PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE – BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: Prof. Univ. Dr. IOAN DAN MORAR ABSOLVENT :… [606908]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE – BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. IOAN DAN MORAR

ABSOLVENT: [anonimizat] 2020

2
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE – BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

IMPOZITUL PE VENITUL
PERSOANELOR FIZICE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. IOAN DAN MORAR

ABSOLVENT: [anonimizat] 2020

3

Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
Capitolul 1. Fiscalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
1.1 Știi nța fiscală și fiscalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 6
1.2 Impozitele și rolul acestora ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
1.3 Principiile și tehnica impunerii. ………………………….. ………………………….. …………………………. 11
1.4 Impozitele directe. Impozitele indirecte. ………………………….. ………………………….. ……………… 14
Capitolul 2. Impozitul pe venitul persoanelor fizice ………………………….. ………………………….. ……….. 17
2.1 Contribuabili și sectorul de cuprindere a impozitului pe ven itul persoanelor fizice ………………. 17
2.2 Tipurile de venituri supuse procesului de impunere ………………………….. ………………………….. .. 19
2.3 Cotele aplicate impozitări și durata de impozitare ………………………….. ………………………….. …. 23
Capitolul 3. Studiu de caz: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 25
Determ inarea impozitul pe veniturile din salarii. Venituri din activități independente. ………………….. 25
3.1 Impunerea veniturilor din salarii. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
3.2 Impunerea veniturilor din activități independente ………………………….. ………………………….. ….. 43
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 51
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 53
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 56

4
INTRODUCERE

Impozitele indiferent de forma acestora au devenit în ultimul deceniu, unul dintre
prioritățile tuturor actorilor care beneficiază de venituri de orice fel în România, actori numiți
prin lege contribuabili, adică plătitori de impozite către bugetul statului. Este adevărat că în
vremurile de demult nu se plăteau impozite și taxe, mai bine spus pe vre mea epocii de piatră,
epocă în care oamenii trebuiau să își apere singuri familiile și să își procure singuri hrană și
materialele necesare realizări unei locuințe. Dar pe cum omenirea s -a dezvoltat, de la omul
primitiv, la omul de la oraș , treptat oameni i au început să locuiască, să se grupeze în state și
mai apoi în orașe și astfel prin acest lucru s -a stabilit, că este nevoie pentru supraviețuire de
un sprijin din parte comunități, din partea statului. Acest ajutor din partea statului, cuprindea
constr ucția de drumuri, oferirea unei educații copiilor, îngrijirea bolnavilor, lucruri care să
facă viața tuturor mult mai ușoară. Iar pentru a se putea întreține toate aceste servicii , toată
lumea trebuia să contribuie la acest lucru, de aceea beneficiare re alizau o contribuție sub
forma unui impozit .
Impozitul reprezintă aceea sumă de bani, datorată de contribuabil , statului, sumă
datorată fără contraprestație imediată din partea statului, contribuabilul plătește o sumă de
bani din veniturile sale, pentru a beneficia în viitor de anumite serviciu din partea statului
precum: iluminatul public, căile de transport, unitățile de învățământ, unitățile sanitare,servicii
de apărare etc.
Proiectul de diplomă cu titlul IMPOZITUL PE VENITUL PERSOANELOR
FIZICE își propune să evidențieze pe de o parte legislația europeană și națională cu privire la
impozitul datorat de persoanele fizice, accentul punându -se pe modul în care aceștia în funcție
de venitul obținut, contribuie la formarea resurselor financiare ale b ugetului statului, deoarece
prin impozitare se absorb importante resurse necesare statului, pentru a -și putea îndeplini
funcțiile cu care este înzestrat prin lege și pe de altă parte se va face un studiu de caz asupra
acelor tipuri de venituri ale persoane lor fizice, a căror impunere , oferă posibilitatea statului de
a atrage cât mai multe venituri în bugetul de stat.
Proiectul este structurat pe trei capitole , capitole ce analizează aspecte precum:
fiscalitatea, privită în ansamblul ei ca o legătură între stat și persoanele fizice, prezentarea în
ansamblu a veniturilor persoanelor fizice care sunt supuse impunerii și prezentarea studiului
de caz DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENITURILE DIN SALARII ȘI VENITURILE
DIN ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE . Concluziile, prezin tă sintetizat anumite aspecte ale
situației reale din acest domeniu, în funcție de cercetările realizate, precum și unele propunerii

5
care pot duce la schimbarea conceptului creat de oamenii, cu privire la impozite, acestea nu
trebuie privite ca un virus c are micșorează veniturile, ci trebuie privite ca o necesitate pentru
ca statul să își poată desfășura activitatea.
Alegerea temei a fost inspirată de faptul că este important să fim informați cu privire
la impozitul pe venit, deoarece acest lucru ne afec tează pe toți, marea majoritate a populației
din România realizează venituri sub o formă sau alta care sunt supuse impozitări și de aceea
trebuie să se facă cunoscut modul în care este impozitat venitul și drepturile și beneficiile de
care beneficiază fie care contribuabil în ceea ce privește reținerea impozitul și plata acestuia.
Orice persoană desemnată prin lege ca fiind plătitor de impozite, beneficiază de anumite
drepturi pe care este important să le cunoască. Un contribuabil informat este un contribu abil
căruia îi sunt protejate drepturile în calitatea sa de contribuabil, în calitatea sa de plătitor de
impozite pe venit. În elaborarea lucrării am încercat să detaliez, să clarific cât mai bine și pe
înțelesul tuturor acest subiect și să evidențiez fapt ul că impozitele și taxele au un rol important
în societate.

6
Capitolul 1. Fiscalitatea

Prezentul capitol analizează atât știința fiscală cât și fiscalitatea întâlnită în viața de zi
cu zi, elementele componente ale acesteia , mai precis impozitele, rolul acestora , precum și
tehnica și principiile impunerii.
În elaborarea acestui capitol, s -a analizat literatura de specialitate din respectivul
domeniu, cu plecare de la legislația europeană și națională conform documentelor oficiale ,
urmând apoi a se analiza lucrări de specialitate, precum și informații disponibile online pe
diferite site -uri de specialitate. Bibliografia lucrări este regăsită integral la final, iar pentru
informațiile online, s -a prezentat data ultimei accesări, pentru a se evita or ice neconcordanțe
ce ar putea apărea între data elaborări prezentului proiect și data prezentări acestuia.
1.1 Știința fiscală și fiscalitatea

Aprovizionarea fondurilor publice ale statului se determină în mod special pe baza
impozitelor și a altor fo rme de acumulare către stat a resurselor financiare. Nevoia statului de
a aduna resurse financiare necesare pentru a putea acoperii toate cheltuielile , pe care trebuie
să le efectueze în r ealizarea rolului său economic și social, stă la baza stabilirii și aplicării
impozitelor. Astfel că, impozitele sunt de fapt acele veniturile fiscale ale statului și reprezintă
elementul de bază a l sistemului fiscal. Privind din perspectiva economistului român Iulian
Văcărel , impozitul poate fi înțeles în acest mod „ impozitele reprezintă o formă de prelevare a
unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului în
vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se va face în mod obligatoriu, cu
titlu nerambursabil și fără contraprestație directă din partea statului1.”
Pornind de la această definiție a economistului Iulian Văcărel în ceea cea privește studiul
impozitelor, fiscalitatea poate fi privită ca o legătură, o conexiune între stat și persoanele
fizice sau pe rsoanele juridice. În cadrul științei financiare însă, problematica în ceea ce
privește impozitul , s -a realizat sub forma unor studii despre sistemul fiscal și în ce le din urmă
despre fisc și fiscalitate. Pentru a înțelege conceptul de impozit, trebuie m ai întâi de toate să
înțelegem noțiunile de fisc și fiscalitate. Astfel când abordăm sistemul fiscal trebuie să se
țină seama de sistemul de impozite și de taxe din România, de metodele și tehnicile care sunt
utilizate atât pentru determinarea , așezarea dar și pentru urmărirea și încasarea veniturilor. Și
în ultimul rând când vorbim de sistemul fiscal ținem seama de apa ratul fiscal, care are rol să

1 I. Văcărel, Finanțe publice, ed. a IV -a, EDP,București,2003,pag.358

7
unească cele două elemente și să le pună în mișcare, să urmărească evaluarea, încasarea și
vărsarea lor în contul bugetului public.
În literatura de specialitate noțiunea de fisc este definită astfel „ fiscul este înfățișat ca o
instituție a statului investită cu dreptul și obligația de a așeza, de a încasa și de a urmări plata
impozitelor și a taxelor datora te de către contribuabili. ” 2 Fisc provine din limba latină și
cuprinde mai multe forme derivate, iar una dintre formele sale, care pentru noi are o
importanță deosebită este fiscalitatea .3 Fiscalitatea este definită astăzi ca un sistem de
încasare a im pozitelor, un sistem deloc plăcut contribuabililor , acele persoane care plătesc
impozitul . Fiscalitatea poate fi privită și analizată din două puncte de vedere și anume, din
punct de vedere juridic și din punct de vedere economic.
In ceea ce privește sensul său juridic, fiscalitatea reprezintă ansamblul legilor și regulilor
cu privire la impozite și are ca obiect de studiu anumite relații fiscale și tehnicile legate de
acestea și care se stabilesc între acestea . Sau, cum este prezentat și subliniat de alți
economiști, precum Constantin Tulai „fiscalitatea se prezintă ca un corpus de reguli și
mecanisme menite să sigure realizarea rolului statal și, pe un plan mai larg, a vieții sociale în
ansamblul ei.” 4 În ceea ce privește sensul juridic al fiscalită ții, acesta nu este suficient pentru
a înțelege sistemul fiscal în toată complexitatea și dificultatea sa, deoarece impozitele au
evoluat și nu mai sunt doar simple instrumente de colectare a veniturilor statului , acestea
având un mare impact economic și social.
În accepțiunea s -a economică, așa cum o descrie profesorul Constantin Tulai , fiscalitatea
reprezintă nu numai ansamblul reglementărilor privind stabilitatea și perceperea impozitelor,
ci și o caracteristică a politicii statului în materie de imp ozite și o expresie a sarcinilor fiscale
ale diferitelor categorii de contribuabili. 5
Profesorul Morar Ioan Dan, abordează o altă definire, o altă explicație a fiscalității și
anume „ fiscalitatea este parte a științei financiare, având ca obiect de studi u propriu, și anume
relațiile fiscale și tehnicile legate de acestea , și utilizează metode specifice domeniului fiscal,
dar și metode comune științelor sociale și a celor exacte . Fiscalitatea studiază impozitele,
principiile ce stau la baza acestora, tehn icile fiscale, politicile fiscale și relațiile acestora cu

2 Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finanțe, bănci, asigurări, vol. II, Editura Economică, București, 2001,
pag. 161
3 Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finanțe, bănci, asigurări, vol. II, Editura Economică, București, 2001,
pag. 161 -162
4 Constantin I .Tulai/Simona G. Șerbu, Fiscalitatea comparată și armonizări fiscale, Cas a cărții de știință, Cluj –
Napoca, 2005, pag. 15
5 Constantin Tulai, Teorie și practică financiară, Ghid alfabetic, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1985, p. 127

8
domeniul public și societatea. ”6
Unghiul diferit din care este privită fiscalitatea de cei doi profesorii și de alți profesorii
economiști, ține strict de ansamblul juridic, economic și sociologic a acestora. Indiferent de
modul de abordare a termenului de fiscalitatea, de către aceștia, toți leagă fiscalitatea de acel
regim al impozitelor. De aceea putem spune și putem afirma cu deplină încredere, că
fiscalitatea este și va fi mereu o știință despre impozite. Prin urmare pentru a înțelege și mai
bine conceptul de fiscalitatea, o să intrăm și mai aprofundat , mai adânc în domeniul prin care
acest concept se definește și anume impozitele.
1.2 Impozitele și rolul acestora

Punctul de pornire pentru a clarifica și înțelege în totalitate conținutul și rolul impozitelor,
cât și definirea acestora , îl reprezintă acele rațiuni care stau la baza constituirii impozitelor și
acele funcții pe care le au de îndeplinit. Impozitele au fost definite de -a lungul timpului în
diverse moduri, lucru care ține strict de perioada în care acestea au fost folosite. Ca de
exemplu, în perioada precapitalistă, impozitele au fost considerate ca niște obligații către stat,
care puteau fi în natură, în muncă sau deseori în bani. În perioada capitalistă, impozitele au
fost considerate doar simple dări realizate numai în bani, pentru a acoperii anumite nevoii ale
statului. 7
Profesorul Constantin Tulai, definește impozitul ca fiind „ obligația pecuniară definitivă
și silită nerambursabilă și fără contraprestație datorată statului.„ 8
O completare excepțională la diversele concepții în ceea ce privește impozitul, o aduce
Constantin Corduneanu, în cartea sa despre sistemul fiscal. Astfel că, în opinia sa „ impozitul
reprezintă un produs intelectual de natură financiară, sub forma unor prelevări pecuniare
fiscale asupra diferitelor forme de manifestare a veniturilor subiecților din ec onomia reală, cu
titlu obligatoriu și definitiv, fără contraprestație imediată și directă, impusă de stat sau de
autoritățile publice locale, în vederea finanțării obligațiilor publice ale acestora și a
intervenției statului în scop economic și social. ” 9 Constantin Corduneanu, ne oferă o definire
mult mai amplă a impozitelor, o definire detaliată, din care putem deduc e și natura
impozitului, aceea că impozitul este un instrument financiar, ne oferă informații și despre
rolul, menirea impozitului și anume , acela că are scopul de a finanța obligațiile, sau mai bine

6 Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău -Popa,Ioana Popovici, Ioana Cozma,Fiscalitatea, Edit ura
Universității din Oradea, 2009, pag. 7
7 Constantin I. Tulai, Finanțele publice și fiscalitatea, Casa Cărții de Știință. Cluj -Napoca, 2003, pag. 190 – 191
8 Constantin I. Tulai, Finanțele publice și fiscalitatea, Casa Cărții de Știință. Cluj -Napoca, 20 03, pag. 192
9 C. Corduneanu, Sistemul fiscal în știința finanțelor, editura Codecs, București, 1998, pag. 78 -79

