I TEHNOLOGII NOI ÎN ARHITECTURA DE INTERIOR LUCRARE LA MATERIA SCENOGRAFIE 2018-2019 Despre produsele artizanale ș i restaur antele dedicate… [606861]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMI
Ș
OARA

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ
Ș
I URBANISM

SPECIALIZAREA: MOBILIER
Ș
I AMENAJĂRI INTERIOARE

MASTER

TENDIN
Ț
E, MATERIALE
Ș
I TEHNOLOGII NOI ÎN ARHITECTURA DE INTERIOR

LUCRARE LA MATERIA SCENOGRAFIE

2018-2019

Despre produsele artizanale
ș
i restaur antele dedicate

acestora. Conceptul „de la fermă la furculi
ț
ă” (eng. „from

farm to fork”)

Pup Ana-Maria

Abstract

Alimentele
ș
i
agricultura
se
află
în
centrul

civiliza
ț
iilor
noastre.
Multe
culturi
celebrează

diferite
aspecte
ale
alimenta
ț
iei
ș
i
agriculturii

datorită
importan
ț
ei
în
continuitatea
noastră.
Am

ales
această
temă
întrucât
consider
că
alimenta
ț
ia

din
zilele
noastre
reprezintă
o
problemă

fundamentală,
această
industrie
devenind
tot
mai

tratată
chimic
pentru
a
atrage
cât
mai
multi

consumatori,
lucru
care
are
o
serie
de
efecte

negative,
atât
din
punct
de
vedere
al
sănătă
ț
ii

noastre,
dar
ș
i
datorită
faptului
că
ajungem
să

neglijăm
producătorii
locali
ș
i
astfel
agricultura

propriei
ț
ări.

Scriu
acest
eseu
în
speran
ț
a
promovării
unei

ini
ț
iative
care
are
ca
scop
sus
ț
inerea

producătorilor
locali
ș
i
prin
aceasta
o
mai
bună

cre
ș
tere
a
calită
ț
ii
produselor
pe
care
le

consumăm.

Cuvinte-cheie:
artizanal,
sănătate,
restaurant/
bar,

fabrică, consumerism, educa
ț
ie alimentară.

I.
INTRODUCERE

Ce
este
de
fapt
un
produs
artizanal?
Cuvântul

„artizan”
sau
„artizanal”
se
aplică,
de
obicei,
anumitor

alimente,
de
exemplu,
bere
artizanală
sau
brânză

artizanală.
De
obicei,
acest
lucru
se
referă
la
produsul

alimentar
fabricat
manual,
în
loturi
mici,
cu
un
accent

special
pe
păstrarea
tehnicilor
tradi
ț
ionale.
De

asemenea,
sunt
folosite
ingredientele
locale
ș
i

proaspete.
Producătorii
de
alimente
artizanali
sunt
sau

pretind
a
fi
foarte
preocupa
ț
i
de
locul
de
provenien
ț
ă
a

ingredientelor
ș
i
de
efectul
lor
asupra
mediului.
[1]

Alimentele
fabricate
într-o
manieră
industrială,
cu

orice
tip
de
automatizare,
nu
pot
fi
numite
în
mod

corespunzător
artizanal,
prin
aceste
standarde.
De

asemenea,
aptitudinile
apreciate
în
procesul
alimentar

artizanal
sunt
cele
dobândite
la
locul
de
muncă
ș
i

predate
de
la
o
genera
ț
ie
la
alta.
Experien
ț
a
este

văzută
ca
fiind
mai
importantă
decât
dobândirea

cuno
ș
tin
ț
elor din căr
ț
i sau alte instruc
ț
iuni.

Fig.
1
„De
la
fermă
pentru
oameni”/
Imagine
în
care
sunt

prezentate o serie de produse artizanale

Sursa:

https://www.google.com/search?q=artisanal&source=lnms&tbm=i
sch&sa=X&ved=0ahUKEwiLmJuijf3gAhVECxoKHVELB9wQ_AU
IDigB&biw=1536&bih=750#imgrc=HGS0Hg-aLzyJ3M:

Cuvântul
„artizan”
vine
din
limba
latină,
ceea
ce

înseamnă
pricepere
sau
artă.
Având
în
vedere
aceste

defini
ț
ii,
cu
toate
acestea,
oricine
poate
folosi
acest

termen
pentru
a
descrie
alimentele
lor,
chiar
dacă

pu
ț
ine
sau
niciuna
dintre
aceste
cerin
ț
e
nu
sunt

îndeplinite.
Totu
ș
i,
în
ciuda
acestui
fapt,
producătorii

de
produse
alimentare
la
scară
largă
au
căutat
din
ce

în
ce
mai
mult
să
profite
de
cererea
crescândă
actuală

de
produse
alimentare
de
calitate
pentru
surse
locale,

iar
termenul
artizan
ar
putea
fi
aplicat
produselor

alimentare
fabricate
la
scară
largă
într-o
fabrică

modernă.
Într-adevăr,
chiar
dacă
aptitudinile

artizanilor
implică
abilită
ț
i
foarte
vechi
care
au
fost

1

predate
de-a
lungul
mai
multor
genera
ț
ii,
unele
tehnici

care sunt destul de noi sunt utilizate ca artizanal. [2]

Valorile artizanale

Adesea,
multe
aspecte
ale
produc
ț
iei
alimentare
sunt

automatizate,
dar
unul
sau
două
lucruri
care
nu
pot
fi

efectuate
de
o
ma
ș
inărie
sunt
realizate
manual.
Astfel,

aceste
aspecte
ale
procesului
sunt
folosite
ca
dovadă
a

valorilor
artizanale
ale
alimentelor
ș
i
ale

producătorului
lor.
Termenul
artizanal
este
descris
ca

ș
i
cum
ar
fi
o
stare
de
spirit,
atitudine
sau
set
de

valori.
Este
văzută
totu
ș
i
ca
ceva
pe
care
îl
pute
ț
i

reprezenta,
chiar
dacă
procesul
alimentar
este
complet

automatizat.

