SC Institutul Na țional de [606761]

SC Institutul Na țional de
Sticlă SA SC Institutul Na țional al
Lemnului SA SC INCERPLAST SA SC CEPROHART SA

Bd. Th.Pallady 47, Sector 3,
București Str. Fabrica de Glucoz ă 2,
Sector 2, Bucure ști Str. Ziduri Mo și 23, Sector 2,
București Bd.Al.I.Cuza nr.3, Br ăila
Tel: +40 21 345 25 10; Tel: 40-21-2331556 Tel:+40 21 252 23 56 Tel: +40 239 61 97 33
www.ins.ro www.inl.ro www.incerplast.ro www.ceprohart.ro

SOLUȚII ALTERNATIVE
LA FABRICAREA AMBALAJELOR
PENTRU
CONFORMARE CU CERIN ȚELE EUROPENE

R a p o r t f i n a l
iunie 2006

C 15/206 328/2005

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
2Cuprins

1 Implementarea Directivei 92/64/EC component ă a politicii de protec ție a mediului
înconjurător
2 Tipuri de ambalaje și funcțiile lor
3 Evolu ția cantității de ambalaje introduse pe pia ță în Romania
4 Transpunerea cadrului legislativ european în legisla ția națională
5 Evaluarea conformit ății ambalajelor introduse pe pia ță în România cu cerin țele
Directivei 94/62/CE
5.1 Evaluarea conformit ății cu cerin țele privind fabricarea și compozi ția ambalajului.
Identificarea solu țiilor de prevenire prin reducere la surs ă.
5.1.1 Ambalaje din sticl ă
5.1.2 Ambalaje din lemn
5.1.3 Ambalaje din material plastic
5.1.4 Ambalaje din hârtie și carton
5.1.5 Ambalaje din metal
5.2 Evaluarea conformit ății cu cerin țele privind caracterul reutilizabil al ambalajului.
Analiza sistemelor de reutilizare
5.2.1 Ambalaje din sticl ă
5.2.2 Ambalaje din lemn
5.2.3 Ambalaje din material plastic
5.2.4 Ambalaje din metal
5.3 Evaluarea conformit ății cu cerin țele referitoare la ambalajele valorificabile (ca
material, energetic, biologic). Solu ții de valorificare a de șeurilor de ambalaje.
5.3.1 Ambalaje din sticl ă
5.3.2 Ambalaje din lemn
5.3.3 Ambalaje din material plastic
5.3.4 Ambalaje din hârtie și carton
5.3.5 Ambalaje din metal
5.4 Analiz ă tehnico-economic ă
5.4.1 Ambalaje din sticl ă
5.4.2 Ambalaje din lemn
5.4.3 Ambalaje din material plastic
5.4.4 Ambalaje din hârtie și carton
5.4.5 Ambalaje din metal
6 CONCLUZII

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
3 Semnifica ția principalilor termeni utiliza ți

conform Anexei 1 la H.G. 621/2005
ambalaj – orice obiect, indiferent de materialul din care este confec ționat ori de natura
acestuia, destinat re ținerii, protej ării, manipul ării, distribu ției și prezent ării produselor, de la
materii prime la produse procesate, de la produc ător până la utilizator sau consumator.
Obiectul nereturnabil destinat acelora și scopuri este, deasemenea, considerat ambalaj;

ambalaj primar – ambalaj de vânzare – ambalaj conceput și realizat pentru a îndeplini
funcția de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau consumator, în punctul de achizi ție;

ambalaj secundar – ambalaj grupat, supraambalaj conceput pentru a constitui la punctul
de achizi ție o grupare a unui num ăr de unități de vânzare, indiferent dac ă acesta este vândut
ca atare c ătre utilizator sau consumatorul final ori dac ă el serve ște numai ca mijloc de
umplere a rafturilor în punctul de vânzare; el poate fi separat de produs f ără a afecta
caracteristicile produsului;

ambalaj ter țiar – ambalaj pentru transport – ambalaj conceput pentru a u șura
manipularea și transportul unui num ăr de unități de vânzare sau ambalaje grupate, în scopul
prevenirii deteriorîrii în timpul manipul ării ori transportului. Ambalajul pentru transport nu
include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;

ambalaj reutilizabil – ambalaj refolosit pentru acela și scop, a c ărui returnare de c ătre
consumator ori comerciant este asigurat ă de plata unei sume-sistem depozit, prin
reachiziționare sau altfel;

ambalaj compozit – ambalaj confec ționat din materiale diferite care nu pot fi separate
manual, nici unul dintre aceste materiale neavând o pondere semnificativ ă pentru a putea fi
încadrat la acela și tip de material;

colectare selectiv ă – colectarea de șeurilor de ambalaje pe tipuri de materiale și/sau
sortimente de materiale

deșeuri de ambalaje – orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerin țele
definiției de de șeu, exclusiv de șeurile de produc ție, din Anexa nr. I A la Ordonan ța de
urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr.
426/2001;

obiectiv de reciclare – cantitatea total ă de deșeuri de ambalaje reciclate, raportat ă la
cantitatea total ă de deșeuri de ambalaje generate;

obiectiv de valorificare sau de incinerare în instala ții de incinerare cu recuperare
de energie – cantitatea total ă de deșeuri de ambalaje valorificat ă sau incinerat ă în instala ții
de incinerare cu recuperare de energie, raportat ă la cantitatea total ă de deșeuri de ambalaje
generată;

reciclarea de șeurilor de ambalaje – opera țiunea de reprelucrare într-un proces de
producție a deșeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul ini țial sau pentru alte scopuri.
Termenul include reciclarea organic ă, dar exclude recuperarea de energie;

reciclarea organic ă – tratarea aerob ă (compostare) sau anaerob ă (biometanizare) , în
condiții controlate, utilizându-se microorganisme, a p ărților biodegradabile ale de șeurilor de
ambalaje, care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Depozitarea în depozite nu poate fi considerat ă reciclare organic ă;

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
4 reutilizarea ambalajelor – orice opera ție prin care un ambalaj care a fost conceput și
creat pentru a putea îndeplini în cursul ciclului s ău de viață un num ăr minim de rota ții este
reutilizat într-un scop identic celui pentru care a fost conceput, recurgându-se sau nu la
produsele auxiliare existente pe pia ță, care permit reumplerea ambalajului însu și; un
asemenea ambalaj reutilizat va deveni de șeu de ambalaj atunci când nu va mai putea fi
reutilizat;

sistem depozit – sistem prin care cump ărătorul, la achizi ționarea unui produs ambalat în
ambalaj reutilizabil, pl ătește vânzătorului o sum ă de bani care îi este rambursat ă atunci când
ambalajul este returnat;

valorificare energetic ă – utilizarea de șeurilor de ambalaje combus tibile ca mijloc de
producere a energiei prin incinerarea direct ă, cu sau f ără alte deșeuri, dar cu recuperare de
căldură;

conform SR EN 13427:2005
component al ambalajului – parte a unui ambalaj care poate fi separat manual sau cu
ajutorul unor mijloace fizice simple;

conform SR EN 13428:2005
prevenire prin reducere la surs ă – proces care permite asigurarea faptului c ă, pentru
funcții identice, greutatea, greutatea și/sau volumul ambalajelor primare și/sau secundare
și/sau terțiare au fost minimizate, cu respectarea p ăstrării acceptabilit ății de către utilizator,
ca și cu reducerea impactului asupra mediului;

punct critic pentru reducerea la surs ă – criteriu specific de performan ță care interzice
orice altă reducere suplimentar ă a greut ății și/sau a volumului ambalajului f ără afectarea
caracteristicilor func ționale. Securit ății și acceptabilit ății de către utilizator/consumator;

conform SR EN 13429:2005
sisteme de reutilizare – dispoziții (organizatorice, tehnice, și/sau financiare) care fac
posibilă reutilizarea;

sistem în circuit închis – sistem în care ambalajul reutilizabil circul ă în interiorul unei
intreprinderi sau al unui grup organizat de intreprinderi;

recondiționare – operații necesare pentru repunerea ambalajului reutilizabil în stare de
funcțiune

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
5Preambul

Proiectul referitor la “Solu ții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea
acestora cu cerin țele europene” a fost promovat și finanțat de Ministerului Economiei și
Comerțului, Direcția Infrastructura Calit ății și Mediu în cadrul Planului Sectorial în domeniul
Cercetării-Dezvolt ării din Industrie.
Monitorul proiectului: Liliana Nichita, Direc ția Infrastructura Calit ății și Mediu
Obiectivele proiectului:
9 Conformarea agen ților economici cu cerin țele legislative din domeniul ambalajelor
și deșeurilor de ambalaje;
9 Promovarea unui management eficient în domeniul de șeurilor de ambalaje prin
asigurarea unui nivel corespunz ător din punct de vedere al realiz ării și valorific ării
ambalajului;
Proiectul a fost realizat de un consor țiu format din:
9 SC Institutul Na țional de Sticl ă SA, responsabil de proiect Daniela-Maria
Paraschivescu,
9 SC Institutul Na țional al Lemnului SA, responsabil de proiect Alexandrina
Mihalache
9 SC INCERPLAST SA, responsabil de proiect Florentina Petrescu
9 SC CEPROHART SA, responsabil de proiect Maria Gavril ă
Conducătorul proiectului: SC Institutul Na țional de Sticl ă SA Bucure ști, responsabil de
proiect : Daniela-Maria Paraschivescu

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
61. Implementarea Directivei 92/64/EC component ă a politicii de protec ție a
mediului înconjur ător

Protecția mediului este una din marile provoc ări actuale, dat ă fiind amploarea
prejudiciilor aduse mediului de c ătre poluare. In procesul de negociere al Capitolului 22 din
Aquis-ul Comunitar, România și-a asumat o serie de angajamente care o oblig ă să se
adapteze la modelul European de dezvoltare respectând mediul. Acesta se bazeaz ă pe
principiul dezvolt ării durabile care are în vedere satisfacerea nevoilor genera ției prezente
fără a prejudicia șansele genera țiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.
Trei din cele patru domenii mari ale celui de-Al Șaselea Program de Actiune privind
mediul al Comunitatii Europene, Managementul resurselor naturale și al deșeurilor, Mediul și
sănătatea și Schimbările climatice, sunt legate de dezvoltarea durabil ă și calitatea vie ții [1].
Acțiunile din domeniul Managementului resurselor naturale și al deșeurilor urm ăresc să
asigure nedep ășirea de c ătre consum a capacit ății de regenerare a resurselor oferite de
mediu, precum și decuplarea folosirii resurselor de cre șterea economic ă prin cre șterea
eficienței utilizării lor și reducerea de șeurilor. Amploarea problemei de șeurilor de ambalaje și
importan ța ce i se acord ă rezultă din men țiunea special ă de la Art.14 din Directiva 92/64/EC
ca planurile de management al Statelor Membre CE sa con țină un capitol special referitor la
managementul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje.
Acquis-ul comunitar în domeniul protec ției mediului va fi aplicat în România începând cu
anul 2007, cu o perioada de tranzi ție de 3 ani pân ă în anul 2010 pentru Directiva 94/62/CE
referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje.

