,, Analiza inversiunilor termice din bazinul [606931]

1
1. INTRODUCERE

Realizarea acestei lucrari de licenta cu tema:,, Analiza inversiunilor termice din bazinul
superior al Ariesului in perioada 2010 -2018”, are ca scop intelegerea unor fenomene naturale, si
modul in care ele afecteaza social si economic comunitatile implicate. Zona a fost aleasa datorita
proximitatii celor doua asezari, distanta fiind de 15 km, si datorita diferentei de altitudine dintre
cele doua. Prezenta unor statii meteorologice in cele doua localitati alese, faciliteaza obtinerea
datelor necesare si analiza lor.
In Romania, fenomenul de inversiune termica se intalneste cel mai des in depresiunile
intercarpatice. Conditiile tipice pentru aparitia inversiunilor de temperatura se caracterizeaza prin
prezenta unui camp anticiclonic la nord de teritoriul tarii noastre.
Aerul rece patrunde spre sud pe doua traiectorii, sub forma a doi lobi precarpatici:unul
de-a lunglul flancului exterior a Carpatilor Padurosi si al Carpatilor Orientali, celalalt pe la vest
de Carpati Occidentali. Ulte rior masele de aer rece ajung si in sudul tarii precum si in
Depresiunea Transilvaniei. In Depresiunea Transilvaniei, aerul rece patrunde dinspre est, dupa ce
reuseste sa depaseasca obstacolul mai inalt reprezentat de Carpatii Orientali, respectiv dinspre
vest si nord -vest mai ales prin Poarta Somesului.(5)

1.1 Statiile studiate

In Rosia Montana, statia meteorologica se afla la o altitudine de 1196 metri desupra
nivelului marii, avand coordonatele: 46 de grade 31,7516 Nord si 23 de grade 13,9035 Est.
Statia meteorologica din Campeni se afla la o altitudine de 591 metri deasupra niveluli
marii, avand coordonatele: 46 de grade 36,3256 Nord si 23 de grade 04,0454 Est.
Distanta dintre cele doua statii meteorologice studiate este de aproximativ de 15 km, iar
diferenta de altitudine dintre cele doua este de 605 metri, statia din Rosia Montana fiind cea la o
altitudine mai mare.

1.2 Baze de date si metodologii utilizate

Datele geografice se pot diviza în trei grupe: date variabile în spațiu, date invariabile în
timp și date variabile în timp. Fiecare dintre sursele de date oferă informații momentane care se
păstrează sau nu, în timp în funcție de natura obiectului sau fenomenului geogra fic, de aici
rezultând caracterul temporal al datelor astf el un set de date colectat dintr -un punct bine definit

2
care exprimă un element sau proces variabil în timp, se numește serie de timp. Există serii de
timp cu date înregistrate la intervale de timp egale, inegale și serii de observații continue.
Distincția dintre aceste tipuri de serii de timp este necesară deoarece tipul seriei va influența
formatul de stocare dar și modul de prelucrare a datelor .(1)
În studiul de față pentru identificare inversiunilor de temperatura pe baza metodologiei
stabilite am ut ilizat mai multe baze de date pe care le voi detalia în funcție de scopul pentru care
au fost utilizate în studiu.

1.3 Baza de date ROCADA

ROCADA este o bază de date care conține 9 parametri meteorologici sintetizați în mai
multe gri -uri. Gridurile a fost realizate utilizându -se serii de timp zilnice cu date măsurate la
intervale de timp egale între 1961 -2013 precum și alte date cu un grad de precizie de 70% pentru
avea un grad bun de acoperire spațială. Parametrii luați în considerare sunt: presiune a
aerului(mb): 150 de stații, temperatura minimă, medie și maximă( C): 150 de stații ; temperatura
la sol ( C): 127 stații; precipitații(mm): 188 stații inclusiv stațiile pluviometrice; numărul de zile
cu soare(h): 135 stații; nebulozitate( în zecimi): 104 stații; umiditatea relativă(%): 150 stații.
Toate seriile de timp au fost extrase din baza de date climatice ale Administrației
Naționale de Meteorologie stațiile având altitudini cuprinse între 1 și 2506 m. Pentru fiecare
parametru, seriile de tim p de la fiecare stație au fost omogenizate cu software -ul MASH, urmând
ca gridurile să fie obținute prin MISH. După aplicarea celor două metode de omogenizare și de
interpolare, datele au fost exportate în format NETCdf(network common data form) și
deaseme nea în format CSV(comma separate values). (2)
Baza de date este gratuită și conține fișiere NetCDF pentru fiecare parametru. NETCdf
sau Network Common Data Form este un format de fișier pentru a stoca
multidimensionale(variabile în timp) precum tempera tura, umiditatea, precipitațiile etc. Există o
serie de metode pentru a afișa datele din acest fișier fie pentru a realiza un raster sau un tabel.
Pentru a calcula valorile medii ale temperaturii maxime pentru o zi am utilizat fișierul
temperaturii maxime pe care l -am introdus în ArcMap. Am utilizat funcția Make NETCdf table
view, urmând o serie de pași :
-Selectarea funcției din ArcToolBox
-Pentru INPUT NetCdf am selectat fișierul Tmax.nc.
-În tabelul Variables am selectat parametrul Tmax.
-Row Dimensions( variabila temporală -Time)

3
-Dimension Values( variabila spațială – pentru care am selectat pentru o stație de studiu
aleatorie coordonatele din tabelul articolului aferent bazei de date ROCADA).
-Run Tool. După rularea comenzii în partea din stanga se va cre ea un tabel care va
conține seria de timp a temperaturilor maxime zilnice înregistrate la coordonatele stației
selectate.
În continuare am exportat pentru fiecare stație șirurile de date în format .txt, urmând a
le introduce în Excel. Am creeat un fiș ier separat Excel unde la fiecare stație am copiat valorile
maxime. Pasul următor a fost calcularea temperaturii medii maxime zilnice pentru fiecare stație
cu funcția AVERAGE .