9
spus de a finanța serviciile pe care statul le oferă contribuabililor. Corduneanu evidențiază
foarte puțin în definiția dată rolul impozitului, dar Tatiana Moșteanu , face o analiză mult mai
amplă în ceea ce privește acest rol, ea îl clasifică în trei mari categorii și anume: rol financiar,
rol economic și rol social.
Rolul financiar al impozitului : reprezintă principalul mod de procurare a resurselor
financiare , resurse necesare pentru acoperi rea cheltuielilor publice.
Rolul economic: prin acest rol, impozitul reprezintă o cale de intervenție a statului în
economie, prin intermediul pârghiilor economice.
Rolul social: prin intermediul impozitelor are loc distribuirea unei părți foarte import ante
din PIB , între veniturile diferitelor persoane fizice și juridice.10
Un alt aspect în ceea ce privește definirea impozitelor, îl aduce în discuție tot Tatiana
Moșteanu, în percepția și gândirea căreia impozitele „ reprezintă prelevarea unei părți din
veniturile și/ sau averea persoanelor fizice și juridice , la dispoziția statului, în vederea
constituirii resurselor financiare publice necesare acoperirii cheltuielilor publice. Această
prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil și fără contraprestație directă din
partea statului.” 11 . Analizând și punând la un loc, toate definițiile și modurile în care sunt
percepute și înțelese impozitele, ajungem la concluzia că o definiție exactă, care să
evidențieze atât trăsăturile, cât și conținut ul și funcțiile impozitelor, nu se poate da. Fiecare
autor , fiecare profesor economist înțelege impozitul în felul său, însă toate aceste definiții date
de acești economiști , au elemente comune, elemente din care putem spune că impozitul este o
prelevare , o reținere sub o formă bănească, datorată bugetului statului din veniturile
persoanelor fizice sau persoanelor juridice. Această reținere este pusă la dispoziția statului
pentru ca acesta să poate îndeplinii funcțiile și sarcinile pentru care a fost ales.12 Precum spun
și cei trei economiști, această prelevare este silită și fără contraprestație imediată și
nerambursabilă, astfel că, plătitorii nu pot solicita imediat statului un contraserviciu pentru
suma plătită.
Un alt concept prin care putem înțelege și definii impozitele, este reprezentat de
elementele unui impozit . Atunci când se constituie un impozit, acesta trebuie să fie foarte bine
definit și caracterizat prin elementele sale pentru a putea fi deosebit ,pentru a se putea
recunoaște mai ușor de ce lelalte impozite.
O prezentare cât mai amplă a elementelor definitorii ale impozitului, o realizează

10 Tatiana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară, Ediția a –III-a ,București, 2008, pag. 169
11 Tatiana Moșteanu, Finanțe publice, Edit ura Universitară, Ediția a –III-a, București, 2008, pag. 167
12 Tatiana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară, Ediția a –III-a, București, 2008, pag. 167 -168

10
profesorul Morar Ioan Dan, în cartea sa intitulată „Fiscalitatea ”.
Aceste elemente tehnice, elemente definitorii ale impozitului sunt:
Primul element, o biectul impozitului sau materia supusă impunerii. Astfel că, unele impozite
au ca și obiect al impunerii venitul, altele averea sau altele au în vedere serviciile consumabile
sau bunurile. Ca de exemplu, când vorbim de impozitul pe venit, aici sunt supuse impunerii
profitul, salariile, dividendele, chiriile încasate. Dar în schimb când vorbim de impozitele pe
avere, acestea se așează asupra averii imobiliare sau mobiliare. 13
Al doilea element îl constituie, subiectul impunerii, care este reprezentat de pers oana fizică
sau persoana juridică, care a fost desemnată prin lege ca plătitor de impozite. Ca de exemplu,
în cazul salariilor, subiectul este salariatul, în cazul impozitului pe p rofit subiectul impozitului
este firma. Nu întotdeauna cel care va plătii impozitul este și suportatorul acestuia, de aceea
există și contribuabili suportatori, aceștia sunt acele persoane care în ultimă instanță suportă
din veniturile lor impozitul. Situația aceasta este reprezentativă pentru impozitul asupra
consumului, unde i mpozitul este perceput de stat de la vânzătorul de bunuri și servicii , acesta
este inclus în prețul bunurilor și este recuperat de la consumator. 14
Astfel, al treilea element al impozitului este suportatorul impozitului, care este de fapt
persoana care su portă efectiv impozitul.
Al patrulea element îl reprezintă sursa impozitului sau izvorul impozitului, aceasta ne arată
din ce se plătește impozitul. Un alt element, unitatea de impunere, aceasta ne arată în ce se
exprimă obiectul impunerii. Ca de exemplu aceasta poate fi, unitatea monetară, unitatea de
suprafață sau alte unități naturale, greutatea .
Impozitul este cel mai bine definit prin al șaselea element al său, anume, cota impozitului.
Aceasta reprez intă, impozitul care îi revine unei unități de impunere. Se cunosc în literatură
două cote de impunere cotele fixe și cotele procentuale. Cotele fixe reprezintă de fapt sume
fixe care sunt așezate pe unitatea de impunere. Ca de exemplu, impozitul pe autoturisme.
Cotele procentuale sunt cifre relative ș i în practică sunt de trei feluri după cum urmează. Cote
proporționale, sunt acele cote unice care sunt aplicate la masa impozabilă indiferent de
mărimea acesteia. Cotele progresive, sunt acele cote procentuale care cresc mai rapid decât
masa impozabilă. Și în final cotele procentuale regresive, sunt acele cote care scad pe măsură
ce masa impozabilă crește. 15

13 Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău -Popa , Ioana Popovici, Ioana Cozma, Fiscalitatea,
Editura Universității din Oradea, 2009, pag. 13 -14
14 Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău -Popa , Ioana Popovici, Ioana Cozma, Fiscalitatea,
Editura Universității din Oradea, 2009, pag. 13 -14
15 Ioan Dan Morar , Finanțe publice,Note d e curs, Ediția a III -a, Universitatea din Oradea, 2012, pag. 106 -107

11
Ultimul element definitoriu al impozitului în reprezintă termenul impozitului, facilitățile și
constrângerilor fiscale. Astfel prin aceste șapte ele mente poate fi definit impozitul, elemente
fără decare acesta nu ar putea fi pus in practică.
Ca o concluzie, putem spune că impozitele sunt principalul mijloc prin care statul își
atrage resursele financiare , acestea au ca trăsătură principală obligativi tatea . Impozitele sunt
obligatorii și trebuie să fie plătite de fiecare persoană desemnată prin lege ca fiind plătitor de
impozite.
1.3 Principiile și tehnica impunerii .

Tatiana Moșteanu, prin cartea s -a referitoare la „Finanțele Publice”, oferă o definiție
foarte amplă a procesului impunerii și anume: „i mpunerea reprezintă un complex de măsuri și
operațiuni politice și de tehnică fiscală, efectuate în baza legii, care au ca scop final stabilirea
impozitului ce revine în sarcina unei persoane fizice sau juridice. ” 16
Impunerea se referă, așa cum se poate observa din definiția dată la stabilirea ș i așezarea
impozitelor. Însă, s tabilirea și așezarea impozitelor, precum și perceperea ,reținerea acestora,
se realizează după anumite reguli, trebuie să îndep linească anumite cerințe, care în prezent
poartă denumirea de principii, și anume, „principiile impunerii ”.
Principiile impunerii sunt conturate în trei mari grupe și anume: randamentul impunerii,
echitatea impunerii și principii de politică economică și socială. 17
Randamentul impunerii. Se consideră și se apreciază că un impozit pentru a putea fi
numit rentabil, este lucru de la sine înțeles că trebuie să aducă statului maximum de venituri
cu cheltuieli minime. Astfel așa cum evidențiază profesorul Ioan D an Morar, pentru ca
impozitul să atingă un randament maxim, trebuie să îndeplinească trei mari calități, și anume:
impozitul trebuie să aibă productivitate, să fie stabil și să fie elastic. Pentru a înțelege mai bine
aceste calități care oferă randament ma xim profesorul Morar Ioan Dan, în cartea sa intitulată „
Fiscalitatea” face o explicație detaliată a fiecăreia.
a) Productivitatea impozitului – aceasta exprimă pro priu zis randamentul pe care îl
are impozitul. Pentru a fi productiv impozitul trebuie să fie cât mai mare și să se
realizeze cu cheltuieli minime .18
Pentru a realiza o productivitate mai bună, pe lângă acestea mai contribuie și ur mătorii factori

16 Tatiana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară,Ediția a III -a, București , 2008, pag. 167
17 Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău -Popa , Ioana Popovici, Ioana Cozma, Fiscalitatea,
Editura Universității din Oradea, 2009, pag. 14
18 Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Fiscalitatea, Editura Universității
din Oradea,2009, pag. 15

12
sau condiții: „i mpozitul trebuie să fie universal, altfel spus impozitul trebuie să fie plătit de
toate persoanele care realizează masa impozabilă. O altă condiție ar fi aceea ca statul să facă
cât mai puține cheltuieli, este dovedit că pentru constatarea, evaluarea și perceperea cât mai
corectă a unui impozit este nevoie de un aparat fiscal bine pus la p unct, care de asemenea este
costisitor ”.19 Și o a treia condiție și ultima, este aceea de a nu se permite evaziunea și
repercusiunea impozitului.

b) Stabilitatea – a doua calitatea a unui impozit numit rentabil, este stabilitatea. Un
impozit este considerat a fi stabil în momentul în care cuantumul , nivelul său nu
urmează oscilațiile ciclului productiv sau a oricărei alte conjuncturi. 20
c) Elasticitatea – o altă calitatea care oferă rentabilitate impozitului.21 Aceasta
presupune că, un impozit este considerat a fi elastic, în momentul în care,
impozitul permite statului ca atunci când este nevoie să poată realiza , efectua
venituri mai mari.
Echitatea fiscală . Al doilea principiu al impunerii fiscale, este echitatea fiscală. Este un
principiu care presupune, ca toți cei care realizează o anumită masă sau sumă impozabilă să
plătească un impozit egal statului. Acest principiu duce de fapt doar la o egalitatea
matematică, deoarece masa de impozitare este diferită. Pentru a fi eliminate aceste inegalități
au fost i ntroduse o serie de măsuri, prin care se șine seama nu doar de mărimea venitului ci și
de situația contribuabilului. Astfel sau format, venitul minim obligatoriu, progresivitatea în
materie de impozit, precum și alte facilități fiscale, care să ajute la r espectarea principiului de
echitate fiscală. Dar în țara noastră principiul echității fiscale nu este respectat, deoarece
ponderea impozitelor indirecte în total ul impozitelor este foarte mare, ceea ce face ca sistemul
fiscal să nu fie echitabil. 22
Princi piile de politică economică și socială. Prin impunere statul poate să urmărească și
realizarea politici sale economico – socială. Ca de exemplu, când se urmărește dezvoltarea
unor ramuri economice, se acordă facilități fiscale firmelor care sunt interesat e să î -și dezvolte
activitatea în mediul respectiv. Astfel statul prin impozite poate influența concurența, tot prin
impozite poate stimula consumul, producția. Prin impozite poate fi restrâns sau poate fi

19 Constantin I .Tulai/Simona G. Șerbu, Fiscalitatea comparată și armonizări fiscale, Casa cărții de știință, Cluj –
Napoca, 2005, pag. 20
20 Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Fiscalitatea, Editura Universității
din Oradea,2009, pag. 15
21 Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Fiscalitatea, Editura Universității
din Oradea,2009, pag. 15 -16
22 Constantin I .Tulai/Simona G. Șerbu, Fiscalitatea comparată și armonizări fiscale, Casa cărții de știință,
Cluj-Napoca, 2005, pag. 36

13
influențat consumul anumitor produse ce se dovede sc nocive pentru societate. 23
Ca o concluzie în ceea ce privește așa numitele principii ale impunerii, putem spune că,
dimensionarea, așezarea și perceperea impozitelor, precum și acele obiective economice și
sociale pe care politica fiscală le analizează , sunt elementele esențiale ale sistemului fiscal,
care funcționează în mod ordonat în societate, care se clădesc pe anumite cerințe , principii
care dau logică și credibilitate sistemului fiscal.
Pe lângă principiile după care este stabilit impozitul, în sistemul fiscal există și o
tehnică a impunerii, un ansamblu de operații prin care este determinat impozitul.
Tehnica impuneri: ”reprezintă ansamblul de operații prin care are loc constatarea,
evaluarea materiei impozabile, determinarea cuantumului impo zitului datorat și perceperea
impozitului, adică trecerea acestuia de la contribuabili către stat ”. 24
Tehnica impunerii, cunoaște trei etape și anume: asieta, lichidarea și perceperea.
Prima etapă, asieta, cuprinde acele operații prin care se stabilește, se evaluează,
materia impozabilă, adică obiectul asupra căruia se va stabili impozitul. Acest lucru se poate
determina prin două metode, directe și indirecte.
Metodele indirecte, se pot realiza conform legislației prin trei procedee: ”pe baza semnelor
exterioare, acest procedeu es te numit și metoda indicial ă”25.
Metoda indicială, se realize ază prin procedee bazate pe indic i, de unde și numele de indicial ă,
iar materia impozabilă este evaluată pe bagă de presupunere. Ca de exemplu, numărul de uși,
numărul de ferestre.
O altă metodă indirectă, este evaluarea administrativă. Este considerat cel mai radial procedeu
al metodei indirecte deoarece în cazul acesta fără nici un criteriu declarat statul stabilește un
anumit i mpozit fără să fie dator să argumenteze ce a stat la baza acestei aprecieri.26
A treia metodă indirectă, este evaluarea forfetară. Aceasta este considerată ce mai bună
metodă indirectă folosită, deoarece aceasta este făcută de către organele fiscale de com un
acord cu contribuabilul.
Metoda directă, se bazează pe anumite probe și este compusă din două procedee:
Prima metodă directă se referă la evaluarea pe baza acelei declarației controlate de lege a
contribuabilului. Această metodă ar trebui să fie cea mai exactă dar cum contribuabilul

23 Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodean u, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Fiscalitatea, Editura Universității
din Oradea,2009, pag. 16
24 Florian Cătinianu, Finanțe publice -îndrumător teoretic și practic -, Editura Marineasa, Timișoara,2000, pag.
37
25 Idem
26 Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău Popa, Fiscalitatea, Editura Universității din
Oradea,2009, pag. 19

