ilfov în cadrul Europei, a șa
cum se prezintă în Tabelul 13 de mai jos.
33 8,87% Bucure ști și 1,28% Ilfov, 1.927.559 locuitori în Bucure ști și 280.037 în Ilfov la 1.7.2004.
34 Dacă nu este menț ionat în text, PIB se referă întotdeauna la PIB în PCS.
35 Puterea de Cump ărare Standard (PPS) înseamn ă unitatea valutar ă artificial ă comună de referin ță
utilizată în Uniunea European ă pentru a exprima volumele economice agregate în scopul compara țiilor
spațiale în a șa fel încât sunt eliminate diferen țele între nivelele pre țurilor în diferite țări. Volumele
economice agregate în PPS sunt ob ținute împ ărțind valoarea lor ini țială exprimat ă în unități valutare
naționale la respectiva PPP (Paritatea Puterii de Cumparare). PPS astfel cump ără același volum dat de
bunuri și servicii în toate țările, în timp ce sume diferite de unit ăți valutare na ționale sunt necesare pentru
cumpărarea aceluia și volum de bunuri și servicii în ță ri diferite, în func ție de nivelul pre țului. Paritatea
Puterii de Cump ărare (PPC) este o rat ă de conversie valutar ă care converte ște indicatori economici
exprima ți în valuta na țională într-o valut ă comună artificial ă care echivaleaz ă cu puterea de cumparare a
diferitelor valute na ționale. Cu alte cuvint e, PPC este în acela și timp atât un deflator de pre ț, cât ș i un
convertor valutar; se elimin ă diferen țele în nivele de pre țuri între țări, într-un proces de conversie c ătre o
valută comună artificial ă, denumit ă Puterea de Cump ărare Standard (PCS). A se vedea baza de date a
Eurostat cu Definiț ii și Concepte la adresa:
http://forum.europa.eu.int/irc/dsis/coded/info/data/coded/en/Theme1.htm
27
Totuși, având în vedere limitele analizei PIB36, ar trebui ca decalajele regiunii
București-Ilfov fa ță de la alte regiuni europene s ă se măsoare pe baza unei game
dicatori.
1. PIB în țările euro 20largi de in
Tabel 1 pene (2001- 02)
PIB pe locuitor c în PIB pe locuitor calcu PCalculatlat în Peuro (pe baza ratelor d e schimb) Țara
2001 2002 2001 2002
Austria 26460 27444 26140 27072
Belgia 24690 25278 24970 25750
Danemarca 33200 34063 26930 27019
Elveția 38550 39984 27670 29235
Finlanda 26070 26880 24270 25010
Franța 24220 24933 24470 24914
Germania 25180 25549 23460 23973
Grecia 11980 12923 15680 17149
Irlanda 29780 32946 27480 29573
Islanda 29900 31398 26750 26401
Italia 2106 2202 2338 2404 0 5 0 3
Luxemburg 4980 5113 0 3 45360 46927
Norvegi a 42030 44663 33710 32991
Olanda 2675 2756 2645 0 9 0 26927
Portugalia 1193 1240 1648 1694 0 3 0 5
Regatul Un it 2708 2804 2453 2599 0 5 0 8
Spania 16219 17230 19670 20862
Suedia 2753 2877 2479 0 8 0 25319
Bulgaria 1930 2108 6080 6353
Republica Ceh ă 6670 7684 14160 14916
Cipru 14550 15596 18290 18422
Estonia 4590 5488 9020 10121
Letonia 3650 4187 7790 8592
Lituania 3810 4303 8690 9352
avetiști.
egiunile cu PIB mare pe locuitor au, în general, niveluri ridicate de pre țuri. Totu și, din motive de cost (al
ată la nivel na țional, și nu la nivel
al regiuni din România, altele decât
ucurești-Ilfov, ar fi mai mare decât cea calculat ă folosind PPC na țională .
36 PIB regional este calculat folosind “abordarea output”. Este, a șadar, o valoare a bunurilor și serviciilor
produse în regiune. Totu și, o multitudine de leg ături interregionale și de măsuri de redistribuire ale statului
înseamnă că nu exist ă nici o garan ție că acest venit ajunge, de fapt, la lo cuitorii regiunii în care este
generat. Într-adev ăr, PIB regional/locuitor are câteva tră sături nepl ăcute ca indicator al bun ăstării, una
dintre acestea fiind aceea c ă indicatorul „un loc de muncă ” este împă rțit la indicatorul „locul de domiciliu”.
Această neconsecvență este important ă în cazul fluxului mare de n
R
analizelor statistice), paritatea puterii de cump ărare (PPC) este calcul
region . Dac ă PPC regional ă ar fi disponibil ă, PIB în PPC pentru alte
B
28
PIB pe locuitor calculat în
euro (pe baza ratelor de schimb) PIB pe locuitor calculat în PPC
Malta 11060 10914 16219 16381
Polonia 5360 5297 9670 10067
România 2002 2224 5700 6311
Republica Slovacă 4320 4784 10430 11336
Slovenia 10920 11788 15840 16607
Turcia 2360 2768 5570 5860
Ungaria 5680 6782 12020 12919
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004
3.2 Veniturile gospodă riilor
Analiza veniturilor gospod ăriilor din regiunea Bucure ști-Ilfov arat ă că, în timp ce PIB
regional este de două ori media na țională, veniturile gospodă riilor sunt la o medie de
5-30% la fel de mare ca și media na țională. Cu toate acestea, trebuie men ționat
(2005), industria aprox. 25% și agricultura 5,1% (totu și,
învățământul, serviciile c ătre firme, turismul și cultura,
ercetarea și sectoarele TIC conduc economia regional ă și intensific ă potențialul său
ant este industria alimentar ă și mecanic ă
strucții a contribuit cu 7,1% la PIB
egional (cu o cre ștere de 1,2 puncte procentuale fa ță de 1999) și cu 7,48% la
În 2002, primele cinci sectoare care au contribuit la formarea valorii ad ăugate brute
în regiune (în valori procentual pe total anual = 100) au fost urm ătoarele:
B 1. Afaceri imobiliare, închirieri servicii c ătre firme (20,95% din
valoarea ad ăugată totală brută din 2002); 2. Industria prelucră toare (20,83%); 3.
C sportul, depozitarea și comunica țiile (12,38%); 5.
Construc ții (7,13%).
Municipiul Bucure ști: 1. Afaceri imobiliare, închirieri și servicii c ătre firme (21,69%
din valoarea ad ăugată totală brută din 2002); 2. Industria prelucr ătoare (19,20%); 3. 2
faptul c ă venitul mediu pe gospodă rie/persoan ă, popula ția din zonele urbane câ știgă
cu 8% mai mult decât media na țională a României.
3.3 O economie diversificat ă, bazat ă pe servicii
Economia regional ă are o structur ă diversificat ă: serviciile angajeaz ă 67,2%
din populaț ia activ ă
ocuparea for ței de munc ă în agricultur ă reprezint ă 37% din for ța de munc ă angajat ă
in Ilfov).Structura economic ă a regiunii reflect ă funcțiile legate de economia bazat ă
pe servicii ale capitalei, în timp ce construc țiile, transportul și depozitarea, comer țul,
intermedierile financiare,
c
de dezvoltare și competitivitatea. Înv ățământul și cercetarea ar trebui s ă aibă un rol
fundamental în dezvoltarea viitoare a economiei regiunii. De și regiunea îndepline ște
funcții asociate capitalei, administra ția public ă este, de asemenea, un angajator
important. Sectorul cel mai import
In 2002, tranzac țiile imobiliare, închirierile și serviciile c ătre firme, care includ și
cercetarea și dezvoltarea, au furnizat o p ătrime din PIB al Bucure ști-Ilfov (25,8%),
cu o cre ștere de 8,7 puncte procentuale fa ță de 1998 și angajând 5,39% din for ța de
muncă totală. În plus, in 2002, sectorul con
r
ocuparea for ței de munc ă totale.
ucurești-Ilfov :
omerț ul (12,94%); 4. Tran și
29
C sp epoz i com le (11,
C 64%).
J v: 1. In lu 6 al t
din 2002), urmat r a e i (
Afaceri imobiliare, înc i și serv ătre firm 3,85%); 4 omer țul (11,83%);
5. Agricultura (7,0737
Importan ța social ă a sectorului agricol din Ilfov este confirmat ă de num ărul
mare de persoane angajate în acest sector: 37% din total (în 2003), cu 89,2% din
p t z le e al
care trăiește în zonele le este de 46,6%).
omerț ul (13,05%); 4. Tran
onstrucții (7,ortul, d itarea ș unicații 47%); 5.
udețul Ilfo dustria pre
ă d e 2 . T
hiriercrătoare (3
n s p o r t u l , d
icii c,36% din v
p o z i t a r e a ș
e (1oarea ad ăuga
comunicaț iile
. Că totală brută
21,04%); 3.
%).
opulația care răiește în
ruraonele rura (în timp c media na ționă a popula ției
T B Bucu , p e 19 m abel 12. PI rești-Ilfov e activit ățiconomice ( 98-2002) 38 (iliarde ROL)
1998 1999 2000 2001 2002
Agricultur ă,
silvicultur ă și
economia
vânatului 826,60 1.089,5
0 1.210,3
0 2.078,50 2.153,40
Pescuit și
piscicultur ă 0,40 2,30 1,00 5,10 0,40
Industrie 13.924,
80 22.289,
70 34.499,
70 51.312,1
0 70.107,00
Construc ții 3.845,0
0 4.873,5
0 8.598,4
0 12.651,9
0 20.329,30
Comerț 11.222,
70 13.684,
00 25.146,
30 33.366,5
0 36.873,60
Hoteluri și
restaurant e 1.898,2
0 2.818,4
0 5.263,1
0 6.248,70 9.741,50
Transport,
depozitare și
comunica ții 8.665,4
0 13.311, 20.706, 29.869,6
00 40 0 35.270,20
Intermedieri
financiare 2.154,6
0 3.614,7
0 5.219,2
0 10.132,9
0 16.123,30
9.372,2 17.440, 35.388, 63.288,3Tranzac ții
imobiliare,
închirieri și
alte servicii 0 60 90 0 73.415,20
37 Datele pentru România su nt: 1. Industria prelucr ătoare (25,28%); 2. Agricultur ă (12,76%); 3. Afaceri
imobiliare, etc (12,74%); 4. Transport etc. (10,82%); 5. Comer ț (9,61%).
38 Pentru anul 2003, nu au fost disponibile date despre PIB regional.
30
Administra ție
publică și
apărare 1.233,2
0 1.727,0
0 9.095,9
0 11.176,4
0 14.654,50
Învățământ 1.294,8
0 2.073,9
0 3.036,8
0 4.059,90 5.412,00
Sănătate și
asisten ță
socială 1.102,7
0 1.600,6
0 2.546,90 4.390,50 2.309,5
0
Intermedieri
financiare ș i
servicii
măsurate
indirect
(SIFMI)
(FISIM) -916,80 –
1.453,4
0 – –
1.794,1 3.844,20
0 -3.531,80
Valoarea
Adăugată
Brută 54.623,
80 83.071,
80 148.681
,40 222.892,
80 284.939,1
0
Produsul
Intern Brut
(PIB) – total 61.784, 94.842,
80 168.791
,70250.719,
50 40 319.769,5
0
Produsul
Intern Brut
(PIB) – pe
locuitor (mii
lei) 26.945.
539,00 41.486.
213,00 74.082. 110.286.
431,00 144.669.6
426,00 83,00
Su
rsa: INS
Tabel 13. Distribu ția PIB pe activit ăți economice, % Bucure ști-Ilfov (1998-2002)
1 1 2 2 2 998 999 000 001 002
Agricultur ă, silvicultură și
economia vânatului 1,51 1,31 0,81 0,93 0,76
Pescuit și piscicultură 0,001 0,003 0,001 0,002 0,001
Industrie 25,5 26,8 23,2 23 24,6
Construc ții 7 5,9 5,8 5,7 7,1
Comerț 20,5 16,5 16,9 15 12,9
Hotel uri și restaurante 3,5 3,4 3,5 2,8 3,4
Transport, depozitare și
comunic ații 15,9 16 13,9 13,4 12,4
Intermedieri financiar 3 4, 3,5 e ,9 3 4,5 5,7
T im re, 17,1 21 23,8 28,4 25, ranzacții obilia
în ervicii chirieri și alte s8
Administra ție public ă și
apărare 2,3 2,1 6,1 5 5,1
Î ânt nvățăm 2,4 2,5 2 1,8 1,9
S și asistență ănătate
s ocială2 1,9 1,5 1,1 1,5
31
Intermedieri financiare și
servicii m surate indiă rect
(SIFMI) (FISIM) -1,7 -1,7 -1,2 -1,7 -1,2
Su
rsa: INS
Tabel 14. PIB al R i, p ăți e ce ( 003 omânie e activit conomi 1998-2 ) mld. ROL
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Agricultură ,
silvicultur ă și
economia
vânatulu i 53.753,80 72.776,00 88.984,30 156.128,60 173.012,20 223.084,50
Pescuit ș i
piscicultură 19,10 29,20 30,20 50,60 63,80 82,50
Industrie 98.212,80 135.343,80 219.479,70 323.046,80 426.098,20 518.924,90
Construc ții 19.029,20 27.376,70 39.287,10 62.333,70 87.888,80 114.261,30
Comerț 40.902,10 60.913,20 82.364,30 106.640,70 130.334,00 162.784,30
Hoteluri și
restaurante 9.501,10 13.685,60 19.042,40 24.590,00 32.337,60 40.484,50
Transport,
depozitare și
comunica ții 35.527,00 54.289,20 80.353,40 116.813,20 146.708,40 181.775,90
Intermedieri
financiare 6.622,60 9.499,90 12.363,50 23.006,50 35.243,80 43.593,10
Tranzac ții
imobiliar e,
închirieri ș i
alte servicii 42.454,20 69.557,00 104.378,90 156.554,40 211.375,90 251.227,70
12.833,70 18.275,30 34.599,70 42.486,90 58.047,80 78. Administra ție
publică și
apărare 934,80
Învățământ 10.016, 30 16.343,10 23.260,30 31.087,60 42.102,50 54.452,60
Sănătate ș i
asisten ță
socială 8.240,40 10.792,70 15.764,80 18.082,90 29.788,70 37.358,80
Intermedieri
financiare și
servicii
măsurate
indirect
(SIFMI)
(FISIM) -5.564,70 -8.406,60 -8.583,50 -17.984,60 -16.810,00 -25.240,70
Valoarea
Adăugată
Brută 331.547,60 480.475, 711. 0 325,1 1.042. 837,30 1.356.1 91,70 1.681. 20 10 724,
Produsul
Intern Brut
(PIB) – total 373.798,20 545.730, 803. 0 773,1 1.167. 687,00 1.514.7 50,90 1.903. 0 20 353,9
Produsul
Intern Brut
(PIB) – pe
locuitor (mii
ROL) 16.61 1,20 24.300,00 35.826,40 52.109,40 69.500,60 87.576,70
Su
rsa: INS
32
Ta IB pe activit ăți economice – România (1998-2003) % bel 15. Distribu ția P
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Agricultur ă,
silvicultur ă și
natului 16, 15, 12, 14, 12, 13, 21 15 51 97 76 27
economia vâ
Pescuit și
piscicultură 0.01 0.01 0 0 0 0
Industrie 29,62 28,17 30,86 30,98 31,42 30,86
Construc ții 5,74 5,7 5,52 5,98 6,48 6,79
Comerț 12,34 12,68 11,58 10,23 9,61 9,68
Hoteluri și
restaurante 2,87 2,85 2,68 2,36 2,38 2,41
10,7Transport,
depozitare și
comunica ții 2 11,3 11,3 11,2 10,82 10,81
Intermedieri
financiare 2 1,98 1,74 2,21 2,6 2,59
12,8 Tranzac ții
imobiliare, închirieri
și alte servicii 14,48 14,67 15,01 15,59 14,94
Administra ție
publică și apă rare 3,87 3,8 4,86 4,07 4,28 4,69
Învățământ 3,02 3,4 3,27 2,98 3,1 3,24
Sănătate și asistență
socială 2,49 2,25 2,22 1,73 2,2 2,22
Intermedieri -1,68 -1,75 -1,21 -1,72 -1,24 -1,5
financiare ș i servicii
măsurate indirect
(SIFMI) (FISIM)
Sursa: INS
3.4 Productivitatea muncii
Productivitatea muncii pe persoan ă angajat ă este mai mare decât media României
telecomunica ții.
(10.137 Euro/angajat fa ță de 4.679 Euro/angajat media României39), dar înc ă mai
mică decât media UE (69,55 în 2002 la UE25=100).
3.5 Dinamica întreprinderilor
În Bucure ști-Ilfov se afl ă peste 95.000 întreprinderi mici și mijlocii, reprezentând
20,72% din num ărul total al întreprinderilor înregi strate în România. În 2003 existau
388 întreprinderi mari (20% din marile într eprinderi din România), din care 167 în
industria prelucră toare, 37 în construc ții, 33 în comer ț, 39 în transport și
39 Conform Programului Opera țional Regional pentru România 2007-2013, productivitatea muncii ar fi de
9002,6 euro/persona angajat ă pentru Bucure ști-Ilfov; media pentru România ar fi de 4663,0 euro/persona
angajat ă
33
Între 1999 și 2003, num ărul întreprinderilor s-a m ărit în Bucure ști-Ilfov la 13.924
(+11%), cu o cre ștere de la 35,5 la 43 la 1000 locuitori. Totu și, cifra este mai mare
entru Bucure ști (46,26 la 1000 locuitori) decât pe ntru Ilfov (21,07 la 1000 locuitori),
Dintr-un total de 3.983 întrep rinderi inovatoare active în România, 21% (848) se afl ă
de asemenea, se concentreaz ă 41,7% din
heltuielile na ționale de inovare, dintre care 72,57% din cheltuielile na ționale pentru
nea Bucure ști-Ilfov ar putea
ncționa ca un deschiz ător de drumuri pentru promovarea și modernizarea
ezvoltare și prin înv ățământul
rofesional al tinerilor.
ptul că unele dintre investi țiile directe
strate în Bucure ști corespund investi țiilor fizice localizate în alte regiuni din
ta de cre ștere a IMM-urilor
i evoluția ISD: în perioada 2003-2004, num ărul IMM-urilor a sc ăzut în Bucure ști-
Bucure ști-Ilfov se afl ă 11 parcuri industriale, cu o suprafa ță totală de peste 250 ha.
nde și două incubatoare de afaceri high-tech (de înaltă
hnologie). Se estimeaz ă că fostele platforme industriale din cadrul zonei urbane
l de 23.787 ha). Administra țiile publice trebuie s ă gestioneze procesul de
p
dar mai mic ă decât media UE15 de 52 întreprinderi/1.000 locuitori.
3.6 Inovarea, Cercetarea și Dezvoltarea Tehnologic ă
în regiunea Bucure ști-Ilfov, unde,
c
licențe și brevete sunt re alizate în Bucure ști.
Mai mult, existen ța a 11 centre de cercetare în agricultur ă, 1 centru de cercetare în
silvicultur ă, 10 centre de cercetare în științe zootehnice ș i veterinare și un institut
național de cercetare-dezvoltare pentru maș ini și echipamente pentru agricultur ă și
industria alimentar ă – INMA (Bucure ști) poate sugera c ă Regiunea Bucure ști-Ilfov
este un important centru pentru activit ăți de cercetare-dezvoltare în agricultur ă.
Acest argument este confirmat de ce i aproximativ 3000 de elevi înregistra ți în
învățământul profesional din sector: 2092 în instruire privind agricultura, 806 în
industria alimentar ă, 43 în silvicultur ă. Astfel, regiu
fu
sectorului agriculturii, prin activit ățile de cercetare-d
p
Conform estim ărilor ESPON, personalul (total) din cercetare&de vezvoltare din
București-Ilfov la 1000 persoane active a fost de 15,9 în 2002. Bucure ști-Ilfov de ține
cel mai mare numă r de unit ăți de C&DT din România, 229, reprezentând 38% din
cifra na țională.
3.7 Investi ții stră ine directe
În 2004, 53,9% din totalul investi țiilor directe din România au fost îndreptate c ătre
regiunea Bucure ști-Ilfov. Principalele sectoa re receptoare sunt: tranzac țiile imobiliare
– afaceri ș i locuințe – și intermedierile financiare (Bucure ști) și industria alimentară
(Ilfov). Totu și, trebuie luat în considerare fa
înregi
România. De exemplu, nu s-a g ăsit nici o leg ătură între ra
ș
Ilfov cu 5,1% (de la 95.184 în 2003, la 90.511,6 în 200440), în timp ce valoarea ISD,
în aceea și perioad ă, a crescut cu 60% (de la 5.236 milioane Euro, 31 decembrie
2003, la 8.426 milioane Euro, 31 decembrie 200441).
3.8 Infrastructura de afaceri (alta decât C&DT)
În
Infrastructura de afaceri cupri
te
reprezint ă 13% din suprafa ța totală a municipiului Bucure ști (însemnând peste 3.092
ha din totalu
40 Calculele noastre de la: ANIMMC, Raport anual al sectorului IMM din România , 2005, și INS, Proiectarea
populației României, pe medii, pân ă în anul 2025 , 2005.
41 Sursa: Banca Na țională a României, www.nbro.ro ; date revizuite
34
regenerare urban ă prin impunerea de standarde stricte de mediu și, în cele din urmă ,
ket-urilor, hypermarket-urilor și cash&carry. Zece mari proiecte de ținând
este 120.000 m2 au fost finalizate în 2005. să stimuleze întreprinderile și proprietarii de terenuri de a se muta în afara zonelor
urbane și/sau de a reabilita zonele pentru uz post-industrial/de a vinde aceste zone
dezvoltatorilor de tere nuri). Recent, în Bucure ști-Ilfov s-au dezvoltat facilit ăți de
depozitare dezvoltate pentru a se rvi extinderii segmentului de comer ț al
supermar
p
3.9 Întreprinderile și societatea informa țională
Cu doar 13,6 PC-uri pentru 100 de angaja ți, participarea întreprinderilor din
București-Ilfov la societatea informaț ională este înc ă foarte redus ă. În plus, dintre
întreprinderile dotate cu PC, doar 60,1% di ntre PC sunt conectate la internet; în
consecin ță, doar 12,2% din întreprinderile din Bucure ști-Ilfov au acces la internet.
Speciali știi în TIC angaja ți de către aceste întreprinderi reprezint ă 2,5% din for ța de
muncă ocupată.
4. Turismul și cultura
4.1 Contribu ția turismului la creșterea economic ă și la crearea locurilor
de munc ă
În perioada 1998-2002, contribu ția sectorului turistic la PIB al Bucure ști-Ilfov a fost
perioada 2000-2003, ocuparea for ței
de mu civile în sectorul turist ic a crescut treptat de la 14.7 (2000) la 17 mii
cupării forței de munc ă în sector r ămâne sc ăzut în
ompara ție cu alte capitale europene: î n 2001, numărul persoanelor angajate în
ar fi
gențiile de turism, ale c ăror date statistice sunt agrega te în Anuarul Statistic al INS
9 mii în 2004), și a num ărul
ărilor turi știlor (de la 996,1 mii în 2000, la 1307,8 mii în 2004).
unoscut ca Micul Paris în perioada interbelic ă, Bucure ști încă mai are o mo ștenire
a fost demolat ă. de aprox. 3,5% din PIB regional. Mai mult, în
ncă
persoane (2003), reprezentând 1,78 și, respectiv, 1,88% din forț a de munc ă totală
ocupată
În mod evident, nivelul o
c
hotelurile și restaurantele din Praga și Budapesta reprezentau 4% din popula ția
ocupată. Totuși, contribu ția totală a sectorului turistic la crearea locurilor de munc ă și
la formarea PIB ar trebui s ă fie mai atent estimată de calculele și datele statistice din
codul CAEN 55 (hoteluri & restaurante) și de codurile CAEN 633-6330 (referitoare la
ocuparea for ței de munc ă și la formarea PIB de că tre operatorii turistici cum
a
împreun ă cu statisticile despre transport și serviciile de depozitare).
Din 2000-2001, sectorul turistic din Bucure ști-Ilfov a cunoscut o dezvoltare
constant ă, demonstrat ă de cre șterea constant ă a capacit ăților existente de
cazare/locurilor în func țiune (de la 7929 în 2000, la 11.467 în 2004), a num ărului
sosirilor turi știlor (de la 520 mii în 2000, la 72
înnopt
4.2 Patrimoniul cultural și evenimente
Cistorică și cultural ă important ă, care a supravie țuit cu greu politicii urbane
destructive a anilor '80, când o suprafa ță de aprox. 450 ha din centrul ora șului
construit,
Orașul-capital ă al României r ămâne înc ă cel mai important centru istoric și cultural al
țării, num ărând în jur de 270 biserici, dintre care 74 au fost declarate monumente
35
istorice, cele mai vechi fiind construite între secolele al XV-lea și al XVI-lea. Bucure ști
găzduiește un sfert din patrimoniul cultural românesc, reprezentând un num ăr de
unități de peste 4 milioane (din care aproximativ 17 milioane la nivel na țional).
București mai ofer ă și o gamă largă de locuri culturale/de divertisment, reprezentate,
ai ales de 50 muzee, 8 teatre de stat și 6 private, Circul Na țional și de un num ăr
portant de cinematografe. În 2004, au existat peste 4 mii spectacole de
is zicale sau de oper ă, spectacole de muzic ă
opulară, care au înregistrat apro ximativ 1 milion de spectatori (aproape un sfert din
otuși, patrimoniul cultural al regiunii nu este suficient promovat (nu există linii
ăr de m ănăstiri și palate,
onstruite între sec. al XVII-lea și al XIX-lea. Palatul Mogo șoaia apar ține
ucurești este cel mai important business centre din țară, datorită prezen ței sediilor
ci române ști și străine și organiz ării de târguri importante
nivel na țional și interna țional, conferin țe, seminarii. În 2004, ROMEXPO Bucure ști
eri nu face
ubiectul fluctua țiilor din sezon.
.4 Fluxurile și investi țiile în turismul urban
ul cultural, cât și cel de afaceri contribuie la fluxurile din ce în ce mai mari
ale turismului urban. Aceast ă evoluție este anticipat ă de cre șterea constant ă a
,
și noilor investi ții anunțate de lan țurile teliere Golden Tulip, Accor, NH Hotels,
, Best Western, etc. Se
stimeaz ă că noile investi ții vor crea, pân ă în 2009, alte 3000 camere (în plus fa ță de
ește evolu ția
apacității de cazare a hotelurilor.
Resurse umanem
im
divert ment, inclusiv spectacole mu
p
spectacolele na ționale de divertisment și spectatori)
De asemenea, ora șul este cel mai important centru universitar din țară, numărând
34 colegii, 154 facult ăți, un num ăr semnificativ de biblioteci și centre na ționale și
internaționale de cercetare.
T
telefonice verzi, centre de informare, pa nouri în afara monumentelor, etc), dar nici
protejat
Patrimoniul cultural al jude țului Ilfov include un num
c
patrimoniului UNESCO. Biserica M ănăstirii Snagov p ăstrează mormântul lui Vlad
Țepeș, Contele Dracula. Totuș i, moștenirea istoric ă a jude țului rămâne greu
accesibil ă datorită situației drumurilor locale și izolării care caracterizeaz ă localizarea
lor.
4.3 Turismul de afaceri
B
celor mai importante bă n
la
a organizat 31 târguri interna ționale, cu 6020 exponan ți, inclusiv 1705 din
străinătate (cu 138 mai mul ți decât în 2003), iar suprafa ța expozi ției a crescut cu
11% față de anul anterior
Deși este caracterizat de o medie mic ă a duratei șederii, turismul de afac
s
4
Atât turism
hotelurilor de calitate (3, 4 și 5 stele, de ținând peste 70 structuri de cazare), datorit ă
în special, investiț iilor masive (care au crescut la aprox. 420 milioane euro, în 2005)
ho
Domino International Hotels, Mariott, Hilt on, Holiday Inn
e
cele 6000 existente), crescând tendin țele la nivel na țional în ceea ce priv
c
5.
36
Regiunea Bucure ști-Ilfov de ține o rezerv ă adecvat ă de resurse umane calificate,
atorită nivelului înalt de concentrare a infrastructurii și serviciilor educa ționale din
al a tinerilor califica ți în
ăutarea de slujbe mai bine remunera te în afara României, fac ca pia ța muncii din d
capită. Totuși, tendin ța demografic ă negativ ă și migrare
c
regiune s ă fie încă departe de țintele de la Lisabona ale Uniunii Europene.
Bucure ști-Ilfov fa ță de țintele de la Lisabona-Göteborg
– Niveluri de absolvire a înv ățământului secundar superior în linie cu țintele de la
Lisabona.
– Numărul abandonului școlar în rândul popula ției de 18-24 ani departe de țintele de
la Lisabona.
– Rate mici de participare (estimate) la formarea continu ă.
– Rata de ocupare a for ței de munc ă departe de țintele de la Lisabona.
5.1
Confor
din tot
naționa
inginer
Niveluri de absolvire a înv ățământului superior42
m bazei de date ESPON, în 2002 propor ția popula ției cu educa ție superioar ă
al a fost de 23,1% absolven ți facultate în Bucure ști-Ilfov fa ță de 10,3% media
lă (din care, 21,85% absolven ți de științe-matematică -calculatoare și
ie-prelucrare-construcț ii).
Căsauț 3. Cre șterea investi țiilor în capitalul uman printr-o educa ție mai
bun șăi prin calific ări
Econom e și extinderea remarcabil ă a sectorului servicii ia bazat ă pe cunoa șter
determin ă capitalul uman s ă ridice nivelul de ocupare a forț ei de munc ă,
productivitatea muncii și bunăstare. Investi ții în informa ții și tehnologia informa țiilor,
inovație, infrastructur ă fizică nu pot fi eficiente f ără o forță de munc ă bine educată ,
adaptabil ă și calificat ă.
• Ca medie, investi țiile în capitalul uman în Statele membre UE repre zintă 22% din
creșterea productivit ății în perioada 1960–1990 și 45% din productivitatea diferen țială
cu media e șantion din 1990. Investi țiile în înv ățământ au un impact puternic asupra
acestor procente. Conform ultimelor studii, randamentul economic direct al investi țiilor
în educa ție se poate compara foarte bine cu randamentul investiț iilor financiare și
fizice.
• Muncitorii mai bine califica ți aduc câ știguri mai bune. Exist ă o rela ție puternic ă între
42 Indicatorul „Gradul de realizare a educa ției tineretului” este definit ca fiind procentul popula ției tinere cu
vârsta cuprins ă între 20 și 24 ani, care au atins cel pu țin un nivel de educa ție superior, de ex. cu un nivel
de educaț ie ISCED 3 – 4 minim (num ărător). Num ărătorul const ă din popula ția totală a aceleia și grupe de
vârstă, fără răspunsurile la întrebarea „cel mai înalt nivel de educa ție sau de instruire atins”. Atât
numitorul, cât și numă rătorul provin din Studiul For ței de Munc ă (SFM) al UE
http://epp.eurostat.cec.eu.int/portal/page?_pageid=1996,39140985&_dad=portal&_schema=PORTAL&scr.
een=detailref&language=en&product=STRIND_INNORE&root=STRIND_INNORE/innore/ir092
37
nivelul capitalului uman și posibilitatea de a avea o carier ă bună și un salariu decent.
În special, randamentul investi țiilor pentru un an școlar suplimentar sau de instruire
este estimat la aprox. 6,5% în termeni de salarii m ărite și efectele acestora pot ajunge
la 9%. Acest randament este mai mare în Statele membre UE care au o pia ță a muncii
mai pu țin regulat ă, unde probabil scara renumera ției reflect ă mai aproape
productivitatea. Capitalul uman și veniturile individuale sunt mai strâns legate în
perioade de schimbare tehnologic ă rapidă.
• Conform estim ărilor celor mai plauzibile, un extra an la un nivel de educa ție
intermediar cre ște productivitatea agregat ă cu aprox. 6,2% și cu mai mult de 3,1% pe
termen lung. Acest termen lung se explic ă prin contribu ția capitalului uman la
dezvoltarea tehnologică.
• Între capitalul uman și productivitatea în afaceri exist ă o strâns ă legătură. Investi țiile
în capitalul uman sporesc productivitatea și devin o surs ă direct ă a inov ării și a
competitivit ății pe termen lung. A șadar, continuarea instruirii angaja ților este o
necesitate, dat ă fiind viteza inova ției tehnologice.
Sursa : Comisia European ă http://europa.eu.int/grow thandjobs/areas/fiche10_en.htm
5.2 Formarea continu ă
În România, rata particip ării adulț ilor la educa ție ș
in grupa de vârst ă 25-64 ani) a fost de 1,1% în 2002i instruire (ca procent din popula ția
, față de 8,4% în UE în aceeaș i
pentru adul ți sunt
ul întreprinderilor mici și mijlocii
peraționale în Bucure ști-Ilfov nu beneficiaz ă de nici un fel de instruire, 33,53%
icip struire
pe an.
5.3 Educa ția forței de munc
În Buc din angaja ți sunt absolven ți de studii superioare (în
compar reg și re d- tru).
5.4 Ocuparea for ței de munc ă și șomajul
Bucureș tă un ntr de de l
pieței muncii din România. Cu toate acestea, prezint ă o evolu ție nefavorabil ă cu
privire la șomaj, care s-a deteriorat cont inuu în ultimii cinci ani.
În perio rata rii forț muncă căzut de la 62,0% în
1999 l 2003 , în timp ce media na țională era de 57,8%. Totu și, trebuie
remarcat faptul c ă în 2004, rata ocup ării forței de munc ă a cunoscut o recuperare
semnificativ ă, atingând valoarea de 59,7%.
d
perioadă (8,9% dac ă se consider ă educa ția și instruirea numai a persoanelor
angajate). Nu s-au g ăsit date pentru Bucure ști-Ilfov.
gamă largă de furnizori autoriza ți de instruire profesional ă O
localizați în regiunea Bucure ști-Ilfov: în octombrie 2005, în regiune erau localiza ți
676 furnizori autoriza ți în instruire profesional ă pentru adul ți, dintr-un total de 3255
furnizori din România. Totuși, un studiu recent
43 elaborat de că tre Consiliul Na țional pentru Întreprinderi
ici și Mijlocii a ar ătat că 40,88% din personal M
o
partă 1 – 5 zile pe an la instruire, 16,76% beneficiaz ă de peste 6 zile de in
ă
urești-Ilfov, 26%
ație cu 11,3% în iunea Vest cu 9,6% în giunile Nor Vest ș i Cen
ti-Ilfov reprezin motor pe u crearea noi locuri muncă în cadru
ada 1999-2003,
a 56,5% în ocupă ei de 44 a s
43 Carta Alb ă a IMM-urilor din România, 2004, Consiliul Na țional al IMM-urilor private din România, Editura
Olimp Bucure ști
44 Rata șomajului reprezint ă raportul dintre popula ția angajat ă și popula ția totală în vârst ă de 15 ani și
peste, exprimat în procente.
38
cupă ț ei de m în Regiunea Bucure ș v Tabelul 16. Rata o
(2000-2003) rii for uncă ti-Ilfo
2000 2001 2002 2003
A. Total angaja ți 827.300 844.800 906.200 943.400
B. Popula ție cu
vârsta între 15
și 65 ani 1.654.053 1.649.275 1.605.722 1.610.791
C. Popula ție cu
vârsta peste 15
ani 1.966.861 1.967.691 1.917.504 1.926.883
Rata ocup ării
forței de munc ă
(A/B) 0,50 0,51 0,56 0,59
Rata ocup ării forței
de munc ă (A/C) 0,42 0,43 0,47 0,49
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarele Statistice, 2004-2003-2002-2001
ajului BIM (ILO) a crescut cu
procente (de la 5,6% la 8,6%) . În 2003, rata șomajului45 pentru Bucure ști-Ilfov
(media na țională 19,6%). Rata șomajului în
ndul femeilor a fost de 7,8% (media na țională 6,4%). Evolu ția pe termen lung a
e șomaj. Majoritatea șomerilor înregistra ți
u niveluri sc ăzute de educa ție. Acest lucru confirm ă faptul c ă piața de munc ă
ceea ce prive ște migraț ia intern ă, începând cu anul 2001, balan ța a devenit
or angajate a crescut între 2000 și 2003 cu
16.100 persoane (+14%) ; în 2003, ocuparea for ței de munc ă în Ilfov se ridica la
107.000 pe ra 836.400
persoane ( ox. 85% din cre ștere se datoreaz ă
Pe de alta parte, în perioada 1999-2003, rata șom
3
a fost mai mare decât media na țională (8,6%, media na țională 7%); mai ales în
rândul tinerilor (sub 25 ani): 26,9%
râ
ratei șomajului este o adev ărată problem ă – aceasta a fost de 42,62% (din total
șomaj) în 1999, și a crescut pân ă la 63,25% în 2003, în compara ție cu media
națională de 61,87%.
Numai 32% din 85.000 șomeri sunt înregistra ți la Agen ția de Ocupare a For ței de
Muncă pentru a primi indemnizaț ia d
a
din Bucure ști este caracterizat ă de o cerere de munc ă de forța calificat ă.
În
pozitivă în capital ă, cu o medie anual ă de noi reziden ți de aprox. 5.000 unit ăți.
5.5 Ocuparea for ței de munc ă pe sectoare
Tabelele 17 – 19 se refer ă la ocuparea for ței de munc ă pe sectoare, în Bucure ști-Ilfov,
evidențiind dou ă tendinț e principale:
Numărul total al persoanel
1
rsoane (38,64% din popula ție), în timp ce în Bucure ști numă
43,34% din popula ție); apr
45 Statisticile interna ționale m ăsoară rata șomajului conform metodologiei BIM (Biroul Interna țional de
Muncă), care este metodologia adoptat ă de Eurostat – Serviciul Statistic al Comisiei Europene – pentru a
compara ratele șomajului în Uniunea European ă
39
sectorului servicii i în acest sector + 98 peste cei trei ani 2000-2003,
majoritatea a en
Ponderea din total ocupare fo munc ă a crescut de la
58,58% în (+3,21%).
În plus, în 2003, ocuparea for ței de pe s a avut o diferită în
Ilfov, unde ura este o activi ija % din to re for ța de
muncă), ind ria și construc țiile reprezint ă 34% di otal ocupare for ță de munc ă și
serviciile 64 v, agricultura e ce are angajator (37% din total
ocupare for ă), industria și construc țiile reprezint ă 26,36% din total
ocupare for ă, serviciile . D curești es economie
orientat ă spre s agricul ura r i ma ă de
ocupare a for muncă.
Tabel 17. Ocuparea for ti-(angaja ț
ngajați independ.300
ți).
serviciilor rță de
2000 la 61,79%
muncă ectoare structur ă
agricult tate negl bilă (0,99 tal ocupa
ust n t
,98%. În Ilfo rămân l mai m
ță de munc
ță de munc
vicii, în Ilfov 36,58% eci, Bu te o
er tămâne cea ma re surs
ței de
ței de munc ă pe sectoare în Bucure ș
Ilfov, mii persoane, 2003
Macrosectoare
economice Bucure ști Județul
Ilfov Bucure ști-Ilfov
Agricultur ă 8.300 39.900 48.200
Industrie și
construc ții 284.600 28.400 313.000
Servicii 543.500 39 58 .400 2.900
Total 836.400 107 94 .000 3.400
%
Agricultură 0,99 37,00 5,11
Industrie și
construc ții 34,00 26,36 33,18
Servicii 64,98 36 61 ,58 ,79
Total 100,00 100 100 ,00 ,00
Sursa: Calculele noa S, Anuarele e, 2004-200
stre, IN Statistic 1
Tabel 18. Ocuparea for ței de munc ă pe sectoare în Bucure ști-
Ilfov, mii persoane, 2000
Macrosectoare
economice Bucure ști Județul Ilfov B ucurești-Ilfov
Agricultur ă 4.800 49.600 54.400
Industrie și
construc ții 265.200 23.100 288.3 00
Servicii 452.100 32.500 484.600
Total 722.100 105.2 00 827.300
%
Agricultur ă 0,66 47,15 6,58
Industrie și
construc ții 36,73 21,96 34,85
Servicii 62,61 30,89 58,58
Total 100,00 100,00 100,00
Sursa: Calculele noastre, INS, Anuarele Statistice, 2004-2001
Tabel 19. Ocuparea for ței de munc ă pe sectoare, Bucure ști-
Ilfov, 2003 față de 2000 (%)
40
Macrosectoare
economice Bucureș ti Județul Ilfov Bucureș ti-Ilfov
Agricultur ă + 73 -20 -11
Industrie și
Construc ții + 7 + 23 + 9
Servicii + 20 + 21 + 20
Total + 16 + 2 + 14
Sursa: Calculele noastre, INS, Anuarele Statistice, 2004-2001
.6 Minorit ăți etnice ș i probleme de gen
de școală a fost de 2142, din care 80%
sunt în linie cu media na țională.
ivire la egalitatea de oportunit f ic
publicat ă în Monitorul Oficial Partea I nr.135/14.02.2005. Legea nr 02
Directiva Consiliului nr .76/207/EEC (09.02.1976), modificat ă și completat ă
arlamentului ș i a Consiliul ropean nr.2002/73/EC (23.09.2002).
ragraf c) din Capitolul II – Eg i și tratam între
ți și femei în domeniul muncii stip egalitatea salariilor între ți și
u aceea și valoare a muncii.
totuși, este
că departe de nivelu t ce e D p e r
ire a studiilor și înființarea firmelor, femeile au, în general, salarii
ații (80% din medie) și o rată mai mic de participare la via ța
ă (a se vedea tab 20- .
an e se ii pu , România și Bucure fov 2 (
5
5.6.1 Minorit ăți etnice
Comunitatea Rrom ă reprezint ă cel mai mare grup minoritar din regiune, num ărând
11.002 persoane în jude țul Ilfov și 27.3246 în Bucure ști, aprox. 1,67% din popula ția
regiunii. Majoritatea rr omilor sunt localiza ți în câteva zone ale sectoarelor 1, 2 și 5, în
centrul istoric și în 13 localit ăți din Ilfov. Problemele de natur ă socială și economic ă,
cu care acest grup etnic se confrunt ă, sunt numeroase și majoritatea datorit ă
tradiției și culturii, cu participare limitat ă la viața economic ă și socială a comunit ăților
locale, inclusiv înv ățământul. Rata abandonului școlar este mare, ceea ce conduce la
un nivel r ăspândit de analfabetism, șomaj și criminalitate juvenil ă. În zonele rurale,
2004-2005 num ărul persoanelor cu vârsta în
frecventau cursurile și 20% au abandonat sistemul de înv ățământ.
5.6.2 Participarea femeilor la via ța social ă
Participarea femeilor la via ța social ă este mai mare în Bucure ști decât media
națională, în timp ce datele pentru Ilfov
Egalitatea între sexe este reglementat ă, în România, prin legea nr. 202/2002, cu
pr ăți între b ărbați și emei, modif ată în 2005 și
. 202/20
transpune
prin Directiva P ui Eu
Art. 7, pa alitatea de oport unităț ent
bărba ulează bărba
femei, pentr
Deși se pare c ă statutul femeii în societatea româneasc ă este în cre ștere,
în rile op ime ne sare d atins. e exem lu în c ea ce p ivește
nivelurile de absolv
mai mici decât b ărb
social elele 21)
Tabel 20. Femeile în umit rvic blice ști-Il , 200 %)
Îngrijirea s ă ii nătăț Parlament Administr ație
publică
România 78,6 9,7 58,7
Bucure ști-Ilfov 78,6 21,2 59,6
Bucure ști 78,6 23,3 59,7
Ilfov 79,1 58,6
Sursa: UNDP
46 Institutul Na țional de Statistic ă – « Recens ământul popula ției și al locuin țelor 2002 »
41
Tabel 21. Indicele particip ării femeilor din România la via ța socială (IPF)
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Propor ția femeilor
din total popula ție
(%) 50,9 51 51 51,1 51,1 51,1 51,1 51,2
Propor ția femeilor
din populaț ia civilă
activă (%) 46,3 47 46,5 47,2 48 48,3 48,5 48,2
Propor ția femeilor
în parlament (%) 4 5,3 5,3 5,6 5,6 9,7 9,7 9,7
Propor ția femeilor
manager în
administra ția
publică și în
unitățile
economice (%) 28,2 29,1 26 24,2 24,6 28,3 31,7 29,9
Propor ția femeilor
în num ărul
specialiștilo r în
științ și al e
perso nelor cu a
profesii
intelectuale (%) 46,2 49,9 49,7 49,7 49,9 50,3 50,3 48,4
Cota-parte a
salariului mediu al
femeilor din
salariul mediu al
bărbaților, în
activități
neagricole (%) 79,2 80,5 74,5 78,5 81,9 82,3 80,6 81,8
Indicele
particip ării
femeilor la via ța
socială (IPF) 0,397 0,421 0,409 0,405 0,401 0,46 0,474 0,474
*Date provizorii
ursa: UNDP
ărăcia este un fenomen larg r ăspândit în România, mai ales în zonele istorice și în
i ales popula ția rromă.
județul Ilfov și 27.322 persoane în
ucurești, este concentrat ă mai ales în sectoarele 1, 2 și 5 și reprezint ă 1,67% din
popul regiunii. Populaț ia rrom ă este afectat ă de unele probleme sociale
impor ar fi criminalitatea , munca minorilor, analfabetismul și abandonul
șc o l a r 5 % d i n copiii Rromi sunt analfabe ți sau au abandona
eleme
Fenom e prezen t atât în Bucure ști (aprox. 1000 copii pe
an), c nul școlar este de 1,4% la ș coala elementar și de S
5.7 Sărăcia și excluziunea social ă
S
zonele periferice ale ora șelor și în zonele rurale. Un studiu recent al Comisiei Anti-
Sărăcie din România (CAPSIS) arat ă că sărăcia afecteaz ă o mare parte din popula ția
României. De și ratele s ărăciei sunt în descre ștere în Bucure ști-Ilfov, peste 8% din
populație este afectat ă de marginalizarea socio-economic ă, ma
Populația rrom ă se ridic ă la 11.002 persoane în
B
ația totală a
tante cum
. Î n I l f o v , 1 7 , 8 t școala
ntară .
enul de abandon școlar est
ât și în Ilfov, und e abando ă
3,5% la liceu.
42
În cazul copiilor str ăzii, al căror num ăr este estimat la 1.800, media de vârst ă este
12-13 ani și au capacit ăți reduse de a scrie/citi sau sunt chiar analfabe ți (75% din
copiii stră zii din Bucure ști). Jum ătate din ei apar țin minorit ății Rroma. Tabelul 24 de
mai jos detaliaz ă activitățile acestui grup social marginalizat.
Tabel 22. Activităț ile copiilor străzii în Bucure ști
Activitate %
Cerșetorie 44
Vânzare m ărfuri 15
Spălare ma șini 17
Furturi 2
Încărcare/desc ărcare m ărfuri 9
Colectare obiecte reciclabile 5
Activități obiș nuite 8
Sursa: Evaluare privind copii str ăzii – Bucure ști, Iași și Craiova – Salvaț i copiii, 2003
În 2003, în Bucure ști-Ilfov, șomerii “BIM” erau în num ăr de 85.000, din care: femei
42%, șomeri pe termen lung 63, 25%, tineri 26,9%.
În ultimul rând, un grup social dezavantajat îl reprezint ă persoanele cu dizabilit ăți,
numărând 37.994 persoane în Bucure ști și 4.115 în Ilfov. În Bucure ști, numai 2,4%
din persoanele cu dizabilit ăți sunt institu ționaliza ți, deoarece în capital ă există numai
4 (dintr-un total de 144 la nivelul țării) de centre de sp rijin pentru persoane
handicapate.
.8. Guvernare regional ă 5
Eficiența Administra ției Publice este parte din concep tul de „guvernare”. Acesta are
un impact semnificativ asupra competitivit ății teritoriale: conform studiului DG Regio
“Al șaselea raport periodic privind situa ția social ă și economic ă și dezvoltarea
giunilor în UE” , guvernarea re regional ă ar reprezenta 35% din competitivitatea
ate și
către
g
co
Ab ale tradi ționale, împreun ă cu divizarea puterii ș i a responsabilit ăților
diferite niveluri ale administra ției (ministere și agenții guvernamentale, șapte
p
un
dim a responsabilit ăților și acțiuni comune.
O
înt rabilă și noi locuri de munc ă. O
re-condi ție esențială este integrarea intereselor comunit ăților locale sectoarelor cu
c
Priteritorial ă totală, iar restul de 65%, îl reprezintă ceilalț i patru factori (Accesibilit
obilitate, Inova ție, Structura Activit ății Economice și Eficacitatea Serviciilor M
f ir m e ) . E s t e d e l a s i n e î n țeles că, dată fiind sfera limitat ă a bugetelor locale,
uvernarea regional ă solicit ă administra țiilor locale să construiasc ă o strâns ă
operare cu autorit ățile de stat și agențiile.
ordările sectori
la
rimării din Bucure ști, organisme private care gestioneaz ă servicii publici în cadrul
or contracte de concesiune, etc) reduc ca pacitatea de a rezolva problemele multi-
ensionale și care necesit ă distribuire
bună coordonare este indispensabil ă pentru a transforma provoc ările pe care le
âmpină regiunea în oportunit ăți pentru creș terea du
p
ele ale sectorului privat.
ncipalele puncte slabe ale sistemului de guvernare regional ă sunt urm ătoarele:
43
– Crearea de parteneriate administrative la scar ă regional ă (metropolitan ă) pentru
planificarea și gestionarea investi țiilor socio-economice și de mediu și a serviciilor
– Gestionarea terenurilor este o problem ă în regiune, având ca și consecin țe
rea mediului, etc.
pentru a gestiona un volum
semnificativ de fonduri. O evaluare minu țioasă a efectelor ex-ante și a impactului
e
– o
– b
natu
l
general.
– Administra țiile locale joac ă un rol important pentru cre șterea economisirii energiei publice constituie o problem ă. Planificarea strategic ă regional ă nu este o activitate
sistematic ă.
– Parteneriatul între cet ățeni și administra ția public ă se stabile ște exclusiv în
sectorul asisten ță socială, dar nu este larg opera țional în ceea ce prive ște
dezvoltarea și regenerarea urban ă.
dezvoltarea haotic ă a construc țiilor separat ă de infrastructura de baz ă,
planificarea traficului, conserva
– Funcționarii publici trebuie s ă fie mai bine califica ți
inv stițiilor publice regionale este esen țială pentru prioritizarea investi țiilor publice.
Co perarea inter-regional ă și trans-na țională nu este suficient dezvoltat ă.
Tre uie creat un sistem pe ntru monitorizarea riscur ilor asociate dezastrelor
rale ș i care să fie în m ăsură să intervin ă în cazuri de urgen ță și de catastrofe.
– Este necesar ă o comunicare mai bun ă cu cetățenii, eventual prin e-guvern. Acesta
are o importan ță enormă, dată, de asemenea, de încrederea limitat ă a cetățeni or
în primării și în administra ția public ă în
și a conștientizării mediului.