1.4 Baza de date Meteomanz

Meteomanz este un site care furnizează gratuit date meteorologice prelucrate prin
intermediul mesajelor sinoptice de la majoritatea stațiilor din lume. Există două tipuri de date pe
care aceștia le oferă: date observate, care conține date meterologice începând cu anul 2000 până
în prezent. Sursa datel or sunt telegramele sinoptice și datele binare pe care aceștia le prelucrează
și le introduc într -un format foarte ușor de utilizat, fiind posibilă downloadarea datelor în format
XLS.
Al doilea tip de date furnizat de Meteomanz este reprezentat de date le de prognoză
preluate din modele GFS(Global Forecast System), la rândul lor oferite de NOAA și Centrul
European de Prognoză (ECMWF).
Am utilizat din această sursă seturi de date din anii 2014, 2015, 201 6 cu temperaturile
maxime zilnice ,comparându -le intre cele doua statii.

1.5 Baza de date RP 5

Site-ul oferă previziuni meteo pentru următoarele șase zile și informații despre vremea
actuală. Previziunile sunt realizate de Biroul Meteorologic din Marea Britanie (Met Office) și
sunt furnizate pe site în baza licenței corespunzătoare. Datele cu privire la prognoza actuală
provin de la stațiile meteorologice terestre prin sistemul internațional de schimb liber de date
meteo. Previziunile se actualizează complet pe site de două ori pe zi: la orele 05 :00 și 17:00
UTC. Date observaționale recente sunt adăugate în baza site -ului de opt ori pe zi, la fiecare trei
ore: de regulă, la 00:30, 03:30, 06:30, 09:30, 12:30, 15:30, 18:30 si 21:30 UTC .

4
Am utilizat aceasta baza de date pentru completarea datel or lipsa de la bazele de date
anterior folosite.

5
2. CARACTERISTICI FIZICO -GEOGRAFICE ALE UNITATILOR

2.1 Campeni

2.1.1 Asezare
Orașul C ampeni, este localizat în nord vestul județului Alba în zona de mijloc a
Munților Apuseni într -un bazin depresionar străbătut de râul Arieș, este încadrat de Muntii
Bihorului în vest, Muntele Mare în nord -est, Munții Trascăului și Muntii Metalici în sud -est.
Orașul se află situat la o distanță de 76 km de municipiul Alba
–Iulia, reședin ța de județ, la 12 km de Vadu Moților și 5 km de Bistra.Teritoriul
administrativ cuprinde in afara de orasul Campeni, 21 de localitati aparținătoare: Boncești,
Borlești, Botești, Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealul Bistrii, Dealul Capsei, Dric, Fața
Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoiești, Motorăști, Peste Valea Bistrei, Poduri, Sorlița,
Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor, Vârși .
Suprafața totală a orașului cu satele aparținătoare este de 86,7 kmp, orașul se află la o
altitudine de 618 m etri față de nivelul mării . Numărul locuitorilor este de 8080 , la recensământul
din martie 2002 . Densitatea populației este de 93,19 loc/kmp, iar numărul de gospodării este de
2562 . (3)

2.1.2 Relief
Munții Apuseni formează în partea de vest a țării o zonă compactă care închide la vest
Depresiunea Transilvaniei . Teritoriul administrativ al orașului Cîmpeni se încadrează în zona
centrală a Munților Apuseni, în zona de contact dintre Munții Apuseni de Nord și Munții
Apuseni de Sud, fiind delimitat la nord de M unții Gilău, la vest de Munții Bihor, iar la sud -est de
Munții Metaliferi. Din punct de vedere morfologic se remarcă prin marea varietate a formelor de
relief cu altitudini cuprinse între 550 metri la
confluența Văii Arieșului cu Valea Bistrei și 1597 m etri vârful Runcului. În această masă
muntoasă s -au format depresiuni (depresiunea Cîmpeni – Bistra cu două trepte de relief: treapta
montană -peste 1000 m etri altitudine, respectiv treapta submontană -între 550 și 1000 m etri
altitudine). Rețeaua hidrografică a creat și alte forme de relief: zone de lunci și de terase,
depuneri de depozite deluviale și conuri de dejecție. Zona orașului Cîmpeni
se încadrează în zona seismică ”F„ valoarea coeficientului Ks este de 0,08 în
conformitate cu prevederile normativului ”P 100-92”(3)

6

2.1.3 Hidrografia localitatii si zonei aferente ei

2.1.3.1 Cursuri de apa cu caracter permanent

Râul Arieș este principalul curs de apă care drenează întreaga rețea hidrografică din
această zonă. Acesta se formează din unirea a două râuri: Arieșul Mic și Arieșul
Mare în amonte de localitatea Mihoiești. Arieșul Mare își are izvoarele în Munții
Bihorului la o altitudine de 1195 m etri în șaua Vârtop, are o lungime de 43 km, suprafața
bazinului este de 479 kmp și o pantă medie de 7 m/km; iar Arieșul Mic are o lungime de 33 km
și suprafața bazinului de 160 kmp. În zona de confluență s -a realizat un baraj artificial care poate
reține un volum de apă de 160 milioane metri cubi, lacul creat a dezafectat parțial satele Sorlița și
Botești. La pu nctul hidrometric C ampeni .(3)
Arieșul are un debit mediu multianual de 11,7 metri cubi pe secundă. Scurgerile medii
sezoniere variază între 18,1% vara, toamna 11,1%, primăvara 45.1%, iarna 25,7%. Sunt situații
când scurgerea este abundentă sau în exces ; în aceste situații debitele cresc , dând naștere la
viituri .
Cauzele acestei situații sunt: relieful înalt și puternic
fragmentat din bazinul hidrografic, panta ridicată 13,6 m/km, densitatea mare a rețelei
hidrografice 0,6 km/kmp peste care s -a suprap us ploile abundente căzute pe stratul de zăpadă .

