Licenta Ciroza 124 Pag [606905]

ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOMĂ
INDRUMATOR:
PROF. ORLIC FLORINA ANTIGONA
ABSOLVENT: [anonimizat] 2006

PLANUL LUCRĂRII
ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENȚILOR CU
CIROZĂ HEPATICĂ
CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTILOR CU CIROZA HEPATICA
I.1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
I.2. DEFINIȚIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE
I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE
PACIENȚILOR CU CIROZĂ HEPATICĂ
I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGAȚII
I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENȚII
AUTONOME ȘI DELEGATE
I.6. EVALUAREA (EVOLUȚIE, COMPLICAȚII, PROGNOSTIC)
I.7. EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE
CAPITOLUL II PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENȚILOR CU CIROZĂ
HEPATICĂ
II.1. CULEGEREA DATELOR
II.2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
II.3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
II.4. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI
CAPITOLUL III
EVALUARE FINALĂ
CAPITOLUL IV
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

MEMORIU EXPLICATIV
Motto: „Sănătatea este armonia funcțiunilor, așa cum frumusețea este
armonia formelor corpului, așa cum adevărata bunătate este
armonia sentimentelor etice și adevărata înțelepciune este armonia
intelectului”.
N. Pende
Ficatul ocupă un loc indispensabil în menținerea vieții, datorită
numeroaselor funcții pe care le îndeplinește, volumului mare al irigației sanguine
și datorită numeroaselor transformări chimice care au loc la acest nivel.
Ficatul este un organ nepereche și pe drept cuvânt este numit „laboratorul
organismului”.
Ciroza hepatică reprezintă, după mine, „marea dramă abdominală ”, așa cum
infarctul de miocard reprezintă „marea dramă toracică”.
Mi-am ales această temă pentru proiectul de diplomă deoarece m-a
impresionat numărul mare al bolnavilor internați în Secția de Boli Interne, suferind
de afecțiuni hepatice, în special de ciroză hepatică.

CAPITOLUL I. INGRIJIRI SPECIFICE ALE
ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE
PACIENTILOR CU CIROZA HEPATICA
I.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca funcții
principale digestia și absorbția principiilor alimentare și totodată eliminarea
reziduurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate.
Aparatul digestiv este alcătuit din tubul digestiv și glandele anexe.
Tubul digestiv este format din următoarele segmente: cavitate bucala,
faringe, esofag, stomac, intestin subțire și intestinul gros.
Cavitatea bucala este porțiunea inițială a tubului digestiv. Superior este
delimitată de bolta palatină, inferior de planșeul bucal, lateral de obraji, anterior de
buze și posterior se continuă cu faringele.
Cavitatea bucală – este căptușită de mucoasa bucală. În cavitatea bucală se
află cele două arcade dentare și limba care este un organ musculo-fibros situat
posterior.
Funcțiile pe care le îndeplinește cavitatea bucala sunt: funcția de masticație,
începutul digestiei glucidelor, funcția de fonație, funcția receptoare, funcția de
apărare și funcția fizionomică.
Faringele este un organ care aparține atât aparatului digestiv, cât și
aparatului respirator. Se află situat în partea posterioară a cavității bucale.
Funcțiile faringelui sunt: conducere a bolului alimentar către esofag și
funcția de apărare împotriva infecțiilor care pot pătrunde pe cale digestivă sau pe
cale respiratorie.
Esofagul este un organ musculo-membranos tubular care face legătura între
faringe și stomac. Începe la nivelul vertebrei a 7-a cervicală și se termină în
dreptul vertebrei a 11-a toracală. Este lung de 25-30 cm și are un calibru care
variază între 10-22 cm. Bolul alimentar este condus din faringe în esofag prin
reflexul de deglutiție. Prin coordonare nervoasă, musculatura formează unde
contractile care împing bolul spre stomac.
Stomacul este un organ musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv
situat între esofag și intestinul subțire. Forma lui este asemănătoare cu cea a literei
„J”. Stomacul începe de la cardia, apoi urmează fornixul, porțiunea verticală care
este corpul stomacului, se continuă cu antrul piloric și se termină cu orificiul
piloric.
Stomacul are funcție motorie și funcție secretorie.
Intestinul subțire începe la pilor și se termină la nivelul valvulei ileo-cecale.
El are trei segmente: duoden, jejun și ileon.
Duodenul are forma unei potcoave. I se descriu 4 porțiuni:
– prima porțiune: bulbul duodenal

– a doua porțiune: descendentă
– a treia porțiune: orizontală
– a patra porțiune: ascendentă
Duodenul are două funcții principale: secretorie și motorie.
Jejuno-ilionul are un calibru mai mic și umple cea mai mare parte a cavității
peritoneale. Mucoasa formează cute circulare și nenumărate vilozități intestinale,
realizând o suprafață enormă cu mare rol în absorbția intestinală.
Jejuno-ilionul are trei funcții: motorie, secretorie și de absorbție.
Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv. El începe de la
valva ileo-cecală și se termină cu anusul. Lungimea lui variază între 1,5-3 m.
Intestinul gros este împărțit în următoarele segmente: cecul, colonul ascendent,
colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid și rectul.
Cecul este situat în fosa iliacă dreaptă și are un grad de mobilitate.
Colonul ascendent continuă cecul și este situat în flancul drept urcând
vertical până la partea inferioară a ficatului.
Colonul transvers este situat orizontal.
Colonul descendent se află în flancul stâng, până la nivelul crestei iliace.
Colonul sigmoid continuă colonul descendent, situat în fosa iliacă stângă și
în pelvis; are forma literei „S”.
Rectul este situat în pelvis și este porțiunea terminală. Se întinde de la
unghiul recto- sigmoidian până la anus.
Intestinul gros are funcție de motricitate, secreție și absorbție. Secreția
intestinului gros se rezumă la mucus. Funcția de absorbție este mai redusă și se
exercită mai ales la nivelul cecului și al ascendentului.
Glandele anexe ale aparatului digestiv sunt: glandele salivare, ficatul și
pancreasul.
Glandele salivare – secretă saliva pe care o varsă prin canale în cavitatea
bucală. Glandele salivare sunt: 2 parotide, sublinguale și submaxilare situate în
vecinătatea cavității bucale cu care comunică prin canalele excretoare.
Glandele salivare sunt glande de tip tubulo-acinos. În parotide predomină
celule seroase ce secretă produs apos, în sublinguale celule mucoase, iar în
submaxilare ambele tipuri de celule, astfel se explică diferența dintre secrețiile lor.
Inervația glandelor salivare provine din plexul cervical, iar cea
parasimpatică din nervii faciali (pentru glandele submaxilare și sublinguale) și
glosofaringieni (pentru parotide).
Pancreasul este glandă mixtă, este situată retroperitoneal înapoia stomacului
având o poziție transversală. Pancreasului i se descriu un cap, situat în potcoava
duodenală, un corp și o coadă.
Pancreasul exocrin – are o structură tubulo-acinoasă ramificată,
asemănătoare glandelor salivare. Celulele acinilor pancreatici secretă sucul
pancreatic care este colectat în două canale mari (capul) principal (Wirsung) care
se deschide împreună cu coledocul și un canal accesor (Santorini) care se dechide
în canalul Wirsung sau în duoden.

Vascularizația pancreasului este asigurată de ramuri din arterele gastro-
duodenale, mezenterică superioară și splenică, iar sângele venos este drenat în
final, de vena portă.
Ficatul este cea mai mare glandă din corpul uman .
Ficatul – este un extraordinar combinat chimic dar și cel mai mare organ al
corpului uman, cântărind în cazul unui om matur 1.400-1.800 grame.
Este situat sub cupola diafragmului în etajul supramezocolic. De culoare
castanie, consistența ficatului este elastică, forma semiovoidă, iar partea
voluminoasă se află în lipocondrul drept.
a) Configurație – ficatului i se descriu două fețe și o margine:
– fața diafragmatică, convexă, în raport cu diafragmul și ultimele coaste, este
străbătută sagital de ligamentul falciform, care o împarte într-un lob drept mai
mare și un lob stâng mult mai mic;
– fața viscerală, concavă în raport cu plexura colică dreaptă, duodenul și stomacul,
prezintă 3 șanțuri în formă de „H”.
1)Șanțul ventrodorsal drept formează anterior foseta cistică, patul
veziculei biliare este străbătut posterior, de vena cavă inferioară.
2)Șanțul ventrodorsal stâng cuprinde ligamentul rotund (anterior) și
ligamentul venos Arantius (posterior).
3)Șanțul transversal reunește celelalte șanțuri și formează hilul
(poarta) ficatului, ocupat de elementele pediculului hepatic.
Aceste șanțuri marchează patru lobi: lobul drept și lobul stâng, lateral de
șanțurile ventrodorsale, respectiv lobul pătrat și lobul candat (Spiegel), ventral și,
respectiv dorsal de șanțul transversal;
– marginea inferioară, la unirea fețelor diafragmatică și viscerală, este orientată
oblic și ascendent spre stânga și se palpează imediat sub arcul costal.
b) MIJLOC DE FIXARE – menținerea ficatului în poziții se realizează în
principal de presiunea intraabdominală și de aderența sa la coloana vertebrală, mai
ales la vena cavă inferioară (prin venele hepatice). În secundar, ficatul este
menținut în poziție de ligamentul falciform dintre ficat și diafragm, ligamentul
coronar, situat posterior și omentul mic, care unește hilul hepatic cu duodenul și
mica curbură gastrică.
c) STRUCTURĂ – Organ parenchimatos, ficatul este acoperit de peritoneul
visceral sub care se află capsula – Glisson, membrană proprie de înveliș. Însoțind
vasele sanguine, capsula Glisson pătrunde prin hilul hepatic și împarte
parenchimul în lobuli delimitați prin pereți lamelari de natură conjunctivă.
Lobulul, unitatea morfofuncțională a ficatului, are o formă piramidală, cu
baza poligonală orientată spre exterior și cu vârful spre interior. Lobulii hepatici
învecinați delimitează spațiile Kiernan, de formă triunghiulară, care conțin: filete
nervoase, vase limfatice, canale biliare, ramuri ale venei porte și arterei hepatice.
Celulele hepatice sunt dispuse radial pe scheletul vascular alcătuind
cordoanele Remak. Cordoanele Remak învecinate delimitează caniculele biliare,
spații înguste fără pereți proprii. Fiecare celulă hepatică are un contact bipolar:
endocrin, cu capilarele sanguine și exocrin, cu canaliculele biliare.

d) VASCULARIZAȚIA
Ramurile venei porte se ramifică într-o rețea venoasă perilobulară, care
înconjoară lobul de la bază până la vârf. Aici, rețeaua venoasă se varsă în vena
centrolobulară, care străbate axial lobul, de la vârf la bază.
Capilarele care unesc radial rețeaua venoasă perilobulară cu vena
centrolobulară formează rețeaua intralobulară. Venele centrolobulare se unesc la
baza lobulilor respectivi formând venele sublobulare din care rezultă venele
hepatice. Acestea drenează tot sângele din ficat din cava inferioară. Ramurile
arterei hepatice se îmbină cu rețeaua venoasă perilobulară.
Din această cauză, deși ficatul primește sânge nutritiv prin artera hepatică și
sânge funcțional prin vene portă, celulele hepatice primesc sânge uniformizat în
rețeaua intralobulară.
Fiziologia ficatului
Funcțiile ficatului pot fi grupate în trei mari categorii:
– funcția de formare și eliminare a bilei, respectiv funcția biliară (biligeneza);
– funcțiile metabolice, respectiv participarea ficatului la fazele metabolismului
intermediar;
– alte funcții, respectiv reglarea diferitelor mecanisme ale organismului.
a) Funcția biliară. Bila secretată de celulele parenchimatoase în mod
contunuu, este transportată prin canalele intra și extrahepatice în vezicula biliară,
unde se acumulează în perioadele dintre mese și este eliminată în intestin în timpul
digestiei. Bila are un gust amar și miros specific. Culoarea ei variază, după cum
provine direct din ficat (culoare galben-aurie), din vezicula biliară (culoare mai
închisă) și din coledoc (culoare galben deschis).
Principalii constituenți ai bilei sunt: apa, sărurile biliare, pigmenți biliari
(bilirubina și biliverdina), colesterolul, lecitina și mucina, acizi grași, acid uric,
ureea.
Sărurile biliare ajung în intestin odată cu bila și o parte sunt absorbite la
nivelul intestinului (10 %) și pe calea venei porte ajung din nou în ficat.
Pigmenții biliari, produși de metabolism, ai hemoglobinei, ajung sub formă
de bilirubină în tubul digestiv, unde sunt transformați în urobilinogen și parțial
absorbiți.
Bila produsă în mod continuu de ficat se scurge prin caniculele biliare
intrahepatice, apoi prin canalul hepatic. Eliminarea bilei din vezicula biliară se
face prin acțiune sinergică a contracției veziculei biliare și a relaxării sfincterului
Oddi.
b) Funcția metabolică. Din glucidele absorbite sub formă de monozaharide
și ajunse pe calea venei porte la ficat, cea mai mare parte este depozitată sub formă
de glicogen în celulele hepatice, prin glicogenogeneză.
Ficatul desface o parte din glicogenul depozitat printr-un mecanism
denumit glicogenoliză, dacă glicemia sanguină scade din cauza unor solicitări
energetice ale organismului.
Ficatul intervine în metabolismul lipidic îndeplinind o serie de roluri:

– înmagazinează grăsimi sub formă de grăsimi de rezervă;
– mobilizează grăsimea de rezervă din depozite;
– sintetizează acizii grași și grăsimile neutre sub formă de fosfolipide;
– transformă glucidele în exces în grăsimi, sau grăsimile în glucide ( funcție
glicogenomogenetică);
– oxidează acizii grași cu producere de energie, apă și CO 2.
Funcția ficatului în metabolismul protidic:
– sintetizează fibrinogenul și protrombina, substanțe proteice ce intervin în
coagularea sângelui;
– reține parțial proteinele (aminoacizii) în vederea utilizării lor în diferite procese;
– degradează aminoacizii care nu sunt utilizați de celulele organismului, folosindu-
i pentru sinteza glucidelor și lipidelor sau formând amoniac;
– transformă amoniacul format într-un produs mai puțin toxic, care poartă numele
de uree și care se elimină din organism la nivelul rinichiului;
– intervine în transformarea nucleoproteinelor în acid uric.
Funcția ficatului în metabolismul hidromineral:
– participă la metabolismul unor substanțe minerale, ca: fierul, sodiul, potasiul,
cuprul și clorul;
– are funcție de depozit de fier (în celulele Kupffer, sub forma unor compuși cu
proteine și lipide) de unde este eliberat în funcție de nevoile organismului;
– depozitează cuprul provenit din alimente, care stimulează hematopoeza;
– depozitează apa și devine implicit rezervor sanguin deoarece vascularizația sa
bogată poate înmagazina o cantitate mare de sânge (ficatul conține până la 1.200
ml sânge, în anumite situații putând să depășească 2.000 ml);
– depozitează ioni de Na, K și Cl, odată cu apa.
c) Alte funcții ale ficatului:
– funcția antitoxică. Ficatul neutralizează și inactivează unii produși ajunși pe calea
venei porte la nivelul celulelor sale, eliminându-i apoi sub forma unor complecși
inofensivi sau mai puțin toxici, prin urină;
– funcția de sinteză a fermenților;
– funcția marțială a ficatului. Ficatul intervine în procesul de distrugere și de
formare a globulelor roșii și în acela de depozitare și eliminare a fierului;
– funcția de distrugere a globulelor roșii este îndeplinită de ficat la individul
normal în tot timpul vieții, iar cea de formare a globulelor roșii numai la făt;
– funcția homeostatică este realizată prin corelarea cu alte organe și sisteme în
menținerea echilibrului acido-bazic al mediului intern și în termoreglare.
Capacitatea ficatului de a anihila otrăvurile nu este însă infinită. Dacă de
exemplu se consumă alcool timp îndelungat și în cantități mari, celulele hepatice
afectate totuși se regenerează, dar celulele normale vor fi înlocuite de țesuturile
conjunctive fibroase, adică pline de cicatrice. Această dereglare se numește ciroză.

I.2. DEFINIȚIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE
DEFINIȚIE
Ciroza hepatică – este o boală hepatică difuză, caracterizată prin asocierea
fibrozei, nodulilor de regenerare și a necrozelor hepatocitare, cu alterarea
arhitecturii hepatice. Denumirea bolii provine de la cuvântul grecesc „kivrhos”
(culoare galgen maro roșcat) și a fost dată de R.T.H. Laennec (1781-1826) din
cauza culorii galben-maro roșiatice a ficatului suferind.
Aspectul ficatului în cazul cirozei este schimbat fiind înlocuit cu un țesut
fibros în jurul unor noduli de regenerare.
ETIOLOGIE
Cele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice sunt virusurile hepatice C, B,
D și alte virusuri noi A-E și alcoolul. Mai rar ciroza hepatică este determinată și de
alte cauze:
– hepatita autoimună
– staza biliară
– ciroza biliară secundară
– hemocromatiza
– boala Wilson
– medicamente: metrotrexat, oxifenisatin
– operații cu „by – pass” jejunoileal și jejunocolic în obezitate
– deficit de α1- antitripsină
– glicogeneza tip IV
– fibroza chistică
– glactozemia
– ciroza indiană infantilă (apare între 6 luni și patru ani, probabil datorită
excesului de cupru provenit din vase de gătit, țevi de apă).
Luesul nu este cauză a cirozei hepatice la adult, în schimb luesul congenital
poate genera ciroză la nou-născut.
Cirozele la care nu se depistează cauza sunt denumite criptogenetice.
Proporția de CH criptogenetice a scăzut de la 20-30 % spre 5-10 % din toate
cirozele. Aceasta deoarece o parte din ele s-au dovedit ciroze virale cu virus C și
de asemenea, ciroze virale B cu mutante ale VHB, care persistă și se replică cu
rată redusă, chiar după pierderea AgHB S și a AgHBC.
ANATOMIE PATOLOGICĂ
Fibroza progresivă realizează puncții conjunctive. Fragmentele de lobuli
hepatici prezintă aspecte de regenerare (până la constituirea nodulilor de
regenerare, care au diametre variabile de la 2-3 mm – ciroza micronodulară – până
la câțiva centimetri – ciroza macronodulară).
În interiorul nodulilor de regenerare nu mai există capilare sinusoide.
Sângele portal circulă prin canale venoase mari. Sângele portal ocolește nodulii

care sunt alimentați din ramurile arteriale hepatice. Rezultă o activitate metabolică
redusă a nodulilor hepatici, schimburile hepatocit-sânge fiind compromise.
Necrozele hepatocitare și fibrogeneza, cu formare de noduli de regenerare și
fragmente lobulare înconjurate de benzi de fibroză, se însoțesc de perturbarea
aranjamentului spațiilor parte a venelor centrolobulare și a celulelor hepatice.
Astfel, unii moduli hepatici sunt lipsiți de vena centrolobulară. În interiorul altor
noduri de țesut hepatic se aglomerează două sau mai multe vene centrolobulare. În
benzile conjunctive care separă insulele de celulele hepatice apar uneori mai multe
spații porte, aglomerate la un loc, fapt atestat de prezența friadelor portale. În
interiorul insulelor de hepatocite aranjamentul radiar al cordoanelor de celule
hepatice dispare.
Celulele hepatice prezintă leziuni distrofice și necroze.
Ciroza hepatică este inactivă (staționară) când nu există infiltrat inflamator
în țesut conjunctiv, iar la periferia insulelor de parenchim hepatic, placa celulară
limitantă este complet refăcută și intactă.
Ciroza hepatică este etichetată activă, când în țesutul conjunctiv există
infiltrat inflamator limfoplasmocitar, iar la placa limitantă celulară de la periferia
insulelor de parenchim hepatic este străpunsă de fronturi conjunctivo-inflamatorii
care înaintează progresiv, necrozând hepatocitele.
Necrozele hepatocitare sunt întreținute prin factori toxici și prin obstrucțiile
de sinusoide, datorită îngustării lor în urma contracției celulelor Ito activate și/sau
prin hepatocitele voluminoase datorită steatozei.
CLASIFICARE
Clasificarea morfologică descrie o ciroza hepatica micronodulară, ciroza
hepatică macronodulară și o ciroză biliară.
CIROZA MICRONODULARĂ (alcoolică, portală, ciroza LAENNEC)
Se caracterizează prin prezența a numeroși noduli de regenerare, de
dimensiuni mici (2-3 mm diametru), relativ egali între ei, separați prin benzile de
țesut conjunctiv aflat în exces.
Leziunile sunt extinse la toți lobulii.
Etiologia cirozei micronodulare este de obicei alcoolică. În astfel de ciroză,
ficatul este adesea inițial mărit de volum datorită steatozei.
Steatoza există și în ciroza virală, hemocromatoza, boala Wilson, deficitul
de alfa1 – antitripsina, operații de șunt intestinal. Ulterior ficatul devine mic, dur și
nodular (ficatul în țintă).
În hepatocite există un material eozinofil perinuclear: „hialinul alcoolic”
sau corpii Malloy, care rezultă din filamente citoscheletale și reprezintă o proteină
complexă cu proprietăți antigenice.
Uneori, ciroza micronodulară apare în afara consumului de alcool, de
exemplu în evoluția hepatitei virale și în ciroza biliară.

CIROZA MACRONODULARĂ (postnecrotică, posthepatică, multilobulară)
Denumirea se datorează prezenței de noduli de țesut hepatic, inegali între ei,
având peste 3 mm diametru, dintre care unii ating dimensiuni de ordinul
centimetrilor.
Ciroza macronodulară dezvoltă splenomegalie mai importantă decât ciroza
micronodulară. Cel mai des, ciroza macronodulară este o ciroză posthepatică
(postvirală, toxică, autoimună).
CIROZA BILIARĂ
Poate fi macro și micronodulară sau mixtă, macro și micronodulară. Fibroza
se extinde pornind din spațiile porte. Ea urmează stazei hepatice biliare
intrahepatice în ciroza biliară primitivă și obstacolul la nivelul căilor biliare
extrahepatice în ciroza biliară secundară.
În ciroza biliară ficatul este inițial mărit de volum stază biliară și/sau
inflamații, iar în stadiile avansate ficatul este mic și deformat.