Este
pu
ț
in
probabil
ca
multe
întreprinderi
moderne,

chiar
ș
i
cele
mici,
de
ț
inute
local,
să
poată
func
ț
iona

într-o
manieră
artizanală
adevărată.
Această
realitate

este
chiar
motivul
pentru
care
producătorii
de

alimente
vor
sa
„înfunde”
defini
ț
ia
cuvântului
ș
i
să
îl

facă
cât
mai
flexibil.
Cele
mai
multe
afaceri
moderne

folosesc
cel
pu
ț
in
o
tehnologie
modernă
în
producerea

alimentelor.
Dacă
ne
a
ș
teptăm
ca
alimentele

artizanilor
să
respecte
standardele
de
mai
sus,
de

exemplu,
ne
a
ș
teptăm
ca
un
brutar
artizan
să
frământe

fiecare
aluat
cu
mâna,
acest
lucru
cu
siguran
ț
ă
nu
va

putea
fi
sus
ț
inut
pentru
afacerile
din
zilele
noastre.

Fiecare
afacere
alimentară
ș
i
produs
alimentar
trebuie

să
fie
judecate
după
aspectele
pe
care
le
putem

verifica
ș
i
de
care
suntem
siguri,
mai
degrabă
decât
de

o
etichetă
ata
ș
ată
de
producător.
Desigur,
alimentele

care
sunt
cu
adevărat
făcute
din
ingrediente
ș
i
surse

locale vor avea un pre
ț
mai ridicat.

II.
O SCURTĂ ISTORIE A ARTIZANILOR

Fig. 2 Artizanii în Egiptul Antic

Sursa:https://sites.google.com/site/egyptfunfacts/artisans

Un
artizan
este
un
muncitor
calificat
care
a
stăpânit
o

meserie
care
poate
fi
pur
decorativă,
func
ț
ională
sau

ambele.
Artizanii
există
încă
din
perioada
Egiptului

Antic,
ace
ș
tia
fiind
dulgheri,
săpători
de
piatră,
olari,

sculptori,
bijutieri,
printre
alte
meserii.
De
ș
i
ace
ș
ti

me
ș
te
ș
ugari
erau
foarte
pricepu
ț
i
ș
i
lucrările
lor
erau

foarte
apreciate,
ei
în
ș
i
ș
i
făceau
parte
din
clasa
de

mijloc
inferioară
în
piramida
socială,
deasupra

sclavilor
ș
i
fermierilor.
Ei
au
servit
faraonilor
ș
i
elitei,

care
i-a
tratat
doar
ca
pe
ni
ș
te
muncitori
obi
ș
nui
ț
i,
rar

lăudându-i pentru stăpânirea
ș
i priceperea lor.

Abia
în
perioada
medievală
rolul
artizanului
în

societate
a
fost
specializat
ș
i
apreciat.
Acest
lucru
s-a

datorat
formării
unui
grup
de
artizani,
care
au
protejat

drepturile
ș
i
beneficiile
producătorilor,
men
ț
inând

totodată
un
standard
de
calitate
ș
i
de
manoperă.

Aceste
bresle
erau
alcătuite
dintr-un
artizan
sau

meseria
ș
care
de
ț
inea
controlul
ș
i
care
supraveghea
ș
i

învă
ț
a
ucenicii
în
meseria
lor.
Maestrul
artizan
a
fost

considerat
un
om
nobil
în
societate,
dar
arta
era
încă

văzută
doar
datorită
capacită
ț
ii
sale
colective
de
a

produce
ș
i de a distribui bunuri esen
ț
iale.

În
perioada
Rena
ș
terii
însă,
artizanul
a
început
să

primească
recunoa
ș
terea
pentru
geniul
ș
i
viziunea

individuală
ca
muncitor
creativ.
Aceste
circumstan
ț
e

au
dat
na
ș
tere
unor
mari
arti
ș
ti
pe
care
îi
celebrăm

chiar
ș
i
în
zilele
de
astăzi,
precum
Michelangelo
sau

Leonardo Da Vinci.

Fig. 3 Fabricarea de mărgele din pietre semi- pre
ț
ioase

Sursa:

https://www.historymuseum.ca/cmc/exhibitions/civil/egypt/egcl05e.
html

Astăzi,
artizanul
medieval
va
fi
amintit
pentru

contribu
ț
ia
sa
mare
la
procesul
ș
i
eliberarea

artizanatului.
Efortul
lor
colectiv
reprezintă
o
mare

importan
ț
ă
în
produc
ț
ia
pre-capitalistă.
În
vremurile

lor,
mijloacele
de
trai
au
fost
dependente
de
abilită
ț
ile

lor, precum
ș
i de consumatorul produselor lor.