14
deseori ascunde sau mai bine spus nu declară o parte din materia impozabilă, această metodă
este însoțită și de un control permanent al organelor fiscale asupra celor declarate.
Al doilea procedeu direct este, evaluarea p e baza declarației unei terțe persoane , o persoană
care este implicată în realizarea masei impozabile. Ca de exemplu, seful, patronul pentru
stabilirea impozitului pe salariile angajaților săi, declarația chiriașului pentru impozitul pe
chirie un alt exemp lu.
A doua etapă , lichidarea. Lichidarea este aceea operație prin care după ce se cunoaște
și s-a stabilit materia impozabilă, se trece la determinarea cuantumului , a sumei impozitului.
Acest lucru se realizează prin două metode: „ impunere prin cotitate ”, acest lucru se referă la
aplicarea cotelor de impozitare asupra masei impozabile și astfel se va afla cuantumul
impozitului. Sau a doua metodă, „impunerea prin repartiție ”, aceasta se realizează prin
stabilirea mai întâi a sumei totale a impozitului pe c are trebuie să o încaseze statul și după
aceea aceasta se repartizează din treaptă în treaptă administrativă , pe obiectele de impunere
ce le dețin subiecții impozabili. 27
A treia și ultima etapă, „Perceperea ”, aceasta cuprinde ansamblul de operații , de
metode prin care impozitul t rece de la contribuabili în posesia, în casieriile statului. Trecerea
impozitului de la contribuabili către stat se face prin trei metode, prin încasarea direct de la
contribuabil ul persoană fizică , prin aplicarea de timbre fisc ale și prin stopajul la sursă.
Perceperea directă – aceasta se poate realiza prin două moduri, fie prin deplasarea
contribuabilului la organele fiscale, caz in care se spune că impozitul este portabil, fie prin
deplasarea organelor fiscale la contribuabil , caz în care impozitul este cherabil. 28
Aplicarea de timbre fiscale –„ perceperea indirectă realizată prin intermediul unității care
vinde timbrele fiscale respective ”. 29
Stopajul la sursă – acesta se caracterizează prin faptul că impozitul este reținut de către cel
care îi oferă un venit contribuabilului . Ca de exemplu, venitul pe salarii.
1.4 Impozitel e directe. Impozitele indirecte.

Impozitele directe = „sunt acele impozite în care sarcina fiscală este suportată de
plătitor .”30 Acest tip de impozite reprezintă forma cea mai veche , cea mai de demult utilizată

27Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău Popa, Ioana Popovici, Fiscalitatea, Editura Universității
din Oradea,2009, pag. 19
28 Idem 27
29 Constantin I .Tulai/Simona G. Șe rbu, Fiscalitatea comparată și armonizări fiscale, Casa cărții de știință,
Cluj-Napoca, 2005, pag. 45
30 Tatiana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară, București, 2008, pag. 195

15
formă de impunere și forma cea mai simplă, în care subiectul impunerii este aceeași persoană
cu suportatorul. A ceste impozite reprezintă o sursă foarte importantă de venit pentru bugetul
statului. Altfel spus, impozitele directe sunt acele impozite care se datorează pentru venitul
obținut sau pentru averea deținută.31
Impozitele directe se clasifică în impozite reale, astfel în această categorie intră impozitul
financiar, impozitul pe clădiri, impozitul pe activități economice . Și a doua categorie de
impozite directe, sunt impozitele personale pe venit și pe avere.
Impozitele reale, se stabilesc asu pra unor obiecte sau a unor elemente care fac referire la
ceea ce intră în proprietatea contribuabilului sau asupra activității desfășurate de acesta , fără a
se șine seama de situația particulară a contribuabilului. Se mai numesc și impozite obiective
sau impozite pe produs și au o cotă foarte scăzută de impozitare, iar evaluarea masei
impozabile se face la intervale mari de timp.32 Și în prezent se utilizează acest tip de impozit,
ca de exemplu, impozitul funciar, pe clădiri, pe autoturisme.
Impozitele per sonale, acestea sunt reprezentate și cuprind două categorii de impozite și
anume, impozitul pe venit și impozitul pe avere. Se mai numesc și impozite subiective,
deoarece atunci când se stabilește așezarea impozitului se ține seama se situația personală a
subiectului.
Când vorbim despre impozitul pe venit, ne referim la impozitul pe venitul persoanelor
fizice și la impozitul pe venitul persoanelor jur idice. Impozitul pe venitul persoanelor fizice,
este plătit de persoanele fizice dintr -un stat cât și de p ersoanele străine care realizează venituri
în acel stat. Aceste venituri supuse impunerii, pot fi obținute din muncă, precum venitul din
salarii, de pe urma unor proprietăți, precum venitul din chirii sau din desfășurarea unor
activități, ca de exemplu, venitul din dividend.
Impozitul pe venitul persoanelor juridice, se aplică asupra veniturilor societăților de capital
sau asupra veniturilor persoanelor juridice.
Impozitul pe avere, acestea au ca și obiect supus impunerii averea deținută de
contribuab il. Sunt de trei tipuri, impozitul pe averea propriu zisă, impozitul pe circulația averii
și impozite speciale pe avere.
– Impozitele pe averea propriu zisă, acest tip de impozite sunt așezate asupra tuturor
componentelor ce formează averea contribuabilul ui, nu se ține seama dacă aceea avere
generează sau nu generează profit .33

31 Tatiana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară, București, 2008, pag. 194
32 Tatiana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară, București, 2008, pag. 195
33 Idem 32

16
– Impozitele pe circulația averii . Circulația averii, se referă la trecerea averii din proprietatea
unei persoane în proprietatea altei persoane. Impunerea se realizează in două mod uri:
Impunere pe circulația averii cu titlu gratuit, în această categorie intră: impozitul pe
succesiune, impozitul se așează asupra averii care trece din proprietatea unei persoane
decedate în proprietatea unei persoane în viață. Cotele acestui impozit su nt foarte mici. Și mai
cuprinde impozitul pe donație, transferul averii între persoanele aflate în viață, obiectul
impozitului fiind valoarea donației. 34
Al doilea mod al impunerii, impozitul pe averea vândută, este stabilit în momentul în care se
face vâ nzarea sau cumpărarea, iar obiectul său îl constituie aceea valoare declarată a averii
sau valoarea de piață a acesteia.
– Impozitele speciale pe avere se așează pe creșterea valorii averii.
Impozitele indirecte = „acestea sunt impozitele percepute de la stat prin intermediul
vânzătorului și sunt suportate de consumator și fac parte din prețul mărfurilor sau tariful
serviciilor. ” 35
Tatiana Moșteanu definește impozitele indirecte ca fiind „ impozitele percepute cu prilejul
vânzării unor bunuri, prestări i unor servicii, importurilor sau exporturilor.„ 36
Aceste impozite se referă la: taxele de consumație care cuprind, taxe speciale de consumație
sau mai sunt numite accize și taxele generale pe vânzări includ impozitul pe cifra de aface ri
și taxa pe valo area adăugată. Taxele generale pe vânzări, sunt impozite care se includ în
volumul total al vânzărilor. Taxele de consumație sunt acele impozite indirecte care se includ
în prețul de vânzare al mărfurilor care sunt fabricate în țară sau sunt importate din altă țară și
sunt comercializate în interiorul țării în care se percep impozitele. 37
Alt tip de impozite indirecte sunt impozitele pe venituri ale monopolurilor fiscale .
Monopolurile f iscale se referă la taxele și regulile pe care un stat le aplică asup ra producerii
sau comercializării unor mărfuri.
Ultima categorie de impozite indirecte sunt taxele vamale, care sunt impozite impuse de stat
asupra mărfurilor care sunt transferate dintr -o țară în alta.

34 Tatiana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară, București, 2008, pag. 196
35 Ioan Dan Morar, Finanțe publice, Note de curs,Ediția a III -a, Editura Universității din Oradea,2012, pag.
130
36 Tatiana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară,Ediția a III -a, București , 2008, pag. 221
37 Idem 36

17
Capitolul 2. Impozitul pe venitul persoanelor fizice
2.1 Contribuabili și sectorul de cuprindere a impozitului pe venit ul persoanelor fizice

Impozitul pe venitul persoanelor fizice, face parte din aceea categorie a impozitelor
directe, impozite care sunt stabilite , aplicate asupra veniturilor obținute de persoanele fizice
din diferite activități . Acest tip de impozit este plătit de persoanele fizice care au domiciliul
într-un stat și care la rândul lor realizează venituri în acel stat.
Astfel, în categoria contribuabililor impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice, în
România legea a încercat să cuprindă toate persoanele fizice rezidente, atât străine cât și
române, care realizează venituri pe teritoriul țării și/ sau în străinătate.
Conform articolului 5 8, legea nr. 227/2015, din Codul Fiscal, în România sunt considerați
contribuabili următoarele persoane enumerate 38
– Persoanele fizice rezidente, cu domiciliul în România pentru veniturile obținute din
orice sursă atât di România cât și din afară;
– Persoane fiz ice rezidente, fără domiciliu în România, numai pentru veniturile obținute
în România, care sunt impozitate la nivelul fiecărei surse de venit;
– Persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent în România;
– Persoane fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România;
Sfera de cuprindere a impozitului pe venitul persoanelor fizice , sau sfera de aplicare a
impozitului, cuprinde totalitatea veniturilor obținute de persoanele fizice care sunt supuse
impunerii. Impozitul pe venit se aplică asupra următoarelor categorii de venituri astfel:
În cazul persoan elor fizice rezidente, cu domiciliul în România, impozitul este aplicat
asupra veniturile pe care acestea le obțin din ori ce sursă, atât din România, cât și din
străinătate. Pentru persoanele fizice, care nu au domiciliul în România, impozitul se va aplica
asupra veniturilor pe care acestea le obțin atât din România cât și din afara României, dar
aceste venituri se vor impozi ta începând cu data la care aceste persoane devin rezidenți în
România. În ceea ce privește cea de -a treia categorie de persoane, nerezidente în România, dar
care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în țară,
impozitul va fi aplicat pe venitul net care se atribuie sediului permanent din țară. Pentru

38 Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, art.58 Contribuabili disponibil online la
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A58 , accesat ultima data
02.11.2019

18
ultima categorie de persoane fizice, nerezidente, dar care desfășoară o activitate dependentă în
România, impozitul va fi aplicat asupra venitului salarial net pe care aceea persoană îl obține
din respectiva activitatea dependentă. 39
De asemenea, de multă vreme există situația în care persoanele fizice dintr -o țară anume
realizează venituri nu numai în țara de rezidență ci și în străinătate. De aici apare și întrebarea,
cui datorează aceste persoane fizice impozite pentru veniturile obținute? O astfel de întrebare
își așteaptă răspunsul numai în situația în care ambele țări se consideră îndreptățite să pretindă
astfel de impozite pentru aceeași perioadă de impozitare și aceea și materie impozabilă, în
această situație apare situația de dublă impunere. Dubla impunere fiscală, reprezintă aceea
situație în care materia impozabilă sau obiectul impozitului este impus în două state diferite. 40
Pentru a evita dubla impunere internați onală de -a lungul timpului s -au căutat diferite
metode de înlăturare a acesteia, printre care metoda de a încheia înțelegerii între state,
înțelegeri bilaterale și multianuale și sau luat măsuri unilaterale în fiecare an. Dacă în perioada
interbelică pentr u a evita dubla impunere sau încheiat între țări convenții multilaterale, după
războiul mondial, s -au introdus numeroasele convenții bilaterale. Peste 200 astfel de convenții
s-au semnat între țările OECD și multe altele în relațiile cu celelalte state. Chiar și România a
semnat numeroase astfel de convenții cu statele dezvoltate si mediu dezvoltate. 41
Experții recomandă patru soluții utile pentru evitarea și înlăturarea dublei impuneri.
Aceste patr u soluții sunt susținute și de profesorul Constantin Tulai , în cartea sa despre
„Fiscalitate”, se face referire la următoarele soluții:
1. Statul de referință sau statul în care persoana fizică își are domiciliul, nu trebuie să
pretindă impozite contribuabililor săi pentru veniturile din străinătate. Acest procedeu poartă
denumirea de scutire totală de impozite.
2. Scutirea progresivă, face referire la faptul că, veniturile obținute în străinătate să fie
cumulate cu veniturile obținute în țara de domiciliu , dar acestea sunt luate în calcul doar
pentru stabilirea cotei de impunere, iar cota rezultată se va aplica numai veniturilor realizate
în țara de rezidență.