2. Tipuri de ambalaje și funcțiile lor

Ambalajele indeplinesc o serie de func ții vitale în aprovizionarea produsului de la
producător la consumator, astfel c ă ambalajele nu ar exista f ără produsele pe care le con țin
și multe produse nu ar exista f ără ambalajul care furnizeaz ă o modalitate de livrare.
Gama de func ții oferite de ambalaje include:
9 Protecția și prezervarea , de ex. prevenirea deterior ării fizice și stoparea sau
inhibarea schimb ărilor chimice și biologice în timpul transportului, manipul ării și
depozitării;
9 Consumul și reținerea , de ex. facilitarea distribu ției și depozit ării unei anumite
cantități de produs prin unitizare și containerizare;
9 Prezentarea/intensificarea vânz ării de ex. pentru ad ăugarea de valoare,
atragerea vânz ărilor, branding și imagine;
9 Identificare și informare de ex. furnizarea de informa ții despre produs și
companie, instruc țiuni de utilizare, manipulare și depozitare, coduri de bare citibile
de mașini sau om;
9 Securitate de ex. evidențierea desigil ării, anti – contrafacere;
9 Comoditate de ex. modul de deschidere și reînchidere, distribu ție.
Pe lângă funcțiile de baz ă, ambalajele trebuie s ă răspundă unor ținte în continu ă
schimbare (familii mai mici, consumatori cu mijloace mai reduse) și unor nevoi sociale care
afecteaz ă modul de consum.
Dezvoltarea/consumul durabile influen țează funcțiile ambalajelor. Ini țiative precum
reducerea greut ății pot produce ( și au produs deja pe plan european) rezultate remarcabile
fără a afecta condi țiile de livrare ale produsului, dar exista limite care nu pot fi dep ășite fără
progres tehnologic în ceea ce prive ște materialul, tehnologia, etc. Din acest motiv este
important ca proiectarea ambalajului s ă fie integrat ă dintr-o faz ă incipient ă cu modific ările
aduse procesulului din care rezult ă produsul și orice modificare a produsului sau a
ambalajului trebuie s ă ia în considerare sistemul integrat (care cuprinde produsul și mai
multe nivele de ambalare).
Tipurile de ambalaje și alți termeni referitori la ambalaje și deșeuri de ambalaje se
definesc în Directiva 92/64/EC transpus ă în legisla ția româneasc ă de Hotărârea de Guvern
nr. 621/2005 . Ambalajele pot fi realizate din materiale diverse precum sticla, lemnul,
materialele plastice, hârtia și cartonul, metalul, etc.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
7Sticla este un material rigid, fragil, uzual transparent, translucid, sau str ălucitor, ob ținut
prin topirea nisipului împreuna cu sod ă, calcar și alți componen ți. Sortimentele de ambalaje
fabricate din sticl ă sunt buteliile, borcanele, baloanele, damigenele și flacoanele. In
standardul român SR 13443:1999 sunt specificate condi țiile tehnice de calitate pe care
deșeurile de ambalaje din sticl ă sub form ă de cioburi (denumite uzual cioburi colectate)
trebuie s ă le îndeplineasc ă pentru a putea fi utilizate ca materie prim ă secundar ă.
Ambalajele din lemn, nominalizate prin palete, l ăzi, stelaje, tamburi, cutii și coșuri, sunt
formate din elemente prelucrate din lemn rotund, lobde, capete de bu șteni, cherestea,
rămășițe, doage, placaj, furnir, P.F.L, nuiele, etc. De șeurile de ambalaje din lemn clasificate
în majoritate, în categoria de șeurilor inerte (DI) și Deșeuri Menajere și Asimilate (DMA)
reprezint ă ambalajele din lemn, uzate (l ăzi, paleți, butoaie, etc.) la sfâr șitul ciclului de via ță.
Materialele plastice, produse sintetice care con țin drept component esen țial un polimer
înalt si care se pot prelucra u șor la cald sau la rece, cu sau f ără presiune, au o larg ă utilizare
ca materiale de ambalare. Tipurile de materiale plastice utilizate la producerea de ambalaje
sunt: PET (polietilentereftalat), HDPE (polietilena de mare densitate), PVC (policlorura de
vinil), LDPE (polietilena de mic ă densitate), PP (polipropilena), PS (polistiren) etc. In
structura de șeurilor de ambalaje din materiale plastice ponderea cea mai mare o au buteliile
PET (50%), urmate de ambalaje din PP și PE (35%).
Sortimentele de hârtii și cartoane cele mai utilizate pentru ambalaje sunt: hârtiile și
cartoanele cu rezisten ță la grăsimi, hârtiile kraft, cartoanele duplex și triplex, cartoanele
ondulate, hârtiile și cartoanele compozite, etc. Ambalajele din hârtie și carton se pot prezenta
sub form ă de pungi, saci, cutii, etc. Deșeurile de ambalaje din hârtie și carton se calsific ă
conform SR EN 643:2003 în: sortimente obi șnuite, sortimente medii, sortimente superioare,
sortimente kraft și sortimente speciale.
Ambalajele din metal sunt confec ționate din o țel sau din aluminiu. O țelul se utilizeaz ă în
producerea de recipiente pentru ambalarea unei game largi de produse, cum sunt produsele
alimentare, vopselele, etc. Ambalajele din aluminiul se utilizeaz ă pentru realizarea de
recipiente pentru alimente și băuturi, folii și laminate.

3. Evolu ția cantit ății de ambalaje introduse pe pia ță în Romania

Cantitatea total ă de ambalaje introduse pe pia ță (ambalaje din produc ția intern ă,
ambalaje importate și ambalaje aferente produselor importate) a crescut în perioada 2002 –
2004 (figura 1) de la 850,0 mii tone la 1004,91 mii tone [2], [3], [4].

850892,82892,51004,91
937,126983,983
75080085090095010001050mii
tone
2002 2003 2004 2005
anulRealizat
Prognozat

Figura 1
Evoluția structurii de șeurilor de ambalaje în perioada 2002-2004 este redat ă în tabelul 1
și reprezentat ă grafic pentru anul 2004 în figura 2.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
8Tabelul 1
Materiale de Ambalare Anul
Sticlă Lemn Plastic Hartie +carton Metal
2002 23,5 11,7 26,5 26,5 11,7
2003 23,5 11,7 26,5 26,5 11,8
2004 21,4 10,2 30,3 23,8 11,5

2004
30,3%10,2%21,4%11,5%
23,8%Sticla
Lemn
plastic
Hartie/carton
Metal

Figura 2

4. Transpunerea cadrului legislativ european în legisla ția națională

La nivel european, cadrul legislativ privind ambalajele și deșeurile de ambalaje este
strâns legat de politica Uniunii Europene în domeniul Managementului de șeurilor care
implică trei direc ții strategii complementare:
9 Eliminarea producerii de șeurilor la surs ă;
9 Încurajarea recicl ării și refolosirii de șeurilor;
9 Reducerea polu ării cauzat ă de incinerarea de șeurilor.
Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, amendat ă de Directiva
2004/12/CE, are drept scop armonizarea m ăsurilor na ționale referitoare la managementul
ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje pentru a preveni impactul acestora asupra mediului
și a asigura în acest fel un nivel ridicat de protec ție a mediului. Ea stabile ște ca măsuri
prioritare și principii de gestionare a de șeurilor de ambalaje, urm ătoarele:
9 Prevenirea producerii de de șeuri de ambalaje;
9 Creșterea gradului de reutilizare a ambalajelor;
9 Creșterea gradului de reciclare a de șeurilor de ambalaje;
9 Creșterea gradului de valorificare a acestor de șeuri.
Aceste m ăsuri includ:
9 cerințe esențiale pentru materialele din care sunt produse ambalajele;
9 obiective pentru valorificarea de șeurilor de ambalaje (ca material, energetic,
biologic).
Obiectivul specific legat de reducerea cantit ății de deșeuri este ca pân ă în anul 2010
deșeul „final” s ă reprezinte 20 % din produsul ini țial [5].
Directivele Comisiei Europene nu au putere de lege în Țările Membre dar stabilesc
termene în care acestea s ă-și adapteze legisla ția la cerin țele directivelor. Perspectiva
aderării la Uniunea European ă a deteminat România s ă facă eforturi de armonizare a
legislației cu cea European ă.
Prin adoptarea de legi, ordonan țe de urgen ță, hotărâri de guvern sau ordine ale
ministrului, au fost introduse în legisla ția națională prevederile Directivei cadru privind
ambalajele și deșeurile de ambalaje. Hot ărârea de Guvern 621/2005, transpune în legisla ția
romană prevederile Directivei 94/62/CE amendat ă cu Directiva 2004/12/CE.
Articolul 4 din HG 621/2005 definește principiile specifice activit ății de gestionare a
deșeurilor de ambalaje, articolul 5 enumer ă cerințele esen țiale pe care trebuie s ă le
îndeplineasc ă ambalajul pentru a fi introdus pe pia ță, iar articolul 8 stabile ște nivelurile
maxim admise pentru con ținutul de metale grele din materialele pentru ambalaje.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
9In Anexa 4 se prezint ă etapizarea obiectivelor na ționale pentru valorificarea de șeurilor
de ambalaje precum și obiective individuale de reciclare pentru fiecare material con ținut de
deșeurile de ambalaje, în conformitate cu perioada de gra ție acordat ă Romaniei.
Directiva 94/62/CE specific ă în mod expres necesitatea preg ătirii unor standarde legate
de cerințele esen țiale pentru a facilita implementarea acesteia. Articolul 6 din HG 621/2005
menționează obligativitatea respect ării standardelor române sau na ționale acolo unde nu
sunt adoptate standarde europene armonizate pentru a se considera c ă ambalajul respect ă
cerințele esen țiale [6].
Pentru minimizarea impactului ambalajelor și deșeurilor de ambalaje asupra mediului,
Directiva 94/62/EC define ște cerințele esen țiale pe care un ambalaj trebuie s ă le respecte
privind fabricarea și compozi ția sa și pentru a fi considerat ca reutilizabil respectiv
valorificabil (ca material, energetic, biologic). Conservarea resurselor și limitarea cantit ății de
deșeuri, implic ă optimizarea sistemului din care fac parte ambalajele, în întregul s ău.
Conform Directivei 94/62/CE se admite introducerea pe pia ță numai a ambalajelor care
îndeplinesc cerin țele esen țiale referitoare la:
Fabricarea și compozi ția ambalajului :
9 volum și greutate limitate la minimum necesar asigurându-se nivelul cerut de
siguranță, igienă și acceptabilitate atât pentru produsul ambalat cât și pentru
consumator;
9 fabricare și comercializare care s ă permită reutilizarea sau valorificarea, inclusiv
reciclarea și reducerea la minim a impactului asupra mediului;
9 reducerea la minimum a con ținutului de substan țe și materiale toxice în materialul
de ambalare și în componentele sale, substan țe care se pot reg ăsi în emisiile,
cenușa sau levigatul care rezult ă din procesele de eliminare a de șeurilor de
ambalaje.
Caracterul reutilizabil al unui ambalaj:
9 proprietățile fizice și caracteristicile ambalajului trebuie s ă asigure un num ăr de
rotații în condi ții normale de utilizare preconizate;
9 posibilitatea prelucr ării ambalajului uzat cu satisfacerea cerin țelor de s ănătate și
de securitate;
9 îndeplinirea cerin țelor specifice pentru ambalaje recuperabile când ambalajul nu
mai poate fi reutilizat și devine de șeu
Caracterul recuperabil al unui ambalaj
9 ambalajul trebuie s ă fie astfel fabricat încât s ă permită, atunci cînd devine de șeu
de ambalaj, ca un anumit procent din greutatea materialelor folosite s ă fie reciclat;
procentul poate fi diferit în func ție de tipul materialului folosit la fabricarea
ambalajului;
9 deșeurile de ambalaj tratate în vederea valorific ării energetice, trebuie s ă aibă o
valoare caloric ă minimă care să permită optimizarea recuper ării de energie;
9 deșeurile de ambalaj tratate pentru ob ținerea de compost trebuie s ă fie suficient
de biodegradabile pentru a nu împiedica colectarea separat ă, procesul de
obținere al compostului sau activitatea în care acesta se folose ște;
9 ambalajul biodegradabil va putea fi supus descompunerii fizice, termice, chimice
sau biologice, astfel ca cea mai mare parte a materialului s ă se transforme în
bioxid de carbon, biomas ă și apă.
Cerințele esen țiale ale Directivei 94/62/CE, transpuse în legisla ția român ă prin
HG.621/2005, au fost preluate în standarde române armonizate cu standardele europene.
Este vorba de SR EN 13427: 2005, SR EN 13428: 2005, SR EN 13429: 2004, SR EN 13430:
2004, SR EN 13431: 2005, SR EN 13432: 2000 și raportul CEN CR 13695.
Utilizând metodologiile stabilite în aceste standarde, agen ții economici implica ți în
circuitul ambalajelor de la fabricare pân ă la transformarea lor în de șeuri ultime, pot
demonstra – la cerere – c ă respectă reglement ările din domeniul ambalajelor și deșeurilor de
ambalaje.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
10SR EN 13427: 2005 – Condiții referitoare la utilizarea standardelor europene în
domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje.
Standardul propune un cadru de lucru în care pot fi utilizate împreun ă celelalte 5
standarde și raportul CEN referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje, de c ătre cei
responsabili de introducerea pe pia ță a ambalajelor.
SR EN 13428: 2005 – Ambalaje – Cerin țe specifice fabric ării și compozi ției.
Prevenire prin reducerea la surs ă
SR EN 13428: 2005 stabilește o metod ă de evaluare prin care s ă se demonstreze c ă
reducerea greut ății și/sau volumului ambalajului pentru prevenirea prin reducere la surs ă s-a
făcut asigurând:
9 funcționalitatea de-a lungul întregului lan ț de la aprovizionare pân ă la utilizator;
9 securitatea și igiena pentru produs și pentru utilizator/consumator;
9 acceptabilitatea de c ătre utilizator/consumator a produsului ambalat.
Prin acela și standard se stabile ște metodologia și procedura care trebuie urmat ă pentru
minimizarea substan țelor periculoase care pot fi con ținute de ambalaje susceptibile s ă fie
aruncate în timpul opera ției de gestionare a de șeurilor.
SR EN 13429: 2004 – Ambalaje – Reutilizare, stabilește cerințele pe care un ambalaj
trebuie s ă le satisfac ă pentru a fi clasificat ca reutilizabil și procedurile pentru evaluarea
conformit ății cu aceste cerin țe, inclusiv pentru sistemele asociate.
In document se define ște ambalajul reutilizabil ca ambalaj sau component al unui
ambalaj care a fost proiectat și construit pentru a realiza pe durata de via ță un număr minim
de trasee sau rota ții într-un sistem pentru reutilizare.
În standard se prezint ă trei sisteme de reutilizare a ambalajelor folosite și anume: sistem
în circuit închis, sistem în circuit deschis și sistem combinat.
SR EN 13430: 2004 – Ambalaje – Cerin țe referitoare la ambalajele valorificabile prin
reciclarea materialului, menționează cerințele pentru ca un ambalaj s ă fie clasificat ca
recuperabil prin reciclarea materialului, adaptând procedurile de evaluare a conformit ății cu
aceste cerin țe la perfec ționarea continu ă a ambalajelor și tehnologiilor de recuperare a
acestora.
SR EN 13431: 2005 Ambalaje – Cerin țe referitoare la ambalajele valorificabile
energetic, inclusiv specificarea puterii calorice inferioare minime specifică cerințele
pentru ca un ambalaj s ă fie considerat valorificabil energetic și stabilește procedurile pentru
evaluarea conformit ății cu aceste cerin țe.
Pentru a permite optimizarea valorific ării energetice într-un sistem industrial real, câ știgul
caloric teoretic trebuie s ă fie mai mare decât zero. Puterea caloric ă q net, trebuie s ă fie mai
mare sau egal cu 5 MJ/kg pentru a îndeplini cerin țele de valorificare energetic ă.
SR EN 13432: 2000 – Ambalaje – Cerin țe cu privire la ambalajele recuperabile prin
compostare și biodegradare specific ă cerințele și procedurile pentru determinarea
posibilității de compostare și tratament anaerob ale ambalajelor și materialelor de ambalaj.
SR EN 13437: 2003 Ambalaje și reciclarea materialelor. Criterii pentru metodele de
reciclare. Descrierea proceselor de reciclare și schema fluxului.
Standardul define ște criteriile pentru procedeele de reciclare și descrie principalele
procedee cunoscute de reciclare a materialelor și relațiile dintre ele. Prezint ă stadiul actual al
cunoașterii în domeniul ambalajelor și tehnologiilor de recuperare.
Raportul CEN CR 13695 care se refer ă la evaluarea impactului asupra mediului a celor
4 metale grele con ținute de ambalaje la sfâr șitul ciclului de viat ă.

