Georgiana Virginia B onea , Violența asupra femeii în familie , Editura Academiei R omâne , [606919]

RECENZII

Georgiana Virginia B onea , Violența asupra femeii în familie , Editura Academiei R omâne ,
România, Calitatea V ieții, XXVII, nr. 2, 2016, p. 127 –143

Principalul obiectiv al prezentei lucrări
ține de ev idențierea și analiza problematicii
violenței asupra femeii în ca drul familiei.
„Celula de bază a societății”, cum astfel se
mai nu mește familia, este pe de o parte
ambientul în care individul se f ormează
(familia de origine) și pe de altă parte,
devine modalitate de reconstru cție a unei
noi vieți pri n căsătorie sau uniune
consensuală . Astfel, experienț ele trăite în
trecut, în familia unde s -a format
individul pot fi unele nega tive și cu mari
reflecții asupra vieții sale de familie, în care
devine parte ner de viață și chiar părinte.
Autoarea are la bază (p.1) importanța
modului în care este privită violența asupra
femeii în familie , din perspectiva politicilo r
sociale a ceea ce ar putea serviciile
specializate să aducă inovativ și eficient în
vederea rezolvării rapide a cazurilor, cu o
eficiență ridicată de la caz la caz . Luând în
considerare asi stența socială , poate
contribui considerabil în vederea unei bune
cunoașteri a orientării și a conținutului. Este
în benef iciul persoanelor care solicită
ajutor și asistență ca instituțiile de profil
ce au competențe în instrumentarea
acestor cazuri să colaboreze cât mai bine
posibi l
Primul capitol este o analiză asupra
diferenței mari între v iolența din spațiile
publice, care se petrece între doi străini și
violența petrecută în spațiul intim al familiei
dintre membrii unei familii .
În familie se pot petrece multe violențe în
timp ce indivizii „se dezbracă ”(p.2) de orice
fel de inhibiții. Dacă vorbim de impactul
asupra victimei, pe care aceasta îl suportă în
momen tul și după petrecerea episodului
violent, poate fi devastator, în funcție de
următoa rele caracteristici ale victimei:
psihice, cognitive, emoț ionale, contextuale
Nimeni nu poate spune cu exactitate cât
durează recuper area unei victime, după
trăirea unui episod violent, deoarece sunt
mai mulți factori (Wormer , 2007; Tolman și
Raphael, 2000; Sutherland, 1949; Bonea,
2012): caracteristicile specifice fizice și
psihologice ale victimei, momentul
și contextul în care a avut loc episodul
violent, identitatea agresorului este una
cunoscută sau necu noscută de către victimă,
reacția victimei în momentul petrecerii
episodului violent, caracteristicile
cognitive și nivelul de educație al victimei .
Cu privire la “abordare a teor etică privind
agresivitatea ”(un alt capitol -p.3), plecând
de la ideea conform căreia suntem diferiți
între no i, deși, la suprafață, părem
asemănători, în contexte diferite ale
violenț ei dintre partenerii de viață,
lucrurile se complică dramatic . Georgiana
are în vedere spusele cuplurilor că între ei
există iubire și respect chiar dacă există
violență. Situația asta o explică Teoria
„Ciclicitatea violenței ”
(The cyclical violence theory) – a
cercetătoarei Lenore E. Walker (1980‒
2000‒2009). Teoria este foar te flexibilă,
astfel încât să poată fi aplicată tuturor
cuplurilor c are se confru ntă cu asemenea
probleme. Este vorba de o complexitate
aparte, care lasă loc inter venției și a altor
teorii noi, având la bază Teoria „ Ciclicitatea
violenței ”(The cyclical violence theory) .
Lenore E. Walker este un renumit sociolog
american, care a analizat îndelung
violența dintre partenerii de viață și a ajuns
la mai multe concluz ii importante pentru
continuarea cercetării, prevenirii și
combaterii acestui flagel
Capitolul “ violen ță și abuz ul „
(p.4) se referă pe larg la tipurile implicate în
abuzul asup ra femeii, tipurile sunt văzut e ca