Căsuța 4. Definirea conceptului de Guvernare regional ă
• Politica de networking: rela ții de schimb cooperante între echipele administra țiilor
publice ș i organiza ții sociale (2000, Chris Ansell).
• Creșterea accentului pe negociere, parteneriat și specific (Maura Abshead, Brid Quinn,
1998).
• A administra f ără a impune: noua conducere inter-guvernamental ă ca o nou ă trăsătură
a furnizorului de servicii publice (1996, Roderi ck Rhodes în Studii Politice, Vol. 44, pag.
652).
Guvernarea regional ă înseamn ă cunoa șterea, orientarea și administrarea resurselor
locale și regionale indigene: prin urma re este vorba despre democra ție și
responsabilitatea comunit ăților locale.
http://europa.eu.int/comm/governance/debat_en.htm
Termenul „guvernare regional ă” este unul foarte schimb ător. Este utilizat în leg ătură
cu mai multe științe sociale contemporane, în special științele economice și politice.
Conceptul î și are originea în nevoile ș tiințelor economice (guvernarea corporatist ă) și
a științelor politice (în ceea ce prive ște guvernarea st atului) pentru un concept
totcuprinz ător capabil s ă transmită înțelesuri diferite care nu sunt acoperite de a
termenul tradi țional de „guvern”.
Referitor la exercitarea puterii în general, termenul "guvernare regional ă", atât în
context corporatist cât și de stat, se refer ă la acțiunile organismelor executive, ale
44
adunărilor (de ex. Parlamentele, consiliile), dar și la acțiunile organismelor juridice
(de ex. tribunalele și curțile naționale).
Termenul "guvernare regional ă" corespunde a șa-numitei forme post-moderne a
organiza țiilor economice și politice.
nțelegerea sa minimal ă), guvernarea
orporatist ă, noul concept de management pub lic, buna administrare, sistemele
ocio-cibernetice și rețelele auto-organizate.
omisia European ă a stabilit propriul concept de guvernare în Carta Alb ă a
Conform specialistului în științe politice Roderick Rhodes, conceptul de „guvernare”
este utilizat în momentul de fa ță în științele sociale contemporane având cel pu țin
șase semnifica ții diferite: statul (în î
c
s
C
Guvernării Europene, în care termenul de "Guvernare europeană " se refer ă la
regulile, procesele și comportamentele care afecteaz ă modul în care sunt exercitate
te cinci „principii de bun ă guvernare”
tăresc pe cele ale subsidiaputerile la nivel european, în special în ceea ce priveș te onestitatea, participarea,
responsabilitatea, eficacitatea și coeren ța. Aces
le în rității și propor ționalității.
Carta Alb ă prezint ă modul în care Uniunea utilizeaz ă puterea pe care cet ățenii i-au
acordat-o.
Informa ții utile despre sensul te rmenului de "guvernare" și aspectele sale diferite în
legătură cu diferite politici UE pot fi g ăsite la titlul "Governance" din glosarul
Scadplus de pe portalul Uniunii Europene.
Extras din Politica de coeziune în sprijinul dezvolt ării și creării locurilor de munc ă:
Linii Directoare Strategice Comunitare (2005) .
Secțiunea 3.5. Guvernare
În contextul politicii de coeziune, problema guvern ării are dimensiuni diferite.
Prima dimensiune se refer ă la un set de caracteristici ale organiza țiilor publice legat de
performan ța și succesul politicilor publice. Pentru țări și regiuni, în special cele eligibile în
cadrul obiectivului Convergen ță, calitatea și productivitatea sectorului public este esen țială
pentru adoptarea reformelor și o mai bun ă guvernare, în special în domeniile economic,
ocuparea for ței de munc ă, social, educa țional, de mediu și juridic. Acest lucru va fi de ajutor
nu numai pentru îmbun ătățirea implement ării politicii de coeziune a UE, dar și pentru
creșterea performan țelor economice generale.
Întărirea capacit ăților institu ționale și administrative, atunci când acestea sunt considerate a fi
slabe, ar trebui s ă fie o prioritate cheie în regiunile mai pu țin dezvoltate. Competitivitatea
economic ă și o societate civil ă mai puternic ă depind nu numai de re țelele eficace de
infrastructur ă, dar și pe punerea în aplicare a legilor intr-un mod nediscriminatoriu, previzibil
și transparent; acordarea și aplicarea drepturilor de proprietate, inclusiv a drepturilor de
proprietate intelectual ă; un sistem deschis de achizi ții publice; și o administra ție care reduce
povara administrativa asupra operatorilor economici.
Așadar, atunci când îș i dezvolt ă strategiile na ționale, Statele Membre ar trebu i să analizeze
sistematic în ce măsură o administra ție public ă eficient ă, responsabil ă și transparent ă poate
sprijini cre șterea nivelurilor de productivitate. Construirea capacit ății administra ției publice la
nivel na țional, regional și local, pentru îmbun ătățirea cadrului administrativ pentru activitatea
45
economic ă, proiectarea si implementarea de politici, inclusiv o mai bun ă elaborare a legilor,
evaluarea și analiza impactului politicilor propuse și verificarea regulată a mecanismelor de
implementare ar trebui sprijinite prin intermediul F ondurilor Structurale.
Cea de a doua dimensiune se refer ă la m ăsurile și acțiunile care sunt necesare pentru
îmbunătățirea capacit ății Statelor Membre în gestionarea și implementarea politicii de
coeziune. Un management solid și eficient al Fondurilor necesit ă structuri adecvate, efective
și transparente în administra ția central ă și regională , care sa fie capabile s ă desfășoare sarcini
legate de implementarea fondurilor, cum ar fi achizi țiile publice, controlul financiar,
monitorizarea, evaluarea, prevenirea și combaterea fraudei și a corup ției. Utilizarea efectiv ă a
Fondurilor este influen țată și de capacitatea de ținătorilor de proiecte de a dezvolta și
implementa proiecte de calitate. Acolo unde resursele sunt utilizate în mod eficient și
transparent, vizibilitatea lor prin ea îns ăși încurajeaz ă antreprenorii priva ți și partenerii sociali
și creeaz ă mediul pentru cei dintâi s ă ia propriile decizii de investi ții. Deci, este nevoie de
acțiuni și în acest domeniu și acestea ar trebui sus ținute prin asisten ță tehnică.
Un factor de o mare importan ță care determin ă eficacitatea politicii de coeziune este calitatea
parteneriatului între to ți factorii, inclusiv ai acelora de la nivel na țional și local, pentru
preg ea și implementarea programelor [ătir …].
Dezvoltarea de proiecte inovative bazate pe parteneriat, promovarea particip ării civile în
formularea și implementarea politicilor publice, precum și îmbun ătățirea interac țiunii între și în
cadrul comunit ăților pot contribui la crearea capitalului uman și social, conducând la ocuparea
durabilă a forței de munc ă, creștere economic ă, competitivitate și coeziune social ă. În acest
context, este important pentru factorii cheie de la nivel na țional, regional și local s ă se
reu snea că asupra unei agende reformatoare astfel încât resursele s ă fie cu adev ărat
concentrate pe programul de dezvoltare și de creare a locurilor de munc ă și să realizeze
rețelele necesare de parteneriat în acest scop. Regiunile sunt încurajate s ă gândeasc ă strategii
regional n consens asupra obiectivelor ce trebuie e de dezvoltare durabil ă, si să stabilească u
atinse printr-un dialog regulat și sistematic cu factorii cheie. Parteneriatul este esen țial pentru
elabo a r rea și implementarea strategiilor de dezvoltare și se bazeaz ă pe consultarea și
particip area factorilor, adic ă autorit ăți competente, parteneri economici și sociali și
reprezen e. Parteneriatul ofer ă o tanți ai societ ății civile, inclusiv organiza țiile neguvernamental
bază pentru
A
.1 Transportu
.1.1 Coridoare Pan-Europene
ouă Coridoare Pan-Europene multimod ale vor traversa regiunea Bucure ști-Ilfov
ezi http://www.cemt.org/topics/paneurop/corridors.htm):
– Coridorul IVonestitate și transparen ță în preg ătirea și implementarea programelor.
ccesibilitate și Mobilitate 6.
6 l regional
6
D
(v
: Berlin – Nümberg – Prag a – Budapesta – Bucure ști – Constan ța
– Salonic – Istanbul (Leg ătură EU-Drumul Sud-Est European; calea ferat ă;
legătură la Dun ăre prin feribot; aeroporturi; porturi; transport
combinat. Lungime total ă: 3.258 km);
– Coridorul IX : Helsinki – S. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev –
Liubashevska – Chi șinău – Bucure ști – Dimitrovgrad – Alexandropolis (Str ăzi;
cale ferat ă ; ieșire la port; Lungime total ă: 6 500 km).
Figura 2. Coridoarele de Transp ropean din România
ort Pan-Eu
46
Sursa: PND 2004-2006, Ministerul Transporturilor, Construc țiilor și Turismului
utele coridoarelor IV și IX prin România sunt:
¾ Coridorul IV: N ădlac – Bucure ști – Constan ța și Lugoj – Calafat (în partea de
sud);
¾ Coridorul IX: Albita – Foc șani – Ploi ti – Bucure ști – Giurgiu.
Astfel, R reprezint ă o le Asia și Europa,
pe direc e No și d
Conform t pentru accesibilit ene, indicii de
accesibilitate multimodal ă și aerian ă a Bucure știului ating punctajele de 102 și
respectiv 0 elele 2 26). u ccesibili rutieri și
feroviari n 55 și respect (ve Ta l i 28), eviden faptul c ă
infrastru ra și a căil rate in cu ste necores toare în
compara c e capitale e ene. tr- ev eștiul este t doar la
900 km de Budapesta dar inexis une autostr ă erne pe ace rută face
ca transportu și transport bun ri s ie necesite prea mult
timp.
R
eș
egiunea Bucure ști-Ilfov
ția est-vest și între Europa d
clasific ării Eurostagătură important ă între
e Sud, pe direc ția nord-sud.
atea din capitalele europrd
19 (vezi Tab 5 și Totși,indicii de a tate
atig doar iv 48 zibelee 27 ș țiind
ctu străzilor or fe dBurești e punză
ție u celelalt urop În adăr Bucur situa
tența i zi mod astă
l rutier ul de uă f dificile și să
Tabelul 23. Indexul de
acces aerian, EU2 ibilitate 7
(2003) (EU=100) Tabelul 24. Indexul de
accesibilitate multimodală,
EU27 (2003) (E U=100)
1 Bruxelles 177 1 Bruxelles 177
2 Paris 175 2 Paris 177
3 Berlin 165 3 Berlin 161
4 Londra 164 4 Londra 158
5 Copenhaga 156 5 Viena 145
6 Viena 153 6 Copenhaga 144
7 Praga 146 7 s’ Gravenhage 144
8 s’ Gravenha ge 142 8 Luxembourg 143
9 Luxembourg 141 9 Praga 138
10 Varșovia 141 10 Varșovia 133
11 Budapesta 139 11 Budapesta 131
12 Bratislava 130 12 Bratislava 124
13 Roma 128 13 Roma 123
14 Madrid 122 14 Madrid 115
15 Dublin 119 15 Dublin 110
16 Atena 111 16 Atena 103
17 Bucure ști 109 17 Ljubljana 102
18 Ljubljana 106 18 Bucure ști 102
19 Sofia 106 19 Sofia 99
20 Helsinki 105 20 Helsinki 97
47
21 Vilnius 103 21 Vilnius 96
22 Riga 102 22 Riga 94
23 Lisabona 100 23 Lisabona 93
24 Stockholm 97 24 Stockholm 89
25 Tallinn 92 25 Tallinn 85
26 Valletta 91 26 Valletta 83
27 Lefkosia 56 27 Lefkosia 51
Sursa , Audit Urb a TAT, Audit Urb : EUROSTAT an Surs : EUROS an
Tabelul 25. Indexul de
acces radală, EU ibilitate st 27
(2003 ) (EU=100) Tabelul 26. Indexul de
acces oviară, EU ibilitate fer 27
(2003) (EU=100)
1 Luxembou rg 192 1 Paris 225
2 Bruxelles 186 2 Bruxelles 217
3 Paris 182 3 s’ Gravenhage 185
4 s’ Gravenhage 155 4 Luxemburg 166
5 Londra 153 5 Londra 153
6 Berlin 138 6 Berlin 150
7 Praga 117 7 Viena 103
8 Viena 111 8 Praha 98
9 Bratislava 101 9 Bratisla va 93
10 Ljubljana 92 10 Roma 85
11 Budapesta 88 11 Varșovia 82
12 Roma 87 12 Budapesta 81
13 Varșovia 72 13 Ljubljana 76
14 Copenhaga 55 14 København 60
15 Bucure ști 55 15 Madrid 52
16 Madrid 54 16 Bucure ști 48
17 Sofia 47 17 Sofia 38
18 Lisabona 36 18 Dublin 35
19 Dublin 36 19 Vilnius 32
20 Vilnius 33 20 Stockholm 24
21 Atena 28 21 Atena 23
22 Riga 26 22 Riga 22
23 Helsinki 25 23 Lisabona 22
24 Tallinn 24 24 Helsinki 22
25 Stockholm 20 25 Tallinn 21
26 Valletta 10 26 Valletta 9
27 Lefkosia 5 27 Lefkosia 4
Sursa: EUROSTAT, Audit Urban Sursa: EUROSTAT, Audit Urban
6.1.2 Porturi și canale navigabile interne
este situat ă la circa 50 km de Coridorul European, Nu exist ă porturi în regiune, care
fluvial-maritim, VII47, fluviul Dun ărea, cu portul s ău bulgăresc de la Ruse (Pyce), și
maritim românesc Constan ța. Dezvoltarea unui
autostrăzii ce leag ă Bucure știul de portul la Dun ăre din Constanta întârzie crearea
la 266 de km de portul fluv ial
transport naval direct de la Bucure ști către Dun ăre și Marea Neagr ă ar putea
contribui la îmbun ătățirea mobilit ății și la mic șorarea substan țială a costurilor de
transport. Totuși, abandonarea construc ției Canalului Fluvial Bucure ști-Dună re și neterminarea
47 Rută navigabil ă pe Dun ăre din Germania la Marea Neagr ă; se une ște cu Marea neagr ă prin Rhin și Main.
Vezi http://www.cemt.org/topics/paneurop/corridors.htm
48
unui sistem de transport multimodal în zona dintre Regiunea Bucure ști, Dunăre și
Marea Neagr ă.
6.1.3. Transportul Rutier
În România exist ă doar 211 km de autostrad ă, din care 193,1 km încep/iau sfâr șit în
București:
– A1 Bucure ști-Pitești, 95,8 km.
– A2 Bucure ști-Drajna, 97,3 km.
– A2 Fete ști-Cernavod ă 17,5 km.
oseaua de centur ă din jurul Capitalei nu este terminat ă (aprox. 20 km dintr-un total
ionale (atât în Bucure ști cât și în Ilfov) ș i 581 de drumuri
dețene și comunale (toate incluse în teritoriul administrativ al Jude țului Ilfov). Mai
publice sunt modernizate, drumurile jude țene și
omunale având rata cea mai mic ă de modernizare (28.4)%.
ea total ă a străzilor și rata lor de modernizare din regiunea capitalei
continu ă să fie necorespunz ătoare pentru o regiune de capital ă european ă și
nu asigur ă con : în anul 2003,
lungimea total ă a drumurilor pe 1000 loc ori (reziden ți) era de doar 0.99 km. în
ucurești, 3.29 km. în Ilfov, mult sub media românească de 4.71 km. la 1,000 de
cuitori. Raportul ar fi și mai nefavorabil dac ă am lua în considerare fluxul zilnic de
avetiști (peste 400,000).
.1.4 Transportul Feroviar
decembrie 2003, regiunea Bucure ști-Ilfov era dotată cu 343 km de cale ferat ă
ncțională, din care, peste 62% (214 km) electrificat ă; 161 km de cale ferat ă, din
are 44% electrificat ă, era localizat ă în perimetrul Municipiului Bucure ști, în vreme ce
82 km de cale ferat ă, din care 78% electrificat ă, era localizat ă î n z o n a J u d e țului
fov.
Ș
de 78 km la sfâr șitul anului 2005), fapt ce afectează nivelul de congestie a traficului
și consecin țele sale colaterale (cum ar fi durata ridicat ă de deplasare, înaltul nivel de
poluare și consum de energie) în perimetrul urban Bucure ști. Tot în aceast ă privință,
parcările pentru ma șini nu sunt suficient dezvoltate, atât în perimetrul urban al
Bucureștiului cât și la numeroasele por ți de acces din Ilfov c ătre oraș .
În anul 2004, num ărul străzilor publice din Bucure ști-Ilfov se ridic ă la 872 km, din
care 291 km de drumuri na ț
ju
puțin de 50% din drumurile
c
În 2004, str ăzile din ora șul Bucure ști aveau lungimea de 1821 km, din care 839 km –
doar 46% – erau modernizare, în timp ce str ăzile din Ilfov aveau 132 km, din care
65.15% modernizate.
Lungim
dițiile necesare pentru un trafic rutier optim
uit
B
lo
n
6
În
fu
c
1
Il
49
Figura 3. Re țeaua de Cale Ferată din România
la Rețeaua de
ransport Feroviar Comercial Trans European ă, Coridorul IV, atât din cauza
plus, având în vedere timpul necesar de a ajunge de la Bucure ști, cu trenul, în
eaua
feroviar ă, care leag ă Bucure știul de Snagov, Buftea, Chitila, Mogo șoaia, Peri ș
esare pentru a ajunge la Ploie ști-
Sud, 59 km de Bucure ști.
6
În ri din B lfov, Otopeni-H oand ă și
Bă nt pe primul și respectiv al doile ărime în România: pasagerii și
bu zintă aproximativ 83% din volumul total na țional (2005).
În 5, totalul tra pasageri în registrat în regiunea
Bu e 77% din fră la nivel na țional (2.543.263,
di 28), în timp ce totalul traficului de bunuri s-a ridicat la aproape 90% din
olumul
Infrastructura de cale ferat ă a regiunii este înc ă insuficient conectat ă
T
impedimentelor geografice (c ăile ferate trebuie s ă treacă Munții Carpa ți) cât ș i
nivelului sc ăzut de modernizare a liniei Bucure ști-Constanț a (o singur ă linie de 225
km pe care se circul ă cu restric ții de vitez ă).
În
anumite localit ăți din Ilfov, pot fi trase urm ătoarele concluzii:
– Zonele de nord și vest ale Jude țului lfov sunt mai bine deservite de re ț
și Grădiștea;
– Zonele de sud și sud-vest ale Jude țului Ilfov sunt mai izolate de capital ă; doar
Brănești, Vidra și Jilava sunt conectate de Bucure ști prin calea ferat ă;
– Rețeaua feroviar ă infra-regional ă nu este eficient ă în privin ța timpului de
călătorie: este necesar ă 1 oră pentru a ajunge la Snagov, la 35 km distan ță
de Bucure ști, cu trenul; 29-35 de minute sunt necesare pentru a ajunge la
Branesti (20 km); 38-43 de minute sunt nec
.1.5 Transportul aerian
prezent, cele dou ă aeroportu ucurești-I enri C
neasa su a loc ca m
nurile transportate repre
perioada 1.I.2005-30.IX.200 ficului de
curești-lfov s-a ridicat la pest
n 3.285.4aceeași ci
v național (13.100 tone de bunuri din totalul de 14.584 tone).
50
Totuși, traficul de pasageri (2 ,6 milioane pasageri în 2004) al principalu lui aeroport
ă) este mult mai sc ăzut decât cel din alte capitale
uropene, precum Praga, Var șovia și Budapesta (a se vedea Tabelul 29 mai jos). din Bucure ști (Henri Coand
e
Pe lâng ă a c e a s t a , a r t r e b u i a v u t î n v e d e r e f a p t u l c ă Aeroportul B ăneasa este
proprietate privat ă (de asemenea, și terenul pe care este construit este proprietate
privată), care pune multe semne de întrebare asupra dezvolt ării sale ulterioare.
Acesta este unul din motivele pentru care Autorit ățile din Bucure ști-Ilfov și Ministerul
Transporturilor trebuie s ă ia în considerare, în comun, oportunitatea de a crea
Autoritatea Metropolitan ă de Transport, care s-ar putea ocupa de problema expus ă
mai sus și, în plus, de studiul de fezabilitate pentru construirea unui nou aeroport în
partea de sud a Bucure știului, în apropierea platformei logistice inter-modale care ar
putea fi construit ă în localitatea “1 decembrie” din Ilfov. O loca ție potrivit ă a fost
identificat ă la Aduna ți-Copăceni, în jude țul Giurgiu.
Tabel 27. Primele 4 aeroporturi din Europa de est(2004-2003)
Aeroport principal pe țară Număr pasageri 2004 Creștere 2003/2004
Republica Ceh ă PRAGA/RUZYNE 9.573.000 28,8%
Ungaria
BUDAPESTA/FERIHEGY 6.445.000 28,6%
Polonia VAR ȘOVIA/OKECIE 6.092.000 17,9%
România BUCURE ȘTI/HENRI
COANDĂ 2.600.000 15,8%
Sursa: Eu rostat, principalele statistici, Transportul aerian în Europa în 2004
Județul Ilfov este de 3.29, 4.71 reprezentând media
i mai defavorabil ă dacă se ia în considerare fluxul zilnic
tfel de propor ție scăzută a lungimii str ăzilor/la 1.000
ținute/1000 locuitori a crescut în continuu în ultimii ani, ajungând la 387 6.2 Transportul Urban
6.2.1. Stră zile și Traficul
În Bucure ști, lungimea drumurilor și străzilor din ora ș raportat la 1000 (reziden ți)
cuitori este 0.99, în timp ce înlo
din România. Propor ția este ș
e naveti ști (400,000). O as d
locuitori este agravat ă de cre șterea foarte mare a traf icului ruti er: din 465,000
vehicule în Bucure ști în 1992 la 780,000 în 2004, num ărul mașinilor care circul ă
zilnic în Bucure ști fiind estimat la 1,500,000 (s tudiul Eco-Europa, 2005). Propor ția
așinilor dem
mașini/1000 locuitori în 2003, cifr ă reprezentând de trei ori valoarea medie la nivel
național (136 maș ini/1000 locuitori) și depășind cifra înregistrat ă în Budapesta în
perioada 1999-2003 (326 ma șini/1000 locuitori) (sau: cifr ă ce reprezint ă de trei ori
valoarea medie la nivel na țional .. și depășește cifra înregistrat ă în Budapesta în
perioada 1999-2003…).
În urma celor de mai sus, se estimeaz ă că peste 42% din str ăzile existente în ora ș
trebuie l ărgite pân ă la 14 m l ățime, în timp ce reț eaua de str ăzi existent ă trebuie
extinsă cu 18%. În plus, 53.9% din 1821 km din str ăzile municipiului nu sunt
modernizate, un procent foarte mare pentru un ora ș capital ă european ă. În Ilfov,
străzile orășenești numără 132 km din care 65,15% sunt modernizate (INS, 2004).
n perioada 2004 – trimestrul al doilea 2005, re țeaua de drumuri or ășenești din Î
București a fost extins ă cu 233,1 km; nu au fost realiz ate drumuri publice similare în
județul Ilfov.
51
Această stare a infrastructurii rutiere are un impact negativ asupra traficului. În plus,
pe măsură ce centura din jurul capitalei nu este înc ă gata ( aprox. 20 km din totalul
e 78 km), și nu exist ă un sistem de parcare în cele mai importante puncte de acces
icipiului Bucure ști acoper ă doar 80% din
ecesarul/cererea existent ă. Județul Ilfov nu este acoperit de servicii de transport
2 mili oane de reziden ți și transport ă 1 milion de
asageri. În plus, liniile de transpor t public din Budapesta includ o sec țiune
ara
centrului ora șului, ceea ce lips rașu zi T 95 ș inea
Î iciilor publice de transport subteran, Bucure știul este singura
a urb Ro o c a
s lungime, 4 linii și 45 sta ții, reț e ua de me rou a
cureștiului este mai mare ca cea a ora șului Milano (ridicându-se la 48,9 km de
U rețea Interurban ă, cu trei linii).
, creșterea
umărului autoturismelor private, aproape dubl ă din 1992 pân ă în 2004; pe de alt ă
portanței metroului ca mod ecologic ș i rapid de transport în mas ă, în Bucure ști
nuală transportat ă de transportul public (față de
2% în Milano). Astfel spus, modul de transport cu metroul pare a nu fi utilizat la
abelul 28. Transportul pasagerilor – Metrou (1998-2004) – Municipiul Bucure ști d
ale oraș ului, nivelul congestion ării traficului este foarte mare în ora ș, cu toate
consecin țele aferente, precum durata mare a deplas ării, nivelul ridicat al polu ării și
consumului de energie.
6.2.2 Transportul public
Se estimeaz ă că transportul public al Mun
npublic.
În 2003, Municipiul Bucure ști era dotat cu 652 km lungime simpl ă a mijloacelor de
transport public, transportând peste 1 mili on de pasageri, din care, peste 80% au
fost transporta ți cu tramvaiul, troleibuzele și autobuzele. În compara ție cu Budapesta,
mijloacele de transport public din Bucure ști par a fi insuficiente , având în vedere c ă
în Budapesta aproximativ 1.130 km de lin ii de transport deservesc 1,8 milioane
rezidenți și transport ă aproape 1,4 milioane pasageri, în vreme ce liniile de transport
public din Bucure ști deservesc
p
suburbană de cale ferată care permite furnizarea serviciului zonelor din af
ește o lui Bucure ști. (ve abelul i Imag 3).
n privin ța serv
glomera ție ană din mânia d tată cu o rețea de metrou, are opere ză la
tandarde europene. Având 62,2 km a t
Bu
rețea rban ă, plus 21,4 km de
Totuși, numărul de pasageri transporta ți cu metroul a sc ăzut de la 247
milioane/an în 1990 la 117 milioane/an în 2004 . Explica țiile pentru aceast ă
schimbare major ă de comportament a c ălătorilor sunt dou ă: pe de o parte
n
parte, dup ă 1989, localizarea locurilor de munc ă s-a mutat c ătre zonele periferice din
București, astfel sistemul metroului învechindu-se. Metroul nu are sta ții în afara
granițelor administrative ale Bucure știului.
În consecin ță, în ciuda unei bune dot ări cu infrastructur ă de metrou, a costurilor
relativ mici ale serviciilor (comparativ cu ora șe similare, precum Milano) și a
im
media zilnic ă de pasageri este de aproape 3 ori mai mică decât în Milano și
reprezint ă 15% din valoarea total ă a
6
capacitatea optim ă, fapt ce reiese și din indicatorul de transport aproape stabil al
pasagerilor din 1998 (având o foarte sc ăzută tendință de creștere în perioada 2000-
2004) (a se vedea Tabelul 30).
T
1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004
Pasageri
(x100 0) 247,000 164,400 104,815 110,000 111,000 112,000 117,450
52
Sursa: POS Transport 2007-2013, MTCT
in Județul Ilfov, 9.02%, și cea din Municipiul Bucure ști, 41.03%,
prezentând cea mai sc ăzută și, respectiv, cea mai ridicat ă valoare fa ța de nivelul na țional, în
privința sistemelor TV, regiunea Bucure ști-Ilfov are 52 localit ăți fără acces la
onectarea prin cablu a TV (2003).
privința dezvolt ării afacerilor în domeniul comunica țiilor, 29 din cele mai
de întreprinderi.
.1.1 Poluarea aerului și fonic ă
r reziden țiale și zonelor comerciale. In 2003, nivelul
nic a fost înregistrat în 30 de loca ții din Bucure ști, având valori între 65-75 dB
. admis 70 dB).
În privin ța solului din Ilfov, 92,1% din terenurile agricole din Bucure ști-Ilfov sunt
incluse în categoria solurilor de bun ă și foarte bun ă calitate, având 71,4% soluri
6.3 Telecomunica ții & IT
Liberalizarea pie ței comunica țiilor în 2003 a permis intrarea pe pia ță a noilor furnizori de
servicii de comunicaț ii, în afar ă d e c o m p a n i a d e s t a t R o m t e l e c o m , și anume RDS, Astral
Telecom, Atlas Telecom, ceea ce a fost înso țit de dublarea pie ței de telefonie fix ă.
În 2003, proporț ia penetr ării telefoniei fixe a fost foarte dezechilibrat ă în regiunea Bucure ști-
Ilfov și a variat între cea d
re
timp ce regiunea ca întreg are cea mai ridicat ă valoare (25,02). Media UE 15 este de 57 linii
telefonice fixe/100 popula ție). Regiunea Bucure ști-Ilfov are 19 localități (inclusiv comune și
sate) fără acces la telefonie fix ă, în timp ce toate localit ățile sunt în re țeaua telefonic ă mobilă.
În
c
În
importante 50 de întreprinderi active în acest domeniu sunt amplasate în regiunea
București-Ilfov (86,5% din num ărul total), care produc peste 95% din profitul total al
acestei categorii
7. Mediu și Energie
7.1 Mediu
7
În aproape tot Bucure știul și localit ățile învecinate din Ilfov, poluarea aerului este
peste nivelele admise. Centralele Termice sunt sursa a 74.21% din emisiile de NO2, traficul rutier este responsabil de 8% di n totalul emisiilor de NO2. In 2004, nivelul
mediu anual de NO2 înregistrat în Bucure ști a fost de 47,5 µ/m3 (Amsterdam 14
µ/m3, Frankfurt 16 µ/m3, Paris 20 µ/m3, Viena 30 µ/m3). Activit ățile industriale și
traficul rutier genereaz ă un nivel ridicat de pulber i în suspensie, media anual ă în
București fiind de 57,5 µg/m3, în 2004 (Londra 20 µ/m3 Paris 36 µ/m3 Viena 40
µ/m3 Madrid 45 µ/m3).
Nivelul polu ării fonice este foarte ridicat, în special din cauza traficului rutier intens,
platformelor industri ale, zonelo
fo
(nivelul max
7.1.2 Sol
Solul Municipiului Bucure ști a fost modificat foarte mult de activit ățile umane, în
special în ceea ce prive ște concentra ția mare de Pb, cel mai mult datorit ă emisiilor
autovehiculelor.
53
argiloase, astfel încât solurile din Ilfo v nu sunt în special vulnerabile la agen ții
poluanți, datorit ă capacit ății lor ridicate de absorb ție48.
Activitățile industriale au generat o serie de soluri și zone contaminate, de exemplu:
prox. 100 ha de teren poluat cu metale grele și SO2 au fost identificate în zonele
ase a de șeurilor (împrejurimile
calității Glina) ș i materiale de construc ții (2004). Unii dintre agen ții poluan ți
pa potabil ă. În Bucure ști, 23.4% din drumuri (peste 1000 km.) nu sunt dotate cu
1.42% din
cuitori sunt conecta ți la țevile de apă . In Bucure ști, consumul de ap ă este destinat
pe reziduale . Rețeaua țevilor de ape reziduale este incompletă atât în Bucure ști
ucureștiul nu are înc ă un sistem de purifica re a apei. Drept consecin ță, 200,000 mc
nt deversate zilnic în râurile Dâmbovi ța și Colentina, care primesc
nual 120.006,77 tone de materiale organice (exprimate prin CCO-Cr) (78.840,99
t gestionarea apelor în Bucure ști
treprinderii cu capital public-private ApaNova (ai c ărui acționari sunt investitori a
din apropierea fabricilor Neferal și Acumulator (Pantelimon, Ilfov, precum și în zonele
învecinate – Cernica și Brănești); 20 ha afectate de distrugerea solului, au fost
identificate în zona Arge ș Canal (din cauza excav ărilor); de asemenea, alte 140 ha
de soluri poluate, din cauza depozit ării defectuo
lo
industriali, în special cianurile, au contaminat apa potabil ă prin re țelele de țevi de
apă; solurile, produsele agricole și vegeta ția sunt supuse agen ților poluan ți, în
special plumb și carbon49.
Activitățile agricole și de cre ștere a animalelor sunt și acestea o surs ă de poluare
pentru solurile Jude țului Ilfov.
7.1.3 Apa
Ațevi de canalizare și apă. Consumul de ap ă rece de 200 lt./locuitor/zi este mult mai
ridicat decât standardele UE de 120 lit ri pe cap de locuitor, fapt valabil și în cazul
consumului de ap ă caldă de 210 litri/locuitor/zi (media UE 150 lt/locuitor/zi).
Ineficien ța sistemului explic ă parțial cifrele de mai sus: în Bucureș ti pierderile din
cauza re țelei de distribu ție sunt estimate la 20% din consumul total, 35% din țevile
rețelei de distribu ție fiind mai vechi de 40 de ani. În Jude țul Ilfov, doar 3
lo
în proporț ie de 69.7% pentru popula ție și uz public, restul fiind destinat industriei (în
Ilfov cifrele sunt 80.86% și respectiv 19.14%). Calitatea apei potabile este
inadecvat ă chimic și bacteriologic, având un nivel ridicat de Cl.
A
(20% str ăzi orășenești nu sunt dotate cu țevi pentru ape rezidual e, deficitul fiind de
636 km.) cât și în Ilfov, unde țevile de ape reziduale acoperă doar 8% din nevoile
actuale și unde sunt necesari al ți 1150 km de țevi.
B
de ape reziduale su
a
tone/an, în 2004), 11.011,105 tone de azot (7.233,98 tone/an, în 2004), 1.970,709
tone de fosfa ți, 390,25 tone de detergen ți (256,38 tone/an, în 2004), 42,069 tone de
fenoli (27,64 tone/an), 139,067 tone de metale (91,367 tone/an, în 2004) (cupru,
crom, zinc, plumb, cadmiu, nich el). Impactul negativ asupra mediului va necesita ani
de recuperare, în vreme ce s ănătatea popula ției este profund afectat ă.
Primaria Municipiului Bucure ști a concesiona
în
privați străini – firma francez ă Vivendi – ș i Primăria Municipiului Bucure ști ca acționar
minoritar). Compania face investi ții în sistemul de gestionare a apei din Bucure ști (nu
în Ilfov), inclusiv construirea unei sta ții mari de tratare a ap ei reziduale în Glina
(Ilfov), ale că rei costuri sunt estimate la aproximativ 230 milioane Euro.
48 Sursa: Planul de mediu al jude țului Ilfov, proiect, 2005
49 Sursa: Studiile elaborate în 2005 de Eco-Europa
54
In Ilfov sunt 8 sta ții de tratare a apei la Buftea, Otopeni, Magurele, 1 decembrie,
ranesti, Bragadiru (deservind și Cornetu), Snagov (deservind și Gruiu), Balotesti.
împrejurimilor Bucure știului, în special în Otopeni,
oluntari, Pantelimon, Popest i-Leordeni, Dobroesti, Domne ști, ale că ror ape reziduale
e prin si stemul de canalizare al Bucure știului reprezint ă o
roblemă în plus.
portă deșeurile solide ale ora șului. Gropile
e gunoi sunt organizate pentru a depozita atât de șeuri urbane solide cât și deșeuri
2000, de șeurile municipiului s-au ridicat la 180 kg./locuitor/an, dar volumul
ardele UE pân ă în 1.1.2007.
oar 0.62% din totalul de șeurilor colectate este reciclat, în principal de șeurile
.1.5 Biodiversitate
i a patrimoniului natural, nici un sit din regiune nu este inclus în
rezent în reț eaua Natura 2000. Totu și, suprafa ța Jude țului Ilfov este acoperit ă în
BStațiile existente necesit ă modernizare și redimensionare. Dou ă orașe mici și 27 de
comune nu au sta ții de tratare apei.
În plus, expansiunea rapidă a
V
nu mai pot fi deversat
p
7.1.4 De șeurile
Aproape 80% din toate de șeurile solide din mediul urban al Bucureș ti-Ilfov sunt
colectate – în principal în zonele urbane, reprezentând 98.24% din totalul de șeurilor
– în Bucure ști și doar 1.76% în Ilfov (2003). Nu este realizat ă nici o selec ție la surs ă
a deșeurilor. Toate de șeurile sunt îngropate f ără a fi tratate în prealabil. Doar
întreprinderile private colecteaz ă și trans
d
industriale ne-periculoase (în celule separate).
In
acestora a crescut de 3.4 ori în patru ani, ajungând la 620 kg./locuitor/an în 2004. În
1999-2003, de șeurile municipi ului au fost de 570 kg./locu itor/an, 500 în Budapesta,
410 în Var șovia și 640 în Viena. Aproape jum ătate din volumul total este îngropat la
depozitul din Glina (47% în 2004 ), restul în celelalte dou ă depozite de la Vidra și
Rudeni-Chitila. Se estimeaz ă că aceste gropi de gunoi au suficient ă capacitate pentru
următorii 10-15 ani dar ar trebui conformate cu stand
D
industriale.
Gestionarea de șeurilor este un proces cheie pentru protejarea mediului și
conservarea resurselor. Un stud iu recent a estimat faptul c ă măsurile de gestionare a
deșeurilor în Bucure ști ar putea contribui cu pân ă la 5,5% la reducerea emisiilor de
gaze cu efect de ser ă (GHG)
50.
7
Deoarece regiunea Bucure ști-Ilfov este localizată într-o zon ă de câmpie, având un
teritoriu predominant urbanizat, suprafa ța forestier ă este foarte limitat ă,
reprezentând 0.39% din totalul suprafe țelor forestiere din România. În privin ța
zonelor protejate ș
p
proporț ie de 6.2% cu p ăduri, având trei zone naturale protejate: Pă durea Snagov
(10 ha.), Lacul Snagov (100 ha.), și Zona Natural ă Scrovistea, care va fi integrat ă în
rețeaua Natura 2000 în viitorul apropiat.
Bucureștiul adăpostește 117 specii de arbori proteja ți în vasta sa reț ea de parcuri
publice.
50 Săndulescu, 2004
55
Din păcate, în ultimii ani ritmul intens al construirii necontrolate a avut drept
consecin ță o reducere dramatic ă a spa țiului verde, care se estimeaz ă că s-a
înjumătățit între 2000 și 2005, și reprezint ă în prezent 2.5 mp pe cap de locuitor.
Prin comparaț ie, mp de spa țiu verde pe cap de locuitor este 82 în Stockholm, 70 în
Varșovia cât și în Amsterdam (urmate de: Luxemburg 30.13, Berlin
.17, Madrid 16.13, Bruxelles 13.15, Roma 12.64).
rele naturale includ
scurile seismice, hidrologice și cele care evolueaz ă lent (cum ar fi eroziunea solului),
iscul inunda țiilor. Regiunea Bucure ști-Ilfov este localizat ă în bazinul râului Arge ș,
05 prin inundarea mai multor sectoare din Bucure ști ca ur m a r e a
loilor abundente.
utremur . Bucure știul deține un nivel ridicat de risc unui de zastru teluric, constând în
ș 6 magnitudine la fiecare 50 de ani. Evenimentul din
977 a avut un caracter de catastrof ă, 35 de cl ădiri înalte pr ăbușindu-se și
r localizat la Institutul de Fizică din Măgurele care este vechi din punct de
.2 Energie
n element important pentru competitivitatea în afaceri este consumul de energie,
de 209,9 UE=25.
e putut fi g ăsite, totu și, reducerea consumului de
nergie va fi o prioritate regional ă atât pentru investi țiile în cercetare cât și cele Viena, 31 atât în
19
7.1.5 Dezastre naturale
Dezastrele de mediu pot fi naturale sau tehnologice. Dezast
ri
în timp ce cele tehnologice sunt descrise în Directiva 96/82/EEC, Directiva II Seveso
(modificat ă recent prin Directiva 2003/105/EC ), în completarea Directivei
82/501/EEC (Directiva Seveso ).
R
care se consider ă că are un nivel de risc în privin ța inunda țiilor (POS Mediu 2007-
2013). Totu și, învechirea țevilor de ape reziduale cre ște acest risc, care s-a
concretizat în 20
p
C
50% ansa unui cutremur de 7.
1
înregistrându-se 1.500 victime. Directiva IPPC . Regiunea are 51 de unit ăți subordonate Directivei IPPC, din care 42
localizate în Municipiul Bucure ști și 8 în Ilfov.
Radioactivitate . Unul din principa lele riscuri poten țiale este reprezentat de Reactorul
Nuclea
vedere tehnologic și ar trebui închis ș i/sau modernizat.
7
U
mai ridicat în România decât media UE25. În 2004, intensitatea energetic ă a
economiei române ști (măsurată în consum de energie brut împ ărțit la PIB la pre țuri
constante, 1995 = 100) a fost de 1266,5 fa ță
Principala surs ă pentru consumul de energie din România este gazul natural (peste
40%), urmat de c ărbune și petrol (în jur de 20% fiecare), în timp ce sursele
regenerabile contribuie cu mai pu țin de 10% la Consumul Intern Brut, iar restul este
asigurat prin energie nuclear ă.
Datel pentru Bucure ști-Ilfov nu au
epublice-private.
8. Infrastructura social ă
8.1 Asisten ță socială
Infrastructura sanitar ă este inegal distribuit ă între Bucure ști și Ilfov. În 2003, în
București erau 49 spitale, în semnând peste 2,5 unit ăți pentru 100.000 locuitori,
56
concentrate pe o suprafa ță de 238 ha. În acela și an, Jude țul Ilfov era dotat cu 5
spitale, adic ă 1,81 spitale la 100.000 locuitori, dispersate pe o suprafa ță de 158.300
istemul educa țional din regiune este reprezentat de o re țea de 671 unităț i de
vățământ preuniversitar (din care 74 localizate în zonele rurale), 592 de stat și 79
rivate; 13 universit ăți de stat și 13 private.
nfrastructura menț ionată mai sus are nevoie de investi ții majore, în special 95 de
coli din Bucure ști și 17 din Ilfov necesitând repera ții și consolid ări majore. Alte 26
e școli din Bucure ști au nevoie de repara ții minore, și 4 de extindere. În plus, 13
coli din Bucure ști au fost revendicate de proprietarii legitimi ai spa țiilor/clădirilor.
nfrastructuri sociale
2003, în Muni cipiul Bucure ști erau 6 cantine sociale cu 6800 locuri, în timp ce
În privin ța infrastructurii pentru persoanele cu handicap, Municipiul Bucure ști are cel
id t de oameni cu handicap din cifra na țională (8.72%), dar doar 5
lus 2 în Județ ul Ilfov) din totalul de 144 de institute de ha.
În Bucure ști, 29% din spitale au peste 100 de ani, iar 65% peste 50 ani și necesit ă
lucrări urgente de reabilitare/modernizare.
8.2 Educație
S
în
p
I
ș
d
ș
8.3 Alte i
În
Județul Ilfov nu avea nici una.
mai r icat procen
(p
îngrijire/recuperare/reabilitare existente în România. Pân ă la 31 ianuarie 2005, doar
18,6% din totalul cl ădirilor din Bucure ști au fost adaptate pentru a asigura accesul
persoanelor cu handicap, mai pu țin decât media na țională de 20,8%. În Ilfov cifra a
fost de 38,4% (vezi www.anph.ro
).
Numărul total al copiilor înscri și în acest sistem special de educa ți e e ste d e 5 . 3 1 6
(din care, 2.821 cu deficien țe mentale și neuro-motorii, 1.365 cu deficien țe
senzoriale, 130 infecta ți cu HIV). În centrele inter- școlare de logopedie, a fost
identificat un num ăr de 4.858 școlari prezentând tulbur ări de vorbire, dar doar 1.325
din ei au fost asista ți, din cauza infrastructurii insuficiente.
Capitolul 2
ANALIZA SWOT
10. Disparit ăți și Potențial
10.1 Disparit ăți
Regiunea capitalei are o pozi ție marginal ă în Europa . Indicele accesibilit ății rutiere ș i
feroviare este sub 55, respectiv 48, fa ță de UE27=100. Traficul anual de pasageri la
aeroporturile din Bucure ști – 2,2 milioane pasageri în 2003- este mult mai mic decât
57
în alte capitale est-euro pene, de exemplu în acela și an, în Praga, num ărul pasagerilor
a depăș it 7 milioane, în Varș ovia și Budapesta, a dep ășit 5 milioane.
Dezechilibre teritoriale cu privire la utilit ățile publice . Concentrarea popula ției în
vecinătățile periferice și dezvoltarea zonelor reziden țiale în apropierea Bucure știului
contribuie la cre șterea deficienț elor de alimentare cu ap ă, canalizare, re țele de
termoficare, managementul de șeurilor și, în general, toate tipurile de
servicii municipale . Dezechilibrele teritoriale cu privire la utilit ățile publice reduce
coeziunea teritorial ă și pun în pericol dezvoltarea unei zone metropolitane func ționale
și eficiente în regiune.
robleme severe de traficP . Bucure ști este afectat de serioase probleme de trafic din
deplasare masiv ă de la două motive: cre șterea impresionant ă a autoturismelor care circul ă în oraș, numărul
acestora fiind estimat la 1.500.000 zilnic, nu a corespuns cu dezvoltarea re țelei de
drumuri; incapacitatea șoselei de centur ă din jurul ora șului indică faptul c ă traficul de
la sud la nord și/sau est-vest traverseaz ă centrul ora șului. Situa ția este agravată de
lipsa locurilor de parcare la por țile de acces ale ora șului. Rata autoturismelor
personale la 1000 locuitori a ajuns la 387 ma șini/1000 locuitori în 2003, de trei ori
valoarea mediei na ționale de 136 ma șini/1000 locuitori și mai mare decât rata de
326 ma șini/1000 locuitori înregistrat ă în Budapesta. Cifr ele de mai sus eviden țiază o
schimbare major ă în comportamentul cetăț enilor, cu o
transportul public la utilizarea autoturismelor personale. Presiunea creată creșterea
în circulaț ia mașinilor necesit ă două se t ur i d e m ăsuri: pe de o parte, o cre ștere a
capacității rețelei de drumuri, pe de altă parte, investi ții pentru extinderea sistemului
de transport public. În ceea ce prive ște străzile orășenești, se estimeaz ă faptul c ă
peste 42% din str ăzile din Bucure ști trebuie l ărgite cu 14 m, iar re țeaua existent ă de
străzi să fie extins ă cu 18%.
Utilizarea din ce în ce mai redus ă a transportului public . Problema principal ă a
sistemului de transport public este nivelul sc ăzut de utilizare a metroului, al c ărui flux
de pasageri s-a diminuat de la 240 milioa ne/persoane pe an în 1990 la cifra actual ă
de 107 milioane (2003). În al doilea rând, leg ăturile dintre Bucure ști și Ilfov ( și
vers) sunt asigurate în principal de linin
niile de autobuz, deoarece re țeaua de metrou
u acoper ă zonele din afara perimetrului Bucure știului, iar conexiunile dintre regiuni
sunt insuficiente. Densitatea traficului are efecte majore asupra mediului, cum ar fi
poluarea aerului și poluarea fonic ă peste nivelurile maxime permise.
Rată de modernizare a drumurilor sc ăzută. Lungimea total ă a drumurilor și rata lor
de modernizare în regiunea capitalei nu este adecvat ă pentru o Regiune a unei
Capitale europene și nu asigur ă condițiile necesare pentru un trafic rutier optim: în
uale2003, lungimea total ă a drumurilor la 1000 (reziden ți) locuitori a fost de 0,99 km în
București, 3,29 km în Ilfov, mult sub media României de 4,71 km la 1000 km. Rata
ar fi chiar mai nefavorabil ă dacă se ia în considerare fluxul zilnic de naveti ști. Mai
puțin de 50% din drumurile publice sunt modernizate, din care drumurile jude țene și
comunale au cea mai mic ă rată de modernizare (28,4%).
Principale deficiente manage mentul sistemului de ape și a apelor rezid
. În 2003,
23,4% (peste 1000 km.) di n drumurile din Bucure ști nu au fost dotate cu conducte
de apă și canalizare ș i 35% din re țeaua de conducte de distribu ție este mai veche de
40 ani, rezultând pierderi importante în sistem și, ulterior, consum mare. În Ilfov,
numai 31,42% din locuitori sunt conecta ți la conductele de ap ă potabil ă. În
plus, re țeaua de conducte de ape reziduale este incomplet ă atât în Bucure ști (20%
din străzile din ora ș nu sunt dotate cu conducte de ape reziduale, deficitul fiind de
58
636 km), cât și în Ilfov, unde conductele de ape reziduale acoper ă numai 8% din
antităț i mari de de șeuri solide municipalenevoile actuale. Bucure ști nu are un sistem de tratare a apelor reziduale, în timp ce
cele 8 unit ăți de tratare a apelor reziduale exis tente în Ilfov servesc 10 centre
administrative (din total 40).
C . În 2004, cantitatea de de șeuri colectate
ituație precar ă a infrastructurii educa ționaleîn municipiul Bucure ști a crescut la 620 kg/an pe locuitor, comparabil ă și chiar mai
mare decât acela și indicator înregistrat în alte mari ora șe europene cu PIB mult mai
mare (570 kg/an/locuitor în Roma și Milano, 500 kg/an/locuitor în Budapesta, 640
kg/an/locuitor în Viena și 410 kg/an/locuitor în Var șovia). În jude țul Ilfov, mai pu țin
de 2% din de șeurile solide sunt colectate.
S . Deși Bucureș ti este cel mai important
scăzut, în special în ceea ce prive ște învățământul superior. centru educa țional al ță rii, un num ăr important de unit ăți pre-școlare și școlare din
regiune nu au condi ții opera ționale propice, datorit ă lipsei re țelei de furnizare a apei
și a conexiunii la reț eaua de ape menajere, cl ădirile necesit ă repara ții/consolid ări
majore. Accesul la educa ție al popula ției rurale și al grupurilor dezavantajate este, în
general,
Infrastructura sanitar ă este inegal distribuit ă între Bucure ști și Ilfov
. În 2003, în
București erau 49 spitale, însemnând peste 2,5 unit ăți la 100.000 locuitori,
concentrate pe o suprafa ță de 238 ha. În acelaș i an, jude țul Ilfov a fost dotat cu 5
spitale, ceea ce reprezintă 1,81 spitale la 100.000 locuitor i, dispersate pe o suprafa ță
de 158.300 ha. În Bucure ști, 29% din spitale au peste 100 ani vechime și 65% peste
0 ani, fiind private de echipamente medicale. 5
Profilul demografic nefavorabil
. Structura populaț iei s-a schimbat rapid, cu o sc ădere
dramatic ă a g r u p e i d e v â r s t ă 0-20 ani (rata natalit ății fiind cea mai scă zută în
România), reprezentând 19,97% din popula ția total ă față de media na țională
25,37%.
Disponibilitatea spa țiului limitat ă.
Suprafa ța municipiului Bucure ști este cea mai mic ă
în compara ție cu alte capitale europene: cu o densitate de 8.107,6 locuitori/m2,
București este cea de a treia mai dens populat ă capital ă a Europei (după Atena
și Paris). Densitatea mare a popula ției genereaz ă fluxuri mari de trafic și poluare.
Disponibilitatea limitat ă a spa țiului a determinat cre șterea rapid ă a costurilor
terenurilor.