I.3. SEMNE, SIMPTOME, PROBLEMELE
PACIENTULUI CU CIROZĂ HEPATICĂ
Ciroza evoluează de la un stadiu compensat spre un stadiu decompensat cu
o rată de 10 % pe an.
CIROZA HEPATICĂ COMPENSATĂ
– oboseală
– sindrom dispeptic nespecific – meteorism abdominal
– flatulență
– ficatul are dimensiuni – normale
– crescute
– consistența sa fiind crescută
– splenomegalie
– hipertensiune portală
– steluțe vasculare
– palme hepatice
– epistaxis
– edeme perimaleolare
CIROZA HEPATICĂ DECOMPENSATĂ
Decompensarea în ciroza hepatica este:
a) parenchimatoasă (metabolică)
b) vasculară (hipertensiunea portală)
a) parenchimatoasa (metabolică)
– denutriție
– febră
– icterul
– ascită
– semne vasculare (steluțe vasculare și eritemul palmoplantar se datorează unui
raport estrogeni / testosteroni crescut)
– feminizarea – este mai frecvent întâlnită în ciroza alcoolică, în care alcoolul are
un efect direct asupra testiculelor
– reducerea până la dispariție a părului axilar și pubian
– ginecomastia
– atrofia testiculară (testicule mici și de consistență moale)
– libidoul și potența scade, mai ales la bărbații cu ciroză hepatică alcoolică
– patul ungheal devine opac și alb
– contractura Dupuytren și mărirea de volum a glandelor parotide și lacrimale
– deficitul de protrombină
– fibrinoliza este crescută
– coagularea intravasculară diseminată (CID)

– anemia
– o hematoliză acută poate apărea la bolnavul cu hepatită acută și
hipercolesterolemie: Sindromul Zieve
– șunturile arteriovenoase și dilatația arterială explică hipoxierea țesuturilor și
sindromul hiperkinetic
– hipertensiunea pulmonară
– scleroza glomeruloracirotică (îngroșarea peretelui capilarelor și a axului
mezangial)
– nefropatia cu IgA
– glomerulonefrita crioglobulinemică
– crampe musculare
– dureri abdominale
– steatoree
– exacerbarea florei intestinale
b) decompensarea vasculară în ciroza hepatică (hipertensiunea portală)
Hipertensiunea portală se afirmă la valori ale presiunii portale de peste 10
mm Hg
MANIFESTĂRILE HIPERTENSIUNII PORTALE ÎN CIROZA HEPATICĂ:
– splenomegalia
– circulația colaterală
– gastropatia portal-hipertensivă
– ascita, este de regulă un transudat. Când la un bolnav cirotic albumina serică
minus albumina din ascită este mai mare de 1,1; se poate menține o ascită în
cadrul hipertensiunii portale
– 50 % din lichidul de ascită este preschimbat în fiecare oră prin transfer între
cavitatea peritoneală și capilarele aflate sub peritoneul visceral. Ascita se poate
evidenția clinic de la cantități de cel puțin 1 litru de lichid în cavitatea peritoneală,
iar ecografic și la TC de la cantități sub 500 ml.
Ascita poate fi mai mică, moderată și voluminoasă, caz în care este, de
obicei, o ascită în „tensiune” – se poate instala acut, când este de obicei
voluminoasă, se poate însoți de dureri abdominale.
Ascita se poate însoți de edeme.
Orice ascită recent instalată necesită examenul lichidului de ascită.
Patogenia ascitei
Ascita apare ca urmare a retenției de sodiu și apă la nivelul renal, în prezența
hipoalbuminemiei și a hipertensiunii portale.
La acești trei factori se adaugă hiperproducția de limfă în ficat (factor
limfatic); factorii semnalați intervin împreună în formarea ascitei.
Pentru a explica retenția de apă și sodiu în ciroza hepatică sunt acceptate
trei mecanisme, care probabil intervin concomitent:

I. TEORIA UMPLERII INSUFICIENTE A PATULUI ARTERIAL
În urma sechestrării viscerale a sângelui, din cauza hipertensiunii portale cu
congestie venoasă viscerală, rezultă scăderea volumului circulator arterial eficace
(VAE).
Se instalează oligurie, cu retenție de sodiu, a cărui eliminare scade dramatic
sub 10, chiar sub 5 mEg / 24 ore (normal 40-220 mEg / 24 ore).
II. TEORIA VASODILATAȚIEI ARTERIALE
Oxidul nitric (NO) este secretat în exces la nivelul celulelor endoteliale
stimulate de endotoxinele de origine intestinală ajunse în circulație de șunturile
porto-cave.
III. „TEORIA SUPRAUMPLERII” prin retenția primară de Na+ și apa la nivel
renal.
Lichidul reținut prin mecanism primar se va distribui predominant în venele
viscerale dilatate în condițiile hipertensiunii portale.
PROBLEMELE PACIENTULUI CU CIROZĂ HEPATICĂ
– respirație inadecvată, dispnee
– hidratare inadecvată cantitativ și calitativ
– dificultate de a-și menține greutatea corporală în limite normale
– alimentație inadecvată deficitară – grețuri și vărsături sangvinolente
– disconfort abdominal – balonare, regurgitație
– eliminare inadecvată – tranzit intestinal accelerat – diaree
– scurgeri menstruale neadecvate cantitativ și calitativ, manifestate prin
dismenoree, amenoree
– circulație inadecvată
– edeme ale membrelor inferioare
– imobilitate manifestată prin absența activităților fizice, dificultatea de a se
mobiliza
– epuizare, manifestată prin slăbire, apatie, astenie, aspect palid, slăbiciune,
oboseală, neliniște, iritabilitate
– anxietate, manifestată prin agitație, frică, facies crispat, nervozitate
– comunicare inadecvată la nivel afectiv, apatie, slăbiciune, tristețe
– cunoștințe insuficiente manifestate prin cerere de informații, cunoștințe
insuficiente asupra bolii, a măsurilor de prevenire, a diagnosticului medical, a
tratamentului, a convalescenței, a satisfacerii nevoilor sale

I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
ACTE DE INVESTIGAȚIE ȘI TRATAMENT
Asistenta medicală recoltează sânge pentru:
EXAMENE DE LABORATOR ÎN CIROZA DECOMPENSATĂ
AMINOTRANSFERAZELE (transaminazele)
– ușor crescute
– în CH alcoolică TGO (ASAT) este crescut preponderent față de TGP (ALAT),
adesea raportul TGO/TGP fiind egal cu 2
– fosfataza alcalină serică – este crescută 10-19 u.B
– TESTUL CU SULFAT DE ZINC – are valori crescute, de obicei mai mari sau
egale cu 20 UML
GAMAGLOBULINELE SERICE – cresc de regulă, atingând frecvent valori mai
mari sau egale cu 3g / 100 ml și o proporție de 35 % în electroforeză
TOLERANȚA LA GLUCOZĂ – în ciroza hepatică este afectată la cca 70 % din bolnavi:
40 % au toleranță la glucoză scăzută și cca 30 % din bolnavii cu ciroză hepatică
apare diabetul zaharat.
AMINOACIZII AROMATICI (AA) – (tirozina, triptofanul, fenilalamina) sunt
crescuți în ser, din cauza metabolizării deficitare, iar aminoacizii alifatici
(ramificați, ca valina, leucina) au nivele serice reduse.
METIONINA – crește în ser odată cu aminoacizii aromatici
UREEA – are o sinteză hepatică afectată, dar nu scade în ser datorită rezervei
funcționale a ficatului.
VSH este crescut
BILIRUBINA – din ser ușor crescută
COLESTEROLUL – esterificat din ser – scăzut
ERITROCITELE – 3-4 milioane / mm3
TIMPUL DE PROTOMBINĂ – ușor crescut
ECOGRAFIA
– se evidențiază ascita, splenomegalia, permeabilitatea, diametrele vaselor și viteza
de flux în circulația portală
– are rol în diagnosticul hipertensiunii portale
ECOGRAFIA permite aprecierea diametrelor ficatului.
Lobul caudat apare mărit în raport cu lobul drept.
Ciroza este sugerată în creșterea neregularității ecogenității cu prezența
zonelor dense, respective, distribuite neregulat și de econgenitate crescută.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ (TC) – permite aprecierea
dimensiunilor ficatului, mărirea lobului caudat, detectează suprafața neregulată
(nodulară) a ficatului stratoza, creșterea conținutului de fier hepatic. Ea detectează
de asemenea ascita, splenomegalia și după folosirea substanței de contrast,
circulația portă și anastomozele portasistemice, permițând diagnosticul
hipertensiunii portale. Tomografia computerizată nu este diagnosticată pentru

ciroză, aceleași modificări tomografice putând fi prezente în hepatita alcoolică și
granulomatozele hepatice.
PUNCȚIE BIOPSIE HEPATICĂ (PBH) – confirmă diagnosticul. PBH poate fi
dirijată prin ecografie cu TC, ori cu laparoscopul (care permite vizualizarea
suprafeței nodulare a ficatului). Este indicată în cazuri limită de diagnostic și
foarte adesea este contraindicată (risc de sângerare).

I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
INTERVENȚII AUTONOME ȘI DELEGATE
I.5.A INTERVENȚII AUTONOME
Rolul asistentei medicale este acela de a ajuta individul în menținerea
sănătății, în recuperarea ei sau de a-i asigura acestuia o moarte liniștită atunci când
zilele îi sunt pe sfârșite. Ea ajută bolnavul să-și recapete independența cât mai
repede și să realizeze planul terapeutic stabilit de medic. Asistenta efectuează
activitatea de îngrijire și în echipă, cultivând respect față de sănătate și față de
problemele de viață, omenie, caritate, dovedind înțelepciune și responsabilitate.
INTERVENȚII AUTONOME
1. Internarea bolnavului
O primire caldă, omenească, plină de înțelegere diminuează stresul suferit
la internare și ușurează adaptarea lui la mediul spitalicesc.
Imediat după internare, va fi preluat de asistenta șefă a secției care va
înregistra datele de identitate ale bolnavului de pe foaia de observație în registrul
de „Internări-Ieșiri” al secției, notează pe F.O. numărul de înregistrare și predă
bolnavul asistentei de salon.
Asistenta de salon conduce bolnavul la pat și îl va ajuta să-și aranjeze
obiectele personale în noptieră. După aceasta, asistenta de salon va familiariza
bolnavul cu topografia secției, arătându-i cabinetul asistentelor, sala de tratament,
sala de mese, grupul sanitar, îi va explica bolnavului ce are de făcut în vederea
recoltării produselor pentru analizele de laborator și pregătirea pentru investiga
tratament, sala de mese, grupul sanitar, îi va explica bolnavului ce are de făcut în
vederea recoltării produselor pentru analizele de laborator și pregătirea pentru
investigții.
2. Asigurarea condițiilor de microclimat
Asistenta medicală asigură aerisirea și ventilația salonului, o luminozitate
nu prea puternică pentru a nu produce disconfortul bolnavului, are grijă ca salonul
să fie curat, noptierele să fie frumos aranjate. De asemenea, asistenta medicală de
salon are grijă ca în salon să fie liniște pentru ca bolnavii să se poată odihni și
pentru ca aceștia să se simtă cât mai bine.
3. Asigurarea repausului fizic și psihic al bolnavului
Bolnavul trebuie convins să respecte repausul absolut fizic și psihic mai
ales în perioada acută a bolii, pentru că activitatea fizică și psihică precoce
provoacă recidive sau agravări nerecuperabile. Bolnavul nu se va ridica din pat
fără hotărârea medicului, va respecta durata zilnică de părăsire a patului, va evita
lectura sau studiile mai dificile.
Poziția cea mai bună, care asigură o bună ventilație a ficatului este cea de
decubit dorsal.
În cirozele ascitogene bolnavul trebuie lăsat să-și aleagă singur poziția cea
mai comodă dictată de volumul ascitei.

Repausul este obligatoriu la pat în cirozele decompensate. În cele
decompensate repausul va fi relativ, până la 14 ore pe zi și câte o lună repaus
complet la pat. Vor fi interzise eforturile fizice și intelectuale.
4. Asigurarea alimentației
Aceasta va fi fracționată în mese mici și dese pentru a favoriza drenajul
biliar permanent. Alimentația în ciroză trebuie să țină cont de evoluția cronică a
afecțiunii, de mecanismul patogenic și de tulburările dispeptice ale bolnavului. În
general ea trebuie să aducă toți factorii de nutriție necesari pentru menținerea
echilibrului nutritiv. Deci, ea trebuie alcătuită din proteine de bună calitate în
cantitate de ~ 120-140 g / zi cu acțiune protectoare și de regenerare a celulei
hepatice (brânză, iaurt, lapte, albuș de ou, carne), din glucide sub formă de
zarzavaturi, fructe, cereale pentru a aduce vitaminele, factorii lipotropi și
mineralele necesare; lipide în cantitate redusă sub formă de ulei sau unt.
Pregătirea alimentelor trebuie făcută cât mai simplu și în așa fel încât să se
stimuleze apetitul. Totodată, regimul trebuie să fie liposodat pentru a împiedica
retenția sodată și consecutiv apoasă. Se explică pacientului care sunt restricțiile
alimentare și anume: alcoolul, conservele, afumăturile, mezelurile, brânzeturile
fermentate.
5. Asigurarea igienei bolnavului și prevenirea infecțiilor
Bolnavii cu ciroză hepatică sunt foarte sensibili la infecții, de aceea nu vor
fi așezați în saloane cu bolnavii cu angine, infecții cutanate, infecții pulmonare.
Asistenta medicală va ține seama de normele de prevenire a infecțiilor
intraspitalicești, respectând cu strictețe măsurile de asepsie și antisepsie în
efectuarea tuturor manoperelor.
6. Supravegherea bolnavului
Asistenta medicală va urmări și efectua zilnic monitorizarea temperaturii,
pulsului, respirației, TA, culoarea tegumentelor, culoarea scaunelor (observând
apariția melenei), culoarea și cantitatea urinei, edemele, modificări de
comportament, aportul de lichide, greutatea corporală, informând medicul cu
privire la apariția unor modificări în starea bolnavului.
7. Pregătirea bolnavului pentru efectuarea recoltărilor de laborator și pregătirea
bolnavului în vederea efectuării unor explorări
Asistenta medicală pregătește psihic și fizic bolnavul în vederea recoltării
examenelor de laborator, explicându-i acestuia necesitatea tehnicii precum și în ce
constă tehnica.
Asistenta medicală pregătește bolnavul pentru explorările radiologice,
endoscopice și pentru paracenteză ( acolo unde este cazul).
I.5.B. INTERVENȚII DELEGATE
Dintre intervențiile cu rol delegat fac parte:
– recoltarea probelor de sânge în vederea efectuării examenelor de laborator
– recoltarea urinei pentru efectuarea examenului sumar de urină, uroculturii
– pregătirea bolnavului în vederea efectuării investigațiilor paraclinice
Una dintre intervențiile cu rol delegat este și administrarea tratamentului.

Tratamentul este diferit în funcție de stadiul evolutiv al cirozei dar, nici un
tratament nu stopează și nu reversează procesul de ciroză.
Tratamentul trebuie să fie individualizat, complex, metodic și sistematizat.
Se recomandă spitalizări la 4-5 luni și în cursul decompensărilor.
Tratamentul cirozelor urmărește suprimarea cauzelor, combaterea
procesului inflamator și a reacțiilor imunologice în exces, stimularea regenerării
hepatice și prevenirea complicațiilor. Repausul este obligatoriu la pat în cirozele
decompensate, în cele compensate repausul va fi relativ până la 14 ore / zi și câte o
lună repaus complet la pat.
Vor fi interzise eforturile fizice și intelectuale.
Dieta trebuie să asigure un regim complet și bogat în vitamine. Restricțiile
vor privi alcoolul, conservele, afumăturile, mezelurile, brânzeturile frământate.
În modul de preparare culinară se vor interzice prăjelile, sosurile cu rântaș,
condimentele iritante.
Tratamentul Cirozei Hepatice compensate
Nici un tratament nu stopează și nu reversează procesul de ciroză. În ciroza
compensată pot duce o viață normală. Hepatoprotectoarele sau troficele hepatice
nu modifică evoluția bolii. Se vor evita eforturile fizice mari, alimentația trebuie să
fie bogată (2.500-3.000 cal), echilibrată cu aport de proteine 1,5-2 g /kg corp și cu
aport normal de glucide și lipide cu acizi grași și nesaturați.
Se vor administra suplimente vitaminice (C și B), oral sau parenteral,
anabolizante (Naposim, Madiol).
În ciroza postnecrotică este indicată corticoterapia – Prednison 0,5-1 mg/kg
corp, micșorându-se treptat dozele și imunosupresoare (Azathioprină – Imuran
100-200 mg/zi) sau Clorambucil, toate folosite cu prudență. Asocierea
Prednisonului cu citostatice mărește efectul favorabil și reduce riscul.
Tratamentul cirozei hepatice decompensate
Decompensarea apare după boli intercurente, intervenții chirurgicale,
hemoragii digestive, boli infecțioase.
În faza decompensată se vor trata: HTP, ascita, anemia și complicațiile
cirozei (encefalopatia portală, hemoragia digestivă, coma hepatică, sindromul de
insuficiență hepatică).
Tratamentul hipertensiunii portale – are drept scop ameliorarea
supraviețuirii bolnavilor cu ciroză prin prevenirea hemoragiei din varicele
esofagiene sau gastrice, una din cauzele de moarte în ciroza hepatică.
Propanololul – scade debitul cardiac, diminuă vasoconstricția Splahnică,
ceea ce favorizează reducerea fluxului sanghin portal și în colaterale și diminuă
presiunea portală. Doza folosită variază de la 20 la 60 mg, administrată per os, tot
la 6 ore. Scăderea alurii ventriculare cu 30 % dar nu sub 55 pe minut este
considerată corespunzătoare pentru a determina doza eficace.

TRATAMENTUL ASCITEI
Ascita constituie o manifestare și nu o complicație a cirozei. Transplantul
hepatic trebuie evaluat primul la toți bolnavii la care a apărut ascita, deoarece
transplantul constituie cea mai eficientă terapie în ciroza cu ascită.
Controlul ascitei nu prelungește viața.
Tratamentul constă în :
a) Repaus la pat în decubit, dietă hiposodată cu 2 g NaCl /zi și aport lichidian care
să nu depășească 1.000-1.500 ml/zi, pentru a preîntâmpina hiponatremia de diluție.
b) Primul medicament este, de obicei, SPIRONOLACTONA cu efect pe nefronul
distal. Spironolactona este un diuretic moderat și nu are riscul unei diureze
excesive. Doza eficace crește sodiul urinar și scade potasiul urinar. Nu se crește
doza în caz de hiperpotasemie și retenție azotată.
c) Al doilea medicament este FUROSEMID 20-80 mg/24 ore. Când pierderile de
sodiu pe 24 ore nu depășesc aportul de sodiu, dozele de diuretice se mai pot crește.
Asocierea SPIRONOLACTONA + FUROSEMID este preferată, dar
trebuie folosită cu mai mare prudență decât asocierea cu tiazidice, întrucât are un
risc mai mare de encefalopatie, precipitată cu hipovolemie, retenție azotată,
alcaloză.
d) PARACENTEZA
Se utilizează paracenteze repetate, efectuate chiar zilnic, până la dispariția
lichidului, urmate de terapie diuretică de întreținere. Se extrag 4-6 l / 24 ore sau
chiar mai mult la cei cu edeme periferice importante. Concomitent se injectează
intravenos albumină umană desodată în doză de 6-10 g pentru fiecare litru de
lichid de ascită extras. Prețul albuminei fiind ridicat, se poate folosi cu efect mai
slab Dextran 70 (8 g/l de ascită extras) sau infuzie de gelatină 125 ml de soluție 4
% pe litru de ascită extras).
Paracenteza se poate utiliza și ca terapie inițială, urmată de diuretice. Se
obține îndepărtarea totală a ascitei la 50 % din bolnavi și reducerea cantității de
lichid cu ameliorare la ceilalți 50 % din bolnavi.
Paracenteza inițială se folosește în ascita voluminoasă și este de elecție în
ascita masivă cu ajutarea ventilației pulmonare și ascită în tensiune cu ulcerarea și
iminența de ruptură a herniei ombilicale.
TRATAMENTUL ENCEFALOPATIEI PORTALE
– se reduc proteinele sub 1 g/kg corp, se administrează antibiotice în caz de infecții
(Tetraciclină sau Ampicilină 2 g/zi, Neomicină 3-4 g/zi). Întotdeauna se combate
constipația cu laxative.
TRATAMENTUL ANEMIEI
– se combate cu perfuzii de sânge, acid folic, vitamina B 12, fier, corticoterapie și
splenectomie.

TRATAMENTUL HEMORAGIEI DIGESTIVE
– se face cu perfuzii de sânge izogrup, substituenți plasmatici (Dextran),
hemostatoce, iar pentru prevenirea encefalopatiei portale secundară hemoragiei, se
recomandă clismă evacuatoare, administrare de Neomicină 4-6 g/zi. În cazuri
extreme se face legătura varicelor.
TRATAMENTUL COMEI HEPATICE
Provocată de hiperamoniemie, tulburări hidroelectrolitice severe sau
insuficiență hepatică gravă, propune un ansamblu de măsuri care se adresează
factorului etiologic. Pentru micșorarea aminiogenezei se combate constipația cu
laxative, flora proteolitică cu Neomicină 3-4 g/zi sau Tetraciclină 2-3 g/zi.
Regimul trebuie să fie hipoproteic.
În cazuri deosebite se administrează Lactuloză, Acid Glutamic sau
Clorhidrat de Arginină în perfuzie.
Pentru reechilibrare metabolică se recomandă perfuzii cu glucoză,
androgeni anabolizanți (Testosteron), corticoizi (Hemisucinat de hidrocortizon 300
mg în 24 de ore), KCl 3-8 g/zi și CaCl 2.
Tratamentul comei hepatice necesită în primul rând măsuri de control și
igieno-dietetice, înregistrarea temperaturii și a pulsului la 4-6 ore, examen zilnic
general, dozarea la 1-2 zile a sodiului, clorului și potasiului în sânge și urină, a
rezervei alcaline, a ureei, dozarea la 3 zile a bilirubinei.
Foarte importante sunt măsurile de îngrijire: aerisirea camerei, igiena
bolnavului și a rufăriei, schimbarea frecventă a poziției bolnavului.
Tratamentul patogenic – constă în clisme înalte, Neomicină sau
Tetraciclină, hemodializă, Acid Glutamic, Acid aspartic. Se mai pot da acid
succinic, acid malic, cisteină, vitamine, Glucocorticoizi, în doze mari dau rezultate
bune.
Vor fi cercetate și simptome asociate: hemoragia, agitația neuropsihică,
infecțiile.
TRATAMENTUL SINDROMULUI DE INSUFICIENȚĂ HEPATICĂ
– presupune repaus la pat, dietă echilibrată cu aport proteic suficient, anabolizante
de sinteză (Madiol, Naposim), Vitamine B 6 și B12, acid folic.
Corticoterapia se recomandă numai în prezența fenomenelor inflamatorii.
Splenectomia se practică în ciroza juvenilă cu hiperpleurism. Se mai administrează
după caz vitamina K, fibrinogen, plasmă în hemoragii difuze.