După
revolu
ț
ia
industrială,
cererea
pentru
artizanat
a

scăzut,
totu
ș
i
recenta
revigorare
a
interesului
pentru

produse
originale
ș
i
de
calitate
a
stimulat
un
nou

artizan, cel din zilele noastre. [3]

Ne
vom
focusa
în
cele
ce
urmează
pe
artizanatul
în

materie
de
alimente,
acestea
jucând
un
rol
important

în
sănătatea
noastră
ș
i
care
constituie
o
serie
de

caracteristici
considerate
vitale
pentru
cei
ce
vor
sa
î
ș
i

întemeieze
o
afacere
de
produse
artizanale,
cum
ar
fi:

angajamentul
fa
ț
ă
de
fermele
ș
i
comunită
ț
ile
locale,

flexibilitate
ș
i
creativitate,
transparen
ț
ă
ș
i
educa
ț
ie,

sănătate
ș
i
respect
ș
i
nu
în
ultimul
rând,
colaborare,
nu

concuren
ț
ă. [4]

2

III.
CONCEPTUL „DE LA FERMĂ LA

FURCULI
Ț
Ă” (ENG. „FROM FARM TO FORK”)

Fig. 4 Ilustra
ț
ie ce redă pe scurt ideea conceptului

Sursa:

https://www.google.com/search?q=FROM+FARM+TO+FORK&s
ource=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiE_N7h0f_gAhUklo
sKHTOEBUIQ_AUIDigB&biw=1536&bih=750#imgrc=enfj-AktV
RjEuM:

Lumea
de
astăzi
se
află
într-o
stare
de
inovare
ș
i

evolu
ț
ie
tehnologică
rapidă.
Din
păcate,
uneori
acest

lucru
înseamnă
compromiterea
calită
ț
ii
pentru
confort.

Mi
ș
carea
„de
la
fermă
la
furculi
ț
ă”
care
este
în

prezent
cea
mai
mare
tendin
ț
ă
din
lumea
nutri
ț
iei,

provine
dintr-o
ș
coală
de
gândire
complet
diferită:
cea

care
se
bazează
pe
calitatea
produsului
ș
i
nu
pe

cantitatea
ș
i accesibilitatea acestuia.

Construită
pe
ideea
că
produsele
alimentare
sunt
cele

mai
bune
atunci
când
fructele
ș
i
legumele
sunt

proaspete,
această
mi
ș
care
încurajează
oamenii
să

schimbe
alimentele
modificate
ș
i
prelucrate
în

favoarea produselor locale, naturale
ș
i neprocesate.

Ideea
ca
mâncarea
să
meargă
direct
de
la
ferma
locală

la
masa
unde
se
mănâncă
are
câteva
obiective,

precum:
men
ț
inerea
beneficiilor
naturale
ș
i
a
calită
ț
ii

nutri
ț
ionale
ale
alimentelor,
îmbunătă
ț
irea
vitalită
ț
ii

economice
a
fermelor
mici
ș
i
locale,
siguran
ț
a

alimentară,
evitarea
utilizării
alimentelor
modificate

genetic,
încurajarea
diversită
ț
ii
în
tipurile
de
alimente

disponibile
la
nivel
regional,
reducerea
impactului

asupra
mediului
ș
i
a
amprentei
de
carbon
a
fabricilor

ș
i
a
produc
ț
iei
de
alimente
de
proastă
calitate
în
masă.

[5]

Imaginea de ansamblu a conceptului

Sus
ț
inătorii
mi
ș
cării
pot
enumera
câteva
beneficii
pe

care
le-ar
putea
ob
ț
ine
după
adoptarea
schimbării,

inclusiv
o
mai
bună
sănătate
ș
i
nutri
ț
ie.
De
obicei,

con
ț
inând
cantită
ț
i
prea
mari
de
zahăr,
sodiu
ș
i

grăsimi,
alimentele
procesate
adesea
î
ș
i
pierd
din

valoarea
nutritivă,
imaginea
lor
bazându-se
pe

disponibilitatea lor abundentă
ș
i pe aromele artificiale.

Din
nefericire,
pe
măsură
ce
programele
oamenilor

devin
din
ce
în
ce
mai
încărcate
ș
i
agitate,
mul
ț
i
se

mul
ț
umesc
cu
op
ț
iuni
rapide,
cum
ar
fi
fast-food
sau

alimentele procesate
ș
i congelate.

Toate
acestea
pot
conduce
de
la
hipertensiune

arterială
ș
i
diabet,
la
cancer.
Exper
ț
ii
de
la
Centrele

pentru
Controlul
ș
i
Prevenirea
Bolilor
avertizează

permanent
despre
consumul
în
exces
de
sare,
zahăr
ș
i

grăsimi,
dar
mesajul
este
de
multe
ori
ignorat.
Din

păcate
alegerile
mai
sănătoase
sunt
mai
scumpe
ș
i
cu

disponibilitate limitată.

Toate
schimbările
se
produc
cu
pa
ș
i
len
ț
i,
însă
această

tendin
ț
ă
continuă
să
se
răspândească.
Cu
mai
multe

comunită
ț
i
văzând
beneficiile-
atât
din
punct
de

vedere
ecologic,
cât
ș
i
din
punct
de
vedere
nutri
ț
ional,

de
a
cumpăra
ș
i
consuma
la
nivel
local,
consumatorii

observă
mai
multe
alternative
la
selec
ț
ia
lor

tradi
ț
ională
de
alimente.
Pie
ț
ele
agricultorilor
ș
i

producătorii
cooperativelor
sunt
în
cre
ș
tere
peste
tot,

iar
un
număr
din
ce
în
ce
mai
mare
de
restaurante
aleg

să
cumpere
doar
alimente
de
la
mici
fermieri
care

odinioară
erau
o
specie
aproape
dispărută,
dar
care

acum se întorc.