O zonă rurală vastă care înconjoar ă capitala. În Ilfov se afl ă 40 unit ăți administrative,
din care 8 ora șe și 31 comune. Voluntari, cel mai mare ora ș, are aprox. 30.000
locuitori, urmat de Buftea cu peste 20.000 locuitori ș i alte trei oraș e cu peste 10.000
locuitori. Restul popula ției trăiește în centre mai mici – majoritatea rurale – din
udeț. j
Venit pe locuitor mic . În ciuda performan ței mai bune fa ță de alte regiuni ale
României (PIB = 4603,2 euro/locuitor în 2002, fa ță de media na țională de 2219,4
euro/locuitor), regiunea Bucure ști-Ilfov are o cale lung ă de parcurs că tre
convergen ța cu regiunile capital ă ale Europei , inclusiv cele din noile State
Membre UE25. În 2002, PIB pentru Bucure ști-Ilfov în PPC a fost de numai 59,4% din
media UE 25.
O poziție slabă pe piața muncii , care s-a deteriorat neîntrerupt în ultimii cinci ani. În
perioada 1999-2003, rata de ocupare a for ței de munc ă a scăzut continuu de
la 52,8% în 1999 la 47,3% în 2003, în timp ce media na țională era 50,8%. În
59
2003, rata de ocupare a for ței de munc ă feminine a fost de 40,9% (media na țională
44,6%); rata de ocupare a for ței de munc ă în intervalul de vârst ă 55 – 64 ani se
ridica la 19,7% (media na țională 38,1%). În mod asem ănător, în perioada 1999-
003, rata șomajului BIM (ILO) a crescut cu trei procente (de la 5,6% la
, rata șomajului51 în Bucure ști-Ilfov a fost mai mare decât media
ațională (8,6%, media na țională 7%); în special în rândul tinerilor (sub 25 ani):
a națională de 61,87%. 2
8,6%) . În 2003
n
26,9% (media na țională 19,6%). Rata șomajului în rândul femeilor 7,8% (media
națională 6,4%). Evolu ția pe termen lung a ratei șomajului reprezint ă o preocupare
majoră – aceasta a fost de 42,62% (din total șomaj) în 1999, și a crescut pân ă la
63,25% în 2003, fa ță de medi
Acces sc ăzut al întreprinderilor la societatea informa țională. Numai 12,2% din
întreprinderile din Bucure ști-Ilfov sunt conectate la In ternet, cu 13,6 PC-uri la 1000
angajaț i. 60,1% din PC-uri sunt conectate la Internet. Speciali știi TIC angaja ți de
aceste întreprinderi reprezint ă 2,5% din for ța de munc ă.
Gestionarea terenurilor, o problem ă. Lege prea permisiv ă privind utilizarea
propriet ății private (vile fa ță de patrimoniul protejat Unesco, spa țiile verzi din
București și zonele înconjur ătoare anihilate în ultimii cinci ani, estetica îndoielnic ă a
clădirilor din centrul istoric al Bucure știului). Zonele verzi se ridic ă în prezent doar la
2,5 m2/locuitor, fa ță de cifra UE recomandat ă de 12 m2/locuitor. Județul Ilfov
deține numai trei zone naturale protejate , și anume: P ădurea Snagov (10 ha),
Lacul Snagov (100 ha) și zona natural ă Scroviștea, care urmeaz ă a fi integrat ă în
rețeaua Natura 2000.
12.2 Potenț ial
Cel mai mare pia ță de consum din România . Densitatea marea a popula ției și nivelul
ridicat de concentra ție a serviciilor și activit ăților economice fac din municipiul
București cea mai mare pia ță de consum din România și una din cele mai mari
piețe din sud-estul Europei.
Orașul capital ă funcționează c a u n m o t o r d e d e z v o l t a r e
. Municipiul Bucure ști
funcționează ca un motor de dezvoltare pentru cre șterea econom ică și
ce în ce mai mare de locuri de crearea de locuri de munc ă în regiune și în județ ele învecinate datorit ă
implement ării rolului de ora ș-capitală, care a intensificat dezvoltarea economică ,
financiar ă, administrativ ă, politic ă, cultural ă și activit ățile educa ționale. Pia ța de
muncă regional ă este caracterizat ă de un numă r din
muncă, în special în sectorul servicii, dar ș i o mobilitate a forț ei de munc ă – 65% din
forța de munc ă angajat ă din Ilfov se deplaseaz ă în Bucure ști, în timp ce 20% din
forța de munc ă activă din Bucure ști lucreaz ă în Ilfov.
O economie diversificat ă și bazată pe servicii . Economia regional ă are, mai
degrab ă, o structur ă diversificat ă: serviciile angajeaz ă 67,2% din popula ția
activă (2005), industria aprox. 25% și agricultura 5,1% (totu și, ocuparea for ței de
muncă în agricultur ă reprezint ă 37% din for ța de munc ă angajat ă). De asemenea,
structura economic ă a regiunii reflect ă funcțiile legate de economia bazat ă pe servicii
ale capitalei, în timp ce construc țiile, transportul și depozitarea, comerț ul,
intermedierile financiare, înv ățământul, serviciile c ătre firme, turismul și cultura,
51 Statisticile interna ționale m ăsoară rata șomajului conform metodologiei BIM (Biroul Interna țional de
Muncă), care, de asemenea, es te metodologia adoptat ă de Eurostat – Serviciile statistice ale Comisiei
Europene – de a compara rata șomajului în Uniunea European ă.
60
cercetarea și sectoarele TIC conduc economia regional ă și intensific ă potențialul său
de dezvoltare și competitivitatea. Înv ățământul și cercetarea ar trebui s ă aibă un rol
fundamental în dezvoltarea viitoare a economiei regiunii. De și regiunea îndepline ște
ncții asociate capitalei, administra ția public ă este, de asemenea, un angajator fu
important. Sectorul cel mai important este industria alimentar ă și mecanic ă.
Învățământul, o industrie important ă în cadrul regiunii . În municipiul Bucure ști se
află cea mai dezvoltat ă infrastructur ă universitar ă din România și care
concentreaz ă cel mai mare num ăr de studen ți: 190.550 dintr-un total de 620.785,
reprezentând 30,7% din num ărul total de studen ți.
Un sector de afaceri dinamic mic . Între 1999 și 2003, numă rul întreprinderilor a
ce mai mari și interes în inova ție.crescut în Bucure ști-Ilfov cu 11%, atin gând cifra de 95.000. Sunt 43 întreprinderi
mici și mijlocii la 1000 locuitori (2003, fa ță de 52 întreprinderi la 1000 locuitori în
UE15), reprezentând 20,72% din num ărul total de întreprinderi înregistrate în
România. În 2003 existau 388 întreprinderi mari (20% din întreprinderile mari din
România), din care 167 în industrie, 37 în construc ții, 33 în comer ț, 39 în transport și
telecomunica ții. Întreprinderile mari sunt o surs ă de oportunit ăți de afaceri pentru
IMM-uri.
nvestiții din ce în I Dintr-un total de 3983
ra națională. întreprinderi inovatoare active în România, 848 (21%) se afl ă în regiunea Bucure ști-
Ilfov, unde se înregistrează 41,7% din cheltuielile na ționale de inovare. 72,57% din
cheltuielile pentru licen țe și brevete se realizeaz ă în regiunea Bucure ști-Ilfov.
Regiunea București-Ilfov concentreaz ă o propor ție mare de investi ții în
inovație, reprezentând 57,33% din cheltuielile totale de C&D. Conform estim ărilor
ESPON, personalul din cercetar e&dezvoltare (total) din Bucure ști-Ilfov la 1000
persoane active a fost de 15,9 în 2002. Bucure ști-Ilfov num ără cel mai mare numă r
de unități C&DT din România, 229, re prezentând 38% din cif
Proporț ie mare din investi ții străine directe totale . În 2004, 53,9% din investi țiile
străine directe totale în România au fost îndreptate c ătre regiunea Bucure ști-Ilfov.
Principalele sectoare receptive sunt: tranzac țiile imobiliare –afaceri și locuințe – și
intermedierile financiare (în Bucure ști) și industria alimentar ă (în Ilfov). Totuș i,
trebuie acordat ă atenție faptului c ă unele din investi țiile străine directe înregistrate în
ucurești corespund investi țiilor fizice localizate în alte regiuni din România. B
Infrastructur ă de afaceri relativ bun ă. În Bucure ști-Ilfov se afl ă 11 parcuri
industriale nou construite, cu o suprafa ță totală de peste 250 ha.
Infrastructura de afaceri include ș i două incubatoare de afaceri high-tech. Spa țiul
industrial din zona urban ă încă reprezint ă 13% din suprafa ța totală a municipiului
București. Recent, în Bucure ști-Ilfov au fost dezvoltate facilit ăți de depozitare, pentru
a servi la cre șterea segmentului comercial al supe rmarketurilor, hypermarketurilor și
operatorilor de cash&carry. În 2005, au fost finalizate 10 proiecte mari, reprezentând
peste 120.000 m2.
Cererea de for ță de munc ă calificat ă
. Majoritatea șomerilo r înregistraț i dețin un nivel
căzut de educa ție. Acest aspect confirm ă faptul c ă piața de munc ă din Bucure ști
nitățile cheie
unt oferite de posibili tatea de integrare a învățământului, cercet ării, inova ției și
activităților de afaceri pentru îmbun ătățirea inov formației
activităților economice, utilizând o gam ă largă de resurse umane specializate
prin studii superioare și un sistem profesional de instruire. seste caracterizată de o cerere de for ță de munc ă calificat ă. Oportu
s
ației și conținutului in
61
P eri și otențial ridicat pentru turism de afac cultural . Regiunea Bucure ști-Ilfov are, d
Atât turismul de afaceri, cât și cel cultural,
ri de turi ști, așa cum este demonstrat
de caza re în regiune a crescut cu 25,55
rești-Ilfov a crescut ce
a
c ma de
fl căzute sezoniere. Capacitatea %
în 10 ani (1993-2-004). Turismul în Bucu
2000-2004, mai ales datorit ă creșterii num
Zona Metropolitan ă, o sursă de oportunit ăț ității semenea, un potențial turistic specific.
ontribuie la fluxurile din ce în ce mai
uctuațiile s
u 40% în perioada
ărului turi știlor stră ini.
i cu poten țial de cre ștere a competitiv
teritoriale . Mai mult, dezvoltarea economic ltimii ani a crescut nevoia
de spațiu pentru cartierele reziden țiale, a ,
astfel încât grani țele geografice și administ e.
Crearea zonei metropolitane (deja existent ă funcțional) prin lege r ăspunde
nevoilor și oportunităț ilor determinate de evolu ția istoric ă, economic ă, social ă și
te e .
Id z vor
spori poten tiv. Dezvo acilita
plan țială a teritoriului regional r
dintre zonele peri-urbane și rurale din Bucu
11. Puncte tari, puncte slabe, opo
ă și socială din u
ctivitățile economice ș i serviciile publice
rative ale ora șului au devenit insuficient
ritorială a relațiilor economice ș i social
entificarea unor proiecte comune de de
țialul său competi
ificarea spadintre Bucure ști și teritoriul înconjur ător
voltare și cooperare în cadrul regiunii
ltarea zonei metropolitane va f
, având ca scop diminuarea disparit ățilo
rești și Ilfov.
rtunități și amenin țări
Puncte tari Dovezi de fundamentare
T1) Bucure ști-Ilfov, pol regional de
dezvoltare și creare de locuri de munc ă
și cea mai mare pia ță de consum din
România. T1) PIB/locuitor in crestere: între 1999
și 2002, PIB al București-Ilfov in PPC a
crescut cu un ritm mai rapid decât PIB
al UE25 (+17,1% fa ță de UE25=100 în
perioada respectiv ă).
În perioada 2000- 2003 ocuparea for ței
de munc ă în comer ț, hoteluri și
restaurante, construc ții și industrie a
crescut cu 19,5%, 15,6%, 10,6% și,
respectiv, 7%.
Număr mare de navetiști din localit ățile
învecinate sunt angaja ți în Bucure ști.
T2) O econo mie bazat ă pe servicii care
sprijină funcția de regiune de capital ă,
precum și un important sector
industrial T2) Serviciile contribuie cu peste 67,5%
la formarea PIB (INS, 2003) și ocupa
62,4% din for ța de munc ă totală în
2002 (Eurostat).
Industria contribuie cu aprox. 24-25%
la ocuparea for ței de munc ă la nivel
regional și la formarea PIB. Mai mult,
ocuparea for ței de munc ă în acest
sector a crescut cu 7% în perioada
2000-2003.
T3) Densitate mare a institu țiilor de
învățământ superior și a facilit ăților
pentru cercetare. T3) Peste 30% din studen ții înscri și în
anul universitar 2003-2004 în
învățământul superior din România,
frecventeaz ă cursurile unei facult ăți din
Bucure ști (INSSE Anuarul Statistic al
României 2004).
50% din facilit ățile pentru cercetare
sunt localizate în Bucure ști-Ilfov (din
care: 45 dintr-un total de 84
centre/institute de cercetare, 155
62
dintr-un total de 335 centre de
cercetare în cadrul întreprinderilor:
www.mct.ro ).
T4) Nivel educa țional ridicat al for ței
de munc ă T4) În Bucure ști-Ilfov 26% din angaja ți
sunt absolven ți de studii superioare
(față de 11,3% în regiunea Vest și
9,6% în regiunile Nord-Vest și Centru).
Acest indicator este în linie cu alte
orașe-capital ă est-europene: în
perioada 2000-2003, acela și indicator a
avut valoarea de 27,4 în Praga și 25%
în Budapesta.
T5) Regiunea este lider na țional în
ceea ce prive ște capacitatea de
inovare. T5) Investi țiile în inovare reprezint ă
41,7% din cheltuielile na ționale. 21%
din întreprinderile inovatoare sunt
concentrate în regiunea Bucure ști-Ilfov.
T6) Suma cea mai mare de investi ții
străine directe în România T6) În 2004, 53,9% din investi țiile
străine directe în România s-au
înregistrat în regiunea Bucure ști-Ilfov.
Principalul sector re cipient este cel al
tranzac țiilor imobiliare – afaceri și
locuințe – ș i industria alimentar ă.
T7) Cel mai important nod de transport
din România, în inima a dou ă coridoare
europene de transport. T7) Dou ă Coridoare Pan-Europene de
Transport 4 și 9 (planificate) vor
traversa ora șul Bucure ști.
Conexiuni de mare vitez ă la Coridorul 7
(Dunăre), către Constan ța și Giurgiu, in
curs de finalizare.
În Bucure ști sunt dou ă aeroporturi
interna ționale: Henri Coand ă-Otopeni,
cel mai mare aeroport interna țional din
România, cu un flux al pasagerilor în
creștere (estimat s ă creasc ă cu 17% pe
an și de trei ori pân ă în 2013);
Aeroportul Bucure ști-Băneasa Aurel
Vlaicu. Este planificat ca ambele
aeroport ua de uri să fie legate la re țea
metrou a ora șului și la cea feroviar ă.
Indicii de accesibilitate multimodal ă și
aeriană ai Bucure știului sunt 102 și,
respectiv, 106.
T8) Disponibilitatea serviciilor publice
în municipiul Bucure ști. T8) Furnizarea regulat ă de electricitate,
gaze și apă în municipiu (cu toate ca
exista un deficit la infrastructura de ap ă
și gaze din comunele din Ilfov, a se
vede secț iunea puncte slabe).
T9) Concentra ție mare a
întreprinderilor active în sectorul
telecomunica ții. T9) 29 din cele 50 cele mai importante
întreprinderi active în sectorul
telecomunica ții sunt localizate în
regiunea Bucure ști-Ilfov, care, de
asemenea, de ține peste 95% din cifra
de afaceri totală a întreprinderilor de
acest tip.
63
Puncte slabe Dovezi de fundamentare
S1) Accesibilitate sc ăzută, o pozi ție
geografic ă periferic ă la nivelul Europei,
legături insuficiente de transport inter-
regional și lipsa conexiunilor inter-
modale. Mobilitate în regiune sc ăzută. S1) Indicele de accesibilitate rutieră:
55; feroviar ă 48 (media UE 100).
Rata de modernizare a drumurilor în
capital ă – mai pu țin de 50 % din
drumurile publice modernizate în 2003,
drumuri jude țene și comunale – numai
28, 4%.
Slabe leg ături feroviare între București
și Ilfov. Aglomerare a traficului cu
mașini de mare tonaj și camioane.
S2) Infrastructur ă de mediu
inadecvat ă pentru a sprijini
dezvoltarea economică și social ă. S2) Reț ele de ap ă și canalizare
incomplete. În regiune nu exist ă o
stație de tratare a apelor: 200.000 m3
de ape reziduale sunt v ărsate zilnic în
râurile Dâmboviț a și Colentina. Nu
există o colectare sau tratare selectiv ă
a deșeurilor, cantit ățile de de șeuri au
crescut de trei ori între 2000 și 2004.
Puncte termice ineficiente și poluante.
S3) Nivel ridicat de aglomerare a
traficului S3) 1.500.000 ma șini circul ă zilnic î n
Bucure ști. Poluarea aerului și poluarea
fonică peste nivelurile acceptate.
S4) Suprafa ță verde redus ă S4) S-a raportat c ă zonele verzi din
Bucure ști s-au redus la jum ătate în
ultimii cinci ani, datorită exploziei de
construc ții necontrolate: doar 2,5 m3 de
zone verzi pe locuitor, fa ță de
standardele UE recomandate de 12.
S5) Probleme cu gestionarea
terenurilor, mai ales în zonele urbane.
S5) 42.500 cereri de restituire a
propriet ăților în Bucure ști și alte 30.000
în așteptare la Judec ătorii (august
2005). Lege prea permisiv ă privind
utilizarea propriet ății private (vile
construite lâng ă patrimoniul protejat
Unesco, spa țiile verzi din București și
zonele înconjur ătoare anihilate în
ultimii cinci ani, estetica îndoielnic ă a
clădirilor din centrul istoric al
Bucure știului).
S6) Inciden ță mare a degrad ării și
excluziunii sociale, mai ales în zonele
urbane afectate de restructur ări
economice masive. S6) În primii doi ani de tranzi ție (1990-
1992) s-au pierdut peste 100.000 locuri
de munc ă în sectorul industrial din
Bucure ști, alte 70.000 între 1992 și
1995. Aceste schimb ări au fost înso țite
de un nivel ridicat de șomaj, s ărăcie din
ce în ce mai mare și degradare fizic ă.
S7) Popula ție rurală dispersat ă în
Ilfov, cu acces sc ăzut la servicii de
bază. S7) În jude țul Ilfov 89,2% din
popula ție trăiește în zonele rurale, fata
de media na țională de 46,6% (2003).
În plus, re țeaua de ap ă potabil ă și de
canalizare din jude țul Ilfov acoper ă
numai 20% și, respectiv, 8%, din
nevoile existente; numai 4,1% din
apele reziduale sunt tratate. De și
popula ția din Ilfov reprezint ă 12,5%
din populaț ia regiunii, în 2003 numai
7,6% din valoarea total ă a distribu ției
64
totale regionale a gazelor naturale a
fost distribuit ă în jude țul Ilfov.
În 2003, municipiul Bucure ști deținea
aprox. 11 paturi spital la 1000 locuitori,
în timp ce Ilfov de ținea doar aprox. 7.
În 2003, în Bucure ști existau 52 spitale
(mai ales de stat) și 50 farmacii,
însemnând peste 2,5 unit ăți la 100.000
locuitori, concentrate pe o suprafa ță de
238 ha. În același an, jude țul Ilfov a
fost dotat cu 5 spitale și 4 farmacii,
însemnând 1,81 spitale și 1,44 farmacii
la 100.000 locuitori, dispersate pe o
suprafață de 158.300 ha.
În 2003, în municipiul Bucure ști erau 6
cantine sociale cu 6800 locuri, în timp
ce în Ilfov nu exista nici una.
S8) Majoritatea infrastructurilor
sanitare și de învăță mânt necesit ă
îmbunătățiri. S8) 29% din spitale sunt mai vechi de
100 ani și 65% au peste 50 ani
vechime.
Un num ăr semnificativ de unit ăți pre-
școlare și școlare nu au condi ții propice
de func ționare datorit ă lipsei re țelei de
furnizare a apei și de canalizare și/sau
datorit ă necesităț ii de lucr ări
reparații/consolid ări majore.
S9) Consum mare de energie și apă. S9) În România consumul energe tic în
economie este de cinci ori mai mare
decât media UE: 1266,5 fa ță de 209,9
UE25. Consumul de ap ă în municipiul
Bucure ști: apă rece 200 litri, ap ă caldă
210 litri/zi/locuitor – fa ță de
standardele UE 120 și 150.
S10) Productivitatea muncii sc ăzută. S10) Productivitatea pe persoan ă
angajat ă: 69,55 față de UE25=100, de și
mai mare decât media României
(10.137 Euro/angajat fa ță de 4.679
Euro/angajat media României).
S11) Venituri și câ știguri relativ mici.
Niveluri sc ăzute de participare la
activitățile economice. Rat ă de
dependen ță mare. S11) PIB regional la PPC în anul 2002 a
fost de numai 59,4% din media UE. În
2003, venitul mediu lunar pe persoan ă
a fost de 3.629.778 ROL, mai mare
pentru angaja ți (4.268.205 ROL), urmat
de cel al pensionar ilor (3.030.581 ROL),
șomerilor (2.140.989 ROL) și
agricultorilor (1.603.898 ROL).
În perioada 1999-2003, rata de
activitate total ă a scăzut cu 8% în
Bucure ști-Ilfov (de la 56,1% la
51,8 %).
Propor ția persoanelor în vârst ă de 65
ani și peste pentru Bucure ști-Ilfov
prezint ă o rată de dependen ță a
vârstnicilor (65+/(15-6 4)) de 22, mai
mare decât media na țională a României
(21,2). Reducere dramatic ă a grupei de
vârstă 0-14 (12,12% în Bucure ști în
2003 și 16,48% în Ilfov).
65
Propor ția popula ției totale din grupa de
vârstă 0-20 ani pentru Bucure ști-Ilfov
(19,97) este considerabil mai mic ă
decât cifra na țională (25,37).
S12) Nivele relativ ridicate de șomaj,
în special în rândul tinerilor (<25 ani). S12) În 2003 rata șomajului în
Bucure ști-Ilfov a fost mai mare decât
media naț ională – 8,6%, în timp ce
media na țională a fost de 7%. Începând
cu 1999, rata șomajului a crescut cu
trei procente (de la 5,6% la 8,6%).
26,9% din tineri (<25 ani) erau șome ri,
față de 19,6% media na țională.
S13) Investi ții insuficiente în cercetare
și dezvoltare tehnologică. S13) Cheltuielile de C&D din Bucure ști-
Ilfov, ca procent din PIB regional se
ridică la 0,95% (30% din întreprinderi
private), fiind mult mai mici decât ținta
de la Lisabona de 3%.
S14) Dezvoltare insuficient ă a IMM-
urilor și dimensiune medie mai mic ă a
întreprinderilor fa ță de media UE. S14) Num ărul IMM-urilor /1000
locuitori, ridicându-se la 31,3, este mult
sub nivelul UE15 de 52 IMM-uri/1000
locuitori. Microînt reprinderile (0-9
angaja ți) reprezint ă 91,31% din
întreprinderile din regiune, fa ță de
89,5% în UE19 (2003).
S15) Participarea întreprinderilor la
societatea informaț ională mult sub
media UE.
S15) Num ărul mediu de companii care
au acces internet in regiune este de
12,2% comparativ cu media UE de
89%. Num ărul PC-urilor la 100 angaja ți
în 2003 a fost de 24,7 în Bucure ști și
15,6 în Ilfov (fata de media na țională
10,7. In 2004, acela și indicator a fost
17,1 la nivel regional și 13,3 la nivel
național). Num ărul de angaja ți care
utilizeaz ă Internetul la 100 angaja ți în
2003: Bucure ști 14,7, Ilfov 8,6.
S16) Organizaț ii comunitare slab
dezvoltate. Niveluri sc ăzute de
coordonare între administra țiile locale. S16) Foarte pu ține proiecte region ale.
Conceptul de zon ă metropolitan ă
înțeles ca un aspect administrativ, nu
ca unul social, de mediu și economic.
S17) Suprafa ță limitat ă protejat ă de
lege. S17) Deoarece Bucure ști-Ilfov este
situat în zon ă de câmpie cu teritoriu
predominant urbanizat, suprafa ța
pădurilor este foarte limitat ă,
reprezentând 0,39% din suprafa ța
totală a pădurilor din România. În ceea
ce prive ște zonele protejate și
patrimoniul natural, în re țeaua Natura
2000 nu este inclus nici un sit din
regiune. Totu și, 6,2% din suprafa ța
județului Ilfov este acoperit ă de păduri,
cu urm ătoarele trei zone naturale
protejate: P ădurea Snagov (10 ha),
Lacul Snagov (100 ha) și Zona Natural ă
Scrov iștea.
S18) Acces dezechilibrat la facilit ățile
telecomunica țiilor. S18) În 2003, rata de dispersie a telefoniei
fixe a variat între 9,02% în jude țul llfov și
41,03% în Bucure ști (media UE-15 este 57
66
linii telefonie fix ă/100 popula ție); în
regiune 19 localit ăți nu au acces la telefonia
fixă.
În Bucure ști-Ilfov sunt 52 localit ăți fără
acces la CATV (2003).
Oportunit ăți
Creșterea aloc ărilor financiare ale UE pentru sprijinul infrastructurii de transp ort și de
mediu și a investi țiilor private.
Dezvoltarea întreprinderilor locale în special în sectoarele cu valoarea mare ad ăugată și
nișe de pia ță.
IMM-urile, o surs ă poten țială de durabilitate, dezvoltare și creare de locuri de munc ă.
Noi calific ări, produse și procese în urma leg ăturilor dintre industrie, mediu și educatie.
Potențial pentru dezvoltarea turismului, datorit ă gamei largi a ofertei turistice (turism
cultural, de afaceri, recreativ, sportiv).
Servicii mai bune pentru cet ățeni și utilizatori.
Amenință ri
Degradarea poten țială a infrastructurii.
Eficiență redusă și siguran ța rețelei de furnizare a energiei.
Conștientizare redus ă a popula ției privind mediul.
Migrarea mâinii de lucru foarte educate.
Îmbătrânirea popula ției.
Costu e din ce în ce mai mari ale serviciilor publice pentru cet ățeni și utilizatori. ril
Degradarea peisajului și creșterea nivelului de poluare.
Neglijarea mo ștenirii culturale și naturale
Abandonarea activit ăților agricole datorită veniturilor mici ș i excluziunii sociale rurale.
Incapacitatea de a dezvolta infrastructura social ă și fizică regional ă.
Acces limitat la tehnologii de comunicare de ultim ă genera ție și șa telecomunica ții.
Imaginea regiunii ca economie cu valoare ad ăugată scăzută.
Ca
PR DE CONSULTAREpitolul 3
OCESUL
14 are regional ă
Con 2004, Agenț ia pentru Dezvoltare Regional ă coordoneaz ă
pro ntru Dezvoltare Regional ă. Acesta este un proces
. Baza de date a factorilor de dezvolt
form HG nr. 1115/
cesul de elaborare a Planului pe
67
pe iscuție, urmat ă de ii)
org sultării publice și iii) integrarea reac țiilor primite (feedback) în
versiunile ulterioare ale documentului men ționat.
Planului pentru Dezvoltare Regional ă se bazeaz ă atât pe parteneriatul
ertical, cât și pe cel orizontal – adic ă parteneriat între organiza țiile regionale,
de stat. Factorii implica ți în proces
sunt toate acele institu ții și persoane interesate în a regional ă.
Agen ia pentru Dezvoltare Regional ă Bucure ști-Ilfov a organizat baze de date cu
facto regionali, pe urm ătoarele sec țiuni sectoriale:
1.
2
3
4 umane
5 lă și servicii sociale
6 ă
7 rurala
8 ție public ă locală
9 organiza ții interna țional
10.
Baza ă constant, con ține 1755 înregistr ări52, după
urme
Tabe te cu factorii regionali trei etape, începând cu i) preg ătirea documentelor de d
anizarea con
Elaborarea
v
precum și între organiza țiile regionale ș i institu țiile
dezvoltare
ț
rii și partenerii
Transport
. Regenerare urban ă
. Mediu
. Competitivitate si resurse
. Infrastructur ă socia
. Turism și cultur
. Economie
. Administra
. Administra ție public ă locală și e
Energie
de date, care se actualizeaz cum
ază:
l 29 – Baza de da
Sector Instituții
înregistrate Intrări*
1. Transport 22 36
2. Regenerare urban ă 101 178
3. Mediu 1 1 09 59
4. Competitivitate și resurse um ane 698 957
Servicii pentru întreprinderi 28 52
3 3 Centre de cercetare 55 55
Mediul academic 9 11
U 84 139 niversități
Consultanți 11 17
Bnci și alte institu ții financia ă re 27 38
Infrastructura de afaceri 8 11
Asociații de afaceri 29 39
Instituții publice 38 61
Asociații patronale 8 12
Întreprinderi mari 83 109
Resurse umane (altele decât cele de mai
sus) 18 113
5. Infrastructur ă socială și servicii
sociale 40 44
52 La 28 februarie 2006.
68
6. Turism și cultur ă 58 114
7. Economie rural ă 28 37
8. Administra ție public ă locală 66 111
9 Administra ție public local ă și .
organiza ții interna ționale 33 82
10. Energie 24 37
1.179 1.755
* mai multe persoane de la institu ția respectiv ă
Procesul de c 15 onsultare
Pro s 2004 și a
rtenerii publici și privați
u ecum și prin participarea la .
ce ul de consultare asupra analizei socio-economice a început în
continua în 2005, prin inte rmediul mai multor întâlniri cu pa
entr discutarea concluziilor și priorit ăților analitice, pr p
evenimente organizate de ministere, agen țiile guvernamentale și organiza țiile
neguvernamentale. Mai mult, Agen ția pentru Dezvoltare Regional ă Bucure ști-Ilfov a
organizat în iunie 2005 și iulie 2005 dou ă evenimente publice despre regenerarea
urbană și turism, la care au participat peste 100 persoane.
Procesul de consultare privind Cadr ul Regional Stra tegic de Referință Bucure ști-Ilfov
2007-2013 a fost organizat organiza astfel:
• Publicarea pe website al Agen ției pentru Dezvoltare Regional ă www.adrbi.ro a
Primului Document de Discu ție – documentul se afl ă în curs de elaborare și,
orilor de
prin proiectul de înfr ățire
O2 03
mis
desf 2006.
Comen
adresa
omen io-econ omice, care au fost ad ăugate la
re nt
1. P ez fost rearanjat ă pentru a se putea
concentra
con x
Lisa on
2. u
secțiun
deținătdeci, este actualizat în mo d regulat, pe baza contribu țiilor fact
dezvoltare na ționali și regionali.
• Organizarea unor întâlniri sectoriale pentru discutarea strategiilor sectoriale și
a priorit ăților.
• Două întâlniri de consultare desf ășurate în 7 și 8 noiembrie 2005.
16. Organizarea evalu ării independente ex-ante
Evaluarea independentă ex-ante este asigurată
R0 /IB/SPP/08. În decembrie 2004, mai 2005 și februarie 2006 au avut loc trei
iuni ale evaluatorului independent ex-ant e. Evaluarea ex-ante este în curs de
urare și va continua pân ă la sfârș itul lunii aprilie ăș
tariile evaluatorului independent ex-ante, conț inute în trei rapoarte separate,
te Agen ției pentru Dezvoltare Regional ă, au scos în eviden ță un num ăr de
ii pentru îmbun ătățirea analizei soc d
pze ul document, dup ă cum urmeaz ă:
entarea analizei soci o-economice a r
mai bine pe disparit ățile regionale, punctele slabe și potențialul regiunii, în
te tul diferen țelor față de alte regiuni eu ropene de capital ă vizavi de agenda de la
a și Göteborg. b
A fost identificate lipsuri majore în informa ții (așa cum s-a men ționat la
ile relevante) și vor fi puse în discu ție prin contact direct cu poten țialii
ori de date, întâlniri în parteneriat, c ăutare web, reviste de pres ă, etc.
69
iile suplimentare de analizat sunt urm ătoarele: Domen
Veniturile se vor analiza separat în func ție de puterea de cump ărare, care,
• ind supraaglomerarea traficului urban,
poluarea urban ă și calitatea apei.
•
ete. Sunt necesare
date despre evolu ția numărului elevilor și studen ților la diferite niveluri de
ex și analiza spa țială.
turi)
ilizatorilor la
hectar, date privind cre șterea animalelor în regiune.
e nu sunt prezentate corespunz ător.
• Odată cu o analiz ă a regiunile învecinate și a tipurilor de schimburi economice
e și
concluzii ale studiilor despre Zona Metropolitan ă
• Datele referitoare la accesul la educa ție și la ocupare pe categorii de sex, a
entă cuprinde de asemenea o Evaluare Strategic ă de
ediu bazat ă pe liniile directoare men ționate în Directiva 2001/42/EC.
• PIB și evoluția ocupării forței de munc ă se vor analiza la nivelul CAEN pe 3
cifre (ambele în cifre absolute și în procente)
•
aparent, se afl ă în declin. De analizat categoriile de sex (b ărbați, femei) și
veniturile spa țiale.
Vor fi furnizate dovezi statistice priv
Trebuie incluse date referitoare la suprafa ța pădurilor, lacuri, zone protejate și
biodiversitate din Bucure ști și Ilfov.
• Informa țiile privind sistemul de înv ățământ sunt incompl
educație. Trebuie estimat ă ponderea înv ățământului public și privat. Datele
despre înv ățământul universitar trebuie corelate cu studen ții care migreaz ă în
București. De îmbun ătățit analiza pe categorii de s
• De asemenea, este necesar ă o analiz ă suplimentar ă privind specializ ările
economice și domeniile de excelen ță. De studiat sectoarele de destina ție a
investițiilor stră ine și fluxul exporturilor pe sectoare.
• Documentul ar trebui s ă se extind ă la evolu țiile majore ale pieț ei
construc țiilor/imobiliare, atât reziden țială, cât și industrial ă și de comer ț (de
exemplu, planuri pentru construirea în viitor a unor complexe reziden țiale,
clădiri pentru birour i, hipermarke
• Nu există informaț ii specifice cu privire la întreprinderile agricole, m ărimea lor,
vârsta popula ției ocupate în acest sector, veniturile, consumul fert
• Problemele de s ărăci
care se pot dezvolta între acestea, trebuie eviden țiate principalele aspect
grupurilor dezavantajate ș i de alte etnii, precum și despre condi țiile sociale ale
persoanelor cu handicap, ale grupurilor dezavantajate și ale minorit ăților.
• Trebuie prezentate informa ții privind participarea regiunii la societatea
informa țională (pe persoane, înv ățământ la distan ță, administra ție public ă,
școli, firme, comer ț electronic, num ărul web site-urilor ș i utilizarea poș tei
electronice, e-guvernare, etc).
Evaluarea ex-ante independ
M
70
Extras din raportul Fina l de Evaluare ex-ante din 31 martie 2006 este ata șat la Planul
de Dezvoltare Regional ă.
17. Contribu ții ale factorilor de dezvoltare na ționali, regionali și locali
Consult ările publice din 7 și 8 noiembrie 2005 au avut urm ătoarele rezultate:
Factorii de dezvoltare au apreciat c ă documentul este bun. Pe de o parte,
pene,
entru a estima unde îi este locul, inclusiv consonan ța cu strategia de la Lisabona.
ții relevante. Mai multe studii detaliate ar
necesare pentru a sus ține documentul, atât analize cost-beneficii cât și studii de
ea Bruxelles, și cu toate acestea PIB-ul
giunii Bruxelles este unul dintre cele mai ridicate din Europa. Documentul ar trebui
unt entit ăți administrative. Grani țele celor 8 regiuni de dezvoltare înfiin țate în baza
penaliza regiunea Bucure ști-Ilfov în sensul sumelor alocate de la bugetul de stat documentul încearc ă să ajungă la un acord între plan ificarea socio-economic ă și cea
spațială, pe de alt ă parte stimuleaz ă abordarea pe vertical ă, de sus în jos a
planificării care este o metod ă tipică a administra ției din România. Priorit ățile sunt
foarte diferite când sunt analizate dintr-o perspectivă teritorială . Procesul de
programare necesit ă o participare numeroas ă și o dezbatere continu ă care are trebui
să continue dup ă termenul limit ă impus de procesul de programare. Comunicarea
este un element chei e în regiunea Bucure ști-Ilfov unde implementarea este mai
dificilă decât în alte regiuni.
În document, Bucure știul este comparat cu celela lte capitale regiune euro
p
Deși obiectivele generale de dezvoltare prezentate în document sunt împ ărtășite în
mare parte, textul ar trebui consolidat dintr-un punct de vedere tehnic. Cel mai
probabil, autorii nu au avut acces la informa
fi
fezabilitate. Analize ale tendin țelor sunt necesare pentru a evidenț ia dinamica unor
anumite fenomene.
ESPON califică Bucure ști-Ilfov ca o Zon ă Metropolitan ă European ă “slabă”.
Documentul ar trebui s ă elucideze de ce regiunea este „slabă ” și cum poate
surmonta aceste sl ăbiciuni. Regiunea este extrem de dezavantajată nu doar în
compara ție cu Budapesta, dar și cu Sofia. Teritoriul regiunii este extrem de mic,
singurul caz similar în Europa fiind regiunre
să ia în considerare, în afara dezvolt ării economice, dezvoltarea spaț ială dincolo de
perspectiva anului 2013. Descent ralizarea serviciilor de interes general este necesar ă
pentru cre șterea accesului cet ățenilor. Totu și, în Bucureș ti nu este spa țiu, iar aceast ă
situație se transform ă în presiune asupra Bucure știului, dar și a Jude țului Ilfov.
E-government ar putea fi un r ăspuns par țial, dar pentru ca acesta s ă funcționeze
este necesar ă o participare mai mare a cet ățenilor la societatea informa țională –
accesul la PC ș i Internet, cât și la instruire.
Deși există mai multe studii disponibile pentru Zona Metropolitan ă, doar unul este
prezentat în document. În acest sens, bibliografia ar trebui s ă fie mai cuprinz ătoare.
Potrivit legisla ției române, o Zon ă Metropolitan ă poate fi înfiin țată prin asocierea
voluntară între autorit ățile locale; prin urmare, Zonele Metropolitane în România nu
s
legii 151/98 (modificat ă și republicat ă ca legea 315/2004) au fost stabilite prin acord
cu Comisia European ă în Capitolul 21 al negocierilor de aderare: nu vor fi posibile
modificări fără noi negocieri cu Comisia.
Toți participan ții la dezbateri au înțeles că datele statistice privind PIB-ul ar putea
71
pentru perioada de programare 2007 – 2013. E ste eviden țiat faptul c ă regiunea a
înregistrat o cre ștere neîntreruptă a PIB-ului în ultimii cinci ani. Cu toate
cestea, num ărul locurilor de munc ă nu a crescut. Pe de o parte, sumele
ru financiar clar. Pr in urmare, ar trebui prezentate estim ări
rivind sumele alocate la nivel regional prin diferitele Programe Opera ționale, dac ă
u mai optimist, unul obi șnuit și unul pesimist.
rintre altele, ar fi corect ca regiunea Bucure ști-Ilfov s ă nu fie penalizată
nsiderare pe bună dreptate
formațiile care vin de la nivel regional. Aceast ă stare de fapt poate fi observat ă și în
are trebuie s ă fie aplicat în toate
rivințele iar capacitatea și implicarea partenerilor regionali și locali trebuie a
alocate bazate pe PIB ar reprezenta o abordare corect ă. Funcția de capital ă
a Bucure știului implic ă atât costuri adi ționale, cât și externalit ăți negative
derivate din aceast ă funcție; un exemplu este traficul crescut de ma șini și
persoane, care contribuie la poluare (inclusiv deșeurile) și costurile de
întreținere a drumurilor. Pe de altă parte, rolul Bucure știului ca pol regional
de dezvoltare r ămâne neexploatat. De zvoltarea ulterioar ă a Bucure știului ar
fi un atu clar pentru România și zonele învecinate, în special jude țele mai
sărace localizate în sudul grani țelor administrative de sud ale Bucure știului.
Cei care au furnizat informa ții au considerat c ă pentru Planul Regional de Dezvoltare
este necesar un cad
p
este posibil prin intermediul unui scenari
P
prin diferitele Programe Opera ționale având în vedere c ă există șanse mari
de a nu primi nici un fel de fonduri prin Programul Opera țional Rural.
În prezent, se pare c ă există o neînțelegere privind planificarea central ă sectorial ă în
sensul c ă anumite domenii de planificare sunt considerate a fi exclusiv de
competen ța Ministerelor. Planificarea este foarte eficace când este rezultatul unui
parteneriat. Prin urmare, Ministerele ar trebui s ă ia în co
in
Raportul Global de Monito rizare a României 2005 publicat de Uniunea European ă:
“Principiul parteneriatului în program
p
consolidat ă în continuare” și “Cooperarea între nevoile centrale și regionale
trebuie clarificat ă și îmbun ătățită considerabil” (paginile 62-63 din raportul
menționat mai sus).
Capacitate administrativ ă și parteneriat
Pentru dezvoltare durabil ă este necesar s ă existe o coordonare orientat ă strategic ș i
parteneriat. Dezvoltarea se concentreaz ă în general asupra structurilor „tangibile”,
dar acestea ar trebui dimensionate conform necesit ăților viitoare, decât conform
celor prezente (de exe mplu inelul din jurul Bucure știului, vezi mai jos în secț iunea
ccesibilitate și mobilitate”). Regiunea trebuie s ă investeasc ă în toate tipurile de
rașului”- Localizarea produc ției în afara
rașului ar trebui s ă fie un proces „ghidat”.
utoritățile publice ar trebui s ă-și exercite func ția de reglementator. O coordonare
estionarea proiectelor în parten eriat, în special cele interna ționale, este dificil ă. În
acest sens, un efort mai mare ar trebui depus pentru r ăspândirea cazurilor de bun ă „a
rețele, prin urmare nu doar în cele fizice (drumuri, apă , energie, gaz, telefonie, etc.),
dar și în reț ele de comunicare, sociale și organiza ționale.
„Producț ia industrial ă se mută în afara o
o
A
mai mare între toate autorităț ile este necesar ă și ar trebui orientat ă în func ție de
interesul public și să aibă o viziune strategic ă, nu sa urm ărească profitul pe termen
scurt. În ultimii ani, disensiunile politice dintre Prim ăria Capitalei și primăriile celor
șase sectoare a dus la autoriza ții "dubioase" pentru construc ții pe tot teritoriul
capitalei.
G
72
practică, inclusiv prin intermediul adreselor de Internet ale Agen țiilor pentru
Dezvoltare Regional ă.
Scopul program ării n-ar trebui s ă fie „capacitatea de absorb ție”, ci impactul pozitiv
l program ării. asupra dezvolt ării durabile. Parteneriatul este un mecanism durabil pentru crearea
unui sistem corect pentru proiecte viabile. Organiza țiile nonguvernamentale trebuie
implicate mai mult în procesu
Capitalul uman, TIC și societatea informa țională
Componenta demografic ă și în special declinul demografic necesit ă o mai
mare aten ție în sec țiunea – capitalul uman, dar și în general privind
ezvoltarea durabil ă. Tinerii nu au slujbe și acest fapt este un factor
atea for ței de munc ă reprezint ă deja o problem ă pentru regiune, datorit ă
alurilor masive de migr ări peste hotare. Ar trebui creat un Sistem Informa țional
buie să devină o
rioritate, în special având în vedere fenomenul de îmbă trânire a popula ției ca o
obiectivul pentru Bucure ști-Ilfov s ă fie stabilit cu mult peste acest
rocent.
ucurești-Ilfov este singura regiune din Ro mânia pentru care Ministerul Educa ției nu d
determinant pentru fenomenul emigr ării în mas ă care este estimat c ă va
continua ș i chiar accelera în urm ătorii cinci ani.
Sunt necesare m ăsuri excepț ionale pentru cre șterea popula ției regionale, și, în
special, pentru cre șterea ponderii popula ției tinere, fiind prev ăzut un declin general al
populației până în 2025.
Disponibilit
v
Regional de Munc ă.
Calificarea forț ei de munc ă constituie o problem ă-cheie. Aceast ă problem ă începe cu
instructorii (trainer), dac ă aceștia nu sunt speciali ști, atunci cuno ștințele nu pot fi
transferate. A șadar, trebuie creat un sistem de instruire pentru instructori și de
certificare a abilit ăților lor.
Formarea continu ă, de ex. formarea profesional ă pentru adul ți, tre
p
combina ție între fenomenul demografic (de diminuare a ratei natalit ății) și emigrarea
masivă a tinerilor. O treime din to ți furnizorii specializa ți sunt localiza ți în Bucureș ti,
în general, ace știa sunt slab dezvolta ți. Deși România ș i-a stabilit ca obiectiv
participarea for ței de munc ă la formarea continuă în proporț ie de 12,5%, este
recomandat ca
p
B
a finanțat preg ătirea PRAI – Planul pentru Înv ățământ Profesional și Tehnic (care,
pentru celelalte șapte regiune este publicat la www.edu.ro/prai.htm ). Exerci țiul de
redactare a documentelor PRAI a durat ap roape 2 ani (în celelalte 7 regiuni din
România). Acest exerci țiu ar fi necesar în Bucure ști acolo unde economia este
rientată spre servicii, dar școlile profesionale se bazeaz ă pe un num ăr de sectoare
ectorul turism este
evoie de personal instruit, calificat, dar care nu este disponibil.
a
arteneriate sectoriale (în construcț ii și turism, dar vor urma și altele): aceste
ntru Dezvoltare Regional ă ar putea s ă
se ală ture.
o
manufacturiere care au fost închise în regiune. De exemplu, în sn
În sectorul educa țional, este necesar un dialog mai mare cu Asocia țiile Profesionale,
Uniunile de Comer ț, Asocia țiile Angaja ților, mari întrepri nderi. Deja exist ă câtev
p
structuri de lucru sunt deschise, iar Agen ția pe
li
73
Energie, inova ție și competitivitate în afaceri
Documentul ar trebui s ă prezinte leg ăturile dintre știință, educa ție și mediul de
afaceri, dar s ă includă și dimensiunea cultural ă a acestora. Centrele de Excelen ță
unt necesare nu numai în anumite se ctoare unde regiunea este specializată , dar
reșterea productivit ății și a calității reprezint ă priorități maxime.
onservarea mediului și prevenirea riscurilor s
trebuie s ă și ofere o gam ă de servicii „orizontale”.
C
Consumul mare de ener gie este rezultatul re țelelor vechi (de partea ofertei) și a
echipamentelor învechite (de partea cererii). Pentru a în țelege care sunt priorit ățile
de investi ții , este nevoie de o analiz ă amănunțită (de partea cererii sau a ofertei).
C
sunt determinate în afara regiunii Bucure ști,
ar regiunea pl ătește pentru costuri.
ogramare ar trebui s ă se
azeze pe asocia țiile neguvernamentale, cum ar fi Asocia ția Apele Române. Problemele de mediu sunt un determinant important al calit ății vieții, iar în regiune
acestea sunt extreme și nu pot fi rezolvate pân ă în 2013. De aceea, este necesar s ă
se selecteze op țiunile și să se decid ă ce este mai urgent și mai important pentru
dezvoltarea ulterioar ă a regiunii.
Externalit ăți negative asupra mediului
d
În ceea ce prive ște managementul apelor, unele dintre solu țiile curente urm ărite, de
exemplu pentru construirea unei sta ții de epurare la Glina, ar putea fi eronate din
punct de vedere tehnic. Pe ntru formularea mai bun ă a acestor orient ări strategice,
care, eventual, s ă aibă studii de inginerie, echipa de pr
b
În ultimii ani, un mili on de copaci au disp ărut din Bucure ști. Orașul este mult mai
poluat, dar datele despre benzen nu sunt f ăcute publice.
În Mogo șoaia, în apropierea
complexului de monumente ce apar țin Patrimoniului Mondial UNESCO, se află „o
roapă de gunoi” neautorizată . Agenția Regional ă de Protec ție a Mediului ar trebui
area g
să-și întărească funcțiile de control.
Dezvoltarea urban ă și regener
Paris sugereaz ă că problemele zonelor marginale ( și
arginalizate) din Bucure ști nu ar trebui subestimate. Probleme precum s ărăcia și
egenerarea urban ă este o precondi ție a dezvolt ării. Dezvoltarea ora șului Bucure ști
l, ar fi binevenit ă o referin ță mai explicit ă la
lanul Urbanistic General (PUG), care ar trebui s ă citeze studiile elaborate de exper ți
Evenimentele recente din
m
excluziunea social ă trebuie ferm abordate de administra țiile din Bucure ști. Mai mult,
pentru prima dat ă în 50 ani, în 2005, Bucure știul a fost afectat de inunda ții, care au
demonstrat fragilitatea sistemelor de canalizare a apelor.
R
ar trebui planificat ă în cel mai ra țional mod, prin Planul Urbanistic General și Planurile
Urbanistice Zonale, și nu ar trebui l ăsată pe mâna persoanelor care dezvolt ă
activitățile imobiliare.
În documentul Cadrul Strategi c Regiona
P
calificați în diverse domenii.
Accesibilitate și mobilitate
74
Obiectivele ar trebui exprimate într -un mod pozitiv, de exemplu: cre șterea ponderii
altor moda lități de transport în afar ă de transportul rutier. De asemenea, ar trebui
xplorate oportunit ățile de transport inter-modal (nu numai în leg ătură cu aeroportul
ocumentul ar trebui s ă se extind ă la avantajele și dezavantajele acestui proiect
, ci și un vector important pentru dezvoltare. Canalul ar putea s ă crească
emnificativ accesi bilitatea regional ă.
rumurile jude țene sunt administrate de consiliile jude țene. Pentru asigurarea
rt Bucure ști ar trebui consultat ă în ceea ce prive ște transportul
rban.
(în special școlile și spitalele) e
Otopeni).
Din moment ce Prim ăria Bucure ști promoveaz ă proiectul Canalul Bucure ști-Dunăre,
d
pentru regiune, având în vedere faptul c ă Dunărea nu este numai un coridor
european
s
D
faptului c ă prioritățile sunt acelea și în jude țele limitrofe ca și în Ilfov, este nevoie de
o coordonare inter-regional ă. „Centura” din jurul Bucure știului a fost integrat ă în oraș
și, deci, nu mai poate fi definit ă ca un drum de centur ă. Ar mai fi necesar un alt
drum de centur ă, concretizat într-o autostrad ă conectat ă cu autostr ăzile nord-sud și
vest-est.
Documentul ar trebui s ă prezinte problema parc ărilor în Bucure ști. Pe baza celor
700.000 vehicule care circul ă în Bucure ști, sunt necesari peste 2.000 km drumuri
pentru sta ționarea vehiculelor – 10 m
2 de parcare acas ă și alți 10 la locul de munc ă.