I.6. EVALUAREA (EVOLUȚIE, COMPLICAȚII,
PRONOSTIC)
EVOLUȚIE, PRONOSTIC
Evoluția cirozei hepatice poate fi însă foarte lentă, caz în care ea nu
corespunde unei boli progresive: o ciroză hepatică compensată poate persista ca
atare chiar 20-30 ani. Ritmul decompensării este de 10 % pe an. O terapie corectă
poate frâna evoluția unei ciroze hepatice decompensate; pronostic mai bun au
cazurile în care decompensarea este precipitată de un factor reversibil (hemoragie,
hepatită etilică).
Prognosticul depinde de gradul insuficienței hepato-celulare, o hemoragie
din varicele esofagiene este urmată de coma hepatică, dacă insuficiența hepatică
este importantă, dar poate fi bine suportată, dacă funcția hepatică este bună.
În ciroza hepatică decompensată numai 21 % din bolnavi supraviețuiesc 6
ani, iar peste 75 % mor în acest interval.
Bolnavii la care se asociază: denutrițiile, icter, echimoze și ascita refractară
mor în 3-4 ani. Bolnavii la care apare ascita au doar 40 % șanse de a trăi 2 ani.
Moartea în ciroză se produce în 30 % din cazuri prin hemoragie din varicele
esofagiene, în 25 % din cazuri prin comă hepatică, iar restul prin alte complicații,
mai ales peritonită bacteriană spontană, neoplasm și sindrom hepatorenal.
COMPLICAȚIILE CIROZEI
1. HEMORAGIA ACUTĂ PRIN RUPTURA VARICELOR ESOFAGIENE
Ocupă primul loc între cauzele de moarte în ciroza hepatică, reprezentând
30 % din aceste cauze. Sângerarea prin ruptura varicelor esofagiene reprezintă 66
% din cauzele hemoragiei digestive superioare la bolnavul cirotic, în varice
esofagiene, iar restul de 34 % din aceste hemoragii se datorează altor cauze.
Gravitatea hemoragiei digestive la cirotic constă nu atât în lipsa de
recuperare în șocul hemologic, care, bine tratat, este reversibil, cât în agravarea
insuficienței hepatice prin hipozia hepatică secundară hemoragiei (anemie,
hipotensiune arterială).
2. ENCEFALOPATIA HEPATICĂ
3. CARCINOMUL HEPATIC PRIMITIV
Când se dezvoltă un carcinom, starea generală a bolnavului cirotic se
deteriorează, apare mărirea de volum a ficatului, febră, volumul ascitei crește, apar
modificări imagistice hepatice. Carcinomul apare mai ales în ciroza
macronodulară, cu VHC sau VHB.
4. PERITONITA BACTERIANĂ SPONTANĂ ȘI ALTE INFECȚII
Bolnavii cirotici sunt predispuși la o peritonită fără cauză evidentă:
-peritonita bacteriană spontană

5. SINDROMUL HEPATO-RENAL
Este o insuficiență renală funcțională (rinichiul este morfologic normal)
care complică o ciroză avansată cu ascită și insuficiență hepatică importantă,
adesea cu encefalopatie.
6. HIPERSPLENISMUL
Devine complicație când trompacitopenia este suficient de importantă
pentru a cauza hemoragia.
7. TULBURĂRI HIDROELECTROLITICE
Sunt de obicei complicații ale terapiei diuretice
HIPOKALIEMIA
HIPONATREMIA
8. SINDROM HEPATO-PULMONAR
Șunturile anterio-venoase pulmonare sunt șunturi dreapta/stânga și explică
geanoza, mai ales la efort și dispneea, care nu se ameliorează la decubit.
9. TROMBOZA VENEI PORTE
Determină creșterea presiunii în varicele esofagiene și gastrice cu risc de
hemoragie digestivă.
10. RUPTURA HERNIEI OMBILICALE
Este urmată de mortalitatea ridicată prin insuficiența renală sau șoc.

I.7. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE
PROFILAXIA PRIMARĂ
– se adresează întregii populații pentru îndepărtarea factorilor predispozanți, legați
de alimentație: reducerea consumului de alcool, evitarea alimentelor grase,
reducerea consumului de tutun, cafea, îndepărtarea stresului psihic, a tensiunii
psihice de orice gen (neliniște).
Populația să consume alimente cu conținut scăzut în calorii și grăsimi.
Grăsimile conțin un număr mare de calorii, așa că reducând consumul de grăsimi,
reducem și caloriile. Aceste alimente sunt carnea grasă, untul, margarina, prăjelile,
prăjiturile, bomboanele. Alimentele indicate (sărace în grăsimi):
– carne de pui sau de curcan la cuptor, la grătar sau fiartă
– pește file, mușchi fără grăsime
– lapte degresat, brânză nesărată
– fructe și legume proaspete, congelate sau uscate
– cereale și pâine cu conținut redus de sare
Alimente bogate în amidon și fibre – acestea reprezintă un substituent
excelent pentru grăsimi, având un conținut redus de calorii, dar bogat în vitamine
și minerale.
Alimente bogate în fibre – fructe, legume, cereale, orez, mazăre, fasole
uscată.
Alimente cu conținut scăzut în sare și sodiu pentru menținerea TA în limite
normale este necesar un consum limitat de sare (NaCl). Toate persoanele pot
consuma în jur de 6 g sare / zi echivalent 2.400 mg sodiu, reprezintă o linguriță de
sare de masă.
Reducerea consumului de alcool poate crește TA, astfel în cazul
consumului de alcool cantitatea trebuie să fie limitată la maxim 2 pahare / zi
pentru bărbat și pentru femeie 1 pahar / zi.
Reducerea consumului de tutun.
Reducerea consumului de cafea, băuturi ce conțin cafeină, ceai negru,
răcoritoare, pot crește TA temporar.
Îndepărtarea stresului.
Sunt indicate practicarea unei tehnici de relaxare, meditație, asigurarea unui
mediu familial favorabil.
Practicarea unei activități fizice. Activitatea fizică regulată va reduce riscul
de a suferi afecțiuni cardiace, va reduce nivelul de colesterol din sânge, va crește
nivelul de HDL – colesterol (colesterolul bun) care nu se depune pe artere și ajută
la scăderea TA.
Persoanele active prezintă un risc cu 50 % mai scăzut de a face HTA față de
persoanele sedentare.
Efectul unei activități fizice ușoare:
– folosind scările în locul liftului

– să coborâm din autobuz cu o stație sau două înainte de destinație, să mergem pe
jos restul drumului, parcarea mașinii mai departe de magazin, birou, locul de
muncă.
– muncă în grădină
– mersul pe bicicletă
– dansul
Menținerea unei greutăți corporale optime:
Pe măsură ce greutatea corporală crește, TA se mărește, funcțiile au arătat
că persoanele supraponderale au șansa să dezvolte HTA, comparativ cu cele
normoponderale. Pentru pierderea în greutate mai puține calorii decât cele
consumate. Nu este indicată pierderea bruscă în greutate, ci progresivă, pierzând
200-500 g / săptămână.

CAPITOLUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENTUL I.M., 43 de ani
Diagnostic : CIROZĂ HEPATICĂ, HEMOTEMEZA,
DZ tip I

I PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI I.M.
II.1.1. CULEGEREA DATELOR
DATE FIXE:
– nume: I
– prenume: M
– vârsta: 43
– sex: feminin
– religie: ortodoxă
– naționalitate: română
– stare civilă: căsătorită
– ocupație: pensionară
DATE VARIABILE:
– Domiciliu: Ploiești, Str. Malu Roșu nr. 27
– Condiții de muncă: este pensionară
– Gusturi personale: pacienta se alimentează consumând alimente conform
regimului prescris. Nu consumă alcool, nu fumează.
– Modalități de exprimare: exprimarea caldă
II.1.2. STAREA DE SĂNĂTATE
a) DATE ANTROPOMETRICE:
Greutate: 70 kg
Înălțime: 1,72 m
Grup sanguin: A II
b) LIMITE SENZORIALE:
Alergii – nu prezintă fenomen alergic
Proteze – folosește proteza oculară
Acuitate vizuală și auditivă – funcționare adecvată
Somn – normal
Mobilitate – bună
Alimentație – echilibrată
Eliminări – tranzit intestinal normal, micțiuni fiziologice
c) ANTECEDENTE PERSONALE:
– Hepatita virală (HAV) la vârsta de 5 ani
– Ciroză hepatică din 1993 APP
– Ruptură de perineu

d) APF – menarha = la vârsta de 14 ani
– nașteri = 2 nașteri
II.1.3. INFORMAȚII LEGATE DE BOALĂ
a) MOTIVUL INTERNĂRII:
– hematemeză, fatigabilitate, tuse rară, inapetență, greață
b) ISTORICUL BOLII:
Debut cu tuse, hematemeza = 0,5 l . Pacienta a fost diagnosticată cu ciroză
hepatică în 1993. Din septembrie 2002 prezintă ascită și edeme. Urmează
tratament la domiciliu cu SPIRONOLACTONĂ și FURANTHRIL 2 tb/zi.
De trei zile pacienta prezintă tuse rară, motiv pentru care de la dispensarul
medical i s-a recomandat tratament cu Ampicilină 500 mg / 6 ore, Miofilin și
Fasconal.
c) DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
– Ciroză hepatică
– Hematemeză
– Diabet zaharat tip I
d) DATA INTERNĂRII:
– 25.03.2006, Spitalul Județean Ploiești, Secția Gastroenterologie
e) EXAMENUL PE APARATE:
– tegumente și mucoase palide
– țesut subcutanat normal reprezentat, ușoare edeme gambiene
– sistemul musculo- adipos: normachinetic
– sistemul osteoarticular – integru
– aparatul respirator: torace normal conformat, matitate deplasată pe flancuri,
tranzit fiziologic, hematemeza
– aparatul urinar: Giordano absent: Rinichi nepalpabili, micțiuni fiziologice
– sistem nervos central: orientare temporo-spațială
-aparatul digestiv : ficatul cu marginea inferioara la 1 cm de rebordul costal;
splenomegalie; matitate la nivelul flancurilor; sensibilitate în hipocondrul drept;
abdomen mărit cu ascită
– aparatul cardio-vascular: matitate cardiacă

II.2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA
FUNDAMENTAL
Ă MANIFESTĂRI DE
INDEPENDENȚĂ MANIFESTĂRI DE
DEPENDENȚĂSURSA DE DIFICULTATE
1. A RESPIRA ȘI A
AVEA O BUNĂ
CIRCULAȚIE- respirație de tip costal superioară,
mucoasa respiratorie este umedă
– tegumente palide, inclusiv
extremitățile- dispnee intensă cu ortopnee,
edeme
R = frecvente
2. A BEA ȘI A
MÂNCA- reflex de deglutiție prezent,
programul meselor 3 mese și 2 gustări,
apetit bun, consumul de lichide în
funcție de nevoie
– masticație ușoară, eficace, gura
închisă, servește masa împreună cu
familia- alimentație insuficientă
cantitativ și calitativ
3. NEVOIA DE A
ELIMINA- cantitatea de urină eliminată în 24 h:
1200-1400 ml
– frecvența micțiunilor: 5-6 / zi; 2/3 din
numărul micțiunilor în timpul zilei;
1/3 noaptea
– culoarea urinei – galben deschis până
la galben închis, se poate modifica în
funcție de alimentație și în cazul
administrării unor medicamente
– mirosul urinei (proaspătă) de bulion
și de amoniac după un timp din cauza Vărsături
– biliare
– brune aspect de zaț de cafea
– alimentare

fermentației alcaline, reacția urinei
pH 4,5-7
– aspectul urinei – este clară, transpa-
rentă la început, densitatea urinei =
1010-1025
– frecvența scaunului la adult 1-2/zi,
sau 1 la 2 zile, ritmic, la aceeași oră a
zilei, dimineața după trezire
– cantitatea scaunului 150-200 g de
materii fecale, consistența apoasă,
omogenă, forma cilindrică cu diametru
de 3-5 cm, lungime variabilă
– culoarea scaunului brună la adult dar
se modifică în funcție de alimentație și
în funcție de administrarea de medica-
mente
– mirosul scaunului fecaloid de la un
individ la altul
4. A SE MIȘCA ȘI
A AVEA O BUNĂ
POSTURĂPostura adecvată sau atitudine –
funcția corpului omenesc bazată pe
acțiunea sinergică și coordonată a
elementelor aparatului locomotor și a
sistemului nervos, cu ajutorul cărora se
menține stabilitatea, echilibrul și
raporturi constante între corp și mediu
și între diferite segmente ale corpului
– Tensiunea arterială se modifică în
raport cu intensitatea efortului fizicImobilitate

– Crește frecvența și amplitudinea
pulsului în funcție de intensitatea
efortului
5. A DORMI ȘI A
SE ODIHNI- pentru a evita suprasolicitările fizice
și psihice perioadele de activitate
trebuie intercalate cu perioade de
repaus
– este necesară activitatea bine organi-
zată și judicios alternată cu perioade de
relaxare și timp liber, carte să permită
refacerea forței fizice și a capacităților
intelectuale
– insuficiente ore de somn
– treziri frecvente și timpuriiInsomnie
5 ore de somn- de ordin psihic, stres,
anxietate
– dispnee
– stare depresivă
– evenimente amenințătoare
(boala, spitalizarea)
– nervozitate
– neadaptarea la situația de
bolnav
6. A SE ÎMBRĂCA
ȘI A SE
DEZBRĂCA- semnificația veșmintelor – tot ceea
ce acoperă corpul uman, îl ascunde și
îl protejează, ele sugerează apartenența
sau neapartenența la un grup social,
profesional, cultural, religios
– alegerea personală – după gust și
circumstanțe
– sortarea veșmintelor – adecvate
funcțiilor psihologice adecvate
climatului, statutului socio-cultural
– purtarea de obiecte semnificative
pune în evidență rangul social,
însemnătatea persoanei, funcție reli-
gioasă

– exigența în intimitate – moda, norme
sociale, ordonat, curat tot timpul
– capacitate fizică de îmbrăcare și
dezbrăcare, mobilitate articulară, tonus
muscular
– talie și statură – vârsta, sarcina, grad
de dezvoltare a țesutului adipos
7. A MENȚINE
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
LIMITE NORMALE- temperatura corporală adult 36-37OC
– piele de culoare roz
– transpirație minimă
– senzație plăcută față de frig sau căl-
dură
– temperatura mediului ambiant 18-25o
8. A FI CURAT,
ÎNGRIJIT ȘI A
PROTEJA
TEGUMENTELE
ȘI MUCOASELE- păr – lungime, suplețe, strălucire
– urechile – configurație normală,
curățenie
– nas- mucoasa umedă, nazale libere
– cavitatea bucală – dentiție albă,
completă, fără carii
– mucoasa bucală umedă și roz
– gingiile aderente dinților și roz
– unghii – curate, tăiate scurt, de culoa-
re roz
– piele – curată, netedă, catifelată,
elastică, pigmentată normal
– deprinderi igienice
– baie, duș (frecvența, durata)
– spălarea dințilorUșoare edeme De ordin fizic:
– boala
– edeme
– dezechilibru metabolic

– spălarea părului
9. A EVITA
PERICOLELE- măsuri de prevenire a:
– accidentelor, infecțiilor, bolilor,
agresiunilor agenților fizici, chimici
– agresori umani, animale și
autoagresiuni
– securitate psihologică – stare de
liniște a individului care se simte la
adăpost de toate pericolele
– măsuri:
– metode de destindere, de relaxare și
de control al emoțiilor
– utilizarea mecanismelor de apărare
în diferite situații
– practicarea unui obicei, crez, religie
– securitate sociologică
– mediu sănătos – Salubritatea
mediului, calitatea și umiditatea
aerului 30 % – 60 %
– temperatura ambiantă 18,3 – 25 oC
– mediu de siguranță
– măsuri de protecție socialăDepresie, anxietate,
fatigabilitate, hematemeza- stare depresivă
– spitalizare
– boala
– neacceptarea bolii
10. A COMUNICA a) manifestări de ordin biologic:
– funcționarea adecvată a organelor de
simț
– acuitatea vizuală și auditivă
– finețe gustativă și a mirosului
– sensibilitate tactilă- pierderea, separarea de
familie și prieteni
– anxietate
– necunoașterea exactă a
realității

– debit verbal – ușor, ritm moderat,
limbaj clar, precis
– expresie nonverbală: mișcări, posturi
și gesturi ale mâinii, facies expresiv,
privire semnificativă
– mecanisme senzo-perceptuale
adecvate
b) manifestări de ordin psihologic
– exprimare ușoară – a nevoilor, a
dorințelor, de exprimare clară a
gândurilor
– îngrijire pozitivă de sine
– percepția obiectivă a mesajului primit
și capacitatea de verificare a percep-
țiilor sale
– exprimarea sentimentelor la pipăit
c) manifestări de ordin sociologic:
– apartenența la grupuri de diverse
interese
– stabilirea de relații armonioase în
familie, la locul de muncă, în grupuri
de prieteni
11. A ACȚIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI ȘI
VALORI, A
PRACTICA – credințe
– convingeri personale ale individului
față de realitate
– asistarea la ceremonii religioase
– folosirea obiectelor religioase
– religie- preocuparea față de
credința și valorile sale
– frustrăriDe ordin psihologic:
– anxietatea
– pierderea imaginii de sine
– spitalizare
– boală
– tratament

RELIGIA – formă a cunoștinței sociale,
caracterizată prin credința în ființe,
forțe supranaturale
– observarea regulilor unor religii
– parcurgerea scrierilor religioase,
spirituale sau umanitare
– ritualuri
– ansamblu de ceremonii religioase
proprii unei religii
– apartenența le grupuri religioase sau
umanitare spirituale
– ansamblu de credințe și practici
proprii sufletului
– timp de rugăciune și meditația,
gesturi și atitudini corporale
– morala:
– ansambluri de reguli de conduită și
valori considerate variabile într-o
societate
– participarea la fapte de caritate și
umanitare
– angajarea într-o acțiune socială și
umanitară
12. A FI
PREOCUPAT ÎN
VEDEREA
REALIZĂRII- integritatea fizică și psihică
– activitatea optimă a funcțiilor
fiziologice în raport cu constituția
individului
– dezvoltarea armonioasă, integritateaNeputința De ordin fizic:
– boala
– spitalizarea
– anxietate
– epuizare

fizică și psihică permit adoptarea
pentru orice gen de activitate și
îndeplinirea codurilor sociale
– manifestări de bucurie și fericire-
activitatea pozitivă
– autocritica, tendința de a lua hotărâri
pe baza chibzuinței proprii, ca o formă
de exprimare a independenței voinței,
se conjugă cu adoptarea unei atitudini
critice față de ideile și acțiunile proprii
și cu receptivitatea față de opiniile
celor din jur
– luarea de decizii-rapiditatea cu care
persoana deliberează într-o situație
complexă și urgentă și adoptă
hotărârea cea mai potrivită
– stima de sine
– imaginea de sine
– comportamentul
– ambiția
– roluri sociale
– folosirea timpului liber- neadaptarea la rolul de
bolnav
– pierderea imaginii de sine
13. A SE RECREA – destinderea – starea de relaxare, de
încetare a unei tensiuni nervoase sau a
unei stări de încordare
– satisfacția – sentiment de mulțumire
și plăcere
– plăcerea – senzația sau emoția agrea-Neparticiparea la activități
Recreative.
Inactivitate datorită spitaliză-
rii- stare depresivă
– durere
– epuizare
– oboseală, spitalizare
– pierderea imaginii de sine

bilă, legate de satisfacerea sursei de
relaxare
– amuzamentul – distracții, divertis-
ment
14, A ÎNVĂȚA
CUM SĂ-ȘI
PĂSTREZE
SĂNĂTATEA- dorința și interesul de independență
– învățarea – activitate pentru însușire
de cunoștințe și dobândirea de noi
deprinderi în toate sectoarele vieții
psihice (cunoaștere, voința, emotivita-
tea)
– deprinderea – componenta automati-
zată a activității pentru menținerea
independenței în satisfacerea nevoii de
a învăța să-și păstreze sănătatea,
pacienții sunt conștienți de necesitatea
formării de atitudini și deprinderi
corecte, necesare obținerii unei stări de
bine
– acumulare de cunoștințe
– modificarea comportamentului față
de sănătate
– educația – ansamblu de opțiuni de
transmitere a cunoștințelor, de formare
a deprinderilor și comportamentului
Educația pentru sănătate are rolul de a
oferi pacientului modalități concrete,
specifice sau redobândire a sănătății
(rolul educator al asistentei medicale)Cerere de informații De ordin fizic:
– evenimente amenințătoare:
– spitalizare
– tratament
– boală
– frica de necunoscut
– neadaptarea la boală

PROBLEME ACTUALE ȘI POTENȚIALE
1.Respirație inadecvată.
2.Circulație sangvină inadecvată.
3.Alimentație insuficientă calitativ și cantitativ.
4.Eliminare inadecvată.
5.Deplasare cu dificultate.
6.Dificultate în a se odihni.
7.Hipertermie.
8.Comunicare indecvată.
9.Alterarea integrității tegumentelor.
10.Dificultate în a acționa după credință .
DIAGNOSTIC NURSING
– Dispnee din cauza procesului inflamator manifestată prin modificarea
amplitudinii respiratorii și bradipnee
– Alimentație inadecvată – deficit din punct de vedere calitativ și cantitativ din
cauza pierderii apetitului, bolii manifestată prin inapetență, grețuri, vărsături
postalimentare
– Eliminare inadecvată din cauza bolii și alimentației manifestată prin vărsături
postalimentare și edeme maleolare
– Imobilitate manifestată prin limitarea amplitudinii mișcărilor datorită edemelor
– Oboseală din cauza gravității bolii și anxietății manifestată prin astenie fizică
marcată
– Vulnerabilitate față de pericole din cauza bolii și a reacției la boală,
tratamentului, pierderii imaginii de sine, spitalizării, manifestată prin astenie fizică
marcată, sentiment de devalizare, predispoziție la accidentări
– Frustrare din cauza bolii, tratamentului, pierderii imaginii de sine, spitalizării,
manifestată prin incapacitatea de a exercita practici religioase, supunere la regim și
la tratamentul medical
– Dificultatea de a se realiza din cauza bolii și spitalizării manifestată prin
incapacitatea de a îndeplini activități favorite
– Neputința de a efectua activități recreative din cauza bolii și spitalizării
manifestată prin diminuarea față de activități recreative
– Lipsa de priceperi, deprinderi pentru menținerea sănătății din cauza pierderii
stimei de sine manifestată prin nesiguranța și frica de necunoscut: bolnavul trebuie
să facă față unor necesități de schimbare a stilului de viață și a obiceiurilor pentru
redobândirea sănătății

II.3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
Obiective pe termen scurt (OTS):
– Asigurarea condițiilor optime de spitalizare și mediu
– Asigurarea repausului fizic, psihic și intelectual