2.1.3.2 Principalii afluenti ai raului Aries :

Pe partea dreaptă: râul Sohodol, suprafața bazinului este de 44 kmp, lungimea este de
10 km și Valea Abrudelului care se varsă în Arieș în zona orașului Campeni, cu suprafața
bazinului egal cu 229 kmp și lungimea de 29 km.
Pe partea stanga: Arieșul primește câțiva afluenți importanți: Joldoaia, Valea Caselor,
Valea Brătinesei (care afectează negativ prin dese revărsări) și Valea Bistri i. Suprafața bazinu lui
este de 44 kmp, lungimea este de 16 km, Aceste râuri formează conurile de dejecție în zona de
confluență cu Arieșul.

2.1.3.3 Cursuri de apa cu caracter semipermanent

Aceste cursuri de apă sunt active, în special în perioada topirii zăpezilor și a ploilor
masive (torențiale). Tributare râului Arieș și afluenților săi, aceste văi torențiale sunt

7
destul de numeroase atât pe malul stâng cât și pe cel drept. Pe versanții neîmpăduriți sau
cu defrișări masive sunt în formare o serie de vâlcele care dau naștere la spălări de sol vegetal .

2.1.3.4 Izvoarele

Sunt prezente la contactul dintre rocile sedimentare în care se acumulează apele
subterane cu rocile compacte impermeabile. Pe teritoriul zonei C ampeni, datorită configurației
terenului și a structurii geologice, sunt numeroase izvoare, dar multe dintre ele au un caracter
sezonier .
Cele mai cunoscute și cu caracter permanent sunt izvoarele: Gura Sohodolului (Q
permanent – 0,5 l/s), Boncești (Q – 1,2 l/s), Izvorul din zona Stadionului Campeni (Q – 0,3
l/s).(3)

2.1.4 Conditiile climaterice

Zona orașului C ampeni se află într -o zonă a climatului temperat continental, poziția sa
într-un mic bazin depresionar de vale, între munți, îi conferă un microclimat de adăpost.
Circulația vestică det ermină unele condiții climatice care corespund zonelor montane și
submontane caracterizate în general printr -un anotimp călduros, scurt vara și un altul răcoros,
prelungit cu precipitații abundente
Temperatura medie multianuală este cuprinsă între 6 și 7 grade C în partea sudică a
zonei orașului C ampeni și de 3 -4 grade C în partea nordică pe înălțimea Muntelui Mare. Tipul de
climat caracteristic acestei zone prezintă temperaturi medii lunare mai mari de 10 grade C în 1 -4
luni pe an, iar temperaturile ce lei mai reci luni, arareori coboară sub –30 grade C. Temperatura
medie în ianuarie este de – 4 grade C, iar a lunii iulie de + 16 grade C. Data medie a producerii
primului îngheț este de 1 octombrie, iar a ultimului îngheț este de 1 mai.
Umezeala aerulu i este condiționată în mare măsură de circulația vestică și de regimul
nebulozității. Precipitațiile atmosferice se caracterizează printr -un regim mai bogat, mediile
multianuale fiind la C ampeni de 700 -800 mm, iar pe înălțimi urcă până la 900 -1000 mm.
Maximul de precipitații se realizează la sfârșitul primăverii (mai -iunie), iar minimul la sfârșitul
iernii (februarie). Stratul de zăpadă este persistent 50 -60 zile pe an și are o grosime de 50 -60 cm .
Vântul este un element climatic care reflectă cel ma i fidel circulația generală a
atmosferei, cât și mularea maselor de aer după marile unități de relief. La C ampeni direcțiile
dominante sunt cele de vest și sud -vest de circa 10 %, viteza medie fiind de 4 -5 mm pe
secundă. (3)

8

2.1.5 Vegetatia si fauna

Unul din elementele cadrului natural care reflectă cel mai fidel variația altitudinală a
reliefului este vegetația care se etajează pe o altitudine de circa 1000 m. Vegetația specifică zonei
este cea de munte și se încadrează în două etaje:
Etajul sub montan – care corespunde părții nordice a teritoriului și a limitei superioare a
molidului, alcătuită din desișuri de jneapăn ienupăr pitic, afinu l,merișorul,
iar ca ierburi: iarba stâncilo r, păișul roșu , teposica .
Etajul montan unde se disting două trepte:
– subetajul molidișurilor alcătuit din molid,bradul alb, paltinul de munte, scorușul de
munte, mesteacănul,iar în pajiști întâlnim păiușul roșu și teposica.
– subetajelor făgetelor , cel inferior alcătuit din fag deseori în amestec cu coniferele
subetajului superior, apoi ulmul, paltinul de munte, frasinul, iar vegetația ierboasă dezvoltată în
locul pădurilor este reprezentată de iarba vântului, păiușul roșu și teposica .
Acestui tip de vegetație îi corespund specii din lumea animală precum ursul brun,
lupul,cerbul, iepurele, vulpea, iar în ape fauna ihtiologică este reprezentată de păstrăv și lipan .