5. Evaluarea conformit ății ambalajelor introduse pe pia ță în România cu cerin țele
Directivei 94/62/CE

La evaluarea conformit ății ambalajelor introduse pe pia ță în Romania cu cerin țele
Directivei 94/62 au fost avute în vedere tipurile de ambalaje cu ponderea cea mai mare în
cazul fiec ărui material de ambalaj analizat. Pornind de la rezultatele evalu ării conformit ății cu
cerințele esen țiale proiectul eviden țiază soluții de reducere a impactului asupra mediului a
deșeurilor de ambalaje din sticl ă, lemn, hârtie și carton, metal, în vederea conform ării cu
cerințele esen țiale preluate în standardele române armonizate cu standardele europene, și
anume:

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
119 cerințele esen țiale privind fabricarea și compozi ția ambalajelor, prevenire prin
reducere la surs ă;
9 cerințele esen țiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj;
9 cerințele esen țiale privind caracterul recuperabil al unui ambalaj;
9 analiza ciclului de via ță al ambalajelor și impactul asupra mediului pe durata
ciclului de via ță.

5.1 Evaluarea conformit ății cu cerin țele privind fabricarea și compozi ția
ambalajului s-a bazat pe metoda de evaluare din SR EN 13428. Au fost analizate: butelia
din sticlă pentru bere de 0,5 l, lădițele din lemn pentru fructe și legume, butelia din PET
monostrat de 2 l, cutia din carton ondulat tip III-C și doza din metal pentru bere cu volum util
0,5 l.
Criteriile de performan ță la evaluarea conformit ății cu cerin țele privind fabricarea
ambalajului aplicate, pentru identificarea punctului critic pentru reducerea la surs ă au fost:
protecția produsului, procesul de fabrica ție, procesul de ambalare/umplere, logistica,
prezentarea și comercializarea, acceptarea de utilizator/consumator, informa ții, securitate,
legislație [7]
Evaluarea conformit ății cu cerin țele privind compozi ția ambalajului s-a referit la
determinarea cantit ății de substan țe periculoase .

5.1.1 Ambalaje din sticl ă
La evaluarea conformit ății cu cerin țele privind fabricarea și compozi ția ambalajului din
sticlă, realizată la butelia din sticl ă pentru bere s-au analizat 7 tipuri de butelii, cu volum util
de 0,5 l fabricate în țară sau importate și care au fost preluate din circuitul de utilizare.
Ambalajul din sticl ă cuprinde în afar ă de butelia din sticl ă și alte componente cu rol de
prezentare a con ținutului, de redare a unor informa ții suplimentare, de asigurarea
etanșeității, etc. Greutatea ambalajului este determinat ă de greutatea buteliei din sticl ă care
reprezint ă 99 % din greutatea total ă, în consecin ță reducerea greut ății ambalajului în
conformitate cu cerin țele Directivei 94/62/CE se poate realiza în principal pe seama reducerii
greutății buteliei de sticl ă.
Analiza conformit ății ambalajelor din sticl ă introduse pe pia ță în România cu cerin țele
specifice fabric ării și compozi ției a condus la urm ătoarele concluzii:
9 există pe pia ță ambalaje din sticl ă pentru bere, cu greut ăți diferite, care
îndeplinesc func ții identice; cele a c ăror greutate este mai mic ă (cu cca 10 %)
provin din import;
9 fabricantul autohton are o tehnologie de fabrica ție care reprezint ă un punct critic
din punct de vedere al cerin ței de reducere a greut ății;
9 procesul de ambalare/umplere reprezint ă un punct critic din punct de vedere al
cerinței de reducere a greut ății;
9 nu exist ă probleme legate de cerin ța privind con ținutul de substan țe periculoase
în butelia din sticla pentru bere.
Analiza fluxului tehnologic de fabrica ție al ambalajului din sticl ă pentru identificarea
soluțiilor de prevenire prin reducere la surs ă (prin modernizarea și/sau optimizarea unor
operații tehnologice), a condus la identificarea unei solu ții alternative la fabricarea
ambalajelor din sticl ă pentru reducerea la surs ă.
Este vorba de trecerea de la procedeul suflat-suflat la procedeul presat-suflat pentru
ambalaje cu gât îngust ( Narrow Neck Press Blow) care poate asigura reducerea cu minim
10% a greut ății. Procedeul NNPB permite o distribu ție mai bun ă a sticlei în pere ții produsului
și asigură condițiile pentru eliminarea microfisurilor superficiale de pe suprafa ță. În acest
mod pot fi atinse 2 obiective și anume reducerea greut ății și menținerea rezisten ței mecanice
în condițiile unor pere ți mai sub țiri. Prin utilizarea acestui procedeu se elimin ă contra-suflarea
(una din cauzele defectelor de tip “distribu ție inegal ă a sticlei în pere ți”) și se egalizeaz ă
timpii de contact sticl ă/preformă, sticlă/formă finită cu timpul de reînc ălzire, evitându-se
formarea ondula țiilor în pere ții produsului finit prin diminuarea neomogenit ății termice.
În perspectiva apropiat ă principalul fabricant de ambalaje din sticl ă din Romania are în
vedere o investi ție majoră care va conduce la cre șterea cu 40000 t a produc ției de ambalaje
din sticlă cu care prilej se va moderniza și tehnologia de fabrica ție [8].

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
12Ambalajele din sticl ă nu ridică probleme din punct de vedere al con ținutul de substan țe
periculoase. Ponderea componentelor (etichete, inscrip ționări) care pot con ține aceste
substanțe reprezint ă sub 1 % din greutatea ambalajului.

5.1.2 Ambalaje din lemn
Au fost testate în cadrul proiectului 2 tipuri de l ăzi pentru transportul fructelor și
legumelor. Lada tip II pentru ardei gras, gogo șari și varză timpurie în variantele tip II F (fag)
și tip II P 1 (foioase moi – plop, anin) respectiv Lada Tip IV pentru ro șii de seră, vișine, caise,
struguri și prune în variantele tip IV R (r ășinoase – brad, molid) tip IV P (plop) elementele de
fund cu grosime de 4÷5 mm, tip IV P 1 (plop) toate elementele cu grosime 3 mm, tip IV F 1
(fag) elementele cu grosime 3 mm și tip IV F 2 (fag) elementele cu grosime 4 ÷ 5 mm.
Testarea a constat din: determinarea rezisten țelor la compresiune, la încovoiere static ă,
la cădere liber ă și la vibrații.
La ambalajele tip IV P 1 și IV F 1 lamelele cu grosime de 3 mm, nu pot asigura robuste țea
necesară în exploatare. În acest caz punctul critic pentru reducerea la surs ă este logistica ;
lăzile pentru transportul fructelor și legumelor la care lamelele au grosime de 3 mm nu- și pot
îndeplini func ția.
Rezultatele încerc ărilor de laborator arat ă că ambalajele executate din plop au o
robustețe mult redus ă comparativ cu cele de fag. Solu ția o reprezint ă combinarea esen țelor
de foioase tari cu foioase moi la realizarea ambalajului (p ărțile ambalajului mai solicitate –
șipci de blocare, lamele de cap ăt – să se realizeze din esen țe tari – fag – iar restul din esen țe
moi).
Analiza fluxurilor de fabricare a ambalajelor din lemn de tip l ădițe s-a bazat pe
compara ția metodei clasice prin fier ăstruire (prezentat ă în 3 variante), cu metodele de
fabricație prin decupare și derulare.
Metoda clasic ă de prelucrare prin fier ăstruire este dep ășită; în funcție de material prim ă
și resursele financiare disponibile se poate opta pentru una din solu țiile următoare:
9 echiparea fabricilor de l ăzi cu un num ăr mai mare de ferăstraie circulare (tip
Gugești), cu pânze conice asigurând o reducere a consumului de lemn cu cca.
20 %.
9 înlocuirea fer ăstraielor circulare cu fier ăstraie panglic ă cu alimentator carusel,
(reducere suplimentar ă a consumului specific de lemn cu cca 15 %);
9 implementarea tehnologiilor noi de prelucrare a lemnului la care debitarea
elementelor se face prin derulare și decupare cu diminuarea suplimentar ă a
pierderilor sub form ă de rumeguș cu cca 5 %.
Lemnul pur nu con ține substan țe periculoase decât sub form ă de urme. Concentra ția de
substanțe periculoase poate cre ște datorit ă unor componente ale ambalajului (scoabe, cuie,
agrafe) sau prin utilizarea de cerneluri, vopsele sau produse de conservare a lemnului dar
influența lor nu este semnificativ ă datorită ponderii mici a acestora în greutatea amabalajului.