Obiective pe termen mediu (OTM):
– Monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative
– Asigurarea igienei personale a bolnavului
– Recoltarea produselor biologice
– Asigurarea unui regim alimentar adecvat
– Bolnava să aibă un ritm respirator regulat
– Pacienta să fie susținută în acordarea îngrijirilor igienice
– Bolnava să aibă un somn odihnitor
Obiective pe termen lung (OTL):
– Prevenirea și combaterea complicațiilor
– Asigurarea legăturii bolnavei cu familia sa
– Educația pentru sănătate
– Pregătirea bolnavei și a documentelor pentru externare

PROBLEME
DE
DEPENDENȚĂOBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
Respirație
inadecvatăPacienta să respire
liber să aibă un
ritm respirator
regulat în decurs de
2 zile – aerisesc salonul 10 min/zi,
de 3 ori/zi
– fac pacienta să practice
exerciții respiratorii
– așez pacienta în poziție
șezând pentru a favoriza
respirația
– evaluez nivelul anxietății
și planific intervențiile
adecvate
– la nevoie fac pacientei un
masaj pentru relaxare
– asigur un climat optim:
temperatură, salon, umidita-
te
– urmăresc ritmul, frecvența
și amplitudinea respirațiilor,
colorația pielii, mucoaselor,
unghiilor
– stabilesc cu persoana un
plan de activitate și repaus
– îi sugerez să nu poarte
îmbrăcăminte strâmtăSER FIZIOLOGIC
1000 ml
SER GLUCOZAT 5 %
1000 ml
ASPATOFORT 1 fl.
ETAMSILAT 1 fl.
BICARBONAT DE Na
8,4 % 50 ml
DICARBOCALM 2 tb.
SÂNGE
IZOGRUP/IZORh
400 ml
SPIRONOLACTONA
4 dr.
FUROSEMID 1 tb.
PROPANOLOL 1 tb.
ZAHARINA 3 tb.
INSULINA CRISTAL
1 fl.
După 2 zile
pacienta
respiră mai bine
PROBLEME
DEOBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE

DEPENDENȚĂ
ELIMINARE
INADECVATĂ
HEMATEMEZAPACIENTA SĂ
FIE ECHILIBRATĂ
HIDROELECTROLITIC
ÎN URMĂTOARELE
48 ORE- pregătesc pacienta și
materialele în vederea
administrării medicației
– susțin pacienta în timpul
vărsăturii
– rehidratez pacienta
treptat cu cantități mici de
lichide reci, oferite cu
lingurița
– explorez preferințele
pacientei asupra
alimentelor
– învăț pacienta care sunt
alimentele permise și
interzise
– conștientizez asupra
importanței regimului
alimentar în menținerea
sănătății
– monitorizez funcțiile
vitale, vegetative
– administrez parenteral
soluțiile de glucoză și ser
fiziologic și supraveghez
rata de flux și pacienta
ofer pacientei scuipătoare
tăvița renală
– protejez patul cu
mușama și alezăDupă 48 ore
pacienta este
echilibrată

– servesc pacienta cu
lichide cu valoare
nutritivă, la temperatura
camerei și la ore regulate
DIFICULTATEA
DE A SE
MOBILIZAPacienta să se mobilizeze
corespunzător în
următoarele 3 zile- ajut pacienta să practice
exerciții ale musculaturii
și o asist la execuție
– ajut pacienta să se ridice
din pat
– învăț pacienta să adopte
poziția antologică
– permit pacientei să-și
exprime senzațiile
dureroase
– evaluez caracteristicile
durerii, localizare,
intensitate, durata,
frecvența, factorii care îi
măresc durerea sau o
diminuează
– informez persoana
asupra procesului dureros
și evoluția ei
– administrez analgeticul
prescris
– învăț pacienta să-și
controleze durereaDupă 3 zile
mobilitatea
s-a mai
diminuat
PROBLEME
DEOBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE

DEPENDENȚĂ
DIFICULTATEA
DE A DORMI
ȘI A SE ODIHNIPACIENTA SĂ AIBĂ
SOMN ȘI ODIHNĂ în
următoarele 3 zile- identific cu persoana
cum este perturbat
somnul, dificultatea de a
dormi, treziri frecvente,
treziri matinale
– planific tratamentul în
așa manieră încât să-i
permit 5 ore de somn
neîntrerupt în fiecare
noapte
– îi sugerez mijloace de
inducere a somnului,
baie călduță, lapte cald
– evaluez calitatea
somnului nocturn
– favorizez adaptarea
persoanei la
medicamentație
– creez un climat de
înțelegere emtotică
– fac persoana să practice
o tehnică de relaxare la
culcare
– fac persoana să
participe la îngrijirea sa
– permit pacientei să-și
exprime senzațiile
dureroase1. SER FIZIOLOGIC
100 ML
2. ASPATOFORT 2 fl.
3. ADRENOSTAZIN
2 fl.
4. ETAMSILAT 2 fl.
5. DICARBOCALM
3 tb.
6.SPIRONOLACTONĂ
4 tb.
7. FUROSEMID 2 tb.
8. PROPANOLOL 1f.
9. ZAHARINA 3 tb.
10. INSULINA
CRISTAL 2 f.
11. ARGININA
SORBITOL 1 fl.După 3 zile
pacienta
doarme mai
bine, dar se
trezește
devreme
DEZECHILIBRU Pacienta să depășească – favorizez adaptarea După 3 zile

PSIHIC starea de anxietate, să
fie mai liniștită în
următoarele 3 zilepacientei la noul mediu
de viață
– identific cu pacienta
cauza anxietății, factorii
declanșatori, metode de
investigații, de tratament
-furnizez informații clare
și deschise asupra
îngrijirilor programate
– ajut pacienta să-și
recunoască anxietatea
– asigur un climat cald și
de securitate
– respect tăcerile și
plângerile pacientei
pentru a-i permite să-și
controleze emoțiile
– diminuez stimulii
auditivi, vizuali,
zgomotul și lumina
intensă
– prevăd un timp zilnic
pentru a permite
pacientei să-și exprime
incertitudinile și să fie
sigură de prezența mea
– îi masez spatele și
picioarele timp de 10’ de
trei ori pe zipacienta este
mai liniștită
Circulație Pacienta să exprime -reduc ingestia de lichide SER FIZIOLOGIC După 3 zile

inadecvată
(edeme)diminuarea edemelor în
următoarele 3 zile- fac bilanțul hidric de
mai multe ori/zi
– cântăresc zilnic
paciente
– urmăresc creșterea sau
diminuarea edemelor
– recomand să evite
mersul în picioarele
goale
– îi recomand să evite
încrucișarea gambelor
– îi demonstrez
importanța exercițiilor
fizice pentru a stimula
circulația
– îi explic importanța
evitării statului prea
mult timp în picioare
sau așezat 500 ml
ASPATOFORT 2flx3
ADRENOSTAZIN
2 fl. x 3
ETAMSILAT 2 fl. x 3
DICARBOCALM
3 tb. x 2
SPIRONOLACTONA
4 tb. x 3
FUROSEMID fl. x 3
PROPANOLOL fl.x3
ZAHARINA 3 tb. x 3
INSULINA CRISTAL
fl. x 3Imobilitatea
s-a mai
diminuat
Dificultatea de
a-și asuma
rolurile familieiPacienta să accepte
îndeplinirea sarcinilor
impuse de rol în decurs
de 8 zile- identific cu pacienta
comportamentul care
demonstrează
neacceptarea rolurilor
– identific factorii
stresanți care o împiedică
să-și asume rolul
– identific cu pacienta
forța și potențialul său de
a îndeplini rolul în
familieSER FIZIOLOGIC
500 ml
ASPATOFORT
2 fl. x 3
ADRENOSTAZIN
2 fl. x 3
ETAMSILAT
2 fl. x 3
DICARBOCALM
3 tb. x 2
SPIRONOLACTONA
4 tb. x 3
FUROSEMIDPacienta a
acceptat
îndeplinirea
sarcinilor
impuse de
rol în decurs
de 8 zile

– caut împreună cu
pacienta mijloace
adecvate pentru a-și
îndeplini rolul fl. x 3
PROPANOLOL
comprimate 10 mg-
– 40 mg
ZAHARINA 3 tb.
ALGOCALMIN
1 f. x 3
Lipsa cunoștințe-
lor despre
externare,
tratament,
convalescențăPacienta să aibă
cunoștințe despre
tratament igieno-dietetic
și medicamente
Pacienta să se reintegre-
ze socio-profesional- Explorez nivelul de
cunoștințe al pacientei
privind boala,
tratamentul igieno-
– dietetic și medicamen-
tos
– îi explic importanța
respectării regimului
igieno-dietetic
– îi explic care sunt
alimentele interzise și
care sunt cele permise
– învăț pacienta care
sunt modurile de
preparare a alimentelor
– învăț pacienta impor-
tanța respectării
administrării
tratamentului și a
recomandărilorPacienta a
înțeles cele
explicate

BILANȚUL AUTONOMIEI
Pacienta în vârstă de 43 ani, a fost internată la Spitalul Județean Ploiești,
Secția Gastroenterologie acuzând hematemeză, fatigabilitate, tuse rară, cu
următoarele probleme:
– modificarea respirației – dispnee intensă cu ortopnee
– alimentație inadecvată- edeme
– alimentație inadecvată deficit – inapetență
– hidratare insuficientă cantitativ și calitativ
– eliminare inadecvată – vărsături
– dificultate în a se mobiliza
– dificultate în a dormi și a se odihni
– risc de alterare a tegumentelor și mucoaselor – edeme
– vulnerabilitate față de pericole
– risc de dezvoltare hemodinamic
– neliniște față de semnificația propriei existențe
– dificultatea de a acționa după credințele și valorile sale
– dezinteres în a îndeplini activități recreative
– cunoștințe insuficiente despre boală, evoluție, tratament, pronostic, complicații
În urma aplicării intervențiilor autonome și delegate la externare pacienta:
– are un ritm respirator regulat
– se alimentează conform regimului
– are micțiuni fiziologice, scaun normal
– hematemeza a dispărut
– prezintă o ușoară imobilitate, doarme bine
– se îmbracă și se dezbracă adecvat
– are tegumente și mucoase ușor icterice
– prezintă temperatura corpului în limite normale
– prezintă încă o ușoară stare depresivă
– comunică cu persoanele din jur
– este preocupată de propriile credințe
– își poate asigura rolul familial
– prezintă dificultate în a efectua activități recreative
– pleacă la domiciliu cu un bogat bagaj informațional
Bolnava se externează cu următoarele recomandări:
– evitarea eforturilor fizice și repaus la pat 10-12 ore/zi
– regim alimentar
– respectarea tratamentului medicamentos:
SIRONOLACTONA 4 tb. / zi la 2 zile
PROPANOLOL 2 tb. /zi

FUROSEMID 1 tb. /zi la 2 zile
ZAHARINA 3 cp / zi
INSULINA
Control periodic

NR.
CRT.DATA
RECOLTĂ-
RIIPROBA
BIOLOGICĂCONDIȚII
DE
RECOLTARECALEA
DE
ABORDARECANTITATEA
CERUTĂVALORI
NORMALEVALORI
REALE
1. 25.03.2006
26.03.2006Glicemia Dimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă2ml sg+4mg
NaCl0,80-1,20 g
%1,78g%;2,30g%
2,10g%;2,00g%
1,28g%;0,7g%
2. 25.03.2006 Timp Quick
Timp HawelDimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă4,5ml sg+0,5ml
oxalat 12,2%12-14
130-2,3018 3 15
3. 25.03.2006
31.03.2006Hb Dimineața pe
nemâncateÎnțeparea
pulpei
degetuluiPicătură 13±2g la
100 ml7,26 g %
9,20 g %
8,77 g %
4. 25.03.2006
30.03.2006Leucocite Dimineața pe
nemâncateÎnțeparea
pulpei
degetuluiPicătura 4200-8000
/ mm36700 / mm3
9000 / mm3
3000 / mm3
5. 25.03.2006 Trombocite Dimineața pe
nemâncateÎnțeparea
pulpei
degetului Picătura 150.000-
-400.000
/ mm3183.000 / mm3
6. 25.03.2006 Bilirubina Dimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă5-10 ml sânge T=0,6-1mg%
D=0,1-0,4
mg %
I=0,5-0,6
mg %T=0,64 mg %
D=0,25 mg %
I=0,39 mg %
7. 25.03.2006 Uree sangvină Dimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă5-10 ml sânge 0,20-0,40
g/1000 ml0,37 g %
8. 25.03.2006 VSH Dimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă fără
stază 1,6 ml sânge+
+0,4 ml Citrat
de Na 3,8 %2-13 mm/1 h
12-17mm/2h36 mm / 1 h
9. 25.03.2006 Teste
disproteinomieDimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă5-10 ml sânge ZnSO 4=0-8
USH
RTymol=
=0-4 UMLZnSO 4=12,40
USH
RTymol=3,74
UML
10. 25.03.2006 Transaminaze Dimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă5-10 ml sânge TGO=2-20
UI
TGP=2-16UITGO=8,1 UI
TGP= 7,2 UI

DATA MEDICAMENT FORMA DE
PREZENTAR
ECALEA DE
ADMINISTRAREDOZA
ZILNICĂACȚIUNE
TERAPEUTICĂOBSERVAȚII
25-29.03.
2006PROPANOLOL
10 mg-comprimate 10
mg
– comprimate 40
mg
-fiole 5 ml, soluție
injectabilă
– soluție apoasă
pentru uz
oftalmologic- per os
– în urgențe se
injectează i.v. lent
– colirul în instilații
conjunctivale1 comprimat β- blocant. Depri-
mă forța de
contracție a inimii
și scade debitul
cardiac
întârzie conducerea
atrio-ventricularăIndicații: stări
anxioase, aritmii
cardiace supra-
ventriculare
Reacții adverse:
greață, vomă,
insomnie,
oboseală, stare
depresivă
Contraindicații:
insuficiență
cardiacă necon-
trolată, șoc
cardiogen, bloc
atrio-ventricular
SILIMARINĂ Comprimate 70
mgPer os 4 comprimate Trofic și protector
hepaticIndicații:
CH compensată,
insuficiență
hepatică,
hepatită etilică
și cronică
Reacții adverse:
diaree, reacții
alergice

PAPAVERINĂ -fiole 1 ml și
2ml
soluție
apoasă
– comprimateI.M. sau PEV lentă
per os1 fiolă Vasodilatator și
antispastic prin
acțiune directă
asupra musculaturii
netede
Efectul se menține
cca 2 ore după
administrare orală
și 20-30 min după
injectarea intra-
musculară sau
perfuzie intrave-
noasăIndicații: stări
spastice ale
musculaturii
netede digestive
și biliare, spasm
piloric, colici
intestinale
Reacții adverse:
introducerea i.v.
poate provoca
colaps, aritmii,
dozele mari pot
fi cauze de
somnolență
contraindicații:
HT intracraniană
30, 31.03
2006
1, 2, 3, 4.04
2006 FUROSEMID Fiole 2 ml sol.
apoasă injecta-
bilă – I.V. lent sau I.M.
– în PEV1 fiolă la 2
zile la
sfârșitul
perfuzieiDiuretic foarte
activIndicații: edeme
severe
cardiace,
cirotice
R. adverse:
deficit de Na
Contrindicații:
comă hepatică,
ciroze decom-
pensate în
stadiul preco-
matos
ASPATOFORT Fiole a 10 ml
soluție apoasă
injectabilă – în perfuzie
intravenoasă2 fiole în 300
ml soluție
glucozată
izotonăTrofic hepatic,
detoxifiant al
amoniacului Indicații:
hepatită acută
și cronică,
encefalopatie
portală, comă
hepatică

AMINOSTERIL Flacon 500 ml PEV 1 flacon a
500 mlIntervine în
detoxifierea
organismului Indicații:
encefalopatie
portală, comă
hepatică
Contraindicații:
nefrite și
insuficiență
renală, acidoză
renală cronică
SPIRONOLAC-
TONĂComprimate
25 mgPer os 4 comprimate Diuretic antialdo-
steronic. Crește
eliminarea urina-
ră a sării și a apei,
scade eliminarea
potasiului și
amoniuluiIndicații: ciroză
Reacții adverse:
Dezechilibru
electrolitic,
hiponatremie
Contraindicații:
insuficiență
hepatică în
stadiul
terminal,
alergie la
Spironolactonă

II. PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU
CIROZĂ HEPATICĂ
II.1.1. CULEGEREA DATELOR
DATE FIXE:
Nume: B
Prenume: C
Vârsta: 69 ani
Sex: M
Religie: ortodoxă
Naționalitate: română
Limba vorbită: limba română
Stare civilă: căsătorit
Ocupație: pensionar
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Județul Prahova, localitatea Ceptura
Condiții de viață și muncă: este pensionar
Gusturi personale: consumă alcool, fumează
Modalități de exprimare: exprimare clară
II.1.2. STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ
a)DATE ANTROPOMETRICE:
Greutate: 65 Kg
Înălțime: 1,53 m
Grup sanguin: A II
b)LIMITE SENZORIALE:
Alergii – nu prezintă fenomene alergice
Proteze – nu prezintă proteze
Acuitate vizuală și auditivă: funcționare adecvată
Somn – normal
Mobilitate – bună
Alimentație – echilibrată
Eliminări – tranzit intestinal normal, micțiuni fiziologice
c)ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE – API
– nesemnificative
d)ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE – APF
– pacientul neagă bolile copilăriei
– ciroză hepatică din 1996
– pacientul neagă alte operații (intervenții)

II.1.3. INFORMAȚII LEGATE DE BOALĂ
a)Motivul internării
Pacientul prezintă astenie, adinamie, balonări postprandriale, hematemeza
b)ISTORICUL BOLII
Antecedente nutriționale internat în 1996 cu ascită.
Reinternări repetate pentru refacerea ascitei, revine cu refacerea ascitei, sindrom
astenic
c)Diagnostic de internare
CIROZĂ HEPATICĂ DECOMPENSATĂ, TOXIC – NUTRIȚIONAL
d)DATA INTERNĂRII: 26.03.2006
e) EXAMENUL PE APARATE
– tegumente și mucoase palide
– sistemul gg limfatic – nepalpabil
– sistemul musculo – adipos – bine reprezentat
– sistemul osteoarticular – integru
– aparatul respirator – torace moderat enzifematos, sonoritate pulmonară prezentă
– aparatul cardio-vascular:
– cord orizontal în limite normale
– fără zgomote supraadăugate
– aparatul digestiv: abdomen suplu, destins de volum cu matitate lichidiană
ficatul cu marginea superioară C 5, inf 3 cm sub rebord, margine
splina cu polul inferior palpabil.
– aparatul renal – lojele renale libere
– micțiuni fiziologice
SNC – ROT prezente

II.2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA
FUNDAMENTALĂMANIFESTĂRI
DE
INDEPENDENȚĂMANIFESTĂRI
DE
DEPENDENȚĂPROBLEME
DE
DEPENDENȚĂSURSA
DE
DIFICULTATE
1. 2. 3. 4. 5.
1. A RESPIRA ȘI A
AVEA O BUNĂ
CIRCULAȚIE- Puls ritmic, bine
bătut
– AV = 80 p/min
-TA = 140/80 mm Hg- modificarea
amplitudinii resp.
– bradipnee
R = 13 r / minDe ordin fizic:
– mărire de volum
a abdomenului
– anxietate
2. A BEA ȘI A
MÂNCAAlimentație
insuficientă
cantitativ și
calitativ.
Ingestie de
alimente ce nu
satisface nevoile
organismuluiSursa de ordin
fizic: alimentație
și hidratare
insuficientă,
pierderea
apetitului,
mărirea de volum
a abdomenului
3. A ELIMINA -Cantitatea de urină eliminată
pe 24 h este de 1200-1400 ml
– frecvența micțiunilor 6-8/zi;
2/3 din nr. micțiunilor în
timpul zilei și 1/3 noaptea
– culoarea urinei – galben
deschis până la galben închis,
se poate modifica în funcție
de alimentație și în cazul
administrării unor medica-
mente
– mirosul urinei proaspete
(bulion) și de amoniac după
un timp din cauza fermentației
alcaline, reacția urinei Hematemeza Eliminare
inadecvatăDe ordin fizic
– anxietate
– stres
– hidratare
insuficientă
cantitativ și
calitativ

pH 4,5 – 7
– aspectul urinei – este clară,
transparentă la început,
densitatea urinei = 1010-1025
– frecvența scaunului la adult
1-2/zi sau 1 la două zile,
ritmic, la aceeași oră a zilei,
dimineața după trezire
– cantitatea scaunului 150-200
g de materii fecale, consisten-
ța păstoasă, omogenă, forma
cilindrică cu diametrul de
3-5 cm, lungime variabilă
– culoarea scaunului brună la
adult, dar se modifică în
funcție de alimentație și în
funcție de administrarea unor
medicamente
– mirosul scaunului fecaloid
de la un individ la altul
4. A SE MIȘCA ȘI
A AVEA O BUNĂ
POSTURĂPostura adecvată sau atitudine
– funcția corpului omenesc
bazată pe activitatea sinergică
și coordonată a elementelor
aparatului locomotor și a
sistemului nervos, cu ajutorul
cărora se menține stabilitatea,
echilibrul și raporturi constan-
te între corp și mediu și între
diferitele segmente ale corpu-
lui
– postura adecvată sau
atitudinea:
– în picioare, șezând, culcatImobilitate Dificultatea de a
se mobiliza, de a
se ridicaDe ordin fizic:
– anxietate
– stres
– oboseală
– epuizare
– stare depresivă
– sedentarism