39 Legea nr. 227/2015 privind Codul Fis cal, art.58 Contribuabili ,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A58 , accesat ultima dată
02.11.2019
40 Consta ntin Tulai, Finanțele publice și fiscalitatea, Casa cărții de știință, Cluj -Napoca, 2003, pag. 204
41 Idem 40

19
3. Creditarea obișnuită, constă în faptul că impozitul care va fi plătit de persoana fizică în
străinătate se scade din impozitul datorat din veniturile cumulate de persoanele respective ,
dar se scade doar echivalentul din impozit ca re s-ar plăti în țară. 42
4. Creditarea integrală, spre deosebire de creditarea obișnuită, în țara de rezidență se va
accepta pentru impozitul datorat întreaga sumă plătită în străinătate.
2.2 Tipurile de venituri supuse procesului de impunere

Impunerea veniturilor persoanelor fizice se realizează prin două modalități: impunere
separată și impunere globală.43 Impunerea separată, apare în cazul în care fiecare tip de venit
obținut de persoanele fizice va fi impus separat, pe categorii de venituri. Iar imp unerea
globală, apare în situația în care, impunerea se va realiza prin însumarea tuturor veniturilor
unei persoane fizice, fără să se țină seama de proveniența acestora. Acest top de impunere are
dezavantajul că nu diferențiază în cazul impunerii venituri le după proveniența lor și astfel
oferă posibilitatea progresivității să opereze din plin. Însă are și avantajul că, printr -o astfel de
metodă nu scapă de la impunere nici -o sursă de venit. Este utilizată cel mai mult în țările
dezvoltate.
Categoriile de venituri ale persoanelor fizice supuse impunerii, conform Codului
Fiscal din România sunt următoarele : 44
a) Venituri din activități independente
b) Venituri din salarii și asimilate salariilor
c) Venituri din cedarea folosinței bunurilor
d) Venituri din investiții
e) Venituri din pensii
f) Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
g) Venituri din premii și jocuri de noroc
h) Venituri din transferul proprietăților imobiliare in patrimoniul personal
i) Venituri din alte surse
a) Venituri din activități independ ente: în această categorie de venituri, sunt incluse veniturile
din activități de producție, venituri din activități de comerț, din profesii libere, care sunt
realizate de către persoanele fizice în mod individual. Veniturile din activități de comerț sunt
acele venituri obținute din fapte de comerț sau din prestării de servicii ale contribuabililor, iar

42 Ioan Dan Morar, Finanțe publice, Note de curs ediția a III -a, Universitatea din Oradea, 2012, pag. 134
43 Ioan Dan Morar, Finanțe publice, Note de curs ediția a III -a, Universitatea din Oradea, 2012, pag. 134
44 Codul fiscal cu Normele de aplicare valabil din 1 ianuarie 2019 – actualizat în data de 12.06.2019

20
veniturile din profesii libere, sunt acele venituri obținute din exercitarea profesiilor medicale,
de avocatură, auditor financiar, notar, expert contabil, arhitect și multe altele.
Venitul net anual supus impunerii, din activități independente se stabilește pe baza unor
norme de venit stabilite de Ministerul Finanțelor Publice, dacă este vorba de o activitatea
desfășurată de persoana fizică în mod individu al, sau pe baza datelor din contabilitate dacă
este vorba de o activitate în care sunt implicați și salariații. Conform Codului Fiscal, venitul
net din activități independente, se poate determina și în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate, și se va determina ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile
aferente, efectuate cu scopul desfășurări activități.
Conform Noului Cod fiscal „ Contribuabilii care realizează venituri din activități
independente pentru care venitul net anual s e stabilește pe baza normelor de venit, au
obligația de a stabilii impozitul anual datorat, pe baza declarației unice privind impozitul pe
venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicare cotei de 10 % asupra
normei de venit ajust ate. ”45
Plata impozitului, se va achita la bugetul de stat până în data de 15 martie a anului următor
celui în care s -a realizat acest tip de venit.
b) Venituri din salarii și asimilate salariilor: Sunt considerate venituri din salarii, toate
veniturile în bani sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza
unui contract individual de muncă sau a unui statut special prev ăzut de lege, inclusiv
indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă. 46
Codul fiscal din România, care se ocupă cu reglementarea sistemului fiscal, asimilează
salariilor și următoarele categorii de venituri, precum: indemnizații realizate din act ivități
desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publica, solda lunară potrivit legii, sume
reprezentând participarea salariaților la profit, drepturile personalului militar, sumele primite
de membrii fondatorii ai societăților comerciale constitu ite prin subscripție publică.
Persoanele fizice care beneficiază de aceste venituri din salarii sau asimilate salariilor
datorează bugetului de stat un impozit lunar, care se calculează și se reține la sursă de către
plătitorii de venituri. 47

45 Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 69 stabilirea impozitului pe veniturile din activități
independente, https://static.anaf.ro/static/10/ Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A68_1 , accesat
ultima dată 20.11. 2019
46 Ioan Dan Morar, Daniela Zăpodeanu, Diana Sabău – Popa, Ioana Popovici , Fiscalitatea, Editura
Universității din Oradea, 2009, pag. 42
47 Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 76 Definirea veniturilor din salarii și asimilate salariilor ,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020. htm#A76 , accesat ultima
20.11.2019

21
c) Venituri din cedarea folosinței bunurilor: sunt acele venituri în bani și/ sau în natură ,
provenit din cedarea folosinței bunurilor mobile sau imobile, obținute de către proprietar,
uzufructuar sau alt deținător legal. Venitul brut se stabilește pe baza chiriei s au a arendei
prevăzute în contractul încheiat între părți și se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad în
sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal. 48
Sunt cuprinse tot în categoria veniturilor din cedarea bunurilor și acele venituri obținute prin
închirierea cu scop turistic sau destinat călătorilor a camerelor situate în locuința care
reprezintă de fapt proprietatea personală, acest lucru se aplică doar în cazul acelor locuințe
care au capacitatea de cazare mai mare de cinc i camere, acestea sunt supuse impunerii la fel
ca veniturile din activități independente, cu o cotă unică de 10 %.
d) Venituri din investiții, aceste tipuri de venituri cuprind, veniturile din dividende, venituri
impozabile din dobânzi, venituri din operațiuni de vânzare -cumpărare de valută la termen, pe
bază de contract, câștiguri din transferul titlurilor de valoare și venituri din lichidarea a unei
persoane juridice. În cadrul acestor venituri, legislația din România, nu introduce noțiunea de
venit net, deoarece încasarea acestor venituri nu generează cheltuieli, sau dacă generează sunt
nesemnificative.
e) Venituri din pensii, sunt formate din totalitatea sumelor primite cu titlu de pensie de către
un contribuabil de la f ondurile înființate di n contribuțiile sociale obligatorii, făcute către un
sistem de asigurării sociale, inclusiv cele din fondurile de pensii facultative și cele primite cu
titlu de pensie finanțată de la bugetul de stat. 49
f) Venituri din activități agricole, sunt acele venit uri obținute individual și care provin din
activități precum, cultivarea și valorificarea florilor, legumelor sau zarzavaturilor. Acestea
sunt cultivate în sere și solarii special destinate acestui scop. Aceste venituri mai provin din
cultivarea și valorif icarea arbuștilor, ciupercilor, plantelor decorative , precum și din
exploatarea pepinierelor viticole și altele asemenea lor. Valorificare produselor agricole după
recoltare, care se află în stare naturală, care pot fi recoltate de pe terenurile care sunt
proprietate privată sau terenuri luate în arendă, acestea reprezintă tot o formă de generarea a
venitului agricol .
g) Venitur i din premii și jocuri de noroc sunt acele venituri obținute prin participarea la
concursuri, loterii, precum și venituri realiza te din promovarea produselor și serviciilor ca

48 Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal , art. 83 Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinței
bunurilor , https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A83 , accesat ultima
dată 10.12.2019
49 Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 99 , Definirea veniturilor din pensii ,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A99 , accesat ultima dată
10.12.2019

22
urmare a practicilor comerciale. Sunt considerate venituri supuse impozitări și câștigurile
obținute prin participarea la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack -pot.
h) Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Obiectul
impozitului, în ceea ce privește această categorie de venit, îl constituie construcțiile și te renul
aferent acestora, pre cum și terenurile pe care nu s -au realizat cons trucții.
i) Venituri din alte surse. În această categorie de venituri intră:
Primele de asigurare suportate de o persoană fizică independentă, câștigurile primite de la
societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți , veniturile
primite de persoanele fizice pensionari sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri,
servicii și alte drepturi. Veniturile primite de persoanele fizice reprezentând niște onorarii din
activitatea de arbitraj comercial și mai sunt cons iderate venituri supuse impunerii și veniturile
obținute de persoanele fizice din activități desfășurate pe baza contractelor civile, încheiate ,
altele decât cele care sunt impozitate ca venituri din activități independente. 50
În România, pe lângă categor iile de venituri supuse impunerii, persoanele fizice beneficiază și
de scutiri de la impunere a unor anumite categorii de venituri pe care aceștia le încasează,
acest tip de venituri poartă denumirea de „venituri neimpozabile”.
În categoria veniturilor n eimpozabile intră următoarele: 51
– Ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din
fonduri publice, cu excepția indemnizațiilor pentru incapacitatea temporar de muncă;
– Indemnizații pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului, îngrijirea copilului
bolnav;
– Sumele încasate din asigurări, cu excepția câștigurilor primite de la societățile de
asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți;
– Pensiile obținute din invalizi de război, orfanii, văduvele sau văduvii de război , sumele
fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul 1 de invaliditate;
– Sumele sau bunurile primite de persoanele fizice sub formă de sponsorizare sau
mecenat;
– Veniturile în orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deșeurilor din
patrimoniul personal;

50 Legea nr. 227/2015, privind Codul Fis cal, art. 144, Definirea veniturilor din alte surse,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A114 , accesată ulti ma dată
10.12.2019
51 Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 62 Venituri neimpozabile,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fisca l_norme_11022020.htm#A62 , accesat ultima dată
10.12.2019

23
– Sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire sau donație ;
– Bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau
perfecționare în cadrul instituționalizat;
– Drepturile în bani și în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus,
studenții și elevii unităților de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine
publică și siguranța națională;
– Sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților
naturale, precum și pentru cauzele de invaliditate sau deces.
În ceea ce privește veniturile din salarii, nu sunt supuse impozitării, veniturile obținute ca
ajutoare de înmormântare, ajutoare pentru pierderi produse în gospodărie , cadourile făcute
copiilor minori ai angajaților cu prilejul sărbătorilor, economiile la cheltuielile cu chiria prin
folosința locuinței de serviciu , venituri din salarii ca urmare a activități de creare de programe
pentru calculator. Tot în categoria v eniturilor din salarii neimpozabile intră și veniturile din
salarii realizate de persoanele fizice cu handicap grav și accentuat, contravaloarea
transportului la și de la locul de muncă al salariatului. 52
2.3 Cotele aplicate impozitări și durata de impozitare

În România, pană în anul 2017, se practica impunerea separată pe categorii de venituri
cu o cotă unică de 16 %, dar din an ul 2019, cota unică aplicată pentru fiecare categorie de
venit este de 10 % și se aplică asupra acelui venit, numit venit impozabil , pentru fiecare
categorii de venit din cele nouă, care aparțin persoanelor fizice.
Pentru veniturile din activități independente, impunerea se realizează astfel : „Contribuabilii
care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net anual se stabilește
pe baza normelor de venit au obligația stabilirii impozitului anual datorat, pe baza declarației
unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin
aplicarea cotei de 10% asupra norm ei anuale de venit ajustate, impozitul fiind final. ” 53
Termenul sau perioada impozabilă pentru impozitul din activități independente este până la 15
martie inclusiv a anului următor obținerii venitului.
Pentru veniturile din salarii, beneficiarii au obli gația de a plăti lunar impozitul care se
calculează și se reține la sursă.

52 Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 62 Venituri neimpozabile,
https://static.anaf. ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A62 , accesat ultima dată
10.12.2019
53 Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 69, Stabilirea impozitului pe venitul din activități independente,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A69 , accesat ultima dată
10.12.2019

24
Impozitul lunar pentru venitul din salarii se determină astfel: se stopează la locul unde se află
funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferență
între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale
obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii și prin deducerea următoarelor : deducerea
personală acordată pentru luna respectivă; cotiz ația sindicală plătită în luna respectivă;
contribuțiile la fondurile de pensii facultative . 54 Termenul de plată a impozitului pe salarii, la
bugetul de stat,este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
aceste venituri.
Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, impunerea se realizează astfel, impozitul
este calculat de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale, la care se aplică cota de 10 % asupra venitulu i net anual determinat, pe
baza datelor din contabilitate. Termenul de plată a impozitului se realizează până la data de
15 martie inclusiv a anului următor încasării venitului, și se plătește integral la bugetul
statului.
Reținerea impozitului la venitu rile din investiții, se realizează astfel, pentru veniturile
sub formă de dobânz i, pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire
dobândite, contracte civile încheiate, se aplică cota de 10% din suma acestora, impozitul fiind
unul de tip final. Termenul de plată al acestora fiind 25 inclusiv a lunii următoare
înregistrării. Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sumele care au fost primite pentru
deținerea de titluri de participare la fondurile închise de investiții, se impun pl in aplicarea
cotei de 10 % . 55Termenul de plată este până la data de 25 a lunii următoare celei în care s -a
făcut plata.
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de
titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se
impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.56
Impunerea veniturilor din pensii se realizează prin deducerea din venitul de pensii a sumei de
2.000 lei , la suma finală se aplică cota unică de 10 % . Termenul de plată la bugetul de stat
este la data de 25 a lunii următoare celei în care s -a făcut plata . Impozitul pe venitul agricol

54 Legea nr.227/2015, privind Codul Fiscal, art. 78, Determinarea impozitului pe venitul din salarii,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_ fiscal_norme_11022020.htm#A78 , accesat ultima dată
10.12.2019
55 Legea 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 97 Reținerea impozitului pe venitul din investiții,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A97 , accesat ultima dată
10.12.2019
56 Legea 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 97 Reținerea impozitului pe venitul din investiții,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A97 , accesat ultima dată
10.12.2019

25
se stabilește de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10 % asupra venitului anual din
activități agricole. Termenul de plată este până la data de 15 martie inclusiv a anului de
realizare a venitului și se depune la bug etul de stat în urma completării declarației unice
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Veniturile sub formă de premii se im pun, prin reținerea la sursă, la care se aplică o cotă de
10% aplicată asupra venitu lui net realizat din fiecare premiu.
În concluzie, impozitul pe venitul persoanelor fizice se determină prin aplicarea cotei
de 10 % asupra tuturor categoriilor de venit, această cotă se aplică asupra venitului net pentru
cele nouă categorii de venituri al e persoanelor fizice.
Capitolul 3. Studiu de caz:
Determinarea i mpozitul pe veniturile din salarii . Venituri din activități
independente .