5.1.3 Ambalaje din material plastic
Evaluarea conformit ății cu cerin țele privind fabricarea și compozi ția ambalajului din
material plastic, s-a realizat pentru butelia din PET (polietilentereftalat) monostrat,
nereturnabil ă.
Ambalajele cu sau f ără capac au fost testate pentru determinarea: rezisten ței la
compresiune, la c ădere liber ă și la vibrații.
Analiza conformit ății ambalajelor din plastic, monostrat PET introduse pe pia ță în
România cu cerin țele specifice fabric ării și compozi ției a condus la urm ătoarele concluzii :
9 există pe piață ambalaje din plastic, monostrat PET cu greut ăți diferite, care
îndeplinesc func ții identice;
9 caracteristicile materialului ca și parametrii de fabricare sunt diferi ți de la
producător la produc ător, funcție de materialul importat și parametrii de lucru ai
utilajului de prelucrare;
9 în ultimii 20 de ani, pe plan mondial, greutatea acestui tip de ambalaj s-a redus cu
30 %;

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
139 producătorii autohtoni au facut o serie de pa și în îndeplinirea cerin ței legate de
reducerea greut ății/volumului prin investi ții în reproiectarea matri țelor și realizare
de noi preforme;
9 logistica reprezint ă un punct critic din punct de vedere al cerin ței de reducere a
greutății;
Conținutul de substan țe periculoase în materialul plastic trebuie obligatoriu verificat în
cazul materialului reciclat dac ă acesta urmeaz ă să fie folosit la fabricarea de ambalaje de
material plastic.
Analiza fluxurilor de fabricare a ambalajelor din material plastic tip PET a eviden țiat
faptul ca o prim ă soluție de reducere la surs ă reproiectarea respectiv redimensionarea
matrițelor pentru faza de injectare preform ă pe linia de fabrica ție existent ă, mașina automat ă
pentru realizarea preformelor r ămânând aceea și;

5.1.4 Ambalaje din hârtie și carton
Evaluarea conformit ății cu cerin țele privind fabricarea și compozi ția ambalajului din hârtie
și carton s-a făcut pentru cutia din carton ondulat tip III – C cu șteguri (separatoare). Cutia
luată în studiu se folose ște ca ambalaj ter țiar la amblarea a 4 butelii PET de 1,5 litri
conținând vin (greutate maxim ă, produs ambalat – 6,5 kg).
S-au determinat caracteristicile de rezisten ță la aplatizare (FCT) și la compresie (strivire)
pe cant (ECT), pe cartoane ondulate cu gramajul de 455 g/m2 și 400 g/m2.
Datorită caracteristicilor de rezisten ță la aplatizare și compresie, cutiile din carton
ondulat asigur ă protecția produselor în timpul transportului și manipul ării. Rezisten ța la
compresiune a cartonului trebuie s ă fie suficient de mare, încât s ă nu se produc ă strivirea
cutiei de la baza stivei, în condi țiile în care utilizatorul a respectat condi țiile stabilite privind
greutatea produsului ambalat. Determinarea rezisten ței la compresie a cartoanelor ondulate
permite aprecierea rezisten ței la strivire a cutiei și anticipeaz ă comportarea acesteia în
condiții reale de stivuire, manipulare și transport.
În urma test ării în laborator, s-a constatat c ă la cutia confec ționată din carton ondulat cu
gramajul de 455 g/m2, rezisten ța la compresie a fost cu 8,5 % mai mare fa ță de cea a
cartonului ondulat cu masa de 400 g/m2, iar rezisten ța la aplatizare cu 28 % mai mare.
Rezisten ța mecanic ă cea mai bun ă la ambalarea a 6 kg produs (4 butelii PET cu vin de 1,5
l), a prezentat-o cutia din carton cu gramaj 455 g/m2. Reducerea la 400 g/m2, a permis
ambalarea a maxim 4 kg produs. Nu se poate face o reducere la surs ă sub 455 g/m2,
deoarece nu pot fi asigurate caracteristicile func ționale potrivit destina ției ambalajului,
respectiv transportul și manipularea a 6 kg de produs. Logistica, a fost identificat ă ca un
punct critic al acestui ambalaj din punct de vedere al criteriilor de performan ță.
Conținutul de metale grele respectiv plumb și cadmiu din hârtiile componente ale
cartonului ondulat realizat pe toate tipurile de hârtii care pot fi utilizate la fabricarea cartonului ondulat (hârtia Schrenz, hârtia testliner, hârtia kraft), a eviden țiat valori inferioare celor
maxim audmise. Plumbul provine probabil din maculatura tip ărită (folosită ca materie prim ă),
dar cantitatea este nesemnificativ ă. Testele pentru con ținutul de metale grele din diferite
grupe de maculatur ă (materiale reciclabile), realizate în UE au eviden țiat că prezența
plumbului (maxim 50 ppm) este datorat ă cernelurilor de tipar din maculatur ă ceea ce impune
descernelizarea acesteia, în instala ții speciale, înainte de introducerea pe fluxul de fabrica ție.

Analiza fluxului tehnologic de fabrica ție a cartonului ondulat pentru identificarea
soluțiilor de prevenire prin reducere la surs ă
Cartonul ondulat, produs papetar complex ca structur ă și compozi ție fibroas ă, reprezint ă
semifabricatul din care se ob țin ambalajele din carton ondulat. Caracteristicile cartonului
ondulat sunt structurale, de rezisten ță și de imprimare (hârtia capac de la stratul de fa ță).
Cele mai importante caracteristici pentru ambalajele de carton ondulat sunt: masa, grosimea, rezistența la aplatizare, la plesnire și la compresie pe cant.
Tehnologia de fabrica ție cuprinde urm ătoarele etape:
¾ Fabricarea hârtiei strat ondulat (hârtie miez)
Hârtia strat ondulat este componentul principal al structurii de rezisten ță a cartonului
ondulat prin forma sinusoidal ă și punctele de leg ătură rigide cu straturile de hârtie capac. Ea
se opune aplatiz ării (strivirii), amortizeaz ă șocurile exercitate pe fe țele cartonului și contribuie

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
14la creșterea rezisten ței la strivire pe cant a cartonului ondulat . Sortimentul de hârtie miez cel
mai utilizat la fabricarea cartonului ondulat este cel cu masa de 125 g/m2.
¾ Fabricarea hârtiei strat neted (capac)
Hârtia strat neted trebuie s ă confere cartonului ondulat rezisten ță și capacitate de
imprimare. În func ție de compozi ția fibroas ă a hârtiei se pot fabrica sortimentele: kraftliner
cu min. 80 % celuloz ă sulfat rezistent ă din rășinoase în compozi ție și testliner cu 100 %
maculatur ă sau cu amestecuri de maculatur ă și celuloz ă în compozi ție. Caracteristicile de
rezistență ale hârtiei testliner sunt inferioare celei krafliner. Hârtia capac se poate fabrica cu
gramaje de la 125 la 250 g/m2.
¾ Fabricarea cartonului ondulat (semifabricatul)
Cartonul ondulat se fabric ă din hârtie Schrenz (hârtia miez pentru ondul ă), hârtie
testliner (hârtia capac) și un adeziv (cleiul de amidon). În func ție de num ărul de straturi de
hârtie, se deosebesc mai multe tipuri de carton ondulat:
– tipul II, compus dintr-un strat ondulat și un strat neted
– tipul III, compus dintr-un strat ondulat prins între dou ă straturi netede
– tipul V, compus din dou ă straturi ondulate și 3 straturi netede
– tipul VII, compus din trei straturi ondulate și 4 straturi netede
¾ Fabricarea cutiilor din carton ondulat
Pornind de la placa din carton ondulat se pot fabrica cutii clasice ( șlițuire și biguire pe
slotter) și cutii ștanțate (decupare și biguire pe autoplatine). Fazele de fabrica ție a cutiei
sunt: imprimare, șlițuire și biguire, pliere/asamblare, num ărare/pachetizare.
Din analiza tehnologiei de fabricare a ambalajelor din carton ondulat a rezultat c ă pentru
reducerea greut ății cutiei din carton ondulat, este necesar s ă se acționeze pe tot fluxul de
fabricație și anume:
La obținerea hârtiei Schrenz (miez) din 100% maculatur ă:
9 reducerea gramajului de la 125 g/m2 la 100 g/m2;
9 introducerea în partea umed ă, a amidonului cationic pentru îmbun ătățirea
caracteristicilor de rezisten ță; experimentele la nivel pilot au demonstrat c ă prin
reducerea gramajului și introducerea în mas ă a amidonului cationic s-au ob ținut
creșteri semnificative ale rezisten ței la aplatizare a hârtiei miez;
9 introducerea în partea umed ă a poliacrilamidelor cationice, 2.5 – 3 kg/t, pentru
creșterea rezisten țelor în stare uscat ă;
9 tratarea la suprafa ță pe presa de tratare a instala ției, cu solu ții de amidon oxidat
și lignosulfonat de sodiu, care la o depunere de cca. 10 g/m2, conduc la cre șterea
caracteristicilor de rezisten ță la aplatizare și plesnire cu cca. 30 %;
9 folosirea aditivilor men ționați, va permite reducerea gramajului hârtiei miez, f ără
a afecta caracteristicile de rezisten ță ale acesteia, fapt stabilit prin cercet ări și
experiment ări la nivel pilot și industrial.
La obținerea hârtiei capac (testliner) reducerea gramajului de la 125 la 100 g/m2
prin:
9 introducerea în sistem a aditivilor pentru reten ție – deshidratare,
9 introducerea în circuit a aditivilor func ționali pentru cre șterea rezisten ței în stare
uscată și umedă ( Kymene 611)
9 tratarea hârtiei la suprafa ță cu amidon modificat
9 creșterea pres ării, în zona preselor umede pentru compactizarea structurii în
vederea cre șterii densit ății de legare a fibrelor și a caracteristicilor de rezisten ță.
Pentru cartonul ondulat:
9 reducerea grosimii cartonului ondulat prin mic șorarea gramajelor hârtiilor
componente și trecerea la fabrica ția de cartoane cu microondule
9 chimizarea procesului de fabrica ție a hârtiilor pentru ondul ă și capac, vor
îmbunătăți caracteristicile mecanice ale cartonului și se va putea face reducerea
la sursă a cutiilor, destinate ambal ării diferitelor produse

5.1.5 Ambalaje din metal
Evaluarea conformit ății cu cerin țele privind fabricarea și compozi ția ambalajului din
categoria ambalajelor din metal, s-a realizat la doza pentru bere, de 0,5 l, cutiile testate fiind

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
15preluate din circuitul de utilizare. Dozele pentru bere analizate, confec ționate din o țel
respectiv aluminiu, au fost identice ca design și dimensiuni, capacul fiind prev ăzut cu chei ță;
Analiza conformit ății ambalajelor din metal pentru bere introduse pe pia ță în România,
cu cerințele specifice fabric ării și compozi ției a condus la urm ătoarele concluzii:
– dozele de bere aflate pe pia ță, fabricate din o țel (greutate medie 30 g) sau din
aluminiu (greutate medie 16 g) îndeplinesc aceea și funcție dar dozele din o țel au
greutatea mai mare cu peste 50 %; greutatea mai mare a ambalajului din o țel se
datoreaz ă greutății specifice mai mari a acestuia (7,8 g/cm3 față de 2,7 g/cm3 la
aluminiu);
– pe pia ță sunt introduse în circula ție ambalaje care se înscriu în cerin țele Directivei
96/62 CE de reducere a greut ății ambalajelor în condi țiile păstrării funcțiilor
acestora;
– procesele de fabrica ție utilizate la realizarea cutiilor metalice pentru bere au evoluat
către reducerea greut ății produsului; în Europa, greutatea dozelor de aluminiu s-a
redus cu aproape 20 % în perioada 1990-2003, a șa cum se men ționează într-un
studiu de evaluare a rezultatelor aplic ării Directivei 94/62 CE realizat în 2005 [8];
– procesele de ambalare/umplere și logistic ă reprezint ă puncte critice ; pentru
evitarea oric ărei deterior ări în lan țul de transport, umplere și ambalare pentru
ambalajul din metal este necesar ă o rezisten ță mecanic ă definită;
– nu exist ă probleme legate de cerin ța privind con ținutul de substan țe periculoase în
cutia din metal pentru bere; con ținutul de plumb se situeaz ă destul de aproape de
limita admis ă (funcție de originea materialelor reciclate);
– tehnologiile de fabrica ție și materialele de decorare utilizate au evoluat în sensul
reducerii con ținutului/înlocuirii metalelor grele.