Facultatea de Transpo
u
Incluziunea Social ă și infrastructura social ă
Bucureștiului, precum și în comunele mici din Ilfov,
opulația nu are acces la serviciile publice de baz ă. Transportul public nu este numai
ste în general cunoscut faptul c ă popula ția rroma, ce locuie ște în sectoarele
ocumentul ar trebui s ă analizeze conexiunile dintre mediu și sănătate, precum și
În multe zone periferice ale
po problem ă de disponibilitate, dar și una de cost. Tinerii trebuie s ă renunțe la
frecventarea cursurilor liceale pentru c ă familiile lor nu î și permit costul transportului.
Clauza transport școlar gratuit ar trebui s ă devină o prioritate.
E
periferice din Bucure ști, este afectat ă de să răcie, care este și originea fenomenului
de criminalitate. Documentul ar trebui s ă se extind ă la modul în care factorii de
decizie planific ă abordarea acestor probleme, inclusiv în conexiune cu tema
regener ării urbane.
D
cele dintre calitatea cl ădirilor și sănătate.
Turismul și valorile culturale
Institutul de Cercetare în Turism de ține un portofoliu mare de proiecte. România
ovarea turismului 1/7 di n bugetul Ungariei. Ar fi necesar s ă se
lanifice evenimente de mare amploare care pot m ări imaginea Bucure știului și a
onele peri-urbane, investește în prom
p
României. Vizita Papei Ioan Paul al II-lea nu a fost „exploatat ă” așa cum ar fi putut fi.
Nișa “turism urban” este una foarte important ă, iar proiectul Centrul Istoric Bucureș ti,
după finalizare, va contribui la cre șterea contribuț iei economice a sectorului turism la
economia regional ă. Totuși, așa cum s-a indicat în studiul despre z
75
mai exist ă alte zone din Bucure ști-Ilfov care ar putea deveni ținta pentru turismul
t, a fost printre cele
ai rapide din Europa. urban.
Mai mult, trebuie recuperat ă memoria tehnic ă. Bucure ști a fost primul ora ș care a
introdus iluminatul, a avut leg ături telefonice înainte de 1900, iar conexiunea pe
calea ferat ă între Bucure ști și Giurgiu, cu plecare din Sta ția Filare
m
Economia rural ă
Există o părere general ă asupra faptului c ă zonele rurale din jurul Bucure știului se
s nu poate fi reversibil datorit ă prețului
renurilor (pre țurile mari ale terenurilor îi for țează pe proprietari s ă schimbe
), până de curând,
000 hectare de teren au fost cultivate, dar acum doar 100 hectare mai sunt
ai mult, contributorii au men ționat faptul c ă Bucure ști poate ac ționa ca un pol de
tru multe zone rurale localizate în jude țele din sudul regiunii
curești-Ilfov, dar trebuie elaborate strate giile realizarea acestui lucru.
ternaționalizare și marketing regional urbanizeaz ă progresiv, iar acest proce
te
destinația terenului din rural în urban). Prin urmare, ac țiunile de sprijinire a
economiei rurale nu au fost considerate relevante pentru regiune.
Totuși, procesul foarte rapid de urbanizare are consecin țe dramatice. Pe de o parte,
populația din Ilfov nu este preg ătită să devină „urban ă” de la o zi la alta. Pentru
exemplificare, în Mogo șoaia (o localitate din jurul Bucure știului
2
cultivate, iar populaț ia care lucra aceste terenuri este șomeră .
M
dezvoltare pen
Bu
In
ani a început o distrugere sistematic ă, astfel încât românii vor uita de stilul
uropean. Ing. Dimitrie Leonida a lansat conceptul despre Bucure ști: Orașul de la
Înainte de cel de-al Doilea R ăzboi Mondial, Bucureș ti era denumit „Micul Paris”, dar în
ultimii 50e
Dunăre, dar s-a renun țat la acesta. Bucure ști găzduiește cea mai mare construc ție
civilă din lume, care ar putea fi utilizat ă pentru organizarea unor evenimente
internaționale de mare amploare – în special pe perioada verii.
Identitatea regională ar putea lua na ștere de la evenimentele ample și/sau de la
investiții publice majore (de exemplu, o nou ă clădire cu valori arhitecturale unice).
Date statistice
Datele ar putea fi vizual izate printr-un set de h ărți.
Planul Urbanistic General al Bucure știului (PUG) con ține o serie de erori, de exemplu
indică spațiile verzi unde exist ă construc ții care existau înainte de cel de-al doilea
război.
Întrebarea 1. Care sunt, dup ă părerea dumneavoastr ă, disparităț ile cele mai
semnificative între zonele „mai bogate” ș i „mai s ărace” din Bucure ști și din Ilfov,
precum și din regiune, vizavi de alte regiuni europene care au func ții de capital ă?
Prin prisma celor mai multe persoane care au oferit input-uri, r ăspunsul la aceast ă
întrebare este c ă disparit ățile relevante, în cadrul regiunii Bucure ști-Ilfov, dar și din
România, sunt, mai degrab ă funcționale, și nu de natur ă socio-economic ă sau
76
teritorial ă: principalele disparit ăți intra-regionale sunt legate de accesul la
SERVICIILE DE BAZ Ă cum ar fi apa potabilă , conexiunea la re țelele de canalizare,
drumuri asfaltate, etc.
Întrebarea 2. Ce elemente noi care ar putea sprijini cre șterea bun ăstării și a
numărului locurilor de munc ă ar trebui integrate în Cadr ul Strategic Regional pentru
Regiunea Bucure ști-Ilfov, dac ă este cazul?
Unele persoane au apreciat accesul egal al cetăț enilor la serviciile de baz ă ca fiind
pe cercetare, adic ă orientate spre productivitate, economia
nergiei și TIC. principalul îndrumar pentru dezvoltarea regiunii, urmat de mai multe, focalizate pe
nivel ridicat al educa ției și
e
Întrebarea 3. Ce strategii ar putea fi adoptate de administra țiile locale în procesul
de implicare a comunit ăților locale în elaborarea proiectelor, atât în mediul urban, cât
și rural din regiunea Bucureș ti-Ilfov?
da gre ș în ceea ce prive ște priorit ățile actuale ale
ocietății române ști. Conform unui participant, elemen tul-cheie este o strategie solid ă de comunicare. Un
altul a reliefat nevoia unui parteneriat eficient, bazat pe recunoa șterea faptului c ă
abordările top-down (sus-jos) ar
s
Întrebarea 4. Considera ți că datele statistice privind PIB Bucure ști-Ilfov sunt
corecte? Dac ă nu, de ce?
Deși PIB pentru Bucureș ti este calculat conform metodologiilor interna ționale,
zultatele – de dou ă ori media altor regiuni din România – sunt, cumva, discordante
ță de veniturile gospod ăriilor, care sunt cu 20% mai mari decât media la nivelul
lte întreprinderi sunt înregistrate în Bucure ști,
a în alte regiuni ale țării. Este necesar s ă se lucreze mai
are
fa
țării.
posibilă explicaț ie este aceea c ă mu O
dar își desfășoară activitate
ult pe acest subiect. m
Un participant a sugerat s ă se facă o compara ție între structura bugetelor locale din
București și alte mari ora șe din România. Aceast ă compara ție ar putea oferi elemente
pentru o mai bun ă înțelegere a disparit ăților (de exemplu, în Constan ța bugetul local
er capita este mai mare decât în Bucure ști). p
pitolul 4 C
STRATEGIE ȘI PRIORIT ĂȚI
8. Fundamentare
Str te Planului de Dezvoltare Regional ă
007-2013, se bazeaz ă pe analiza contextului socio-economic și de mediu, analiza 1
ategia aleasă , precum și priorit ățile asocia
2
SWOT și sugestiile din partea parteneriatelor locale, având în vedere principalele
politici și strategii publice de la diferite nivele (UE, na țional și local).
La nivelul UE, politicile cheie care au fost luat în considerare sunt:
77
• Politica de Coeziune
• Agenda Lisabona și Agenda Göteborg (cre ștere economic ă și mai multe locuri de
muncă într-un cadru sustenabil)
• Strategia European ă de Ocupare a For ței de Munc ă (inclusiv cadrul s ău pentru
strategia Guvernului 2005-2008, Planul Na țional de
ezvoltare 2007-2013 și Cadrul Na țional Strategic de Referin ță (proiect) au fost
erință54. La nivel regional, s-au avut în
edere strategiile de dezvoltare economic ă, socială și de mediu ale administra țiilor
ează și 2, regiunea este relativ
ezavantajată în compara ție cu alte capitale din statele membre UE. O localizare la
cară a infrastructurii de transport și de mediu, volumele
in ce în ce mai mari de trafic rutier și de deșeuri, consum mare de energie, venituri
, un ă în ceea ce
rivește piața muncii ș i participarea sc ăzută la societatea informa țională sunt câteva
tabilind urm ătoarele patru priorit ăți:
a 3 Mediu egalitatea de șanse și incluziunea social ă).
Scopul obiectivului Convergen ță (Propunere pentru un Regulament al Consiliului care
stabilește prevederile generale privind FERD, FES și Fondul de coeziune, art. 3 ) este
de a accelera convergen ța Statelor membre și regiunilor mai pu țin dezvoltate, prin
îmbunătățirea condi țiilor pentru cre ștere și ocuparea for ței de munc ă. Alte politici
importante care au fost luate în vedere sunt cele prezentate de Liniile Directoare ale
Comisiei din Comu nicarea din data de 5 iulie 2005 “Politica de coeziune pentru
Sprijinirea Cre șterii și Creării Locurilor de Munc ă: Linii Directoare Strategice
Comunitare 2007-2013”53 și de Documentul de Lucru al Comisiei “Politica de
Coeziune și orașele: contribu ția urban ă la dezvoltare și ocuparea for ței de munc ă în
regiuni” din data de 23.11.2005.
La nivel na țional, pe lâng ă
D
însușite ca principala politic ă națională de ref
v
locale. Așa cum ilustr analiza prezentată în capitolele 1
d
periferia Europei, situa ția pre
d
mici pe locuitor profil demografic nefavorabil, o pozi ție relativ slab
p
probleme-cheie de dezvoltare pe ntru regiune, care se confrunt ă cu disparit ăți
semnificative între zonele rurale și cele urbane și cu necesitatea de a- și îmbun ătăți
capacitatea administrativ ă.
S
Prioritatea 1 Guvernare regional ă
Prioritatea 2 Accesibilitate și Mobilitate
Prioritate
Prioritatea 4 Cre șterea economic ă și ocuparea for ței de munc ă,
strategia a luat în considerare atât dimensiunile teritoriale
legate de dezvoltarea
urbană durabil ă și de diversificarea economiei rurale , precum ș i dimensiunile
orizontale referitoare la sustenabilitate, egalitatea șanselor, incluziunea
socială și societatea informa țională.
53 http://europa.eu.int/comm/regional_policy
54 www.mfintante.ro
78
Termenul de “guvernare” se refer ă la regulile, procesele și comportamentele care
afecteaz ă modul în care sunt exercitate puterile, în special în ceea ce prive ște
nestitatea, participarea, responsabilitatea, eficacitatea și coeren ța. Aceste cinci
.
olitica de coeziune va oferi oportunitatea de a cre ște eficien ța, transparen ța și
el încât este necesar s ă se
igure leg ături eficiente de transport c ătre coridoarele Pan Europene de Transport.
regiunile învecinate este
ecesară pentru reducerea duratei de deplasare și a costurilor, precum și pentru
n prezent, drumul de centur ă
in jurul Bucure știului nu este finalizat. La Ministerul Transporturilor se afl ă încă în
în ariile din jurul
ucureștiului afecteaz ă fezabilitatea unui astfel de proiect.
reziduale și calitatea aerului, prevenirea și controlul integrat al polu ării, reabilitarea
o
„principii ale bunei guvern ări” le înt ăresc pe cele ale subsidiarit ății și ale autonomiei
locale.
Realizarea deplin ă a obiectivelor de dezvoltare regional ă necesit ă mobilizarea celui
mai larg grup de resurse, împreun ă cu mândria civică și simțul responsabilit ății
tuturor celor implica ți, și, în ultimul rând, dar nu și în cel din urm ă, eforturi speciale
pentru a înt ări capacitatea administrativ ă de a coordona procesul.
De aceea, guvernarea regional ă este stabilit ă ca o prioritate de dezvoltare în sine
P
responsabilitatea politic ă, la niveluri diferi te, cu responsabilit ăți de dezvoltare tot mai
mult descentralizate c ătre partenerii din regiune.
Analiza accesibilit ății și mobilit ății sugereaz ă că Bucure ști-Ilfov se afl ă într-o
poziție periferic ă față de “Pentagonul European”
55, astf
as
Unul dintre coridoarele Pan Eu ropene de Transport este Dun ărea, cu portul Giurgiu
localizat la 50 km distanță față de Bucure ști și la 230 km distan ță de Constan ța.
Legătura pe apă d e l a B u c u r e ști la Dun ăre ar fi o alternativ ă eficient ă pentru
transportul rutier, mai ales pentru cel al bunurilor. Primă ria Bucure ști analizeaz ă
proiectul de reluare a lucr ărilor la Canalul Dun ăre Bucure ști-Olteni ța (care, în 1989,
erau finalizate în propor ție de 80%, dar începând cu acel an, au fost abandonate).
București este un important centru feroviar. Îmbun ătățirea accesibilit ății și a
interoperabilit ății pot duce la reducerea dependenț ei de transportul rutier și la
creșterea multi-modalit ății și interoperabilit ății atât pentru transportul de c ălători, cât
și pentru cel de mă rfuri. Specializarea regiunii Bucure ști-Ilfov ca centru logistic
necesită investiții în logistic ă si platforme multi-modale.
Îmbunătățirea mobilit ății în cadrul regiunii și față de
n
decongestionarea traficului, reducerea zgomotele aferente și a accidentelor rutiere și
a presiunii generale asupra mediului. În plus, mobilitatea îmbun ătățită ar putea
facilita dezvoltarea ulterioar ă a pieței regionale a muncii. Acest lucru necesit ă o
creștere a eficien ței și eficacit ății transportului public cu scopul de a reduce num ărul
de autoturisme care circul ă zilnic în regiune. În aceea și măsură, este important s ă se
asigure c ă traficul greu nu traverseaz ă zonele urbane. Î
d
studiu un proiect pentru construirea unei autostr ăzi în jurul Bucure știului (mai în
exterior decât cea actual ă, cu o lungime de 90 km fa ță de 70 km, lungimea drumului
de centur ă din prezent), care ar lega ora șul de toate autostr ăzile și drumurile
europene nord-sud și est-vest. Totu și, ritmul de construire
B
Analiza mediului arată că regiunea are un num ăr m a r e d e z o n e î n c a r e c a l i t a t e a
mediului ar trebui îmbun ătățită în conformitate cu Agenda de la Göteborg. Acestea
sunt in special: gestionarea de șeurilor, distribu ția apei potabile, tratarea apelor
55Pentru explicitarea “Pentago nului European” a se vedea www.espon.lu
79
siturilor contaminate ș i regenerarea solurilor, promovarea biodiversit ății și protejarea
naturii, prevenirea riscurilor (naturale și tehnologice).
lor de
uncă și, prin urmare, calitatea vie ții56.
regiunea
ucurești-Ilfov a fost de 21,07 la 1000 locuitori în jude țul Ilfov și de 46,26 în
tură. Contribu ția totală a sectorului turistic la
rearea de locuri de munc ă și la formarea PIB este în cre ștere, iar aceast ă creștere
înconjurat ă de zonele urbane de la periferia jude țului Ilfov, care, la rândul lor, se
Regiunea este înzestrat ă cu un capital uman semnificativ pentru a implementa
Strategia de la Lisabona : un sector de cercetare ș i educa ție relativ mare care
trebuie conectat mai bine la o baz ă industrial ă a cărei structură include atât sectoare
tradiționale manufacturiere, cât și un sector TIC bine dezvoltat.
Sunt necesare investi ții susținute pentru atingerea țintei privind ocuparea
complet ă a forței de munc ă, contribuind astfel la o integrare social ă mai
bună și la o cre ștere mai durabil ă a PIB . Investi țiile în inovare pot cre ște
performan ța economic ă atât pentru sector ul industrial, cât și pentru cel de servicii.
Legături mai bune între ș tiință și economie pot îmbun ătăți calitatea locuri
m
București-Ilfov num ără peste 60.000 întreprinderi active, reprezentând peste 20%
din num ărul total de întreprinderi române ști active. Între 1999 și 2003, numă rul
întreprinderilor a crescut în Bucure ști-Ilfov până la 13.924 (+17%), cu o cre ștere de
la 35,5 la 43 la 1000 locuitori. Totu și, în aceea și perioad ă, creșterea întreprinderilor a
fost mai mare în Regiunea Vest (25%). În 2004, densitatea IMM-urilor în
B
municipiul Bucure ști (52 media UE15). Regiunea Bucure ști-Ilfov are o structur ă
economic ă diversificat ă, care i-ar putea permite s ă beneficieze pe deplin de cre șterea
previzibil ă a investi țiilor publice destinate inov ării, cu condi ția existen ței unei
cooperă ri adecvate între industrie și sectorul educa țional și cel de cercetare.
Capacitatea de cazare a turi știlor în regiune a crescut cu 25,55% în zece ani (1993-
2004). Fluxul de turi ști în regiunea Bucure ști-Ilfov a crescut cu 40% în perioada
2000-2004, mai ales datorit ă creșterii num ărului de turiști străini atrași de cre șterea
oportunit ăților legate de afaceri și cul
c
va trebui sprijinit ă de o informare orientat ă spre marketing și promovare.
O sursă constant ă și sigură de energie este o cerin ță atât pentru activit ățile
economice, cât și pentru consumul individual. Totu și, producerea și consumul de
energie au un impact semnificativ asupra mediului, legat de poluarea aerului,
schimbă ri climaterice și impact asupra peisajului. Acesta este, în special, cazul
punctelor termice municipale , un sistem bazat pe sta ții termice poluante care
necesită lucră ri de reabilitare. În consecin ță, utilizarea mai bun ă a energiei este
opțiunea cea mai eficientă din punct de vedere economic și al mediului. Sunt
necesare strategii de economisire a energiei, precum și acțiuni de producere a
energiei din surse regenerabile.
Coeziunea regional ă necesit ă o dezvoltare echilibrat ă între regiunile rurale și
cele urbane . Până acum, zonele urbane au avut o pozi ție mai bun ă în ceea ce
privește veniturile si serviciile sociale, atr ăgând persoane din regiunile rurale prin
oferirea unui num ăr din ce în ce mai mare de locuri de munc ă și a unor condi ții mai
bune de trai. Bucure ști-Ilfov con ține o mare zon ă urbană , Municipiul Bucure ști,
56 În august 2005, Regiunea Bucure ști-Ilfov a început implementarea proiectului Regional Innovation
Strategy, finanț a t d e U E , d o r i n d s ă scoată în eviden ță strategiile de construire a avantajelor regionale
competitive și de sprijinire a inova ției într-un num ăr de sectoare selectate .
80
învecineaz ă cu zonele rurale din jude țul Ilfov și cu regiunea limitrof ă Sud Muntenia,
unde agricultura este înc ă activitatea predominant ă. Problemele ce trebuie rezolvate
unt, de fapt, oportunit ăți pentru îmbun ătățirea calit ății vieții cetățenilor prin
lor în societate pare s ă fie în cre ștere, de exemplu în ceea ce
rivește nivelul de educa ție absolvit ă și înființarea de firme, femeile au, în general,
1, 2 și 5 ale Bucureș tiului, în centrul istoric,
recum și în 13 localit ăți din Ilfov. Problemele de natur ă socială și economic ă cu care
unt numeroase ș i majoritatea datorate tradi țiilor și
ulturii, cu participare limitat ă la viața economic ă și socială a comunit ății locale, în
a social ă a comunit ății Rroma, în special în ceea ce
rivește educa ția și ocuparea forț ei de munc ă, este, deci, un obiectiv important al
da de la Lisabona și Gotenburg, de
ompetitivitate prin inovare, cre ștere economic ă, locuri de munc ă mai multe și mai
bune, incluziune social ă și protec ția mediului. Dezvoltarea policentric ăs
promovarea oportunit ăților de afaceri și culturale, precum ș i pentru protec ția și
refacerea mediului înconjur ător. Zonele rurale constituie o valoare important ă din
punct de vedere al mediului, mai ales pentru conservarea resurselor naturale, dar și
pentru valorile culturale locale. Agricultura și activit ățile rurale formeaz ă o resursă –
cheie pentru jude țul Ilfov. Totuș i, există un mare risc de abandonare a agriculturii în
regiune, datorit ă mai multor factori, cei mai importan ți fiind: 1) îmb ătrânirea for ței
de munc ă din sectorul agricol; 2) veniturile mici generate in agricultur ă, care
determin ă tinerii s ă se orienteze că tre alte sectoare de activitate; 3) cre șterea
prețurilor la terenurile din jurul capitalei, existând presiuni pentru schimbarea
destinației din teren agricol în teren pentru locuin țe și/sau pentru afaceri.
Egalitatea de șanse este o țintă important ă pentru strategia regional ă. De
fapt, de și condiț ia femei
p
salarii mai mici decât b ărbații (80% în medie) ș i, în general, o rat ă mai mic ă de
participare la viaț a social ă. Comunitatea rrom ă numă ră 11.002 persoane în Ilfov și
27.322 în Bucure ști, aproximativ 1,67% din popula ția regiunii. Majoritatea rromilor
locuiesc în câteva zone din sectoarele
p
acest grup etnic se confrunt ă s
c
special la educa ție. Incluziune
p
strategiei regionale.
Accesul la soci etatea informa țională al întreprinderilor și al persoanelor
rămâne înc ă sub media UE, ceea ce produce impacturi negative asupra
competitivit ății și incluziunii sociale. Pentru rezolvarea acestei probleme, este
necesar ă o abordare comprehensiv ă.
19. Obiective și priorit ăți
19.1 Obiectivul general
Planul pentru Dezvoltare Regional ă 2007-2013 se bazeaz ă pe urm ătorul
obiectiv strategic: pân ă în 2015, calitatea vie ții în regiunea Bucure ști-Ilfov
va atinge nivelul altor regiuni ale capitalelor europene, în termeni de acces
la servicii publice, într-un context de cre ștere sus ținută și durabil ă și de
creare de locuri de munc ă de calitate pentru to ți. De asemenea, acesta va
contribui la atingerea coeziunii teritoriale, economice și sociale.
Acest obiectiv î și găsește o baz ă solidă în Agen
c
este o opț iune
obligatorie pentru dezvoltarea regiunii Bucure ști-Ilfov57, care necesit ă o integrare mai
57Mai multe studii ale DG Regio subliniaz ă faptul c ă policentrismul este singura op țiune pentru dezvoltarea
Europei, ceea ce înseamn ă dezvoltarea care porne ște dintr-un pol puternic de dezvoltare c ătre regiunile
învecinate. În cazul Bucure ști-Ilfov, “greutatea” economic ă a orașului este relevant ă pentru întreaga ț ară.
În ceea ce prive ște specializarea, studiile ESPON ofer ă dovezi c ă numărul mare al cet ățenilor-utilizatori
este necesar, dar nu sufici ent pentru dezvoltare, de asemenea, este necesar ă și o specializare sectorial ă.
81
bună cu regiunile învecinate, precum și o specializare func țională in beneficiul
comunit ăților locale și al întregii țări. Durabilitatea este o op țiune politic ă cheie a
administra țiilor publice locale. Acest capitol se extinde, printre altele, la planurile
regionale pentru implementarea acestei op țiuni în urm ătorii ani. Participarea
comunit ății este, de asemenea, o important ă oportunitate politic ă. Suntem conș tienți
că implicarea comunit ăților noastre locale în proiectarea și implementarea
tervențiilor publice face ca acest proces s ă devină mai complex, insa rezultatul va fi
biectivele de dezvoltare ale regiunii Bucure ști-Ilfov urm ăresc un
chilibru delicat între preocup ările pentru egalitatea regional ă și competitivitatea
r-o gam ă de activit ăți care sunt îndreptate
ătre infrastructurile vitale și serviciile necesare pentru dezvoltarea economic ă și
Pro m unt de importan ță majoră
pen u ru bunăstarea popula ției. De aceea,
investi
și de m
19.2 Obiective specifice și priorit ăți
Obiectivul general se transpune în patru obiective specifice, articulate pe urm ătoarele
prio
– dministrative regionale
bilită
– ea calit ății mediului, inclusiv utilizarea eficient ă a resurselor de
– ocupării forței de munc ă
ino coeren ță și eficacitate mai mare a investi țiilor.
Într-un context de globalizare și tranziție de la o societate industrial ă la una post-
industrial ă, o
e
economic ă. Acest echilibru va fi atins print
c
socială durabil ă.
ble ele asociate accesibilit ății, mobilit ății și mediului s
tr dezvoltarea eco-durabil ă a regiunii și pent
țiile publice regionale se vor concentra mai ales pe infrastructura de transport
ediu.
rități:
Îmbunătățirea capacit ății a
– Îmbunătățirea accesibilit ății și mo
Îmbunătățirții
energie
Stimularea cre șterii economice și a
Obiective specifice Priorit ăți
1) Îmbunătățirea capacit ății 1) Administrare regional ă
administrative regionale
2) Îmbunătățirea accesibilit ății și
mobilității 2) Accesibilitate și mobilitate
3) Îmbunătățirea calit ății mediului,
inclusiv utilizarea eficient ă a
resurselor de energie 3) Mediu
4) Stimularea cre șterii economice
și a ocup ării forței de munc ă
4) Creștere economic ă și crearea
locurilor de munc ă
Îmbunătățirea capacit ății administrative. N u a r t r e b u i s ă surprind ă faptul c ă
guvernarea regionala este considerat ă de administra țiile locale din Bucure ști-Ilfov ca
fiind prioritatea regional ă suprem ă. Pe lâng ă importan ța dezvolt ării zonei
metropolitane a Bucure știului ca o re țea func țională de comunit ăți și servicii,
dimensiunea investi țiilor necesare pentru rezolvarea problemelor de mediu, de trafic
și sociale ale regiunii necesit ă eforturi extraordinare pentru promovarea nivelului
înalt de capacitate administrativa, indi spensabil pentru coordonarea procesului.
82
Așadar, guvernarea constituie o țintă a strategiei regional e ca o prioritate de
dezvoltare în sine.
Îmbunătățirea accesibilit ății58 și mobilit ății. Accesul la serviciile de baz ă, la
curile de munc ă și la bunurile necesare dezvolt ării locale reprezint ă domenii
teritoriului și al
șezărilor din cadrul regiunii: prin dezvoltarea coerent ă a teritoriului, a zonelor
inclusiv printr-o interven ție corespunz ătoare pentru reducerea
pacturilor; prin îmbun ătățirea calit ății mediului natural, a mediului construit și
area
rței de munc ă, turism și cultură , economie rural ă și marketing regional,
În plus, interna ționalizarea economiei regionale trebuie
că dezvoltarea
i
locurilor de munc ă. Viziunea de la Lisabona presupune c ă, cunoașterea poate stimula
lo
importante de ac țiune pentru regiunea Bucure ști-Ilfov. Disponibilitatea resurselor
variază substanț ial, la fel ș i nevoile. Aceast ă prioritate este puternic corelat ă cu alte
priorități regionale. Calitatea medi ului ar putea fi îmbun ătățită prin reducerea
dependen ței de transportul rutier, deci reduce rea traficului, reducerea emisiilor de
gaze de la autoturisme, a costurilor de transport și a impactului negativ asupra
sănătății umane. Reducerea timpului de deplasare poate oferi noi oportunit ăți de
locuri de munc ă pentru locuitorii din regiunile învecinate. În cele din urmă , nivelul
înalt de accesibilitate este o pre-condi ție pentru investi țiile în activit ățile economice și
este esenț ial pentru îmbun ătățirea imaginii regionale.
Îmbunătățirea calit ății mediului. Durabilitatea este principiul c ălăuzitor pentru
această prioritate, care va urm ări calitatea mediului urban și rural al
a
urbane și rurale și a sistemelor de producț ie locale; prin compatibilitatea procesului
de transformare a teritori ului cu protejarea integrit ății fizice, precum și a identit ății
culturale a teritoriului; prin îmbun ătățirea calit ății vieții și a condiț iilor de locuit; prin
reducerea presiunii locuin țelor reziden țiale și productive asupra sistemelor naturale și
de mediu,
im
social al teritoriului urban și prin regenerarea acestuia; prin consumarea de noi
teritorii libere numai atunci când nu exist ă alternative de folosire și de refacere a
spațiului construit existent și/sau pentru reorganizare și regenerare.
Calitatea mediului va fi abordat ă ca un concept integrat în care prevenirea riscurilor
privind mediul înconjur ător, reducerea nivelului de polu are, gestiunea resurselor de
apă și a deșeurilor sunt situate într-un cadru de evaluare a resurselor și sistemelor
de mediu, a gradului lor de reprod ucere, de vulner abilitate precum și a utiliz ării
potențiale.
Investi țiile în inovare regional ă și interna ționalizare, educa ție și ocup
fo
sunt necesare pentru îmbun ătățirea structurii și performan ței activit ății economice în
regiune.
Scopul principal al strategiei de inovare și competitivitate economic ă e s t e d e a
sprijini inovarea și îmbun ătățirea productivit ății, ca piloni-cheie ai cre șterii economice
și a reducerii s ărăciei. Întreprinderile trebuie sprijinite astfel încât să poată
îmbunătăți activit ățile, produsele ș i sistemele de gestiune la standardele cerute de
competi ția global ă și internă.
încurajat ă prin sprijinirea IMM-urilor la accesarea pie țelor și furnizorilor externi,
precum și prin interna ționalizarea sistemului regional de educa ție și cercetare.
Strategia de la Lisabona se bazeaz ă pe recunoa șterea faptului
economic ă necesit ă crearea cuno ștințelor, diseminarea și valorificarea economic ă, în
special în domeniile aferente ș tiințelor și că participarea mai mare a popula ței la
educație poate duce la o cre ștere a șanselor de angajare și o calitate mai bun ă a
58 Accesibilitatea TIC este tratat ă în prioritatea 4 – cre ștere economic ă și ocuparea for ței de munc ă
83
inovarea dac ă sunt stabilite leg ături puternice între știință și potenț ialii beneficiari ai
inovării (în general firmele).
Științele formale ofer ă inputuri pentru științele naturale care dezvoltă proceduri
tru evaluare a alternativelor economice și relaționale. Excelenta este
leg r
Ace e xperiența empiric ă internaț ională59. În
ace ivității regionale. Este
sponsabilitatea public ă să asigure c ă moștenirea cultural ă regional ă și diversitatea
omânia în ceea ce prive ște participarea general ă a popula ției la toate
ivelurile de înv ățământ. Participarea la înv ățământ este aliniat ă mediei UE în ceea
grupurilor sociale ș i de vârste diferite: tineri, angaja ți, șomeri și grupuri
nelor și siturilor din jurul capitalei, inclusiv zonele rurale.
otuși, în ciuda faptului c ă Bucure ști poate să ofere o mare varietate de atrac ții experimentale. Ingineria po ate analiza alternativele te hnice care ulterior sunt
proiectate pen
ătu a implicit ă în lanțul de la științele teoretice la cele aplicate.
st concepte au baze fo arte puternice în e
st sens, educa ția este cheia de baz ă a competit
re
culturală contribuie la o societate bazată pe cunoa ștere, indiferent dac ă furnizorii de
educație sunt publici sau priva ți.
Educația poate avea o contribu ție majoră la creșterea competitivit ății regionale cu
trei condi ții:
• O proporț ie însemnat ă a popula ției are un nivel superior de educa ție
• Calitatea înv ățământului este ridicat ă
• Învățământul este orientat c ătre viitor și către piață
Analiza socio-economic ă situeaz ă Bucure ști-Ilfov ca fiind re giunea cea mai bine
plasată din R
n
ce prive ște nivelurile de educaț ie. Totu și, ratele mari de șomaj din rândul tinerilor
sunt un factor semnificativ de preocupare. Strategia regional ă privind capitalul uman
pleacă de la premiza c ă educația este o industrie, un sector de activit ăți economice
care trebuie s ă furnizeze servicii de înalt ă calitate, într-un cadru de servicii
competitive la nivel interna țional atât pentru elevi si studenț i, cât și pentru
persoanele angajate. Aceste servicii trebuie s ă se adreseze corespunz ător nevoilor
iferite aled
vulnerabile.
Turismul și cultura . Regiunea Bucure ști-Ilfov are un mare poten țial turistic:
capacitatea de atrac ție a centrului urban al Bucureș tiului este îmbog ățită de valorile
ulturale și de mediu ale zo c
Această combina ție de resurse urbane, de afaceri, culturale și de mediu constituie o
bază solidă pentru dezvoltarea sectorului turistic în regiune. Totu și, pentru
recuperarea lipsurilor actuale din sectorul turistic este necesar ă o strategie integrat ă
coerent ă.
Strategia noastr ă este construit ă pe rolul istoric al Bucure știului, pe valoarea sa
simbolic ă și geopolitic ă, care îl promovează ca o capital ă european ă reînnoit ă,
localizat ă la marginea continentului, ca poart ă Est-Europeană , deschis ă prin tradi ție
influențelor multiculturale.
T
turistice „în afara sezo nului”, pornind de la ținte culturale (cum ar fi muzee, expozi ții
de artă, clădiri istorice) la evenimente de divertisment (cum ar fi spectacole de
teatru, festivaluri de muzic ă, târguri interna ționale, evenimente sportive) și la locuri
de recreere (ex. zone verzi, bazine de înot și lacuri), poten țialul său turistic nu este
deplin valorificat. Factorii cei mai importan ți care împiedic ă Bucure știul să fie din nou
„Micul Paris” – așa cum era denumit înainte de al Doilea R ăzboi Mondial – sunt
59 Printre contributorii la paradigma cunoa șterii orientate spre economie, a se vedea R. R. Locke și Michael
rter. Po
84
gestionarea neadecvat ă a patrimoniului s ău cultural ș i turistic ș i nivelul sc ăzut de
specializare a serviciilor turistice.
Pe de alt ă parte, jude țul Ilfov, de și nu atât de cunoscut ca și orașul-capital ă, are un
are poten țial turistic, datorit ă combina ției de m ănăstiri, clădiri istorice, p ăduri,
cces dificil la Insula Snagov); gestionarea necorespunz ătoare a
linie cu cele de mai sus, scopul principal al strategiei regionale de turism este de a
a construi pe aceasta o
erspectiv ă către modernitate ș i viitor. Acest lucru necesit ă proiecte vizionare, care
nt, avân d de asemenea ca
cop regenerarea mediului înconjur ător și „reechilibrarea” acestuia. Prin aceste
(de m
lacuri și zone rurale încă neatinse, care caracterizeaz ă peisajul s ău neurbanizat.
Problemele legate de dezvoltarea turismului în Ilfov sunt: un nivel scă zut al
accesibilit ății (ex. a
resurselor naturale (ex. desp ăduririle, lipsa sta țiilor de tratare a apelor în regiune,
lipsa colect ării selective a de șeurilor în zonele rurale) și, la fel ca și în Bucure ști,
nivelul sc ăzut de specializare al serviciilor turistice. Îmbun ătățirea infrastructurii este,
așadar, o necesitate, fiind înc ă departe de cerin țele de dezvoltare a turismului.
În
crește importan ța economic ă a sectorului turistic în cadrul economiei regionale,
stimulând crearea locurilor de munc ă și a unui PIB mai mare, precum și la formarea
valorii ad ăugate.
Agricultura și dezvoltarea rural ă. Întreprinderile agricole trebuie s ă fie
modernizate pentru a-si spori competitivitatea și pentru a asigura o sursă de venituri
pentru agricultori. Pe lâng ă aceasta, abordarea LEADER va urm ări elaborarea de proiecte care au ca
temă conservarea valorilor legate de via ța din mediul rural, in sprijinul protej ării
mediului și a diversific ării economice a zonelor rurale. Cele trei zone naturale
protejate din Ilfov pot oferi o platform ă valoroas ă pentru cel pu țin două proiecte de
dezvoltare rural ă bazate pe abordarea LEADER.
Construirea identit ății regionale și a imaginii. Identitatea regional ă și imaginea,
care se află la baza mândriei locale ș i a coeziunii comunit ății, constituie un mijloc
important ca element de atracti vitate teritorial. Rolul administra ției este acela de a
conserva mo ștenirea cultural ă și, în acela și timp, de
p
sa fie dezvoltate pe un num ăr mare de teme, astfel încât viziunea să se poat ă
transforma în realiz ări viabile. Dezvoltarea unor astf el de proiecte, este o provocare
pentru anii care vor urma. Proiectul de re generare a Centrului Istoric va reînnoi o
zonă întinsă a Bucureș tiului care, în momentul de fa ță, este în degradare. Se va crea
o rețea regional ă care va lega inovarea cu cercetarea și educația. Acesta va include
un num ăr de Centre Regionale de Excelen ță, o Platform ă Regional ă pentru Schimb de
Experien ță și un Pol Regional de Eco-Inovare. Bucure știul Verde va include locuri
verzi, facilit ăți pentru practicarea sportului și divertisme
sproiecte ample se inten ționează îmbun ătățirea profilului regional, contribuind, în
acelaș i timp, la crearea de noi locuri de munc ă de calitate și la dezvoltarea
activităților inovative în regiune, în beneficiul întregii țări.
Strategia regional ă se concentrează și pe domeniile tematice și teritoriale cum ar
fi promovarea egalit ății de șanse, incluziunea socială , societatea informa țională și
durabilitatea medi ului, nevoia de a reduce disparit ățile dintre zonele urbanizate și
cele neurbanizate (zonele rurale, precum și zonele defavorizate, „neurbanizate” ale
Bucureștiului). Aceste domenii tematice și teritoriale vor fi adresate prin ac țiuni
specifice, precum și prin integrarea lor în fiecare strategie sectorial ă și acțiune
ex. prin prioritizarea în portofoliului de proiecte a acelora care scot în eviden ță
prioritățile tematice și teritoriale men ționate mai sus).
85
Promovarea incluziunii sociale și a egalit ății șanselor . Probleme ca să răcia,
discriminarea și inegalitatea sunt recunoscute ca necesitând o abordare coordonat ă și
comprehensiv ă pentru tratarea lor în mo d eficace. În acest sens, ac țiunile regionale
e concentreaz ă pe efortul pentru o calitate mai bun ă a vieții și pentru accesul egal la
ziția lor de
fur o
excluzi i sociale este o sarcin ă fundamental ă. Scopul
său s i a
îmbă
eci, incluz iunea social ă a minorit ăților etnice, a femeilor, a s ăracilor și a persoanelor
vate.
m și prin protejarea și
generarea mediului.
un cadru de durabilitate a mediului ,
bordări recunoscute ca fiind esen țiale pentru solu ționarea problemelor complexe și
teresate. Acest lucru reprezint ă o mare provocare pentru
ernarea urbana si regionala și necesit ă implicarea și acordul popula ției, precum și
cooperare și comunicare între toate institu țiile publice cu responsabilit ăți inerente60.
s
oportunit ăți pentru to ți locuitorii regiunii Bucure ști-Ilfov. Administra țiile din Bucure ști
și Ilfov recunosc rolul lor civic conduc ător, mandatul democratic și po
niz ri de servicii locale precum și faptul c ă au rol-cheie, unic, în combaterea
unii sociale. Prevenirea excluziuni
e te de a înl ătura barierele în vederea particip ării la via ța de zi cu zi ș
untățirii accesului la serviciile care, în schimb, satisfac nevoile locuitorilor.
D
marginalizate este o prioritate regional ă important ă. Ratele globale (scă zute) ale
ocupării forței de munc ă la nivel regional, precum și ratele (sc ăzute) de participare la
educație și încadrarea în munc ă a minorit ăților etnice trebuie s ă crească semnificativ.
„Pungile de s ărăcie” din mai multe pă rți ale ora șului și ale jude țului necesit ă
răspunsuri publice adec
Dezvoltarea și regenerarea urban ă. Bucure ști-Ilfov de ține o zon ă urbană extinsă,
municipiul Bucure ști, o metropol ă multi-dimensională , caracterizat ă de:
• un mare centru istoric ( aproximati v 57 hectare si 30.000 locuitori, dup ă cum
este identificat în HG 77/2001);
• un num ăr mare de zone industriale – unele dintre ele abandonate par țial;
• un num ăr de sectoare problem ă afectate de degradare fizic ă și socială.
În acest context, strategia pentru regenerare urban ă v a a v e a c a țintă dezvoltarea
urbană și regenerarea, printr-un num ăr de proiecte zonale. Problemele ce trebuie
abordate sunt, de fapt, oportunit ăți pentru îmbun ătățirea vie ții cetățenilor prin
promovarea afacerilor și oportunit ăților culturale, precu
re
Strategia regional ă pentru dezvoltare și regenerare urban ă se bazeaz ă pe
necesitatea și oportunitatea de a promova recuperarea și dezvoltarea, în special, a
zonelor sudice și estice ale ora șului și împrejurimilor sale, unde capitalul privat nu
este atras s ă investeasc ă, locațiile preferate pentru investi ții fiind zonele de nord ale
Bucureștiului și județ ului Ilfov. Interven țiile publice sunt destinate dezvolt ării unor
abordări integrate pentru gestiune urban ă, într-
a
intercorelate și maximizarea poten țialului urban. Implementarea acestei strategii va
necesita un grad în alt de coordonare și colaborare cu institu țiile statului pentru
evitarea abord ărilor tradi ționale sectoriale și a fragmentarii atribu țiilor și a
responsabilităț ilor între diferite ni veluri ale administra ției.
Interven țiile multi-dimensionale sunt proiectate și implementare cu contribu ția
comunit ăților urbane in
guv
60 Această abordare a fost deja promovat ă cu succes de programul Agenda 21 care a sprijinit 40 prim ării
din România în preg ătirea Strategiei Integrate Multi-Se ctoriale pentru dezvoltare urban ă. Programul a fost
finanțat de UNDP, USAID, MET (UK), MATRA/KAP, Prim ării, Consilii Jude țene și o Prefectur ă, pentru a
sprijini 40 ora șe române ști (și două județe 2 – Mure ș și Brașov) în elaborarea strategiilor multi-sectoriale
integrate; a se vedea www.undp.ro .
86
Această abordare a fost promovat ă cu succes de programul Agenda 2161, care a
sprijinit un num ăr de 40 municipii din România în preg ătirea Strategiei lor multi-
sectoriale integrate pentru dezvoltare urban ă.
Disparit ățile dintre zonele urbanizate și neurbanizate. Așa cum evidențiază
naliza de la capitolele 1 și 2, jude țul Ilfov are un deficit semnificativ de
recum și o medie mai mic ă de salarizare a for ței de munc ă. În 2002, PIB al Ilfov a
capitalei Bucure ști este afectat ă de marginalizare socio-
conomic ă, în special comunitatea Rrom ă, dar și șomerii, pensionarii, persoanele cu
și
anitară, transportul public și utilitățile, sistemele de gestiune a apelor și deșeurilor.
educerea disparit ăților menț ionate este o problem ă strategic ă cheie, din perspectiva
emnificative dintre zonele urbanizate și neurbanizate (localizate atât în
ucurești, cât și în Ilfov).
0. Prioritatea 1: Guvernare regional ă
orității a
infrastructur ă față de municipiul Bucure ști, dar manifest ă și disparit ăți economice și
sociale considerabile: un PIB pe locuitor mai mic, niveluri de absolvire mai reduse, p
fost de 44,9 din media UE25 (cu UE25 =100), în timp ce pentru Bucure ști a fost de
61,4 din media UE25.
Totuși, disparit ăți de dezvoltare exist ă și în cadrul grani țelor urbane, cu „pungi de
sărăcie” răspândite în centrul istoric al Bucure știului și în câteva zone periferice ale
orașului. 8% din popula ția
e
dizabilit ăți și alte grupuri sociale dezavantajate.
Dezechilibre teritoriale există și în ceea ce prive ște infrastructura educa țională
s
R
ambiției regiunii Bucureș ti-Ilfov de a converge c ătre standardele de via ță ale
regiunilor capitalelor europene. De aceea, disponibilitatea serviciilor publice de baz ă
și îmbun ătățirea calit ății vieții pentru to ți, necesit ă reducerea rapid ă a disparit ăților
actuale s
B
2
Alocări totale: 50 milioane Euro, din care 16 milioane din Fondul Social European
copul priS
Principalul scop este de a cont ribui la dezvoltarea regional ă prin răspunderea și
responsabilitatea deplină în alocarea ș i gestionarea resurselor fizice și nemateriale
ale regiunii, inclusiv resursel e “virtuale”, cum ar fi aloc ările financiare din fonduri
publice.
Fundamentare
Explicația competitivit ății teritoriale rezid ă în propor ție de 35% în capacitatea
re-condi ție esen țială este integrarea intereselor sectoarelor public si
rivat cu cele ale comunităț ii. Într-un context de descentralizate înc ă limitat ă administrativ ă, de aceea guvernarea regional ă este un element esen țial al strategiei
regionale.
Buna guvernare în regi une este indispensabil ă pentru transformarea provoc ărilor pe
care le întâmpin ă regiunea în oportunităț i pentru cre șterea durabil ă și noi locuri de
muncă. O p
p
(regiunile din România nu au statut politic/administrativ), abord ările sectoriale
tradiționale, împreun ă cu divizarea puterii și a responsabilit ăților la diferite niveluri
87
ale administra ției, reduc capacitatea noastr ă de a rezolva problemele multi-
dimensionale și care necesit ă distribuirea responsabilit ăților și acțiuni comune.
onstruirea capacit ății administrative este esen țială pentru a asigura faptul c ă toate
ccesul la informa țiile publicate pe web ș i folosirea serviciilor publice online de c ătre
rea lor interactiv ă sunt instrumente fundamentale pentru înt ărirea
ialogului cu cet ățenii și utilizatorii de servicii interesa ți. Pe lâng ă aceasta, e-
l comunit ăților locale în realizarea și implementarea
roiectelor este esenț ială atât în cazul proiectelor zonale de regenerare urban ă, cât și
și un
strument de a ad ăuga valoare procesului de luare a deciziilor și de implicare.
oblemele, precum și pentru de a
anspune problemele în solu ții.
spectele inter-regionale – cum ar fi ge stionarea zonei metropolitane – necesit ă o
Cooperarea trans-na țională va fi benefic ă pentru
ă va permite schimbul de experien ță în abordarea problemelor sectoriale.
Angajaproiect ție. Odat ă ce proiectele prioritare au fost
identificate, se va realiza portof oliul de proiecte „gata de finan țare”, în cooperare cu
par
Implem e va fi sprijinit ă
rintr-o comunicare îmbun ătățită, prin parteneriat și participare, precum ș i prin
cooperare și relaționare cu to ți factorii regionali.
Având în vedere cele expuse, administra țiile locale din Bucure ști-Ilfov inten ționează
să sprijine cons truirea capacit ății regionale și să urmărească stabilirea particip ării și
implicarea în procesul decizional al comunit ăților locale. Construirea parteneriatului
înseamn ă implicarea sectorului privat, a comunit ăților și a persoanelor într-un cadru
lărgit de consultare și informare care s ă crească legitimitatea și responsabilitatea la
nivel local.
C
resursele publice și private disponibile sunt mobilizate în jurul priorit ății regionale
pentru a ajunge din urm ă alte capitale europene. Administra țiile locale trebuie s ă
gestioneze un complex de sarcin i cum ar fi comunicarea cu cet ățenii și factorii locali
(inclusiv presa), dezvoltând proi ecte metropolitane veritabile și asigurând un nivel
legal ridicat ș i responsabilitate financiar ă.
A
public constituie una dintre țintele strategiei de la Li sabona pentru promovarea
societății informa ționale c ătre indivizi, firme și publicul larg. Publicarea de informa ții
și gestiona
d
guvernarea spore ște eficien ța reducând timpul de procesare, durata de deplasare,
etc.
Implicarea, participarea și acordu
pîn cazul ini țiativelor de revitalizare a spa țiului rural. Implicarea comunit ății necesit ă o
comunicare considerabil ă și eforturi de consultare. Avantajul este st ăpânirea
procesului de c ătre cetățeni, care nu este numai o chestiune de democra ție, ci
in
Capacitatea administrativă regional ă se concentrează pe identificarea corect ă a
problemelor și pe identificarea solu țiilor cu sprijinul asisten ței externe calificate, acolo
este cazul.
Rețeaua este un instrument cheie al dezvolt ării și constă în punerea laolalt ă și în
acord a diferitelor abord ări și resurse, cu scopul de a o ob ține un efect multiplicator.
Cercetarea este necesar ă pentru a în țelege pr
tr
A
intensă cooperare inter-regional ă.
c
rea și plata resurselor financiare necesit ă pregătirea unor studii de fezabilitate,
e tehnice și documenta ții de licita
tenerii regionali relevan ți din sectorul public și privat.
entarea strategiei de îmbun ătățire a capacit ății administrativ
p
88
Obiectivele priorit ății
biectivele acestei priorit ăți sunt:
• Construirea capacit ății institu ționale a administra țiilor locale din regiune cu
e la dezvoltarea ș i perfec ționarea strategiilor region ale durabile integrate,
entru plementarea efectiv ă, eficient ă
pu e, care, printre altele,
xcl nea social ă.
administrative pe ru utilizarea corespunz ătoare a
inc a asisten ței financiare
T ă”
Țintă O
privir
într-un cadru larg de parteneriat.
• Dezvoltarea capacit ății de gestionare p im
și transparent ă a strategiilor și serviciilor
abordeaz ă efectiv problemele de gen și eblic
uziu
• Îmbunătățirea capacit ății nt
resurselor financiare disponibile,
nerambursabile. lusiv
abel 30 – Indicatori și ținte ale priorit ății ” Guvernare regional
Indicator
OUTPUT-uri
Strategii sectoriale și Master Planuri 1262
Numărul studiilor de fezabilitate destin ate ariei
ști 5
metropolitane Bucure
Numărul studiilor de fezabilitate pentru dezvoltare
și regenerare urban ă, elaborate de administra țiile
locale în parteneriat cu cet ățenii. 20
Campanii publice de comunicare 6
Numărul studiilor de fezabilitate pentru dezvoltare 20
și regenerare urban ă, destinate femeilor și
grupurilor dezavantajate.
Numărul de proiecte noi de investi ții care su
adăugate anual în portofoliul de proiecte (bugetul
min. al proiectelor de investi țnt
ii care va fi
monitorizat: 5 milioane euro). 10
Rețeaua TIC care conecteaz ă administra țiile locale 1
din Bucure ști-Ilfov și agențiile publice
REZULTATE
Funcționari publici instrui ți cel puțin 7 zile pe an pe
tema construirii capacit ății 0 50
Numărul de cet ățeni care partic ipă la
a/implementarea proiectelor de .000
elaborare
regenerare urban ă 10
62 – Strategia regional ă pentru accesibilitate și mobilitate
– Strategia regional ă pentru mediu și conservarea energiei
– Strategia regional ă pentru inovare și competitivitate în afaceri
– Strategia regional ă pentru dezvoltarea capitalului uman și societatea informa țională
– Strategia regional ă pentru îmbun ătățirea infrastructurii sociale ( școli, spitale, etc.)