fiind abuzuri de diferite feluri. Sunt cinci
tipuri der abuz : abuzul psihologic, violența
fizică, abuzul economic, abuzul sexual și
abuzul social. Ele se manifestă in stiluri
diferite. Autoarea reflecteaza asupra
necesității de distincție a agresivității și a
violență , potrivit căreia azi oamenii (în
general femeile) sunt supuse la anumite
abuzuri, viole nțe. Agresivitatea individului
desemnează o conduită i mplicită,
intenționată, cu scopul de a provoca daune
de natură materială, fizică sau psihică unei
alte persoane. Aici vorbim despre pers oane
agresive care se află, mai mult sau mai
puțin, în deplinele sale facultăți min tale.
De asemenea, trebuie să ținem cont și să
facem disti ncția clară în ce prive ște setul de
caracteristici privind agresivitatea: umană și
cea animală .Fiecare tip de agresivitate, se
manifestă diferit și este justificată de motive
diferite. Astfel, dacă animalul omoară
pentru a se hrăni, pentru a -și potoli
foamea , de exemplu, omul, pe de altă parte,
poate omorâ și pentru a se răzbun a.
Printr -un cap itol dedicat analizelor
statice, Georgiana clarif ică violențele din
relația de cuplu care implică mai multe
aspecte cu g rave urmări asupra victimei.
Consecințele suferite de victimă se întin d pe
termen scurt, dar mai ales lung, fiind de
ordin fizic, psihic, social, legal, econom ic,
sexual, familial, reamintind aici teoria
„ciclicității violenței” (p.5) ce aparține
cercetă toarei Lenore E. Walker (1991).
Este vorba despre lupta victimei de a lua
măsurile necesare pentru a se putea apăra
împotriva agresiunilor partenerului e i de
viață . De obicei, violența în f amilie devine
la un moment dat o obișnuință pentru
victimă, care este supusă permane nt torturii
și diverselor agresiuni fizice, psihice,
economice, sociale și verbale . Statistica
românească este grăitoate cu pr ivire la
violența în familie, ea conține însă numai
cazurile care au fost raportate către
instituțiile abilitate. Așa, de exemplu, între
anii 2004‒2008 au fost înregistrate
aproximat iv 44 284 de cazuri de violență
între partenerii de cu plu, dintre care 633 de
cazur i s-au soldat cu decese ale victimelor, raportate la Agenția Națională pentru
Protecția Familiei
– ANPF (agenția națională pentru protecția
familiei)
Ca un capitol de încheiere înțelegerea
agresiuni i și a abuzului, exprimă situațiile în
lumea schimbătoare a zilelor noa stre, în
care Georgiana are în vedere cauzele
abuzurilor și ale agresiunii ținând cont de
subiectul fragil de care și -a propus sa ne
scrie dar și cele știntifice care au la bază
cuplul conjugal care a fost m ereu o
provocare pentru cer cetătorii științifici
deoarece există o parte la care aceștia nu au
acces și anume intimi tatea, care trebuie
respectată . Etica cercetării impune
cercetătorului anumite bari ere necesare,
tocmai pentru a nu leza cuplul. În ordine a
de idei, orice cercet ător are
responsabilitatea etică și morală față de
subiecții pe care îi investighează, motiv
pentru care trebuie să respecte mai multe
reguli, general valabile, pentru a nu adu ce
nici un fel de prejudicii fizice, psihice,
cognitive, de relaționare pentru subiecț i.
În prezent, nimeni nu poate spune cu
certitudine un de se îndreaptă cuplu l
heterosexual, dar se pot face multiple
predicții pe baza statisticilor, unele mai
apropiate sau mai depărtate de realitate.
Evident c ă și aceste predicții sunt utile
pentru crearea de noi scenarii și teorii
posibile, care să ne ajute să î nțelegem cât
mai bine problematica violenței în cuplu,
în toată dinamica sa. De asemenea, un
lucru esențial ține de societate, care se află
mereu în s chimbare și inevitabil, cuplul va
evolua sau involua odată cu ea, fie că
dorește sau nu. Din acest motriv este
necesar ca specialiștii din cadrul instituțiilor
abilitate, de stat sau non -guvernamentale, să
poată dispune de toate instrumentele
necesare de lu ptă împotriva acestei
probleme sociale (de exemplu, o legislație
adecvată preve nirii și combaterii eficiente și
corecte)
Violența asupra femeii în familie, scris de
Georgiana Virginia Bonea, este în mod
explicit pentru oricine intenționează s ă se

familiarizeze c u domeniul abuzului și
violenței.
În concluzie, conștientizăm faptul că nu
numai în România se confuntă cu violența
în cuplu, ci și toate celelalte țări ale lumii,
indiferent de natura și cultura lor. Este
vorba de un „ flagel ” care afectează cupluri
de orice fel și din orice țară, motiv pentru
care au fost create mai multe instituții și o
legis lație la nivel mondi al, care să poată fi
puse în valoare atunci când este nevoie și
situa ția o cere. Un punct pozitiv al luptei
împotriva violenței în cuplu ține de faptul că
se vorbește din ce în ce mai mult despre
subiect, fie la nivel instituțional, i ndividual,
de c uplu, familial, legislativ, social,
științific, național, internațional. Tocmai aici
se constituie un punct de pronire, a oricărei
lupte, mai ales a celei împo triva violenței în
relația dintre bărbat și femeie în cadrul
cuplul . Informațiile date d e Georgiana le
recomandă studenților și specialiștilor în
egală măsură.