– mișcări adecvate: abducție,
adducție, flexie, extensie,
rotație, pronație, supinație,
– circumducție
– TA se modifică în raport cu
intensitatea efortului fizic
– crește frecvența și amplitu-
dinea pulsului în funcție de
intensitatea efortului
5. A DORMI ȘI A
SE ODIHNI- pentru a evita suprasolicitări-
le fizice și psihice perioadele
de activitate trebuie intecalate
cu perioade de repaus
– este necesară activitatea bine
organizată și judicios alternată
cu perioade de relaxare și
timp liber, care să permită
refacerea forței fizice și a
capacităților intelectuale- somn neliniștit,
neodihnitor
5 ore / noapte cu
treziri frecventeDificultatea de a
adormi și a se
odihni
– Epuizare- stres, anxietate
– epuizare
– stare depresivă
– oboseală
– nervozitate
– uzarea abuzivă
de hipnotice
6. A SE ÎMBRĂCA
ȘI A SE
DEZBRĂCA- semnificația veșmintelor
– tot ceea ce acoperă, îl
ascunde și îl protejează
– ele sugerează apartenența
sau neapartenența la un grup
social, profesional, cultural,
religios
– alegerea personală- după
gust și circumstanțe
– sortarea veșmintelor –
adecvate funcțiilor psihologi-
ce, adecvate climatului,
statutului socio-cultural
– purtarea de obiecte semnifi-
cative pune în evidență rangul

social, însemnătatea persoanei
funcția religioasă
– exigența în intimitate–moda,
norme sociale, ordonat, curat
tot timpul
– capacitatea fizică de
îmbrăcare și dezbrăcare,
mobilitate articulară, tonus
muscular
7. A MENȚINE
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
LIMITE NORMALE- temperatura corporală
vârstnic 36-37 oC
– piele: de culoare roz,
transpirație călduță, senzație
plăcută față de frig sau căldu-
ră
– temperatura mediului ambi-
ant 18-25 oC
8. A FI CURAT
ÎNGRIJIT ȘI A
PROTEJA
TEGUMENTELE
ȘI MUCOASELE- păr – lungime, suplețe,
strălucire
– urechile – configurație nor-
mală, curățenie
– nas – mucoasa umedă, fose
nazale libere
– cavitatea bucală: dentiție
albă, completă, fără carii,
gingii aderente dinților și roz
– piele – curată, netedă,
catifelată, elastică, pigmentată
normal
– deprinderi igienice: baie, duș
spălarea dinților, spălarea
păruluiUșoare edeme Risc de alterare
a tegumentelor
și mucoaselorDe ordin fizic
– boala
– edeme la
membrele
inferioare
dezechilibru
metabolic
9.A EVITA
PERICOLELE- măsuri de prevenire a:
infecțiilor, accidentelor,- Depresie
– AnxietateVulnerabilitate
față de pericole.- Stare depresivă
– Spitalizarea

bolilor, agresiunilor, agenților
chimici, fizici, agresori umani
animale și autoagresiunii
– securitatea psihologică -stare
de liniște a individului care se
simte la adăpost de toate
pericolele
-măsuri: metode de destindere
răspuns eficace la agenții
stresanți
– securitate sociologică: salu-
britatea mediului, calitatea și
umiditatea mediului, tempe-
ratura ambiantă 18,3-25 oC
-fără poluare fonică și chimică
– măsuri de protecție socialăRisc de dezvoltare
hemodinamic- Boala
– Tratament
– Neacceptarea
bolii
10. A COMUNICA -manifestări de ordin biologic:
– funcționarea adecvată a
organelor de simț: debit verbal
ușor, expresie nonverbal,
limbaj clar, precis.
– manifestări de ordin psiholo-
gic:
– exprimare ușoară, imagine
pozitivă de sine, percepția
obiectivă a mesajului primit și
capacitatea de verificare a
percepțiilor sale
– exprimarea sentimentelor
prin pipăit
– utilizarea adecvată a
mecanismelor
– atitudinea receptivă și de
încredere în alțiiDEVALORI-
ZARE
APATIENecomunicare De ordin fizic:
– pierdere,
separare de
familie
– anxietate
– stres
-durere
– necunoașterea
exactă a realității

– capacitatea de a angaja și
menține o relație stabilă cu
semenii
– manifestări de ordin sociolo-
gic:
– apartenența la grupuri de
diverse interese
– stabilirea de relații armoni-
oase în public, la locul de
muncă, în grupuri de prieteni
11. A ACȚIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI ȘI
VALORI- credințe: convingeri perso-
nale ale individului față de
realitate
– asistarea la ceremonii religi-
oase, spirituale sau umanitare
– spiritualitate
– ansamblu de credințe și
practici proprii sufletului
– timp de rugăciune și
meditație, gesturi și atitudini
corporale
– morala: ansambluri de reguli
de conduită și valori conside-
rate valabile într-o societate
– participarea la fapte de cari-
tate și umanitate
– angajarea într-o acțiune
socială, umanitară.
Valori: ansamblu de credințe
și aptitudini care reflectă nu
numai ce este de dorit, dar în
aceeași măsură ceea ce este
benefic individului.
Libertatea – posibilitatea de aPreocuparea față
de credința și
valorile saleNeliniște față de
semnificația
propriei sale
existențe.
Dificultatea de a
acționa după
credințele și
valorile sale.De ordin
psihologic:
– anxietate
– pierderea
imaginii de sine
– spitalizare
– boala
– tratament

acționa conform propriilor
credințe sau dorințe: individul
are libertatea deplină de acțiu-
ne și sănătate mentală optimă
12. A FI
PREOCUPAT ȘI ÎN
VEDEREA
REALIZĂRIIIntegritatea fizică și psihică
-activitatea optimă a funcțiilor
fiziologice în raport cu
conștiința individului
– dezvoltarea armonioasă,
integritatea fizică și psihică
permit adaptarea pentru orice
gen de activitate și îndeplini-
rea codurilor sociale
– manifestări de bucurie și
fericire – activitatea pozitivă
– autocritica, tendința de a lua
hotărâri pe baza chibzuinței
proprii, ca formă de exprimare
a independenței, voinței, se
conjugă cu adoptarea unei
atitudini critice față de ideile
și acțiunile proprii și cu re-
ceptivitatea față de opiniile
celor din jur
– luarea de decizii – rapiditatea
cu care persoana deliberează
într-o situație complexă și
urgentă și adoptă hotărârea
cea mai potrivită
– stima de sine
– imaginea de sine – să-i placă
înfățișarea sa, aspectul pe
care îl are și să fie sănătos
– comportamentul (legat deNeputința Dezinteres De ordin fizic:
– boala
– spitalizarea
– anxietate
– epuizare
– neadaptarea la
rolul de bolnav
pierderea
imaginii de sine

stadiul de dezvoltare)
– dragostea față de muncă
– aprecierea muncii
– ambiția – dorința arzătoare
de a realiza cât mai mult în
activitatea depusă
– motivația – totalitatea moti-
velor care-l determină să
efectueze activități prin care
să se realizeze
– roluri sociale – stăpânirea,
punerea în valoare a acestor
roluri, prin acțiuni care să
determine satisfacția realizării
a bunăstării – rolul în familie,
la locul de muncă, în societate
– folosirea timpului liber –
apartenența la o grupare
socială (culturală, sportivă),
dau posibilitatea de a folosi
propriile credințe și valori în
preocupări plăcute și utile
13. A SE RECREA – destinderea –starea de
relaxare, de încetare a unei
tensiuni nervoase sau a unei
stări de încordare
– satisfacția – sentiment de
mulțumire și plăcere
– plăcerea – senzația sau
emoția agreabilă, legate de
satisfacerea sursei de relaxare
– amuzamentul – distracții, di-
vertisment Neparticiparea la
activități
recreative – stare depresivă
– slăbiciuni, obo-
seală
– spitalizare
– boala
– pierderea
imaginii de sine

14. A ÎNVĂȚA
CUM SĂ-ȘI
PĂSTREZE
SĂNĂTATEA- dorința și interesul de inde-
pendență:
– învățarea – activitate pentru
însușire de cunoștințe și do-
bândirea de noi deprinderi în
toate sectoarele vieții psihice
(cunoaștere, voință, emotivi-
tate)
– deprinderea – componenta
automatizată a activității
pentru menținerea indepen-
denței în satisfacerea nevoii
de a învăța să-și păstreze
sănătatea, pacienții sunt
conștienți de necesitatea
formării de atitudini și deprin-
deri corecte, necesare obținerii
unei stări de bine
– acumulare de cunoștințe
– modificarea comportamen-
tului față de sănătate
– educația – ansamblu de
opțiuni de transmitere a cu-
noștințelor, de formarea de-
prinderilor și comportamentu-
lui
Educația pentru sănătate are
rolul de a oferi pacientului
modalități concrete, specifice
sau redobândire a sănătății
(rolul educator al asistentei
medicale)Cerere de
informațiiCunoștințe
insuficiente
despre boală,
evoluție,
tratament,
prognostic,
complicațiiDe ordin fizic:
– evenimente
amenințătoare:
spitalizare,
tratament, boală
– lipsa de infor-
mații
– neadaptarea la
boală
– frica de
necunoscut

PROBLEMELE PACIENTULUI
– Dispnee
– Alimentație inadecvată – deficit din punct de vedere calitativ și cantitativ
– Eliminare inadecvată – hematemeza
– Dificultate în a se mobiliza
– Dificultate în a dormi și a se odihni
– Risc de alterare a tegumentelor și mucoaselor – edeme
– Vulnerabilitate față de pericole
– Neliniște față de semnificația propriei existențe
– Dificultatea de a acționa după credințele și valorile sale
– Dezinteres în a îndeplini activități recreative
– Cunoștințe insuficiente despre boală, evoluție, tratament, prognostic, complicații
DIAGNOSTIC NURSING
Ortopnee intensă manifestată prin cianoza extremităților din cauza procesului
inflamator.
Alimentație inadecvată deficit din punct de vedere calitativ și cantitativ din
cauza pierderii apetitului, bolii manifestată prin inapetență, grețuri.
Eliminare inadecvată manifestată prin hematemeză datorită alterării
parenchimului hepatic.
Insomnie manifestată prin treziri frecvente din cauza durerii.
Alterarea circulației manifestată prin edeme din cauza dezechilibrelor
hidroelectrolitice.
Vulnerabilitate în fața pericolelor manifestată prin anxietate marcată din
cauza imobilității, durerii.
Neliniște față de semnificația manifestată prin preocuparea față de propriile
sale credințe și valori, din cauza stării depresive.
Sentiment de neputință manifestat prin incapacitatea de a-și îndeplini rolurile
datorită izolării, slăbiciunii fizice.
Insuficiența cunoașterii manifestată prin lipsa cunoștințelor despre boală,
tratament, convalescență, satisfacerea nevoii datorită lipsei de informații.
II.3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT
– Asigurarea condițiilor optime de spitalizare și mediu
– Asigurarea repausului fizic, psihic și intelectual

OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU (OTM)
– Monitorizarea funcțiilor vitale
– Asigurarea igienei personale, a salonului
– Recoltarea produselor biologice
– Asigurarea unui regim alimentar adecvat
– Asigurarea tratamentului medicamentos
– Bolnavul să prezinte apetit bun
– Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic
– Pacientul să fie liniștit și să aibă un tonus bun
– Pacientul să aibă un somn și o odihnă reconfortante
– Pacientul să fie susținut în acordarea îngrijirilor igienice
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG (OTL)
– Pacientul să primească informații cu privire la boală, tratament și complicații
– Asigurarea legăturii bolnavului cu familia sa
– Educația pentru sănătate
– Pregătirea bolnavului și a documentelor pentru externare

DATA PROBLEME
DE
DEPENDENȚĂOBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Alimentație
inadecvată
InapetențăPacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic
și nutrițional-alimentat pacientul parenteral
cu glucoză 10 %
– calculez numărul de calorii
– explorez gusturi și obiceiuri
alimentare ale pacientului
– fac bilanțul lichidelor ingera-
te la temperatura moderată, la
ore regulate
– asigur un climat cald, con-
fortabil
– încurajez pacientul
– pregătesc materialele și
instrumentele necesare
montării perfuziei, urmăresc
ritmul de administrare și
bolnavulSPIRONOLACTONA
4 tb. / zi
FUROSEMID f. II
ARGININĂ fl. I
SILIMARINA tb. 3
EUROZEPAM tb. 2
DOXICILINA tb. I
OMERAN tb. II
GLUCOZA 10 % 50 ml
VIT. B 1, B6, B12, C 500După 3 zile
pacientul se
alimentează
mai bine
Imobilitate Pacientul să se
mobilizeze
corespunzător în
decurs de două
zilePermit pacientului să-și
exprime senzațiile dureroase
Învăț pacientul să practice
tehnici de relaxare și îl asist
la efectuarea acestora
Identific capacitățile și
limitele fizice
Învăț pacientul să-și controle-
ze durerea
Instalez pacientul în poziție
confortabilă După 2 zile
Imobilitatea
s-a mai dimi-
nuat

1. 2. 3. 4. 5. 6.
Ortopnee Pacientul să
respire liber în
decurs de 2 zileAerisesc salonul câte 10 min,
de 3 ori/zi
Fac pacienta să practice
exerciții respiratorii
Așez pacientul în poziție
șezând, pentru a favoriza
respirația
– evaluez nivelul anxietății și
planific intervențiile adecvate
– asigur un climat optim:
temperatura, salon, umiditate
– urmăresc ritmul, frecvența și
amplitudinea respirației,
colorația pielii, mucoaselor,
unghiilor
– stabilesc cu pacientul un
plan de activitate și repaus
– îi sugerez să nu poarte
îmbrăcăminte strâmtăPacientul
respiră mai
bine după
2 zile
Eliminare inadecvată
hematemezaPacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic
și nutrițional în
decurs de 3 zile- alimentez pacientul
parenteral cu soluție glucoză
10 %
– calculez numărul de calorii
– explorez gesturile și obice-
iurile alimentare ale pacientu-
lui
– conștientizez pacientul
asupra importanței regimului
alimentar
– fac bilanțul lichidelor inge-
rate și eliminate
– servesc pacientul cu

1. 2. 3. 4. 5. 6.
alimente la temperatură
moderată, la ore regulate
– asigur un climat cald, con-
fortabil
– încurajez pacientul
Oboseală Pacientul să fie
cu tonus fizic și
psihic bun în
decurs de 2 zile- identific cauza oboselii
– stimulez încrederea în forțele
proprii și în cei care îl
îngrijesc
– ajut pacientul să-și planifice
activitățile
– învăț pacientul cum să
execute tehnici de relaxare și
îl ajut în aplicarea corectă a
lor
– observ și notez funcțiile
vitale și vegetative, perioada
de somn, odihna, comporta-
mentul pacientului
Insomnie Pacientul să aibă
somn și odihnă
reconfortante în
următoarele 3 zile- identific cu persoana cum
este perturbat somnul: difi-
cultatea de a dormi, treziri
frecvente, treziri matinale
– planific tratamentul de așa
manieră încât să nu-i întrerup
somnul
– evaluez calitatea somnului
nocturn
– favorizez adaptarea pacien-
tului la mediul nou, creez un
climat de înțelegere
– permit pacientului să-și
exprime senzațiile dureroaseDupă 3 zile
pacientul
este mai
liniștit

1. 2. 3. 4. 5. 6.
– fac persoana să practice o
tehnică de relaxare la culcare
– îi recunosc dreptul de a se
simți singur
– fac pacientul să participe la
îngrijirea sa
Alterarea
tegumentelor
– edemeEdemele să se
diminueze – cântăresc pacientul zilnic
– urmăresc creșterea sau
diminuarea edemelor
– îi demonstrez pacientului
importanța exercițiilor fizice
pentru stimularea circulației
– recomand pacientului să
evite mersul în picioarele
goale
– îi explic importanța evitării
statului timp îndelungat în
picioare sau așezat
– îi recomand să evite șosete,
jartiere sau îmbrăcăminte prea
strâmtă
– îi recomand să evite
încrucișarea gambelorÎn decurs de
3 zile
edemele au
diminuat
Anxietate Pacientul să
depășească starea
de anxietate, să
fie echilibrat
psihic în
următoarele 2 zile- favorizez adaptarea pacien-
tului la noul mediu
– identific cu pacientul cauza
anxietății și factorii declanșa-
tori
– furnizez explicații clare șiDupă 2 zile
pacientul
este mai
liniștit

1. 2. 3. 4. 5. 6.
deschise asupra îngrijirilor
programate
– ajut pacientul să-și
recunoască anxietatea
-asigur un climat de înțelegere
empatică, de cald și de
sinceritate
– respect tăcerile și plângerile
pacientului pentru a-i permite
să-și controleze emoțiile
– diminuez stimulii auditivi,
vizuali, zgomotul și lumina
intensă
– răspund la întrebările
pacientului
– urmăresc semnele de
creștere și diminuare a
anxietății
Dezinteres în a
efectua activități
recreative Pacientul să-și
exprime interesul
pentru activități
recreative în
decurs de 2 zile- explorez împreună cu
pacientul motivele,
dezinteresul față de activitățile
recreative
– utilizez întrebări deschise
pentru a descoperi activitățile
care îl interesează
– îl conștientizez de rolul
mișcării în menținerea sănătă-
ții fizice și mentale
– îl stimulez să participe la
activități recreative
– evaluez progresul în
îndeplinirea activitățilorDupă 2 zile
pacientul
mai
prezintă
dezinteres
față de
activitățile
recreative

1. 2. 3. 4. 5. 6.
Dificultatea de a-și
asuma rolulPacientul să-și
exprime
acceptarea de a
îndeplini sarcinile
impuse de rol pe
parcursul
spitalizării – identific cu pacienta
comportamentul care
demonstrează neacceptarea
rolurilor de bolnav
– manifest înțelegere pentru a
determina pacientul să-și
exprime sentimentele
– ajut pacientul să-și planifice
activitățile pe viitor,
externarea, să-și reia contactul
cu rolul familial și social
– îl determin să participe la
îngrijirile sale
– identific factorii stresanți
care îl împiedică să-și asume
rolul
– informez pacientul privind
sarcinile impuse de rol
– identific potențialul și forța
sa de a îndeplini rolul
– supraveghez îndeplinirea
activităților impuse de rolPacientul și-a
acceptat rolul pe
parcursul spitalizării
Lipsa cunoștințelor
despre tratament și
convalescență Pacientul să aibă
cunoștințe despre
tratamentul
igieno-dietetic și
medicamentos,
să se reintegreze – explorez nivelul de cunoștin-
țe al pacientului privind boala
și tratamentul
– îi explic importanța respec-
tării regimului igieno-dietetic
– îi explic care sunt alimentele
interzise și care sunt permise,
precum și modurile de prepa-
rare permise
– învăț pacientul imp. respect.
adm. tratam. și a recomand.Pacientul a
înțeles cele
explicate

BILANȚUL AUTONOMIEI
Pacienta în vârstă de 69 de ani, a fost internată la Spitalul Județean Ploiești,
Secția Gastroenterologie, acuzând: astenie, adinamie, balonări postprandriale, cu
următoarele probleme:
– modificarea respirației – ortopnee
– alimentație insuficientă cantitativ și calitativ
– lipsa poftei de mâncare
– eliminare inadecvată – hematemeză
– dificultate de a se mobiliza
– dificultate de a dormi și a se odihni
– ușoare edeme
– vulnerabilitate față de pericole
– necomunicare – apatie
– neliniște față de semnificația propriei existențe
– dificultate de a acționa după credințele și valorile sale
– dezinteres
– cunoștințe insuficiente despre boală, evoluție, tratament, prognostic, compli-
cații
În urma aplicării intervențiilor autonome și delegate la externare, pacienta:
– are un ritm respirator regulat
– se alimentează conform regimului alimentar
– are micțiuni fiziologice, scaun normal
– hematemeza a dispărut
– doarme bine, somn odihnitor
– se îmbracă și se dezbracă adecvat
– tegumente și mucoase colorate
– prezintă temperatura corpului în limite normale
– comunică cu persoanele din jur
– este preocupat de propriile credințe
– își poate asuma rolul familial
– pleacă la domiciliu cu informații despre boală, tratament, convalescență
Bolnavul se externează cu următoarele recomandări:
– evitarea eforturilor fizice
– regim alimentar
– respectarea tratamentului medicamentos:
– SPIRONOLACTONA 4 tb. / zi la 2 zile
– SILIMARINA 3 tb / zi
– control periodic

NR.
CRT.DATA
RECOLTĂRIIPROBA
BIOLOGICĂCONDIȚII
DE
RECOLTARECALEA
DE
ABORDARECANTITATEA
CERUTĂVALORI
NORMALEVALORI
REALE
1. 27.03.2006 Glicemia Dimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă2 ml sg + 4 mg
NaFl0,80-1,20g% 0,70 ‰
2. 28.03.2006 Hemoglobina Dimineața pe
nemâncateÎnțeparea
pulpei
degetului Picătura 13 ± 2 g la
1000 ml13,93 g%
3. 28.03.2006 VSH Dimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă5-10 ml sânge 2-13 mm/1h
12-17 mm/2h64 mm/1h
4. 28.03.2006 UREE sangvină Dimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă5-10 ml sânge 0,20-0,40g/
/1000 ml22 mg%
5. 28.03.2006 Teste de
disproteinemieDimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă5-10 ml sânge ZnSO 4=0-8
USH
RTymol=0-4
UMLZnSO 4=
=26,40USH
RTymol=
= 26 UML
6. 28.03.2006 Fosfataza
alcalinăDimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă5-10 ml sânge 13-45 U% 46,4 U%
7. 28.03.2006 Transaminaze Dimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă5-10 ml sânge TGO =2-20UI
TGP= 2-16UI10 mm/1h
8. 28.03.2006 Bilirubina Dimineața pe
nemâncatePuncție
venoasă5-10 ml sânge T=0,6-1mg%
D=0,1-0,4
mg%
I=0,5-0,6 mg
%TGO=9,2
UI
TGP=1,35
UI
9. 28.03.2006 Leucocite Dimineața pe
nemâncateÎnțeparea
pulpei
degetului 5-10 ml sânge 4200-8000/
/mm3T=0,39 mg
%
D=1,75mg
%
I=2,19 mg
%