– Strategia regional ă pentru diversificarea economiei rurale
– Strategia regional ă pentru promovarea turismului și a valorilor culturale
– Strategia regional ă pentru dezvoltare urban ă și regenerare
– Strategia regional ă pentru interna ționalizare și marketing regional
– Strategia regional ă pentru promovarea egalit ății de ș anse și a incluziunii sociale
– Strategia regional ă pentru îmbun ătățirea capacităț ii administrative și a parteneriatului
– Strategia regional ă pentru prevenirea riscurilor și gestionarea urgen țelor și catastrofelor naturale.
89
Legături stabilite între administra țiile locale și
lor. 12
comunit ăți structurile formale de luare a decizii
Proiecte regionale elaborate în cadrul unor
parteneriate interna ționale, destinate schimbului de
experiență și bunei practici. 10
Crearea de noi servicii publice la scar ă regional ă,
inclusiv prin intermediul web. 5
Rata de absorb ție a asisten ței financiare ast 90% of total financial
nerambursabile At leallocations.
Studii privind rezultatele ș i impacturile investi țiilor
regionale. 5
Noi servicii publice e-guve rn. 6
IMPACT
Regiunea Metropolitan ă Bucure ști-Ilfov este creat ă
și funcțională . Legislație aprobat ă ad hoc.
Coeziunea grupurilor sociale dezavantajate cu Inițiative de auto-ajutorare lansate,
comunitatea, îmbun ătățită societate civil ă activă pentru
sprijinirea grupurilor sociale
dezavantajate
Satisfac ție mare a utilizatorilor serviciilor publice Indicator de baz ă și ținte de stabilit
pe baza proiectului
Servicii publice de baz ă on line. 20
Creșterea descentraliz ării regionale viabile Număr mare de atribu ții delegate
administra țiilor locale
Activități indicative
Strategia privind guvernarea regionale va fi implementat ă prin intermediul
următoarelor activit ăți indicative:
Construirea capacit ății. Sprijinirea creă rii Zonei Metropolitane. Sprijinirea campaniilor
de comunicare cu cet ățenii și factorii locali (inclusiv presa). Instruire pentru
funcționarii publici concentrat ă pe dezvoltarea de politici, pe analiza cost-beneficiu,
estiunea ciclului de pr oiect, comunicarea publică .
țională, pe
e o parte iar pe de alta parte, cre șterea nivelului de comunicare cu cet ățenii,
nta, informare, instruire și promovare.
prijin pentru promovarea parteneriatului în rândul comunit ăților locale (inclusiv la
urile excluse
ocial.
ețea regional ă și cercetare. Cooperare inter-regional ă și trans-na țională. Sprijin
proiecte majore și alte proiecte economice si sociale care pot s ă
ontribuie la durabili tatea pe termen lung și la generarea de venituri de c ătre
proieg
E-guvern . Atât investi țiile în hardware, cât și cele în software vor fi sprijinite cu
scopul de a creș te participarea funcț ionarilor publici la societatea informa
d
furnizarea de informa ții și oferirea de servicii acestora prin intermediul web.
Împuternicirea comunit ății. Sprijin pentru proiectele care permit realizarea de
investiții intersectoriale și zonale prin asiste
S
nivele inferioare unui sector în Bucure ști) și crearea capacit ății acestor comunit ăți
locale să lucreze la ini țiative de auto-ajutorare, în special pentru grup
s
R
pentru activit ăți de cercetare ș i dezvoltare care pot ajut a la transferul de bune
practici în dezvoltarea și furnizarea serviciilor și în dezvoltarea de politici.
Elaborarea și actualizarea portofoliului de proiecte de investi ții. Sprijin pentru
dezvoltarea de
c
ctele de dezvoltare ale comunit ăților.
90
Evaluarea rezultatelor și impacturilor. Sprijin pentru studii p diul
srivind sta
implement ării strategiei regionale și a rezultatelor și impacturilor ale.
Implementare
Se prevede că investi ț
trațiiiile din i vor fi te de
le locale din Bucure Minister i și
stituții publice relevante si structuri a e cum ar fi,
plu, Institutul Na țional de Administra ție sau Federa ția A ublice
din România.
1. Referin țe UE, na ționale și regionale privind guvernarea regional ă cadrul acestei priorit ăț
ti-Ilfov, în cooperare cu implementa
ul Administra ție
sociativadminis ș
Internelor, alte agen ții și in
de exem utorităților P
Tabel 3
Referin țe UE Referin țe naționale Referin țe
regionale
Agenda de la Lisabona revizuit ă.
Politica de Coeziune pentru
Sprijinirea Dezvoltării Economice
și a Cre ării locurilor de munc ă:
Linii Directoare Strategice PND 2007-2013 (decembrie 2005).
Programul Opera țional pentru
Întărirea Capacit ății Administrative
2007-2013 (Ministerul
Administra ției și InteStrategia Bucure ști
2000-2025, Planul
Urbanistic General.
Programul de
Comunitare (2005)
Guvernarea în UE: Carta Alb ă București 2004-
(2001). rnelor,
februarie 2006). Dezvoltare a Municipiului
2008.
Programul de
Dezvoltare a
județului Ilfov.
Obiective UE
Îmbunăt ățirea guvern ării. Sistemul unic de distribu ție pentru programele de coeziune
institu ționale în proiectarea și implementarea de
practici. Contribuie, de
semenea, la o mai bun ă administrare la toate nivelurile prin îmbun ătățirea responsabilit ății și
de la Lisabona la nivel sub-na țional favorizeaz ă îmbunăt ățirea capabilit ăților
politici; diseminarea unei culturi de evaluare; aranjamente privind parteneriatul public-privat; transparen ță; cooperare regional ă și transfrontalieră; schimb de bune
a
a propriet ății strategiei
http://europa.eu.int/comm/governance/debat_en.htm
Obiectiv na țional
Sprijinirea procesului de descentralizare administrativ ă și dezvoltarea capacit ății
regionale/locale de programare și gestionare a programelor.
Sursa: Planul Na țional de Dezvoltare a României 2007-2013.
Obiectiv regional
Obiectivul principal este r ăspunderea și responsabilitatea deplin ă în gestionarea resurselor
și cum ar fi aloc ările financiare din
fonduri publice fizice nemateriale regionale, inclusiv resursele “virtuale”,
Coerența cu strategia regional ă global ă
Competitivitatea teritorial ă rezidă în propor ție de 35% în capacitatea administrativ ă, de aceea
guvernarea regional ă este un element esen țial al strategiei regionale.
Integrarea obiectivelor orizontale
bordarea problemelor privind egalitatea de șanse și excluderea social ă
l e-guvernare va fi utilizat pentru comunicarea c ătre
ublicul larg a proiectelor regionale. E
vgalitatea de șanse: a
a întări valoarea ad ăugată totală a strategiei noastre de administrare regional ă.
Dezvoltarea durabil ă: împuternicirea comunit ății va contribui la dezvoltarea durabilă a
proiectelor locale și regionale.
Societatea informa țională. Serviciu
p
21. Prioritatea 2: Accesibilitate și mobilitate
91
Alocări totale: 3.834,084 milioane Euro, din ca re 600,584 milioane Euro din Fondul
European pentru Dezvoltare Regional ă, 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune,
1413,5 finan țare de la administra ția local ă, 790 milioane Euro investi ții private/FI.
Scopul priorit ății
Principalul scop al acestei priorit ăți este de a îmbun ătăți atractivitatea regiunii
București-Ilfov și de a dezvolta oportunit ățile prin accesibilitate crescută în regiune ș i
mobilitate ridicat ă între regiuni
Fundamentare
Analiza socio-economic ă demonstreaz ă că Bucure ști-Ilfov este un pol regional de
creștere cu capacitate semnificativ ă de a atrage investi ții. În ultimii cinci ani, sectorul
transporturilor a avut o contribuț ie în cre ștere la formarea PIB și la ocuparea forț ei
de munc ă, contribu ție determinat ă și de cre șterea sectoarelor de prelucrare,
onstrucții și turism. Sectorul transport și depozitare se clasific ă printre cele mai mari
piețele UE. Modernizarea sectorului comer ț (12,9% pondere în PIB regional
u 16,67% propor ție la ocuparea for ței de munc ă regionale) a stimulat crearea
și pentru clienț ii industriali.
aliza spa țială arată că regiunea noastr ă este încă periferica în Europa, cu
n nivel redus de accesibilitate rutier ă și feroviar ă, în timp ce acce sibilitatea aerian ă
în ultimii cincisprezece ani num ărul persoanelor din Bucure ști care
tilizează metroul s-a înjumă tățit, de la 240 milioane c ălători în 1990 la 117 milioane
națională). Starea drumurilor din
ajoritatea zonelor învecinate, localizate la periferia ora șului Bucure ști, este c
4 sectoare din economia regional ă, cu o contribuț ie de 12,4% la PIB și 9,82% la
ocuparea for ței de munc ă.
Industria prelucr ătoare este al doilea ma re sector al activit ății economice din regiune,
contribuind cu 24,6% la formarea PIB și cu 26,7% la ocuparea for ței de munc ă.
Producția industrial ă pune în mi șcare fluxuri cresc ătoare de materiale și produse de
la și către
cfacilităților logistice, ini țial pentru utilizatorii finali ai comer țului (supermarketuri,
hipermarketuri și magazine cash&carry), mai târziu
Putem deja vorbi de specializarea regiunii în transportul de bunuri și logistic ă,
dovada fiind num ărul mare de proiecte de investi ții în depozitare și manipularea
mărfurilor, proiecte localizate în Bucure ști și județ ul Ilfov.
Totuși, an
u
și multimodal ă depășește cu puț in media UE27. Leg ăturile eficiente cu infrastructura
rutieră și feroviar ă european ă, sunt, de acum încolo, o prioritate maxim ă. Pentru a
beneficia pe deplin de Coridoarele Pan Europene de transport 4 ș i 9, care vor lega
regiunea la sud cu portul Constan ța și la nord cu grani țele Ungariei sunt necesare
investiții.
Aceste investi ții trebuie s ă fie armonizate cu investi țiile în mobilitatea regional ă,
astfel încât s ă se reduc ă distanța și costurile asociate.
Din păcate,
u
călători în 2004. Dup ă câte s-ar p ărea, acesta este un fenomen unic în Europa,
însoțit de o cre ștere spectaculoas ă a numărului de autoturisme private care circul ă în
regiune.
Volumul din ce în ce mai mare de trafic pune zilnic sub presiune ora șul Bucure ști și
localitățile din Ilfov – regiunea de ține procentul cel mai mic de drumuri urbane
modernizate (47,3% fa ță de 59,7% media
m
92
precară63. Măsurile pentru îmbun ătățirea situaț iei trebuie s ă înceap ă cu scăderea
numărului autoturismelor care circul ă pe drumurile din ora ș și județ. Acest lucru va
reduce, pe de o parte, propor ția transportului rutier din total, dar, pe de alt ă parte,
va contribui la îmbun ătățirea calit ății mediului, precum și la îmbun ătățirea siguran ței
drumurilor.
În contextul un ei cereri interna ționale în cre ștere pentru transport și depozitare,
estionarea mai eficient ă a călătorilor și a mă rfurilor va reduce consumul de energie
urile asociate și accidentele rutiere.
gionale mai bune, inclusiv în transportul public, vor fi
zultatul implement ării Zonei Metropolitane Bucure ști, un alt efect fiind o integrare
reștere, prin înt ărirea schimburilor dintre zona
rbană Bucure ști și județ ele limitrofe, contribuind astfel la atingerea obiectivelor
nă și la accesul mai facil la servicii de
teres public.
pecializarea în transportul de bunuri și logistic ă va reduce propor ția transportului
t sub-sector al sectorului de
ansporturi pare a fi unul dintre cele mai promi țătoare sectoare de activitate pentru
egiune.
biectivele priorit ății g
neregenerabila, reducând astfel costurile și presiunea asupra mediului; de asemenea,
acest lucru poate îmbun ătăți atractivitatea regiunii ca loca ție pentru investi ții și
destinație turistic ă. Modernizarea infrastructurii de transport este destinat ă să
crească siguran ța transportului, în special pe cea a transportului rutier, reducând
astfel cost
Legături infra și inter-re
re
mai bun ă a polilor regionali de c
u
naționale ale coeziunii teritoriale. În zona urban ă a Bucure știului, o mai bun ă
mobilitate va contribui la regenerarea urba
in
S
rutier în beneficiul gestion ării multimodale a mă rfurilor, deci contribuind la un nivel
mai mare de durabilitate a si stemului de transport. Aces
tr
r
O
– Transportarea eficienta și în siguran ță a um ăr din ce în ce mai mare de
p ărfuri
– că egiunile limitrofe, cât și către UE
– ortului rutie ofertei totale de transport,
re
T ior a accesibilitate și mobilitate
biectivele acestei priorit ăți sunt: O
unui n
ersoane și a unui volum sporit de m
Reducerea distan țelor de transport atât tre r
Reducerea propor ției transp r în cadrul
ducând astfel, printre altele, aglomerarea traficului.
abel 32 – Indicatori și ținte legate de pr itate
Indicator Țintă
OUTPUT-uri
Număr de servicii de transport public cator de baz ă și țintă, de stabilit pe baza
elor îmbunătățite Indi
proiect
Noi mijloace de transport public (tramvaie, 650
troleibuze, autobuze).
63 Cadrul Naț ional Strategic de Referin ță 2007-2013, martie 2006.
93
Sistem de gestiune a traficului. ână în 2008 P
Sistem integrat de taxare (autobuz, metrou,
tramvai). până în 2008.
Km. de drumuri na ționale și județene și
pasarele construite (construc ții noi), din
care pentru TEN-T (% din gradul de finalizare a lucr ărilor). 120 (de specificat ținta pentru TEN-T)
Km. drumuri jude țene modernizate (% d
gradul de finalizare a lucr ărilor). in 180
Km. străzi orășenești modernizate (% din 1000
gradul de finalizare a lucr ărilor).
Km. trasee noi de metrou 15
Km. rute de tramvai construite sau modernizate 222.3
m2 spații noi pentru parc ări în 23 loca ții 6.900
Număr de facilit ăți multimodale noi care
primesc sprijin financiar 2
REZULTA TE
Număr de utilizatori deservi ți de transportul
public (cre ștere în % a popula ției ). Indicator de baz ă și țintă, de stabilit pe baza
proiectelor.
Număr de călători care folosesc metroul + 30% pân ă în 2015.
Număr de călători care utilizeaz ă alt gen de
curești. în 2015.
transport public decât metroul, în Bu+ 20% pân ă
Număr de călători care utilizeaz ă mijloacele
tori din
Ilfov în Bucure ști și invers (autobuz, tren, + 30% pân ă în 2015.
de transport public pentru a c ălă
metrou).
Timp economisit (timp c ălătorie x num ăr bază și țintă, de stabilit pe baza
utilizatori). Indicator de
proiectelor.
Timp economisit (timp c ălătorie x volum bază și țintă, de stabilit pe baza
marfă/căl ători). Indicator de
proiectelor.
Canalul navigabil Dun ăre Bucure ști-Olteni ța. ă în 2015. Finalizat pân
Creșterea vitezei de transport al m ărfurilor. Indicator de baz ă și țintă, de stabilit pe baza
proiectelor.
IMPACT
Rata de satisfac ție a uti lizatorilor (%). Indicator de baz ă și țintă, de stabilit pe baza
proiectelor.
Creșterea în trafic a fluxului de
vehicule/m ărfuri (%). Indicator de baz ă și țintă, de stabilit pe baza
proiectelor.
Contribu ția sectorului depozitare la
formarea PIB. +2% fa ță de 2003 valoare de baz ă.
Volum ul de marf ă transportat ă Creștere cu 99 (fa ță de EU=100 la valorile
din 1995).
Cșterea accesibilităț ii (reducerea ESS64). Indicator de baz ă și țintă, de stabilit pe baza re
proiectelor
Crește aza
proiectelor rea mobilit ății Indicator de baz ă și țintă, de stabilit pe b
Reduc
pe strerea în trafic a fluxurilor de vehicule
ăzile urbane (%). Indicator de baz ă și țintă, de stabilit pe baza
proiectelor
Impact de mga ediu (% reducerea emisiilor de Cu 5% (în 1990).
ze cu efect de ser ă).
ctivitAăți indicative
64 ESS stands for Equivalent straight -line speed, and it measures the ease of access from one point to
another, regardless of the distance between these points. It is co mputed by dividing the straight-line
distance between the two points by the rapidest possible trip duration between them.
94
Strategia regional ă pentru accesibilitate și mobilitate va fi implementat ă prin
urmtoarele activit ăți indicative:
•
• urești (20 km). Construirea
Autostrăzii Metropolitane Bucure ști, extern ă centurii existente (90 km).
• conexiunii rapide prin tren/metrou între Aeroporturile
Internaționale Otopeni și Băneasa și orașul Bucure ști și a liniei 5 de metrou
oduri multi-modale din regiune.
urești și Dunăre la portul
Oltenița.
Modernizarea/aducerea la standa rde europene a drumurilor jude țene și
ate pentru acelea care leag ă
zonele industriale și logistice de coridoarele de transport europene, precum și
tegrată printr-un num ăr de proiecte de
dezvoltare a turismului și de regenerare urban ă.
• Îmbunătățirea legăturilor în transportul public între Bucure ști și județ ul Ilfov și
vice-versa.
• Construirea de locuri de parcare în Bucure ști și în zonele înconjur ătoare
irea legăturilor transportului public între Bucure ști și județ ul Ilfov și
ă
Construirea și/sau modernizarea de drumuri de importan ță națională
(Coridoarele Pan Europene de Transport, TEN, drumuri na ționale)
Finalizarea lucr ărilor la șoseaua de centur ă Buc
Finalizarea
• Facilități multi-modale la Aeroportul Interna țional Otopeni. Alte platforme
logistice în n
• Refacerea și finalizarea Canalului Dun ăre dintre Buc
•
orășenești, a podurilor și a pasajelor, cu priorit
infrastructura de transport in
• Îmbunătăț
vice-versa.
• Achiziționarea de vehicule de transport nepoluante.
• Sistem integrat de taxare.
•Modernizarea infrastructurii de transport public.
• Construirea de piste de ciclism.
Implementare
Se prevede că investi țiile din cadru
administra țiile locale din Bucure ști-
METROREX, RATB, TAROl a rități vor fi implementate de
Ilfov, î cu Mi nisterul Transporturilor,
M și alte agen ții pu te, întreprinderi și instituții.
Tabel 33. Referin țe UE, na ționale și regionale legate de accesibilitate și mobilitate
cestei prio
n cooperare
blice relevan
95
Referin țe UE relevante țe naționale Referin țe regionale Referin
Carta Alb ă a Po liticii Europene de Transport
cțiunile împotriva Legea 203/2003
a Român ă de
PND 2007-2013,
Strategia Na țională
tare
Durabilă.
Protocol de
României la
Polo. Strategia Bucure ști
2000-2025, Planul
Urbanistic General.
Programul de
Dezvoltare al Municipiului Bucure ști
2004-2008.
Programul de pentru 2010 (Rețeau
Comunicare privind Coeziunea și Transportul Transport).
(COM/1998/806).
Agenda revizuita de la Lisabona. Politica de decembrie 2005.
Coeziune în sprijinul dezvoltării și creării
locurilor de munc ă: Îndrumarul Strategic al pentru Dezvol
Comunit ății (2005).
Regulamentul CE 1382/22.07.2003 proiectul
de regulament CE Marco Polo II
COM(2004)0478 final.
Carta Verde privind aCapitolul 9 de negocieri “Politica de
transport”. Dezvoltare al
Județ ului Ilfov
zgomotului (4.11.1996).. participare a
Programul UE Marco
Obiective UE
Decuplarea cre șterii PIB de dezvoltarea transportului .
Modificarea echilibrului existent între formele de transport .
Eliminarea blocajelor.
Poziționarea utilizatorilor în centrul politicii de transport.
Gestionarea globaliz ării transportului.
http://europa.eu.int/comm/energy_transport/ en/lb_en.html.
Obiective na ționale
Asigurarea unei in frastructuri de transport larg r ăspândite, moderne și durabile, precum și a
urabilă a economiei și îmbun ătățirea calit ății vieții, astfel
nsport s ă poată crește ponderea sa la PIB de la 7% (2004) la cel pu țin
l Național de Dezvoltare a României 2007-2013, decembrie 2005. altor condi ții pentru dezvoltarea d
încât activitatea de tra
10% pân ă în 2015.
Sursa: Planu
Obiective regionale
Scopul principal : Îmbunăt ățirea accesibilit ății la și a mobilit ății în cadrul regiunii noastre.
Obiective:
Transportul în siguran ță și eficient al unui num ăr din ce în ce mai mare de persoane și
cantități de m ărfuri.
Micșorarea distan ței de transport c ătre cele dou ă regiune învecinate și către UE.
e -rutier în oferta total ă de transport Reduc rea ponderii transportului ne
Coerență cu orient ările strategice regionale globale
Infrastructura de transport va sprijini accesul la facilit ățile de educa ție, locurile de munc ă și
destinațiile de turism și va contribui la integrarea polilor de dezvoltare regional ă.
Infrastructura de transport îmbun ătățită va reduce impacturile negative asupra mediului.
Un transport public mai eficient va reduce costurile de afaceri, crescând, astfel,
ompetitivitatea. c
Integrarea obiectivelor orizontale
tionare a traficului. Egalitatea de șanse:
Transportul public va lua în considerare nevoile speciale ale popula ției vârstnice și cu
dizabilit ăți.
Dezvoltare durabil ă:
Reducerea impactului transportului asupra mediului la niveluri mai mici ale emisiei de gaze și
ale agen ților poluan ți. Creșterea siguran ței transportului.
Societatea informa țională:
troducerea progresiv ă a transportului inteligent și a sistemelor de ges In
2. Prioritate2 a 3: Mediul
pentru Dezvoltare Regional ă, 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune, 250
Alocări totale: 1.721 milioane Euro, din care 274 milioane Euro din Fondul European
96
mil n
admini
Ob tioa e Euro din Fondul de Dezvoltare Rural ă, 897 milioane investi ții planificate de
strația local ă.
iec ivul priorit ății
Prin
îmbună vieții prin adoptarea unei abord ări în dezvoltarea teritoriului care
să reduc
nat
și cu alte angajamente interna ționale asumate de România.
Fundacipalul obiectiv al strategiei de mediu a regiunii Bucure ști-Ilfov este de a
tăți calitatea
ă presiunea a șezărilor umane și productive asupra sistemelor și resurselor
urale, într-un cadru de durabilitate și deplină conformitate cu acquis-ul comunitar
mentare
ea Bucure ști-Ilfov este afectat ă de mai multe problem
Regiun e severe de mediu:
striale, dep ășind frecvent valorile maxime admise;
tiv intens ă a solului datorit ă activităților industriale, agricole și de
e nu există identificare, metodologie de depoluare și curățare și pentru
al strategiei re gionale este de a aplica toate Directivele ¾ Nivel înalt de poluare a aerului, mai ales în municipiul Bucureș ti și în preajma
zonelor indu
¾ Capacitate insuficient ă de tratare a apelor reziduale, toate apele uzate din
București fiind deversate în râuri;
¾ Creșterea produc ției de de șeuri și gestionarea necorespunz ătoare a
deșeurilor;
¾ Poluare rela
creștere a animalelor;
¾ Existența a numeroase situri fost-industriale, nu toate identificate, pentru
car
care nu exist ă o strategie privind destina ția lor viitoare (reintroducerea lor în
circuitul economic, transformarea lor în zone verzi);
¾ Reducerea zonelor verzi și nivelul sc ăzut de protejare a biodiversit ății
regionale.
Prin Capitolul 22 de negocieri, Guvernul României s-a angajat s ă aplice toate
Directivele CE privind mediul, printr-o abordare gradual ă, agreat ă de Comisie pentru
recunoa șterea eforturilor mari financiare nece sare pentru implementarea acquis-ului
comunitar. Termenele-limit ă sunt stabilite pentru a pune în aplicare Directivele CE
pentru fiecare sub-capitol de mediu (aer, apă , deșeuri, etc.) și pentru fiecare
regiune65.
Așadar, un pilon fundamental
CE de mediu, prin termenele-limită stabilite pentru fiecare comunitate din Bucure ști
și Ilfov.
Poluarea aerului și poluarea fonic ă. Aproape peste tot în Bucure ști și în localit ățile
învecinate din Ilfov, poluarea aerului dep ășește nivelurile admisib
8% ile. Centralele
rmo-electrice produc 74,21% din emisiile de NO2, iar traficul rutier din acelea și
zgomot sunt, de asemenea, mari, în special datorit ă traficului rutier, platformelor
te
emisii. În 2004 nivelul anual medi u de NO2 înregistrat în Bucure ști a fost de 47,5
µ/m3 (Amsterdam 14 µ/m3, Frankfurt 16 µ/m3, Paris 20 µ/m3, Viena 30 µ/m3).
Activitățile industriale și traficul rutier genereaz ă un nivel ridicat de pulberi în
suspensie, nivelul anual mediu înregistrat în Bucure ști în 2004 a fost de 57,5 µg/m3
(Londra 20 µ/m3, Paris 36 µ/m3, Viena 40 µ/m3, Madrid 45 µ/m3). Nivelurile de
65 A se vedea sec țiunea 2.3 de mai sus privind țintele Kyoto și Göteborg .
97
industriale, zonelor reziden țiale și locurilor amenajate pentru pieț e. În 2003 nivelul
de zgomot a fost înregistrat în 30 de puncte în Bucure ști, cu valori între 65-75 dB
ivelul max. admis 70 dB).
ite pe rioade de tranzi ție.
al, cu 35% din re țeaua
de
sunt co pă. Calitatea apei potabile este inadecvat ă din punct
de
Autorit
transpu lucrări trebuie
imp(n
Directivele Uniunii Europene cu privire la calitatea aerului au fost transpuse prin
crearea unui sistem de mo nitorizare, incluzând: o re țea automată pentru
monitorizarea calit ății aerului, în conformitate cu Directivele Uniunii Europene; șase
puncte de informare în Bucure ști și Ilfov cu privire la calitatea aerului .
În ceea ce prive ște reducerea emisiilor poluante din marile fabrici industriale,
România a obț inut o perioad ă de tranzi ție de 6 ani, cuprins ă între 1 ianuarie 2008 și
31 Decembrie 2013. Conform Pl anului de Implementare al Directivei 2001/80/CE,
un num ăr de 13 companii industriale au ob ținut difer
Programele de investi ții ale tuturor agen ților economici din domeniul termo-energetic
prevăd o reducere a emisiilor poluante cu 22%, pân ă în 2017, fa ță de anul de baz ă
2003.
Apa potabil ă. În Bucure ști, 23,4% din str ăzi (peste 1000 km) nu sunt înso țite de
conducte de ap ă și canalizare. Consumul de ap ă rece de 200 litri/locuitor/zi este mult
mai mare decât standardele UE de 120 litri/locuitor/zi, în mod asem ănător consumul
de apă caldă este de 210 litri/locuitor/zi (fata de media UE 150 lt/locuitor/zi).
Ineficien țele din sistem explic ă parțial cifrele de mai sus: în Bucureș ti, pierderile din
rețeaua de distribu ție sunt estimate la 20% din consumul tot
conducte de distribu ție mai vechi de 40 ani. În Ilfov doar 31,42% din locuitori
nectați la conducte de a
vedere chimic și bacteriologic, cu niveluri înalte de CI.
ățile locale și operatorii de servicii vor planifica lucr ările necesare pentru
nerea Directivei 98/83/EC, cu privire la apa potabil ă; aceste
lementate în mai multe stagii pân ă la 31 decembrie 2015.
e este întotdeauna crescut și uneori, când plou ă abundent, capacitatea
42,069 tone fenol (27, 64 tone/an), 139,067 tone metale (91.367 Ape reziduale. Re țeaua de conducte de ape reziduale este incomplet ă în Bucure ști
(20% din str ăzile orașului nu sunt dotate cu conducte de ape reziduale, deficitul fiind
de 636 km.) și în Ilfov, unde conductele de ape reziduale acoperă numai 8% din
nevoile actuale ș i mai sunt necesari 1150 km de cana lizare. Sistemul de canalizare în
municipiul Bucure ști prezint ă următoarele deficien țe tehnice:
¾ Canalizarea a fost proiectat ă ca un sistem unitar, to ate apele fiind evacuate
printr-o singur ă rețea;
¾ Canalele au panta redusa, fapt care duce la depozit ări și blocaje; nivelul din
canal
sistemului este dep ășită, existând, astfel, inunda ții frecvente;
¾ Rețeaua de canalizare este foarte veche și, în consecin ță, prezint ă părți
perimate.
ratarea de șeurilor. În Bucureș ti, nu exist ă încă un sistem de decontaminare a apelor T
reziduale. Prin urmare, 200.000 m3 de ape reziduale sunt deversate zilnic în râurile
Dâmbovi ța și Colentina, care primesc anual 120. 006,77 tone de materiale organice
(exprimate de CCO-Cr) (78.840,99 tone /an, în 2004), 11.011,105 tone azot
(7.233,98 tone/an, în 2004), 1.970,709 tone fosfa ți, 390,25 tone detergen ți (256,38
ne/an, în 2004), to
tone/an, în 2004) (cupru, crom, zinc, plum b, cadmiu, nichel). Impactul negativ
98
asupra mediului necesit ă ani de recuperare în timp ce să nătatea um ană va fi grav
af ta
În jud re a apelor în Buftea, Otopeni, M ăgurele, 1
De m
deser
extind tare a apelor.
nsiunea rapid ă a împrejurimilor Bucure știului, în special în Otopeni, Voluntari,
antelimon, Pope ști-Leordeni, Dobroe ști, Domne ști, ale c ăror ape reziduale nu pot fi
popula ție să fie ec tă .
ețul Ilfov exist ă 8 instala ții de trata
ce brie, Bră nești, Bragadiru (care deserve ște și Cornetu), Snagov (care
vește și Gruiu), Balote ști. Aceste instala ții necesit ă lucrări de modernizare și de
ere. Dou ă orașe și 27 comune nu au instala ții de tra
Expa
P
îndreptate spre sistemul de canalizare din Bucure ști, este o sursa suplimentar ă de
îngrijorare.
Investițiile necesare pentru implementarea Directivei 91/271/EC, cu privire la
tratarea apelor rezidu ale urbane sunt împ ărțite în urm ătoarele stadii:
– Până în decembrie 2018 – asigurarea ca 100% echivalent popula ție este
conectat ă la sistemul de ape reziduale (64,1% echivalent
deservit ă până în decembrie 2013)
– Până în decembrie 2018 – asigurarea ca 100% echivalent popula ție este
conectat ă la sistemul de epurare al apel or reziduale (60,6% echivalent
populație să fie deservit ă până în decembrie 2013)
Deșeuri. În regiune sunt colect ate aproximativ 80% din de șeurile solide urbane – mai
ales în zona urban ă, respectiv 98,24% din cantitatea total ă de deșeuri din Bucure ști
și numai 1,76% din Ilfov ( 2003). Generatorii de de șeuri nu efectueaz ă o selectare a
euri urbane solide se ridica u la 180 kg/locuitor/an, dar
oncentra ții mari de Pb, datorit ă mai ales emisiilor de gaze de la autoturisme. În plus,
ățile industriale au avut ca efect un num ăr de arii si soluri contaminate,
e exemplu: aprox. 100 ha de teren poluat cu metale grele și SO2 au fost localizate deșeurilor. Toate deș eurile sunt îngropate f ără a fi tratate. Colectarea și transportul
deșeurilor solide municipale sunt asigurate în întregime de întreprinderi private.
Gropile de gunoi sunt organizate astfel încât s ă primeasc ă și deșeuri municipale
solide, dar și deșeuri industriale nepericulo ase (în gropi separate).
În 2000, cantit ățile de de ș
volumul lor a crescut de 3,4 ori în patru an i, fiind de 620 kg/locuitor/an în 2004. În
1999-2003, de șeurile municipale au fost de 570 kg/locuitor/an, 500 în Budapesta,
410 în Var șovia și 640 în Viena. Aproape jum ătate din cantitatea total ă de deșeuri
este depozitat ă în groapa de la Glina (47% în 2004), iar restul în cele dou ă gropi de
la Vidra și Rudeni-Chitila (toate aceste gropi sunt localizate în jude țul Ilfov). S-a
estimat c ă aceste gropi de gunoi au o capacitate suficient ă pentru urm ătorii 10-15
ani și vor fi conforme cu standardele UE începând cu 1.1.2007. Numai 0,62% din
cantitatea total ă de deșeuri este reciclat ă, în special de șeuri industriale.
Solul. Solul din Bucure ști a fost grav poluat de activit ățile umane, în special cu
c
un num ăr mare de situri industri ale au fost abandonate f ără nici o strategie de
remediere a terenului. Suprafa ța totală afectată se ridic ă la 13% din suprafa ța totală
a municipiului Bucure ști.
În Ilfov, activit
d
în zonele din apropierea fabricilor Neferal și Acumulator (Pantelimon, Ilfov, precum și
în zonele învecinate Cernica și Brănești); 20 ha de soluri dist ruse au fost descoperite
în zona Canalului Arge ș (datorit ă excava țiilor); 140 ha soluri poluate, datorit ă
depozitării necorespunz ătoare a de șeurilor și a materialelor de construc ții (zona
99
dimprejurul Glinei -2004). Unii agen ți de poluare industriali, în special cianuri,
contamineaz ă apa potabil ă prin conductele de ap ă; solurile, produsele agricole și
vegetația sunt subiectul agen ților poluan ți industriali, în special plumb și carbon.
Directiva IPPC . Regiunea num ără 51 unit ăți sub inciden ța Directivei IPPC, din care
sunt localizate în municipiul Bucure ști și 8 În Ilfov. 10 companii comerciale din
municipiul Bucure ști și 3 din jude țul Ilfov au ob ținut perioade di ferite de tranzi ție.
Activitățile agricole și creșterea animalelor sunt, de asemenea, o surs ă de poluare a
solurilor din jude țul Ilfov. Totu și, în Ilfov, 92,1% din terenurile agricole sunt incluse
în categoria solurilor de bun ă calitate, cu 71,4% soluri argiloase, astfel încât solurile
din Ilfov nu sunt vulnerabil e la agen ții poluan ți datorit ă capacit ății lor de absorb ție.
ai 611 ha cu vegeta ție forestier ă, reprezentând 2,3% din
n reț eaua Natura 2000. Totu și, suprafa ța județului
fov este acoperit ă în proporț ie de 6,2% de p ăduri, cu trei zone naturale protejate:
obiectivelor de reciclare a
acoper ă 100% din de șeurile solide municipale), pân ă la
și depozitarea/incinerarea de șeurilor. Mai mult, în Ilfov
tane” (necontrolate și
dată Biodiversitatea. Deoarece regiunea Bucure ști-Ilfov este localizat ă într-o zonă de
câmpie cu teritoriu predominant urbanizat, suprafa ța pădurilor este foarte limitată ,
se ridic ă la 25.936 ha, reprezentând 0,39% din suprafa ța totală a pă durilor din
România și 14% din suprafaț a totală a regiunii (182.155 ha).
În Bucure ști sunt num
suprafa ța totală împădurită din regiune. Ora șul Bucure ști găzduiește în re țeaua sa
vastă de parcuri publice 117 specii de arbori proteja ți. Din păcate, ritmul necontrolat
de construc ții din ultimii ani a avut ca și consecin ță o reducere dramatic ă a zonelor
verzi din Bucure ști, care, conform celor raportate, s-a înjum ătățit între 2000 și 2005
și, în prezent, s-ar ridica la abia 2,5 m2/locuitor. Spre compara ție, suprafa ța
verde/km2/locuitor este de 82 în Stockh olm, 70 în Viena, 31 în Var șovia și
msterdam (urmate de: Luxemburg 30,13, Berlin 19,17, Madrid 16,13, Bruxelles A
13,15, Roma 12,64).
În ceea ce prive ște zonele protejate și patrimoniul natural, nici un sit din Regiunea
București-Ilfov nu este inclus î
Il
Pădurea Snagov (10ha), Lacul Snagov (100 ha), P ădurea C ăldărușani, Pădurea
Râioasa și Zona Natural ă Scroviștea, care ar putea fi integr ate în viitorul apropiat în
rețeaua Natura 2000.
Utilizarea corect ă și eficient ă a func ției de reglementare a administra țiilor locale în
ceea ce prive ște planificarea și gestiunea teritoriului este o precondi ție pentru
gestionarea corespunz ătoare a mediului. Ac est lucru necesit ă o strâns ă coordonare
între toate autorit ățile regionale, inclusiv stabilirea de controale riguroase și eficiente,
cu strânse interconect ări cu obiectivele altor strategi i sectoriale (ex. transport,
regenerare urban ă, revitalizarea spaț iului rural, turism).
Interven țiile regionale se vor adresa deficitului infrastructurii de mediu, precum și
nevoii de monitorizare a riscurilor de mediu și de educare a publicului larg în ceea ce
privește problemele de mediu.
Analiza a eviden țiat de asemenea faptul c ă deficien țele din sistemul de gestionare a
deșeurilor, de la colectarea de șeurilor (în prezent, nu funcț ionează o colectare
eparată a deșeurilor, indispensabilă pentru atingerea s
deșeurilor; colectarea nu
ansportul, pre-tratarea tr
trebuie închise un num ăr important de gropi de gunoi „spon
ilegale), iar solul contaminat trebuie re generat. De asemenea, trebuie acor
100
atenție siturilor industriale abandonate, în special celor localizate în zonele urbane,
rașului.
privește
estionarea construc țiilor private, utilizarea apelor, etc. A șadar, strategia noastr ă
necesit ății de
ducere a consumului de resurse neregenerabile și de protejare a mediului, în precum și întreprinderilor poluatoare care, ev entual, ar putea fi mutate în afara
o
Atingerea obiectivelor no astre de mediu necesit ă conștientizarea de c ătre publicul
larg, indispensabil ă în cazul depozit ării selective a de șeurilor, dar și în ce
g
prevede cre șterea gradului de conș tientizare de c ătre popula ție a
re
special zonele verzi publice ș i private și biodiversitatea.
Obiectivele priorit ății
În linie cu cele de mai su s, obiectivele acestei priorit ăți sunt:
urilor, aerului ș i apei.
– sisteme de gestiune a apelo șeurilor, care s ă fie conforme cu
Directivele UE relevante și care, posibil, ă atragă investi ții private (de ex. prin
re ică, prin sistemele de tarifare, etc).
– ului din teritoriul urban.
– erdere a biodive ii în regiune.
– diu și de disipare a resurselor neregenerabile, inclusiv
p lor e mediul, a conș tiinței regionale și a
s i popula ției.
T rioritatea mediu
ă
– Abordarea efectiv ă și eficient ă a poluării în cre ștere a sol
Crearea de r și de
s
ciclarea de șeurilor cu valoare econom
Îmbunătățirea și recalificarea calit ății medi
Schimbarea tendin ței de pi rsităț
Prevenirea riscurilor de me
rin creșterea con știentizării probleme
ensibiliz ărid
abel 34 – Indicatori și ținte legate de p
Indicator Țint
OUTPUT-uri
Aer: Număr de centrale electri ce și/sau
oluat
ere a instalații dotate cu filtre pentru aerul p
sau alte dispozitive/solu ții de reduc
poluării. 2
Puncte termice modernizate. ………
Rețele termice modernizate
Zgomot : Km autostrad ă dotați cu pere ți
pentru reducerea zgomotului.
Ha spațiu industrial dezafectat care a fost
remediat.
Deșeuri urbane și industriale : Îmbunăt ățirea
au a capacității de eliminare a de șeurilor s
facilităților de reciclare (cre ștere în %)
Apă potabil ă (colectare, depozitare, tratare
și distribu ție): Km conducte de ap ă …..
Apă: Ha lacuri reabilitate ……..
Canalizare și epurare: Km prelungire
conducte ape reziduale 79 3
Canalizare și epurare :Km noi conducte ape 362
reziduale 1
Canalizare și epurare : Stații de tratare a
apelor reziduale 3
101
Sisteme de monitorizare a mediului (aer,
zgomot, sol, calitatea apei). Conform cu Directivele CE relevante
Sisteme de protec ție civilă (înainte și dup
evenimente dezastruoase). ă Deplin opera ționale pân ă la finalul anului
2009.
Ha noi spa ții verzi publice (inclusiv ……..
proiectele Inelul Verde și Centura Verde).
Ha parcuri publice reabilitate ……..
Zone protejate (situri Natura 2000)
reabilitate 3
Campanii de informare/educare privind mediul.
REZULTATE
Aer: Îmbunătățirea eficien ței furniz ări
energiei (%). i dicator de baz ă și țintă, de stabilit pe
baza proiectelor In
Suprafe țe de teren repuse în func țiune
și/sau redate spre folosin ță socială (ha.).
Deșeuri urbane și industriale : Număr
). 90%
gospodării deservite în ceea ce prive ște
colectarea de șeurilor municipale solide (%
populație
Deșeuri menajere solide colectate, % din
total. 90%
Tratarea de șeurilor menajere solide înainte 50%
de a fi îngropate
Apa potabil ă (colectare, depozitare, tratare
și distribu ție): Număr gospod ării deservite
le noi/îmbun ătățite (% popula ție). de rețele
Apă potabil ă: Număr zile distribu ție
insuficient ă (la 1000 gospod ării).
Canalizare și epurare: %
gospodării/în treprinderi deservite de re țelele
de canalizare noi/îmbun ătățite
Canalizare și epurare : Ape rezidu
unui proces preliminale supuse
ar de epurare (% sau
m3/an).
Canalizare și epurare : Ape reziduale supuse …….
unui proces secundar de epurare (% sau
m3/an).
Numărul beneficiarilor lacurilor rehabilitate.
Numărul beneficiarilor parcurilor
rehabilitate.
IMPACT
Aer: Impact asupra mediului în termeni de Indicator de baz ă și țintă, de stabilit pe
aza proiectelor poluare redus ă (CO 2, SO 2, NO x… în %). b
Zgomot : Reducerea zgomotului cauzat de
trafic (%).
Deșeuri urbane și industriale: Gropi de
gunoi neautorizate care trebuie
închise/reabilitate. 34
Deșeuri urbane și industriale : Deșeuri so
colectate pentru a fi reciclate (tone/an). lide
Deșeuri urbane și industriale : Deșeuri solide
reciclate pentru a fi refolosite (%).
Apa potabil ă (colectare, depozitare, tratare
și distribu ție): Volumul de ap ă consumat
(creștere/sc ădere).
Eficiența consumului de ap ă (%
102
îmbunătățiri).
Pierderi (scurgeri) în re țeaua de distribu ție
(% reducere).
Canalizare și epurare : Proporț ie din
deversările industriale conectate la sta țiile
tratare a apelor reziduale (% cre ștere). de
Calitatea teritoriului îmbun ătățită.
Probe din apele reziduale care arat ă un
nivel semnificativ de mic șorare a poluanț ilor
identifica ți (%).
Activități indicative
–
– Tartarea apelor residuale.
vestiții pentru îmbun ătățirea calit ății aerului.
revenirea integrat ă și controlul polu ării.
eabilitarea siturilor industriale ș i a terenurilor contaminate.
Crearea de noi spaț ii verzi publice (inclusiv Centura Verde a Bucureș tiului, în jurul
urești-Văcărești)
–
– Reabilitarea, din punct de vedere a mediului, a zonelor industriale dezafectate.
r
ității și protejar inclusiv a z – – Gestionarea de șeurilor menajere și industriale.
–
– Gestionarea și distribu ția apei potabile.
–
– In
–
– P
–
– R
Închiderea și curățarea gropilor de gunoi. – –
–
Reabilitarea lacurilor din p unct de vedere al mediului.
–
inelului de trafic metropolitan ș i noua zon ă verde Buc
– Reabilitarea parcurilor din punc t de vedere al mediului.
–
– Modernizarea punctelor termice și a rețelelor de înc ălzire.
–
– Prevenirea riscurilor (inclusiv schi țarea și implementarea planurilor și măsurilor de
prevenire și gestionare a riscurilor naturale și tehnologice).
– Crearea și dezvoltarea de sisteme de monitorizare a mediului și de gestionare a
riscurilor.
– Campanii de informare/educa ționale p ivind mediul
ea naturii (
– Promovarea biodivers onelor protejate
siturile Natura 2000).
Implementare
Se prevede că investi țiile din cadrul
administraa fi te de
ter enția cestei priorit ăți vor
n cooperare cu Minis implementa
ul Mediului, Ag țiile locale din Bucure ști-Ilfov, î
103
Regional ă de Protec ție a Medi ului, Agen ții a Mediului, RADET și
nder
n blemele de mediu
nale Referin țe regionale le Locale de Protec ție
i, institu ții. alte agenț ii publice relevante, întrepri
Tabel 35. Referin țe UE, na ționale și regio
ale legate de pro
Referin țe națio Referin țe UE
Al șaselea Program de Ac țiuni pentru Mediu.
Strategia Europeană pentru Dezvoltare
Durabilă (Goteborg 2001).
Directiva
1/1999 privind gropile de
or
privind limitarea
de
entru sprijinirea cre șterii Legea nr.1371/1995
privind protec ția
mediului.
Legea nr. 1071/1996
gia națională de
în domeniul eficien ței
energiei.
“Capitolul 22, mediul”.
PND 2007-2013. Strategia Bucure ști
2000-2025, Planul
Urbanistic General.
Programul de
Dezvoltare a
Municipiului Bucure ști
Dezvoltare a
județului Ilfov CE/3
gunoi.
Directiva CE 62/94 privind împachetarea și privind apa.
Strate
împachetarea de șeurilor.
Directiva CEE 271/91 privind tratarea apelor gestionare a de șeurilor.
Strategia na țională din 2004-2008.
Programul de
reziduale.
Directiva CE 83/98 privind calitatea apel
destinate consumului uman
Directiva Cadru 2000/60/CE privind apa Documentul de poziț ie
privind aderarea
Directiva CE 80/2001
emisiilor de agen ți poluan ți în aer, proveni ți
de la marile fabrici.
Agenda de la Lisabona revizuit ă. PoliticaPrimul și al doilea
document consultativ
Coeziune p
economice și a creării de locuri de munc ă:
Linii Directoare Strategice Comunitare
(2005).
Obiective UE
Utilizarea durabil ă și eficient ă a resurselor naturale.
Reducerea schimb ărilor de climă.
ediului și a sănătății umane. Limitarea impacturilor negative ale activit ăților umane asupra m
Prevenirea riscurilor de mediu.
Obiective na ționale
Protejarea și îmbun ătățirea mediului.
Sursa: Planul Na țional de Dezvoltare a României 2007-2013, decembrie 2005.
Obiective regionale
Scopul principal: adoptarea unei abord ări pentru dezvoltarea teritoriului care s ă reduc ă
și a structurilor de produc ție privind resursele și sistemele
roblemelor de mediu, a con științei regionale și a sensibiliz ării popula ției. presiunea construc țiilor de locuin țe
naturale, într-un cadru de durabilitate.
Obiective
Abordarea efectiv ă și eficient ă a polu ării în cre ștere a solului, aerului ș i apei.
Crearea de sisteme de gestiune a apelor și deșeurilor care s ă fie conforme cu Directivele CE și,
posibil, atragerea de investi ții private (ex. prin reciclarea de șeurilor cu valori economice, prin
sisteme de tarifare, etc).
Îmbunăt ățirea și recalificarea teritoriului urban din punct de vedere al calit ății mediului,
arhitectonic ș i social.
Schimbarea tendin ței de pierdere a biodiversit ății din regiune.
Prevenirea riscurilor de mediu și a disip ării resurselor neregenerabile, inclusiv prin cre șterea
conștientizării p
Coerența cu strategia regional ă global ă
giilor
ria , Durabilitatea mediului a fost linia directoare general ă pentru elaborarea strate
ecto le regionale: durabili tatea sectorului transport, conservarea mediului rural s
aspecte de mediu ale regener ării urbane.
Integrarea obiectivelor orizontale
Egalitatea de șanse: noi locuri de munc ă create pentru femei și pentru b ărbați, în
omeniul mediului.
oltarea durabil ă este obiectivul principal al strategiei noastre
e dezvoltare – strategia regional ă de mediu este un element-cheie al strategiei d
Dezvoltarea durabil ă: dezv
d
104
globale. Se estimeaz ă că poate fi oferit sprijin fabricilor poluante pentru a se muta în
afara zonelor urbane. Proiectul Centura Verde este destinat recuper ării zonelor
urbane din Bucure ști și Ilfov.
Societatea informa țională : tehnologia informaț ională va fi utilizat ă, într-o mare m ăsură,
pentru monitori zarea mediului și informarea popu lației despre condiț iile și riscurile de
mediu, etc.
23. Prioritatea 4: Cre șterea economic ă și ocuparea for ței de munc ă
,43 milioane Euro din Fondul Social
Alocări totale: 915,43 milioane Euro, din care 300 milioane Euro din Fondul
European pentru Dezvoltare Regional ă, 521
European și 94 milioane Euro de la administra țiile locale.
Obiectivul priorit ății
Principalul obiectiv al priorit ății pentru cre șterea economic ă și crearea de loc uri de
emuncă este de a sprijini educa ția&cercetarea, inova ția și îmbun ătățirea productivit ății,
precum și diversificarea și interna ționalizarea economiei regionale ca piloni ai
creșterii economice și ai creării locurilor de munc ă, având astfel ca scop ocuparea
deplină a forței de munc ă și incluziunea social ă.
Fundamentar
prin înv ățământul superior și prin sistemul de instruire
rofesional ă.
ățământul profesional66,
treprinderile și serviciile de afaceri, cu pieț ele, având ca scop înt ărirea
Densitatea mare a popula ției și nivelul ridicat de concentrare a serviciilor și a
activităților economice fac din Bucure ști cea mai mare pia ță din România și una din
piețele cele mai mari din Europa de Sud-Est.
Municipiul Bucure ști funcționează ca un motor de dezvoltare pentru cre șterea
economic ă și crearea locurilor de munc ă în regiune și în județ ele învecinate, datorit ă
implement ării rolului s ău de ora ș capitală, care a intensificat dezvoltarea activit ăților
economice, financiare, administrative, politice, culturale și educaționale.
Educația și cercetarea vor avea un rol central în dezvoltarea viitoare a economiei
regiunii. Oportunit ăți-cheie sunt oferite de posi bilitatea de a integra educa ția,
cercetarea, inovarea și activit ățile întreprinderilor pentru a îmbună tăți inovarea ș i
conținutul informatic al activit ăților economice, utilizând o varietate larg ă de resurse
umane specializate
p
Inovarea, antreprenoriatul și educa ția orientat ă spre calitatea for ței de munc ă
necesită eforturi intense și coordonate ale înv ățământului, întreprinderilor și
partenerilor sociali. Administra ția va asigura capacitatea administrativ ă a procesului
prin mobilizarea factorilor regionali pentru proiectarea și implementarea proiectelor
strategice de interes regional. Sprijinul public va fi destinat stabilirii de leg ături între
întreprinderi și știință (cercetare & universitate) pentru a construi avantaje
competitive regionale într-un num ăr de sectoare, pe baza unei abord ări multi-
disciplinare. Centrele de Excelen ță avute în vedere (a se vedea tabelul 50 de mai jos)
intenționează să conecteze ș tiința, educa ția și înv
în
competen țelor și se adreseaz ă punctelor slabe, de ex. în dezvoltarea produselor și a
marketingului. În acest sens, se va urm ări cooperarea dintre întreprinderile mari și
cele medii și mici.