3.1 Impunerea veniturilor din salarii.
Veniturile din salarii, sunt considerate a fi acele venituri obținute de persoanele fizice,
în bani sau în natu ră pe care aceste persoane le obține din desfășurarea unei activități, în baza
unui contract individual de muncă.
În țara noastră, persoanele fizice începând de la vârsta de optsprezece ani își încep activitatea
pe piața munci, devin astfel persoane cu contract de muncă, prin urmare devin salariați. Am
ales să fac un studiu de caz privind impozitarea veniturilor din s alarii, pornind de la acest
lucru,faptul că există multe persoane care beneficiază de aceste venituri. Consider că este
important să analizez mai amănunțit acest tip de impozitare, deoarece aproximativ 80 % din
populația României este afectată de acest ”sindrom„al impozitului ,lună de lună și astfel prin
acest studiu de caz, se va urmării aflarea răspunsului la următoarele întrebări : Cum se
realizează impozitarea veniturilor salariale? Care este mărimea impozitului în funcție de
mărimea veniturilor? Și care sunt deducerile personale de care beneficiază persoanele fizice?
Regimul deducerilor personale
Deducerea personală este o scutire de impozit, reprezintă o cotă din salariu
neimpozitată. Se acordă atât în funcție de venituri cât și în funcție de numărul persoanelor din
întreținere. Deducerea personală reprezintă o sumă neimpozabilă acordată persoanelor fizice
rezidente în România, cu domiciliul în România, precum și persoanelor fizice care au sediul
intereselor vitale în România sau sunt prezente în Româ nia pentru o perioadă ce depășește în

26
total 183 de zile , pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul
calendaristic vizat, timp de trei ani consecutivi. 57 Deducerea personală se aplică numai asupra
veniturilor persoanelo r fizice provenite din salarii.
Persoanele fizice care prin lege sunt desemnate și numite ca fiind plătitori de impozite,
au dreptul la o deducere din venitul net lunar provenit din salarii, a unei sume sub forma unei
deduceri personale, aceasta se aplică pentru fiecare lună a perioadei impozabile și este
aplicată numai asupra venitului din salarii la locul unde se află funcția de bază a persoanei
fizice. 58
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la
1.950 lei inclusiv. Aceasta se acordă în următoarele situații astfel: 59
Pentru contribuabili care nu au persoane aflate în înt reținere, deducerea person ală este de 510
lei. Pentru contribuabili care au persoane aflate în întreținere deducerile personale se acordă
astfel:
– pentru o persoană aflată în întreținere, deducerea personală a contribuabilului este de
670 lei;
– pentru două persoane aflate în întreț inere , deducerea personală este de 830 de lei;
– pentru trei persoane aflate în întreținere, deducerea personală este de 990 de lei;
– pentru patru sau mai multe persoane aflate în întreținere, deducerea personală este de
1.310 lei.
Deducere personală se acordă și persoanelor care au un venit brut lunar din salarii cuprins
între 1.950 și 3.600 de lei, se acordă tot ținând seama de persoanele aflate în întreținere.
Aceste deduceri personale se stabilesc potrivit unui tabel regăsit în Codul Fiscal, la articolul
77, din capitolul impozitelor pe venitul persoanelor fizice.
Persoanele aflate în întreținere pot fi soțul sau soția, copii sau alți membrii de familie,
rudele contribuabilului la impozit sau rudele soției sau soțului acestuia , rude pân ă la gradul al
doilea inclusiv, al căror venituri impozabile și neimpozabile nu trebuie să depășească 510 le
lunar. Această regulă se aplică pentru toate veniturile persoanelor aflate în întreținere cu

57 L. Țâțu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, Fiscalitatea de la lege la practică, Ediția a II -a, Editura All Beck,
București, 2005, pag. 158
58 58 L. Țâțu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, Fiscalitatea de la lege la practică, Ediția a II -a, Editura All Beck,
București, 2005, pag. 159 -160
59 Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 77 Deduce rea Personală ,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A77 , accesat ultima dată
11.01.2020

27
excepția, veniturilor provenite din pensii d e urmaș, precum și veniturile provenite din
prestarea de servicii sociale privind îngrijirea și protecția persoanelor cu handicap.
Există câteva regulii care trebuie îndeplinite în cazul deducerilor personale în ceea ce
privesc persoanele aflate în întreț inere, cum ar fi: dacă o persoană este întreținută de mai mulți
contribuabili, suma care reprezintă deducerea personală va fi primită doar de către un
contribuabil, conform Noului Cod Fiscal actualizat. Contribuabilul care va primi suma de
bani este ales prin înțelegerea dintre părți.
Un alt aspect privind persoanele întreținute este următorul, copii minorii, ai
contribuabilului,care au vârsta până la optsprezece ani împliniți, sunt considerați de către lege
ca fiind întreținuți.
Și ultimul aspect este acel că, nu sunt consi derate persoane aflat în întreținerea
contribuabilului, „acele persoane care au venituri din agricultură și dețin terenuri agricole și
silvice cu o suprafață de peste 10.000 de metri pătrați și sunt așezate în zonele colinare și de
șes, și peste 20.000 de metri pătrați pentru terenurile din zonele montane. ” 60
Astfel, fiscalitatea impune un set de reguli contribuabililor, în ceea ce privește
impozitarea. În cele ce urmează se va face analiza impozitări pentru salariul personalului cu
contract individual de muncă, în cadrul unui atelier de croitorie. Atelierul de croitorie
beneficiază de două sectoare, sectorul activități de bază și un sector auxiliar de transport.
Sectorul auxiliar:
1. Angajatul X , în calitate de șofer pe autocamion, realizează următoarele venituri în luna
Mai 2020:
 salariul brut, c u normă întreagă, 8 ore pe zi, 4 0 de ore pe săptămână, prevăzut în
contractul individual de muncă este de 2.230 lei, reprezentând salariul minim pe
economie
 angajatul beneficiază și de un spor de vechime de 20 %
 Angajatul are în întreținere soția, fără nici un fel de venituri și doi copii minori.
Sumele referitoare la acest angajat sunt următoarele:
Venitul brut al angajatului format din salariul brut pre văzut în contract, adunat cu sporul de
vechime. Astfel calculul matematic este următorul:
Venit brut= 2.230+ 20%*2.230
= 2.230 + 446= 2.676

60Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal, art. 77, Deducere personală,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A7 7, ccesat ultima dată
11.01.2020

28
Conform codului fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a intrat în vigoare o
modificare a codului fiscal în ceea ce privește contribuțiile sociale. Astfel că acestea au fost
trans ferate de la angajator la salariat, iar numărul acestora s -a redus și au rămas doar trei
contribuții sociale și anume: CAS – asigurări sociale, datorată de salariat și plătită de
angajator, CASS – asigurări sociale de sănătate, datorată de salariat și plătită de angajator și o
nouă contribuție introdusă, CAM – contribuția asigur atorie pentru muncă , datorată de angajator
și plătită de angajator .
Cotele de impozitare pentru cele trei categorii de asigurări sunt următoarele :
1. Contribuții de asigurări sociale aplică următoarele cote :61
– 25 % datorată de către persoanele fizice ca re au calitatea de angajați sau pentru care
există obligația plăți contribuției de asigurări sociale ;
– 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, privind si stemul unitar de
pensii publice, de către persoanele fizice care au calitatea de angaja tori sau asimilate
acestora;
– 8 % datorată în cadrul condițiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în
Legea 263/2010, de către persoanele fizice care au calitatea de angaja tori .
2. Contribuții de asigurări sociale de sănătate, cota d e contribuție de asigurări sociale de
sănătate este de 10 % și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați
sau pentru care există obligația plăți contribuției de asigurări sociale de sănătate. 62
3. Contribuția asigurator ie de muncă, cota este de 2,25 % și se datorează de către
persoanele în calitate de angajatori și se aplică asupra câștigurilor brute realizate din salarii și
cele asimilate acestora. 63
Astfel conform celor prezentate în cadrul angajatului care înregistrează un venit brut de 2.340
lei, se scad si cele două categorii de contribuții care revin salariaților, datorate bugetului
statului.

61 Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal , art.138, Cotele de contribuții de asigurări sociale,
https://static.anaf. ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A138 , accesat ultimo dată
11.01.2020
62 Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal, art. 156, Cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A156 , accesat ultima dată
11.01.2020
63 Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal, art. 220 -3, Cota contribuției asiguratori e de muncă,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A220_3 , accesat ultima dată
11.01.2020

29
Tabel 3.1.
Calcului contribuțiilor sociale aferente angajatului
Denumire contribuție Cotă Contribuția datorată de
angajat
CAS 25 % 2.676 * 25 %= 669
CASS 10 % 2.676 * 10%= 268
Sursa: Prelucrare proprie după datele prevăzute in Codul Fiscal privind contribuțiile
După deducerea contribuțiilor sociale , determinate în figura 3.1 , venitul brut, și anume venitul
înscris în contractul de muncă, devine venit net, astfel venitul obținut de salariat este
următorul:
Venit net = Venit brut – CAS – CASS =
=2.676 – 669 – 268
= 1739 lei
În România, după cum am prezentat la începutul capitolului 3, persoanele fizice în
calitate de salariați, au dreptul la deducerea unei sume din venitul net lunar. Această deducere
este acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile, iar această sumă e ste scutită de
impozitare și este acordată doar pentru veniturile provenite din salarii. Aceste deduceri
persoanele sunt stabilite conform legii, iar sumele ce reprezintă deducerea personală, sunt
publicate în Codul Fiscal.
Astfel, deducerile de care poat e beneficia angajatul luat în analiză sunt prezentate în
Tabel3.2. , deducerea personală este acordată salariatului în funcție de numărul de persoane
aflate în întreținere, pe cum numărul acestor persoane crește , la fel va crește și suma cuvenită
deduceri i personale, iar baza impozabilă luată în calcul va fi mai mică sau mai mare în funcție
de aceste deduceri . Astfel în tabelul următor sunt prezentate conform codului fiscal
deducerile de care poate beneficia salariatul în funcție de sal ariul acestuia, ace sta fiind de
2.676 , deci conform Codului fiscal este un salariu încadrat între 2.651 de lei și 2.700 lei în
ceea ce privește deducerea personală.

30
Tabel 3.2.
Deducerea personală aferentă unui salariat cu venitul cuprins între 2.651 lei -2.700 lei
Tipul deduceri Venitul Brut lunar din salarii Suma dedusă
Deducerea personală aferentă
unui contribuabil, în funcție de
numărul de persoane aflate în
întreținere Venit brut între
2.651 lei – 2.700  Fără persoane în
întreținere – 285
 O persoană în
întreținere – 445
 Două persoane – 605
 Trei persoane – 765
 Patru sau mai multe
persoane 1.085
Sursa : Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal, art. 77, Deducerea persoanlă,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A77 , accesat ultima dată :
11.01.202064

Salariatul analizat are astfel în întreținere soția, care nu realizează nici un venit și doi copii
minori, care conform legii până șa vârsta de 18 ani sunt considerați persoane în întreținere.
Deducerea pentru salariat va fi în valoare de 765 de lei. Astfel prin aplicarea deducerii
personale asupra venitului net, o să determinăm baza de calcul asupra căreia se va aplica cota
de impozitare. Astfel, formula este următoarea :
Venit bază calcul= Ve nit net – Deducerea personală
= 1739 – 765= 974 lei
Acum se va determina impozitul aferent venitului din salarii.
Impozitul= Venit bază calcul * cota de impozitare
= 974 * 10 % = 97 lei
Salariu net = Venit bază de calcul – impozitul + deducerea personală
= 974 – 97 + 765 = 1.642 lei
Sau o altă formă de calculare a salariului net : Salariu n et= Venit net – impozit = 1739 – 97 lei
= 1.642 lei
Observația 1 : În cazul analizat, salariatului i s-a dedus suma pentru trei persoane aflate în
întreținere, soția și cei doi copii minor.
Observația 2 : Salariatul are în contractul de muncă suma de 2.230 de lei, la care s -a adăugat
sporul de vechime de 20 % , iar în urma deducerilor contribuțiilor so ciale și aplicări
impozitului, salariul net al angajatului este de 1.642 lei.

64 Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal, art. 77, Deducerea persoanlă,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm# A77, accesat ultima dată :
11.01.2020

31
2. Angajata Y , în calitate de Conducător activitate transport, realizează următoarele venituri:
 Salariul brut, cu jumătate de normă, 4 ore pe zi 20 de ore pe săptămână , prevăzut în
contractul de muncă este de 1.115 lei
 Angajatul nu are persoane în întreținere
În această situație determinarea impozitului se realizează astfel:
La fel ca în cazul primului angajat, se determină contribuțiile sociale .
CAS = 25 % * Venit brut = 25% * 1.115 = 279
CASS = 10 % * Venit brut = 10 % * 1.115 = 111
Venit net= Venit brut – CAS –CASS
= 1.115 – 279 – 111
= 725 lei
Deducerea personală, aferentă acestei persoane fizice este ilustrată în Tabel 3.3 , deducere
aferentă salariului angajatului în valoare de 1.115 lei , angajat cu jumătate de normă, anume
patru ore pe zi , douăzeci de ore pe săptămână.
Tabel 3.3
Deducerea personală aferentă pentru un salariu cuprins între1 leu și 1.950 lei
Tipul Deduceri Venitul Brut lunar din
salarii Suma dedusă
Deducerea personală,
aferentă unui contribuabil, în
funcție de persoanele aflate în
întreținere Salariu cuprins între
1 și 1.950 lei  Fără persoane aflate
în întreținere – 510
 O persoană aflată în
întreținere – 670
 Două persoane aflate
în întreținere – 830
 Trei persoane aflate în
întreținere – 990
 Patru sau mai multe
persoane aflate în
întreținere – 1.310
Sursă: Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal, art. 77, Deducerea persoanlă,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A77 , accesat ultima dată : 11.01.202065

65 Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal, art. 77, Deducerea persoanlă,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/l egislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A77 , accesat ultima dată :
11.01.2020

32
Observație : Deoarece salariatul est e angajat cu jumătate de normă , salariul său brut este de
1.115 de lei pe lună , jumătate din salariul minim brut pe economie , deoarece lucrează doar 4
ore pe zi, în loc de 8 ore, iar pentru că nu are nici o persoană în întreținere se aplică suma de
510 lei ca deducere personală, după care se determină impozitul.
Venit bază de calcul = 725 – 510 = 215 lei
Impozitul=Venit bază de calcul * cotă impozit
= 215 * 10 % = 21 lei
Salariul net acordat = Venit net – impozit
= 725 – 21 = 704 lei
Sectorul de bază :
În sectorul de bază, firma beneficiază de patru croitorese . O să determinăm impozitul pentru
două croitorese care au o situație similară în ceea ce privește persoanele aflate în întreținere.
Se va analiza acest lucru, pentru a evidenția impactul deducerilor asupra valorii impozitului și
asupra salariului final net.
Angajata Croitoreasa 1 , în calitate de croitoreasă, realizează următoarele venituri în luna Mai
2020 :
 Salariul brut , normă întrea gă, 8 ore pe zi, 4 0 de ore pe săptămână, înscris în contractul
individual de muncă, în valoare de 2.730 lei
 Tichete de masă aferente zilelor lucrătoare ale salariatului în valoare de 13 lei pe zi.
 Angajata are în întreținere un copil minor și pe bunicul acestuia, cu o pensie lunară de
460 de lei pe lună și care deține un teren într -o zonă de șes ce are o suprafață mai
mică de 10.000 de metri pătrați.
Calculul impozitului pentru această salariată se face astfel :
CAS = 2.730 * 25 % = 682 lei
CAS S= 2.730 * 10 % = 273 lei
Total c ontribuții = CAS + CASS = 955
Venitul net = Venit brut – Total Contribuții sociale
= 2.730 – 955
= 1.775 lei
Acum se va recurge la aplicare deducerii personale aferente venitului brut, după cum sunt
trecute în Tabel 3.4. :
Venit bază de calcul= Venit net – Deducerea personală
= 1.775 – 590
= 1.185 lei