TABEL MEDICAMENTE
DATA MEDICA-
MENTMOD DE
PREZENTARECALEA DE
ADMINIS-
TRAREDOZA
ZILNICĂACȚIUNE
TERAPEUTICĂOBSERVAȚII
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
26.03.
2006
31.03.
2006ARGININĂ-
SORBITOLFlacon 200 ml
soluție apoasă
injectabilă PEV lentă 250 ml Arginina intervine în
detoxificarea aminia-
cului favorizând
urogeneza hepatică,
sorbitolul acționează
ca substrat energetic,
înlesnind utilizarea
argininei Indicații: encefalopatie porta-
lă, comă hepatică
Reacții adverse: sorbitolul
poate crește diureza cu
deshidratare și agravarea
dezechilibrului electrolitic
Contraindicații: nefrite și
insuficiență renală, acidoză
renală cronică
Vitamina B 1 – comprimate
– fiole a 1 ml solu-
ție apoasă injecta-
bilă- per os
– injecții I.M.1 fiolă a
2 ml I.M.Factor vitaminic
indispensabil pentru
metabolismul gluci-
dic normalIndicații: hepatită, migrenă,
nevrite și polinevrite
Reacții adverse: rar reacții
sistemice grave – șoc terminal
Contraindicații: intoleranță
sau alergie la tianină
Vitamina B 6 – comprimate
– fiole 2 ml sau
5 ml
– soluție apoasă
injectabilă- per os
– injecții I.M.1 fiolă a
5 ml I.M.Factor vitaminic ce
acționează substitutiv
în stările de deficit de
piridoxinăIndicații: acțiuni carențiale,
pelagră, miopați
Vitamina B 12 Fiole a 1 ml solu-
ție apoasă
injectabilă – injecții I.M. 1 fiolă a
1 ml I.M.Trofic pentru
sistemul nervos și
hepaticIndicații: anemie pernicioasă,
hepatopatii
Reacții adverse: rareori reacții
alergice
Contraindicații: prudență la
bolnavii cu teren alergic
(astm, eczeme)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Vitamina
C 500- comprimate
– comprimate
efervescente
– fiole a 5 ml
solu-
ție apoasă injec-
tabilă- per os
– injecții I.M.1 fiolă a
5 ml I.M.Factor vitaminic cu
rol în biogeneza
substanțelor interce-
lulare, intervine în
procesele metabolice
de oxidoreducere.
Mărește rezistența
organismului la
infecțiiIndicații: boli grave, stări
febrile, prelungite, hemoroizi
prin fragilitatea capilarelor,
gingivite
Contraindicații: litiază renală,
stări de supraîncărcare cu
fier la bolnavii cu hemocro-
matoză
1;2.04.
2006FUROSEMID – comprimate
– fiole a 2 ml
soluție apoasă
injectabilăI.V. lent sau
I.M.
– în PEV1 fiolă la 2
zile la
sfârșitul
perfuzieiDiuretic foarte activ Indicații: edeme severe
cardiace, cirotice, insuficiență
renală cronică, HTA
Reacții adverse: deficit de
natriu, alcaloză
SPIRONO-
LACTONĂ- comprimate
25 mgper os 4 compri-
mateDiuretic antialdeste-
ronic, crește elimi-
narea urinară a sării
și apei, scade elimi-
narea ionilor de H și
amoniaculuiIndicații: stări edematoase în
ciroză
Reacții adverse: dezechilibru
electrolitic, hiponatremie
Contraindicații: insuficiență
hepatică în stadiul terminal
PROPANO-
LOL- comprimate a
10 sau 40 mg
– fiole a 5 ml
soluție apoasă
injectabilă- per os
– în urgențe
se injectează
I.V. lent1
comprimatβ blocant exprimă
forța de contracție a
inimii și scade debi-
tul cardiac, întârzie
conducerea
atrio-ventricularăIndicații: stări anxioase,
eritmii cardiace supraventri-
culare
Reacții adverse: greață, vomă,
insomnie, oboseală, cefalee

III PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI T.N.
II.1.1. CULEGEREA DATELOR
NUME: T
PRENUME: N
VÂRSTA: 55
SEX: M
RELIGIE: ortodoxă
NAȚIONALITATE: română
STAREA CIVILĂ: CĂSĂTORIT
OCUPAȚIE: PENSIONAR
DATE VARIABILE
Domiciliu: Județul Prahova, localitatea Boldești
Condiții de muncă: este pensionar
Gusturi personale: Nu consumă alcool, nu fumează
Modalități de exprimare: exprimare clară
II. STAREA DE SĂNĂTATE
a)DATE ANTROPOMETRICE
Greutatea: 74 Kg
Înălțimea: 1,69 m
Grup sangvin: B III

b)LIMITE SENZORIALE
Alergii – nu prezintă fenomene alergice
Proteze – nu folosește proteze
Acuitate vizuală și auditivă – funcționare adecvată
Somn – normal
Mobilitate: bună
Alimentație – echilibrată
Eliminări – tranzit intestinal normal, micțiuni fiziologice
c)ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE – AHC
– nesemnificative
d)ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE – APF
Hepatită cronică – 2000
Pancreatită – 2000
Ulcer duodenal – 2001
Ciroză hepatică – 2002

II. INFORMAȚII LEGATE DE BOALĂ
a)Motivul internării
Astenie, adinamie, inapetență, insomnii, pierdere ponderală
b)Istoricul bolii
Antecedente nutriționale – dispensarizat din 2000 cu hepatită cronică, iar din 2001 cu
ciroză hepatică stabilită de clinica de gastroenterologie – București
Hemoragie digestivă superioară.
De 14 zile pacientul prezintă alterarea stării generale, insomnii, inapetență, pierdere
ponderală
c)DIAGNOSTICUL DE INTERNARE
CIROZĂ HEPATICĂ DECOMPENSATĂ PARENCHIMATOASĂ DE ETIOLOGIE
NUTRIȚIONALĂ
d)DATA INTERNĂRII
25.04.2006 Spitalul Județean Ploiești – Secția Gastroenterologie
e)EXAMENUL PE APARATE
– tegumente și mucoase palide
– sistemul musculo-adipos: normal
– sistemul osteoarticular: integru
– sistemul ganglionar – nepalpabil
– aparatul respirator: torace normal conformat
– sonoritate pulmonară păstrată
– murmur vezicular prezent
– aparatul urinar: Rinichi nepalpabili, micțiuni fiziologice
– sistemul nervos central: orientare temporo-spațială
– Aparatul digestiv – apetit diminuat, deglutiție normală
– greață, balonare
– ficat cu limita superioară la C 6, limita inferioară la 4 cm sub rebord
– polul inferior al splinei palpabil
– Aparatul cardio-vascular – zgomote cardiace ritmice bine bătute
– TA = 130 / 80 mm Hg; AV = 68 / min

II.2 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA
FUNDAMEN-
TALĂMANIFESTĂRI
DE
INDEPENDENȚĂMANIFESTĂRI
DE
DEPENDENȚĂPROBLEME
DE
DEPENDENȚĂSURSA
DE
DIFICULTATE
1. 2. 3. 4. 5.
1. A respira
și a avea o
bună circulație- Respirație de tip costal inferioară,
mucoasa respiratorie este umedă
AV = 80-90 r/min; TA=150/80mm Hg Dispnee intensă cu
ortopnee
R=10 resp/minDe ordin fizic:
– anxietate
– stres
– diminuarea capa-
cității de expansiune
pulmonară
– secreții abundente
2. A bea și a
mâncaAlimentație
Insuficientă.
Scăderea poftei de
Mâncare.
– grețuri
-vărsături
postalimentareDe ordin fizic:
-pierderea apetitului
– boala (CH)
– anxietate
– incapacitatea de
a-și procura și
prepara alimentele
3. A elimina – cantitatea de urină eliminată în 24 h
1200 – 1400 ml
– frecvența micțiunilor 5-6 micțiuni/zi
2/3 din numărul micțiunilor în timpul
zilei 1/3 noaptea
– culoarea urinei – galben deschis până
la galben închis, se poate modifica în
funcție de alimentație și în cazul
administrării unor medicamente
– nivelul urinei proaspete de bulion și
de amoniac după un timp din cauza
fermentației alcaline, reacția urinei pH
4,5 – 7
– aspectul urinei – este clară, Vărsături
Hematemeză 500 mlDe ordin fizic:
– anxietate
– durere

1. 2. 3. 4. 5.
transparentă la început, densitatea
urinei 1010 – 1025
– frecvența scaunului la adult 1-2 / zi
sau 1 la 2 zile, ritmic, la aceeași oră a
zilei, dimineața după trezire
– cantitatea scaunului 150-200 g de
materii fecale, consistența păstoasă,
omogenă, formă cilindrică cu
diametrul de 3-5 cm lungime variabilă
– culoarea scaunului brună la adult
dar se modifică în funcție de alimen-
tație și în funcție de administrarea
unor medicamente
– mirosul scaunului fecaloid de la un
individ la altul
4. A se mișca
și a avea o
bună posturăPostura adecvată sau atitudinea –
– funcția corpului omenesc bazată pe
acțiunea sinergică și coordonată a
elementului aparatului locomotor și a
sistemului nervos, cu ajutorul cărora
se menține stabilitatea, echilibrul și
raporturi constante între corp și mediu
și între diferite segmente ale corpului
– Postura adecvată sau atitudinea:
– în picioare (ortostatism)
– șezând
– culcat (clivostatism); decubit dorsal
(pe spate), decubit lateral stâng sau
drept, decubit ventral (pe abdomen)
– mișcări adecvate
– abducție – mișcări de îndepărtare
față de axul median al corpuluiDiminuarea
mișcărilorDe ordin fizic:
– anxietate
– stres
– oboseală
– epuizare
– stare depresivă
– sedentarism

1. 2. 3. 4. 5.
– adducție – mișcări de apropiere față
de axul median al corpului
– flexie/extensie – mișcări de apropie-
re sau îndepărtare a două segmente
apropiate (braț, antebraț, gambă, coap-
să)
– rotație – mișcare realizată în jurul
axului care trece prin lungul segmen-
tului care se deplasează
– pronație/supinație – pronația este
mișcarea de rotație a mâinii prin care
palma privește în jos, iar supinația este
mișcarea inversă
– circumducție – mișcare complexă
care totalizează flexia, extensia,
abducția și se asociază cu rotația
Exerciții fizice – active, pasive,
izomerice de rezistență
– Tensiunea arterială se modifică în
raport cu intensitatea efortului fizic
– Crește frecvența și amplitudinea
pulsului în funcție de intensitatea
efortului
5. A dormi și a
se odihni- durata somnului 7-9 ore/zi
– calitatea – calm, fără coșmaruri, fără
întreruperi, adoarme cu ușurință și se
trezește odihnit, vise agreabile, plăcute
– pentru a evita suprasolicitările fizice
și psihice, perioadele de activitate
trebuie intercalate cu perioade de
repaus
– este necesară activitatea bine organi– Somn neliniștit,
neodihnitor
– treziri frecvente
– 4 ore/noapteDe ordin psihic
– stres, anxietate
– epuizare
– stare depresivă
– oboseală
– nervozitate
– uzarea abuzivă de
hipnotice

zată și judicios alternată cu perioade
1. 2. 3. 4. 5.
de relaxare și timp liber, care să
permită refacerea forței fizice și a ca-
pacităților intelectuale
6. A se îmbrăca
și a se dezbrăca- semnificația veșmintelor – tot ceea ce
acoperă corpul omenesc, îl ascunde și
îl protejează, ele sugerează apartenența
sau neapartenența la un grup social,
profesional, cultural, religios
– alegerea personală – după gust și
circumstanțe
– sortarea veșmintelor – adecvate
funcțiilor psihologice, adecvate
climatului statutului socio-cultural
– purtare de obiecte semnificative pune
în evidență rangul social, însemnătatea
persoanei, funcție religioasă
– exigențe în intimitate – moda, norme
sociale, ordonat, curat tot timpul
– capacitatea fizică de îmbrăcare și
dezbrăcare, mobilitate articulară, tonus
muscular
– talie și statură – vârsta, sarcina, grad
de dezvoltare a țesutului adipos
7. A menține
temperatura
corpului în
limite normale- temperatura corporală adult: 36-37oC
– piele:
– de culoare roz
– transpirație minimă
– senzație plăcută față de frig sau
căldură
-temperatura mediului ambiant 18-
25oC

1. 2. 3. 4. 5.
8. A fi curat,
îngrijit și a
proteja
tegumentele și
mucoasele- păr – lungime, suplețe, strălucire
– urechile – configurație normală,
curățenie
– nas – mucoasa umedă, fose nazale
libere
– cavitatea bucală – dentiție albă,
completă, fără carii
– mucoasa bucală umedă și roz
– gingiile aderente dinților și roz
– unghii curate, tăiate scurt, de culoare
roz
– piele – curată, netedă, catifelată,
elastică, pigmentată normal
– deprinderi igienice: baie, duș (frec-
vența, durata)
– spălarea dinților (frecvența, periaj
corect)
– spălarea părului Ușoare edeme De ordin fizic:
-boala
– edeme la membrele
inferioare
– obiceiuri igienice
deficitare
– dezechilibru
metabolic
9. A evita
pericolele- măsuri de prevenire a: accidentelor,
infecțiilor, bolilor, agresiunilor,
agenților fizici și chimici, agresori
umani, animale și autoagresiuni
– securitatea psihologică – stare de
liniște a individului care se simte la
adăpost de toate pericolele
– măsuri:
– metode de destindere, de relaxare și
de control ale emoțiilor
– utilizarea mecanismelor de apărare
în diferite situații
– practicarea unui obicei, crez, religieDepresie, anxietate,
fatigabilitateDe ordin fizic:
– stare depresivă
– spitalizarea
– boala
– tratament
– neacceptarea bolii

1. 2. 3. 4. 5.
– securizarea sociologică:
– mediu sănătos – salubritatea
mediului, calitatea și umiditatea
aerului 30 – 60 %
– temperatura ambiantă 18,3-25oC
– mediu de siguranță
– măsuri de protecție socială
10. A comunica a) manifestări de ordin biologic:
– funcționarea adecvată a organelor de
simț:
– activitatea vizuală și auditivă
– fine gustativă și a mirosului
– sensibilitatea tactilă
– debit verbal:
– ușor, ritm moderat, limbaj clar,
precis
– expresie nonverbală:
– mișcări, posturi și gesturi ale mâinii
– facies expresiv, privire semnificativă
– mecanisme senzo-perceptuale
adecvate
b) manifestări de ordin psihologic
– exprimare ușoară – a nevoilor,
dorințelor de exprimare clară a gându-
rilor
– imagine pozitivă de sine
– percepția obiectivă a mesajului
primit și capacitatea de verificare a
percepțiilor sale
– exprimarea sentimentelor prin pipăit
– utilizarea adecvată a mecanismelor
de apărareApatie De ordin fizic:
pierdere, separare
de familie și prieteni
– anxietate
– stres
– durere
– necunoașterea
exactă a realității

1. 2. 3. 4. 5.
– atitudinea receptivă și de încredere
în alții
– capacitatea de angajare și de a menți-
ne o relație stabilă cu semenii
c) manifestări de ordin biologic:
– apartenența la grupuri de diverse
interese
– stabilirea de relații armonioase în
familie, la locul de muncă, în grupuri
de prieteni
11. A acționa
conform
propriilor
convingeri și
valori de a
practica religia- credințe:
– convingeri personale ale individului
față de realitate
– asistarea la ceremonii religioase
– folosirea obiectelor religioase
– religie:
– formă a cunoștinței sociale, caracte-
rizată prin credință în ființe, forțe
supranaturale
– observarea regulilor unei religii
– parcurgerea scrierilor religioase,
spirituale sau umanitare
– ritualuri:
– ansamblu de ceremonii religioase
proprii unei religii
– apartenența la grupuri religioase sau
umanitare
– spiritualitate:
– ansamblu de credințe și practici
proprii sufletului
– timp de rugăciune și meditație,
gesturi și atitudini corporalePreocuparea față de
credința și valorile
sale
– frustrări De ordin psihologic:
– anxietatea
– pierderea imaginii
de sine
– spitalizarea
– boala
– tratament

1. 2. 3. 4. 5.
– morala:
– ansambluri de reguli de conduită și
valori considerate variabile într-o
societate
– participarea la fapte de caritate și
umanitate, angajarea într-o acțiune
socială și umanitară
Valori – ansamblu de credințe și
aptitudini care reflectă nu numai ce
este dorit, dar în aceeași măsură ceea
ce este benefic individului
Libertatea – posibilitatea de a acționa
conform propriilor credințe sau
dorințe; individul are libertatea
deplină de acțiune și sănătate mentală
optimă
12. A fi
preocupat în
vederea
realizării- integritatea fizică și psihică
– activitatea optimă a funcțiilor
fiziologice în raport cu constituția
individului
– dezvoltarea armonioasă, integritatea
fizică și psihică permit adaptarea
pentru orice gen de activitate și
îndeplinirea codurilor sociale
– manifestări de bucurie și fericire,
activitatea pozitivă
– autocritica, tendința de a lua hotărâri
pe baza chibzuinței proprii, ca formă
de exprimare a independenței voinței,
se conjugă cu adoptarea unei atitudini
critice față de ideile și activitățile
proprii și cu receptivitatea față de Neputința De ordin fizic
– boala
– spitalizarea
– anxietate
– epuizare
– neadaptarea la
rolul de bolnav
– pierderea imaginii
de sine

opiniile celor din jur
1. 2. 3. 4. 5.
– luarea de decizii – rapiditatea cu care
persoana deliberează într-o situație
complexă și urgentă și adoptă hotărâ-
rea cea mai potrivită:
– stima de sine
– imaginea de sine – să-i placă
înfățișarea sa, aspectul pe care îl are
și să fie sănătos
– comportamentul (legat de stadiul de
dezvoltare):
– dragostea față de muncă
– aprecierea muncii
– ambiția – dorință arzătoare de a
realiza cât mai mult în activitatea
depusă
– motivația –totalitatea motivelor care
îl determină să efectueze activități
prin care să se realizeze
– roluri sociale – stăpânirea, punerea
în valoare a acestor roluri, prin acțiuni
care să determine satisfacția realizării,
a bunăstării (rolul în familie, la locul
de muncă, în societate)
– folosirea timpului liber – apartenența
la o grupare socială (culturală,
sportivă) dau posibilitatea de a folosi
propriile credințe și valori în preocu-
pări plăcute și utile

1. 2. 3. 4. 5.
13. A se recrea – destinderea – starea de relaxare, de
încetare a unei tensiuni nervoase sau a
unei stări de încordare
– satisfacția – sentiment de mulțumire
și plăcere
– plăcerea – senzația sau emoția
agreabilă legate de satisfacerea sursei
de relaxare
– amuzamentul – distracții, divertis-
mentNeparticiparea la
activități recreativeDezinteres în a
îndeplini activități
recreative De ordin fizic:
– stare depresivă
– anxietate
– durere
– epuizare
– slăbiciune,
oboseală
– spitalizare
– boala
– pierderea imaginii
de sine
14. A învăța
cum să-și
păstreze
sănătatea- dorința și interesul de independență:
– învățarea – activitate pentru însușire
de cunoștințe și dobândirea de noi
deprinderi în toate sectoarele vieții
psihice (cunoaștere, voință, emotivita-
te)
– deprinderea – componentă automa-
tizată a activității pentru menținerea
independenței în satisfacerea nevoii de
a învăța să-și păstreze sănătatea; paci-
enții sunt conștienți de necesitatea
formării de atitudini și deprinderi
corecte, necesare obținerii unei stări
de bine
– acumulare de cunoștințe
– modificarea comportamentului față
de sănătate
– educația – ansamblu de opțiuni de
transmitere a cunoștințelor, de formare
a deprinderilor și comportamentului
Educația pentru sănătate are rolul de aCerere de informații De ordin fizic:
– evenimente
amenințătoare:
– spitalizare, trata-
ment, boală
– lipsa de informații
– neadaptarea la
boală
– frica de necunoscut

oferi pacientului modalități concrete,
1. 2. 3. 4. 5.
specifice sau redobândire a sănătății
(rolul educator al asistentei medicale)

PROBLEMELE PACIENTEI
– Dispnee
– Alimentație inadecvată – deficit din punct de vedere calitativ și cantitativ
– Eliminare inadecvată – vărsături
– Dificultate în a se mobiliza
– Dificultate în a dormi și a se odihni
– Risc de alterare a tegumentelor și mucoaselor – edeme
– Vulnerabilitate față de pericole
– Neliniște față de semnificația propriei existențe
– Dificultatea de a acționa după credințele și valorile sale
– Dezinteres în a îndeplini activități recreative
– cunoștințe insuficiente despre boală, evoluție, tratament, prognostic, complicații
DIAGNOSTIC NURSING
– Dispnee din cauza procesului inflamator, manifestată prin modificarea amplitudinii
respiratorii
– Alimentație inadecvată – deficit din punct de vedere calitativ și cantitativ din cauza
pierderii apetitului, bolii manifestată prin inapetență, grețuri, vărsături postalimentare
– Eliminare inadecvată din cauza bolii și alimentației manifestată prin vărsături
postalimentare
– Imobilitate, manifestată prin dificultate în a se mobiliza a se ridica sau a merge,
datorită măririi de volum a abdomenului
– Insomnie manifestată prin treziri frecvente datorită durerii
-Vulnerabilitate în fața pericolelor manifestată prin anxietate marcată datorită
imobilității, durerii
– Neliniște față de semnificația manifestată prin preocuparea față de propriile sale
credințe și valori, datorită stării depresive
– Sentiment de neputință manifestat prin incapacitatea de a-și îndeplini rolurile datorită
izolării, slăbiciunii fizice
– Insuficiența cunoașterii manifestată prin lipsa cunoștințelor despre boală, tratament,
convalescență, satisfacerea nevoii datorită lipsei de informații
II.3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT
– Asigurarea condițiilor optime de spitalizare și mediu
– Asigurarea repausului fizic, psihic și intelectual

OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU –OTM
– Mobilizarea funcțiilor vitale
– Asigurarea igienei personale a salonului
– Recoltarea produselor biologice
– Asigurarea unui regim alimentar adecvat
– Asigurarea tratamentului medicamentos
– Bolnavul să aibă un ritm respirator regulat
– Bolnavul să fie echilibrat hidroelectrolitic
– Durerea pacientului să fie diminuată
– Pacientul să fie susținut în acordarea îngrijirilor igienice
– Bolnavul să aibă un somn odihnitor
– Bolnavul să fie liniștit și să aibă un tonus bun
– Tegumentele și mucoasele să-și capete colorația normală
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG – OTL
– Prevenirea și combaterea complicațiilor
– Asigurarea legăturii bolnavului cu familia sa
– Educația pentru sănătate
– Pregătirea bolnavului și a documentelor pentru externare

APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
DATA PROBLEME
DE
DEPENDEN-
ȚĂOBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1. 2. 3. 4. 5. 6.
25.04.200
6 Respirație
inadecvatăPacienta să respire
liber, să aibă un
ritm respirator
regulat în decurs
de 2 zile – aerisesc salonul câte 10 min, de
3 ori/zi
– fac pacientul să practice exerci-
ții respiratorii
– așez persoana în poziție șezând,
pentru a favoriza respirația
– evaluez nivelul anxietății și
planific intervențiile adecvate
– asigur un climat optim: tempe-
ratura salon, umiditate
– urmăresc ritmul, frecvența și
amplitudinea respirației,colorația
pielii, mucoaselor, unghiilor
– stabilesc cu persoana un plan
de activitate și repaus
– îi sugerez să nu poarte îmbrăcă-
minte strâmtăARGININA 1 fc/zi
ASPATOFORT 2 f/zi
GLUCOZA 5 %
250 mg/zi
DIAZEPAM 1 tb/zi
SPIRONOLACTONA
4 dr/zi
SILIMARINĂ 3 tb/ziPacientul
respiră liber
după 2 zile
Eliminare
inadecvată
hematemeză Pacienta să fie
echilibrată
hidroelectrolitic
și acido-bazic în
decurs de 2 zile
Pacienta să fie
menajată fizic și
psihic în timpul
vărsăturilor – așez pacientul în poziție semi-
șezând cu capul într-o parte,
aproape de marginea patului
– îl liniștesc din punct de vedere
psihic
– îl ajut în timpul vărsăturilor și
păstrez produsul eliminat
– îi ofer un pahar cu apă să-și
clătească gura după vărsăturăDupă 48 de
ore pacienta
echilibrată

1. 2. 3. 4. 5. 6.
– la indicația medicului îi
administrez medicație
simptomatică
– suprim alimentația pe gură și
alimentez pacientul parenteral,
prin perfuzie cu glucoză
hipertonă
– corectez tulburările electrolitice
și rezerva alcalină
– rehidratarea orală va începe
încet, cu cantități mici de lichide
reci, oferite cu lingurița
– fac bilanțul lichidelor ingerate
și eliminate
– monitorizez funcțiile vegetative
și vitale
Lipsa poftei de
mâncarePacienta să fie
echilibrată
hidroelectrolitic
și nutrițional în
decurs de 3 zile- alimentez pacientul parenteral
cu soluție glucoză 5 %
– calculez numărul de calorii
– explorez gusturile și obiceiurile
alimentare ale pacientului
– conștientizez pacientul asupra
importanței regimului alimentar
– fac bilanțul lichidelor ingerate
și eliminate
– servesc pacientul cu alimente la
temperatură moderată, la ore
regulate
– încurajez pacientulDupă 3 zile
pacientul se
alimentează
mai bine

1. 2. 3. 4. 5. 6.