Fig.
5
Exemplu
de
meniu
al
unui
restaurant
care
este
adept
al

acestei mi
ș
cări.

Sursa:

https://www.google.com/search?q=farm+to+fork&tbm=isch&tbs=
rimg:CULRUhfIrykTIjjqcjZ3sO0a7iGVYYMHcl0R34eywUbEc9V-o
–POVxGboEuYsZRcYl3SZ3CS9Sa4Cq_1UPv699U4lSoSCepyNnew
7RruEd-eXGAZPmm8KhIJIZVhgwdyXRERtPMuDTzYmDAqEgnfh
7LBRsRz1RE_1AEJva6LyfyoSCX6j7485XEZuEe3nCDQ0hSjnKhIJ
gS5ixlFxiXcRp9abDiotKKkqEglJncJL1JrgKhHufk1Bbgl-cyoSCb9Q
-_1r31TiVEVewgVpNxWqY&tbo=u&sa=X&ved=2ahUKEwjO-Yvp
5P_gAhWH26QKHSF_BAsQ9C96BAgBEBs&biw=1536&bih=750
&dpr=1.25#imgrc=rC2I2WgDVu4bGM:

Ar
trebui
să
ne
alăturăm
acestei
mi
ș
cări?
Bine-în
ț
eles,

această
mi
ș
care
este
mai
mult
decât
o
chestiune
de

nutri
ț
ie
ș
i
ecologism.
Este
o
problemă
despre
a
fi

informat
ș
i
de
a
lua
decizii
educate
cu
privire
la

alimentele pe care le consumăm.

3

Trecerea
la
un
astfel
stil
de
via
ț
ă
serve
ș
te
drept
un
fel

de
detoxifiere,
eliminând
substan
ț
ele
chimice.

Cumpărarea
locală
scade
ș
ansele
de
a
mânca
ceva

care
a
fost
modificat
genetic
sau
într-un
laborator,

insuflând
o
anumită
pace
a
spiritului
ș
i
încrederea
în

alegerile
alimentare.Mi
ș
carea
are
însă
criticii
ei.
Unii

oameni
pretind
că
cumpărarea
alimentelor
organice

sau
locale
costă
prea
mul
ț
i
bani
sau
durează
prea
mult

timp.
Cei
care
sus
ț
in
acest
concept,
sunt
de
părere
ca

aceasta
poate
fi
o
investi
ț
ie
într-o
comunitate

sănătoasă
.
Se
pare
că
este
ceva
foarte
primar
ș
i

instinctiv
în
legătură
cu
această
tendin
ț
ă;
ne
întoarce

la
zilele
de
vânătoare
ș
i
de
adunare
ale
strămo
ș
ilor

no
ș
tri.
Este
o
abordare
de
tip
back-to-basic
care
poate

fi
revigorantă
într-o
lume
agitată,
bazată
pe

tehnologie.[6]

A lua masa acolo unde mâncarea este produsă

În
forma
sa
cea
mai
pură
ș
i
mai
cinstită,
conceptul
„de

la
fermă
la
furculi
ț
ă”
dă
de
în
ț
eles
că
locul
de
luat

masa
se
află
chiar
în
apropierea
fermei
sau
că
apar
ț
ine

acesteia,
acolo
unde
bucătarii
servesc
preparatele

aduse
direct
din
acea
fermă,
ca
ș
i
în
evenimentele
de

excep
ț
ie
de
pe
teren.
Acestea
sunt
adesea
mese

speciale
planificate
ca
evenimente
unice.
Deseori
se

oferă
un
tur
al
fermei,
unde
fermierul
le
prezintă
ș
i
le

descrie
oaspe
ț
ilor
săi
metodele
folosite
pentru
a
cre
ș
te

în
mod
cât
mai
natural
ș
i
civilizat
păsările
de
curte,

dar
si
fructele
ș
i
legumele.
Astfel,
acestea
sunt
un
soi

de
mese
educa
ț
ionale,
unde
se
găsesc
alimente
locale

ș
i de asemenea sezoniere.

Rela
ț
ia dintre fermier
ș
i restaurant

Această
mi
ș
care
subliniază
deci
o
rela
ț
ie
directă
între

o
ferma
ș
i
un
restaurant.
În
loc
să
cumpere
prin

intermediul
unui
distribuitor
sau
al
unui
serviciu

alimentar,
unele
restaurante
stabilesc
rela
ț
ii
cu

fermele
ș
i
cumpără
direct
de
la
ele.
Agricultorii

beneficiază
la
rândul
lor
de
posibilitatea
de
a
câ
ș
tiga

mai
mult
din
profitul
pe
care
mărfurile
lor
le
pot

câ
ș
tiga
pe
pia
ț
ă,
ș
i
totodată
se
pot
bucura
ș
tiind
cum

vor fi tratate
ș
i preparate produsele lor alimentare.

Restaurantele
sunt,
de
obicei,
motivate
în
ceea
ce

prive
ș
te
această
rela
ț
ie
directa
prin
calitatea
ș
i

prospe
ț
imea
alimentelor
pe
care
le
primesc
de
la

ferme.
Alimentele
vor
fi
livrate
adesea
direct
în

restaurant în câteva ore de la recoltare.