66 Inclusiv e-educaț ie printr-o Platform ă Regional ă pentru Schimb de Experien ță
105
În Bucure ști-Ilfov, educa ția și cercetarea sunt o indust rie. Aceasta constituie și un
regiune trebuie s ă i se destineze,
nsultanță specializat ă, promovarea activit ăților de sub-
țial turistic ridicat. Atât turismul cluster de activit ăți care contribuie la cu 1,9% la formarea PIB și care asigur ă 5,96%
din ocuparea for ței de munc ă totale. Conducerea actual ă din înv ățământ trebuie
întărită. În acest scop, cooperarea interna țională și interregională ar trebui s ă fie
activ urm ărită pentru implementarea Zonei Europene de Educa ție Superioar ă până în
2010. Pentru atragerea și menținerea studen ților și profesorilor este esen țială o
infrastructur ă educațională eficient ă și adecvat ă care să le ofere acces la facilităț i
avansate de învăț are și predare. Infrastructura pentru sistemul de înv ățământ tehnic
și profesional, inclusiv cl ădirile, laboratoarele echipamentele IT și de altă categorie,
este slab dezvoltat ă, mai ales în zonele rurale din Ilfov.
Structura economic ă a regiunii reflect ă, de asemenea, func țiile conectate la economia
capitalei bazat ă pe servicii, în timp ce sectoarele construc ții, transport, educa ție,
cercetare și TIC conduc economia regional ă și stimuleaz ă competitivitatea sa și
potențialul de dezvoltare. Totu și, numărul IMM-urilor la 1.000 locuitori este înc ă mic
în compara ție cu media UE, în special în Ilfov, unde economia difer ă de agricultur ă.
atei scăzute de ocupare a for ței de munc ă din R
printre altele, ac țiuni de sprijin a cre ării locurilor de munc ă. Înființarea de noi
întreprinderi necesit ă infrastructur ă de afaceri corespunză toare, prioritate având
infrastructura de afaceri care nu consum ă terenul virgin, de ex. reabilitarea siturilor
industriale dezafectate și abandonate. Serviciile avansate pentru întreprinderi trebuie
să se dezvolte pentru a cre ște valoarea ad ăugată în afaceri. Deci, servicii ca
ransferul de tehnologie, cot
contractare între marile întreprinderi și IMM-uri și activități cluster, marketingul IMM-
urilor și interna ționalizarea, vor primi ajutor specific.
Asimilarea de noi tehnologii și sprijinirea îmbun ătățirii tehnologice este un element-
cheie pentru competitivitatea în afaceri, având în vedere productivitatea regional ă
relativ sc ăzută și nivelurile totale ale consumului de energie, care pun în discu ție
durabilitate a mediului și cea economic ă a anumitor întreprinderi. Sprijinul public va
crește capacitatea de conș tientizare privind noile tehnologii, dar va oferi și sprijin
financiar pentru investi ții în noi tehnologii.
Analiza a ar ătat că gradul de participare a întreprinderilor la societatea
informa țională este încă redus. Deoarece participar ea la societatea informa țională
este unul din instrumentele pentru dezvoltarea societ ății bazate pe cunoa ștere,
acțiuni specifice vor sprijini centrele de cercetare și micile întreprinderi în utilizarea
PC-urilor și a Internetului.
Obiectivul de la Lisabona privind ocuparea deplin ă a forței de munc ă este, într-
adevăr, ambițios; totu și, acesta indic ă faptul c ă creșterea particip ării la pia ța muncii
este o necesitate competitiv ă pentru regiunile din Europa. În regiunea Bucure ști-Ilfov,
se așteaptă o creștere a oportunit ăților de ocupare a forț ei de munc ă într-un numă r
de sectoare legate de servic ii cum ar fi: turism, educa ție, cercetare, TIC, financiar.
Totuși, este necesar ca, în zonele ur bane afectate de degradare, dar și în zonele
rurale amenin țate de abandonarea activit ăților agricole, s ă se stimuleze
antreprenoriatul și activitățile independente.
De asemenea, regiunea Bucure ști-Ilfov are un poten
de afaceri, cât și cel cultural contribuie la fluxurile din ce în ce mai mari de turi ști,
așa cum au demonstrat fluctua țiile sezoniere mici. Capacitate a de cazare în regiune a
crescut cu 25,55% în zece ani (1993-2004). Num ărul de turi ști în regiunea
106
București-Ilfov a crescut cu 40% în pe rioada 2000-2004, mai ales datorit ă creșterii
numărului de turi ști străini. Capacitatea de atrac ție a centrului urban Bucure ști este
îmbogățită de zonele și locurile dimprejurul capitalei, inclusiv zonele rurale. Aceast ă
combina ție de resurse urbane, culturale ș i de mediu constituie o bază p u t e r n i c ă
pentru dezvoltarea vii toare a sectorului turism în regiune. Totu și, pentru acoperirea
nor lipsuri din sectorul turistic, este necesar ă o strategie integrat ă coerent ă.
udiile de prognoz ă realizate de Organiza ția Mondial ă a
urismului indică faptul c ă orașele vor continua s ă aibă o cerere mare de turi ști de
rdate
istematic de toate pă rțile implicate. În plus, regiunea trebuie s ă fie mai bine
crească imaginea la nivel interna țional. De aceea, marketingul
regional este o component ă a strategiei regionale.
Dispari
educaț
afectea
genera monoparentale, în special, popula ția din mediul rural, tinerii,
omerii pe termen lung, muncitorii necalifica ți, vârstnicii, persoanele cu dizabilit ăți.
Investi
investi
și altor
Obiectivele priorit ății u
Tendințele recente ș i st
T
toate categoriile, dar problemele asociate cu tratarea acestora vor trebui abo
s
cunoscut ă și să-și
tăți între regiuni și între ora șe există și în ceea ce prive ște serviciile de baz ă –
ie și piața muncii, s ănătate și servicii sociale, utilit ăți publice. Aceste disparit ăți
ză mai ales grupurile vulnerabile cum ar fi minorit ățile etnice, femeile, în
l, și familiile
ș
ții în dezvoltarea capitalului uman vor fi destinate acestor grupuri, în timp ce
țiile în infrastructura social ă se vor concentra pe reabilitarea spitalelor, școlilor
facilități sociale.
Pe baz următoarele:
Cap a
• Menține participarea populaț iei la educa ție, în special prin cre șterea propor ției
ul de
învățământ.
• lă a industriei înv ățământului din Bucure ști-
Ilfov prin metode inovative de predare și învăț are, punând accentul pe
învățământul superior și parteneriate solide între
cercetare, întreprinderi și alți utilizatori finali.
Dezvolt ă abilitățile forței de munc ă pentru a face fa ță provocă rilor rezultate
Atrage mai multe persoane la piaț a muncii pentru ocuparea pe deplin a for ței
• Stimuleaz ă utilizarea metodelor noi și a internetului care s ă permită accesul la
• Promovarea infrastructurii so ciale pentru sprijinirea s ănătății umane și a
ezvoltarea întreprinderii:
a nevoilor identificate de analiz ă, obiectivele stabilite sunt
it lul uman:
populației absolvente de studii superioare, în special în studii MSTE67, precum
și a num ărului de persoane dezavantajate care particip ă la sistem
Consolideaz ă conducerea na ționa
formarea continuă în
•
din investi țiile interne și noile oportunit ăți tehnologice.
•
de munc ă.
și încurajeaz ă participarea la noile tehnologii ș i metodele de dezvoltare.
incluziunii sociale a popula ției.
D
67 MSTE: matematic ă, științe, tehnologie și inginerie.
107
• Explorarea ș i dezvoltarea noilor oportunit ăți ale pie ței.
• Sprijinirea antreprenoriatului și dezvoltarea activit ăților IMM-urilor destinate cre ării
• Întărirea sectorului IMM-urilor pentru a concura pe pie țele naționale și
• Reabilitarea zonelor in dustriale dezafectate și dezvoltarea terenurilor pentru
•Furnizarea de facilit ăți hard și soft pentru acele întreprinderi care trebuie s ă
tate.
irea în procesul de asimilare a noilor tehnologii pentru cre șterea
tivității, eficien ței energiei și durabilit ății mediului.
contribuț iei învățământului, cercet ării și turismului la crearea
ietatea informaț ională.
ca o marc ă nouă, crescând astfel
Bucure știului ca și capitală european ă.
Tabel 36 – Indicatori și ținte legate de prior e șterea economic ă și ocuparea
fo
tă locurilor de munc ă.
internaționale.
sprijinirea dezvolt ării întreprinderilor.
demareze și/sau sa-ș i extindă activitatea
• Consultan ță și sprijin financiar pe ntru start-up-uri și micro-întreprinderile nou
înființate.
• Stimularea cooperă rii pentru inovare și competitivitatea bazat ă pe
productivi
• Sprijin
produc
• Creșterea
locurilor de munc ă și la formarea PIB
• Stimularea particip ării firmelor la soc regional.
• Promovarea regiunii Bucure ști-Ilfo
imagineav
itatea cr
rței de munc ă
Indicator Țin
EDUCA ȚIE
OUTPUT-uri
Numărul studen ților (indicator de baz ă
190.000, 2004). ă în 2015. + 12% pân
Absolven ți MSTE, (indicator de baz ă
în 2001-2002). Echilibrul între sexe în ac
domeniu de 16,7%
est
studii va fi, de asemenea, .
monitorizat. + 2,5% pân ă în 2015
Platform ă Regional ă p e n t r u S c h i m b d e 1
Experien ță.
REZULTATE
Participarea popula ției în vârst ă de munc ă la
formarea continu ă (nu sunt disponib
despre participarea aile date
ngajaților din
v la formarea continu ă). 2,5% pân ă în 2015.
București-Ilfo1
Participarea femeilor și a grupurilor
dezavantajate la educa ție și la pia ța muncii linie cu țintele na ționale. În
IMPACT
Contribu ția sectorului înv ățământ la +1% pân ă în 2015.
108
formarea PIB regional (indicator de baz ă
1,9%, 2003).
Ocuparea for ței de munc ă în învățământ 6.000 angaja ți până în 2015.
(indicator de baz ă 54.000, 2003). +
CERCETARE, DEZVOLTA RE TEHNOLOGIC Ă ȘI INOVARE
OUTPUT-uri
Numărul de proiecte de cercetare sprijinite
Numărul în treprinderilor care primesc sprijin
tru proiecte de CDTI și
financiar pen
achiziționare de tehnologii.
REZULTAT E
Numărul întreprinderilor locale implicate
dezvoltarea în
de proiecte comune de
care IMM-uri). cercetare (din
Creșterea num ărului de angaja ți
(număr și % diîn CDTI
n total locuri de munc ă,
mei). bărbaț i și fe
IMPACT
Numărul brevetelor ob ținute din inova țiile
care au fost dezvoltate.
Numărul de contracte de colaborare dintre
institutele de cercetare și firme
ENERGIE
OUTPUT-uri
Numărul proiectelor pentru economisirea
energiei.
Numărul de centrale/instala ții electr
sprijinite. ice
REZULTATE
Reducerea costurilor de energie
(Euro/KWh).
IMPACT
Eficiență crescut ă în centralele și instala țiile
sprijinite (T
PE).
% din schimb ări în impactul asupra mediului
în termeni de poluare crescut ă sau redus ă
(CO 2, SO 2, NO x, …).
DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR
OUTPUT-uri
Numărul de IMM-uri care primesc sprijin
tru a primi
ri 5.000.
financiar capital sau sprijin pen
servicii de consultan ță (proprieta
bărbaț i/femei).
Participare a IMM-urilor la ini țiative/proiecte
nomiei bazate pe cunoa ștere. 50-70
destinate eco
Numărul firmelor care primesc sprijin
financiar pentru a introduce tehnologii de 00
mediu sau pentru a dezvolta produse
ecologice. 5
% din firmele inovatoare din total num ăr
firme active.
Proiecte pilot în cadrul Regional Innovation 3
Strategy.
Marketing regional și strategia pentru
nalizare. Implementat ă până în 2015.
internațio
Centru de Excelen ță înființat. 1
Ha situri industriale disponibile.
109
Legături create î ntre întreprinderi și 10
educaț ie.
REZULTATE
Numărul de noi activit ăți lansate/dezvoltate
(bărbaț i/femei).
Numărul IMM-urilor care au devenit noi
exportatori.
Reducerea costurilor IMM-urilor la energie.
Numărul firm elor receptoare, nou create în
sectorul mediului.
Numărul firmelor receptoare, nou create în
sectorul TIC.
IMPACT
Rata de supravie țuire a noilor IMM-u
primesc sprijin financiar, înc ă active dup ări care
18 luni (%).
Numărul de noi procese/produse introduse
Creșterea productivit ății IMM-urilor (%). +20% fa ță de 2003, indicator de baz ă
Vânzări la export ale IMM-urilor sprijinite, în
bază ai
r asistate). Indicatori ce vor fi stabili ți după
re vor fi sprijinite cifră d e a f a c e r i ( % c r e șterea nivelului de
vânzări la export din indicatorii de
IMM-uriloidentificarea IMM-urilor ca
TURISM ȘI CULTUR Ă
OUTPUT-uri
Agenția pentru Promovarea Turismului
Culturii Reși
gionale. ființată. În
Campanii de promovare a turismului și a
culturii 3
Îmbunăt ățirea serviciilor turistice și
culturale. Punct e de informare turistic ă. 3
REZULTATE
Numărul de înnopt ări în Bucure ști-Ilfov
de indicatorul esti (față
mat pentru 2003, de + 30% pân ă în 2015.
1.300.000 nop ți).
Durata medie de ședere (fa ță de indicatorul 0,2 zile pân ă în 2015.
estimat pentru 2003, de 1,9 zile). +
IMPACT
Îmbunăt ățirea serviciilor turis tice și
culturale.
Promovarea patrimoniului natural și
cultural.
Protejarea și dezvoltarea mo ștenirii naturale
și culturale.
Contribu ția sectorului turistic la formarea ,5% pân ă în 2015.
PIB regionale. +2
Ocuparea for ței de munc ă în sectorul turisti
și cultural (fa ță de indicatorul de baz ă c 10.000 angaja ți până în 2015.
pentru 2003). +
INFRASTRUCTUR Ă SOCIAL Ă ȘI SĂNĂTATE PUBLIC Ă
OUTPUT-uri
Infrastructura de îngrijire a copiilor (cre șe,
grădinițe) reabilitat ă.
Numărul de școli reabilit ate. 28 școli tehnice și profesionale (21 în
ucurești și 7 în Ilfov).
00 unități pre-școlare (în Bucure ști). B
1
Numărul cam pusurilor universitare 1
Numărul de noi campusuri pre-universitare 1
110
create în zonele rurale.
Numărul de spitale reabilitate 3
Infrastructura legat ă de locuin țe
Alte infrastructuri sociale (centre pentru
bătrâni ș
i/sau persoane cu dizabilit ăți).
Numărul de servi cii care sprijin ă economia
socială, care primesc sprijin financiar.
REZULTATE
Creșterea num ărului de utilizatori deservi ți
de serviciile/infrastructura
sprijinite/sprijinit ă (%)
IMPACT
Creșterea ratei activit ății femeilor pe pia ța
muncii (%)
Activități indicative
Îmbunătățirea infrastructurii educa ționale pre-universitare ș i universitare pentru a
asigura un mediu propice de înv ățare și de îmbun ătățire continu ă a abilit ăților de
redare.
lor antreprenoriatului, inova ției și calității, alături de cerin țele de
e piața muncii, în curricula școlară și de instruire.
xcelență la nivel
ecundar (în special formare tehnic ă și profesional ă) și nivel superior (în special în
riență.
ri de
roduse și transfer
hnologic la nivelul IMM-urilor, în special pentru cre șterea productivităț ii
romovarea exportului.
rearea de leg ături între firme/re țele cu sub-furnizorii.
ctive pentru stimularea calit ății, a marketingului și a
ezvoltării tehnice.
entificarea de ini țiative de investi ții comune strate gice interne.
romovarea cercet ării pentru identificarea lipsurilor de pe pia ță, a oportunităț ilor de p
Cooperare dintre industria învăță mântului și partenerii de afaceri și sociali, care duce
la integrarea valori
p
Crearea și/sau consolidarea centrelor regionale educa ționale de e
s
domeniul MSTE și formare continu ă).
Platform ă Regional ă pentru Schimb de Expe
Sprijinirea cre ării și dezvolt ării de întreprinderi, inclusiv start-up și legătu
inovare.
Oportunit ăți de dezvoltare pentru extind erea firmelor prin p
te
întreprinderilor.
P
Sprijinirea cre ării oportunit ăților pentru noi locuri de munc ă.
C
Crearea de leg ături între firme și educație.
Promovarea de ac țiuni cole
d
Id
P
piață și a dezvolt ării produselor și proceselor.
111
Sprijin pentru ac țiuni de exploatare a poten țialului TIC în dezvoltarea de solu ții e-
acității, împărțirii resurselor, re țelelor de distribu ție. business și e-comer ț
Exploatarea oportunit ăților pentru economii de scar ă prin sprijinirea cooper ării
regionale destinate creă rii cap
Proiecte Pilot de Inovare.
Proiecte bazate pe economia cunoa șterii, destinate IMM-urilor.
Implementarea ac țiunilor din cadrul Strategiei Regionale de Marketing.
Implementarea ac țiunilor din cadrul Strategiei Regionale pentru Dezvoltarea
Turismului și Culturii.
Dezvoltarea infrastructurii turistice și culturale.
Dezvoltarea turismului și a inițiativelor bazate pe marketing.
Sprijin pentru dezv oltarea turismului (a se vedea c ăsuța 5 de mai jos pentru tipurile
de acțiuni avute în vedere).
Căsuța 5. Turismul și Cultura în Bucure ști-Ilfov
În turism exist ă o orientare că tre vacan țe mai active, mai culturale. Atractivitatea
culturii urbane și multe alte aspecte ale vie ții orașului prime ște o aten ție din ce în ce
mai mare din partea turi știlor. Rezolvarea acestor probleme este o provocare pentru
industria turismului, precum și pentru administra țiile locale și regionale. În timp ce
industria este interesat ă în acțiuni și profituri, administra țiile locale din multe ora șe
sunt în că utarea de noi func ții economice promiță toare; func ția de turist este,
evident, una dintre ele. Turi smul poate contribui la îmbun ătățirea economiei locale:
produsele turistice mai bune sporesc calitatea vie ții orașului, un factor de importan ță
din ce în ce mai mare atunci câ nd este vorba de alegerea loca ției de afaceri.
Strategia regional ă de turism se bazeaz ă pe rolul istoric al Bucure știului, pe imagine,
pe valori simbolice și geopolitice, promovându-l ca o capital ă european ă renovat ă,
localizat ă la grani ța continentului, ca o poart ă est european ă, deschis ă în mod
tradițional influen țelor multiculturale.
Totuși, în ciuda faptului c ă Bucure ști poate oferi o mare varietate de atrac ții turistice
„în afara sezonului”, clasificare începând de la ținte culturale (cum ar fi muzee,
expoziții de art ă, clădiri istorice), până la evenimente de divertisment (cum ar fi
spectacole de teatru, festivaluri muzicale, târguri interna ționale, evenimente
sportive) și la locuri de agrement (de ex. spa ții verzi, bazine de înot și lacuri),
potențialul turistic al oraș ului nu este pe deplin va lorificat. Cei mai importan ți factori
care împiedic ă Bucure știul să redevin ă „Micul Paris” est european sunt: gestiunea
necorespunz ătoare a mo ștenirii sale culturale și istorice și nivelul sc ăzut de
specializare a serviciilor turistice.
Pe de alt ă parte, jude țul Ilfov, de și nu atât de cunoscut ca ora ș capitală, deține un
pot nțial turistic ridicat, gra ție combina ției de m ănăstiri, clădiri istorice, p ăduri, lacuri e
și mediul rural înc ă neatins, care caracterizeaz ă peisajul. Problemele care împiedic ă
dezvoltarea turismului în Ilfov sunt: un nivel înc ă scăzut al accesibilităț ii (de ex.
acces dificil la Insula Sn agov); gestiunea necorespunz ătoare a resurselor naturale
112
(de ex. desp ăduririle masive, lipsa sta țiilor de tratare a apel or uzate, lipsa colectă rii
selective a de șeurilor) și, acela și lucru și pentru Bucure ști, nivelul sc ăzut al
specializ ării serviciilor turistice. Îmbun ătățirea infrastructurii este, deci, o necesitate,
mult dincolo de cerin țele dezvolt ării turismului.
Atingerea celor dou ă obiective necesit ă un set coordonat de ac țiuni care, pe de o
parte, ajut ă la dezvoltarea unei oferte turistice competitive pentru stimularea unei
cereri noi calificate de servicii turistice, care atrage mai mul ți vizitatori în Bucure ști-
Ilfov; pe de alt ă parte, îmbun ătățirea infrastructurii soft și hard pentru dezvoltarea
ofertei de produse turistice.
Așadar, sprijinul public pentru sectorul turism va fi oferit pentru:
1. Calificarea resurselor umane prin progra me de instruire adecvate (sprijinirea
cererii și a ofertei).
2. Promovarea egalit ății de șanse și a politicilor categoriilor de sex, intensificând
competen țele femeilor în serviciile de turism.
3. Promovarea societ ății informa ționale prin utilizarea tehnologiilor și a metodelor de
comunicare electronic ă în scopul promov ării pachetului turistic al regiunii (nu numai
rezervări on line, dar și muzee virtuale, etc), crescând , astfel, rata de ocupare a
hotelurilor.
4. Încheierea unor parteneriate regionale opera ționale publice-private, cu o cerere
concentrat ă pe noile produse turistice și de promovare a turi smului regional.
5. Stabilirea și promovarea standardelor de cali tate pentru produsele turistice și
pentru servicii, inclusiv prin studii și cercetări privind satisfacerea turi știlor.
6. Organizarea corespunz ătoare a activit ății de promovare a evenimentelor și
locurilor turistice, in clusiv prin metode audiovizuale, publica ții, prospecte, h ărți ale
orașului și ale zonelor învecinate, publica ții, sponsorizarea evenimentelor, ac țiuni de
marketing, etc.
7. Promovarea dezvolt ării durabile a turismului, prin protejarea resurselor naturale,
reutilizarea și reînnoirea moș tenirii istorice arhitecturale atât din zona urban ă, cât și
din cea rural ă.
8. Înființarea și/sau reconstruirea cl ădirilor ca centre pent ru vizitatori, expozi ții, săli
multifunc ționale, loca ții pentru instruire, conferinț e și servicii de consultan ță în
afaceri, puncte de informare pentru turi ști, centre comunitare, infrastructur ă pentru
sporirea confortului în turism.
9. Dezvoltarea infrastructurii de turism în locurile turistice, cum ar fi parcă ri (unde
este cazul), zone de odih nă pentru vizitatori, inclusiv facilităț i de igien ă (camere de
dormit anouri cu informa te în apropier lor ), planuri și p ții turistice amplasa ea puncte
de atrac mai u dizabilit ăț ție, facilităț i pentru accesul șor al persoanelor cu i fizice.
10. Integrarea în oferta tur de artiz nc ăruri istică a produselor tipice (obi ecte anat, mâ
tradiționale, etc).
Implementare
Se are în vedere c ă investi tăți vor fi i de
u u u
În inisterul M Ministerul
li țiile din cadrul acestei priori mplementate
l Economiei, c
uncii, administra țiile locale din B
Agenția Națională pentru
Educației și alte agen ții pub
curești-Ilfov, în cooperare cu Minister
treprinderi Mici și Mijlocii, M
ce, întreprinderi și instituții relevante.
113
Tabel 37. Referin țe UE
și de incluziunea socia
R, națio voltarea capitalului uman
lă
eferințe UE Referin țe naționale Referin țe
regionale nale și regionale legate de dez
Agenda de la Lisabona
revizuită.
Politica de coeziune pentru
sprijinirea cre șterii economice PND 2007-2013, decembrie 2005.
Politica na țională de ocupare a for ței de
muncă.
Strategia na țională pentru edStrategia București 2000-
2025, Planul
și a creării de locuri d e
Poli tru
spri ir
și a emuncă: ctoare
Strategi(20 ).ucație.
Strategia na țională pentru s ănătate.
ă
tecția și integrarea
socială a persoanelor cu dizabilit ăți
ă pentru Urbanistic
General.
București 2004-
08.
Dezvoltare a
județului Ilfov. muncă: Linii directoare
strategice comunitare
(2005).
Modernizarea înv ățământului Strategia na țională pentru combaterea
sărăciei. Strategia naț ională pentru
promovare egalităț ii de șanse.
Decizia nr. 1215 din 31/10/2002 publicatProgramul de
Dezvoltare a
municipiului
și a sistemelor de instruire, în M.O. al României nr. 853 din 20
conform obiectivelor comune
pentru 2010. 26/11/2002, pentru aprobarea strategiei
naționale privind proProgramul de
tica de Coeziune pen
jin ea cre șterii economice HG 430/2001, strategia na țional
crării de locuri de
Linii Direîmbunătățirea situa ției Rromilor
ce Comunitare
05
Obi ivect e UE
Ocu ței de munc ă; creșterea adaptabilit ății for ței de munc ă și a
întrepriprin ed ltarea unei pie țe a muncii
flexi eparea complet ă a for
nderilor și creșterea flexibilit ății pieț ei muncii; cre șterea investi țiilor în resurse umane
ucație și instruire; promovarea form ării continue, dezvo
bil și incluzive; promovarea educa ției antreprenoriale.
Obi ivect e na ționale
ea calit ății res Creșter urselor umane, promovarea form ării profesionale și dezvoltarea unei
selor de integrare durabil ă pe
a grupurilor sociale vulnerabile (tineri, șomeri pe termen lung, muncitori
l Național de Dezvoltare a României 2007-2013, decembrie 2005.
Educaț ie:
cluzive care permite crearea
nă calitate și mai durabile
• Promovarea adaptabilit ății și flexibilit ății pieței muncii
• Promovarea parteneriatului destinat s ă îmbun ătățească și să creasc ă participarea la
piața muncii.
Sursa: Programul Opera țional Resurse Umane, februarie 2006 piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive, cu cre șterea șan
piața muncii, inclusiv
necalifica ți, vârstnici, femei, minorit ăți etnice, persoane cu dizabilit ăți).
Sursa: PlanuPriorităț ile naționale pentru capitalul uman au fost stabilite de ministerele române ști în
legătură cu dezvoltarea educa ției și a pieței muncii.
Legat de
• Promovarea educa ției care stimuleaz ă antreprenoriatul
• Asigurarea calit ății educaț iei și a importan ței sale din ce în ce mai mari pentru pia ța
muncii
• Promovarea dezvolt ării capitalului uman prin form area continu ă
• Îmbunăt ățirea accesului ș i participarea la educa ție și la formare continu ă
• Promovarea egalit ății de șanse în toate domeniile vie ții economice și sociale.
Legat de Piața muncii
• Dezvoltarea unei pie țe a muncii moderne, flexibile și in
unor locuri de munc ă de mai bu
Obiective regionale
Scopul principal : ocuparea complet ă a forței de munc ă și incluziunea social ă.
Obiective:
Îmbunătățirea infrastructurii educa ționale pre-universitare ș i universitare pentru a
asigura un mediu propice de înv ățare și de îmbun ătățire continu ă a abilit ăților de
predare .
Cooperare dintre industria învăță mântului și partenerii de afaceri și sociali, care duce
la integrarea valorilor antreprenoriatului, inova ției și calității, alături de cerin țele de
114
pe piața muncii, în curricula școlară și de instruire .
Crearea și/sau consolidarea centrelor regionale educa ționale de excelen ță la nivel
secundar (în special formare tehnic ă și profesional ă) și nivel superior (în special în
domeniul MSTE și formare continu ă).
Încurajarea cre ării oportunit ăților pentru noi locuri de munc ă.
Reducerea disparit ăților dintre regiuni
Coerența cu strategia regional ă global ă
Investițiile în transport vor sprijini accesul la facilit ățile educaț ionale și la locuri de munc ă.
Investițiile în educa ție, cercetare și antreprenoriat vor promova valorile de conservare și
prevenirea riscurilor, precum și legăturile strategice cu comunitatea de afaceri. Dezvoltarea
capitalului uman va sprijini regenerarea urban ă și revitalizarea spa țiului rural, destinate
grupurilor vulnerabile din zonele urbane și rurale afectate de degradare social ă și fizică.
Integrarea obiectivelor orizontale
Egalitatea de șanse: Investi ții pentru dezvoltarea educa ției, a pie ței muncii ș i a
antreprenoriatului vor fi destinate grupurilor sociale cele mai vulnerabile.
Dezvoltare durabil ă:
Sprijinirea educaț iei și a cercetării vor stabili protec ția și conservarea mediului ca o prioritate
pentru investi ții.
Societatea informa țională:
Investițiile în educa ție și sprijinirea pieț ei muncii vor fi destinate creșterii accesului studen ților,
profesorilor și angaja ților la societatea informa țională.
Tabel 38. Referin țe UE, na ționale și regionale legate de inovare și competitivitatea în
afaceri
Referin țe UE Referin țe
naționale Referin țe
regionale
Agenda de la Lisabona revizuit ă.
Politica de coeziune pentru sprijinirea cre șterii
economice și a creării de locuri de munc ă: Linii
directoare strategice comunitare (2005).
Propunere pentru Decizia Consiliului și
Parlamentului European pentru stabilirea unui program cadru de competitivitate și inovare 2007-
2013 (prezentat ă de Comisie) {SEC(2005)433}
Linii Directoare pentru Politica Economic ă (BEPGs).
Strategia pie ței interne
Schema european ă pentru întreprinderi mici și
mijlocii.
Decizia CE 819/2000 privind programul multianual
pentru întreprinderi și pentru abilit ăți
antreprenoriale, în special pentru IMM-uri (2001-
2005).
Propunere pentru Decizia Consiliului și
Parlamentului European privind cel de-al șaptelea
program cadru al Comunit ății Europene pentru
cercetare, dezvoltare tehnologic ă și activități
demonstrative 2007-2013 {COM(2005) 119 final}. Carta Verde privind Eficien ța Energiei sau Doing
More with less {COM(2005)265}. PND 2007-2013 decembrie 2005.
Strategia na țională
pentru export
2005-2009,
septembrie 2005. Strategia Bucure ști
2000-2025, Planul General Urbanistic.
Programul de Dezvoltare a
Municipiului
București 2004-
2008. Programul de
Dezvoltare a
județului Ilfov.
Obiective UE
Uniunea European ă să devin ă, până în 2010, cea mai competitivă și mai dinamic ă economie
din lume, bazat ă pe cunoa ștere, capabil ă de creștere economic ă durabil ă cu locuri de munc ă
mai multe și mai bune și o mai bună coeziune social ă.
Obiective na ționale
Creșterea productivit ății firmelor din România reducând disparit ățile în compara ție cu
productivitatea medie a UE.
Creșterea competitivit ății economice prin intensificarea accesului întreprinderilor la pia ță, în
115
special al IMM-urilor.
Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa ștere prin promovarea cercet ării și inovării și prin
accelerarea dezvolt ării societ ății informa ționale.
Îmbunăt ățirea eficien ței economice și creșterea utiliz ării resurselor energetice regenerabile
Sursa: Planul Na țional de Dezvoltare a României 2007-2013, decembrie 2005.
Obiective regionale
Scopul principal : sprijinirea inova ției și îmbun ătățirea productivit ății, ca piloni-cheie ai cre șterii
economice și pentru reducerea s ărăciei.
Obiective Stimularea cooper ării pentru inova ție și competitivitate bazat ă pe productivitate.
Sprijinirea asimil ării de noi tehnologii pentru cre șterea productivit ății, a eficien ței energiei și a
durabilit ății mediului.
Sprijinirea antreprenoriatului și dezvoltarea activit ăților IMM-urilor destinate cre ării locurilor de
muncă.
Stimularea particip ării întreprinderilor la societatea informa țională.
Coerența cu strategia regional ă global ă
Creșterea economic ă și crearea de locuri de munc ă reprezint ă scopul principal al strategiei
noastre regionale globale, care va fi atins prin cre șterea productivit ății și, deci, a eficien ței și
competitivit ății sectoarelor-cheie ale economiei regionale.
Integrarea obiectivelor orizontale
Egalitatea de șanse: crearea locurilor de munc ă va sprijini participar ea grupurilor cele mai
vulnerabile la piaț a muncii.
Dezvoltarea durabil ă: strategia sprijin ă asimilarea de noi tehnologii pentru cre șterea
productivit ății, eficien ța energiei și durabilitatea mediului.
Societatea informa țională: strategia are ca țintă participarea întreprinderilor la societatea
informa țională.
Tabel 39. Referin țe UE, na ționale și regionale legate de dezvoltarea turismului
Referin țe UE Referin țe
naționale Referin țe regionale
Agenda de la Lisabona revizuit ă.
Politica de coeziune pentru sprijinirea cre șterii
economice și a creării de locuri de munc ă: Linii
directoare strategice comunitare (2005).
Politica de coeziune și cultura (COM/1996/502).
Regulamentul Consiliului din 21 mai 2002
privind viitorul turismului în Europa– C135
(2002). PND 2007-2013
decembrie 2005.
Strategia Bucure ști
2000-2025, Planul
General Urbanistic. Programul de Dezvoltare
a Municipiului Bucure ști
2004-2008.
Programul de Dezvoltare
a județ ului Ilfov.
Obiective UE
Stimularea competitivit ății și durabilit ății turismului.
Obiective na ționale
Promovarea poten țialului turistic al României.
Sursa: Planul Na țional de Dezvoltare a României, 2007-2013, decembrie 2005.
Obiective regionale:
Scopul principal: cre șterea importan ței economice a sectorului turistic în cadrul economiei
regionale, prin stimularea cre ării de locuri de munc ă, prin PIB și prin formarea valorii
adăugate.
Obiective:
Creșterea contribuț iei sectorului turistic la crearea locurilor de munc ă și la formarea PIB
regional.
Promovarea regiunii Bucure ști-Ilfov ca o marc ă nouă, crescând astfel imaginea Bucure știului
ca și capitală european ă.
Coerența cu strategia regional ă global ă
Dezvoltarea turismului va fi indirect sprijinit ă prin interven ții destinate infrastructurii de
transport și de mediu. Sprijinul direct va fi furnizat prin interven ții în regenerarea ș
conservarea urban ă și revitalizarea economiei rurale.
Instruire specializată î n t u r i s m v a f i a c t i v p r o m o v a t ă. În final, competitivitatea crescut ă a
116
sectorului turistic va contribui la crearea locurilor de munc ă.
Integrarea obiectivelor orizontale
Egalitatea de șanse: sectorul turism este o surs ă important ă de locuri de munc ă, inclusiv cele
part-time și sezoniere, care s ă se potriveasc ă vieții de familie a femeilor.
Dezvoltarea durabil ă: gestiunea corespunz ătoare a fluxurilor de turi ști va contribui la
durabilitatea infrastructurii de transport, de mediu și a altor infrastructuri urbane.
Societatea informa țională: utilizarea sistemelor IT este esen țială pentru promovarea turismului
internațional – deci, promovarea serviciilor turistice prin intermediul web vor fi activ urm ărite.
24. Priorit ăți teritoriale
Dezvoltarea economic ă și socială din ultimii ani a crescut nevoia de spa țiu pentru
cartierele reziden țiale, activit ățile economice ș i serviciile publice, astfel încât grani țele
geografice și administrative ale oraș ului au devenit insuficiente. Crearea zonei
metropolitane (deja existent ă din punct de vedere func țional) prin lege r ăspunde
nevoilor și oportunităț ilor determinate de evolu ția istoric ă, economic ă, social ă și
teritorial ă a relațiilor economice ș i sociale dintre Bucure ști și teritoriul înconjur ător.
Dezvoltarea zonei metropolitane ar putea facilita planificarea spa țială a teritoriului
regional, având ca sco p diminuarea disparit ăților dintre zonele peri-urbane și rurale
din Bucure ști și Ilfov. Pe lâng ă aceasta, trebuie reamintit faptul c ă regiunea
încurajeaz ă dezvoltarea viitoare a ora șului către zonele sud-estice ale ora șului. Modul
în care strategia regional ă Bucure ști-Ilfov abordeaz ă prioritățile de mai sus, este
prezentat la sec țiunile 24.1 și 24.2 de mai jos.
24.1 Dezvoltarea urban ă și regenerarea
Alocări totale: 714 milioane Euro, din care 270 milioane Euro din Fondul European
pentru Dezvoltare Regional ă, 304 de la administra ția local ă și 140 contribuț ie din
surse private.
București-Ilfov de ține o zon ă urbană extinsă, municipiul Bucure ști. Aceast ă zonă este
o metropol ă multi-dimensională , caracterizat ă de un mare centru istoric (57 hectare
cu 30.000 locuitori, conform HG 77/2001), un num ăr mare de zone industriale –
unele dintre ele abandonate par țial, precum și un num ăr de sectoare problem ă
afectate de degradare fizic ă și socială.
În acest context, strategia noastr ă pentru dezvoltare și regenerare va avea ca țintă
restaurarea ș i regenerarea urban ă, printr-un num ăr de proiecte zonale.
Strategia noastr ă se bazeaz ă pe dezvoltarea unor me tode integrate pentru
gestionarea urban ă, recunoscute ca fiind esen țiale pentru abordarea problemelor
complexe și intercorelate și maximizarea poten țialului urban. Implementarea acestei
strategii va necesita un grad mare de coordonare și colaborare cu institu țiile statului
pentru înfrângerea abord ărilor tradi ționale sectoriale și repartizarea puterii și a
responsabilităț ilor între diferite ni veluri ale administra ției.
Obiectivul principal al strate giei noastre de dezvoltare și regenerare urban ă este
întărirea prosperit ății economice și a ocupă rii forț ei de munc ă în Bucure ști,
pentru beneficiul zonelor și regiunilor învecinate .
Obiectivele strategice sunt:
• Conservarea valorilor culturale în centrul istoric al Bucure știului.
117
• Promovarea incluziunii sociale și regenerarea zonelo r urbane din Bucure ști,
afectate de degradare urban ă și majoritatea locuite de grupuri dezavantajate.
• Protejarea și îmbun ătățirea mediului urban al capitalei.
• Promovarea dezvolt ării și regener ării metropolitane, având ca ț intă zonele
periferice ale ora șului, precum și zonele înconjur ătoare din jude țul Ilfov.
• Contribu ția la o mai bun ă administrare și la delegarea sarcinilor.
Atingerea obiectivelor de mai sus se va baza pe interven ții multi-dimensionale
integrate, proiectate și implementate cu contribu ția comunit ăților urbane interesate.
Această prioritate ofer ă un mecanism pentru sprijinirea dezvoltă rii planific ării
eficiente și a modelelor de participare care țin cont de obliga ții legale și
administrative, construindu-se pe angajame ntul legat de princi piile de dezvoltare
comunitare și de abord ările de parteneriat.
Activitățile indicative vor fi urm ătoarele:
• Infrastructura de transport zonal, de mediu, de educa ție, de s ănătate și altor
infrastructuri.
• Regenerarea zonelor industrial e aflate în restructurare și declin, prin
promovarea unei utiliz ări diferite a spa țiului, conservând și renovând cl ădirile
din proprietatea statului, prin cre șterea suprafe ței zonelor verzi, reabilitarea
siturilor poluate, protejarea, conservarea și reabilitarea patrimoniului istoric,
cultural și natural.
• Inițiative pentru încurajarea antreprenori atului, agreate cu partenerii sociali și
comunitari, precum și inițiative pentru sprijinirea întreprinderilor mici și
mijlocii.
• Crearea de facilit ăți fizice pentru încurajarea vie ții comunitare și a activit ăților,
cum ar fi sportul, cultura și divertismentul.
• Măsuri de ajutor social pent ru lupta împotriva discrimin ării, destinate
minorităților etnice, femeilor, șomerilor, persoanelor cu dizabilit ăți și altor
grupuri vulnerabile, în special în sectoarele periferice degradate ale ora șului.
• Comunicare continu ă pentru programul de regenerare – proiectare și
implementare.
Primăria Bucure ști, împreun ă cu Administra țiile sectoriale, au identificat un num ăr de
proiecte zonale pent ru dezvoltarea urbană și regenerare, cel mai mare fiind
„Proiectul de rena ștere a centrului istoric Bucure ști”. O scurtă descriere a proiectelor
care sunt în curs de preg ătire se g ăsește în sec țiunea 25 de mai jos, care, de
asemenea, detaliaz ă și investi țiile estimate.
Realizarea acestor proiecte reprezintă o mare provocare din punct de vedere al
capacității administrative urbane și regionale, deoarece necesit ă implicarea ș i acordul
populației, precum și cooperare și comunicare între toate institu țiile publice cu
responsabilităț i inerente.
118
Tabel 40: Referin țe UE, na ționale și regionale privind dezvoltarea urban ă și
regenerarea
Referin țe UE Referin țe
naționale Referin țe
regionale
Agendele revizuite de la Lisabona și Göteborg.
Politica de Coeziune pentru Sprijinirea
Dezvolt ării Economice și a Cre ării locurilor de
muncă: Linii Directoare Strategice Comunitare
2007-2013, 6 iulie 2005
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sour
ces/docoffic/2007/osc/index_en.htm
În special: Planificarea utilizării teritoriului care
reduce degradarea urban ă. Trebuie luate în
considerare problemele specifice ale zonelor
urbane cum ar fi excluziunea social ă, rate mari
și în cre ștere de criminalitate, înr ăutățirea
calității vie ții în zonele urbane degradate. În
general, sprijinul ar trebui s ă se concentreze pe
dezvoltarea strategiilor participative și integrate,
capabile s ă abordeze problemele de concentrare
economică, de mediu și social ă, care afecteaz ă
aglomerarea urban ă.
Regulamentul Draft privind Fondul European
Regional de Dezvoltare, versiunea 9.03.2006.
Comisia Comunit ăților Europene, Documentul de
Lucru al Comisiei, Politica de coeziune și ora șele:
contribu ția mediului urban la cre șterea
economic ă și la ocuparea for ței de munc ă în
regiuni 23.11.2005.
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sour
ces/docoffic/2007/osc/index_en.htm
Comunicare de la Comisie c ătre Consiliul și
Parlamentul European privind “Strategia
Tematic ă privind mediul urban” {SEC(2006)16},
11.01.2006, COM(2005) 718 final.
http://europa.eu.int/comm/environment/urban/t
hematic_strategy.htm
DG Concuren ță a Comisiei Europene,
Documentul de lucru al Comisiei privind
Controlul ajutoarelor de stat și regenerarea
zonelor degradate, Vademecum, 1.03.2006.
URBAN II Acquis comunitar. European Direc ția
Comisiei – Regional for Regional Policy
Vademecum pentru Programul comunitar de
Inițiative URBAN II Document de lucru pentru
perioada de programare 2000-2006
europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/do
coffic/ working/doc/vadem_en.pdf
Perspective europene de dezvoltare spa țială
(ESDP) 1999. Dezvoltarea urban ă durabil ă în Uniunea
Europeană: cadru de ac țiune (Comunicare de la
Comisie c ătre Consiliu, Parlamentul European,
Comitetul Economic și Social și Comitetul
Regiunilor).
Studiile ESPON www.espon.lu
. Planul Na țional
de Dezvoltare
2007-2013.
Programul Operaț ional
Regional 2007-
2013.
Strategia Bucure ști
2000-2025, Planul
Urbanistic General.
Programul de Dezvoltare a Municipiului
București 2004-
2008.
Strategia regional ă
pentru regenerare urbană 2007-2013.
119
Obiective UE
Contribu ția cetățenilor la cre șterea economic ă și la crearea locurilor de munc ă
Promovarea proiect ării și implement ării modelelor inovative de dezvoltare pentru
regenerarea economic ă și social ă a zonelor urbane cu probleme.
Obiective na ționale
Sprijinirea regener ării centrelor urbane cu poten țial de cre ștere economic ă pentru a le
permite să ac ționeze ca motoare de cre ștere, contribuind la diminuarea discrepanț elor
dintre zonele urbane și zonele adiacente (urbane sau rurale) slab structurate.
Sursa: Planul Na țional de Dezvoltare a României 2007-2013, decembrie 2005.
Obiective regionale
Obiectiv principal: întărirea prosperit ății economice și ocuparea for ței de munc ă în
București, pentru beneficiul zonelor și regiunilor învecinate.
Obiective:
• Conservarea valorilor culturale în centrul istoric al Bucure știului.
• Promovarea incluziunii sociale și regenerarea zonelor urbane din Bucure ști,
afectate de degradare urban ă și majoritatea locuite de grupuri dezavantajate.
• Protejarea și îmbun ătățirea mediului urban al capitalei.
• Contribu ția la o mai bun ă administrare și la delegarea sarcinilor
Coerența cu strategia regional ă global ă
Proiectele zonale de regenerare urban ă sunt multi-sectoriale în natur ă: interven ții
complexe pot fi adresate infrastructurii de transport, regenerării mediului, ș i refacerii
infrastructurii sociale, cre ării de firme și de locuri de munc ă, inclusiv prin promovarea
turismului, prin educa ție și implicarea comunit ății.
Integrarea obiectivelor orizontale
Egalitatea de șanse: proiectele de regenerare urban ă ce vor fi proiectate în Bucure ști se
adresează, în special, grupurilor dezavantajate ale societ ății: minorități etnice, șomeri – în
special în rândul femeilor și tinerilor, s ăraci, familii monoparentale și alte grupuri
vulnerabile.
Dezvoltarea durabil ă: durabilitatea regener ării urbane va fi urm ărită prin asigurarea
faptului c ă l o c u r i l e d e m u n c ă și veniturile generatoare de oportunit ăți sunt stabilite și
menținute în zonele ț intă. Suprafa ța spațiilor verzi din zonele urbane va fi extins ă.
Societatea informa țională: accesul la societatea informa țională va fi integrat în proiectele
de regenerare urban ă pentru Bucure ști, cu scopul de a oferi oportunit ăți de înv ățare și de
locuri de munc ă grupurilor vulnerabile care trebuie sprijinite.
24.2 Dezvoltarea rural ă
Alocări totale: 14 milioane Euro, din care 5 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare
Rurală, 2 milioane Euro contribu ția administra ției locale și 7 milioane Euro surse
private din Grupurile de Ac țiune Locală.
Zonele rurale sunt un bun important din punct de vedere al mediului, de mare
însemnătate pentru conservarea resurselor naturale, dar și pentru valorile culturale
locale și sectorul turistic. Ora șul Bucure șt i e s t e î n c o n j u r a t d e z o n e r u r a l e m a r i d i n
județul Ilfov și din regiunea învecinat ă Sud Muntenia, unde agricultura este înc ă
activitatea prevalent ă. Zonele rurale din Ilfov traverseaz ă o perioadă de profund ă
transformare, cu rapida urbaniza re a zonelor din apropierea ora șului. În ciuda acestui
aspect, disparit ățile dintre zonele rurale și cele urbane sunt înc ă mari.
Din 2000 pân ă în 2003, ocuparea for ței de munc ă în agricultur ă în regiunea
București-Ilfov s-a redus de la 54.000 persoane la aprox. 48.200, și încă există riscul
de abandonare a acestei activit ăți în regiune. A șadar, stoparea abandon ării
activităților agricole este o prioritate regional ă, care este conectat ă logic cu
prioritățile de mediu și economice (de ex. turism).
În acest sens, este esenț ial să se stimuleze cre șterea profitabilit ății activit ăților
agricole. Investi țiile publice vor sprijini modernizarea întreprinderilor agricole, astfel
120
încât acestea s ă poată câștiga competitivitate și să asigure o surs ă de venituri pentru
agricultori. Pe lâng ă aceasta, metoda LEADER va urm ări elaborarea proiectelor
pentru sprijinirea protej ării mediului și a diversific ării economice a zonelor rurale din
județul Ilfov.
Un alt aspect important este situa ția precar ă a infrastructurii din zonele rurale din
Ilfov. A șa cum se prezintă în capitolele 1 și 2, localit ățile din Ilfov sunt afectate de
deficite severe mai ales în ceea ce prive ște sistemul de gestiona re a apelor reziduale
și a deșeurilor. Printre problemele asociate cu explozia necontrolat ă de construc ții,
suprafa ța zonelor verzi s-a redus dramatic în regiune. În acest sens, Primăria
București și Ministerul Agriculturii preg ătesc împreună proiectul Inelul Verde. O zon ă
verde va înconjura inelul de centur ă metropolitan din Bucure ști (al doilea inel), care
va deservi obiectivele de mediu și obiectivul global pentru îmbun ătățirea calit ății
vieții cetățenilor.
Prin urmare, scopul principal al strategi ei regionale pentru dezvoltare rural ă este de
a conserva valorile culturale, turistice și de mediu ale zonelo r din Ilfov, pentru
beneficiul regiunii ca întreg. Pentru atingerea acestui scop, au fost stabilite trei
obiective:
• Conservarea valorilor regionale de mediu și culturale conectate cu via ța rurală,
pentru sprijinirea protej ării mediului și diversific ării economiei
• Creșterea competitivit ății sectorului agricol
• Asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru sprijinirea economiei rurale și a
populației.
Sprijinul public pent ru dezvoltarea rural ă va fi destinat urm ătorului set de ac țiuni
indicative:
1. Proiecte de dezvoltare rural ă integrat ă bazate pe abordarea LEADER.
2. Sprijin pentru conservarea tradi țiilor locale, inclusiv artizanatul local și produse
tipice artizanale.
3. Sprijin pentru renovarea cl ădirilor și siturilor cu valoare cultural ă deosebit ă din
zonele rurale.
4. Sprijin pentru conservarea peis ajului agricol existent, precum și pentru extinderea
suprafeței zonelor verzi din regiune, cu scopul de a opri abandonarea zonelor rurale.
5. Monitorizarea intr ării în vigoare a legisla ției privind utilizarea teritoriului, care
prevede sanc țiuni pentru cei care nu adopt ă o abordare competent ă pentru
protejarea și gestionarea resurselor naturale.
6. Sprijinirea investi țiilor în capitalul fizic și uman, în special privind femeile
antreprenor și participarea la forț a de munc ă, cu scopul de a moderniza agricultura
astfel încât s ă atingă standarde înalte de calitate și productivitate, inclusiv prin
introducerea agriculturii ecologice.
7. Stimularea unei abord ări orientate spre pia ță pentru activit ățile agricole, pentru
integrarea lor complet ă în lan țul agro-alimentar și pe pia ța turistic ă (produse
121
artizanale) și sprijinirea diversific ării și dezvolt ării poten țialului sectorului agricol și
alimentar.