26.04.
27.04.
28.04.200
6Dificultatea de
a se mișca și a
avea o bună
postură
InsomniePacientul să se
mobilizeze
corespunzător în
următoarele 3 zile
Pacientul să aibă
somn și odihnă
reconfortante în
următoarele 3 zile- ajut pacientul să practice
exerciții ale musculaturii și îl
asist la execuție
– ajut pacientul să se ridice din
pat
– învăț pacientul să adopte
poziție antalgică
– permit persoanei să-și exprime
senzațiile dureroase
– evaluez caracteristicile durerii,
localizare, intensitate, durată,
frecvența, factori care îi măresc
durerea sau o diminuează
– informez persoana asupra
procesului dureros și evoluția ei,
învăț pacientul să-și controleze
durerea
– identific cu pacientul cum este
perturbat somnul – dificultatea
de a dormi, treziri frecvente,
treziri matinale
– planific tratamentul de așa
natură încât să nu-i întrerup
somnul
– evaluez calitatea somnului
nocturn
– favorizez adaptarea pacientului
la mediul nou, creez un climat de
înțelegere
– permit pacientului să-și expri-
me senzațiile dureroase
– determin pacientul să practice o
tehnică de relaxare la culcareASPATOFORT 2 fl/zi
ARGININA 1 fc/zi
GLUCOZA 5 %
250 mg/zi
DIAZEPAM 1 tb/zi
SPIRONOLACTONA
4 dr./ zi
SILIMARINA 3 tb/ziDupă 3 zile
mobilitatea
s-a mai dimi-
nuat
1. 2. 3. 4. 5. 6.

29.04.
30.04.200
6Discret edem
gambianEdemele să se
diminueze în
următoarele 2 zile- cântăresc pacientul zilnic
– urmăresc creșterea sau diminu-
area edemelor
– îi demonstrez pacientului
importanța exercițiilor fizice
pentru stimularea circulației
– recomand pacientului să evite
mersul în picioarele goale
– îi explic importanța evitării
statului timp îndelungat în pi-
cioare sau așezat
– îi recomand pacientului să evite
îmbrăcarea îmbrăcămintei strâm-
te
– îi recomand să evite
încrucișarea gambelor29.04.2006
SILIMARINA 3 tb/zi
ARGININA 1 fl/zi
SPIRONOLACTONA
4 dr/zi
30.04.2006
SILIMARINĂ 3 tb/zi
SPIRONOLACTONA
4 dr/zi
VIT. B1 3 cp/zi
VIT. B6 1 cp/zi
VIT. PP 2 cp/zi
DIAZEPAM 1 tb/ziÎn decurs de
2 zile edemele
s-au diminuat
01.05.
02.05.
03.05.200
6Vulnerabilitate
în fața
pericolelor
manifestată
prin fatigabili-
tate marcatăPacientul să fie
echilibrat psihic
în decurs de 5 zile- asigur condiții de mediu
adecvate
– informez și stabilesc împreună
cu pacientul planul de recuperare
a stării de sănătate și de creștere
a rezistenței organismului
– favorizez adaptarea pacientului
la noul mediu
– creez un mediu optim pentru ca
pacientul să-și poată exprima
emoțiile, nevoile
– informez cu informații de care
are nevoie
– asigur legătura pacientului cu
familia
– furnizez explicații clare și 01.04.2006
ARGININA 1 fc/zi
ASPATOFORT 2 fc/zi
SPIRONOLACTONA
4 dr/zi
VIT. B1 3 cp/zi
VIT. B6 1 cp/zi
VIT. PP 2 cp/zi
02.04.2006
SPIRONOLACTONA
4 dr/zi
VIT. B1 3 cp/zi
VIT. B6 1 cp/zi
VIT. PP 2 cp/ziDupă 4-5 zile
pacientul este
echilibrat
psihic
1. 2. 3. 4. 5. 6.

deschise asupra îngrijirilor
programate
Dificultatea de
a-și asuma
rolurile
familieiPacienta să
accepte
îndeplinirea
sarcinilor impuse
de rol în decurs
de 4 zile- identific cu pacienta comporta-
mentul care demonstrează
neacceptarea rolurilor
– identific factorii stresanți care
îl împiedică să-și asume rolul
– identific cu pacienta forța și
potențialul său de a îndeplini
rolul în familie
– caut împreună cu pacienta
mijloace adecvate pentru a-și
îndeplini rolulPacienta a
acceptat
îndeplinirea
sarcinilor
impuse de rol
în decurs de
4 zile
Dificultatea de
a efectua
activități
recreative Pacientul să-și
exprime interes
pentru activități
recreative în
decurs de 2 zile- explorez împreună cu pacientul
motivele dezinteresului față de
activitățile recreative
– utilizez întrebări deschise
pentru a descoperi activitățile
care îl interesează
– îl conștientizez de rolul mișcă-
rii în menținerea sănătății fizice
și mentale
– îl stimulez să participe la
activitățile recreative
– evaluez progresul în
îndeplinirea activitățilorPacientul își
exprimă
interesul
pentru
activități
recreative
după 4 zile
Lipsa de
cunoștințe
despre
tratament și
convalescență Pacientul să aibă
cunoștințe despre
tratamentul
igieno-dietetic
Pacientul să se
reintegreze
socio – familial- explorez nivelul de cunoaștere
al pacientului privind boala,
tratamentul igieno – dietetic
– îi explic importanța respectării
regimului igieno-dietetic
– îi explic care sunt alimentele
interzise și care sunt celePacientul a
înțeles cele
explicate
1. 2. 3. 4. 5. 6.

permise
– învăț pacientul importanța
respectării administrării
tratamentului și a recomandărilor

BILANȚUL AUTONOMIEI
Pacientul în vârstă de 55 ani, a fost internat în Spitalul Județean Ploiești, Secția
Gastroenterologie, acuzând: astenie, inapetență, insomnie, pierdere ponderală, cu
următoarele probleme:
– modificarea respirației, edeme
– scăderea poftei de mâncare – inapetență
– vărsături – hematemeza
– dificultatea de a dormi și a se odihni
– dificultatea în a se mișca și a avea o bună postură
– risc de alterare a tegumentelor și mucoaselor (edeme)
– apatie
– vulnerabilitate față de pericole
– neliniște față de semnificația propriei existențe
– dificultatea de a acționa după credințele și valorile sale
– dezinteres în a se implica în activități recreative
– cunoștințe insuficiente despre boală, evoluție, tratament, prognostic, complicații
În urma aplicării intervențiilor autonome și delegate la examen pacientul:
– are un ritm respirator regulat
– se alimentează conform regimului alimentar impus
– are micțiuni fiziologice, scaun normal
– hematemeza a dispărut
– se odihnește bine
– tegumentele și mucoasele normal colorate
– prezintă temperatura corporală în limite normale
– prezintă o ușoară stare depresivă
– comunică cu persoanele din jur
– este preocupat de propriile credințe
– își poate asuma rolul familial
– prezintă dificultatea în a efectua activități recreative
– pleacă la domiciliu cu un bogat bagaj informațional
Bolnavul se externează cu următoarele recomandări:
– evitarea eforturilor fizice și repaus la pat
– regim alimentar
– respectarea tratamentului medicamentos: SPIRONOLACTONĂ 4 tb / zi la 2 zile
SILIMARINĂ 3 tb / zi
– control periodic

NR.
CRT.DATA
RECOLTĂRIIPROBA
BIOLOGI-
CĂCONDIȚII
DE
RECOLTARECALEA
DE
ABORDARECANTITATEA
CERUTĂVAALORI
NORMALEVALORI
REALE
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
1. 25.04.2006 Glicemia Dimineața pe nemâncate Puncție
venoasă2 ml sg + 4 mg
NaFl0,80-1,20 g% 0,97 g%
2. 25.04.2006 Hb Dimineața pe nemâncate Înțeparea
pulpei
degetuluiPicătura 15 ± 2 g la
100 ml11,73 g %
3. 25.04.2006 Leucocite Dimineața pe nemâncate Înțeparea
pulpei
degetului Picătura 4200-8000/
/ mm34400 / mm3
4. 25.04.2006 Trombocite Dimineața pe nemâncate Înțeparea
pulpei
degetului Picătura 150.000 –
–
400.000/mm3130.000/mm3
5. 25.04.2006 Bilirubina Dimineața pe nemâncate Puncție
venoasă5-10 ml sânge T=0,6-1mg%
D=0,1-0,4
mg %
I=0,5-0,6
mg %T=1,54mg%
D=0,38mg%
I=1,08mg%
6. 25.04.2006 Uree
sangvinăDimineața pe nemâncate Puncție
venoasă5-10 ml sânge 0,20-0,40g% 0,28 g %
7. 25.04.2006 VSH Dimineața pe nemâncate Puncție venoa-
să fără stază1,6 ml sânge+
0,4 citrat de Na
3,8 %2-13 mm/1h
12-17mm/2h10 mm/1h
8. 25.04.2006 Teste de
disproteine-
mieDimineața pe nemâncate Puncție
venoasă5-10 ml sânge ZnSO 4=0-8
USH
RTymol=0-4
UMLZnSO 4=0,6
USH
RTymol=0,6
UML
9. 25.04.2006 Transamina-
zeDimineața pe nemâncate Puncție
venoasă5-10 ml sânge TGO=2-20UI
TGP=2-16UITGO=9,0UI
TGP=2,30UI
10. 25.04.2006 Fosfataza
alcalinăDimineața pe nemâncate Puncție
venoasă5-10 ml sânge 13-45UI/e 16,6 U %

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
11. 26.04.2006 Examen
de
urină Recoltarea urinei
(volum) din 24 ore1.000-1.500 ml Volum din
24 h
G=1015-1030
Albumine
Glucoza-
absentVolum din
24 ore
acidă
G=1020
Albumine
Glucoza

TABEL MEDICAMENTE
DATA MEDICAMENT MOD DE
PREZENTARECALEA
DE
ADMINIS-
TRAREDOZA
ZILNICĂACȚIUNE
TERAPEUTICĂOBSERVAȚII
25.04.
30.04.SILIMARINĂ Comprimate 70 mg Per os 4 comprimate Trofic și protector
hepaticIndicații: ciroza hepatică
compensată, insuficiență
hepatică, hepatită etilică,
hepatită acută și cronică
Reacții adverse: diaree,
reacții alergice
SPIRONOLAC-
TONĂComprimate 25 mg Per os 4 comprimate Diuretic antialdo-
steronic crește
eliminarea urinară
a sării și a apei,
scade eliminarea
potasiului și
amoniacului Indicații: ciroză
Reacții adverse: dezechi-
libru electrolitic, hipona-
tremie
Contraindicații: insufici-
ență hepatică în stadiul
terminal, alergie la
Spironolactonă
ASPATOFORT Fiole a 10 ml solu-
ție apoasă
injectabilă În perfuzie
intravenoasă2 fiole în 300
ml ser fiziolo-
gicTrofic hepatic
detoxifiant al
amoniacului Indicații: hepatită acută
și cronică, encefalopatie
portală, comă hepatică
1.05
3.05.
2006VITAMINA B6 – comprimate
– fiole 2 ml sau 5 ml
soluție apoasă
injectabilăPer os
Injecții I.M.1 fiolă a 5 ml
I.M. Factor vitaminic
ce acționează
substitutiv în
stările de deficit
piridoxină Indicații: acțiuni carențiale,
pelagră, miopatii
VITAMINA B12 Fiole a 1 ml soluție
apoasă injectabilăInjecții I.M. 1 fiolă a 1 ml
I.M.Trofic pentru
sistemul nervos și
hepaticIndicații: anemie pernicioasă
hepatopatii
Reacții adverse: rareori
reacții alergice

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
ARGININA-
-SORBITOLFlacon 250 ml
soluție apoasă
injectabilă PEV lentă 250 ml Arginina intervine
în detoxificarea
amoniacului
favorizând
urogeneza
hepatică
Sorbitolul
acționează ca
substrat energetic
înlesnind
utilizarea
arginineiIndicații: encefalopatie
portală, comă hepatică
Reacții adverse:
Sorbitolul poate crește
diureza cu heshidratare
și agravarea dezechilibru-
lui hidroelectrolitic
Contraindicații:
– nefrite și insuficiență
renală, acidoză renală
cronică
FUROSEMID Fiole 2 ml soluție
apoasă injectabilă
– comprimate PV lent sau
I.M., în PEV1 fiolă la 2 zile
la sfârșitul
perfuzieiDiuretic foarte
activIndicații: edeme severe
cardiace, cirotice
Reacții adverse: deficit
de Na
Contraindicații:
comă hepatică, ciroze
decompensate în stadiul
precomatos

CAPITOLUL III
EVALUAREA FINALĂ

CULEGEREA DATELOR
DATA INTERNĂRII
PACIENTA I.M. PACIENT B.C. PACIENT T.N.

25.03.2006 26.03.2006 25.04.2006
DIAGNOSTIC LA INTERNARE
CIROZĂ HEPATICĂ, HEMATEMEZĂ CIROZĂ HEPATICĂ DECOMPENSATĂ CIROZĂ HEPATICĂ DECOMPENSATĂ
DIABET ZAHARAT TIP I TOXIC – NUTRIȚIONALĂ PARENCHIMATOASĂ DE ORIGINE
NUTRIȚIONALĂ
Nume: I Nume: B. Nume: T.
Prenume: M. Prenume: C. Prenume: N.
Vârsta: 43 ani Vârstă: 69 ani Vârsta: 55 ani
Sex: feminin Sex: masculin Sex: masculin
Religie: ortodoxă Religie: ortodoxă Religie: ortodoxă
Naționalitate: română Naționalitate: română Naționalitate: română
Stare civilă: căsătorită Stare civilă: căsătorit Stare civilă: căsătorit
Ocupație: pensionară Ocupație: pensionar Ocupație: pensionar
MOTIVELE INTERNĂRII
– hematemeză – astenie – astenie
– fatigabilitate – adinamie – adinamie
– tuse rară – balonări postprandriale – insomnii
– inapetență – hematemeză – pierdere ponderală
– greață – inapetență

PROBLEME DE DEPENDENȚĂ

PACIENTĂ I.M. PACIENT B.C. PACIENT T.N.
– dispnee intensă, cu ortopnee, edeme – modificarea amplitudinii respira- – dispnee intensă cu ortopnee
R = 13 r / min, P = 65 pulsații / min torii R = 10 resp. / min
– alimentație insuficientă din punct – bradipnee, R = 13 r / min – alimentație insuficientă din
de vedere cantitativ și calitativ – alimentație insuficientă cantitativ punct de vedere cantitativ
– vărsături biliare, brune, aspect de și calitativ și calitativ
zaț de cafea, alimentare – ingestie de alimente ce nu satis- – scăderea poftei de mâncare
– imobilitate face nevoile organismului – grețuri, vărsături postali-
– insomnie – 5 ore de somn – hematemeză mentare
– ușoare edeme – imobilitate – vărsături
– depresie, anxietate – somn neliniștit, neodihnitor, 5 ore – hematemeză – 500 ml
– fatigabilitate pe noapte cu treziri frecvente – diminuarea mișcărilor
– hematemeză – epuizare – somn neliniștit, neodihnitor
– frustrare – ușoare edeme 4 ore / noapte
– neputință – anxietate, depresie – depresie
– neputința de a efectua activități – neputința de a efectua activități – anxietate
recreative recreative – apatie
– lipsa de priceperi, deprinderi pentru – lipsa de priceperi, deprinderi – neputința de a efectua activi-
menținerea sănătății pentru menținerea sănătății tăți recreative
– oboseală – oboseală – oboseală
– vulnerabilitate față de pericole – vulnerabilitate față de pericole – vulnerabilitate față de pericole
– dificultatea de a se îmbrăca și – lipsa de priceperi, deprinderi
dezbrăca pentru menținerea sănătății

DIAGNOSTIC NURSING
PACIENTA I.M. PACIENT B.C. PACIENT T.N.

– dispnee din cauza procesului -ortopnee intensă manifestată prin – dispnee din cauza procesului
inflamator manifestată prin cianoza extremităților din cauza pro- inflamator manifestată prin
modificarea amplitudinii res- cesului inflamator modificarea amplitudinii respi-
piratorii și bradipnee – alimentație inadecvată deficit din ratorii
– alimentație inadecvată prin punct de vedere calitativ și cantitativ – alimentație inadecvată -deficit
deficit din punct de vedere din cauza pierderii apetitului, bolii din punct de vedere calitativ și
calitativ și cantitativ din cauza manifestată prin inapetență, grețuri cantitativ, din cauza pierderii
pierderii apetitului, bolii mani- – eliminare inadecvată manifestată apetitului, bolii, manifestată
festată prin inapetență, grețuri, prin hematemeză datorită alterării prin inapetență, grețuri, vărsă-
vărsături postalimentare parenchimului hepatic turi postalimentare
– eliminare inadecvată din – insomnie manifestată prin treziri -eliminare inadecvată din
cauza bolii și alimentației ma- frecvente din cauza durerii cauza bolii și alimentației, ma-
nifestată prin vărsături postali- – alterarea circulației manifestată nifestată prin vărsături post-
mentare și edeme maleolare prin edeme din cauza dezechilibrelor alimentare
– imobilitate manifestată prin hidroelectrolitice -imobilitate manifestată prin
limitarea amplitudinii mișcă- – vulnerabilitate în fața pericolelor dificultate în a se mobiliza, a
rilor datorită edemelor manifestată prin anxietate marcată din se ridica sau a merge datorită
– oboseală din cauza gravității cauza imobilității, durerii măririi de volum a abdome-
bolii și anxietății manifestată – neliniște față de semnificația manifes- nului
prin astenie fizică marcată tată prin preocuparea față de propriile – insomnie manifestată prin
– vulnerabilitate față de pericole sale credințe și valori, din cauza stării treziri frecvente datorită
din cauza bolii și reacției la boală, depresive durerii
tratamentului, pierderii imaginii – sentiment de neputință manifestat – vulnerabilitate în fața perico-
de sine, spitalizării, manifestată prin incapacitatea de a-și îndeplini lelor, manifestată prin anxieta-
prin astenie fizică marcată, senti- rolurile datorită izolării, slăbiciunii te marcată datorită imobilității
ment de devalorizare, predispo- fizice durerii
ziție la accidentări. – insuficiența cunoașterii manifestată – neliniște față de semnificația
– frustrare din cauza bolii, tra- prin lipsa cunoștințelor despre boală manifestată prin preocuparea
tamentului, pierderii imaginii de tratament convalescență, satisfacerea față de propriile sale credințe

PACIENTA I.M. PACIENT B.C. PACIENT T.N.
sine, spitalizării, manifestată nevoii datorită lipsei de informații și valori, datorită stării depre-
prin incapacitatea de a exercita sive
practici religioase, supunere la – sentiment de neputință, ma-
regim și la tratamentul medical nifestat prin incapacitatea de
– dificultatea de a se realiza din a-și îndeplini rolurile, datorită
cauza bolii și spitalizării mani- izolării, slăbiciunii fizice
festată prin incapacitatea de a – insuficiența cunoașterii ma-
exercita practici religioase, nifestată prin lipsa cunoștin-
supunere la regim și la trata- țelor despre boală, tratament,
mentul medical convalescență, satisfacerea
– dificultatea de a se realiza din nevoii datorită lipsei de
cauza bolii și a spitalizării informații
manifestată prin incapacitatea
de a îndeplini activități favorite
– neputința de a efectua activități
recreative din cauza bolii și
spitalizării manifestată prin
diminuarea interesului față de
activități recreative
– lipsa de priceperi, deprinderi
pentru menținerea sănătății din
cauza pierderii stimei de sine
manifestată prin nesiguranța
și frica de necunoscut: bolnavul
trebuie să facă față unor
necesități de schimbare a
stilului de viață și a obiceiurilor
pentru redobândirea sănătății

OBIECTIVE
– Pacienta să respire liber, să aibă ritm respirator regulat în decurs de 2 zile
– Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic în următoarele 48 ore
– Pacienta să se mobilizeze corespunzător în următoarele 3 zile
– Pacienta să aibă somn și odihnă în următoarele 3 zile
– Pacienta să depășească starea de anxietate, să fie mai liniștită în următoarele 3 zile
– Pacienta să exprime diminuarea edemelor în următoarele 3 zile
– Pacienta să accepte îndeplinirea sarcinilor impuse de rol în decurs de 8 zile
– Pacienta să aibă cunoștințe despre tratament igieno-dietetic și medicamente
– Pacienta să se reintegreze socio-familial
INTERVENȚII
– aerisesc salonul 10 min/zi de 3 ori/zi
– fac pacienta să practice exerciții respiratorii
– așez pacienta în poziție șezând pentru a favoriza respirația
– evaluez nivelul anxietății și planific intervențiile adecvate
– la nevoie fac pacientei un masaj pentru relaxare
– asigur un climat optim: temperatură, salon, umiditate
– urmăresc ritmul, frecvența și amplitudinea respirațiilor, colorația pielii, mucoaselor, unghiilor
– stabilesc cu persoana un plan de activitate și repaus
– îi sugerez să nu poarte îmbrăcăminte strâmtă
– pregătesc pacienta și materialele in vederea administrării medicației
– susțin pacienta în timpul vărsăturii
– rehidratez pacienta treptat cu cantități mici de lichide reci, oferite cu lingurița
– explorez preferințele pacientei asupra alimentelor
– învăț pacienta care sunt alimentele permise și interzise
– conștientizez asupra importanței regimului alimentar în menținerea sănătății
– monitorizez funcțiile vitale, vegetative
– administrez parenteral soluțiile de glucoză și ser fiziologic și supraveghez rata de flux și pacienta
– ofer pacientei scuipătoare, tăviță renală
– protejez patul cu mușama și aleză
– servesc pacienta cu lichide cu valoarea nutritivă la temperatura camerei și la ore regulate