2.2 Rosia Montana

2.2.1 Asezare

Comuna Rosia Montana este situata in partea Central -Vestica a Romaniei, in partea
mijlocie a muntilor Apuseni, in Nord -Vestul judetului Alba, avand coordonatele geografice 46
grade latitudine nordica si 25 grade longitudine estica, la altitudinea de 850m fata de nivelul
marii. Este amplasata integral in zona de munte pe versantul Nord -Vestic al Carpatilor
Meridionali ; in Muntii Apuseni la o distanta de 76 km fata de Municipiul Alba Iulia, 11 km. fata
de orasul Abrud si 15 km. fata de orasul C ampeni si 135 km. fata de orasul Cluj -Napoca.
Comuna Rosia Montana este inconjurata la nord de orasul C ampeni si comuna Bistra,
la est de comuna Lupsa si Bucium, la sud de comuna Bucium si orasul Abrud si la vest de
comuna Sohodol. Suprafata totala a comunei este de 42 km patrati si are in componenta
urmatoarele 16 sate: Rosia Montana, Balmosesti, Blidesti, Bunta, Ca rpinis, Coasta Hentii, Corna,
Curaturi, Daroaia, Garda Barbulesti, Gura Rosiei, Iacobesti, Ignatesti, Soal, Tarina si Vîrtop. (4)

9

2.2.2 Relieful zonei

Relieful are caracteristici diverse determinate de diversitatea formatiunilor geologice .
Predomina r elieful vulcanic, la baza cu platouri intinse de lave andezitice, dominand partile de
nord-sud si est prin masivele Coltau, Bradatel,Rotunda, Curmatura, Cetate, Cirnic. Formatiunile
sedimentare au dat nastere unui relief sub forma de coline, cu pante domoa le sau abrupte, in
special in apropierea vailor si paraielor.
Relieful este in general muntos, partea de nord a teritoriului avand inaltimi mai mari iar
la est pantele sunt mai repezi, proeminentele formeaza masive muntoase cum ar fi: Rotundu,
Virsul, C urmatura si Ghergheleul. In sudul teritoriului, in dreptul masivelor Cirnic, Cirnicel si
Cetate pantele sunt mai repezi iar inaltimile muntoase stancoase. Principalele forme de
relief, sunt reprezentate de o zona montana, o zona depresionara si o zona a de pozitelor
cuaternale .
Se intalnesc in nord -estul teritoriului, principalele culmi : Piatra Corbului(1159 m),
Dealul Cirnic(1084 m), Dealul Puchii(1104 m), Dealul Rotundu(1151 m) ,
Dealul Tarina(1033 m). Altitudinile sub 1000m acopera cea mai mare parte a teritoriului
cu altitudini ce coboara de la Dealul Piatra Alba de 816 m spre Gura Rosiei cu altitudinea de
550-580 m. (4)
Inaltimile din jurul localitatii Rosia Montana sunt gaurite de vechile exoloatari aurifere,
astfel incat prezinta un peisaj unic, s pecific locului .
Zona depresionara este reprezentata de depresiunea Rosia Montana. Zona depozitelor
cuaternale reprezentate prin conuri de dejectie, zone de lunca individualizata de -a lungul vaii
Abrudului, zona depunerilor deluviale si zona montana cu altitudini cuprinse intre 500 -1300 m.
Datorita pozitiei geografice, cat si a morfologiei terenului si a factorilor exogeni, la care
se adauga o intensa activitate antropica, au fost identificate o serie de fenomene fizico -geologice
care se constituie in potentiale zone de risc natural. Principalele fenomene de risc sunt:
deplasarile in masa a unor depozite, atat sub forma curgerilor gravitationale (alunecari de teren)
cat si fub forma caderilor in bloc (caderi de pietre) . O arie de alunecari de teren act iva se afla
chiar in satul Rosia Montana, la confluenta vaii Rosiei cu valea dinspre fosta colonie si in cursul
superior al paraului Corna.

10
2.2.3 Hidrografia zonei

Cele mai importante cursuri de apa din teritoriul administrativ Rosia Montana sunt:
Valea Rosiei -8,5 km lungime; Valea Selistei -5,5 km lungime; Valea Cornei -6,5 km lungime;
Valea Virtopului -5,5 km.lungime .
Principalele lacuri din zona administrativa a Rosiei Montane sunt: Taul Mare, Tarina,
Brazi, Anghel, Corna, Tapului,Gauri,Cartus. Aceste lacuri fac parte din bazinul hidrografic al
vailor Rosia si Corna, fiind dezvoltate pe vulcanite neogene. Alimentarea acestor lacuri se face in
principal din precipitatii si scurgerea de versant, dar pe langa acestea lacul Brazi este alimentat si
de paraul Brazi, iar lacul Anghel este alimentat de paraul ce coboara din amonte al carui aport in
lac este de 2 l/s. Apele acestor lacuri sunt utilizate in agrement si pescuit sportiv (4).
Zona Rosia Montana nu este bogata in ape subterane datorita constit utiei geologice(roci
magmatice, metamorfice) cu grad redus de fisurare in care nu se pot dezvolta rezerve de apa.
Sunt prezente numeroase izvoare active dupa precipitatii importante, care seaca vara
sau debitele se reduc la efecte de mustuire. Unele depozite se gasesc la cca. 7,5 – 8 m adancime
insa reduse ca volum de apa .
Izvoarele sunt prezente la contactul dintre rocile sedimentare cu rocile masive
compacte. Acestea au caracter sezonier debitul fiind determinat de regimul pluviometric local.
Apel e subterane se manifesta si ca panze captive de apa care isi fac aparitia in depozitele
deluviale prin acumulari rezultate din apele de precipitatie atmosferica uneori putand sa apara la
suprafata sub forma de izvoare temporare .

2.2.4 Clima zonei

Clima este continental temperata. Temperatura medie multianuala este de 6 grade C cu
oscilatii de la un sezon la altul. Climatul este de munte, rece in timpul iernii care dureaza 5 -6 luni
din noiembrie pana in aprilie -mai si vara care dureaza numai 2 -3 luni . Anotimpurile de
primavara si toamna sunt in general reci cu trecerea indelungata de la iarna la vara si foarte
timpurie de la vara la iarna. Iarna, valorile medii sunt de -5,5 grade C fata de sezonul cald, cu 16 –
17 grade C. Primele ingheturi se produc in j urul datei de 1 octombrie, iar dezghetul la data de 1
mai. Stratul de zapada masoara 35 -40 cm iar in zonele troienite peste 1,5 m si este principala
rezerva de apa din alimentarea raurilor mai ales primavara .