8. Investi ții în infrastructura de mediu, mai ales în ceea ce prive ște sistemele de
gestionare a apelor, pentru a îmbun ătăți calitatea vie ții în mediul rural.
Obiectivele de mai sus interven țiile prev ăzute sunt pe deplin coerente cu politica
națională pentru agricultur ă și dezvoltare rural ă, precum și cu Liniile Directoare
Strategice Comunitare pe ntru Dezvoltare Rural ă pentru ciclul de programare 2007–
201368.
Tabel 41. Referin țele UE, na ționale și regionale legate de dezvoltarea rural ă
Referin țe UE Referin țe
naționale Referin țe regionale
Liniile Directoare Strategice Comunitare pentru
Dezvoltarea Rural ă 2007-2013
http://europa.eu.int/comm/agriculture/
capreform/rdguidelines/index_en.htm. Politica agricolă comun ă (CAP). Planul Naț ional de
Dezvoltare 2007-2013, decembrie
2005.
Strategia na țională
pentru agricultur ă . Programul de
dezvoltare a jude țului
Ilfov www.cjilfov.ro
Obiective UE
Îmbunăt ățirea competitivit ății sectoarelor agricol și forestier
Îmbunăt ățirea mediului și a regiunilor rurale
Îmbunăt ățirea calit ății vieții din zonele rurale și încurajarea diversific ării
Construirea capacit ății locale pentru ocuparea for ței de munc ă și pentru diversificare
Obiective na ționale
Dezvoltarea unei agriculturi competitive bazat ă pe cunoa ștere și iniț iative private, capabile de
o evoluț ie uniform ă pe termen lung care pot s ă asigure cre șterea num ărului de locuri de
muncă și coeziunea economic ă și socială potrivit standardelor UE la nivel na țional, regional și
local și, de asemenea, protejarea patrimoniului fizic și istoric al zonelor rural din România.
Sursa: Planul Na țional de Dezvoltare a României, 2007-2013, decembrie 2005.
Obiective regionale
Conservarea mediului regional și a valorilor culturale conectate la via ța rural ă, pentru
sprijinirea protej ării mediului și a diversific ării economice.
Creșterea competitivit ății sectorului agricol.
Asigurarea infrastructurii adecvate în sprijinul economiei rurale și al popula ției.
Coerența cu strategia regional ă general ă
Prin strategia sectorial ă care se adreseaz ă zonelor verzi, se va îmbun ătăți calitatea mediului,
contribuind astfel la obiectivele orizontale pentru durabilitatea dezvolt ării. Conservarea
valorilor rurale va sprijini obiectivele sectorului turistic și diversificarea economiei rurale pentru
creșterea coeziunii. Pentru cre șterea productivit ății, pentru specializarea și conformarea cu
standardele și normele UE pentru produc ția agricol ă se va furniza instruire de specialitate. De
asemenea, în zonele rurale din Ilfov se va promova o mai mare participare la educa ție și la
societatea informa țională.
Integrarea obiectivelor orizontale
Egalitatea șanselor: Femeile antreprenor vor fi promovate în zonele rurale.
Dezvoltarea durabil ă: Un sector agricol mai puternic, care s ă integreze treptat agricultura
ecologică, va avea o contribu ție substan țială la protejarea mediului.
Societatea informa țională: Se va acorda prioritate interven țiilor care se adreseaz ă accesului la
societatea informa țională în zonele rurale
68 Bruxelles, 5.7.2005. COM(2005) 304 final. 2005/0129 (CNS) Propunere pentru DECIZIA CONSILIULUI
privind Liniile directoare strategice comunitare pentru Dezvoltare rural ă (Perioada de programare 2007–
2013) (prezentat ă de Comisie) {SEC(2005) 914}.
122
25. Priorit ăți orizontale
Programele Opera ționale Sectoriale 2007-2013 pentru Mediu și Competitivitate
furnizeaz ă alocări pentru priorit ățile orizontale ale dezvolt ării durabile și societ ății
informa ționale, în timp ce sprijinul pentru egalitatea șanselor este abordat printr-o
serie de obiective opera ționale care sunt strâns legate de priorit ățile sectoriale și de
implementarea lor.
Mecanismele cheie care asigur ă că prioritățile orizontale sunt incluse corespunz ător
în strategia regional ă vor fi:
• În general, oferirea de informa ții și sprijin aplican ților;
Din Programul Opera țional Regional POR:
• Acordarea de până la 10% din scorul total de evaluare a proiectelor pentru
acele proiecte în cadrul Porgramului Opera țional Regional care contribuie la
obiectivele orizontale; și
• Rate modulate de finan țare nerambursabil ă (prin POR) pentru tipuri specifice
de activitate care contribuie la obiectivele opera ționale.
25.1 Durabilitatea
Referin țe UE
Comunicare din part ea Comisiei din 15 mai 2001 „O Europ ă durabil ă pentru
o Lume mai bun ă: O strategie a Uniunii Europene pentru Dezvoltare
Durabilă " (propunerea Comisiei c ătre Consiliul European de la Gothenburg)
[COM(2001) 264 – Nu este publicat ă în Monitorul Oficial]
Uniunea European ă a formulat o strategie p e t e r m e n l u n g c a r e s ă se
completeze cu politicile dezvolt ării durabile din punct de vedere economic,
social și al mediului, țelul său fiind îmbun ătățirea durabil ă a bunăstării și a
standardelor de via ță ale genera țiilor actuale ș i viitoare.
http://europa.eu.int/scadpl us/leg/en/lvb/l28117.htm
Referin țe naționale
Strategia Na țională pentru dezvoltarea durabil ă a României pentru anul 2025.
Strategia Regional ă
Această prioritate orizontal ă va asigura faptul c ă mediul aduce o contribu ție pozitiv ă
la obiectivele strategiei regionale prin promovarea și oferirea de sprijin și prin
prioritizarea activit ăților care se adreseaz ă în mod clar problemelor de mediu și
oportunit ăților. Obiectivele opera ționale sunt:
• Să permită protejarea și îmbun ătățirea mediului.
• Să promoveze utilizarea prudent ă a resurselor naturale.
• Să profite de oportunit ățile de afaceri oferite prin cre șterea cererii pentru
bunuri de mediu, procese și servicii.
123
• Să crească nivelul de con știentizare al locuitorilor, firmelor și vizitatorilor în
ceea ce prive ște valoarea și importan ța mediului.
• Să promoveze activ politicile de mediu în toate aspectele gestionă rii și
implement ării programului.
NATURA 2000
Toate proiectele de dezvoltare regional ă care se vor preg ăti și/sau implementa vor
avea în vedere obliga ția de a sprijini protejarea mediului și conservarea biodiversit ății
sau reducerea impacturilor negative, în sp ecial în cadrul siturilor Natura 2000
identificate de Ministerul Mediului în regiunea de dezvoltare Bucure ști-Ilfov (pân ă în
prezent, nu s-a identificat ni ci un sit ca Natura 2000, da r sunt trei zone care în
curând vor fi incluse în re țeaua Natura 2000).
Așa cum s-a afirmat în sec țiunea 19.1 de mai sus, durabilitatea este o op țiune
politică cheie a administra ției din Bucure ști-Ilfov. Deoarece dezvoltarea durabil ă este
scopul principal al strategiei noastre regionale, principiul durabilit ății va coordona
toate strategiile sectoriale, cu prevederi specifice dup ă cum urmeaz ă:
• Strategia de transport prevede o reduce re a impactului transportului asupra
mediului prin niveluri mai mici ale emisiilor de gaze și ale agen ților poluan ți,
• Strategia pentru protec ția și conservarea mediului prevede ca sprijinul s ă fie
• Strategia pentru cre șterea competitivit ății regionale sprijin ă asimilarea de noi
• Sprijinirea înv ățământului și a cercet ării va stabili protec ția și conservarea
mediului ca o prio ritate de investi ții.
• Un sector agricol mai puternic, care s ă integreze treptat agricultura ecologic ă,
va aduce o contribuț ie substan țială la protec ția mediului.
• O gestiune corespunză toare a fluxurilor de turi ști va contribui la durabilitatea
transportului, a mediului și a altor infrastructuri urbane.
• Durabilitatea regeneră rii urbane va fi urmat ă de asigurarea faptului c ă locurile
de munc ă durabile și veniturile generatoare de oportunit ăți sunt create ș i
menținute în zonele țintă.
• Va fi extins ă suprafa ța spațiilor verzi din zonele urbane.
• Împuternicirea comunit ății va contribui la o dezvoltare durabil ă a proiectelor
locale și regionale.
Activități indicative
precum și o creș tere a siguran ței transportului.
furnizat fabricilor poluante care doresc s ă se mute în afara zonelor urbane.
Proiectul Centura Verde are ca țintă recuperarea zonelor urbane din Bucure ști
și Ilfov.
tehnologii pentru cre șterea productivit ății, eficien ța energiei și durabilitatea
mediului.
124
Investiții în transportul public (metrou, achizi ționarea de autobuze, etc), parc ări la
intrările în ora ș, stații multi-modale (comutare tren-metrou-autobuze), platforme
logistice multi-modale.
Scheme de ajutor pentru firmele și/sau marile întreprinderi care doresc s ă se mute
în afara zonelor urbane.
Includerea de noi situri în regiune în defini ția zonelor protejate, directiva Natura
2000/Habitat
Refacerea și conservarea terenurilor.
Crearea de noi zone verzi disponibile pentru folosul public.
Cursuri de instruire pe probleme de mediu.
Programe de cercetare destinate sector ului de mediu la nivel regional.
Scheme de ajutor pentru asimilar ea de noi tehnologii pentru cre șterea productivit ății,
eficiența energiei și sustenabilitatea mediului pentru noile produse (etichetare
ecologic ă).
Campanii de informare ș i educaționale pe probleme de me diu (economisirea energiei,
gestiunea de șeurilor, reducerea utiliz ării autoturismelor etc.).
Scheme de ajutor pentru realizarea de produse turistice cu o component ă de mediu
semnificativ ă (agro-turism, excursii cu bicicleta/cai, etc.)
Campanii de informare pentru implicarea comunit ăților locale în proiectarea
interven țiilor de regenerare urban ă.
Scheme de ajutor pentru sprijinirea dezvolt ării agriculturii ecologice.
25.2 Egalitatea de șanse și incluziunea social ă
Referin țe UE
Politica de egalitate între sexe înseamn ă integrarea obiectivului egalit ății între genuri
(bărbați, femei) în toate strategiile sectoriale, conform art. 2 și 3 ale Tratatului CE
(politica de egalitate între sexe) precum și art. 141 (egalitatea dintre femei ș i bărbați
în ceea ce prive ște ocuparea for ței de munc ă și profesia) și art. 13 (discriminarea
între genuri la ș i în afara locului de munc ă). Legisla ția comunitar ă în acest domeniu
acoperă în prezent 13 directive în domeniul ocup ării forței de munc ă, securitatea
socială și bunurile și serviciile. Liniile Directoare Strategice Comu nitare, 2007-2013,
Politica de Coeziune pentru sprijinirea cre șterii economice și creării locurilor de
muncă 6 iulie 2005 stipuleaz ă următoarele obiective:
• Ajutor pentru men ținerea unei for țe de munc ă sănătoase.
• Promovarea și întărirea incluziunii sociale și comunit ăți durabile.
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/2007/osc/index_en.htm
125
Strategia Cadru Comunitar ă privind egalitatea dintre sexe (2001-2005) ofer ă o
abordare integrat ă care cuprinde legisla ția privind politica de egalitate între sexe ș i
acțiunile pozitive. Strategia este sprijinit ă de un program de ac țiune69.
Referin țe naționale
Diferite strategii na ționale abordeaz ă problema egalit ății între sexe (ex. în
învățământ și pe piața muncii) ș i a excluziunii sociale.
Strategia regional ă
Obiectivul egalit ății de șanse și al incluziunii sociale va fi activ promovat prin fiecare
interven ție sectorial ă, asigurând, în egal ă măsură, accesul tuturor la serviciile publice
locale, cu ac țiuni pozitive care s ă asigure accesul grupurilor defavorizate, în special al
persoanelor cu dizabilit ăți și al celor s ăraci.
Conform celor prezentate în sec țiunile anterioare, egalitatea dintre sexe și acțiunile
pozitive prevă zute de strategia regional ă sunt urm ătoarele:
• Transportul public va lua în considerar e nevoile specifice ale persoanelor cu
dizabilit ăți și ale vârstnicilor.
• Va fi sprijinit ă crearea de noi locuri de munc ă pentru femei ș i bărbați în
domeniul mediului.
• Acțiuni pentru sprijinirea cre ării de locuri de muncă vor stimula participarea
grupurilor vulnerabile la pia ța muncii.
• Investiții în educa ție, piața muncii ș i dezvoltarea antreprenoriatului vor avea
ca țintă grupurile sociale cele mai vulnerabile, ca prioritate.
• Femeile antreprenor vor fi promovate, în special în zonele rurale.
• Agricultura ecologic ă va fi sprijinit ă prin strategia de dezvoltare rural ă.
• Crearea de locuri de munc ă part-time ș i sezoniere, care s ă se potriveasc ă
vieții de familie a femeilor, va fi sprijinit ă în special în sectorul turistic.
• Proiectele de regenerare urban ă care vor fi proiectate în Bucure ști, vor fi
adresate în special grupurilor sociale vulnerabile: minorit ăți etnice, șomeri –
în special femei și tineri, s ăraci, familii monoparentale, persoane cu dizabilit ăți
și alte grupuri vulnerabile.
• Abordarea problemelor de gen și de excluziune social ă vor înt ări valoarea
adăugată totală a strategiei noastre regi onale privind capacitatea
administrativ ă.
Activități indicative
69 Pentru mai multe informa ții, a se vedea “Raportul privind egalitatea dintre b ărbați și femei, 2006” al
Comisiei Europene, Direc ția General ă pentru Ocuparea for ței de munc ă, Probleme socială și Egalitatea de
șanse, Unit G1, februarie 2006.
126
Instruire pentru dezvoltarea abilit ăților și calificărilor, astfel încât s ă satisfacă cererea
de pe pia ța muncii.
O a doua șansă pentru reluarea studiilor abandonate.
Stimulente pentru angajatori de a angaja persoane vulnerabile (inclusiv persoane cu
dizabilit ăți).
Programe/pachete pentru cre șterea accesului și a particip ării la educa ție pentru copiii
din grupurile vulnerabile.
Instruire pentru personalul di n serviciile de ocupare a for ței de munc ă, organiza ții
neguvernamentale și alte institu ții active în domeniul incluziunii sociale.
Scheme de ajutor pentru femeile antreprenor.
Programe de instruire și recalificare și învățământ profesional pe rmanent destinate
femeilor care doresc s ă-și deschid ă propria firm ă.
Facilități de îngrijire a copiilor, persoanelor vârstnice ș i a altor persoane aflate în
îngrijire.
Campanii de informare pentru eliminarea stereotipurilor de gen din societate, în
special prin mass-media.
Proiecte elaborate în partener iat între furnizorii publici ș i privați de servicii sociale
pentru oferirea de servicii sociale de calitate.
Instrumente și metode pentru furnizarea serviciilor sociale.
Modernizarea serviciilor sociale existente.
Servicii sociale pentru persoane cu nevoi speciale (inclusiv copii ș i alte persoane
aflate în îngrijire).
Programe de instruire pentru speciali știi implica ți în sistem (asisten ți sociali, infirmieri,
consilieri familiali, asisten ți maternali, îngrijitori, personal din institu ții reziden țiale).
25.3 Societatea informa țională
Referin țe UE
1.6.2005 COM(2005) 229 final. Co municare de la Comisie că tre Consiliul,
Parlamentul European, Comitetul European Economic și Social și comitetul
Regiunilor. “2010 – O societate informa țională european ă pentru cre ștere economic ă
și ocuparea for ței de munc ă” {SEC(2005) 717}.
• Obiectiv 1: Un Spa țiu European Unic de Informare care ofer ă comunicare pe
bandă largă sigure, con ținut bogat și diferit și servicii digitale.
• Obiectiv 2: Performan ță mondial ă în cercetare și inovare în TIC prin
acoperirea golurilor cu competitorii lideri ai Europei.
• Obiectiv 3: O societate informa țională c a r e e s t e a t o t c u p r i n z ătoare, ofer ă
servicii publice de înalt ă calitate ș i promoveaz ă calitatea vie ții.
127
http://europa.eu.int/information_socie ty/eeurope/i2010/docs/communications/com_
229_i2010_310505_fv_en.doc
Referin țe naționale
Strategia Guvernului pentru promovarea economiei noi și implementarea societ ății
informa ționale.
Strategia Guvernului pentru informatizarea administra ției publice.
Strategia regional ă
Obiectivul general al strategi ei regional este de a cre ște utilizarea informaț iei
electronice și telematice de c ătre toate grupurile din societatea regional ă. Obiectivele
operaționale sunt:
• Încurajarea accesului la servicii de e-mail și internet de c ătre indivizii și
familiile din regiune.
• Sprijinirea oferirii de servicii publice și alte servicii informatice utilizând TIC,
ca mijloc de cre ștere a con știentizării publice și familiarizarea cu poten țialul
său.
• Creșterea aplic ării TIC în afaceri ca mijloc de cre ștere a competitivit ății.
• Creșterea utiliz ării serviciilor electronice și telematice pentru gestionarea
activităților programului.
Conform celor prezentate în secț iunile anterioare, promovarea societ ății
informa ționale este prev ăzută de strategia noastr ă regional ă după cum urmeaz ă:
Introducerea progresivă a transportului inteligent și a sistemelor de gestiune a
traficului.
Tehnologia informaț iei va fi utilizat ă într-o mare mă sură pentru a monitoriza mediul
și a informa popula ția despre condi țiile de mediu, riscuri, etc.
Strategia are ca țintă participarea firmelor la societatea informa țională.
Investițiile în educa ție și sprijinirea pie ței muncii vor fi destinate accesului din ce în
ce mai mare al studen ților, profesorilor și angaja ților la societatea informa țională.
Prioritate se va acorda intervenț iei care se adreseaz ă accesului la societatea
informa țională în zonele rurale.
Utilizarea sistemului IT este esen țială pentru promovarea turismului interna țional –
deci, promovarea serviciilor turistice prin intermediul web va fi urmă rită în mod activ.
Accesul la societatea informa țională v a f i i n t e g r a t î n e l aborarea proiectelor de
regenerare urban ă pentru Bucure ști, cu scopul de a oferi educaț ie și oportunit ăți de
angajate pentru grupurile vuln erabile ce trebuie sprijinite.
Serviciul e-guvern va fi utilizat pentru a comunica publicului larg proiectele regionale.
Activități indicative
128
Dezvoltarea infrastructurii de telefonie (inclusiv prin band ă largă).
Dezvoltarea de tehnologii informa ționale și de comunicare (acces, securitate,
interoperabilitate, prevenirea riscur ilor, inovare, e-content, etc.).
Dezvoltarea de tehnologii informa ționale și de comunicare (TEN-TIC).
Crearea de servicii on line pentru cet ățeni (e-sănătate, e-guvern, e-educa ție, e-
incluziune, etc.).
Scheme de ajutor pentru dezvoltarea serviciilor on line pentru IMM-uri (e-comerț , e-
educație și instruire, re țea, etc.).
Măsuri pentru accesul la TIC al IMM-urilor și utilizarea eficient ă a acestora.
26. Cadrul financiar
Implementarea strategiei stabilite de Planul de De zvoltare Regional ă 2007-2013 se
va baza pe resursele financiare din partea UE, na ționale și locale .
În cazul resurselor publice din partea UE și cele na ționale, mare parte din acestea vor
fi alocate în cadrul Programelor Opera ționale na ționale 2007-2013, gestionate de
Ministerele de linie. Programele Opera ționale Na ționale nu ofer ă alocări regionale
70,
deci, aceast ă secțiune prezint ă premisele legate de alocarea acestor resurse pe o
bază competitiv ă (de ex. selec ția competitiv ă a proiectelor regionale și locale).
Această secțiune nu emite ipoteze privind volumul resurselor private care vor fi
mobilizate în sprijinul strategiei – deci, to ate cifrele prezentate se refer ă numai la
investițiile publice și/sau la schemele PPP.
Resursele financiare locale definesc colectiv resursele ca re vor fi mobilizate de
Primăria Bucure ști, de Consiliul Jude țean Ilfov și de cele 39 Consilii Locale din Ilfov în
perioada 2007-2013, din prop riile bugete, transferuri de la stat, precum și din
împrumuturi și alte angajamente.
Conform celor prezentate în tabelul 45 de mai jos, investi țiile totale estimate s-ar
ridica la peste 360 milioane Euro pe an, 900 milioane Euro pe an, din care
aprox. 75% sunt destinate priorit ăților Accesibilitate & Mobilitate și Mediu, 12%
alocate pentru sprijinirea Cre șterii Economice și Creării de locuri de munc ă și
Incluziunii sociale, 13% pentru proiectele de Dezvoltare Urban ă și Rurală integrate,
restul sunt concentrate pe îmbun ătățirea Administr ării Regionale. Aprox. 40% din
sumele men ționate vor fi alocate de Prim ăria Bucure ști și administra țiile
locale și județene din Ilfov.
Tabel 42: Aloc ările financiare estimate în cadr ul Planului pentru Dezvoltare
Regională 2007-2013 (perioad ă de plat ă: 2007-2015)
70 Excepție face cel mai probabil Programul Opera țional Regional, gestiona t de Ministerul Integr ării
Europene.
129
Priorități
Fondul de Coeziune
Fondul European pentru
Dezvoltare Regional ă
Fondul Social European
Fondul European pentru
Agricultur ă Fondul
pentru Dezvoltare
Rurală
Administra ție locală
Privat și/sau PPP
finanțate de Ifs
Total
%
Prioritatea 1:
Guvernare
regional ă 16 34 50 0,50
Prioritatea 2:
Accesibilitate și
Mobilitate 1030 600,584 1413,5 790 3834,084 50,94
Prioritatea 3:
Mediu 300 274 250 897 1721 22,87
Prioritatea 4: Creștere
economic ă și
ocuparea for ței de
muncă 300 521,43 94 915,43 12,16
Prioritate
teritorial ă
1: Dezvoltare și
regenerare urban ă 270 582 140 992 13,18
Prioritate teritorial ă
2: Dezvoltare
rurală, abordarea
LEADER 5 2 7 14 0,19
Total 1330 1444,584 537,43 255 3022,5 937 7526,514 100,00
Tabele 43-48 prezint ă proiectele de investi ții deja planificate de Prim ăria Bucure ști în
sectoarele transport ș i mediu, precum și în ceea ce prive ște creșterea economic ă și
crearea de locuri de munc ă, îmbun ătățirea infrastructurii sociale și dezvoltarea
urbană și rurală integrat ă și guvernarea regional ă.
Având în vedere dimensiunea resurselor financiare disponibile, proiectele vor fi
prioritizate pe baza urm ătorului set de criterii (cu scor în descre ștere):
– Conformare cu strategia sud-estic ă de dezvoltare (max 5 puncte)
– Grad de maturitate a documenta ției proiectelor (max 5 puncte)
– Număr beneficiari țintă (max 5 puncte)
– Gradul de integrare multi-sectorial ă (max 5 puncte)
– Importan ța componentei de mediu (max 4 puncte)
– Importan ța componentei incluziune social ă (max 4 puncte)
– Contribu ția la identitatea regional ă (max 3 puncte)
– Contribu ția la răspândirea societ ății informa ționale (max 3 puncte)
– Reducerea traficului vehiculelor (max 3 puncte)
– Efect multiplicator financiar prin PPC (max 3 puncte).
În ceea ce prive ște accesibilitatea și mobilitatea , investi țiile se vor concentra în
special pe: i) Modernizarea drumurilor și străzilor din Bucure ști și Ilfov; ii)
Construirea unei autostr ăzi de centur ă în jurul Bucure știului; iii) Crearea în Bucure ști
a unui sistem multifunc țional de parcare; iv) Cre șterea num ărului de autobuze,
tramvaie și troleibuze; v) Construirea unei noi infrastructuri de metrou care s ă lege
aeroporturile Otopeni și Băneasa de Gara de Nord.
130
Tabel 43. Investi ții în guvernarea regional ă Bucure ști-Ilfov 2007-2015
Rezumat Costuri
estimate
(mil.
Euro)
1 Strategii sectoriale și regionale, Master Planuri
actualizate, evalua rea rezultatelor și
investițiilor. Strategii regionale privind: accesibilitatea și
mobilitatea; conservarea mediului și a
energiei; inova ție și competitivitate în
afaceri; dezvoltarea capitalului uman și
societatea informa țională; îmbun ătățirea
infrastructurii sociale ( școli, spitale, etc);
diversificarea economie i rurale; promovarea
turismului, a valo rilor culturale și a imaginii
regionale; dezvoltarea și regenerarea
urbană; interna ționalizare și marketing
regional; promovarea egalit ății de ș anse și
incluziunea social ă; îmbun ătățirea capacit ății
administrative și a parteneriatului;
prevenirea riscurilor și gestionarea
evenimentelor dezastruoase. Master Planuri
Sectoriale. Studii de evaluare.
2
2 Pregătirea de proiecte de investi ții. Studii de pre-fezabilitate și de fezabilitate. 5
3 Proiecte de inovare. Implementarea a dou ă proiecte-pilot
identificate de Regional Innovation Strategy. 4
4 Instruirea func ționarilor publici. Instruirea a 500 func ționari publici privind
planificarea regional ă, evaluarea ex-ante a
costurilor și beneficiilor investi țiilor publice,
gestiunea financiar ă. 1
5 Proiecte de împuternicire a comunit ății. Promovarea parteneriatului în rândul
comunit ăților locale, pentru a permite
cetățenilor să lucreze la ini țiative de auto-
sprijinire, în special pentru grupurile excluse
social. 2
6 Campanii publice de comunicare. Campanii pentru a comunica cet ățenilor
proiectele de investiț ii regionale aflate în
derulare. Campanii pentru educarea
cetățenilor în ceea ce priveș te economisirea
resurselor neregenerabile, reducerea
consumului de energie și a volumului de
deșeuri. 1
7 E-guvernare. Elaborarea și diseminarea de informa ții și
servicii publice de baz ă prin intermediul web
(14 sub-proiecte) 34
8 Participarea la re țele interregionale și trans-
național. Schimb de experien ță privind dezvoltarea și
regenerarea urban ă, gestionarea serviciilor
publice, gestionarea zonelor metropolitane. 1
NUMĂR DE PROIECTE = 8 Costuri
estimate
(mil.
euro)
131
50
Sursa: Centrul de Planificare a Municipiului Bucure ști și a Zonei Metropolitane, martie 2006
Tabel 44. Programul de investi ții în accesibilitate al regiunii Bucure ști-Ilfov
2007-2015
Infrastructura de transport urban Localizarea proiectelor și rezumat Costuri
estimate
(milioane
euro)
9
Finalizarea lucr ărilor existente la Drumul de
Centură (20 km).
București și județ ul Ilfov 60
10 Pasaj suprateran Basarab Realizarea unui pasaj subteran între Gara
Basarab și Splaiul Dâmbovi ței 178
11 Sisteme de parcare suprateran ă și subteran ă
în municipiul Bucure ști Crearea de 23 spa ții de parcare 150
12 Reabilitare str ăzi – Etapa I Reabilitarea a 60 sec țiuni de drumuri,
grupate în 6 pachete, câte unul pentru
fiecare sector din Bucure ști 32.4
13 Reabilitare str ăzi – Etapa II Reabilitarea a 1800 str ăzi, totalizând 790
km, care reprezint ă 43,4% din întreaga re țea
de drumuri a municipiului Bucure ști; lucrările
vor fi organizate în 20 pachete de str ăzi 450
14 Dezvoltarea unor noi coridoare de transport
prin realizarea unor str ăpungeri și penetra ții în
sistemul de str ăzi din Municipiul Bucure ști Realizarea de leg ături între principalele
artere ale ora șului, precum și racord ări la
autostră zile A1 (Bucure ști-Pitești) la Chiajna-
Virtuti-Splaiul Indipendentei și A2 (Bucureș ti-
Constan ța) la Centura-Splai Dudescu,
legătura cu autostrada Alexandria-Domne ști-
Prelungirea Ghencea. 450
15 Modernizarea Pie ței Eroii Revolu ției și pasajul
pietonal subteran Legătura între cele dou ă trotuare ale pie ței,
peroanele sta ției de tramvai nou-create și
stația de metrou Pia ța Eroii Revoluț iei 30
16 Modernizare sistem rutier pe DJ 100, Otopeni-
Vadul Anei. Otopeni – Tunari – Ștefăneștii de Jos –
Afumați – Găneasa – Bră nești – Vadul Anei:
35,08 km.
Legătură directă cu trei drumuri na ționale:
DN1, DN2 și DN 3. 23,126
17 Modernizare sistem rutier pe DJ 100,
Corbeanca – Buftea. Corbeanca-Buftea: 12 km.
Legătură directă cu două drumuri naț ionale:
DN1 și DN1A, și se va face leg ătura direct ă a
orașului Buftea cu ae roportul Otopeni 5,62
18 Modernizare sistem rutier pe DJ 101 A,
Corbeanca – Peri ș. Corbeanca – Peri ș: 11,90 km.
Legătură directă între cele dou ă localităț i.
Traseu paralel cu DN 1, ajutând la reducerea
traficului pe acesta. 6,61
19 Modernizare sistem rutier pe DJ 101, Balote ști
– Sitaru. Lungime: 20,100 km (Km 17+500 –
37+600).
Balotești-Căciulați-Moara Vl ăsiei-Grădiștea-
Sitaru. Drumul, care asigur ă legătura dintre
Ilfov și localitățile din Ialomi ța, este în stare
avansat ă de degradare. 19,320
132
20 Modernizare sistem rutier pe DJ 200 B, Tunari
– Balote ști. 19,966 km Tunari – Dimieni – Balote ști.
Drumul paralel cu DN1, asigur ă accesul
direct cu localitatea Balote ști, necesar pentru
dezvoltarea aeroportului Henri Coand ă din
București 6,148
21 Modernizare sistem rutier pe DJ 401 A, Vidra –
Dârvari. Lungime: 32,250 km
Vidra-Sinte ști-Jilava-M ăgurele-Vârteju-
Bragadiru-Clinceni-Domne ști-Dârvari
Drumul va asigura tuturor localit ăților din
sudul jude țului Ilfov, asigurând leg ătura cu
DN 5 și autostrada A1 17,374
22 Modernizare sistem rutier pe DJ 101 B,
Tâncăbești – Merii Petchii. Tâncăbești-Vlădiceasca-Gherm ănești-
Snagov-Gruiu-Lipia-Nuci-Merii Petchii
Lungime: 26,00 km. (km.18+000-44+000).
Legătura cu un mare num ăr de localit ăți care
au o dezvoltare urbanistic ă în continu ă
creștere. Leg ătura direct ă cu jude țele
Ialomița și Prahova. 9,111
23 Modernizare sistem rutier pe DJ 402, Gagu –
Măineasca. Lungime: 11,450 km. Km.59+550 – 71+000
Drumul, care se intersecteaz ă cu drumuri
naționale și județ ene, necesit ă reparații
majore 5,725
24 Modernizare sistem rutier pe DJ 301 A, Glina –
Poșta. Glina-Bălăceanca-Po șta 7,500 km.
accesul direct că tre spitalul ''Domni ța
Bălașa"legă tură directă a localit ăților cu
Bucureștiul prin Șos.de Centur ă 6,150
25 Pasaj Tunari. Realizarea unei intersec ții supraterane a
drumului jude țean cu șoseaua de centur ă
peste liniile ferate astfel încât s ă se reduc ă
ambuteiajele de pe șoseaua de centur ă și să
crească siguran ța în trafic. 9,800
26 Pasaj Berceni. Realizarea unei intersec ții supraterane a
drumului jude țean cu șoseaua de centur ă
peste liniile ferate la Berceni astfel încât s ă
se reduc ă ambuteiajele de pe șoseaua de
centură și să crească siguran ța în trafic. 6,200
27 Inelul metropolitan de centur ă Construc ția a 90 km de drum de centur ă în
Ilfov, având aceea și localizare cu proiectul
Centura Verde 200
28 Canalul Dun ăre Bucureș ti-Olteniț a Finalizarea lucr ărilor întrerupte în 1989, pân ă
la Portul Olteniț a de pe Dun ăre 600
29 Platforme multi-modale logistice Aeroportul Interna țional Otopeni- Henri
Coandă .
Platforma Terminal ă intermodal ă Bucure ști
Sud “1 decembrie” 220
Costuri
estimate
(milioane
euro)
NUMĂR DE PROIECTE = 21
2 485,584
Sursa: Centrul de Planificare a Municipiului Bucure ști și a Zonei Metropolitane, martie 2006
Tabel 45. Programul de investi ții în mobilitate Bucure ști-Ilfov 2007-2013
133
Transport public urban Localizarea proiectelor și
rezumat Costuri
estimate
(milioane
euro)
30 Linie de metrou (leg ătură feroviar ă
rapidă ) între sta ția Gara de Nord și
Aeroportul Henri Coand ă (Otopeni)
București Crearea unei linii rapide de transport
între sta ția de metrou "1 Mai" și
Aeroportul Interna țional „Henri
Coandă ”, prin Aeroportul B ăneasa 350
31 Linie de metrou (leg ătură feroviar ă
rapidă ) Linia 5 Drumul Taberei-
Centru. Indicatori tehnici și economici
aprobați prin HG 1114/2003. 400
32 Modernizarea infrastructurii liniilor de
tramvai în zona de Sud-Vest a
Municipiului Reabilitarea a 112,3 km de cale
tramvai simplă și a 4 depouri în zona
de Sud-Vest a municipiului Bucure ști 126
33 Modernizarea infrastructurii liniilor de
tramvai în zona de Sud-Est și de Nord
a municipiului Bucure ști Reabilitarea a peste 100 km de cale
tramvai simplă în zona de Sud-Est și
de Nord a municipiului Bucure ști 170
34 Achiziționarea de mijloace de
transport: autobuze, tramvaie și
troleibuze Achiziționarea a 500 autobuze, 50
tramvaie și 100 troleibuze 268
35 Implementarea sistem ului de taxare
automat ă pentru transportul public
urban Modernizarea mijloacelor de
transport în comun de suprafa ță,
prin implementarea unui sistem
compatibil cu sistem ul de taxare de
la metrou 14
Gestionarea traficului Localizarea proiectelor și
rezumat Costuri
estimate
(milioane
euro)
36 Sistem de management al traficului și
poziționare global ă a mijloacelor de
transport public de suprafa ță în
Municipiul Bucure ști Implementarea unui sistem de
control al traficului general incluzând
crearea unei zone de 100 intersec ții,
prin instalarea unui sistem de
management, pentru localizarea
poziției fiecă rui vehicul fiind folosit
GPS 20,5
Costuri
estimate
(milioane
euro)
NUMĂR DE PROIECTE = 7
1 348,5
Sursa: Programul de Dezvoltare a Municipiului Bucure ști 2005-2008,
Departamentul de Transport și Trafic al Prim ăriei Bucure ști, martie 2006
Investițiile pentru prioritatea mediul regional se vor concentra pe urm ătoarele: i)
reabilitarea zonelor verzi publice din Bucure ști; ii) sistemul de monitorizare a
zgomotului; iii) sistemul de gestionare a riscurilor; iv) reabilitarea și extinderea
sistemului de canalizare, finalizarea lucr ărilor la sta ția de tratare a apelor reziduale;
v) investi ții pentru conservarea energi ei în sistemele de înc ălzire.
Tabelul 46 detaliaz ă proiectele aflate în portofoliu.
Tabel 46. Programul de investi ții pentru conservarea și îmbun ătățirea
mediului Bucure ști-Ilfov 2006-2015
134
Gestionarea zgomotului, a
zonelor verzi și a riscurilor Localizarea proiectelor și rezumat Costuri
estimate
(milioane
euro)
37
Campanii pentru educa ția
cetățenilor privind mediul. Campaniile de adreseaz ă populației în ceea ce
privește utilizarea resurselor neregenerabile,
reducerea consumului de ap ă, reducerea
cantității de deșeuri și depozitarea optim ă a
acestora, economisirea energiei, protejarea
zonelor verzi și a biodiversit ății. 20
38
Realizarea h ărții acustice a
Municipiului Bucure ști și a
sistemului de monitorizare a
zgomotului Evaluarea și monitorizarea zgomotului
ambiental și a planurilor aferente de ac țiune
(până în 2007), pentru reducerea efectelor
dăunătoare provocate de zgomotul ambiental,
redirecționarea traficului și estimarea
amplasării locale a zonelor verzi și a panourilor
fonoabsorbante 3
39
Ecologizarea și dezvoltarea
potențialului turistic de recreere
și agrement al parcurilor
Cișmigiu, Heră strău, Carol și
Tineretului Îmbunătățirea infrastructurii existente și
diversificarea facilit ăților oferite turi știlor
(sistem de iluminat, sistemul de irigare,
reabilitarea re țelei interioare a aleilor, locuri de
joacă pentru copii, în aer liber și închise,
reabilitarea debarcaderelor și a serelor);
curățarea lacului din Parcul Carol; reabilitarea
cuvetei Lacului Ci șmigiu; reabilitarea vegeta ției
existente și plantarea de specii noi în toate
cele 4 parcuri. 13,2
40
Centura Verde Bucure ști-Ilfov Plantarea de copaci în jurul noului Drum de
Centură Bucure ști – 90 km. x 75 m l ățime
(50% din zona de protec ție). 100
41
Proiect interregional Inelul Verde-
Galben din Bucure ști-Ilfov, Etapa
1. Suprafa ța Inelului Verde-Galben este de aprox.
3300 km2 cuprinzând 66 localit ăți din patru
județe: Ilfov (25 localit ăți), Dâmbovi ța (5
localități), Giurgiu (27 localit ăți), Călărași (9
localități), trei din jude țele men ționate apar țin
regiunii Sud Muntenia. L ățimea medie este de
25 km. Etapa 1 va cuprinde 4 loalit ăți din
județul Călărași și 16 din Ilfov. 50
42 Proiect interregional Inelul Verde-
Galben din Bucure ști-Ilfov, Etapa
2 Etapa 2 va cuprinde 4 localit ăți din jude țul
Ilfov, 5 din C ălărași și 9 din Giurgiu. 50
43 Proiect interregional Inelul Verde-
Galben din Bucure ști-Ilfov, Etapa
3. Etapa 3 va cuprinde 5 localit ăți din Ilfov, 5 din
Dâmbovi ța și 18 din Giurgiu. 50
Utilități publice Localizarea proiectelor și rezumat Costuri
estimate
(milioane
euro)
44
Sistem regional de gestionare a
apelor. Implementarea acquis-ului comunitar în ceea
ce prive ște sectorul apei, jude țul Ilfov. 605,21
45
Sistem regional de gestionare a
deșeurilor Implementarea acquis-ului comunitar în ceea
ce prive ște sectorul de șeurilor, jude țul Ilfov. 280
135
46
Extinderea re țelei de canalizare în
zonele deficitare ale municipiului
București, în interiorul actualelor
bazine de colectare Reabilitarea a 20 km și extinderea cu 26 km a
rețelei de canalizare 20
47
Extinderea re țelei de distribu ție a
apei potabile, în afara sferei de
obligații a concesionarului, în
zonele deficitare din municipiul
București Reabilitarea sta țiilor de pompare (38) și a
stațiilor hidrofor (180); modernizare
tehnologic ă a stațiilor de tratare Arcuda și
Rosu; reabilitarea conductelor și a cutiilor de
distribuț ie din re țeaua de ap ă potabil ă,
incluzând 60 km re țea apă potabil ă și 2000
cutii de distribuț ie în rețea;
reabilitarea/modernizarea sta ției de tratare a
apei de la Crivina. 11
48 Reabilitarea re țelelor de ap ă
potabilă în cele ș ase sectoare din
București Sectoarele 1 și 6: 54 mil. Euro.
Sectoarele 2, 3, 4, 5: 120 mil. Euro. 174
49
Reabilitarea ecologic ă a salbei de
lacuri de pe râul Colentina Îmbunătățirea microclimatului urban prin
amenajarea și întreținerea luciurilor de ap ă din
interiorul ora șului Bucure ști 50
50 Modernizarea și finalizarea sta ției
de tratare a apelor uzate Glina Finalizarea lucr ărilor la sta ția de tratare a apei
Glina 140
51
Modernizarea punctelor termice Retehnologizarea, modernizarea și dezvoltarea
punctelor termice din RADET pentru: reducerea
cu 90% s pierderilor de c ăldură și reducerea cu
40% a pierderilor masice; cre șterea cu 10% a
randamentului la termoficare și reducerea
costurilor 90,4
52 Reabilitarea re țelelor termice
primare Reabilitarea re țelei termice primare de
transport al energiei electrice pentru
îmbunătățirea aliment ării cu energiei termic ă 64,19
NUMĂR DE PROIECTE = 16 Costuri
estimate
(milioane
euro)
1721
Sursa: Programul de Dezvol tare a Municipiului Bucure ști 2005-2008
Infrastructura social ă care va fi sprijinit ă include infrastructura sanitară și
educațională. Ministerele de linie sprijin ă identificarea portofoliului actual de
proiecte. Infrastructura în cauz ă este gestionată de consiliile locale (inclusiv cele ș ase
sectoare din Bucure ști și consiliile locale din Ilfov), precum și de Prim ăria Bucure ști,
Ministerul S ănătății și Ministerul Educa ției.
Tabel 47. Investi ții în infrastructura sanitar ă și educa țională 2007-2015.
Infrastructura
sanitar ă și
educațională Localizarea proiectelor și rezumat Costuri estimate
(milioane euro)
53 Complex de
recuperare
neuropsihomotorie
Panduri Finalizarea lucr ărilor la complexul, care a fost
preluat de PMB în 1994. Pân ă în prezent, doar
structura de rezisten ță a fost finalizat ă;
realizarea a 7 corpuri care compun complexul 13,3
136
54 Reabilitarea
infrastructurii
educaționale Reabilitarea a 100 unit ăți de învățământ
preuniversitar, constând în construirea unor
noi clă diri, instalarea de centrale termice și
hidrofoare, reabilitarea de instala ții termice,
de gaze și de ventila ție, de telefonie, etc. 150
56 Modernizarea
Spitalului Jude țean
,,Sfinții Împărați
Constantin și Elena”. Modernizarea, consolidarea și creșterea
capacității spitalului. 22,130
56 Sistemul regional
SMURD pentru
protecție civilă. Crearea unui sistem de m ăsuri care s ă
reprezinte baza pentru elaborarea unui
inventar al zonelor cu risc ridicat ale
municipiului și pentru fundamentarea unui
sistem de prognozare a apari ției unor
evenimente (inunda ții, poluare, incendii,
cutremure, poluare, etc). Crearea unui sistem
pentru interven ții de urgen ță ca urmare a
unor evenimente dezastruoase. 50
57 Rețea civică de
gestionare a
riscurilor. Crearea a 6 Centre Publ ice pentru Gestionarea
Situaț iilor de Criz ă, câte unul pentru fiecare
sector din Bucure ști. Info Centre pentru
populație și structuri de prim ajutor. 30
58 Centrul de Excelen ță
București. București IZVOR. Centru de Excelen ță.
Platform ă Regional ă pentru Schimb de
Experien ță. Centru de Eco-Inovare.
Standardizare și certificare. 40
59 Agenția Regional ă
pentru Inovare. Crearea Agen ției Publice Regionale pentru
Inovare 10
Costuri estimate
(milioane euro)
NUMĂR DE PROIECT = 8
315,43
Sursa: Programul de Dezvol tare a Municipiului Bucure ști 2005-2008, Programul de Dezvoltare a
Județului Ilfov 2007-2013.
Legat de regenerarea urban ă, au fost identificate mai multe proiecte, a șa cum se
prezintă în tabelul 48.
Dezvoltarea rural ă va avea ca țintă două proiecte LEADER în jude țul Ilfov: zona
Balotești-Snagov și Zona Natural ă Scroviștea. Ambele proiecte se concentreaz ă pe
zonele protejate cu valori naturale importante și cu poten țial turistic.
Tabel 48. Dezvoltare urban ă și regenerare, turism, cultur ă și dezvoltarea rural ă
2007-2013
Dezvoltare urban ă și
regenerare
(Bucureș ti) Localizarea proiectelor și rezumat Costuri
estimate
(milioane
euro)
60
Centrul Istoric Bucure ști Centrul Istoric Bucure ști, așa cum este definit de
Hotărârea ….
Parteneri: Prim ăria sector 3, Prim ăria Bucure ști.
Interven ții integrate complexe în componente
economice, sociale și de infrastructur ă 200
137
61
Baicului. Intersec țiile Doamna Ghica și Pantelimon Delfinului,
suprafa ța 46,42 ha. Beneficiar: 36.575 persoane.
Parteneri: Prim ăria sector 2, Prim ăria Bucure ști
Infrastructur ă de transport și de mediu. Remedierea
zonei industriale.
Crearea de noi zone verzi
22
62
Gherghitei. Străzile Gherghitei și Oituz din Bucure ști. Suprafa ța
zonei: 17 ha. Beneficiari: 24.652.
Parteneri: Prim ăria sector 2, Prim ăria Bucure ști
Modernizarea drumurilor și utilităților publice.
Renovarea infrastructurii so ciale pentru persoanele
vârstnice. 20
63
Cartierul Titan Zona format ă din perimetrul Str. Constantin Brancusi,
Blv. Nicolae Grigorescu, str. Liviu Rebreanu și Lacul
Titan. 17 ha. 112.713 persoane.
Parteneri: Prim ăria sector 3, Prim ăria Bucure ști.
Reorganizarea zonei verzi 12,53 ha.
Curățarea lacului IOR.
Crearea de spa ții publice cu func țiuni sociale – via ța
comunit ății, în special tineri 45
64
Văcărești. Zona format ă din perimetrul Splaiul Unirii – Șoseaua
Vitan Barzesti – Șoseaua Olteni ței – Calea V ăcărești,
306 ha, beneficiari: 10.752 persoane
Parteneri: Prim ăria sector 4, Prim ăria Bucure ști.
Transformarea unei zone abandonate în spa țiu public
format din zone verzi și facilități sportive
40
65
Ferentari-Rahova. Zona format ă din perimetrul Prelungirea Ferentari, Bd.
Pieptanari, Sos Giurgiului și Drumul de centur ă.
Suprafa ța 380 ha, beneficiari: 40.312 persoane
Parteneri: Prim ăria sector 5, Prim ăria Bucure ști.
Integrarea social ă a populaț iei Rroma.
Infrastructur ă (străzi și utilități publice).
Reabilitarea mediului
65
66
Răzoare. Zona format ă din perimetrul Drumul Taberei, Drumul
Sării, Str. Dr. Reiner, Str. Dr. Bagdasar, Str.
Progresului, Bd. Geniului, Bd. Timisoara, Șos
Pandurilor, Str. Mihail Sebastian). Suprafa ța: 150 ha,
beneficiari: 226.755 persoane
Parteneri: Prim ăria sector 6, Prim ăria Bucure ști.
Reabilitarea drumurilor. Transport public (tramvai).
Zone verzi. Reabilitarea mediului
50
67
Pallady-Dudesti Reabilitarea zonei industriale Dude ști, Republica,
Pantelimon. Renovarea arhitectural ă și reabilitarea
spațiilor publice din sect orul 3. Infrastructur ă publică
și utilități publice în zona cuprins ă în perimetrul “Ghetu
Anghel – Blv. Th. Pallady – Splaiul Dudescu”. Noi
funcțiuni economice și sociale pentru cl ădirile din str.
Energeticienilor 9, (fost ă Filamentului), Bucure ști 30
138
68
Bucuresti Noi Reabilitarea spa țiilor publice din sector: spaț ii de
parcare, zone verzi, cl ădiri cu func țiuni sociale,
asanarea terenurilor. 15
69
Berceni Reabilitarea spa țiilor publice din sector: spaț ii de
parcare 15
70
Colentina Reabilitarea spa țiilor publice din sector: spaț ii de
parcare 15
71 Drumul Taberei Reabilitarea spa țiilor publice din sector: spaț ii de
parcare 15
Partial total (12 proiecte) 532
Turism și cultur ă Localizarea proiectelor și rezumat Costuri
estimate
(milioane
euro)
72 Agenția Public ă
Metropolitan ă pentru
promovarea turismului
și a culturii. Crearea Agen ției Publice Metropolitane pentru
Promovarea Turismului. Protalul metropolitan info
turistic. Info Centre. Participarea ș i organizarea de
evenimente promo ționale. Identitate și immagine
regional ă. 20
73
Curtea Veche Reabilitarea patrimoniului cu ltural, reamenajarea fizic ă
și animarea cultural ă a spațiilor publice. 50
74
Zona Pictor Verona. Traseul cultural “Cinema Patria” Bucure ști Str. Nicolae
Golescu, Str. Episcopiei – Str. Pictor Verona – Gr ădina
Iconei, 16,83 ha.
Noi spații verzi. Locuri de parcare. Iluminat public.
Infrastructur ă locală publică și utilități 40
75
Metrou-Live Bucuresti Revitalizarea urbană și reorganizarea spaț iilor
subterane aferente 4 sta ții de metrou: spa țiu
subteran public
Parcare subteran ă (investi ție privat ă). 50
76
Kilometrul Zero (Sfântu
Gheorge Bucure ști) Zona Sf. Gheorghe, o zon ă care nu mai exist ă, dar
care va fi restabilit ă în centrul Bucure știului.
Suprafa ța 10.800 m2.
Parteneri: Prim ăria sector 3, Prim ăria Bucure ști 50
77
Calea Victoriei, Dacia-
Elisabeta. Reabilitarea a 105 monumente localizate în Calea
Victoriei, Etapa 1
Parteneri: Prim ăria sector 1, Prim ăria sector 3,
Primăria Bucure ști.
150
78
Calea Victoriei,
Elisabeta-Splai. Reabilitarea a 105 monumente localizate în Calea
Victoriei, Etapa 2.
Parteneri: Prim ăria sector 1, Prim ăria sector 3,
Primăria Bucure ști.
50
139
79
Calea Victoriei, Victoriei-
Dacia. Reabilitarea a 105 monumente localizate în Calea
Victoriei, Etapa 3.
Parteneri: Prim ăria sector 1, Prim ăria sector 3,
Primăria Bucure ști.
50
80
3 galerii pietonale în
centrul istoric Calea Victoriei, pasajul Villacrosse – Macca (600 m2),
Victoriei (550 m2), Englez (250 m2).
Modernizarea spa țiului public pentru îmbun ătățirea
imaginii galeriilor.
Populație locală: 8.900 persoane. 50
81
Arcul de Triumf. Suprafa ța: 10800 m2.
Parteneri: Prim ăria sector 1, Prim ăria Bucure ști
Datând din 1921-22, Arcul de Triumf este localizat
într-o zonă caracterizat ă de trafic intens – str. Kiseleff.
Proiectul va crea o zon ă pentru evenimente culturale,
închisă autoturismelor. 30
82
Str. Edgar Qu inet – str.