În
unele
cazuri,
restaurantele
ș
i
fermele
pot
avea
un

angajament
destul
de
profund
sau
serios
unul
fa
ț
ă
de

celălalt,
cu
o
fermă
care
produce
alimente
specifice

cerute
de
către
bucătar
sau
de
către
restaurantul
care

garantează
să
cumpere
un
anumit
procent
sau
chiar

întreaga cultură.

Aceste
rela
ț
ii
sunt
făcute
mai
u
ș
or
în
locurile
în
care

există
mici
ferme
în
apropierea
ora
ș
elor.
Ca
urmare,

este
tipic
pentru
restaurante
să
aibă
o
schi
ț
ă
care
să

indice
sursele
fermei
ș
i
fermele
notate
pentru
fiecare

element din meniu.

Istoria mi
ș
cării „ de la fermă la furculi
ț
ă”

Fig.6
Schi
ț
ă
a
evolu
ț
iei
al
acestui
concept
din
anii
1940
si
pana
în

anul 2010

Sursa:

https://upserve.com/restaurant-insider/history-farm-table-movemen
t/

Mărfurile
ambalate
au
fost
distribuite
în
număr
foarte

mare
în
urma
inova
ț
iilor
în
procesarea
ș
i
depozitarea

alimentelor
în
conserve
mai
ales
în
anii
1950.

Mâncarea
procesată
a
continuat
să
domnească
în
anii

1960
ș
i
1970.
În
acel
moment,
prin
mi
ș
carea
hippie,

compusă
din
constituen
ț
i
care
erau
fani
ai
alimentelor

locale
ș
i
organice,
consumul
produselor
procesate
ș
i

ambalate a scăzut.[7]

Fig.
7
Numărul
de
persoane
hrănite
per
fermier
în
Statele
Unite
în

perioada 1940-2014

Sursa:

https://upserve.com/restaurant-insider/history-farm-table-movemen
t/

Popula
ț
ia
este
în
cre
ș
tere,
iar
tot
mai
mul
ț
i

consumatori
caută
op
ț
iuni
ecologice
ș
i
diete
pe
bază

de
legume,
iar
industria
agricolă
trebuie
să
înceapă
sa

se
adapteze
din
nou,
aceasta
este
Situa
ț
ia
ș
i
în

România.

4

IV.
EXEMPLE DE RESTAURANTE CARE

FOLOSESC ALIMENTE DIRECT DE LA FERME

SAU DIN PROPRIA PRODUC
Ț
IE

1.
Black
​
Cat
Farm
Table
​
,
Boulder,
Colorado
+
Black

Cat Farm, Boulder, Colorado.

Fig.8 Fa
ț
ada restaurantului Black Cat din Colorado

Sursa:

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=750&tbm=isch&s
a=1&ei=PjONXNDeGIvkgwfCs63gCg&q=black+cat+restaurant+
colorado&oq=black+cat+restaurant+colorado&gs_l=img.3…119
95.13955..14225…1.0..0.81.756.10……1….1..gws-wiz-img…….0i30j
0i24.3ahfMELkqCY

Chef
Eric
Skokan
nu
a
fost
un
agricultor
instruit
când

a
început
ferma
Black
Cat,
dar
probabil
că
acum
se

califică
drept
unul.
După
mai
multe
încercări,
erori
ș
i

sfaturi
de
la
colegii
agricultori,
el
este
acum
un
ș
ofer

de
tractor
auto-învă
ț
at,
producător
de
porci
ș
i
ro
ș
ii,

care se pot găsi în meniurile restaurantului.

Restaurantul
ș
i-a
deschis
por
ț
ile
în
anul
2006.
Este
un

Bistro
de
cartier
mic.
Eric
împreună
cu
so
ț
ia
sa
au

creat
o
fermă
de
130
de
acri,
certificată
ecologic.

Black
Cat
de
asemenea
furajează
fructe
sălbatice,

ciuperci,
juniperi
ș
i
prune
sălbatice.
Bucătăria

restaurantului
este
pur
ș
i
simplu
o
expresie
a
terenului

ș
i
a
sezonului.
Astfel,
meniul
se
schimbă
în
fiecare
zi,

fapt care lasă loc de surprindere pentru clien
ț
i.

2.
​
Blue
Hill
la
Stone
Barns
​
,
Pocantico
Hills,
New

York

Fig.9 Imagine din afară cu restaurantul Blue Hill

Sursa:

https://www.google.com/search?q=blue+hill+at+stone+barns&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjB3f78nIfhAhWG_C
oKHUTkD5AQ_AUIDigB&biw=1536&bih=750#imgrc=LbFT8LW
rH7fVXM:

Dan
Barber
a
fost
inspirat
din
trecut
pentru
a
crea

viitorul
în
stabilirea
unuia
dintre
cele
mai
importante

parteneriate
restaurant-fermă
din
ț
ară.
Blue
Hill
a
fost

deschis
pe
80
de
acri
de
teren
în
2004,
iar
ferma
ș
i

restaurantul
servesc
drept
model
pentru
agricultura

durabilă
ș
i bucătăria acesteia.

Fig. 10 Imagine din interiorul restaurantului

Sursa:

https://www.google.com/search?q=blue+hill+at+stone+barns&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjB3f78nIfhAhWG_C
oKHUTkD5AQ_AUIDigB&biw=1536&bih=750#imgrc=UI6s75DY
YecMXM:

3. Bras, Laguiole, France

Michel
Bras,
unul
dintre
cei
mai
venera
ț
i
bucătari
ai

Fran
ț
ei
ș
i
un
precursor
al
mi
ș
cării
„de
la
fermă
la

furculi
ț
ă”
,
a
deschis
restaurantul
cu
trei
stele

Michelin din Laguiole.