11
Precipitatiile medii multianuale sunt de cca 1200 mm/mp.iar influenta lor in evolutia
celorlalte elemente climaterice este din cele mai importante. Marile cantitati de precipitatii se
desfasoara primavara .(4)
Vanturile dominante sunt cele ale circulatiei vestice la care se adauga circulatia
foehnala ,foarte accentuata care topeste zapada si creste nivelul raurilor( si al debitelor) .

2.2.5 Vegetatia si fauna

Padurile se prezinta cu precadere in partile inferioare ale vailor in mici trupuri, doar in
partile superioare a unor masive ,padu rile se prezinta sub forme intinse ele fiind insa presarate cu
multe goluri si enclave . Pe teritoriul comunei sunt intalnite principalele tipuri de padure: bradeto –
faget, faget montan, fageto -carpinet, amestec de rasinoase si
fag, molideto -bradet. Pe firul cursurilor de apa intalnim salcia, plopul, arinul,
mesteacanul, iar pe coaste si inaltimi mari, carpenul, fagul si molidul. In puncte izolate, cum ar fi
Orlea si Tarina intalnim stejarul ca o relicva a vechilor paduri. Pe masivle eruptive Cetate si
Carnic vegetatia este saraca din cauza solului. In partea de vest sunt paduri mai intinse de
conifere si foioase. (4)
Marea diversitate a lumii plantelor se datoreaza pozitiei geografice, reliefului, solului
si climei acestei regiuni.
Comuna desi este muntoasa se cultiva pe alocuri in mica masura in jurul localitatii
porumb, cartofi, iar in gradini de legume: morcovi, patrunjel, varza, ceapa, castraveti, fasole.
In cateva locuri sunt plantatii de meri, peri si pruni in masura mai mare. Se mai gasest e
zmeura, mure, afine, fragi si merisoare.
Fauna este in general saraca, dintre animalele rapitoare intalnim lupul, vulpea, dihorul,
nevastuica si vidra. Raspandite sunt speciile de lilieci, cartita, soarecii de camp, veverita, iepurele
si capra salbati ca. Fauna ornitologica este destul de bogata prin soimi, ulii soricari, ciocanitoare,
randunele, cintezoi, pitigoi, gaite, gaini de mesteacan si alun, porumbei salbatici, grauri. Reptile
si amfibieni sunt mai putini, intalnim soparla comuna, serpi, broaste si salamandre, in apele
curgatoare si lacuri .Fauna ihtiologica este foarte saraca , in lacuri si in valea Abrudului exista
putini pesti.

12
2.2.6 Geologia si conditii geotehnice

Din punct de vedere geologic teritoriul localitatii face parte din Muntii Apuseni de Sud
care au inceput sa functioneze ca arie geosenclinala in ciclul alpin. Aceasta unitate geologico –
structurala , cunoscuta in literatura geologica si sub numele de geosinclinalul Muresului , are drept
fundament sisturile cristaline, Muntii Apuseni de Sud formandu -se prin regenerarea acestuia
incepand din jurasicul mediu. Pe langa dezvoltarea magnetismului bazic initial, incepand din
cretacic, geosinclinalul Muresului a fost afectat de intense miscari de cutare avand drept
consecinta formare a depozitelor sinorogene. Avand in vedere faptul ca sunt destul de dezvoltate
si produsele magnetismului timpuriu precum si vulcanitele neogene, apare clara eugeosinclinal a
Muntilor Apuseni de Sud.
Din punct de vedere stratigrafic, peste sisturile cris taline, care alcatuiesc fundamentul
zonei, se dispun formatiunile sedimentare carora li se adauga produsele magmatice din ciclul
tectonomagmatic . Invelisul sedimentar este reprezentat prin depozitele de varsta mezozoica care
apartin jurasicului superior (c alcare moduloase care trec pe verticala in calcare in placi, calcare
masive, calcare recifale) cretacicul (sisturi si silitite argiloase slab metamorfozate,
microconglomerate, gresii, argilite – apartinatoare cretacicului inferior – respectiv depozite
congl omeratice – de varsta cretacic superioara).
Dupa schitarea geosinclinalului Muresului, in lungul fracturilor profunde a avut loc
migrarea spre suprafata a primelor produse endogene dand nastere magmatismului endogen
initial alpin prin ofiolite. Magmatism ul ofiolitic s -a manifestat incepand cu jurasicul mediu pana
in cretacicul inferior si s -a concretizat prin produse bazice (bazalte, gabrouri, andezite, etc.).
Magmatismul ofiolitic din Muntii Apuseni de Sud a dat nastere la fenomene de metamorfism de
contract termic si hidrotermal fiind insotit de fenomene de metalogenoza care au condus la
concentrarea unor substante utile in stadiul lichid -magmatic, precum si la formarea unor
mineralizatii hidrotermale si vulcano -sedimentare.
In Muntii Apuseni de Sud diastrofismul laramic a fost insotit de magmatismul
subsegvent timpuriu. Produsele acestuia se intalnesc sub forma unor corpuri intrusive alcatuite
din granite si subordonat granodiorite, diorite cuartifere si profire dioritice. Dupa diastrofismul
laramic zona a evoluat ca un sistem cutat emeres. Miscarile din neozoic au avut drept consecinta
formarea unui sistem de fracturi cu afundarea unor arii restranse si trans formarea lor in bazine de
acumulare acestea fiind Depresiunea Zlatna -Almas, Depresiunea Rosia Montana, etc.
Depresiunea Rosia Montana ocupa o suprafata restransa in partea de nord a Muntilor
Metaliferi, in partea nordica a patrulaterului aurifer, in jur ul localitatii cu acelasi nume. In cadrul
acestei depresiuni, ca si in restul depresiunilor din Muntii Metaliferi, in perioadele in care acestea