Biserica Enei. Modernizarea spa țiului public în zona Universitatea de
Arhitectur ă Ion Mincu. 20
Partial total (11 proiecte) 460
Dezvoltare rural ă Localizarea proiectelor și rezumat Costuri
estimate
(milioane
euro)
83
Zona Balote ști-Snagov
în Ilfov.
Proiecte de dezvoltare integrat ă bazate pe abordarea
LEADER 10
84
Zona Natural ă
Scrovistea, Ilfov
Proiecte de dezvoltare integrat ă bazate pe abordarea
LEADER 4
NUMĂR DE PROIECTE = 25 Costuri
estimate
(milioane
euro)
1006
Sursa: Centrul de Planificare a Municipiului Bucure ști și a Zonei Metropolitane, martie 2006
140
ANEXA 1
EVALUAREA EX-ANTE A PLANULUI PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL Ă
BUCURE ȘTI-ILFOV 2007-2013
Prof. Maria Bruna Zolin <zolin@unive.it>
Universitatea Ca’ Foscari, Venezia, Italia
Expert INDEPENDENT pe termen scurt, Conven ția de Înfr ățire
RO2003/IB/SPP/08, Construc ție Instituțional ă pentru Înt ărirea Func ției de
Coordonare în Scopul Definirii și Implement ării Politicii de Coeziune
Economic ă și Social ă la Nivel Regional
EXTRAS DIN RAPORTUL FINAL
martie 2006
Obiectivul principal al evalu ării ex-ante a interven țiilor structurale de dezvoltare este
de a analiza aspectel e economice, sociale și de mediu ale strategiei și relațiile dintre
aceste trei dimensiuni, precum și impactul probabil al interven țiilor asupra
disparităților identificate. Mai mult, eval uarea ex-ante va evalua contribu ția
interven țiilor la implementarea priorit ăților strategice comunitare, a șa cum sunt
prezentate în Liniile Directoare Strategice Comunita re. Evaluarea ex-ante este
destinat ă evaluării schiței PDR înainte de implementarea acestuia, pentru a oferi, la
timp, sugestii pentru optimizarea aloc ărilor de resurse, precum și pentru
îmbunătățirea calit ății procesului de planificare.
Componenta 3, activitatea 3.4 din Conven ția de Înfr ățire prevede o evaluare ex-ante
a Planului pentru Dezvoltare Regional ă Bucure ști-Ilfov (PDR B-I). În linie cu aceast ă
cerință, evaluarea ex-ante a PDR B-I a fost încredin țată și realizat ă de un expert
independent ex-ante, în cadrul Proiectului de Înfr ățire RO2003/IB/SPP/08
„Construc ție Institu țională pentru Întă rirea Func ției de Coordonare în Scopul Definirii
și Implement ării Politicii de Coeziune Economic ă și Socială la Nivel Regional”, finanțat
prin Phare. Acesta este raportul final al activit ăților evalu ării ex-ante întreprinse de
expertul independent.
Prezentul raport final se concentrează pe urm ătoarele aspecte:
1. Evaluarea general ă a PDR;
2. Analiza rela ției dintre priorit ățile stabilite de analiza socio-economic ă și de
mediu și Planul pentru Dezvoltare Regional ă;
3. Evaluarea modului de fundamentare și coeren ța general ă a priorit ăților
strategiei, obiectivelor ș i activit ăților indicative (coeren ță intern ă și
eficacitate);
4. Analiza coeren ței și complementarit ății dintre Planul pentru Dezvoltare
Regional ă și alte Programe și politici (coeren ța extern ă și complementaritate);
5. Evaluarea impacturilor socio-economice și de mediu a șteptate asupra
disparităților și implement ării priorit ăților strategice comunitare (utilitate și
impacturi).
6. Calitatea sistemelor de implementare și riscurile poten țiale.
Procesul de evaluare ex-ante a urm ărit liniile directoare me todologice ale Comisiei
Europene a șa cum sunt prezentate în document ele de lucru ale Comisiei privind
evaluarea ex-ante de c ătre Direc ția General ă pentru Politic ă Regional ă, în special în
141
ceea ce prive ște Noua Perioad ă de Programare a Fondurilor Structurale 2007-2013
(Anexa A ofer ă detalii despre metodologia urm ărită de evaluatorul independent ex-
ante). De asemenea, ev aluarea ex-ante include și Evaluarea Strategic ă a Mediului,
efectuat ă pe baza liniilor directoare oferit e de Directiva CE 2001/42/CE. Pe lâng ă
aceasta, a fost lu at în considerare și ghidul EVALSED71.
Elaborarea raportului fina l ex-ante a fost realizat ă în ultima parte a elabor ării PDR ș i
a fost înso țită de o revizuire final ă a acestui document.
Documentul (PDR) este bogat în informa ții calitative și cantitative, prezentate în
capitolul 1 (analiza socio-economic ă și de mediu) și în capitolul 2 (analiza
disparităților și a poten țialului). S-au avut în vedere cele mai importante documente
strategice comunitare și naționale și acestea au fost procesate corespunz ător.
Consultarea cu factorii regionali privind PDR este bine organizat ă și în curs de
desfășurare. Rezultatele acestui pr oces sunt prezentate pe scurt în Capitolul 3 al PDR.
Trebuie men ționat faptul c ă, contribu țiile primite de la factorii regionali, coerente și
aplicabile, au fost integrate în Plan.
Analiza socio-economic ă și de mediu relevă o munc ă riguroas ă și profund ă, care are
ca însușire compararea datelor la diferite niveluri din sursele oficiale și nu ezit ă să se
bazeze pe alte surse de informar e credibile atunci când înregistr ările statistice oficiale
nu sunt actualizate sau lipsesc informaț ii. Acest lucru a permis analizei de a colecta
un num ăr de evolu ții semnificative, de exemplu legate de pia ța muncii.
Analiza socio-economic ă ar putea fi îmbun ătățită în ceea ce prive ște următoarele:
• Analiza ar trebui s ă ia întotdeauna în considerare dimensiunea regională
globală, chiar dac ă oferă informa ții separate pentru municipiul Bucure ști și
pentru jude țul Ilfov.
• Analiza disparit ăților ar trebui prezentată astfel încât s ă facă distincție între:
disparitățile EXTERNE (Bucure ști-Ilfov în compara ție cu regiunile capitalelor
din UE, Bucure ști-Ilfov în România și între regiunile române ști– ar trebui
subliniat faptul c ă Bucure ști este cea mai dinamic ă regiune din țară) și
DISPARIT ĂȚI INTERNE (disparit ăți intra-regionale într e municipiul Bucure ști și
județul Ilfov, dar și disparit ăți intra-or ășenești, între sectoarele municipiului).
• Analiza evolu ției ar putea fi îmbun ătățită astfel încât s ă ofere o înț elegere mai
profundă a potenț ialului regional.
Analiza mediului ar putea eviden ția aspecte importante cum ar fi:
• Necesitatea de a oferi popula ției educa ție în ceea ce prive ște mediul
(având în vedere și nivelurile din ce în ce mai mari ale consumului de ap ă
mult peste media UE, volumul de șeurilor din ce în ce mai mare, etc).
• Faptul c ă punctele de înc ălzire din Bucure ști sunt o sursă de pierdere a
energiei, precum și o surs ă de poluare, datorită rețelelor și tehnologiilor
vechi, cu instala țiile de înc ălzire care cad sub inciden ța directivei IPPC.
71 www.evalsed.info
142
Pe lângă aceasta:
• Energia este o problem ă critică pentru regiune în termeni de impact asupra
mediului și de consum mare și este important ă pentru competitivitatea
producției și pentru disponibilitatea serviciilor publice.
Secțiunea strategie
este coerentă cu documentele CE și naționale relevante pentru
această politică, care sunt evocate în text unde este cazul. Totu și, strategia ar trebui
să facă explicit ă alegerea de a concentra investi țiile regionale în infrastructur ă,
alegere care este în țeleasă de la cadrul financiar indicativ asociat Planului.
Strategia ar trebui s ă intre în am ănunt despre necesitatea:
• De a conserva terenul în regiune, inclusiv (dar nu limitat la) prin încurajarea
mutării întreprinderilor poluante în af ara perimetrului municipiului Bucure ști.
• De a promova ac țiuni destinate educ ării populaț iei pentru economisirea
energiei.
• De a conecta mai bine mobilitatea cu dezvoltarea ulterioar ă a pieței muncii.
Ar fi indicat ă revizuirea indicatorilor țintă asociați fiecărei priorit ăți prin includerea
atât a indicatorilor de rezultat, cât și a celor de impact.
În cele din urm ă, documentul ar trebui s ă intre în am ănunt despre lec țiile învățate
din experien țele anterioare cu interven țiile de dezvoltare, prin oferirea de informa ții
mult mai detaliate privind sistemele de implementare avute în vedere și riscurile
inerente poten țiale.
A – Metodologia de evaluare și abordare
Conform metodelor de evaluare stabilite de Comisie, Schema 1 ilustreaz ă
metodologia urmat ă de aceast ă evaluare. Judecata evalu ării s-a concentrat pe patru
pași:
1. Evaluarea legăturii (strategiei cu nevoile identificate
) și a coeren ței
(coeren ța intern ă se refer ă la structura strategiei și la aloc ările sale financiare,
coerența extern ă se refer ă la legăturile strategiei cu politica comunitar ă și
națională, deci la complementaritatea dintre strategia regional ă și politica
comunitar ă-națională).
2. Eficacitatea – dacă obiectivele programului sunt posibil de atins.
3. Impactul (utilitatea) și sustenabilitatea – evaluarea impacturilor posibile
în compara ție cu nevoile sociale, economice și de mediu.
4. Eficien ța inputurilor analizei și a activit ăților în compara ție cu rezultatele – de
ex. eficacitatea costurilor investi ției.
5. Calitatea sistemelor de implementare – calitatea sistemului de
implementare propus este important ă pentru a în țelege cum vor fi atinse
obiectivele Planului.
6. Riscuri potențiale – analizarea riscurilor poten țiale pentru Plan, atât în ceea
ce prive ște opțiunile strategice f ăcute, cât și sistemele de implementare
propuse.
143
Nivel
Politicile si nevoile actuale Legatura & Coerenta
(Plan fata de context)
Obiectiv general Impact si sustainabilitate
(Specific fata de Obiectiv General )
Obiective specifice Eficacitate
(Resultate fata de Obiectiv specific)
Rezultate Eficienta
(Inputur i si Activitati fata de Rezultate )
Activitati si inputuriCriteriu de evaluare
Schema 1
Evaluatorul a analizat în special Planul pentru Dezvoltare Regional ă Bucure ști-Ilfov
răspunzând urm ătoarelor întreb ări:
Legătură:
• În ce m ăsură prioritățile propuse sunt coerente cu analiza socio-economic ă și de
mediu și cu nevoile identificate?
• Planul prezintă o strategie adecvată pentru a transforma provoc ările pe care
regiunea sau sectorul le întâmpin ă?
• Cum au fost luate în considerare lec țiile învățate în programele anterioare de
dezvoltare în ceea ce prive ște proiectarea Planului?
Coerența intern ă:
• Strategia este bine definit ă, cu obiective ș i priorități clare? Aceste obiective pot fi
atinse în mod real prin resursele fina nciare alocate pentru diferite priorităț i?
• Indicatorii identifica ți sunt adecva ți pentru obiective? Pot aceș ti indicatori și țintele
lor să formeze baza pentru monitorizarea ulterioar ă și pentru evaluarea
performan ței?
Coerența extern ă:
• Strategia este coerent ă cu politicile na ționale și comunitare?
• În ce m ăsură priorit ățile PDR completeaz ă priorit ățile stabilite în cadrul
Programelor Operaț ionale Sectoriale?
• Cum contribuie PDR la procesul de integrare a regiunii și a țării în Uniunea
European ă?
Eficacitate
• Obiectivele PDR sunt posibil de atins?
• În ce m ăsură obiectivele specifice contribuie la dezvoltarea socio-economică și de
mediu și la creșterea venitului pe locuitor al regiunii?
Utilitate și sustenabilitate:
• Factorii-cheie care influen țează creșterea economic ă a regiunii au fost lua ți în
considerare?
• Care va fi impactul strategiei în termeni cuantifica ți?
• PDR stabile ște un echilibru corespunz ător între interven țiile destinate creș terii
economice, coeziunii sociale și sustenabilit ății pe termen lung?
Calitatea sistemelor de implementare:
• Sistemele de implementare sunt potrivite pentru a oferi obiectivele programului?
• Planul contribuie la coeziunea economic ă și socială?
144
145• Planul adaug ă valoare în ceea ce prive ște priorit ățile Comunit ății?
• Planul se bazeaz ă pe parteneriat și pe programarea multi-anual ă, precum și pe
monitorizare, evaluare și management financiar solid?
• Planul are în vedere schimbul de experien ță și relaționarea la nivel transna țional,
național și regional?
Riscuri potenț iale:
• Riscurile implicite ale PDR au fost identificate? Cum pot fi minimizate aceste
riscuri?
Tabel 1. Rezumatul Scopului, Obiectivelor și Indicatorilor
Output-urilor, Rezultatelor și Impactului privind
Prioritatea 1 Guvernare Regional ă
Scop: Contribu ția la dezvoltare prin deplina r ăspundere și responsabilitate în alocarea ș i gestionarea resursel or regionale fizice
și nemateriale, inclusiv a resurselor “virtuale” cu mar fi aloc ările din fonduri publice .
Obiective specifice Indicatorii Output-
urilor Indicatorii
Rezultatelor Indicatorii
impactului
Construirea capacit ății
instituționale a
administra țiilor locale din
regiune în ceea ce prive ște
dezvoltarea și valorificarea
strategiilor regionale durabile
integrate, într-un cadru vast
de parteneriat. – Strategii sectoriale și
Master Planuri.
– Numărul studiilor de
fezabilitate destinate Zonei
Metropolitane Bucure ști,
elaborate în parteneriat.
– Numărul studiilor de
fezabilitate pentru proiectele de dezvoltare și
regenerare urban ă
elaborate în parteneriat între administra țiile locale
și cetățeni. – Funcționari publici instrui ți
cel puțin 7 zile pe an pe
subiecte de înt ărire a
capacității.
– Cetățeni care particip ă șa
elaborarea/implementarea proiectelor de regenerare
urbană.
Regiunea Metropolitan ă
București-Ilfov este creat ă și
funcțională.
Calitate îmbun ătățită a vieții
din zonele urbane.
Creșterea capacit ății de
gestiune pentru furnizarea
efectivă, eficient ă și
transparent ă a strategiilor și
serviciilor publice, care,
printre altele, abordeaz ă
problemele de gen și cele ale
excluziunii sociale.
– Campanii publice de
comunicare.
– Numărul de proiecte
destinate femeilor și
grupurilor dezavantajate. – Legături stabilite între
administra țiile locale și
comunit ăți și structurile
formale de luare a deciziilor.
– Proiecte regionale realizate în cadrul parteneriatelor
inter-regionale și
internaționale, destinate
schimbului de experien ță,
bunelor practici. .
– Noi servicii publice prin
intermediul web. Serviciile publice regionale
sunt opera ționale, inclusiv
prin e-guvern.
Satisfac ția utilizatorilor
serviciilor publice.
Îmbunătățirea capacit ății – Numărul de noi proiecte de – Rata de absorb ție a Creșterea descentraliz ării
146
administrative care s ă
urmărească utilizarea solid ă a
resurselor financiare
disponibile, inclusiv a
asistenței financiare
nerambursabile. investiții adăugate anual la
portofoliul de proiecte (bugetul minim al
proiectelor de investi ții
care vor fi monitorizate: 5 milioane Euro). asistenței financiare
nerambursabile.
– Studii asupra rezultatelor și
impacturilor investi țiilor
regionale. regionale viabile.
Guvernare Regional ă: Activit ăți indicative
Construc ția capacităț ii. Sprijinirea creă rii Zonei Metropolitane. Sprijin pentru campaniile de comunicare cu cet ățenii și factorii
locali (inclusiv presa). Instruire pentru func ționarii publici concentrat ă pe dezvotlarea politicii, pe analiza cost-beneficiu, pe
gestiunea ciclului de proiect, pe achizi ții publice, gestiune financiar ă și comunicare public ă.
E-guvern . Atât investi țiile hardware și software vor fi sprijinite cu scopul de a cre ște participarea funcț ionarilor publici la
societatea informa țională, pe de o parte, și de a creș te comunicarea cu cet ățenii, furnizarea de informa ții și servicii prin
intermediul web.
Împuternicirea comunit ății. Sprijinirea proiectelor care pot permite ini țiative inter-sectoriale, zonale, prin sfaturi, informa ții,
instruire și încurajare. Sprijin pentru promovarea parteneriatelor în rândul comunit ăților locale (inclusiv la nivelul sub-
sectoarelor din Bucure ști) și care permit le permit comunit ăților locale s ă lucreze la ini țiative de auto-ajutorare, în special
pentru grupurile excluse social.
Cercetare și rețea regional ă. Cooperare inter-regional ă și trans-na țională . Sprijin pentru activităț i de cercetare ș i dezvoltare
care pot ajuta la transferarea b unelor practici în dezvoltarea se rviciilor, furnizarea serviciilor și dezvoltarea de politici.
Construirea și actualizarea portofoliului de proiecte de investi ții. Sprijin pentru dezvolta rea proiectelor relevante și altor proiecte
de economie social ă care pot contribui la durabilitatea pe termen lung și la generarea de venituri ale proiectelor de dezvoltare a
comunit ății.
Evaluarea rezultatelor și impacturilor. Sprijin pentru studii privind stadiul implement ării strategiei regionale și a rezultatelor sale
și impacturilor.
147
Tabel 2. Rezumatul Scopului, Obiectivelor și Indicatorilor
Output-urilor, Rezultatelor și Impactului privind
Prioritatea 2 Accesibilitate și mobilitate
Scop: Îmbunăt ățirea atractivit ății regiunii Bucure ști-Ilfov și dezvoltarea oportunit ăților prin accesibilitate
crescută a regiunii și mobilitate în regiune.
Obiective
specifice Indicatorii Output-
urilor Indicatorii
Rezultatelor Indicatorii impactului
Deplasarea în siguran ță
și eficace a num ărului
din ce în ce mai mare
de persoane și volum
de mărfuri. – Numărul de servicii de
transport public
îmbunătățite.
– Noi mijloace de transport
public (tramvaie, troleibuze,
autobuze).
– Sistem de gestiune a
traficului.
– Sistem integrat de taxare (autobuz, metrou, tramvai). – Numărul de utilizatori
deserviți de transportul
public (cre ștere în % a
populației ).
– Numărul călătorilor care
utilizeaz ă metroul.
– Numărul călătorilor care
utilizeaz ă alte mijloace de
transport public decât metroul.
– Numărul călătorilor care
utilizeaz ă mijloacele de
transport pentru a se
deplasa din Ilfov în
București și vice-versa
(autobuz, tren, metrou). – Rata de satisfac ție a utilizatorilor
(%).
– Creșterea fluxului de trafic al
vehiculelor/m ărfurilor (%).
– Creșterea siguran ței în trafic
(numărul accidentelor rutiere).
Reducerea distan țelor
de deplasare în
regiunile învecinate și
în UE. – Km drumuri na ționale și
județene și a pasajelor
construite (noi construc ții),
din care TEN-T (% din gradul de finalizare a – Timp economisit (timp
călătorie x num ăr
utilizatori).
– Timp economisit (timp
călătorie x volum – Creșterea accesibilit ății
(reducerea ESS72).
– Creșterea mobilit ății
72 ESS stands for Equivalent straig ht-line speed, and it measures the ease of acce ss from one point to anot her, regardless of the distance between these points.
It is computed by dividing the straight-lin e distance between the two points by the rapidest possible trip duration between the m.
148
lucrărilor).
– Km străzi județene
modernizate (% din gradul
de finalizare a lucră rilor).
– Km străzi orășenești
modernizate (% din gradul
de finalizare a lucră rilor).
– Km noi leg ături rapide cu
metroul
– Km rute de tramvai construite sau modernizate. mărfuri/că lători).
Creșterea propor ției
transportului nerutier în
rețeaua de transport
general, reducând
astfel, printre altele,
aglomerarea traficului
și poluarea. – m2 noi spa ții de parcare în
23 locații.
– Numărul noilor facilit ăți
multi-modale care primesc
sprijin financiar. – Canalul navigabil Dun ăre
București-Olteni ța.
– Creșterea vitezei cu care
mărfurile sunt transportate
– Contribu ția sectorului depozitare
la formarea PIB.
– Volumul de m ărfuri transportate.
– Reducerea fluxului de trafic al
vehiculelor pe str ăzile urbane
(%).
– Impact asupra mediului (%
reducerea emisiilor de gaze cu
efect de ser ă).
Accesibilitate ș i Mobilitate: Activit ăți indicative
Construirea și/sau modernizarea de drumuri de importan ță națională (Coridoarele de Transport Pan Europene, TEN, drumuri
naționale).
Finalizarea lucr ărilor la drumul de centur ă Bucure ști (20 km).Construirea Inelului Metropolitan Bucure ști, extern celui existent
(90 km.).
Finalizarea lucr ărilor la linia rapid ă de transport între aeroporturile Otopeni și Baneasa cu ora șul Bucure ști, precum și la linia 5
de metrou.
Facilități multi-modale la Aeroportul Interna țional Otopeni. Alte platforme logistice la noduri multi-modale din regiune.
Refacerea și finalizarea lucr ărilor la Canalul Dun ăre între Bucure ști și Dunăre, la portul Olteni ța.
Modernizarea/conformarea cu stan dardele europene a drumurilor jude țene și orășenești, a podurilor și pasajelor subterane, cu
prioritate pentru acelea care leag ă construc țiile industriale și logistice cu coridoarele euro pene de transport, precum și
infrastructura de transport integrat ă într-un numă r de proiecte de dezv oltare a turismului și de regenerare urban ă.
Construirea de locuri de parcare în Bucure ști și în zonele înconjur ătoare.
149
Îmbunătățirea legăturilor transportului public între Bucure ști și județ ul Ilfov, și vice-versa.
Achiziționarea de vehicule de transport nepoluante.
Sisteme integrate de taxare.
Modernizarea infrastructurii de transport public..
Construirea de piste de ciclism.
150
Tabel 3. Rezumatul Scopului, Obiectivelor și Indicatorilor
Output-urilor, Rezultatelor și Impactului privind
Prioritatea 3 Mediul
Scop: Îmbunăt ățirea calit ății vieții prin adoptarea unei abord ări pentru dezvoltarea teritorial ă care
reduce presiunea construc țiilor de locuin țe și de produc ție pe resurse și sisteme naturale, într-un cadru
de durabilitate și deplin ă conformitate cu acquisul comunitar și alte angajamente interna ționale luate de
România.
Obiective
specifice Indicatorii Output-
urilor Indicatorii
Rezultatelor Indicatorii impactului
Abordarea
efectivă și
eficientă a
problemelor
legate de
nivelurile din ce
în ce mai mari de
poluare a apei,
solului și aerului. – Numărul de centrale electrice
și/sau instala ții dotate cu
filtre pentru aerul poluat sau
alte dispozitive/solu ții pentru
reducerea polu ării.
– Rețele de încă lzire
modernizate.
– Puncte termice modernizate.
– Km autostrad ă dotată cu
pereți de reducere a
zgomotului. – Îmbunătățirea eficien ței
furniză rii energiei (%). – Impact asupra mediului în termeni de reducere a poluă rii
(CO
2, SO 2, NO x… în %).
– Reducerea zgomotului cauzat de
trafic (%).
Crearea de sisteme de
gestionare a apei
și deșeurilor care
să fie conforme
cu Directivele CE
relevante și,
posibil, s ă atragă
investiții private
(ex. Prin reciclarea – Îmbunătățirea capacit ății
gropilor de gunoi sau a
facilităților de reciclare (%
creștere).
– Km conducte de ap ă.
– Km extindere conducte ape
reziduale.
– Km conducte noi ape reziduale.
– Stații de tratare a apelor
reziduale. – Numărul gospod ăriilor
deservite cu servicii de
colectare a de șeurilor solide
municipale (% popula ție).
– Deșeuri menajere solide
colectate, % din total.
– Deșeuri menajere solide
tratate înainte de a fi
îngropate.
– Numărul gospod ăriilor
deservite de re țelele – Gropi de gunoi neautorizate care trebuie închise/reabilitate.
– Deșeuri solide colectate pentru
a fi reciclate (tone/an).
– Deșeuri solide reciclate pentru a
fi refolosite (%).
– Volumul de ap ă consumat
(creștere/scădere).
– Eficiența consumului de ap ă (%
îmbunătățiri).
– Pierderi (scurgeri) în re țeaua de
151
deșeurilor cu
valoare
economic ă, prin
sisteme de
tarifare, etc). noi/îmbun ătățite (%
populație).
– Număr zile distribu ție
insuficient ă (la 1000
gospodării).
– % gospod ării/întreprinderi
deservite de re țelele de
canalizare noi/îmbun ătățite.
– Ape reziduale supuse unui
proces preliminar de epurare
(% sau m3/an).
– Ape reziduale supuse unui
proces secundar de epurare
(% sau m3/an). distribu ție (% reducere).
– Proporț ie din devers ările
industriale conectate la sta țiile
de tratare a apelor reziduale (%
creștere).
Îmbunătățirea și
recalificarea
calității mediului
teritoriului – Ha noi spa ții verzi publice
(inclusiv proiectele Inelul Verde și Centura Verde).
– Ha parcuri publice reabilitate. – Numărul beneficiarilor
parcurilor reabilitate.
Schimbarea
evoluției pierderii
biodiversit ății în
regiune – Ha lacuri reabilitate.
– Zone protejate reabilitate
(situri Natura 2000). – Numărul beneficiarilor
lacurilor reabilitate. –
Prevenirea riscurilor de
mediu și
distribuirea resurselor
neregenerabile,
inclusiv prin
creșterea
capacității de
conștientizare a
mediului,
conștiința
regional ă și – Sisteme de monitorizare a
mediului (calitatea aerului,
zgomotului, solului, apei).
– Sistem inteligent de protec ție
civilă (înainte și după
evenimente catastrofale).
– Campanii educaț ionale
privind mediul. – – Probe din apele reziduale care
arată un nivel semnificativ de
micșorare a poluan ților
identificaț i (%).
152
sensibilitatea
socială a
populației.
Mediul: Activit ăți indicative
Gestionarea de șeurilor menajere și industriale.
Gestionarea și distribu ția apei potabile
Tartarea apelor reziduale. Investiții pentru îmbun ătățirea calit ății aerului.
Prevenirea integrat ă și controlul polu ării
Reabilitarea siturilor industriale și a terenurilor contaminate
Închiderea și curățarea gropilor de gunoi
Reabilitarea lacurilor din punc t de vedere al mediului
Crearea de noi spaț ii verzi publice (inclusiv Centura Verde a Bucure știului, în jurul inelului de trafic metropolitan ș i noua
zonă verde Bucureș ti-Văcărești)
Reabilitarea parcurilor din punc t de vedere al mediului.
Reabilitarea, din punct de vedere a mediului, a zonelor industriale dezafectate.
Modernizarea punctelor termice și a rețelelor de înc ălzire.
Prevenirea riscurilor (inclusiv schi țarea și implementarea planurilor și măsurilor de prevenire și gestionare a riscurilor
naturale ș i tehnologice).
Crearea și dezvoltarea de sisteme de monitorizare a mediului și de gestionare a riscurilor.
Campanii de informare/educa ționale privind mediul
Promovarea biodiversit ății și protejarea naturii (inclusiv a zonelo r protejate – siturile Natura 2000).
153
Table 4. Summary of Aim, Objectives and Indi cators of Output, Result and Impact relating to
Priority 4 Growth and Employment
Aim: Supporting education & research, innovati on and productivity improvements, as well as diversification and internationaliza tion
of the regional economy, as the key pillar s of economic growth and job creation,
thus also promoting full empl oyment and social inclusion.
HUMAN CAPITAL
Specific Objectives Output Indicators Re sult Indicators Impact Indicators
Maintain high participation of the
population in education, in particular
increasing the share of the population
with high level of educational
attainment, especially in MSTE73
studies, as well as the number of disadvantaged who participate in the
education system. Professional training courses for adults and students (number).
Information campaigns for improving
the progression rate between all levels
of education (number)
Guiding and counseling services for
promoting the participation of pupils
in technical education (number)
Guiding and counseling services for
promoting the progression rate
between secondary and tertiary
education (number) Increase in the participation of
population in higher education and
professional training (%).
MSTE graduates (%).
Share of upper secondary graduates in
age group 25-64 years (%).
Share university graduates in age
group 25-64 years (%).
Early school leaving rate (%
decrease).
Consolidate national leadership of Bucharest-Ilfov education industry
through innovative teaching and
learning, embedding of lifelong
learning in higher education, and
strong partnership connections with
research, business and other end-
users. Regional Mutual Learning Platform.
New partnerships created between
educational and research institutes
and business (number).
ICT equipment in use in educational
units (number).
Research projects supported (number). Researchers /1000 inhabitants (%
increase).
ICT equipment in educational units
(% increase).
R&D units inside educational
institutions (% increase) Contribution of the education sector to
regional GDP formation (%).
Expenditures in R&D sector (%
increase)
Employment in the education sector
(%, number of employees).
Early school leaving rate (% decrease).
73 MSTE: mathematics, science, technology and engineering.
154
Develop quality education and
training by introducing innovative
methods of learning (including the
use of new media and the Internet
and the participation in, new
technology and media developments) Schools/university staff trained for
quality and education management
(number).
Quality assessors trained (number).
Persons attending professional
training (number).
New Internet connections (length).
E-learning packages assisted (all
levels of education (number).
Certified professional training courses
(% increase).
Training providers obtaining
certification (% increase).
Share of E-learning on total training
courses (% increase)
Employment rate (% increase)
Upskill the workforce to meet the
challenge arising from inward
investment and new technologies
opportunities and support young
people to enter the market labour. . Training programmes for employed
persons assisted (number).
Career guidance services activated
(number).
Analysis and forecasts on labour
market (number).
Active life programmes assisted
(number)
Employed people benefiting from
assessment and recognition of
competencies acquired in non formal
or informal context (% increase).
Enterprises participating in
training/life long guidance services as
a percentage of total stock of active
enterprises (% increase).
Employed persons attending training
programmes (number).
Employed people/students attending
career guidance services.
Students assisted in transition from
school to active life programmes
(number).
Youth employment rate (% increase).
Unemployment rate (% decrease)
155
Trainees in business start-up
(number).
Attract more people to the labour market, especially disadvantaged
groups, to reach full employment. Active employment programmes (number).
Training programmes for vulnerable
groups (number).
Programmes for inclusion of the
persons in danger of social exclusion,
training / retraining / educational
(number)
New jobs created for vulnerable
persons (number).
Participation of females and
disadvantaged groups in education
and the labour market (%).
Participants in active employment
measures (number).
Formerly inactive persons activated
on the formal labour market (number).
Number of training/retraining
programmes available for vulnerable
groups on total training services (%
increase).
Activity rate (% increase) (total,
urban, rural).
Employment rate (% increase) (total,
urban, rural)
Unemployment rate (% decrease)
(total, urban, rural).
Female employment rate (% increase).
Upgrade social infrastructure for
promoting better health and social
inclusion of the population. Community health centres supported
(number).
Hospitals constructed or upgraded
(number).
Nurseries supported (number).
Kindergartens supported (number).
Centres for elderly people supported
(number).
Centres for disabled people supported
(number).
Student residences supported
(number). Users served by social
infrastructure/services (% increase).
Activity rate of disadvantaged groups
(% increase).
Poverty rate (% decrease).
BUSINESS DEVELOPMENT
Specific Objectives Output Indicators Re sult Indicators Impact Indicators
To explore and develop new market
opportunities and to strengthen the
SME sector for it to compete in Regional Marketing and
Internationalisation Strategy.
Export sales level from assisted SMEs
baseline figures (% increase).
Improve products quality (number of
certified products)
156
national and international markets.. Re searches on market gaps, market
opportunities and products (number).
SMEs new exporters supported
(number).
Export sales in tu rnover of assisted
SMEs (million euro).
Survival rate of new SMEs receiving
financial support still in business after
18 months (%).
SME productivity (% increase).
Export rate (% increase).
Nurturing entrepreneurship and SME business development aimed at job
creation. SMEs receiving capital financial support or support to receive advisory
services (men/women owners)
(number).
Ha. of industrial sites made available.
New businesses launched/developed
(Men/women) (number).
New processes/products introduced
(number).
New jobs created (number).
Land rehabilitated (ha).
SME productivity increase (%).
SMEs/1000 inhabitants (% increase).
Employment in SMEs sector (%
increase).
Stimulating cooperation for
innovation and productivity-based
competitiveness. Research projects supported (number).
Firms receiving financial support for
RDTI projects and technology
purchase (number).
Collaborative arrangements between
research institutions and firms
supported (number). RTDI personnel newly employed
(number and % of total jobs, men and
women).
Local enterprises involved in
supported joint research projects (of
which SMEs) (number).
Patents taken out from innovations
being developed (number).
Share on total employment of RTDI
personnel (% increase).
Enterprises productivity (% increase).
Supporting the assimilation of new
technologies for increasing
productivity, energy efficiency and
environmental sustainability. Energy saving projects assisted
(number).
Energy plants / installations assisted (number).
Projects for the valorisation of
renewable sources of energy
(number).
Consumers of energy produced from
renewable sources (% increase).
SMEs energy costs (Euro/KWh) (%
decrease).
Innovative firms on total number of
active firms (% increase).
Environmental impact in terms of
increased or decreased pollution (CO
2,
SO 2, NO x, …) (% decrease).
Energy intensity of the economy (%
decrease).
157
Firms receiving financial support to
introduce environmental technologies
or develop eco-products (number).
Pilot Projects under the Regional
Innovation Strategy (number).
Recipient firms newly established in
the environment sector (number).
Centre of Excellence established
(number) . Efficiency improvem ent in supported
plants and installations (TPE).
Increase the contribution of
education, research and the tourism
sector to job creation and the
formation of regional GDP and value
added. Programmes for developing the
quality of the education sector
(number).
RDI projects assisted (number).
Public Regional Agency for Tourism
Promotion.
Tourism Promotion Campaigns
(number).
New jobs in the education sector (number).
ICT and researchers newly employed
(number).
New qualifications in the tourism
sector recognised/ certified (number).
Volume of direct private expenditures
for implementing RDI projects (% increase).
Contribution of tourism to gross/net
employment, GDP and value added
creation (% increase).
Employment in the education sector
(% increase).
Contribution of education to GDP
formation (% increase).
Per nights sold per year (number).
Average number of day per visitor (%
increase).
Fostering increased business
participation in the information
society. Knowledge economy
initiatives/projects (number).
E-business and e-commerce projects
financed (number).
Firms established in the ICT sector (%
increase).
SMEs participating in knowledge
economy initiatives/projects
(number).
SMEs using the e-business and
e/commerce (% increase). Contribution of ICT sector to regional
GDP (% increase).
Promote Bucharest-Ilfov as a new Public Regional Agency for the Contribution of the tourism sector to
158
brand, thus also raising the image of
Bucharest as European capital region. Promotion of Tourism and Culture.
Tourism and Culture Promotional
Campaigns (number).
Tourism and Culture Promotion
training for personnel organized
(number).
Tourist Information Points
established (number).
Persons trained in tourism and cultural
services (number).
Tourist and Cultural Products and
Services newly created (number).
regional GDP formation/employment
(% increase).
Guest nights in Bucharest-Ilfov (%
increase).
Average guest stay time (% increase).
Human Capital & Business Development: Indicative Activities
Investment in pre-university as well as university education infrastructure
Programmes supporting cooperation between the education industry and business and social partners.
Centres of regional educational excellence at both secondary (in particular technical and vocational training) and tertiary lev els of the educational chain
(particularly the MSTE area and lifelong learning).
Regional Mutual Learning Platform.
Quality assurance and environmental management systems.
Individual learning and adaptation to labour market needs of initial/professional education
Quality guiding and counselling services to support higher learning attainment rates.
Programmes for increasing the use of ICT and innovating teaching techniques in initial education, long-life learning and traini ng.
Aid schemes for supporting the use of innovative technologies in start-up enterprise.
Aid schemes for product and technology transfer at SME level, particularly to boost increase in enterprise productivity.
Aid schemes for promoting Export
Incentives for enterprises creating new job opportunities.
Business to business linkages/sub-suppliers networks.
Business to educational linkages.
Joint strategic inward investment initiatives.
Research programmes aiming at identifying market gaps, market opportunities, product and process development.
Aid schemes to support the use of ICT and develop e-business and e-commerce solutions.
Economies of scale by supporting regional cooperation aimed at creating capacity, sharing of resources, distribution networks a nd building trading and
procurement mass.
Pilot Innovation Projects.
Knowledge economy projects targeting SMEs.
Implementation of action under the Regional Marketing Strategy.
Implementation of action under the Regional Strategy for Tourism and Culture Development.
159
Aid schemes to support the creation of Tourism and Culture services.
Joint tourism development and area-based marketing and promotion initiatives.
Aid schemes for the creation and promotion of new tourist brands and products.
Tabel 5. Rezumatul Scopului, Obiectivelor și Indicatorilor
Output-urilor, Rezultatelor și Impactului privind
Prioritatea Teritorial ă 1: Dezvoltarea și regenerarea urban ă
Scop: Înt ărirea prosperităț ii economice și a ocup ării forței de munc ă în zonele urbane, în beneficiul zonelor
și regiunilor înconjur ătoare.
Obiective
specifice Indicatorii
Output-urilor Indicatorii
Rezultatelor Indicatorii
impactului
Conservarea valorilor
culturale în centrul istoric
al Bucure știului.
– Numărul clădirilor reabilitate.
– Suprafa ța renovat ă.
– Străzile reabilitate. – Suprafa ța Centrului Istoric,
reabilitat ă. – Imagine îmbun ătățită a
capitalei.
Protejarea și
îmbunătățirea mediului
urban al Bucure știului – Km rețele de ap ă potabilă și
canalizare reabilitate.
– Infrastructura de mediu
reabilitat ă. – Numărul de proiecte inclusiv
o component ă destinat ă
mediului și durabilit ății
mediului. – Numărul de persoane
care beneficiaz ă de
interven ție.
Promovarea incluziunii sociale și regenerarea
zonelor urbane din
București, afectate de
degradare urban ă și
majoritatea locuite de
grupuri dezavantajate. – Numărul de proiecte integrate
care primesc asisten ță
financiar ă.
– Numărul de cl ădiri
modernizate/reconvertite
pentru activit ăți sociale.
Numărul de activit ăți care
implică persoane dezavantajate.
– Numărul de proiecte care
oferă servicii pentru
promovarea egalit ății de
șanse și a incluziunii sociale
pentru minorit ăți și tineri.
– Numărul de proiecte care
promoveaz ă întreprinderile,
antreprenoriatul, noile
tehnologii. – Numărul de persoane
care beneficiaz ă de
interven ții.
Contribu ția la o mai bun ă – Numărul de documente comune – Numărul de proiecte schi țate – Încredere crescut ă a
160
administrare și la
delegarea sarcinilor.
emise de administra țiile și
comunit ățile locale.
– Informări ale cetăț enilor privind
schemele de dezvoltarea și
regenerare urban ă planificate. pe baza consult ărilor publice
cu cetățenii. cetățenilor în
administra țiile publice.
Dezvoltarea și regenerarea urban ă: Activit ăți indicative
Reabilitarea Centrului Istoric Bucure ști.
Infrastructura de transport zonal, de mediu, de educa ție, de sănătate și altor infrastructuri.
Regenerarea zonelor industrial e aflate în restructurare și declin, prin promovarea unei utiliz ări diferite a spa țiului, conservând și
renovând cl ădirile din prop rietatea statului, prin cre șterea suprafe ței zonelor verzi, reabilitarea siturilor poluate, protejarea,
conservarea ș i reabilitarea patrimoniului istoric, cultural și natural.
Inițiative pentru încurajarea antreprenori atului, agreate cu partenerii sociali și comunitari, precum și inițiative pentru sprijinirea
întreprinderilor mici și mijlocii.
Crearea de facilit ăți fizice pentru încurajarea vie ții comunitare și a activit ăților, cum ar fi sportul, cultura și divertismentul.
Măsuri de ajutor social pentru lupta împotriva discrimin ării, destinate minorit ăților etnice, femeilor, șomerilor, persoanelor cu
dizabilit ăți și altor grupuri vulnerabile, în special în sectoarele periferice degradate ale ora șului.
Comunicare continu ă pentru programul de regenerare – proiectare și implementare.
161
Table 6. Summary of Aim, Objectives and Indicators of Output, Result and Impact
relating to Priority
Territorial Priority 2: Rural Development
Aim: Preserving the environmental, cultural and tour ist value of Ilfov rural ar eas to the benefit of the
region as a whole.
Specific Objectives Output Indicators Result Indicators Impact Indicators
Preserve regional
environmental and cultural
values connected to the rural
life, in support of
environmental protection and
economic diversification. – Number of projects in the
assisted areas. – Number of inhabitants living less than 1 km. in
the vicinity of target areas. – % inhabitants wishing to
remain in the rural areas in
the 5 years following the
end of the project.
Increase the competitiveness
of the agricultural sector. – Tons/year of processed products per ha. – Increase of processing capacity (%). – % increasing production of assisted farms (tons/year).
Ensure appropriate
infrastructure in support of
the rural economy and
population. – Km. communal roads upgraded.
– Km. water and sewerage pipes. – Share of rural Communes’ population connected to
drinkable water and
sewerage networks (%
increase). –
Rural Development: Indicative Activities
Integrated rural development projec ts based on the LEADER approach.
Support to preserve local traditions, including local artisanat and typical craft products. Support refurbishment of buildings and sites of particular cultural value within rural areas.
Support to preserve the existing farmed la ndscape, as well as increase the surface of green areas in the region, also in order to
halt the abandonment of the rural areas. Monitor the enforcement of the legislation on land use, with severe sanctions for thos e not adopting a responsible approach to
the protection and manageme nt of natural resources.
Support investment in physical and human capital, particularly on female entrepreneurship and participation in the labour force ,
in order to modernize agriculture to top qu ality standards and high prod uctivity, including through the introduction of organic
farming. Foster a market oriented approach to agri cultural activities, for their full integration into the agri-food chain and the touri sm
market (handicraft products), and support to diversification and development of agricultural and food-sector potential.
162
Investment in environmental infrastructure, especially as regards water management systems, in order to improve the quality
of life of the rural population.
Table 7. Summary of Aim, Objectiv es and Indicators of Output, Result and Impact relating to Priority
Horizontal Priority 1: Sustainability
Aim: Ensure that the environment makes a positive c ontribution to the objectives of the regional strategy
through the promotion and provision of s upport and the prioritisation of activities that explicitly address environmental issu es and
opportunities.
Specific Objectives Output Indicators Re sult Indicators Impact Indicators
• To enable the protection and
improvement of the environment. Investment in clean transport
infrastructure by mode (million
EURO).
Number of large polluting
manufacturing enterprises supported
to re-locate from Bu charest to Ilfov or
other locations.
Annual number of new construction
authorisations in the communes and
villages of Ilfov.
Number of newly established
protected sites.
Number of polluting enterprises
supported to preserve and rehabilitate
land. Share of trolleys, trams and subways on total public transport (% increase).
Decrease in the number of polluting
manufacturing enterprises located
within the perimeter of Bucharest
Municipality.
Surface of additionally protected land
(ha).
Hectares of land remediated. Polluting emissions from manufacturing activities (%
decrease).
Respiratory diseases (% decrease).
To promote the prudent use of natural resources. Number of new university
courses/training on environmental
issues assisted. Total surface of publicly accessible
green space (ha, % increase).
Built-up area as a percentage of total Green house emissions (% reduction).
163
Number of research projects targeting
environment in the Bucharest-Ilfov
region. land area (hectares).
To take advantage of the business
opportunities offered by growing
demands for environmental goods,
processes and services. Number of firms receiving financial
support to introduce energy efficiency
measures, environmental friendly
technologies or developing eco-
products. Number of new eco-products.
Energy savings (kw/decrease).
Decreased energy intensity of production.
To increase the awareness of
residents, businesses and visitors of
the value and importance of the
environment. Number of information campaigns on environmental issues.
Number of tourist products with
environmental focus assisted. Number of tourists’ visits to natural
sites (% increase).
Better awareness of residents and
tourists on environmental issues.
• To actively promote
environmental policies in all aspects
of programme management and
implementation. Number of local community
partnerships established with local
governments aiming to design and/or
implement urban development and
regeneration activities.
Number of studies on environmental
effects of regional public investment
(ex-ante, in itinere, ex-post). Average percentage of environmental
component within urban regeneration
projects (million Euro).
• To support organic farming. Number of enterprises financed to
start with, or shift to, organic farming.
Production of ecologic agriculture
products, tons. Share of ecologic agriculture products on total agriculture production (%
increase).
Improved sustainability of
agricultural activities.
Sustainability: Indicative Activities
Investment in public transport (subway, procurement of buses et c.), car parking at city entry-points, multi-modal stations (com muting train-subway-buses), multi-
modal logistics platforms. Aid schemes for supporting polluting enterprises and/or large en terprises wishing to re-locat e outside the urban areas.
Inclusion of new sites within the region within the defi nition of protected areas, Natura 2000 / Habitat directive.
Land remediation and preservation.
Establishment of new green areas available for public use.
Training courses on environmental issues.
164
Research programmes targeting the regional environmental sector.
Aid schemes for the assimilation of new technologies for increasing productivity, energy efficiency and environmental sustainab ility of new products (eco-
labels).
Information and educational campaigns on environmental issues (energy saving, waste management, car sharing etc.).
Aid schemes for the realisation of tourist products with a significant environmental component (agri-tourism, bicycle/horse exc ursions etc.)
Information campaigns for the involvement of local communities in the design or urban regeneration intervention.
Aid schemes for supporting organic farming development.
Table 8. Summary of Aim, Objectiv es and Indicators of Output, Result and Impact relating to Priority
Horizontal Priority 2: Equal Opportunities and Social Inclusion
Aim: Ensuring equal access of all to public services and the labour market,
with positive actions to ensure a ccess of most vulnerable groups, espe cially the disabled and the poor.
Specific Objectives Output Indicators Re sult Indicators Impact Indicators
To target the special needs of disabled
and aged population in the delivery of
public transport services. Number of services in support of the
social economy (organisations and
schemes receiving financial support).
Number of transport vehicles
accessible to disabled and old people. Number of beneficiaries targeted by
social services. Decreased disabled people unemployment (%).
Increased rate of activity of people
aged 65 and over (%).
To support participation of most vulnerable groups in education and
the labour market. Number of programmes for inclusion
of the persons in danger of social
exclusion, training / retraining /
educational programmes.
Number of training programmes for
vulnerable groups.
Number of participants to training
programmes.
Number of enterprises supported to
employ disadvantaged persons. Number of socially excluded
integrated onto the labour market.
Decreased early school leaving
incidence %).
Decreased poverty rate (%).
% increase of the employment rate.
165
To support entrepreneurship, viable
employment and professional re-
qualification of females. Number of new start-ups firms
owned by women assisted by aid
schemes.
Number of programmes for the
professional re-qualification of
women.
Number of participants in
programmes for the professional re-
qualification of women. Number of female entrepreneurs (%
increase).
Number of women finding a job after
less than 6 months from the re-
qualification course. Female activity rate in the labour
market.
Women’s employment rate.
To support through urban
development and regeneration
projects the most vulnerable groups
of the society: ethnic minorities,
unemployed – particularly females
and young people, the poor, lone
parents, the disabled, ex-offenders
and other vulnerable groups.
Number of urban regeneration
projects implemented. Vulnerable persons benefiting from
assisted integrated urban regeneration
projects (number).
Social infrastructure following the
implementation of integrated urban
regeneration projects (newly
constructed/refurbished).
Poverty rate in deprived urban
neighborhoods assisted.
Criminality rate in deprived urban
neighborhoods assisted.
To tackle gender issues and social
exclusion in order to add value to the
regional governance strategy. Number of integrated social services
provided.
Number of public campaigns on
gender discrimination and social
exclusion of the most vulnerable
groups.
Number of training courses organised
for social services staff.
Social services (% increase).
Number of people assisted by social
services (% increase).
Poverty rate in the areas assisted.
Criminality rate in the areas assisted.
Confidence of population in local
governments.
Equal Opportunities and Social Inclusion: Indicative Activities
Training for developing skills and qualifications to meet the labour market demand.
Second chance education.
Incentives for employers to employ vulnerable persons (including disabled people).
Programmes/packages for increasing acces s and participation in education for pupils from vulnerable groups.
166
Training for staff from employment services, non-governmental organisations, and other institutions actively in the field of so cial inclusion.
Aid schemes focused on women’s entrepreneurship.
Training and retraining programmes and permanent vocational training targeting females wishing to start their own business.
Care facilities for children, older persons and other dependents.
Information campaigns focused on eliminating gender stereotypes in society especially by mass-media.
Projects elaborated in partnerships between public and private social services providers to delivery qualitative social service s.
Tools and methods for deliv ering social services.
Modernisation of existing social services.
Social services for persons with special needs (including children and other dependent people).
Training programmes for the professionals involved in the system (social workers, personal assi stants, community nurses, family mediators, sanitary mediators,
maternal assistants, care givers, st aff from residential institutions).
Table 9. Summary of Aim, Objectiv es and Indicators of Output, Result and Impact relating to Priority
Horizontal Priority 3: Information Society
Aim: increase the use of electronic information and telematics by all groups in the regional society.
Specific Objectives Output Indicators Re sult Indicators Impact Indicators
• To encourage access to e-
mail and internet services by
individuals and families in the region. Length of broad bands.
Number of new telephony
connections. Inhabitants using internet services on a daily basis (%).
Number of pc per 100 inhabitants
(%). Increased accessibility of population to internet services.
To support the provision of public and
other information services using ICT,
as a means of increasing public
awareness and familiarity with its
potential. Number of on line public services (e-
government).
Number of users of on line public
services (%).
To increase business application of
ICT as a means to increase
competitiveness. Number of start-up firms providing Information Technology related
services (on line, e-commerce).
Number of ITC equipment. Number of SMEs developing and commercialising Information
Technology services. SMEs endowed with pc.
SMEs connected to internet.
To increase the use of electronic and
telematic services for the delivery and
167
management of programme activities.
To increase the use of ICT in
education and health. Number of e-health services assisted.
Number of e-learning services
assisted.
ICT equipment. Number of pc per 100 schools (% increase).
Number of schools endowed with ICT
equipment (%).
Information Society: Indicative Activities
Development of telephony infrastructure (including broad band). Development of Information and communication technologies (access, security, interoperability , risk-prevention, research, in novation, e-content, etc.).
Development of Information and communication technologies (TEN-ICT).
Creation of services and applications for citizens (e-health, e-government, e-lear ning, e-inclusion, etc.).
Aid schemes for developing services and applications for SMEs (e-commerce, education and training, networking, etc.).
Measures for access to ICT by SM Es and efficient use thereof.
168
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL Ă BUCURE ȘTI-ILFOV 2007-2013 [606941] (ID: 606941)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.