Dificultatea de a se mobiliza
– ajut pacienta să practice exerciții ale musculaturii și o asist la execuție
– ajut pacienta să se ridice din pat
– învăț pacienta să adopte poziția antalgică
– permit pacientei să-și exprime senzațiile dureroase
– evaluez caracteristicile durerii localizate, intensitate, durata, frecvența
– factorii care îi măresc durerea sau o diminuează
– informez persoana asupra procesului dureros și evoluția ei
– administrez analgeticul prescris
– învăț pacienta să-și controleze durerea
Dificultatea de a dormi și a se odihni
– identific cu persoana cum este perturbat somnul, dificultatea de a dormi, treziri frecvente, treziri matinale
– planific tratament în așa manieră încât să-i permit 5 ore de somn neîntrerupt în fiecare noapte
– îi sugerez mijloace de inducere a somnului, baie călduță, lapte cald
– evaluez calitatea somnului nocturn
– fac persoana să practice o tehnică de relaxare la culcare
– fac persoana să participe la îngrijirea sa
– permit pacientei să-și exprime senzațiile dureroase
Dezechilibru psihic
– favorizez adaptarea pacientei la noul mediu de viață
– identific cu pacienta cauza anxietății și factorii declanșatori (metode de investigații și tratament)
– furnizez informații clare și deschise asupra îngrijirilor programate
– ajut pacienta să-și recunoască anxietatea
– asigur un climat cald și securitate
– respect tăcerile și plângerile pacientei pentru a-i permite să-și controleze emoțiile
– diminuez stimulii auditivi, vizuali, zgomotul și lumina intensă
– prevăd un timp zilnic pentru a permite pacientei să-și exprime incertitudinile și să fie sigure la prezența mea
– îi masez spatele și picioarele timp de 10 minute de 3 ori / zi
Circulație inadecvată
– reduc ingestia de lichide
– fac bilanțul hidric de mai multe ori / zi
– cântăresc zilnic pacienta
– urmăresc creșterea sau diminuarea edemelor

– recomand să evite mersul în picioarele goale
– îi recomand să evite încrucișarea gambelor
– îi demonstrez importanța exercițiilor fizice pentru a stimula circulația
– îi explic importanța evitării statului prea mult timp în picioare sau așezat
Dificultatea de a-și asuma rolurile familiei
– identific cu pacienta comportamentul care demonstrează neacceptarea rolurilor
– identific factorii stresanți care o împiedică să-și asume rolul
– identific cu pacienta forța și potențialul său de a îndeplini rolul în familie
– caut împreună cu pacienta mijloace adecvate pentru a-și îndeplini rolul
Lipsa cunoștințelor despre externare, tratament, convalescență
– explorez nivelul de cunoștințe al pacientei privind boala, tratamentul igieno-dietetic și medicamentos
– îi explic importanța respectării regimului igieno-dietetic
– îi explic care sunt alimentele interzise și care sunt cele permise
– învăț pacienta care sunt modurile de preparare a alimentelor
– învăț pacienta importanța respectării administrării tratamentului și a recomandărilor

EXTERNAREA + BILANȚ
PACIENTA I. M. PACIENT B. C. PACIENT T. N.
DATA EXTERNĂRII: 4.04.2006
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
CIROZĂ HEPATICĂ; DIABET
ZAHARAT TIP I
STAREA LA EXTERNARE:
– mult ameliorată. Aceasta se datorează
faptului că pacienta a reacționat bine la
tratamentul medicamentos cu diuretice,
β – blocant trofic hepatic și a respectat
regimul alimentar hepatic
BILANȚ:
– În urma aplicării intervențiilor
autono-
me și delegate, la externare pacienta:
– are un ritm respirator regulat
– se alimentează conform regimului
– are micțiuni fiziologice, scaun normal
– hematemeza a dispărut
– prezintă o ușoară imobilitate, doarme
bine
– se îmbracă și se dezbracă adecvat
– are tegumente și mucoase ușor
icterice
– prezintă temperatura corpului în
limite normale
– prezintă încă o ușoară stare depresivă
– comunică cu persoanele din jur
– este preocupată de propriile credințe
– își poate asigura rolul familial
– prezintă dificultate în a efectua
activități recreativeDATA EXTERNĂRII: 2.04.2006
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
CIROZĂ HEPATICĂ DECOMPEN-
SATĂ, TOXIC – NUTRIȚIONALĂ
STAREA LA EXTERNARE:
– ameliorată
– pacientul a reacționat bine la
tratamen-
tul medicamentos cu diuretice, β-blo-
cant trofic hepatic
– a respectat regimul alimentar hepatic
BILANȚ:
– în urma aplicării intervențiilor autono-
me și delegate, la externare pacientul:
– are un ritm respirator regulat
– se alimentează conform regimului
alimentar
– are micțiuni fiziologice, scaun normal
– hematemeza a dispărut
– doarme bine, somn odihnitor
– se îmbracă și dezbracă adecvat
– tegumente și mucoase normal colorate
– prezintă temperatura corpului în
limite normale
– comunică cu persoanele din jur
– este preocupat de propriile credințe
– își poate asuma rolul familial
– pleacă la domiciliu cu informații des-
pre boală, tratament, convalescență
Bolnavul se externează cu următoarele
recomandări:DATA EXTERNĂRII: 3.05.2006
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
CIROZĂ HEPATICĂ DECOMPEN-
SATĂ PARENCHIMATOASĂ DE
ETIOLOGIE NUTRIȚIONALĂ
STAREA LA EXTERNARE:
– ameliorat
– pacientul a reacționat bine la trata-
mentul medicamentos cu diuretice,
β-blocant, trofic hepatic
– a respectat regimul alimentar hepatic
BILANȚ:
– în urma aplicării intervențiilor autono-
me și delegate, la externare pacientul:
– are un ritm respirator regulat
– se alimentează conform regimului
alimentar impus
– are micțiuni fiziologice, scaun normal
– hematemeza a dispărut
– se odihnește bine
– tegumentele și mucoasele normal
colorate
– prezintă temperatura corporală în
limite normale
– prezintă o ușoară stare depresivă
– comunică cu persoanele din jur
– este preocupat de propriile credințe
– își poate asuma rolul familial
– prezintă dificultatea în a efectua
activități recreative

PACIENTA I. M. PACIENT B. C. PACIENT T. N.
– pleacă la domiciliu cu un bogat bagaj
informațional
Bolnava se externează cu următoarele
recomandări:
– evitarea eforturilor fizice și repaus la
pat 10-12 ore/zi
– regim alimentar
– respectarea tratamentului medicamen-
tos:
SPIRONOLACTONĂ 4 tb/zi la 2 zile
PROPANOLOL 2 tb/zi
FUROSEMID 1 tb/zi la 2 zile
ZAHARINA 3 cp/zi
INSULINA
– control periodic- evitarea eforturilor fizice
– regim alimentar
– respectarea tratamentului
medicamentos
SPIRONOLACTONĂ 4 tb/zi la 2 zile
SILIMARINĂ 3 tb/zi
– control periodic- pleacă la domiciliu cu un bogat
bagaj informațional
Bolnavul se externează cu următoarele
recomandări:
– evitarea eforturilor fizice
– regim alimentar
– respectarea tratamentului
– SPIRONOLACTONĂ 4 tb/zi la 2 zile
– control periodic

CAPITOLUL IV
ANEXE

PARACENTEZA
Paracenteza reprezintă transversarea peretelui abdominal și pătrunderea în cavitatea
peritoneală cu ajutorul unui trocar în vederea evacuării unei colecții de lichid.
Scop: – explorator: – pentru precizarea naturii lichidului și punerea diagnosticului
– terapeutic: – se face evacuarea lichidului în ascitele masive
Materiale necesare:
– masă acoperită cu câmp steril
– materiale de protecție a patului (mușama, aleză)
– materiale pentru dezinfecția tegumentelor (alcool, tinctură de iod)
– instrumente și materiale sterile: trusă specială de puncție abdominală cu 2 trocare
apoase de 3-4 mm (unul fiind de rezervă), mandrin ascuțit, mandrin bont
Dacă se face prin incizie avem nevoie de instrumente de mică chirurgie:
– bisturiu steril
– pense de hemostatice
– foarfece sterile
– casoletă cu câmpuri sterile (câmp steril ce se pune sub locul puncției)
– mănuși sterile
– seringă de 2-5 ml uscată și sterilă
– soluție de novocaină 1 % pentru anestezie
– eprubete sterile etichetate pentru colectarea lichidului
– medicamente tonicardiace
– materiale pentru îngrijirea locului puncției: cearșaf împăturit în formă de traversă
pentru badijonarea abdomenului în timpul puncției și după evacuarea lichidului,
comprese sterile, romplast, ace de siguranță
– cilindru gradat sau găleată de 10 l pentru a colecta lichidul
– tăviță renală
– materiale necesare pentru reacția Rivalta:
– apă distilată
– acid acetic glacial
Locul puncției:
– Linia Monroe – Richter, adică în fosa iliacă stângă la locul de unire a treimii medii cu
cea de a II-a treime a liniei ce unește ombilicul cu spina iliacă stângă pe linia ombilico-
pubiană la mijlocul ei.
Etape:
1. Pregătirea materialelor și a instrumentelor necesare:
– se pregătesc toate materialele necesare și se aduc lângă patul bolnavului
2. Pregătirea fizică și psihică a bolnavului
– înainte de puncție se invită bolnavul să urineze. Dacă bolnavul prezintă tulburări de
micțiune, i se efectuează un sondaj vezical
– se pregătește patul cu mușama și aleză, iar peste aleză se așează cearșaful împăturit
– se dezbracă și se poziționează bolnavul: poziția este de decubit dorsal la marginea

patului cu trunchiul ușor ridicat
– asistenta spală și dezinfectează locul de elecție care este ales de medic
– bolnavul este rugat să stea liniștit, să nu miște în timpul efectuării puncției
– în prelungirea trocarului se atașează un tub de cauciuc care favorizează scurgerea
lichidului
– se poate face o incizie a tegumentului cu bisturiul și apoi se pătrunde prin plagă în
cavitatea peritoneală cu un ac de puncție. În acest caz după terminarea puncției se vor
aplica 1-2 fire sau agrafe pe plagă și un pansament steril
– la prima puncție nu se vor extrage mai mult de 4-5 l lichid, iar în total 10 l.
3. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE ÎN TIMPUL PUNCȚIEI
– asistenta medicală se spală pe mâini cu apă și săpun, se dezinfectează cu alcool
– aseptizează locul puncției cu alcool, tinctură de iod pe o suprafață mai mare (10/10
cm)
– izolează locul puncției cu un câmp steril
– servește medicul cu mănuși sterile, cu seringa încărcată cu soluție de novocaină sau
orice soluție anestezică
– face o dezinfecție cu iod a locului de elecție
– servește medicul cu bisturiul steril și apoi cu trocar steril pentru a efectua puncția
– recoltează în funcție de indicația medicului 100-200 ml lichid în eprubete sterile
pentru examenul de laborator
– supraveghează starea generală a bolnavului măsurând pulsul, respirația
– partea superioară a abdomenului o badijonează cu cearșaful împăturit și îl strânge
progresiv pentru ca decomprimarea cavității abdominale să nu se facă brusc
– supraveghează viteza de evacuare a lichidului care nu trebuie să fie mai mare de 1l/15
min
– schimbă poziția bolnavului dacă scurgerea lichidului se oprește brusc
– introduce mandrinul (ascuțit, neascuțit) când trocarul este înfundat cu flocoane de
fibrină.
După terminarea puncției:
– asistenta dezinfectează locul puncției prin badijonare
– aplică o compresă sterilă după ce a realizat o cută din piele de o parte și de alta a
orificiului
– aplică o bandă de leucoplast pentru a favoriza închiderea traiectului
– strânge cearșaful bine în jurul abdomenului și îl prinde cu ace de siguranță
– notează în FO data, locul puncției și reacția Rivalta dacă s-a efectuat

EFECTUAREA REACȚIEI RIVALTA
Pentru determinarea naturii lichidului de ascită examenul se efectuează la patul
bolnavului.
Se face astfel:
Într-un pahar conic se toarnă 50 ml apă distilată, o picătură de acid acetic glacial, peste
care se toarnă o picătură din lichidul extras prin puncție.
Interpretare:
– dacă se produce un mic nor (asemănător fumului de țigară) înseamnă că reacția este
pozitivă (Rivalta „+”) și lichidul este exudat. Lichidul este bogat în albumine și rezultă
în urma unor procese inflamatorii
– dacă nu se produce nimic, adică lichidul se împrăștie uniform, reacția Rivalta este
negativă (Rivalta „-”) și atunci lichidul este un transudat.
4. ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPĂ PUNCȚIE
– bolnavul se așează la pat cu locul puncționat mai sus
– bandajul se menține cca. 5-6 ore
– bolnavul va fi supravegheat în continuare 24 ore; va fi servit și alimentat la pat, se
supraveghează locul și pansamentul de la locul puncției
– agrafele Michel pot fi scoase după 48-72 ore
5. PREGĂTIREA LICHIDULUI PENTRU LABORATOR
– lichidul colectat este dus la laborator și introdus la termostat
LAPAROSCOPIA – este o metodă de examinare a ficatului cu ajutorul laparoscopului.
Pot fi explorate fața interioară și marginea anterioară.
Laparoscopia este utilă mai ales în neoplasme și hepatomegaliile cu icter, în plus sunt
cercetate vezicula biliară și o parte din căile biliare.
În leziunile circumscrise, laparoscopia permite efectuarea unei biopsii dirijate.
Laparoscopia se realizează prin examinarea directă, prin inspecția suprafeței ficatului,
a veziculei biliare, a unei părți din căile biliare sau prin prelevare de fragmente (puncția
biopsică a ficatului).
Scop: -explorator
-biopsie pentru a preciza diagnosticul
Materiale necesare:
– laparoscop format dintr-un trocar, un sistem optic cu o sursă de lumină proprie.
Trocarul poate avea o grosime de 8-12 mm, are la extremitatea proximală un ventil care
oprește ieșirea aerului din cavitatea peritoneală.
Obiectivul în general prezintă acel sistem optic care are ocularul la extremitatea
proximală și sistemul de iluminat, iar obiectivul la cealaltă porțiune (partea distală).
Sistemul de iluminat este format dintr-un bec electric conectat la rețea cu ajutorul unui
transformator.

– anexe: pentru puncția biopsică a ficatului, pentru electrocauterizare, pentru biopsii ale
altor organe, pentru fotografiere
– casolete cu câmpuri sterile, cu mănuși sterile
– soluție anestezică: Novocaină
– soluții dezinfectante: tinctură de iod
– ac pentru a insufla aer în cavitatea peritoneală
– ace pentru injecție intramusculară când este necesar să se administreze Diazepam
– bisturiu, pense hemostatice
– fire de catgut
– agrafe de piele
– medicație de urgență: cardiotonice, Fenobarbital, Atropină
– ser fiziologic
– tăviță renală
Etape:
1. Pregătirea materialelor și a instrumentelor necesare:
– se pregătesc toate materialele și instrumentele
2. Pregătirea fizică și psihică a pacientului
– se anunță pacientul, cu o zi înainte sau în ziua precedentă pacientul va primi un
regim hidric
– în seara precedentă și în dimineața examenului i se face o clismă evacuatoare.
– dacă este agitat i se poate administra o fiolă de Fenobarbital sau Atropină cu o
jumătate de oră înainte
– în funcție de ziua de elecție asistenta rade suprafața păroasă a abdomenului, spală
tegumentul, dezinfectează cu iod, apoi se transportă bolnavul în sala de examinare.
3. Efectuarea pneumoperitoneului:
Sunt necesare 2 sau 3 asistente:
– o asistentă supraveghează și susține psihic pacientul, îl așează în poziția cerută de
medic.
– a doua asistentă servește medicul cu instrumentele de care are nevoie în condiții de
perfectă asepsie
– se așează pacientul în decubit dorsal, se fixează pe masa de examinare
– medicul stabilește locul paracentezei abdominale
– asistenta badijonează încă o dată cu tinctură de iod
– se încarcă seringa cu soluție anestezică (Novocaină), ia medicul este cel care
efectuează anestezia
– medicul puncționează locul de elecție
– la cererea medicului se racordează aparatul de pneumotorax la acul de puncție și se va
introduce aer în cavitatea peritoneală (pentru a se realiza o presiune intraperitoneală de
10-20 mm Hg; presiunea este indicată de manometrul aparatului de pneumotorax).
4. Efectuarea tehnicii:
– se asigură semiobscuritate în încăperea respectivă
– încăperea să respecte regulile de asepsie

– medicul stabilește locul laparoscopiei care de regulă este deasupra și dedesubtul
ombilicului la ½ cm în dreapta sau în stânga liniei mediene.
– asistenta dezinfectează tegumentul cu tinctură de iod
– asistenta oferă medicului seringa cu soluție anestezică – Novocaină
– servește medicul cu bisturiul cu care acesta va inciza tegumentul la 5-10 mm distanță
până dă de musculatură
– oferă medicului pense hematostatice, trocar
– asistenta solicită bolnavul să contracte musculatura abdominală, iar pentru a împiedica
ieșirea aerului pe lângă canula trocarului se pot așeza în jurul orificiului tampoane de
vată sterilă
– se închide ventilul din capătul proximal al trocarului
– asistenta verifică funcționalitatea sistemului de iluminat, verifică lentilele
– asistenta oferă medicului sistemul optic încălzit la o temperatură optimă
– după terminarea inspecției se îndepărtează sistemul optic din trocar, se deschide
ventilul trocarului pentru a elibera aerul din cavitatea peritoneală
– asistenta solicită în același timp bolnavul să efectueze mișcări abdominale ușoare
– se scoate canula, trocarul
– se închide plaga abdominală prin sutură cu fire sau agrafe
– se aplică pansament steril
5. Îngrijirea bolnavului după tehnică:
– se îmbracă bolnavul, se transportă pe cărucior cu grijă până la salon, la pat
– pacientul va fi supravegheat să nu mănânce, să nu bea lichide și să stea în repaus la pat
timp de 24 ore
– se îndepărtează firele de sutură sau agrafele în a V-a, a VI-a zi de la intervenție

DIETOTERAPIA ÎN CIROZELE HEPATICE
Alimentația corectă a bolnavilor cu ciroză hepatică constituie un factor foarte
important și absolut necesar. Alimentația are, la acești bolnavi, un dublu rol:
– rolul obișnuit de a aduce organismului sursele necesare de energie
– rolul special de a aduce ficatului lezat anumite materiale necesare reparării leziunilor
și regenerărilor hepatice în condiții cât mai bune, prin aceasta, alimentația devine un
important factor terapeutic.
Pentru a asigura aportul necesar regenerării hepatice și a nu depăși posibilitățile sale
funcționale, dieta trebuie să aibă următoarele caracteristici:
a) să fie bogată în proteine, glucide, vitamine
b) să fie săracă în grăsimi și sare
c) să fie abundentă
Ciroticii sunt bolnavi care prezintă diferite grade de denutriție. De aceea se va da o
alimentație hipercalorică, în funcție de gradul de denutriție: hiperprotidică, hipolipidică.
În cazul în care există pericolul iminenței unei come hepatice, se va restrânge aportul de
proteine (sub îndrumarea medicului). Aportul de vitamine va fi asigurat prin dietă,
completat cu preparate medicamentoase vitaminice.
În ciroza compensată fără ascită și fără icter sunt permise următoarele alimente :
– lapte dulce, bătut, iaurt, brânză de vaci proaspătă, urdă, caș
– ouăle: ouă fierte moi sau omletă la aburi din albuș de ou, pișcoturi din albuș
– grăsimile foarte proaspete: unt, smântână, frișcă, ulei
– legume proaspete cu celuloză fină, pregătite ca: salată, soteuri, sufleuri, piureuri,
budinci
– fructele cu celuloză redusă, consumate ca atare fără coajă și sâmburi (caise, piersici,
pere, mere, căpșuni, citrice). Mere coapte la cuptor, compoturi bine fierte, gem, sirop.
– condimente: doar cele aromate: verdețuri tocate mărunt ca: mărar, pătrunjel, cimbru,
leuștean, dafin
Aport de Na: 2 g / zi
Orele de masă vor fi regulate, volumul meselor redus, masa de seară servită devreme
pentru a nu împiedica odihna nopții; mesele vor fi frecvente, frumos prezentate,
proaspăt pregătite pentru a stimula apetitul.
Vor fi interzise:
– carnea grasă, carnea de vânat, afumăturile, mezelurile, carnea grasă de porc, oaie, rață
– conserve de pește, icre, pește gras
– brânzeturi grase, fermentate
– ouăle în exces, cele preparate nedietetic, maioneza, ouăle de rață
– pâinea neagră, pâinea prea proaspătă
– legume bogate în celuloză, crude, care produc balonări post-prandriale, legume greu
digerabile ca: varza crudă sau murată, fasole, mazăre boabe uscată, praz, ceapă, usturoi,
ridichi, murături, cartofi prăjiți

– fructe insuficient coapte sau terciuite, fructe uleioase
– ciocolată, cacao, cozonac, torturi
– supe grase, sosuri, rântașuri, prăjeli, ghiveci, saramură – sunt permise doar cele
dietetice
– orice băutură alcoolică
– consumarea de lichide în timpul mesei
În ciroza decompensată cu ascită și edeme , bolnavul prezintă o marcată denutriție
proteică, ce concură la producerea edemelor.
Aportul de Na este de 500 mg / zi.
Sunt permise alimentele:
– carne slabă de pasăre sau vită
– brânză desodată sau lapte desodat
– ouăle în cantitate limitată
– grăsimile sub formă de unt degresat sau ulei proaspăt
– pâine albă fără sare, veche de o zi
– făinoase fără ou
– orez
– legume: dovlecei, roșii, ardei, fasole verde tânără
– fructe bine coapte
– deserturi fără bicarbonat sau praf de copt
Sunt interzise:
– toate sortimentele de carne grasă
– mezeluri
– pește gras
– conserve de carne, icre, pește
– afumături, viscere
– băuturi alcoolice
– condimente iuți, picante
– sosuri preparate nedietetic
– fructe oleaginoase
– pâine sărată de orice fel
– ouăle pregătite nedietetic
– legume bogate în sodiu: țelină, spanac, varză, ridichi

BIBLIOGRAFIA
1.Medicina internă. Boli digestive, hepatice, pancreatice.
Sub redacția Prof. Dr. L. Gherasim
Editura medicală vol. 3

2.Cecil Esential în medicină
Autorii:
– ANDREOLI
– CORPENTER
– BENNETT
– PLUM
3. Ghid de nursing
Sub redacția: Lucreția Titircă
4.Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenți medicali
Sub redacția Lucreția Titircă