13
au functionat ca arii de acumulare, s -au depus formatiuni neogene cu o succesiune ce cuprinde
depozite apartina nd badenianului, sarmatianului, panonianului, pontianului inferior si pontianului
mediu.
Peste depozitele strans cutate ale Cretacicului superior se dispune o sccesiune
apartinand Badenianului mediu . In continuitate de sedimantare se dispune un pachet d e marne
cenusii in alternanta cu gresii in care sporadic apar si gipsuri apartinand Badenianului superior.
Sarmatianul identificat in Depresiunea Rosia Montana este reprezentat prin marne argiloase, pe
alocuri grezoase, albe si stratificate. Dupa microfaun a identificata in acest pachet cu grosimea de
aproximativ 6 m se pare ca varsta este Sarmatian inferior.
Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviuni grosiere si fine din zonele de
lunca si de terasa si prin depozitele deluviale si unele deluvi de alunecare care bordeaza zonele
de terasa facand racordul acestora cu versantii adiacenti.
Vulcanizmul neogen reprezinta un ultim stadiu de desfasurare a magmatogenezei
alpine. Ultima etapa a vulcanizmului a avut un caracter preponderent exploziv cu formarea unor
coloane de explozie si a unui sistem de fisuri si fracturi, care au permis circulatia solutiilor
hidrotermale si acumularea mineralizatiei aurului –agentifere in co rpurile de brecie. (4)

14
3. INVERSIUNILE TERMICE DIN ZONA STUDIATA

3.1 Geneza inversiunilor termice
Inversiunile termice sunt mase de aer instabile ce caracterizeaza straturile de aer unde
temperatura creste cu inaltimea, spre deosebire de conditiile obisnuite, cand temperatura scade pe
masura ce altitudinea creste.
Acest fenomen apare datorita dife rentei de densitate dintre masa de aer cald si masa de
aer rece, aerul cald fiind mai usor, iar cel rece fiind mai greu.In cazul in care vantul este slab,
amestecul turbulent va fi la randul lui slab, iar aerul aflat la contact cu suprafata terestra se va
raci mai repede decat cel de deasupra. Astfel, temperatura se apropie de punctul de roua, aparand
aerul cetos si ceata.
Datorita stratificarii stabile din stratul de inversiune,nu este posibila convectia si
formarea nebulozitatii decat la limita superi oara a inversiunii. Acest fenomen poarta denumirea
de,,strat de retinere”.(5)

3.1.1 Clasificarea inversiunilor termice

Inversiunile de radiatie iau nastere datorita racirii radiative nocturne a suprafetei
terestre si a aerului de deasupra acestuia. Vara pot atinge grosimi de pana la cateva sute de metri,
dispersandu -se la primele ore ale diminetii. Iarna dimensiunile lor pot depasi 1500 metri, ceea ce
explica si persistenta lor pe parcursul mai multor zile in sir.
Relieful depresionar bine inch is si prezenta stratului de zapada, intensifica si
prelungeste inversiunile de radiatie, caz prezent in depresiunea Rosiei Montane. Suprafetele
acvatice slabesc si scurteaza durata inversiunilor de radiatie.
Inversiunile de advectie apar in urma deplas arii unor mase de aer cald peste suprafete
cu o temperatura scazuta. Acestea din urma determina racirea prin conductibilitate calorica a
stratului inferior de aer aflat in miscare, generand gradienti termici verticali de inversiune.
Inversiunile fronta le se nasc fie prin alunecarea ascendenta a aerului cald peste aerul
rece, fie prin dislocarea spre inaltime a aerului cald de catre aerul rece care se deplaseaza mai
rapid. In ambele cazuri gradientii de inversiune apar la inaltime.
Inversiunile de com primare sau de subsidenta se dezvolta in straturile superioare ale
troposferei, deasupra partilor frontale ale formatiunilor anticiclonale. Miscarile descendente
caracteristice determina incalzirea aerului prin comprimare adiabatica si aparitia gradientilo r de
inversiune.

15
In functie de valoarea saltului termic vertical, inversiunile pot fi clasificate in:
slabe(saltul termic intre 0,1 si 3,0 grade C), intesitate medie (3.1 si 5.0 grade C), intensitate
mare(5.1 si 10.0 grade C) si intensitate foarte mare unde saltul termic are o valoare mai mare de
10.0 grade C.
Stabilirea intensitatii inversiunii(sau a saltului termic, respectiv a diferentei de
temperatura dintre baza si varful stratului de inversiune), cat si a grosimii acesteia se poate face
cu dat ele oferite de sondajele aerologice.In lipsa sondajelor, se poate recurge la diferenta de
temperatura existenta intre masuratorile la statii meteorologice cat mai apropiate, dar situate la
altitudini diferite. Sunt necesare cel putin doua asemenea statii, una fiind amplasata intr -o treapta
de relief inferioara, iar una la munte. Determinarea intensitatii inversiunilor se poate face tinand
cont de temperaturile medii, minime sau maxime( orare si zilnice), cele mai mari intensitati fiind
cele care rezulta din diferentele dintre temperaturile minime.
Inversiunile din spatiul montan pot fi totale, in care caz cuprind intregul strat de aer
situat intre poalele muntilor si platourile aplpine, respectiv partiale, cand se formeaza numai in
zonele inferioare sau numai in cele superioare ale reliefului muntos.
Datele climatice indica faptul ca spatile depresionare carpatice se afla sub stratul de
inversiune termica intre 60 si 80 de zile pe an, interval in care prezenta inversiunilor poate primi
si un carcater de risc, atunci cand intensitatea lor este mare.In situatile cu inversiuni de
temperatura, spatile depresionare reprezinta areale cu acumulare de aer foarte rece. Morfologia
teritoriului Romaniei si a regiunilor invecinate, ofera conditii optime de genera re a inversiunilor
de temperatura. Nu sunt excluse situatiile in care o inversiune termica poate sa afecteze intregul
teritoriu al Romaniei, cu exceptia regiunilor montane, mai calde, care primesc aspectul unor
,,insule”, cu cer senin si avand o temperatur a mai ridicata, ramase deasupra stratului de aer mult
mai rece si cu ceata, prezent in treptele inferioare de relief.(6)