Fig. 11 Restaurantul Bras, 3 stele Michelin

Sursa:

https://www.google.com/search?q=bras+france+laguiole&source
=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjMvd7zpYfhAhUlpIsKHR
3pAAMQ_AUIDigB&biw=1536&bih=750#imgrc=oguE9h4uJ-YeN
M:

A
fost
proiectat
în
1992
în
colaborare
cu
arhitec
ț
ii

Eric
Raffy
ș
i
Philippe
Chalaux.
Este
un
spa
ț
iu
infuzat

de
lumină,
în
care
numai
orizontul
îndepărtat
poate

întrerupe
viziunea
cuiva,
dezvăluie
natura
în
mod

discret,
la
fel
ca
ș
i
peisajul
în
care
este
amenajat.

Arhitectura,
austeră
ca
ș
i
peisajul
rural,
reflectă

codurile
ș
i
materialele
sale
precum
lumina,
vegetalul

ș
i
mineralele,
interpretându-le
într-un
stil
pur,

contemporan.

5

4. Restaurantul Kane, Bucure
ș
ti

Fig. 12 Interiorul restaurantului Kane

Sursa: https://www.kane-restaurant.com/#eattogether

Inima
junglei
bate
în
centrul
Bucure
ș
tiului
la
Kane

World
Food
Studio,
un
restaurant
proiectat
ș
i
recent

finalizat
(2017)
de
arhitectul
local,
Bogdan

Ciocodeica.
Spa
ț
iul
ocupa
180
de
metri
pătra
ț
i
ș
i

poate
primi
până
la
74
de
oaspe
ț
i,
cărora
î
ș
i
propun
să

le
ofere
o
experien
ț
ă
de
neuitat
din
momentul
în
care

pătrund prin u
ș
ile de sticlă.

aici,
jungla
urbană
se
amestecă
cu
amprenta
lucrurilor

reale
pe
fiecare
nivel.
Peisajul
verde,
care
este
ș
i

culoarea
anului
2017
serve
ș
te
ca
un
fundal
luxuriant

pentru
totul,
de
la
plăcile
ceramice
care
acoperă
o

mare
parte
din
pere
ț
i,
până
la
muralele
de
plante

exotice.
Între
timp,
o
oglindă
lungă
se
întinde

deasupra
ș
i
în
spatele
barului
de
marmură
albă,
de
8

metri
lungime,
care
se
află
în
fa
ț
a
intrării
ș
i
reflectă

mediul urban.

După
cum
o
descrie
designerul,
„spa
ț
iul
este
proiectat

ca
o
oază
urbană,
o
junglă
luxuriantă
închisă
într-un

cadru
din
beton
ș
i
o
ț
el”.
Acest
lucru
se
manifestă
ș
i
în

meniul
în
continuă
schimbare,
care
se
mândre
ș
te
cu

re
ț
ete
pentru
alimente
ș
i
băuturi
din
întreaga
lume
ș
i

care
apoi
alege
o
regiune
specială
care
să
se

concentreze
asupra
sezonului.
De
fapt,
atmosfera

decorului
ș
i
ofertele
culinare
merg
perfect

mână-în-mână,
completându-se
ș
i
sporindu-se

reciproc,
pentru
a
crea
o
experien
ț
ă
pentru
toate

sim
ț
urile.[8]

Fig. 13 Vedere pe lung a restaurantului Kane din Bucure
ș
ti

Sursa:

https://www.yatzer.com/kane-world-food-studio-bogdan-ciocodeica
-bucharest

Acest
restaurant
scoate
în
eviden
ț
ă
ingrediente

delicioase
de
la
fermierii
din
România
pe
care
ajung

să
îi
cunoască
personal.
Meniul
sezonier
evoluează

aproape
săptămânal,
în
func
ț
ie
de
ceea
ce
este

disponibil
la
fermele
cu
care
lucrează.
Alexandru

Iacob,
chef
al
acestui
restaurant
împreună
cu
echipa
sa

folosesc
metode
contemporane
de
gătit
pentru
a

dezvălui
esen
ț
a
fiecărui
ingredient
în
feluri
de

mâncare bine echilibrate.[9]

V. ABORDAREA CONCEPTULUI ÎN

TIMI
Ș
OARA

Consider
că
orice
schimbare
este
binevenită,
mai

ales
dacă
aceasta
are
un
scop
atât
sănătos
cât
ș
i

distractiv.
Acest
articol
cuprinde
ideea
principală
a

marelui
proiect
ce
urmează
a
fi
realizat,
aceea
de
a

introduce
educa
ț
ia
culinară
în
rândul
tinerilor,
într-o

loca
ț
ie
cu
totul
diferită
de
ceea
ce
există
până
acum
în

ora
ș
ul
nostru,
o
loca
ț
ie
în
care
toate
grupele
de
vârstă

vor
fi
binevenite
ș
i
unde
vor
putea
consuma

alimentele
preferate.
Acesta
este
mai
mult
un
proiect

personal,
care
sper
ca
se
va
ș
i
materializa
la
un

moment dat.