33

Deducerea personală, aferentă acestei persoane fizice este ilustrată în Tabel 3.4. :
Tabel 3.4
Deducerea personală aferentă pentru un salariu cuprins între 2.701 – 2.750 lei
Tipul Deduceri Venitul Brut lunar din
salarii Suma dedusă
Deducerea personală,
aferentă unui contribuabil, în
funcție de persoanele aflate în
întreținere Salariu cuprins între
2.701 lei – 2.750 lei  Fără persoane aflate
în întreținere – 270
 O persoană aflată în
întreținere – 430
 Două persoane aflate
în întreținere – 590
 Trei persoane aflate în
întreținere – 750
 Patru sau mai multe
persoane aflate în
întreținere – 1.070
Sursă: Legea nr. 227/ 2015 , privind Codul Fiscal, art. 77, Deducerea personală,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A77 , accesat ultima dată
13.01.202066
Observație: Tichetele de masă, deși su nt venituri salariale și se supun impozitări nu sunt luate
în calcul la determinarea contribuțiilor sociale. Dar, sunt supuse impozitului și se calculează
astfel :
Valoare tichetelor de masă este de 13 lei pe zi. În luna Mai, a anului 2020, s -au înregist rat un
număr de 20 de zile lucrătoare.
Valoare tichete de masă = 19 lei * 20 zile = 380 lei
Impozit = (Venit bază de calcul + Tichete de masă ) * Cotă impozit
= (1.185 + 380 ) * 10 % = 156 lei
Salariu net = Venit net – Impozit
= 1.775 – 156 = 1.619 lei

66 Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal, art. 77, Deducerea persoanlă,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A77 , accesat ultima dată :
11.01.2020

34
Angajata ,Croitoreasa 2 , în calitate de croitoreasă, realizează următoarele venituri în luna Mai
2020 :
 Salariul brut, normă întreagă, 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, înscris în contractul
individual de muncă, în valoare de 2.730 lei
 Tichete de masă aferente zilelor lucrătoare ale salariatului în valoare de 13 lei pe zi.
 Angajata are în întreținere un copil minor și pe bunicul acestuia, cu o pensie lunară de
460 de lei pe lună și care deține un teren într -o zonă de șes ce are o suprafață ce
depășește 10.000 de metri pătrați
Pași pentru determinarea bazei impozabile și a impozitului sunt aceeași ca la prima
croitoreasă, până se ajunge la deducerea personală, acolo va avea loc o schimbare, după cum
urmează :
CAS = 2.730 * 25 % = 682 lei
CASS= 2.730 * 10 % = 273 lei
Total c ontribuții = CAS + CASS = 955
Venitul net = Venit brut – Total Contribuții sociale
= 2.730 – 955
= 1.775 lei
Acum se va recurge la aplicare deducerii personale aferente venitului brut, după cum sunt
trecute în Tabel 3.4. :
Venit bază de calcul= Venit net – Deducerea personală
= 1.775 – 430
= 1.345 lei
Se va determina valoarea tichetelor de masă și impozitul.
Valoare tichete de masă = 19 lei * 20 zile = 380 lei
Impozit = (Venit bază de calcul + Tichete de masă ) * Cotă impozit
= (1. 345 + 380 ) * 10 % = 172 lei
Salariu net = Venit net – Impozit
= 1.775 – 172
= 1.603 lei
Pentru o evidență mai clară a situați ei celor două croitorese, se va realiza o diagramă
cu informațiile acestora. Cele două croitorese au același salariu brut în valoare de 2.730. Iar în
urma deducerii contribuțiilor sociale , au același venit net în valoare de 1.775 lei diferențele
sun evid ențiate în Figura 3.1 și Figura 3.2.

35

Figura 3.1
Informații privind impunerea pentru croitoreasa 1

Sursă : prelucrare proprie după datele din studiul de caz

Figura 3.2.
Informații privind impunerea pentru croitoreasa 2.

.
Sursă : prelucrare proprie după datele din studiul de caz

36
În ceea ce privește persoanele aflate în întreținere legea spune că acestea pot fi „soția/
soțul, copii sau alți membri din familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia
până în gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri impozabile și neimpozabile, nu depășesc
510 lei lunar, cu excepția veniturilor din pensiile de urmaș cuvenite conform legii , precum și
a prestațiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția ș i
promovarea drepturilor personale cu handicap , republicată, cu modificările și completările
ulterioare. ” 67
Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere, acele persoanele fizice care dețin ,
care au în posesie, terenuri agricole și terenuri silvice cu o suprafață de peste 10.000 m2, în
zonele colinare și de șes și o suprafață de peste 20.000 m2 în zonele montane. 68
Pornind de la aceste reglementări ale codului fiscal, deducem următoarele explicații.
Observația 1 : În cadrul primei croitorese, deduce rea personală este de 590 de lei, deoarece
deține 2 persoane aflate în întreținere, copilul minor și bunicul. Bunicul este considerată
persoană aflată în întreținere, deoarece, deși are un venit din pensii lunar, în valoare de 460
de lei, acesta nu depășe ște plafonul stabilit prin lege și anume venituri în valoare de 510 lei pe
lună. Bunicul se află în posesia unui teren în zona de șes cu o suprafață mai mică de 10.000
m2, drept pentru care, este considerată ca fiind o persoană aflată în întreținere.
Obse rvația 2: În cadrul celei de -a doua croitorese, deducerea personală este de 430 de lei,
deoarece aceasta are doar o singură persoană în întreținere și anume, copilul minor. Bunicul,
deși are un venit lunar din pensii în valoare de 460 de lei, sumă aflată sub plafonul stabilit de
lege, în valoare de 510 lei, acesta se află în posesia unui teren, în zona de șes cu o suprafață de
peste 10.000 m 2, motiv pentru care nu poate fi considerată persoană aflată în întreținere.
Astfel se aplică deducerea de 430 de lei, aferentă copilului minor.
Concluzia: Deși cele două croitorese au același salariu brut, datorită bunicului care în
primul caz este perso ană întreținută, iar în cazul doi nu este considerată persoană în întreținere
,dedu cerea personală este diferită , ca prin urmare și valoare impozitului este diferită.
Croitoreasa 1 va plăti un impozit de 156 lei, deoarece are o deducere personală mai mare ,
având două persoane în întreținere. Croitoreasa a doua va plăti un impoz it mai mare în valoare
de 172 lei, deoarece are doar o persoană în întreținere, ca urmare suma destinată impozitări
este mai mare decât în cazul primei croitorese. Prin urmare, cum s e observă în figurile 3.1 și
3.2, salariul net primit de cele două diferă, datorită valorii impozitului aplicat.

67 Legea nr.227/2015, Privind Codul Fiscal, art.77, Deducerea Personală,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A77 , accesat ultima dată
18.01.2020
68 Idem.

37
Se va analiza în continuare, un alt salariat din cadrul atelierul ui de croitorie.
Angajatul Z , în calitate de manager de producție în cadrul atelierului de croitorie,
înregistrează următoarele venituri:
 Salariu brut, prevăzut în contractul de muncă, cu normă întreagă, opt ore pe zi, 40 de
ore pe săptămână, în valoare de 3.650 lei
 Angajatul are î n întreținere soția, care nu realizează nici un fel de venit și un copil
minor
Impozitul în cadrul acestui angajat se va determinat astfel:
Se va determina contribuțiile sociale aferente salariatului.
CAS = 3.650 * 25 % = 912 lei
CASS= 3.650 * 10 % = 365 lei
Total contribuții sociale = 1.277 lei
Venit net = 3.650 – 1.277 = 2.373 lei
Următoarea etapă după cum s -a realizat și în cadrul celorlalți angajați este determinarea
deducerilor personale aferente angajatului. Dar conform noil or reglementări ale codului
fiscal,în România, acest angajat, cu salariul brut de 3.650 de lei, nu beneficiază de această
deducere personală.
Acest lucru este prevăzut în Codul Fiscal, în cadrul articolului 77, privind deducerile
personale aferente salari aților, astfel: „Pentru contribuabilii care realizează venituri brute
lunare din salarii de peste 3.600 de lei, nu se acordă deducerea personală. ”69
Prin urmare impozitul se va aplica asupra venitului net, obținut în urma deducerii
contribuțiilor sociale aferente.
Impozit = Venit ne t * Cota impozabilă = 2.373 * 10 % = 237
Salariul net = 2.373 – 237 = 2.136 lei
Observație: Datorită faptului că acest salariat are un salariu brut mai mare de 3.600 de lei, nu
beneficiază de deducere personală, iar salariul net obținut de acesta lună de lună, în urma
aplic ări impozitului, este de 2.136 lei.
În concluzie, prin aceste câteva exemple de salariați, s -a dorit realizarea unei analize
amănunțite asupra felului în care se realizează impozitarea în România ș i modul în care
deducerea personală influențează valoarea impozitului și în final salariul net aferent.

69 Legea nr.227/2015, Privind Codul Fiscal, art.77, Deducerea Personală,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A77 , accesat ultima dată
18.01.2020

38
Această metodă de determinare a impozitului se realizează încă din anul 2018, după
modificările ulterioare ale Codului Fiscal, în ceea ce privește cont ribuțiile sociale, contribuții
care afectează suma destinată impozitării. În anul 2017 deducerea contribuțiilor era alta,
contribuțiile sociale erau destinate angajatorului. Astfel în continuare, se va determina un
calcul care să ilustreze, impactul trans ferului asigurărilor socia le de la angajator la salariat.
Se va avea în vedere astfel salariul brut de 3.650, un salariu aferent unei persoane cu
normă întreagă. Astfel se va analiza acest salariu cu reglementările din 2017 și reglementările
curente,afere nte odată cu modificarea codului fiscal din 2018. Avem astfel următoarele
informații privind contribuțiile sociale:
1. Calculul veniturilor salariale cu taxele din anul 2017:
În anul 2017, salariatului îi revenea plata a următoarelor categorii de contribuții sociale : 70
Tabel ..5.
Contribuții sociale acordate de salariat în anul 2017
Denumire contribuție Cotă Contribuția datorată de
salariat
Asigurări sociale pensie 10,5 % 3.650 * 10,5% = 3 83,25
CASS individual salariat 5,5 % 3.650 * 5,5 % = 200,75
Fond de șomaj 0,5 % 3.650 * 0,5 % = 18,25
Sursă: prelucrare proprie după datele prevăzute în Codul Fiscal pe 2017
Conform informațiilor din Tabel 3.5. , se va stabili baza impozabilă, aferentă salariului
brut de 3.600 de lei prin scăderea celor trei categorii de contribuții.
Venit net = 3.65 0 – ( 383,25+200,75+18,25 )
= 3.650 – 602,25 = 3.048 lei
Conform Codului Fiscal din anul 2017, contribuabili care depășesc valoarea de 3.000 de lei,
nu vor beneficia de acordarea deducerii personale, iar cota de impozitare în anul 2017 a fost
de 16 %.
Impozit = 3.048 * 16 %
= 488 lei
Salariu net = 3. 048 – 488 = 2.560 lei
Tot în anul 2017, taxele privind salariile pentru angajator au fost următoarele : 71

70 Legea nr.227/2015, Privind Codul Fisc al, Titlul V, Contribuții sociale obligatorii , data 22.09. 2017 ,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_22092017.htm#A135 . Accesat ultima dată
18.01.2020
71 Legea nr.227/2015, Privind Codul Fiscal, Titlul V, Contribuții sociale obligatorii, data 22.09. 2017 ,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_22092017.htm#A135 . Accesat ultima dată
18.01.2020

39

Tabel 3.6
Contribuții sociale acordate de angajator în anul 2017
Denumire contribuție Cotă Contribuția datorată de
angajator
Asigurări sociale – CAS 15,8 % 3.650 * 15,8 % = 576,7
CASS 5,2 % 3.650 * 5,5 % = 200,75
Fond Șomaj 0,5 % 3.650 * 0,5 % = 18,25
Concedii și indemnizații 0,85 % 3.650 * 0,85 % = 31
Creanțe salariale 0,25 % 3.650 * 0,25 % = 9,12
Fondul de risc și accidente 0,15 % 3.650 * 0,15 % = 5,4 7
Total contribuți i angajator 22,75 % 830,4
Sursă: prelucrare proprie după datele prevăzute în Codul Fiscal pe 2017
Astfel, conform informațiilor din Tabel 3.6. angajatorul va avea la final de lună următoarele
cheltuieli:
Cheltuieli angajator = Salariu brut + Total contribuții angajator
= 3.650 + 830,4
= 4.480,4 lei
2. Calculul veniturilor salariale cu taxele din anul 2020:
Conform noilor reglementări ale codului fiscal, în anul 2020 cont ribuțiile sociale sau
redus atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Astfel, contribuțiile sociale trec de la
angajator la angajat, după cele analizate avem următoarea situație :
În anul 2020, unui angajat cu un salariu brut de 3.650 de lei, îi revin următoarele
contribuții sociale:
CAS = 3.650 * 25 % = 912,5 lei
CASS= 3.650 * 10 % = 365 lei
Total contribuții sociale = 1.277,5
Angajatul în anul 2020 va datora bugetului statului, doar două categorii de contribuții
sociale: contribuția socială și contribuția socială de sănătate.
Venit net = 3.650 – 1.277,5 = 2.372,5
Având un salariu de peste 3.600 de lei, conform legi , nu va ben eficia de deducere
personală, deoarece cu noile modificări ale Codului Fiscal, contribuabili care depășesc
suma de 3.600 de lei venitul brut, nu li se acordă deducere personală.