5.2 Evaluarea conformit ății cu cerin țele privind caracterul reutilizabil al
ambalajului
Evaluarea conformit ății cu cerin țele privind caracterul reutilizabil al ambalajului s-a bazat
pe procedurile pentru evaluarea conformit ății din SR EN 13429, fiind analizate pe tipuri de
material de ambalaj: butelia din sticl ă pentru bere de 0,5 l, l ădițele pentru fructe și legume și
paletii din lemn, navetele din material plastic pentru industria de panifica ție și băuturi și
butoaiele metalice pentru bere.
Pentru a evalua dac ă ambalajul poate fi numit “reutilizabil” în condi țiile de utilizare
prevăzute pentru acesta, este necesar s ă se asigure:
1) că reutilizarea ambalajului este un scop deliberat al celui care
ambaleaz ă/umple;
2) că ambalajul poate fi recondi ționat în mod satisf ăcător;
3) că ambalajul poate fi reumplut/reînc ărcat în mod satisf ăcător;
4) că pe piețele pe care furnizorul trebuie s ă comercializeze produsul ambalat,
există disponibil un sistem adecvat care ajut ă la reutilizare [9].

5.2.1 Ambalaje din sticl ă
Evaluarea conformit ății buteliei din sticl ă pentru bere de 0,5 l, care reprezint ă
componenta reutilizabil ă a ambalajului din sticl ă pentru bere, a eviden țiat faptul c ă ea
îndepline ște cerințele pentru a fi considerat ă reutilizabil ă conform SR EN 13429 deoarece:
1) producătorii de bere care ambaleaz ă produsul în butelii din sticl ă cu volum util de
0,5l reutilizeaz ă ambalajul din sticl ă, pe ambalaj fiind men ționată sintagma ambalaj
reutilizabil;
2) butelia din sticl ă pentru bere poate fi golit ă fără a suferi stric ăciuni semnificative
care să o facă să nu mai poat ă fi folosită;
3) butelia din sticl ă poate fi recondi ționată (curățată de etichete, sp ălată) după orice
standard specificat, cu p ăstrarea capacit ății de a asigura func ția prevăzută (conținere,
protejare, manipulare, livrare) f ără a prezenta risc pentru s ănătatea și securitatea
persoanelor responsabile cu acest lucru;
4) procesul de recondi ționare se desf ășoară cu minimizarea impactului asupra
mediului; 5) ambalajul poate fi reumplut f ără risc pentru integritatea produsului sau pentru

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
16sănătatea și securitatea persoanelor responsabile de acest lucru;
6) pe pie țele pe care furnizorul trebuie s ă comercializeze produsul ambalat este
disponibil un sistem de reutilizare;
7) sistemul de reutilizare identificat ca fiind corespunz ător, în condi ții de utilizare
reale, este conform cu specifica țiile pentru unul din tipurile de sisteme de reutilizare
propuse în SR EN 13 429.
Analiza sistemelor de reutilizare a ambalajelor din sticl ă
Reutilizarea buteliilor din sticl ă se practic ă la ambalarea mai multor categorii de lichide
precum apa mineral ă, băuturile r ăcoritoare și berea. Ambalarea berii se face înc ă
preponderent în ambalaje din sticl ă (în anul 2005, ponderea a fost de 54 %). Între cele 10
butelii de sticl ă pentru bere Tuborg testate în cadrul proiectului, preluate de pe traseul unei
rotații în luna martie 2006, au predominat ambalajele fabricate în 2004 (provenite din import)
urmănd buteliile fabricate în tar ă înainte de anul 2003 (când a început în România marcarea
anului de fabrica ție pe butelii).
Sistemul de reutilizare practicat de companiile de bere pentru ambalajele din sticl ă este
în circuit închis. Ambalatorul este proprietarul ambalajului pentru care practic ă sistemul
depozit. La rândul s ău distribuitorul aplic ă și el sistemul depozit c ătre comercian ți (pentru
vânzarea la raft) sau în circuitul BHR (baruri-hoteluri-restaurante). Afi șarea valorii depozitului
apare numai la vânzarea în supermarket (ex. Carrefour).
Companiile de bere utilizeaz ă sistemul individual de reutilizare a ambalajelor (folosit de o
companie sau pentru o anumit ă marcă a unei companii). Firma care ambaleaz ă este
proprietara desenului produsului și a ambalajului. Exist ă companii precum produc ătorul de
bere Tuborg care are atât butelia din sticl ă personalizat ă cât și lădița din plastic în care sunt
ambalate buteliile din sticl ă. Cele dou ă ambalaje trebuie tratate ca un singur ambalaj
reutilizabil care se reîntoarce la acela și ambalator.

5.2.2 Ambalaje din lemn
Ambalaje de transport tip l ădițe din lemn pentru legume și fructe se distrug în majoritate
după primul transport (cca. 80 %) fiind considerate de unic ă folosință și de tip pierdut.
Transportul ambalajelor goale de la distan țe mari este unul din considerente (economic)
datorită căruia aceste ambalaje sunt mai ales de tip pierdut.
Ambalajele de tip l ădițe executate din esen țe de foioase tari se pot reutiliza de 2-3 ori
spre deosebire de cele executate din esen țe de foioase moi (plop, salcie, anin) care se
deformeaz ă ușor și sunt considerate de unic ă folosință. Folosind în structura constructiv ă
amestec de esen țe foioase moi și tari (la p ărțile ambalajului unde solicit ările sunt mai mari
precum șipci de blocare, lamele de cap ăt) se poate ajunge pân ă la 5 reutiliz ări.
Ambalaje de transport de tip pale ți și europale ți
Paleții utilizați în transportul, manipularea și depozitarea m ărfurilor în general sunt
reutilizabili de 5 – 10 ori iar în unele cazuri (europale ții) sunt interschimbabili în traficul intern
și internațional. Num ărul de rota ții depinde de condi țiile de depozitare dup ă folosință (ex. să
nu se depoziteze în aer liber sau în mediu umed).
Dată fiind reutilizarea și interschimbabilitatea europaletelor plane, parametrii constructivi
și caracteristicile tehnice de calitate ale acestora sunt stabilite unitar pe plan interna țional de
către Uniunea Interna țională a Căilor Ferate și difuzate re țelelor de c ăi ferate na ționale (Fisa
UIC nr. 435-2/1990). Potrivit acestei norme, caracteristicile constructive ale europaletelor
(forma, dimensiunile, materialele, execu ția, marcarea, rezisten țele mecanice) sunt unitare și
obligatorii pentru to ți producătorii și utilizatorii de astfel de palete din Europa.
Reutilizarea pale ților implic ă măsuri speciale fitosanitare prin tratamente de antiseptizare
specifice prev ăzute în ISPM nr. 15 / 2002, prin tratamente chimice (cu produse nelavabile,
prin impregnare cu produse pe baz ă de cupru-crom-arsen (CCA), cupru-crom-bor (CCB), si
cu produse neremanente, prin gazare cu bromur ă de metil, fosfina, etc.) și prin tratamente
fizice (termice, iradieri cu microunde, radia ții IR, UV, gama, etc.) aplicate cu scopul prevenirii
și combaterii importului și exportului de agen ți biologici, în special de insecte provenite din
fondul forestier.
Ambalajele din lemn analizate îndeplinesc cerin țele pentru a fi considerate reutilizabile în
conformitate cu SR EN 13429.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
175.2.3 Ambalaje din material plastic
Principalele tipuri de ambalaje reutilizabile din material plastic sunt: bidoane, butoaie,
containere, navete, l ăzi și paleți. Ambalajele reutilizabile trebuie s ă fie mai rezistente decât
cele de unic ă folosință conform unor norme recunoscute și menționate în fi șa ambalajului.
Analiza conformit ății cu cerin țele din SR EN 13 429, pentru navetele din material plastic
destinate industriei panifica ției și băuturilor arat ă că acestea îndeplinesc condi țiile pentru a fi
considerate reutilizabile. Sistemul de reutilizare folosit la ambalajele din material plastic analizate, este un sistem în circuit închis.

5.2.4 Ambalaje din metal
Multe din ambalajele din metal sunt utilizate pentru p ăstrarea con ținutului, deci trebuie
asigurată o închidere ermetic ă. Ambalajele din metal fiind semirigide reutilizarea acestora nu
este foarte u șor de realizat. În general se reutilizeaz ă ambalajele de dimensiuni mari cum
sunt butoaiele metalice sau box-pale ții.
Evaluarea conformit ății ambalajelor din metal cu cerin țele privind caracterul reutilizabil al
unui ambalaj s-a realizat pentru butoaie metalice (din o țel inoxidabil sau aluminiu) pentru
bere cu capacitate de 20, 30, si 50 l.
Concluzia care se poate desprinde este c ă butoaiele metalice pentru bere cu capacitate
de 20, 30 și 50 l îndeplinesc cerin țele privind caracterul reutilizabil conform SR EN 13 429 .
Sistemul de reutilizare practicat de companiile de bere pentru ambalajele din metal de
tipul butoaielor pentru bere este în circuit închis. Ambalatorul este proprietarul ambalajului
pentru care practic ă sistemul depozit. La rândul s ău distribuitorul aplic ă și el sistemul depozit
către comercian ți (pentru vânzarea la raft) sau în circuitul BHR (baruri-hoteluri-restaurante).
Spre deosebire de ambalajul din sticl ă pentru care poduc ătorul de bere aplic ă un depozit
de circa 14 eurocen ți, pentru un butoi metalic pentru bere acest depozit este de 55-60 €.
Valoarea depozitului este stabilit ă de proprietarul ambalajului.
Sistemul depozit practicat în cazul ambalajelor reutilizabile, poate fi avut în vedere
pentru aplicare în România la dozele metalice pentru bere ca solu ție de încurajare a
returnării acestora. Trebuie pus la punct îns ă un sistem pentru colectarea acestora și trebuie
să fie făcut cunoscut.
Poate fi spre exemplu preluat sistemul utilizat cu succes în Germania pentru ambalaje
din sticlă, doze din metal și ambalaje din material plastic, unde marile magazine sunt dotate
cu „automate” care recunosc și preiau ambalajele goale ale produselor comercializate în
magazin, eliberând un bon pentru contravaloarea depozitului.
5.3 Evaluarea conformit ății cu cerin țele referitoare la ambalajele valorificabile (ca
material, energetic, biologic). Solu ții de valorificare a de șeurilor de ambalaje.
Evaluarea conformit ății ambalajelor din sticl ă, lemn, materiale plastice, carton
ondulat și metal cu cerin țele esen țiale privind valorificarea prin reciclare
Ambalajele care a fost luat în studiu: butelia din sticl ă pentru bere de 0,5 l, lădițele din
lemn pentru fructe și legume, butelia din PET monostrat, cutia din carton ondulat tip III-C și
doza din metal de 0,5 l. Toate ambalajele luate în studiu îndeplinesc condi țiile pentru a fi
reciclate ca material dup ă încheierea ciclului de via ță.
Unitatea func țională de ambalaj disponibil ă pentru reciclare este în cazul ambalajelor
analizate de cca 95 % la buteliile PET, 98 % la ambalajele din lemn, peste 99 % la
ambalalele din sticl ă și carton și 100 % la ambalajele din metal. Furnizorii de de șeuri de
ambalaje trebuie s ă completeze declara ția privind procentul de unitate func țională de amblaj
disponibil ă pentru reciclare pentru a facilita valorificarea acestora.