3.2 Frecventa inversiunilor termice in zona studiata

Pentru obtinerea frecventei inversiunilor termice s -au prelucrat datele de l a cele doua
statii meteorologice in perioada 2010 -2018.
Din fig.1 se poate observa ca la nivelul temperaturilor minime dintre cele doua statii,
cele mai multe inversiuni au avut loc in luna martie, iar numarul cel mai mic de inversiuni in
lunile iulie si septembrie. Din fig. 1 se poate vedea ca frecventa maxima pe anotimpuri se
produce primavara, varful fiind in luna martie, avand o frecventa de 10.74 %, iar minumul
producerii inversiunilor termice se inregistreaza vara si la inceputul toamnei, mai prec is in lunile
iulie si septembrie, ambele avand o frecventa de 6.71%. Aceasta valoare maxima este

16
determinata de scaderile masive de temperatura din timpul noptii, ca urmare a pierderii de
caldura prin radiatii.

Fig. 1 – Frecventa inversiunilor relative minime lunare si anotimpuale.

Din fig.2 se poate observa ca la nivelul temperaturilor maxime dintre cele doua statii
meteorlogie, cele mai multe inversiuni au avut loc in luna decembrie cu o frecventa de 28.26%,
iar numarul cel mai mic de inversiuni in lunile aprilie,mai si iulie, inversiunile fiind inexistente.
Se mai poate vedea ca frecventa maxima pe anotimpuri se produce iarna, varful fiind
in luna decembrie,iar minumul producerii inversiunilor termice se inregistreaza la sfarsitul
primaverii s i vara, mai precis in lunile aprilie,mai si iulie, cele trei luni avand o frecventa de 0%.

17

Fig. 2 – Frecventa inversiunilor maxime relative lunare si anotimpuale

3.3 Durata inversiunilor termice

Durata inversiunilor termice este influentata de conditile atmosferice prezente la nivelul
statilor meteorologice din cele doua zone alese.
Din fig. 3 reiese faptul ca cele mai numeroase inversiuni termice la variabila minima au
o durata de o zi. Maxim ul de inversiuni de o zi, in intervalul 2010 -2018 se atinge in luna martie
cu o suma acumulata de 38 de zile numai in luna martie, avand o frecventa de 8.5%. Inversiunile
de o zi sunt urmate de cele de 2 zile, ca numar de frecventa , maximul intamplandu -se in luna
ianuarie cu o frecventa de 2.9%. In intervalul 2010 -2018 inversiunile termice de 2 zile
acumulate, echivaleaza cu 88 de zile.
Cele mai rare fenomene de inversiune termica la temperatura minima, sunt cele de 6
zile , intamplandu -se doar de 2 ori in invertalul studiat, o data in luna iunie si cealalta in luna
septembrie.

18

Fig. 3 – Durata relativa a inversiunilor la temperatura minima

Durata inversiunilor termice, la temperatura maxima, este mai scazuta de cat la
temper atura minima, la nivelul statiilor meteorologie din Campeni si Rosia Montana.
Cele mai multe si cele mai frecvente inversiuni termice la temperatura maxima, sunt
cele de o zi, care sunt cele mai dese in lunile noiembrie si decembrie. In noiembrie invers iunile
cu durata de o zi au o frecventa de 21.7%, iar in luna decembrie au o frecventa de 25.0%, fapt ce
se observa din fig.4. Cel mai putin frecvente sunt cele de durata de 3 zile. Cele mai multe
inversiuni cu durata de 3 zile se regasesc,deasemenea, in lunile noiembrie si decembrie, avand o
frecventa de 2.2%, respectiv 1.1% in decembrie.

19
Fig. 4 – Durata relativa a inversiunilor termice la temperatura maxima

3.4 Intensitatea inversiunilor termice

In functie de valoarea saltu lui termic vertical, inversiunile pot fi de intensitati diferite:
slabe(saltul termic intre 0,1 si 3,0 grade C), intesitate medie (3.1 si 5.0 grade C), intensitate
mare(5.1 si 10.0 grade C) si intensitate foarte mare unde saltul termic depaseste 10.0 grade C.
Amplitudinea de temperatura cuprinsa intre 0.1 si 3.0 grade C la pragul minim,
constituie 46.94% din toate cazurile. Maximul de frecventa se atinge in luna august, avand o
frecventa de 4.87%, iar frecventa minima se atinge in luna decembrie, avand o frecventa de
3.27%. Acest fapt se poate observa in figura 5.

Fig,5 – Intensitate prag minim intre 0.1 -3.0 grade C

Amplitudinea de temperatura cuprinsa intre 0.1 si 3.0 grade C la pragul maxim,
constituie 71.62% din toate cazurile. Maximul de frecventa se atinge in luna decembrie, avand o
frecventa de 20.27%, iar frecventa minima se atinge in lunile aprilie,mai si iulie avand o
frecventa de 0%..Acest fapt se poate observa in figura 6.

20

Fig.6 -Intensitate prag maxim intre 0.1 -3.0 grade C

Amplitudinea de temperatura cuprinsa intre 3.1 si 5.0 grade C la pragul minim,
constituie 24.41% din toate cazurile. Maximul d e frecventa se atinge in lunile de vara iunie si
iulie, avand o frecventa de 2.78% in ambele cazuri, iar frecventa minima se atinge in lunile
noiembrie si decembrie avand o frecventa de 1.46%. Acest fapt se poate observa in figura 7.

Fig.7 – Intensitate prag minim intre 3.1 -5.0 grade C

Amplitudinea de temperatura cuprinsa intre 3.1 si 5.0 grade C la pragul maxim,
constituie 13.51% din toate cazurile. Maximul de frecventa se atinge in luna decembrie, avand o
frecventa de 4.05%, iar frecventa minim a se atinge in lunile februarie,aprilie,iunie si septembrie
avand o frecventa de 0%. Acest fapt se poate observa in figura 8.