40
Impozit = Venit net * Cota impozabilă
= 2.372,5 * 10 % = 237,3
Salariul net = 2.372,5 – 237,25
= 2.135,3 lei
În anul 2020 angajatorului îi revine astfel de plată doar contribuția asiguratorie pentru muncă.
Aceasta este o nouă contribuție, introdusă odată cu noile reglementări ale Codului Fis cal din
2018. Cota pentru contribuția asiguratorie de muncă este de 2,25 % din salariul brut.
CAM = Salariu brut * cota contribuției
= 3.650 * 2,25 %
= 82,12
Total cheltuieli aferente angajatorului în 2020 = Salariu brut + CAM
= 3.650 + 82,12
= 3.732, 12 lei
Rezultatele privind comparația celor 2 ani este reprezentată în Figura nr 3.3 și Figura nr. 3.4 :
Figura 3.3.
Impozit ul și contribuțiile sociale eferent e anului 2017 comparativ cu anul 2020

Sursă: prelucrare proprie privind datele din studiul de caz analizat

Observația 1 : În ceea ce privește salariatul, s -a analizat impunere a pentru un salariu brut de
3.650 de lei, atât în 2017 cât și în 2020. După cum se observă și în Figura 3.3. , valoarea
impozitului în 2017 este mai mare decât valoare impozitului în 2020, datorită cotei de
impozitare de 16 %. Dar și a contribuțiil or sociale a căror valoare totală în anul 2017 era de
16,5 % din salariul brut. În ceea ce privește impozitarea în 2020 , cota de impozitare este de

41
10% , iar valoarea totală a contribuțiilor sociale este de 30 % din salariul brut. Prin urmare,
transferul c ontribuțiilor sociale de la angajator la angajat, influențează și valoarea
impozitului. Impozitul în 2017 este mai mare deoarece baza de impozitare este mai mare în
anul 2017 decât în anul 2020 , datorită creșterii valorii contribuțiilor sociale în 2020.
Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, a influențat și cheltuielile
angajatorului, astfel că în anul 2020 acestea scad, deoarece angajatorului îi mai rămâne de
plată doar un singur tip de contribuție și anume contribuția asigurator ie de m uncă, care
reprezintă doar 2,25 % din venitul brut datorat salariatului. Această scădere a cheltuielilor
angajatorului este ilustrare astfel în Figura 3.4.

Figura 3.4
Cheltuielile salariate aferente angajatorului pentru un salariu brut de 3.650

Sursă: prelucrare proprie privind datele din studiul de caz
Observația 2 : Cheltuielile angajatorului af erente unui salariu brut de 3.65 0 de lei, au scăzut în
anul 2020 comparativ cu anul 2017 cu o valoare de 748,2 lei. Această scădere a cheltuielilor
salariale, au scăzut datorită transferului contribuțiilor asupra salariatului, iar angajatorului îi
mai rămâne de plată doar 2,25 % din salariul brut în 2020, față de 22,75 % în 2017.
Prin această comparație, s -a analizat impactul transferării contribuți ilor sociale de la
angajator la angajat când salariul brut a rămas același în ambii ani, iar salariul net a scăzut în
anul 2020, de la 2.560 lei în anul 2017, la 2.135,3 în anul 2020. Acest lucru nu ar fi acceptat
de nici un salariat, astfel, că în anul 2020 , pentru ca un salariat să aibă același salariu net ca în

42
anul 2017 , venitul brut în anul 2020 trebuie să fie majorat cu aproximati v 800 lei, pentru a
avea aproape același salariu net în ambii ani.
Astfel avem următoare situație în anul 2020 :
Venit brut 4400 de lei
CAS = 4400 * 25 %
= 1.100
CASS = 4400 * 10 % = 440
Bază calcul impozit = 4. 400 – 1.100 – 440 = 2.860
Impozit = Venit net * Cota impozitului
= 2.860 * 10 %
= 286 lei
Salariul net = 2.860 – 286
= 2.574 lei
Astfel în anul 2020, pentru un salariu brut de 4.400 de lei, obținem un salariu net de 2.574, în
timp ce în anul 2017, pentru un salariu brut de 3.650 lei , se obținea un salariu net de 2.560
lei.
În acest caz, cheltuielile angajatorului devin :
CAM = salariu brut * cota
= 4.400 * 2,25 %
= 99 lei
Cheltuieli totale = salariu brut + CAM
= 4.400 + 99
= 4.499 lei
Observație: În anul 2017, angajatorul a avut un total al cheltuielilor de 4.480,4, iar în anul
2020, pentru a avea același salariu net, cheltuielile angajatorului sunt de 4.499 lei, mai mare
cu 18,6 lei față de anul 2017.
În concluzie, prin acest studiu de caz s -au analizat veniturile salariale și cota
impozabilă aferentă acestora pentru angajații unui atelier de croitorie, totodată s -a realizat o
comparație a veniturilor salariale din anul 2017 comparativ cu anul 2018 și c heltuielile
aferente angajatorului în ceea ce îi privește pe salariații săi.

43
3.2 Impunerea veniturilor din activități independente

Veniturile din activități independente, sunt acele venituri ale persoanelor fizice
obținute din activități de comerț, ac tivități de producție, prestare de serviciu, dar și venituri
din profesii libere realizate într -un mod individual sau prin asociere cu alte persoane. 72
Conform Codului Fiscal în vigoare, venitul net anual din activități independente se va
determina pe baza datelor contabile , în sistem real și se va calcula ca diferență dintre venitul
brut și cheltuielile deductibile efectuate. În categoria venitului brut, conform Codului fiscal se
încadrează următoarele73:
 „Sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură realizate din
desfășurarea activități. ” În venitul brut se încadrează și venituri din vânzarea de
produse sau de mărfuri, venituri din prestarea unor serviciu sau efectuarea unor lucrări
precum și venituri din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilitățile bănești
aferente afaceri;
 Veniturile sub formă de dobânzi provenite din creanțe comerciale;
 Venituri înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală;
 Câștiguri obținute din tra nsferul unor active din patrimoniul afaceri.
 Nu intră în categoria venitului brut, venituri le primite sub formă de credite bancare sau
împrumuturi primite de la diverse persoane fizice sau juridice, sumele sub formă
bănească primite ca despăgubiri și sume le de bani sau bunurile primite ca sponsorizări.
În ceea ce privește categoria cheltuielilor deductibile, acestea sunt deduse doar dacă
respectă anumite cerințe impuse de lege și publicate în Codul Fiscal și aceste sunt
enumerate astfel : 74
 Să fie efectua te în cadrul activităților independente
 Să reprezinte cheltuieli cu salariile sau aferente salariilor
 Să fie cuprinse în cheltuielile exercițiului a anului în curs în care au fost efectuate
 Să fie efectuate în scopul desfășurări activități
 Să respecte regulile privind amortizarea

72 Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 67 Definirea veniturilor din activități independente,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A67 accesat ultima dată :
27.02.2020
73 Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 69 stabilirea impozitu lui pe veniturile din activități
independente, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A67 , accesat
ultima dată î n 27.02.2020
74 Idem 73

44
Conform Codului Fiscal în vigoare, din categoria cheltuielilor deductibile, mai precis
cheltuielile deductibile limitat avem următoarele venituri : 75
 Cheltuielile de sponsorizare în limita de 5 % din baza de calcu l și anume diferența
dintre venit brut și cheltuieli deductibile;
 Cheltuieli de protocol în limita de 2 % ;
 Cheltuieli sociale în limită de 5 % asupra valorii cheltuielilor anuale efectuate cu
salariile personalului ;
 Cheltuieli cu tichetele de masă aferen te personalului;
Nu sunt cheltuieli deductibile:76
 sumele sau bunurile folosite de contribuabil pentru folosul i ndividual sau al familiei
sale;
 impozitul pe venitul datorat ;
 donațiile de orice fel ;
 amenzile, dobânzile și majorările de întârziere, confiscările și penalizările datorate
autorităților române.
În următoarele rânduri, se va face o analiză asupra unei persoane fizice care va obține
venituri din realizarea unei profesii libere.
Exemplu:
O persoană fizică obține venituri din realizarea profesiei libere de expert contabil. În
data de 10 februarie 2020, contribuabilul depune declarația unică, în format electronic, își
definește situația pe anul 2019 și estimează venitul brut și contribuțiile sociale pentru anul
2020, venituri brute de 4 0.000 de lei și cheltuieli deductibile în valoare de 15.000 de lei.
Contribuabilul nu este scutit de la plata contribuției sociale și contribuției sociale de sănătate
deoarece estimează un venit care depășește plafonul a 12 salarii minime pe economie, precum
este prevăzut în Codul Fiscal. Contribuabilul va efectua plata impozitului și a contribuțiilor
sociale la data de 10.12.2019.
În ceea ce privește plata CAS și CASS, Codul Fiscal prevede :„ Persoanele fizice care
realizează venituri din activități precum, venituri din activități independente și venituri din
drepturi de proprietate intelectuală, datorează contribuția de asigurări sociale, dacă estimează

75 Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 69 stabilirea impozitului pe veniturile din activități
independente, https:// static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A68_1 , accesat
ultima dată 27.02.2020
76 Idem

45
pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii
minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației. ”77
Situația veniturilor și cheltuielilor ale contribuabilului la sfârșitul anului 2019 este
următoarea:
Venituri :
– din exercitarea profesiei de expert contabil suma de 50.000 de lei
– venituri din sponsorizări în valoare de 10.000
Cheltuieli :
– Cheltuieli cu materialele consumabile = 10.000 de lei
– Cheltuieli cu utilitățile = 9.000 lei
– Chelt uieli de sponsorizare = 4.000 lei
– Cheltuieli de protocol = 2.000 lei
– Alte cheltuieli deductibile = 3.500 lei
Contribuabilul mai înregistrează și o cheltuială de 2.500 lei, cheltuială care reprezintă o
amendă, care reprezin tă nerespectarea unor reglementări propuse de lege.
În data de 10 februarie 2020, contribuabilul depune declarația unică, în format electronic,
își definește situația pe anul 2019 și estimează venitul brut și contribuțiile sociale pentru
anul 2020. În continuare o să analizăm modul în care se va determina impozitul pentru
veniturile contribuabilului care exercită profesia de expert contabil.
I. Calculul impozitului și contribuțiilor sociale datorate pe anul 2019
Pentru a calcula impozitul pe venituri din activități idependente se va determina mai
întâi venitul net , după formula:
Venit net = Venit brut – cheltuieli deductibile
Venituri impozabile, reprezentate de venitul brut de 50.000 lei
Veniturile din sponsorizări, sunt venituri neimpozabile = 1 0.000 lei
Se vor determina cheltuielile deductibile :
Cheltuieli deductibile = ch. cu materiale consumabile + ch. cu utilitățile + alte
cheltuieli deductibile =
= 10.000 + 9.000 + 3.500 =
= 22.500 lei

77 Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 148 ,Baza de calcul al contribuției sociale datorată de
persoanele fizice care realizează venituri din activități independente.
https://static.anaf. ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#T5C2S5 , accesat ultima dată
10.03.2020

46
Cheltuielile de protocol și cheltuielile de sponsorizare, sunt considerate conform legii,
cheltuieli deductibile limitat. Astfel acestea se vor determina astfel : 78
 Cheltuielile de sponsorizare în limita de 5 % din baza de calcul și anume diferența
dintre venit brut și cheltuieli deductibile;
 Cheltuieli de protocol în limita de 2 %
Cheltuieli de sponsorizare deductibile = ( Venit brut – cheltuieli deductibile) * 5 %
= (50.000 – 22.500 ) * 5 %
= 1.375 lei
Cheltuieli de sponsorizare nedeductibile = 4.000 – 1.375 = 2.625
Cheltuieli de protocol deductibile = ( Venit brut – cheltuieli deductibile) * 2 %
= (50.000 – 22.500) * 2 %
= 550 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 2.000 – 550 = 1.450 lei
Total cheltuieli deductibile = 22.500 + 1.375 + 550
= 24.425 lei
Cheltuielile cu amenda reprezintă o cheltuială nedeductibilă.
Se va determina impozitul pe venitul din activități independente :
Venit net 2019 = Venit brut 2019 – cheltuieli deductibile 2019
= 50.000 – 24.425 = 25.575 lei
Impozit pe venit 2019 = Venit net 2019 * 10 %
= 25. 575 lei * 10 %
= 2.557,5 lei
În ceea ce privește plata contribuțiilor sociale, în continuare o să analizăm modul în care se
determină acestea .
Salariul minim pe econo mie în anul 2019 a fost de 2.080 lei brut.
Bază calcul CAS, CASS 2019 = nr. luni/ an * salariul minim pe 2019
= 12 luni * 2.080 lei
= 24. 960 lei
CAS = bază calcul CAS * cotă CAS
= 24.960 * 25 %
= 6.240 lei

78 Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 69 stabilirea impozitului pe veniturile din activități
independente, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A68_1 , accesat
ultima dată 27.02.2020

47
CASS = bază calcul CASS * cotă CASS
= 24.960 * 10 %
= 2.496 lei
II. Calculul impozitului și contribuțiile sociale estimate pentru anul 2020
Venit brut = 40. 000 lei
Cheltuieli deductibile = 15.000 lei
Venit net 2 020 = 40.000 – 15.000
= 25. 000 lei
Impozit pe anul 2020= 25.000 * 10 %
= 2.500 lei
Venitul brut minim pe anul 2020 este de 2.230 lei
Bază calcul CAS , CASS = 12 luni * 2.230
= 26.760 lei
Persoanele fizice care realizează un venit net mai mic de 26.760 nu au obligația de a plăti
contribuțiile sociale.
CAS = 26.760 lei * 25 %
= 6.690 lei
CASS = 26.760 lei * 10 %
=2.676 lei
Prin acest studiu de caz am dorit să analizez modul de impozitare a două categorii de
venituri care sunt cele mai răspândite în România, am dorit să clarific orice nelămurire legată
de impozitarea lor și să analizez și să evidențiez modul în care din venituri ne este scăzut lună
de lună sau an de an o sumă de bani, sumă necesară statului pentru a -și procura resurse
financiare.
Odată cu noile modificări aduse Codului Fiscal în anul 2018, nu s -a modificat doar
cota de impozitare sau contribuțiile sociale așa cum s -a demonstrat prin studiul de caz, odat ă
cu acestea s -a modificat și modul de declarare a impozitelor și contribuțiilor sociale.
Persoanele fizice și juridice care obțin venituri supuse impozitării, conform legii au obligația
depunerii unor declarații. Codul Fiscal prevede următoarele: „ Plătitorii de venituri cu regim
de reținere la sursă a impozitelor au obligația să depună o declarație privind calcularea și
reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până la
data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepția plătitorilor de
venituri din salarii și asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate
intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate sportivă, venituri din