Soluții de valorificare a de șeurilor de ambalaje.

5.3.1 Ambalaje din sticl ă
Inainte de 1990, au func ționat în România 7 instala ții de preparare a de șeurilor de
ambalaje din sticl ă colectate, având dotare asem ănătoare, amplasate în incinta unor fabrici
producătoare de ambalaje din sticl ă. Dintre toate aceste instala ții, proiectate și realizate în
România, ast ăzi mai este în func țiune una singur ă. Operațiile de prepararea a cioburilor erau
impuse de gradul de impurificare al acestora, dependent de modul de colectare, depozitare
și transport. Prin preparare, cioburile erau aduse la puritatea și granulometria care le face

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
18apte de a fi utilizate în procesul de fabrica ție al ambalajelor din sticl ă. Cioburile transportate
de la diferi ți furnizori, în vagoane CF sau auto, se desc ărcau la utilizator mecanizat sau
manual și se preparau prin sortare manual ă, spălare, deferizare și măcinare. Gradul mare de
impurificare cu p ământ impunea sp ălarea cioburilor, epurarea unui volum important de ap ă
înainte de evacuare în sistemele de canalizare și transport la groapa de gunoi a unei cantit ăți
mari de noroi.
Soluții alternative de preparare a de șeurilor de sticl ă pentru recuperare
Sistemul de reciclare practicat în t ările europene presupune implicarea cet ățeanului în
formarea „b ăncilor de butelii” (figura 3) care dau posibilitatea colect ării separate a buteliilor
pe culori, în containere speciale amplasate în locuri publice. Colectarea selectiv ă este primul
pas în asigurarea calit ății cioburilor și reducerea cheltuielilor cu tratarea lor. Aceasta
presupune educarea cet ățeanului pentru ca al ături de sticl ă să nu se introduc ă și alte deșeuri
și ca buteliile s ă fie introduse în containere ținând cont de culoare. Introducerea a 2 sticle
verzi la 100 de sticle albe colectate pentru reciclare, compromite calitatea întregului lot de
cioburi. In plus este important ca în containere s ă se introduc ă butelia f ără etichete, capace,
resturi alimentare etc. Spargerile trebuie evitate pe cât posibil.

Figura 3

Menținerea impurific ării cioburilor la un nivel cât mai redus implic ă depozitare în locuri
curate și transportul cioburilor în vehicule curate, acoperite. Tratatarea de șeurilor de
ambalaje din sticl ă colectate se bazeaz ă pe prescrip ții tehnice minimale (tabelul 2),
referitoare la calitatea cioburilor preparate, care în 1995 au fost stabilite la nivel european cu
obiectivul de a fi aplicate cu o perioad ă de grație de 3-5 ani.
Tabelul 2
Nr.crt. Caracteristici UM Valoare
1 Pietre, impurit ăți ceramice g/t < 50
2 Impurit ăți metalice magnetice g/t 5
3 Impurit ăți metalice non magnetice g/t 5
4 Impurit ăți organice g/t 500
5 Impurit ăți din material plastic g/t < 100
6 Umiditate % 3
7 Granulometrie > 5 cm % 0
8 < 0,5 cm % max. 5

Date fiind exigen țele de calitate, tratarea cioburilor colectate a devenit un sumum de
operații foarte tehnice. Se testeaz ă calitatea cioburilor brute și celor preparate. Cioburile sunt
livrate înso țite de un buletin de calitate. Prin compara ție cu instala țiile din România se
remarcă lipsa opera ției de sp ălare și existen ța sortării materialelor u șoare, materialelor
nonmagnetice și a sortării optice.
O instala ție de preparare a cioburilor pus ă în funcțiune în Fran ța în 2002, ocup ă o
suprafață de 36.000 m2 și are o capacitate de cca 180.000 t/an. Costul investi ției a fost de
7,62 mil.€. Instala ția poate realiza ciob preparat de sticl ă albă, semialb ă și de o anumit ă
culoare (verde, brun, albastru). In cazul sticlei albe se începe cu o sitare care separ ă

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
19cioburile de peste 60 mm de cele cu granulometrie între 0 și 60 mm. Se face deferizarea și
apoi se face o nou ă sitare unde se separ ă 3 fracțiuni cu granulometrii de 0-7 mm, 7-15 mm și
peste 15 mm. Fiecare din aceste frac țiuni este supus ă separăriii magnetice. Urmez ă
aspirarea materialelor u șoare (hârtie, materiale organice) și apoi a materialelor
nonmagnetice (aluminiu, plumb, staniu).
După cea de-a 2 a sitare capacele se elimin ă în circuit închis. Cioburile cu granulometrie
0-7 mm, 7-15 mm merg la o nou ă sitare, pentru a separa tot ce este în domeniul 0-7 mm, pe
care mașinile care sorteaz ă optic nu știu să le trieze. Cioburile cu granulometrie de 7-15 mm
și peste 15 mm intra la sortarea optic ă realizat ă de 4 ma șini care separ ă impuritățile
ceramice și alte impurit ăți care nu se topesc sau nonmetalice care au sc ăpat la sortarea
anterioar ă. Urmeaz ă o nouă sortare optic ă î n c a r e 4 m a șini separ ă pietre, por țelan,
vitroceramic ă și sticlă albă. Sticla alb ă mai trece pe la o nou ă sortare optic ă pe 2 ma șini
amplasate în cascad ă.
Procesarea cioburilor pe o astfel de instala ție conduce la un cost de 21-23 €/tona.
Principalul utilizator de de șeuri de ambalaje din sticl ă din Romania a folosit în anul 2005
cca 19.000 tone cioburi de la ter ți, preponderent cioburi albe (58 %). El ar putea absorbi
chiar cantit ăți mai mari (cu atât mai mult cu cât se preconizeaz ă o creștere a capacit ății de
sticlărie de ambalaj cu circa 40.000 t/an) dar cioburile a șa cum se colecteaz ă în prezent și
cum pot fi prelucrate în fabric ă conduc deseori la probleme de calitate (incluziuni de material
netopit etc) care diminueaz ă economiile provenite din reducerea consumului de resurse
(materii prime, energie).
Pentru reciclarea de șeurilor de ambalaje din sticl ă trebuie pus ă în funcțiune o instala ție
competitiv ă de preparare a cioburilor care să aibă statut de independen ță față de fabricantul
de ambalaje din sticl ă. Foarte important ă este alegerea corect ă a capacit ății astfel ca ea s ă
poată fi utilizat ă în cât mai mare m ăsură. In acela și timp trebuie ca pre țul cioburilor preparate
să se situeze sub pre țul amestecului de sticl ă din materii prime primare. Acest deziderat va fi
mai greu de ob ținut pân ă când colectarea selectiv ă va fi bine pus ă la punct și populația
educată să facă acest lucru. Din acest motiv poate fi urmat exemplul din Germania unde cu
ceva timp în urm ă prepararea cioburilor era subven ționată parțial de stat.
Fiecare ton ă de cioburi utilizat ă conduce la economisirea a 1,2 t materii prime primare
(preponderent minerale naturale). Economia de resurse înseamn ă în acest caz și mai puține
intervenții nedorite în peisaj. Economia de energie poate ajunge pân ă la 35 % în cazul unor
cuptoare performante.
O instala ție performant ă de preparare a cioburilor colectate ar oferi fabricantului de
ambalaje din sticl ă un produs care s ă răspundă normelor de calitate men ționate deja, cu o
compoziție medie și granulometrie cunoscut ă. Toți cei care utilizeaz ă amblaje din sticl ă și
sunt poten țiali furnizori de de șeuri de ambalaje pentru preparare trebuie s ă respecte anumite
norme legate de colectarea și depozitarea acestor de șeuri pentru ca impurificarea s ă fie cât
mai mică și să se reduc ă astfel costurile de preparare.

5.3.2 Ambalaje din lemn
Deșeurile de ambalaje din lemn nu de țin o pondere foarte mare în structura de șeurilor
de ambalaje (10-11%) în bun ă măsură datorită posibilității de utilizare ca și combustibil.
Soluții de reciclare a de șeurilor de ambalaje din lemn
Pe plan mondial, au fost definite clasele specifice de produse din lemn, care pot fi
reciclate și condițiile în care se poate face reciclarea și anume:
9 resursă de lemn f ără amestec cu alte substan țe auxiliare (metale, substan țe
chimice);
9 resursă de lemn cu amestec de substan țe auxiliare inofensive (tehnic și
ecologic);
9 resursă de lemn cu amestec de substan țe auxiliare care necesit ă sortare;
9 resursă de lemn cu amestec de substan țe auxiliare toxice care impune m ăsuri
speciale restrictive de reciclare.
Valorificarea de șeurilor de ambalaje din lemn (lemn uzat) ca material implică
prepararea acestuia dat ă fiind diferen ța semnificativ ă de calitate fa ță de „lemnul proasp ăt”.
Lemnul uzat cu umiditate mai sc ăzută decât lemnul brut este sf ărâmicios și prăfuiește
puternic în timpul prelucr ării. Se poate utiliza lemnul uzat pentru fabricarea de pl ăci din așchii