21

Fig.8 – Intensitate prag maxim intre 3.1 -5.0 grade C

Amplitudinea de temperatura cuprinsa intre 5.1 si 10.0 grade C la
pragul minim, constituie 26.15% din toate cazurile. Maximul de frecventa se atinge in luna
noiembrie, avand o frecventa de 3.55%, iar frecventa minima se atinge in luna iunie avand o
frecventa de 1.11%.Acest fapt se poate obser va in figura 9.

Fig.9 – Intensitate la prag minim intre 5.1 -10.0 grade C

Amplitudinea de temperatura cuprinsa intre 5.1 si 10.0 grade C la pragul maxim,
constituie 13.51% din toate cazurile. Maximul de frecventa se atinge in lunile ianuarie,februari e
si noiembrie, avand o frecventa de 3.38%, iar frecventa minima se atinge in lunile martie, aprilie

22
mai,iunie,septembrie si octombrie avand o frecventa de 0%.Acest fapt se poate observa in figura
10.

Fig.10 – Intensitate la prag maxim intre 5.1 -10.0 gra de C

Amplitudinea de temperatura cu o valoare mai mare de 10.0 grade C la pragul minim,
constituie 2.50% din toate cazurile. Maximul de frecventa se atinge in luna noiembrie, avand o
frecventa de 0.97%, iar frecventa minima se atinge in lunile mart ie, aprilie mai,iunie,iulie si
august avand o frecventa de 0%.Acest fapt se poate observa in figura 11.

Fig. 11 – Intensitate prag minim cu o valoare mai mare de 10.0 grade C

Amplitudinea de temperatura cu o valoare mai mare de 10.0 grade C la pragul maxim,
constituie 1.35% din toate cazurile. Maximul de frecventa se atinge in luna octombrie, avand o

23
frecventa de 1.35%. Frecventa minima se inregistreaza in restul lunilor, in a fara de luna
octombrie, avand o frecventa de 0%.Acest fapt se poate observa in figura 12.

Fig. 12 – Intensitate prag maxim cu o valoare mai mare de 10.0 grade C

24
4. CONCLUZII

Din datale extrase si analizate de la cele doua statii meteorologice alese, reiese ca in
perioada 2010 -2018, la pragul temperaturilor maxime, ce mai ridicata frecventa a inversiunilor
termice este iarna, apogeul atingandu -se in luna decembrie cu o frecvent a de 28.26%. Cea mai
scazuta frecventa a inversiunilor termice, la pragul temperaturilor maxime, se regaseste in
sfarsitul primaverii si vara, avand o frecventa de 0%.
In cazul inversiunilor termice la pragul minim din perioada 2010 -2018, reiese faptul ca
cea mai mare frecventa este prezenta la inceputul primaverii si la sfarsitul verii, avand o
frecventa de 10.74% in cazul lunii martie si de 9.84% in cazul lunii august. Cea mai scazuta
frecventa din aceasta perioada se inregistreaza in mijlocul verii, in luna iulie, avand o frecventa
de 6.74%/
Perioada cu cea mai extinsa durata de inversiune termica la pragul temperaturilor
maxime, este de 3 zile, dar ea apare numai in 3 cazuri in toata perioada studiata. In cazul
temperaturilor maxime, cea mai comun a durata a unei inversiuni este de 1 zi, producandu -se in
89.1% cazuri din intervalul 2010 -2018. La pragul temperaturilor minime, cea mai extinsa
perioada cu inversiune termica este de 6 zile, dar producandu -se de 2 ori. La fel ca la pragul
temperaturilor maxime, in pragul minim avem cea mai comuna durata de 1 zi, producandu -se in
67.8% din cazuri.
Intensitatea inversiunilor termice la pragul temperaturilor maxime in intervalul 0.1 -3.0
grade C, se observa o frecventa ridicata de 71.62%, producandu -se cel mai mult iarna. In
intervalul 3.1 -5.0 grade C inversiunile se produc cu o frecventa de 13.51%, acelasi lucru fiind
valabil si pentru intervalul 5.1 -10.0 grade C. Cea mai scazuta frecventa a inversiunilor termice la
pragul temperaturilor maxime, este cel c u o amplitudine mai mare decat 10.0 grade C, avand o
frecventa de doar 1.35%.
Intensitatea inversiunilor de temperatura la pragul temperaturilor minime in intervalul
0.1-3.0 grade C, este cea mai numeroasa avand o frecventa de 46.94%. In intervalul 3.1 -5.0
grade C inversiuline se produc in 24.41% din cazuri. O frecventa mai mare gasim in intervalul
5.1-10.0 grade C, care este de 26.15%. Ca si in cazul inversiunilor la pragul maxim, la pragul
minim avem cea mai scazuta frecventa la inversiunile cu o ampli tudine mai mare decat 10.0
grade C avand o frecventa de 2.50%.

25
Bibliografie

(2)Barsan M. , Dumitrescu A., (2015), ROCADA: a gridded daily climatic dataset over
România(1961 -2013) for nine meteorological variables, September 2015, in “Natural Hazards”
Volume 78 , Issue 2, pp. 1045 -1063.(p.2,3).
(1)Calin Haidu, Ionel Haidu (1998), S.I.G. Analiză Spațială, Editura H.G.A., București
(p.79)
(6)Liviu A. Negut -Meteorologie Maritima(1981) ,Editura Sport Turism Bucuresti
(5)Lect. Dr. Tiscovschi Adrian -Riscuri Climatologice -Curs(2010)
(3)Planul strategic de dezvoltare socio -economica al orasului Campeni
2008 -2013 , Primaria orasului Campeni
(4)Planul strategic de dezvoltare socio -economica al comunei Rosia Montana
2008 -2013 , Primaria comunei Rosia Montana