48
arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceștia având obligația depunerii Declarației
privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a
persoanelor asigurate. ”79
Astfel din anul 2018, Guvernul a introdus D eclarația unică, pentru a ușura, a
simplifica procedurile de declarare a impozitului pentru persoanele fizice care plătesc impozit
pe venit, contribuția socială și contribuția pentru sănătate. Declarația unică, trebuie completată
precum prevede Codul Fisca l, de persoanele fizice care beneficiază de venituri din activități
independente, venituri din cedarea în folosință a bunurilor, dar nu se include arenda, venturi
din investiții, venituri din activități agricole, venituri din premii sau jocuri de noroc și pentru
venituri din alte surse. Declarația unică se mai poate depune și de persoanele fizice care nu
realizează venituri dar doresc să fie asigurați în ceea ce privește sănătatea, deci doresc să
realizeze plata contribuției sociale de sănătate. 80
Termenul de depunere a declarației în acest an este de 25 martie 2020, precum a
anunțat Agenția Națională de Administrare Fiscală, dar în Codul Fiscal, declarația unică se va
depune până în data de 15 martie a fiecărei luni. Declarația se va depune prin mijloace
electronice, în conformitate cu noile modificări legislative.
Modul de completare a declarației se va regăsii în anexele acestei lucrări de diplomă,
deoarece se va completa declarația unică pentru veniturile din activități independente,
analizare în studiul de caz, mai precis pentru contribuabilul care realizează profesia de expert
contabil. Declarația va fi completată ca un exemplu pentru a înțelege în totalitate procedurile
de impunere a veniturilor din activități independente.
De asemenea se va atașa și Declarația 112, aceasta este o declarație depusă pentru
veniturile din salarii. După cum s -a văzut și în enunțul Declarației unice, aceasta nu se depune
pentru veniturile din salarii. De asemenea, modelul de completare a Declarației 112 se va
regăsii în an exele lucrării de diplomă, iar aceasta este depusă ca anexă cu referire la studiul de
caz care se axează pe impunerea salariilor
Declarația 112 conform Codului Fiscal se referă la următoarele: „se completează de
către persoanele fizice sau juridice care a u calitatea de angajatorii. Aceasta se depune lunar,
până în data de 25 a lunii următoare pentru care se plătesc veniturile , de către persoanele
fizice care au calitatea de angajatorii, precum și persoanele fizice care realizează în România,

79 Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 132, Obligații declarat ive ale plătitorilor de venituri cu
reținere la sursă. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A132 ,
accesat ult ima dată 11.03.2020
80 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Despre_DU_v2.pdf , accesat ultima dată
11.03.2020

49
venituri din salarii sau asimilate salariilor, de la angajatorii din state care nu intră sub
incidența legislației europene aplicate. ” 81
Această declarație se depune la fel ca Declarația unică prin mijloace electronice.
Alături de declatația unică se real izează o anexă intitulată„ Situație recapitulativă privind plata
salariilor”, acest lucru se face pentru a avea o situație pe ansamblu a tuturor obligațiilor
angajatorului față de angajații săi. În această anexă sunt prevăzute atât salariile datorate cât ș i
impozitul și contribuțiile sociale. Pentru a putea completa declarația 112, am realizat o astfel
de anexă, pe baza datelor din studiul de caz privind salariile, ilustrată în Tabel 3.7 .
Astfel, a tașarea ca anexe a acestor două declarații se face pentru a analiza întreg
procesul de impozitare.
Tabel 3.7
SITUAȚIE RECAPITULATIVĂ PRIVIND PLATA SALARIILOR
PE LUNA MAI 2020
NR. CRT Explicații Cuprins în stat de plată
1 Număr total salariați din care: 5
– Salariații la sfărșit de lună 5
2 Salariu pentru timpul lucrat 12.901
3 Sporurii potrivit reglementărilor în vigoare
– Sporuri de vechime 446
4 Indemnizații concedii de odihnă 0
5 Indemnizații concedii de boală 0
6 Suplimente salariale
– Bonuri de masă 760
7 Venit delegație 0
8 Supliment delegație 0
9 Alte drepturii salariale 0
10 Diferențe brut 0

81 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/D_112_OMFP_3063_2019.pdf , accesat ultima dată
11.03.2020

50
11 Total salarii brute 12.901
12 Total reținerii din care: 5.197
– Impozit 683
– Contribuție CAS ( 25 %) 3.224
– Fond sănătate CASS ( 10 % ) 1.290
13 Ajutor deces 0
14 Diferențe net 0
15 Rest plată din care :
– Virament card 7.704
– Numerar
16 Total contribuții angajator :
– Contribuția asiguratorie pentru muncă 2, 25%
Salarii brute * 2,25 % 290
17 Total impozit 683
18 Total contribuții 4.804
19 Necesar trezorerie 13.300
Ordonator credite Contabil Intocmit82
Sursă: prelucrare proprie privind datele din studiul de caz și modelul contabil al centralizatorului de
salarii https://www.transart.ro/soft -salarizare/

82 https://www.transart.ro/soft -salarizare/

51
CONCLUZII

Orice persoană desemnată prin lege ca fiind plătitor de impozite, beneficiază de
anumite drepturi pe care este important să le cunoască. Un contribuabil informat este un
contribuabil căruia îi sunt protejate drepturile în calitatea sa de contribuabil, în calitatea sa de
plătitor de impozite pe venit. În elaborarea lucrării am încercat să detaliez, să clarific cât mai
bine și pe înțelesul tutu ror acest subiect și să evidențiez faptul că impozitele și taxele au un rol
important în societate.
Prin cele prezentate în lucrare putem spune că impozitul aplicat prin lege nu este atât
de speriat precum pare, aplicarea impozitului este necesară pentru ca statul să își poată
procura resursele financiare necesare realizări activități sale economice și sociale. Impozitul
pe veniturile persoanelor fizice, și nu numai, chiar și impozitul pe profit, aferent persoanelor
juridice, în prezent se determină prin a plicarea unei cote impozabile de 10 %, cotă care după
cum s -a văzut a scăzut, o dată cu modificarea noului Cod Fiscal , față de anul 2017 când
aceasta era de 16 %. În ceea ce privește tema lucrării de licență, s -a putut observa că impozitul
este aplicat a supra celor nouă tipuri de venituri aferente persoanelor fizice,iar prin studiul de
caz, s -a analizat impozitarea veniturile din salarii și a veniturilor din activități independente,
deoarece acestea au o contribuție mai mare la acumularea de resurse finan ciare necesare
statului.
În această perioadă modernă, impozitele au devenit o modalitate, o cale prin care statul
le folosește ca instrument de intervenție în viața economică, au devenit o metodă prin care
statul conduce și reglementează mecanismele piețe i, acest lucru evidențiază funcția
economică a statului. Pe plan social însă, rolul impozitelor se caracterizează prin faptul că, cu
ajutorul acestora, statul distribuie și redistribuie o parte foarte importantă din produsul intern
brut, între grupurile so ciale , între persoanele fizice și juridice. Ca de exemplu, luăm venitul
din salarii analizat la studiul de caz, astfel din impozitul din veniturile salariale datorat la
bugetul statului, părți din acesta sunt distribuite și celorlalte bugete, cum ar fi , 60 % la
bugetul de stat, 25 % la bugetul unităților administrativ teritoriale din zona în care se
realizează activitatea și 15 % la bugetul județului din care fac parte salariații.
Prin studiul de caz, s -a arătat modul în care sunt impozitate astfel două din cele mai
importante venituri, deoarece majoritatea populației beneficiază de aceste resurse. Prin acest
studiu de caz, s -a dorit înțelegerea modului de aplicare a cotei impozabile și deducerile
personale de care pot beneficia salariați. Consider că es te necesar să știm ce se întâmplă cu
suma de bani dedusă din veniturile noastre și cum este dedusă aceasta și mai ales drepturile pe

52
care le avem în calitate de contribuabili. Tot prin studiul de caz, s -a dorit evidențierea modului
de plată a impozitului ș i obligațiile pe care le au contribuabili în ceea ce privește declararea
veniturilor impozabile. Astfel, s -a descris modul în care este completată declarația unică,
declarație introdusă odată cu schimbarea Codului Fiscal, declarație care trebuie completată în
fiecare an de către toți contribuabili car beneficiază de unul din cele nouă tipuri de venituri
supuse impunerii. De asemenea, în ceea ce privesc veniturile salariale, s -au analizat și descris
și „Declarația 112” declarație completate de angajatori, î n ceea ce privesc veniturile și
contribuțiile aferente.
În cele din urmă se poate spune că aceste impozite care în mare parte sperie populația
României, au și ele importanța lor și ajută la menținerea serviciilor publice de care beneficiem
cu toți. Impozi tele sunt sume plătite către bugetul statului, în urma cărora nu se percepe
prestație imediată din partea statului sau orice alt serviciu care să echivaleze suma acordată,
datorăm impozite pentru a beneficia de anumite servicii viitoare.
Putem considera i mpozitele ca fiind niște prime asiguratorii sau putem spune că prin
aceste impozite plătim o asigurare lună de lună, o asigurare pentru viața contribuabililor sau o
asigurare pentru averea acestora. Statul creează un mediu optim pentru a se putea desfășur a
în mod normal și optim activitățile care generează venituri populației, deci prin urmare
această contribuție a statului, la obținerea veniturilor populației, trebuie răsplătită prin plata
impozitelor.

53
BIBLIOGRAFIE

I. Cursuri universitate și alte lucrări de specialitate

1) I. Văcărel, Finanțe publice, ed. a IV -a, EDP,București,2003,pag.358
2) Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finanțe, bănci, asigurări, vol. II, Editura
Economică, București, 2001, pag. 161 -162
3) Constantin I .Tulai/Simona G. Șerbu, Fiscalitatea comparată și armonizări fiscale,
Casa cărții de știință, Cluj -Napoca, 2005, pag. 15 , pag 20, pag 36, pag 45
4) Constantin Tulai, Teorie și practică financiară, Ghid alfabetic, Editura Dacia, Cluj –
Napoca, 1985, p. 127
5) Ioan Dan Morar, Daniela Zăpod eanu, Diana Sabău -Popa,Ioana Popovici, Ioana
Cozma,Fiscalitatea, Editura Universității din Oradea, 2009, pag. 7 , pag 13 -14, pag
15-16, pag. 19 , pag.42
6) Constantin I. Tulai, Finanțele publice și fiscalitatea, Casa Cărții de Știință. Cluj –
Napoca, 2003, pag. 190 – 191, pag. 192 , pag.204
7) C. Corduneanu, Sistemul fiscal în știința finanțelor, editura Codecs, București, 1998,
pag. 78 -79
8) Tatiana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară, Ediția a –III-a ,București,
2008, pag. 16 7-169, pag.194 -195, pag.196, pag.221
9) Ioan Dan Morar , Finanțe publice,Note de curs, Ediția a III -a, Universitatea din
Oradea, 2012, pag. 106 -107, pag.130 , pag. 134
10) Florian Cătinianu, Finanțe publice -îndrumător teoretic și practic -, Editura
Marineasa, Timișoara,2000, pag. 37
11) L. Țâțu, C . Șerbănescu, D. Ștefan, Fiscalitatea de la lege la practică, Ediția a II -a,
Editura All Beck, București, 2005, pag. 158 , pag. 159 -160
12) Codul fiscal cu Normele de aplicare valabil din 1 ianuarie 2019 – actualizat în data
de 12.06.2019
II. Surse internet

1) Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, art.58 Contribuabili disponibil online la
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A58 ,
accesat ultima data 02.11.2019
2) Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 69 stabilirea impozitului pe veniturile
din activități independente,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A68_
1, accesat ultima dată 20.11. 2019
3) Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 76 Defin irea veniturilor din salarii și
asimilate salariilor ,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A7
6, accesat ultima 20.11.2019
4) Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal , art. 83 Definirea veniturilor impozabile
din cedarea folosinței bunurilor ,
https://static.anaf. ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A83 ,
accesat ultima dată 10.12.2019

54
5) Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 99 , Definirea veniturilor din pensii ,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A99 ,
accesat ultima dată 10.12.2019
6) Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 144, Definirea veniturilor din alte surse,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A1
14, accesată ultima dată 10.12.2019
7) Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 62 Venit uri neimpozabile,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A6
2, accesat ultima dată 10.12.2019
8) Legea nr.227/2015, privind Codul Fiscal, art. 78, Determinarea impozitului pe venitul
din salarii,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_110220 20.htm#A7
8, accesat ultima dată 10.12.2019
9) Legea 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 97 Reținerea impozitului pe venitul din
investiții,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A9
7, accesat ultima dată 10.12.2019
10) Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, art. 77 Deducerea Personală ,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A7
7, accesat ultima dată 11.01.2020
11) Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal , art.138, Cotele de contribuții de asigurări
sociale,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A1
38, accesat ultimo dată 11.01.2020
12) Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal, art. 156, Cotele de contribuții de asigurări
sociale de sănătate,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A1
56, acce sat ultima dată 11.01.2020
13) Legea nr. 227/2015, Privind Codul Fiscal, art. 220 -3, Cota contribuției asiguratorie de
muncă,
https://static.anaf.ro/stat ic/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A2
20_3 , accesat ultima dată 11.01.2020
14) Legea nr.227/2015, Privind Codul Fiscal, Titlul V, Contribuții sociale obligatorii ,
data 22.09. 2017 ,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_22092017.htm#A1
35. Accesat ultima dată 18.01.2020
15) Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 67 Definirea veniturilor din activități
independ ente,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A67
accesat ultima dată : 27.02.2020
16) Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 148 ,Baza de calcul al contribuției
sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din activități
independente.
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#T5
C2S5 , accesat ultima dată 10.03.2020

55
17) Legea nr.227/2015 , Privind Codul Fiscal , art. 132, Obligații declarative ale
plătitorilor de venituri cu reținere la sursă.
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A1
32, accesat ultima dată 11.03.2020
18) https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Despre_DU_v2.pdf ,
accesat ultima dată 11.03.2020
19) https:// static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/D_112_OMFP_3063_2019.pdf ,
accesat ultima dată 11.03.2020
20) https://www.transart.ro/soft -salarizare/

56
ANEXE