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
20(PAL) și plăci din fibre (MDF) dar în prealabil trebuie supus dezagreg ării în anumite condi ții
(abur, temperatur ă ridicată, ados de substan țe chimice). Cele mai eficiente sunt metodele
WKI elaborate de Institutul Wilhelm-Klaidity din Germania, produsele realizate din materie
primă secundar ă având propriet ăți comparabile cu cele fabricate din fibre sau a șchii de lemn
proaspăt.
Fabricarea plăcilor din a șchii (PAL) folosind lemnul uzat ca materie prim ă se practic ă
de peste 20 de ani în Germania și Italia, în ultima vreme acest tip de fabrica ție extinzându-se
mult (în Italia exist ă spre exemplu o fabric ă în care prelucreaz ă exclusiv lemn uzat). Ca
materie prim ă se pot folosii pale ții, tamburii pentru cabluri și toate tipurile de ambalaje din
lemn, (de regul ă gradul de impurificare al acestora este sc ăzut).
Utilizarea lemnului uzat la fabricarea pl ăcilor din fibr ă (MDF) este de dat ă mai recentă.
În 1999 a intrat în func țiune în SUA prima fabrica de MDF (Kafus Industries Ltd/Canfibre)
care utilizeaz ă exclusiv lemn uzat ca materie prim ă și în perspectiv ă se vor realiza și alte
fabrici în SUA și Olanda în proximitatea zonelor urbane aglomerate. Cerin țele de calitate
pentru materia prim ă sunt mai mari decât la fabricarea de PAL dar se pot folosi cu succes
paleții și tamburii pentru cabluri.
Pregătirea lemnului uzat presupune într-o prim ă fază zdrobire, separare magnetic ă,
tocare și sitare. Urmeaz ă o nouă separare a impurit ăților magnetice, separarea impurit ăților
nonmagnetice, separarea frac țiunilor fin ă (< 2 mm pentru ardere) și mijlocie (< 4 mm pentru
fabricare PAL) și extragerea din frac țiunea mijlocie a unor impurit ăți (precum nisipul) prin
cernere în curent de aer.
Materialul cernut poate fi utilizat la produc ția de plăci din așchii (PAL) sau dup ă alte
operații la obținerea de pl ăci din fibr ă (MDF)
Reciclarea de șeurilor prin metoda Werzalit
Metoda Werzalit reprezint ă o soluție german ă de valorificare a de șeurilor reciclabile de
lemn inclusiv ambalaje uzate prin ob ținerea de pale ți și lădițe de transport. De șeurile de
ambalaje din lemn sortate pentru eliminarea materialelor str ăine sunt tocate, se m ărunțesc
prin așchiere și se usuc ă. După uscare și adăugarea adezivului are loc mularea în matri țe.
Avantajele metodei sunt:
9 economia de mas ă lemnoas ă;
9 productivitatea mai mare decât la fabricarea ambalajelor clasice;
9 rezisten țe mecanice și la factori externi (umiditate), ale produselor, mai bune;
9 fiabilitate ridicat ă și grad de reutilizare mai mare al produselor;
9 produsele se realizeaz ă exclusiv din de șeuri de lemn.
Compostarea de șeurilor din lemn
Tehnologie pentru realizarea de supercomposturi .
Procesul dureaz ă minimum 6 luni. Pentru fabricarea composturilor se folose ște ca
materie prim ă coajă de rășinoase proasp ătă, epuizat de coaj ă, coajă de fag, alte de șeuri de
coajă sau rumegu ș, lemn m ărunțit, frunze. Ca materiale auxiliare se utilizeaz ă nutrienți (uree,
superfosfat, sulfat de magneziu tehnic, borhot) și activatori (biopreparate ob ținute din culturi
pure selec ționate pe medii sintetice, sulfat de magneziu tehnic, borhot).
Consumurile specifice de materii prime și materiale auxiliare difer ă în funcție de calitatea
produselor și destina ția produsului finit. Se recomand ă tratarea cu abur cald a materialului
mărunțit, sau prefermentarea de șeurilor în halde libere timp de minim dou ă săptămâni, dup ă
care se procedeaz ă la mărunțirea materialului.
Mărunțirea se poate face în una sau dou ă trepte, caz în care moara se echipeaz ă cu o
sită pentru material grosier, astfel încât s ă se obțină minim 80 % material cu granula ție de 0 –
3 mm. În momentul intoducerii în fermenta ție materialul trebuie s ă aibă o umiditate de minim
50 % și maxim 60 %. În cazul unui material cu o umiditate sc ăzută se va proceda la stropirea
cu apă, ținând seama și de aportul de ap ă prin administrarea nutrien ților, activatorului și a
modificatorului de pH.
Compostul poste fi utilizat cu succes în agricultur ă unde:
9 asigură elementele principale pentru hrana plantelor, în special azot, fosfor,
potasiu, calciu;
9 sporește capacitatea de înc ălzire și de aerisire a solului;
9 solurile argiloase devin mai permeabile, mai afânate, iar cele afânate și
nisipoase, mai coezive;

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
219 îmbunătățește structura solului cu toate urm ările favorabile privind dinamica apei,
aerului și substan țelor hrănitoare din sol, pentru plante;
9 conserv ă și refac rezerva de humus din sol.

5.3.3 Ambalaje din material plastic
Transformarea ambalajelor din material plastic într-o materie prim ă secundar ă se poate
face utilizând metode de reciclare mecanic ă sau chimic ă. Criteriile de care trebuie s ă se țină
seamă la introducerea în procesul de reciclare sunt:
9 natura și caracteristicile materialului plastic utilizat;
9 compatibilitatea fizico-chimic ă a materialelor (material plastic dominant/minoritar);
9 facilitatea separ ării în parți componente;
9 caracteristici fizice ale materialelor, importante pentru sortare în procesul de
reciclare
Reciclarea mecanic ă a ambalajelor din material plastic
Reciclarea mecanic ă (fizică) este folosit ă pe scar ă largă pentru transformarea
ambalajelor recuperate în materiale simple care se vor utiliza la fabricarea aceluia și tip de
produs sau a altor produse.
Este foarte important ca procesul de reciclare s ă respecte anumite cerin țe și anume:
9 să fie autorizat;
9 să utilizeze numai materiale plastice în concordan ță cu Directiva 2002/72/EC;
9 eficiența sortării să fie de minim 99 %;
9 produsul rezultat s ă îndeplineasc ă cerințele articolului 2 al Directivei 89/09/EEC;
9 să aibă de un sistem de asigurare a calit ății care să indeplineasc ă cerințele de
autorizare..
Factorii care limiteaz ă reciclarea din punct de vedere al calit ății sunt:
9 contaminarea cu al ți polimeri sau de natur ă minerală;
9 scăderea stabilit ății termice și a stabilit ății UV;
9 scăderea masei moleculare și schimbarea distribu ției de mas ă molecular ă.
Procesul de reciclare începe cu sortarea bazat ă pe propriet ăți fizice precum: densitate,
umiditate, magnetism, propriet ăți electrice, propriet ăți optice sau propriet ăți chimice.
Randamentul sort ării este mai mare cu cât granula ția este mai fin ă. Fluxul tehnologic la
reciclarea mecanic ă a poliolefinelor cuprinde: sortare, tocare, presp ălare și reducerea
dimensiunilor toc ăturii primare, sp ălare, separare de ap ă, uscare primar ă prin centrifugare,
uscare final ă (termică). Pe parcursul prelucr ării apar impurit ăți sau aglomer ări de polimer
care trebuie filtrate.
Deoarece ambalajul din mase plastice poate fi produs fie din materie prim ă pură, fie din
amestecuri de polimer reciclat, propor țiile de polimer reciclat trebuie specificate în fi șa de
reciclare a maselor plastice.
In scopul facilit ării reutiliz ării ambalajelor sau reciclarea lor, este necesar ca înc ă de la
centrele de triere, baloturile de material s ă fie analizate din punct de vedere al contamin ării și
procesabilit ății și trebuie întocmit ă o fișă de reciclare care să însoțească materialul (balot
sau măcinătură din material plastic reciclat), în sistemul și circuitul ales de reciclare.
Procesatorii de material plastic reciclat trebuie s ă declare c ă utilizeaz ă numai materiale
plastice certificate. Atât materialul plastic utilizat cît și produsul finit trebuie s ă fie însoțite de
certificat de conformitate.
Reciclarea mecanic ă a polietilentereftalat (PET)
Polietilentereftalatul (PET), cel mai raspândit polimer termoplastic cu aplica ții în
obținerea de ambalaje, se poate recicla foarte u șor datorit ă propriet ăților mecanice foarte
bune care permit reciclarea de circa 25-40 de ori. Un rol esen țial îl au vîscozitatea și punctul
de înmuiere.
Calitatea unui polimer reciclat este dat ă de masa molecular ă, care condi ționează fizic,
chimic și mecanic comportarea polimerului și limiteaz ă posibilit ățile de utilizare a acestuia.
Polimerii PET se utilizeaz ă și prelucreaz ă diferențiat în func ție de masa molecular ă. Astfel
PET cu masa molecular ă 38500-46000 se utilizeaz ă pentru ob ținerea de fibre, 41000-55000
pentru film iar PET cu masa molecular ă 51000-84000 pentru injec ție butelii.
În ceea ce prive ște reciclarea material ă nu exist ă tehnologii romane ști standardizate. In
Romania se produc anual cca. 225 kt ambalaj de material plastic și există o capacitate de

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
22reciclare de 16 kt-an pentru PET. La nivelul anului 2005 au fost reciclate mecanic 8 kt prin
transformare în fulgi destina ți exportului.
Procesul de reciclare PET presupune:
9 Recuperarea materialelor colectate în forma utilizabil ă în reciclare
(transformarea în m ăcinatură cu grad corespunzator de puritate);
9 Regenerarea materialului; conversia m ăcinaturii în granule, utilizabile în
procesarea secundar ă (regranularea macin ăturii);
9 Reconversia propriu-zis ă care const ă în realizarea de produse din materiale
recuperate (fibre, fire, folii, placi, tevi, butelii de ambalare lichide).
Costurile pentru o instala ție complet ă de reciclare mecanic ă a PET sunt foarte mari,
motiv pentru care deocamdat ă în țară nu exist ă și instalații de granulare macin ătură. Prețul
unei instala ții simple, de capacitate mic ă, pentru sp ălare și măcinare, variaz ă între 60.000 $
și 120.000 $, pre țul unei instalatii de sp ălare și măcinare performante (capacitate peste 350
kg/h) este cca 500.000 €, iar pre țul pentru o instalatie de granulare competitiv ă pentru
conversia fulgilor cura ți în butelii noi de uz alimentar, este de cca. 800.000 €.
O soluție performant ă o reprezint ă tehnologia de reciclare PET prin care buteliile
colectate sunt transformate în granule de înalt ă calitate, utilizabile pentru fabricarea de
ambalaje destinate alimentelor. Procesul tehnologic (pe o instala ție EREMA – Austria)
parcurge dou ă etape principale:
l. Granularea de șeurilor
Fulgii de m ăcinatură se alimenteaz ă în instala ția de uscare/cristalizare unde are loc
preîncălzirea, uscarea și cristalizarea. Dup ă decontaminare, fulgii de PET, cu viscozitate
adecvată, sunt introdu și în extruder unde materialul este plasifiat, omogenizat, degazat și
trecut printr-un filtru fin prev ăzut cu sistem automat de autocur ățire, programabil. Filtrul
elimina contaminarea rezidual ă mecanic ă. De la filtru, topitura este transferat ă la o instala ție
de granulare. Instala ția e dotat ă cu sisteme de m ăsurare a contamin ării care permit controlul
continuu al parametrilor topiturii de PET.
Granulele cristalizate, reciclate, cu viscozitate comparabil ă cu a materialului virgin,
obținute prin acest procedeu, pot fi utilizate pentru a produce din nou butelii din PET. În acest
caz nu mai sunt necesare preuscarea și precristalizarea.
I. Transformarea fulgilor PET în folie de termoformare
Fulgii de PET sunt converti ți în folii pentru termoformare (pentru realizarea de pahare,
cupe, capace, blister etc.) f ără a fi necesar ă regranularea.
Prin utilizarea unei combina ții de extrudere, se pot realiza filme multistrat. Opera ția de
acoperire utilizat ă în prezent pentru realizarea filmelor din materiale reciclate nu mai e
necesară.
Principalele avantaje ale procesului sunt:
9 Economicitatea investitiei;
9 Eficiență energetic ă;
9 Mentenan ță redusă;
9 Fiabilitate ridicat ă;
9 Flexibilitate în adaptarea la cerinte de produs;
9 Cuplare facila la tehnologii de aval multiple.
Reciclare chimic ă a ambalajelor din material plastic
Reciclarea chimica a ambalajelor din materiale plastice, permite fie refacerea
materialului plastic pentru un nou ciclu de fabricatie în care devine un nou ambalaj, fie
descompunerea și integrarea sa în produse ale industriei chimice.
In reciclarea chimic ă produsul e descompus în monom eri sau oligomeri, iar apoi
sintetizat în material, prin urmare nu se pune problema calit ății deșeului, dar procedeul este
costisitor.
Sortarea prin dizolvare sau disolu ție termodinamic ă este o tehnologie nou ă cu
perspective mari datorit ă eficienței sale economice și calitații deosebite a polimerului reciclat.
Tehnologia se bazeaz ă pe faptul c ă polimerii sunt solubili în xilen la temperaturi relativ
mici (polistirenul este solubil în xilen la temperatura camerei, polietilena de joas ă densitate la
75 șC, polietilena de înalt ă densitate la 105 șC, polipropilena la 118 șC, policlorura de vinil la
138 șC, polietilentereftalat la 142 șC).