Doresc
să
creez
un
spa
ț
iu,
un
bar
ș
i
totodată
un
butic,

în
care
se
vor
consuma
numai
ș
i
numai
produse
făcute

de
producătorii
locali,
tineri
ș
i
mai
pu
ț
in
tineri,
de
la

băuturi
alcoolice
artizanale
(bere,
cidru),
la
fresh-uri

ș
i
sucuri
naturale
din
amestec
de
fructe
ș
i
legume,

miere
naturală
(tei,
salcâm,
flori
de
pădure),
chips-uri

din
legume
ș
i
fructe
ș
i
legume
deshidratate.

Bineîn
ț
eles,
toate
fructele
ș
i
legumele
vor
fi
aduse
din

câmpiile
ș
i
livezile
Banatului,
care
se
vor
consuma
în

func
ț
ie de sezon.

Mai
mult
decât
atât,
acest
local
va
avea
alături
propria

făbricu
ț
ă
în
care
se
vor
produce
toate
aceste
alimente,

desigur
fără
adaosuri
de
coloran
ț
i,
conservan
ț
i,

zaharuri
ș
i
alte
substan
ț
e
nocive.
În
cele
din
urmă

alimentele
vor
fi
aduse
direct
din
fabrică
în
restaurant

pentru a putea fi consumate.

Fig. 14 Sucuri naturale produse într-o fabrică din Banat

Sursa proprie

6

Toată
această
idee
a
pornit
de
la
doi
fra
ț
i
pasiona
ț
i
de

tot
ceea
ce
înseamnă
natural
ș
i
tot
ceea
poate
oferi

natura
de
pe
meleagurile
române
ș
ti.
Am
hotărât
să

începem
acest
proiect
din
pasiune
pentru
gusturi
fine

și
totodată
din
dorința
de
a
împărtăși
oamenilor

bucuria
de
a
savura
licorile
făcute
din
fructe
și
legume

proaspete
pe
care
natura
ni
le
dăruiește.
Dorim
ca

lumea
să
consume
cât
mai
multe
produse
naturale,

pure
ș
i provenite din regiunea locală.

Fig. 15 Legume din Banat folosite pentru produc
ț
ia sucurilor

naturale

Sursa proprie

Procesul
de
produc
ț
ie
pentru
aceste
sucuri
naturale

este
unul
foarte
simplu,
fructele
ș
i
legumele
vor
fi

atent
selecționate
și
sortate
manual.
Apoi
se
va

proceda
la
fel
cu
celelalte
fructe
și
legume
care
vor
fi

asortate
cu
acestea,
iar
rezultatul
va
vorbi
de
la
sine.

Următorul
pas
este
spălarea
acestora,
după
care
sunt

tocate,
iar
mai
apoi
presate
la
rece.
Pe
urmă
are
loc

pasteurizarea,
aceasta
fiind
metoda
prin
care
este

asigurată
conservarea
produsului.
Aceasta
are
loc
prin

aducerea
la
o
temperatură
de
aproximativ
82
de
grade

a
mustului,
pentru
a
nu
lăsa
loc
dezvoltării
florei

patogene
și
fermentării.
Fără
a-i
mai
fi
adăugat

absolut
nimic,
sucul
natural
este
făcut
din
must
pur
de

fructe
(nu
conține
apă,
zahăr,
nici
potențiatori
de

aromă,
ori
concentrate
de
fructe,
etc.)
Așa
a
fost

obținut
un
aliment
pur,
nutritiv,
sănătos
ș
i
cu

excelente proprietă
ț
i curative. [10]

Fig. 16 Procesul de pasteurizare a sucului natural

Sursa proprie

A
ș
adar,
am
descris
pe
scurt
procesul
de
fabricare
a

sucurilor
naturale,
urmând
ca
în
viitor
să
fie
produsă
o

gamă mai variată de băuturi
ș
i gustări.

Un
spa
ț
iu
potrivit
pentru
un
astfel
de
proiect
este

restaurantul
Fabricii
de
Bere
din
Timi
ș
oara,
spa
ț
iu

care
dispune
de
ni
ș
te
compartimentări
ideale
pentru
a

realiza
atât
un
bar/
butic
cât
ș
i
partea
de
fabrică

proprie.
Acest
spa
ț
iu
are
o
istorie
îndelungată,
fiind

prima
fabrică
de
bere
din
România,
fiind
înfiin
ț
ată
în

al doilea deceniu din secolul al 18-lea.

În
momentul
de
fa
ț
ă
bucătăria
restaurantului
serve
ș
te

mâncare
tradi
ț
ională
românească,
dar
ș
i
numeroase

sortimente de bere produsă în fabrica alăturată.

Din
păcate,
fiind
o
industrie
atât
de
mare
la
momentul

actual,
sunt
de
părere
că
producerea
la
scară
înaltă
a

băuturilor
alcoolice,
nu
face
decât
să
scadă
din

calitatea
lor,
procedeul
fiind
foarte
rapid,
aceste

băuturi
nu
mai
trec
prin
procesul
natural
de

fermentare.

De
aceea
consider
ca
tradi
ț
ia
trebuie
readusă
la
via
ț
ă,

astfel
produsele
vor
avea
o
valoare
ș
i
o
calitate
mai

bună
ș
i mai apreciată.

Fig. 17 Restaurantul Fabricii de Bere din Timi
ș
oara

Sursa:

https://www.welcometoromania.ro/Timisoara/Timisoara_Fabrica_
Bere_r.htm

Spa
ț
iul
are
o
suprafa
ț
ă
totală
de
1170.05
mp,
dotată
cu

2
băi
separate
pentru
femei
ș
i
bărba
ț
i,
o
sală
de
mese

de
268,78
mp,
bucătarie,
separeu
ș
i
mai
multe
spa
ț
ii

de
depozitare.
Spa
ț
iile
de
depozitare
vor
fi

transformate
în
spa
ț
ii
de
produc
ț
ie
pentru
produsele

artizanale,
care
vor
fi
ordonate
în
func
ț
ie
de
etapa

produc
ț
iei.

Este
o
loca
ț
ie
potrivită,
fiind
permis
accesul

camioanelor care transportă materia primă.

Cu
numele
de
Artisan’s
Factory,
restaurantul
propus

va
avea
ca
scop
educa
ț
ia
prin
alimenta
ț
ie,
sus
ț
inerea

producătorilor
locali,
ș
i
totodată
vor
avea
loc
diferite

evenimente
ș
i
expozi
ț
ii
ale
artizanilor
români
din

orice
domeniu,
cu
posibilitatea
clien
ț
ilor
de
a

achizi
ț
iona
produsele
realizate
de
mâinile

sârguincioase
ale
arti
ș
tilor,
prin
realizarea
unui
butic

în interiorul restaurantului.

7

VI. CONCLUZII

„Cumpăr
produse
artizanale
pentru
că
eu
cred
că
ele

sunt
realizate
manual
folosind
metode
tradi
ț
ionale”.

Această
percep
ț
ie
este
justificată,
având
în
vedere
că

un
artizan
este
definit
ca
ș
i
un
lucrător
manual

calificat.
Între
timp
produc
ț
ia
s-a
mutat
în
fabrici,
iar

ma
ș
inăriile au înlocuit me
ș
te
ș
ugarii califica
ț
i.

Pe
măsură
ce
consumatorii
devin
mai
educa
ț
i
cu

privire
la
ceea
ce
mănâncă
ș
i
sunt
mai
preocupa
ț
i
de

originea
sa,
produsele
artizanale
pot
câ
ș
tiga
în

popularitate.
Cei
mai
mul
ț
i
cumpărători
se
îndreaptă

către
alimentele
artizanale,
deoarece
gustul
lor
este

adesea
mai
bun
ș
i
sunt
făcute
cu
ingrediente
de

calitate
superioară.
Al
ț
ii
vor
să
sus
ț
ină
afacerile
locale

ș
i
să
păstreze
artele
culinare
pierdute.
Oricare
ar
fi

motivul,
pia
ț
a
agricultorilor
este
un
loc
minunat

pentru a găsi me
ș
te
ș
ugari alimentari locali.

Ar
fi
ideal
ca
aceste
produse
să
nu
se
găsească
doar
în

pie
ț
ele
alimentare,
ci
ș
i
în
barurile
ș
i
restaurantele

locale.
Astfel,
vei
avea
certitudinea
că
oriunde
te
duci

să
mănânci,
poate
fi
la
fel
de
sănătos
ca
mâncarea

preparată acasă.

Un
bun
exemplu
ar
fi
realizarea
unui
local,
care
vinde

produse
naturale
ș
i
pentru
o
mai
bună
cunoa
ș
tere
a

produselor
pe
care
le
consumăm,
ele
pot
veni
alături

de
o
serie
de
date
cum
ar
fi
locul
de
provenien
ț
ă
ș
i

modul în care au fost preparate.

A
ș
adar,
haide
ț
i
să
sus
ț
inem
arti
ș
tii
locali,
să

cumpărăm
ș
i
să
consumăm
produsele
lor
calitative,

pentru
că
numai
a
ș
a
putem
cre
ș
te
ca
un
întreg,
o

comunitate mai civilizată
ș
i mai educată.

VII. REFERIN
Ț
E

[1]
​
https://www.dictionarroman.ro/?c=artizanat

[2]
​
https://culinarylore.com/specialty-foods:what-is-art
isanal-food/

[3]
​
http://longlivetheartisan.blogspot.com/2013/02/a-br
ief-history-of-artisans.html

[4]
​
https://www.tracegains.com/blog/why-joining-the-
artisan-revolution-benefits-your-business

[5]
​
https://www.thespruceeats.com/farm-to-table-2216
574

[6]
​
https://ro.nctodo.com/farm-to-fork-movement

[7]https://upserve.com/restaurant-insider/history-farm
-table-movement/

[8]
​
https://www.yatzer.com/kane-world-food-studio-b
ogdan-ciocodeica-bucharest

[9]
​
https://www.facebook.com/KaneNewRomanian/

[10]
​
http://biobanat.ro/#produse

[11]
​
https://www.researchgate.net/publication/256064
734_Romanian_Farmers'_Market_-_A_Multinomial_
Logit_Model_Approach

[12]
​
https://upserve.com/restaurant-insider/history-far
m-table-movement/

[13]https://www.nytimes.com/2017/08/04/business/he
ineken-transylvania-beer.html

[14]https://recipes.howstuffworks.com/tools-and-tech
niques/how-the-food-industry-made-artisan-meaningl
ess.htm

[15]
​
https://www.tracegains.com/blog/why-joining-the
-artisan-revolution-benefits-your-business

[16]
​
https://news.therawfoodworld.com/new-trend-rest
aurants-growing-food/

[17]
​
https://blog.opentable.com/2015/10-restaurants-w
ith-their-own-farms-happy-earthday/

[18]
​
https://www.economist.com/special-report/2012/1
2/15/food-for-thought

[19]
​
https://www.forbes.com/sites/nextavenue/2016/01
/08/second-career-join-the-craft-foods-movement/#16
957bc126
​
3

8