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
23În perspectiv ă în SUA este prev ăzută o investi ție de 25 mil. $ pentru o instala ție cu
capacitatea de 20.000 tone/an care va recicla PET la pre țul de 0,65 €/kg (fa ță de 1,05 €/kg în
cazul recicl ării mecanice). Aceast ă tehnologie implic ă însă valori mari de investi ție.
Printre metodele de reciclare chimic ă se pot cita:
9 Piroliza sau cracarea sub vid la temperaturi sub 600 șC cu obținerea unui
amestec de hidrocarburi gazoase și lichide;
9 Hidrogenarea de șeurilor plastice la 400-500 șC cu obținerea unor produse lichide
utilizabile în rafin ărie;
9 Gazeificarea de de șeuri plastice la 1600 șC cu obținerea de gaz de sintez ă,
utilizat în produc ția de metanol sau amoniac.
În tabelul 3 sunt prezentate diferite procedee de reciclare chimic ă, tipurile de de șeuri la
care se pot utiliza acestea, etapele parcurse și produsul ob ținut.

Tabelul 3
Procedeu Concep ție Tip de șeu
Transesterificare Producerea PET în monomer și repolimerizare în
polioli utiliza ți în obținerea de spume poliizocianurate amestec de PET
Transesterificare Degradarea PET în plastifian ți pentru PVC amestec de PET
Rafinare Cracarea de de șeuri plastice și conversia în
hidrocarburi termoplastice
Rafinare Conversia de șeurilor plastice în hidrocarburi termoplastice
Rafinare Produc ția de petrol brut poliolefine
Hidrogenare Cracare la înalt ă presiune a de șeurilor plastice și
conversia în hidrocarburi termoplastice
Hidroliză Extrudare dublu-snack și conversia PU în polioli spum ă poliuretanic ă
Glicoliză Destruc ția parțială a PET în monomer sticle de PET
Metanoliz ă Destruc ția totală a PET în monomer amestec de PET
Metanoliz ă Destruc ția totală a PET în monomer sticle de PET

Instalații industriale, de diferite capacit ăți (0,5-6 t/h) în func țiune în Germania, realizeaz ă
reciclarea chimic ă prin procedeul de piroliz ă cu producerea de energie, ulei, gaz sau toate
cele trei produse.
In afara de instala țiile din Europa mai pot fi men ționate o uzin ă de reciclare PET în
Japonia cu capacitate de 50.000 t/an, o instala ție de reciclare prin metanoliz ă a PET de 4500
t/an, și una de hidroliz ă cu o capacitate de 20.000 t/an în Statele Unite.
Două tehnici de valorificare chimic ă a PET sunt în faz ă de cercetare în Fran ța cu aplica ții
în industria de rafinare chimic ă și petrochimic ă. La prima se revine la monomer prin
depolimerizare, la a doua se revine la polimer în produse petrochimice de baz ă (petrol sau
nafta).
Există și procedee de reciclare complexe, mecano-chimice, cum ar fi procedeul Norec
de spălare și extracție; se lucreaz ă cu solvent, în 4 trepte de purificare, în atmosfer ă de azot,
la temperaturi de 60-70 0C.
Fazele parcurse sunt: inertizare, cur ățirea suprafe ței, postcur ățare, extrac ție,
recuperarea solventului, uscare, recuperarea materialului plastic cur ățat. Procedeul
recupereaz ă și reutilizeaz ă solventul și poate fi continuu.
Reciclarea energetic ă a ambalajelor din material plastic
Deșeurile de mase plastice se valorific ă cel mai bine energetic datorit ă puterii calorifice
mari comparabil ă cu a combustibililor uzuali (tabelul 4).

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
24 Tabelul 4
Material Valoare calorific ă
MJ/Kg)
Plipropilen ă 44
Poetilenă 43
Polistiren 40
PET 33
Gaz natural 52
Petrol 42
Cărbune 29

Eventualele emisii toxice sunt reduse, masele plastice reprezentând 5-10 % din masa de
combustie, iar termocentralele pe c ărbuni sunt dotate sau vor fi dotate în curând cu filtre
ecologice.
În Romania pot fi valorificate energetic peste 300 kt/an de șeuri de mase plastice. La
valorificarea energetic ă nu se impun analize fizico-chimice preliminare, este necesar ă doar
tocarea mecanic ă a deșeurilor de ambalaje din material plastic, cu un consum energetic
relativ redus. La tocarea de șeurilor de materiale plastice pot fi utilizate tehnologii moderne
cum este tehnologia laserilor industriali sau ma șini de tocat cu elemente active din carbur ă
de wolfam și cobalt ob ținute prin sinterizare. Optimizarea procentului de ambalaje de mase
plastice din amestecul combustibil se poate face dup ă analiza gazelor de combustie
rezultate.
In conformitate cu catalogul Aldrich 1994-1995, polietilen tereftalat (PET), polietilena de
joasă și înaltă densitate (LDPE; HDPE) și polipropilena (PP) fac parte din categoria
polimerilor care nu prezint ă probleme în ceea ce prive ște amestecul total sau par țial cu
solvenți și incinerarea lor. In ceea ce prive ște PVC exist ă probleme datorate inflamabilit ății și
posibilității apariției dioxinei care este un gaz toxic.
Datorită puterii lor calorifice mari, materialele plastice amelioreaz ă randamentul
energetic al arderii deseurilor menajere. Energia astfel recuperat ă este utilizat ă pentru
încălzire și la producerea electricit ății. Anual se economise ște astfel în Fran ța echivalentul a
300.000 tone de petrol.
Valorificare prin compostare și biodegradare
Pentru ca un polimer s ă fie component într-un compost, trebuie s ă fie biodegradabil.
Proprietate care se poate ob ține prin:
9 utilizare de bloc polimeri sintetici și adăugare de componen ți biodegradabili sau
fotooxidabili, (solu ția cea mai economic ă);
9 schimbarea structurii chimice introducînd grup ări hidrolizabile sau oxidabile;
9 utilizare de biopolimeri;
9 construire de structuri hidrolizabile (poliesteri, polianhidride, policarbona ți).
Cea mai eficient ă și puțin poluant ă metodă de transport a rezidiilor organice la locul de
compostare este folosirea ambalajelor tip sac, care pe parcursul procesului, se degradeaz ă
împreună cu rezidiile organice, sub ac țiunea factorilor de mediu.
Folosirea în realizarea de ambalaje a materialelor plastice biodegradabile ofer ă o
alternativ ă viabilă pentru distrugerea de șeurilor, cu impact minim asupra mediului. Ele pot
avea diverse aplica ții în medicin ă, agricultur ă, industria auto, ambalaje, etc.
Materialele plastice biodegradabile se pot realiza prin:
9 obținerea de amestecuri polimerice total biodegradabile, reprezentate de
amestecuri polimerice ce con țin amidon, colagen sau alt biomaterial;
9 obținerea de compozite polimerice par țial degradabile, care con țin cel pu țin un
polimer sintetic de preferat atacabil enzimatic și o component ă naturală, de tipul
amidonului, celulozei etc.
Din primul tip de materiale se pot realiza materiale plastice degradabile în care materiale
plastice tradi ționale, derivate petrochimice, se înlocuiesc, cu polimeri ieftini, regenerabili,
obținuți din produ și naturali. Din al doilea tip de material se poate utiliza ca polimer sintetic
nebiodegradabil polietilena de joas ă densitate, utilizat ă pe scar ă largă în ambalaje.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
25Polietilena, poate deveni partial biodegradabil ă prin ini țierea degrad ării termo sau
fotooxidative a polimerului cu ajutorul unor pro-oxidan ți/substan țe fotosensibile (ulei vegetal
sau săruri ale metalelor tranzi ționale). Are loc astfel fragilizarea filmului polimeric. Lan țul
polimeric trebuie fragmentat în p ărți suficient de mici (cu greutate molecular ă de 500-600)
pentru a fi atacate/distruse de microorganismele din sol. Prin utilizarea unor antioxidan ți
(care inhib ă procesul de degradare oxidativ ă), se poate regla raportul antioxidant/prooxidant
astfel încât materialul ob ținut să se degradeze dup ă perioade controlate de timp. Pentru
astfel de aplica ții sunt necesare materiale plastice care se fragmenteaz ă și/sau se
biodegradeaz ă sub acțiunea factorilor de mediu.
Din acest tip de material se pot ob ține folii, ambalaje (saci menajeri/de gunoi
biodegradabili) și alte produse biodegradabile, utilizând materii prime naturale, regenerabile,
de tipul amidonului, surs ă naturală regenerativ ă, ieftină și disponibil ă în cantit ăți mari.
Materialele plastice degradabile pot fi descompuse prin tehnologii controlate, prin
compostare sau fermentare în instala ții special construite. Este esen țial ca materialele
plastice s ă fie complet biodegradate sub ac țiunea microbian ă, fără să fie afectat ă calitatea
compostului. În acela și timp, materialele plastice trebuie s ă fie capabile s ă satisfac ă toate
cerințele până la sfârșitul duratei de via ță a produsului.

5.3.4 Ambalaje din hârtie și carton
Ambalajele din hârtie și carton nu pot fi reutilizate . Ele devin de șeu (maculatur ă), care
se valorific ă prin reciclare în procesul de fabricare a hârtiilor și cartoanelor. De șeurile de
hârtii și cartoane reprezint ă cea mai important ă materie prim ă secundar ă pentru industria
celulozei și hârtiei, datorit ă atât implica țiilor ecologice cât și a celor economice cum ar fi:
9 conservarea p ădurilor, deoarece o ton ă de maculatur ă substituie cca. 5 m3 de
masă lemnoas ă la fabricarea unei cantit ăți echivalente de celuloz ă;
9 prelucrarea maculaturii se realizeaz ă cu consumuri energetice de 2-3 ori mai
reduse decât în cazul folosirii fibrelor celulozice;
9 apele reziduale de la prelucrarea maculaturii au o înc ărcare de 3-4 ori mai mic ă
în poluan ți decât cele rezultate la fabricarea celulozelor.
În România, din maculatur ă se produce hârtia pentru carton ondulat, cartoane duplex,
mucavale, hârtia igienic ă.
Separarea eficient ă a deșeurilor la sursele lor de provenien ță, inclusiv cele din
gospodăriile private, are o mare importan ță pentru realizarea unui nivel ridicat de reciclare.
Deoarece de șeul de hârtie și carton este o marf ă, în UE exist ă o rețea bine dezvoltat ă de
comercializare a maculaturii, prin care se colecteaz ă maculatura pe sortimente și calități și
se livreaz ă producătorilor de hârtie și carton.
Reciclarea de șeurilor de ambalaje din hârtie și carton ondulat
Capacitățile existente în țară permit reciclarea de șeurilor din ambalaje de hârtie și carton
dar cantit ățile recuperate în vederea recicl ării nu satisfac cerin țele fabricilor, ceea ce face ca
o parte din maculatur ă să se importe. Reciclarea de șeurilor depinde foarte mult de calitatea
acestora. În conformitate cu SR EN 643: 2003 – Lista european ă a sortimentelor
standardizate de hârtii și cartoane recuperate, hârtiile și cartoanele recuperate se clasific ă în
5 grupe și anume:
9 Grupa 1: sortimente obi șnuite
9 Grupa 2: sortimente medii
9 Grupa 3: sortimente superioare
9 Grupa 4: sortimente kraft
9 Grupa 5: sortimente speciale
Fiecare grup ă conține mai multe subgrupe (de exemplu în grupa 1: subgrupa 01 ,,hârtii
și cartoane amestecate de la surs ă, nesortate, dar f ără materiale improprii”). Operatorii
economici trebuie s ă facă colectarea și sortarea pe grupe, conform standardului european
preluat ca standard român.
În principiu hârtiile și cartoanele recuperate sunt furnizate cu un con ținut de umiditate de
maxim 10 %. Dac ă conținutul de umiditate este mai mare, aceasta poate determina
reducerea costurilor, metoda de încercare și eșantionare trebuind s ă facă obiectul unui acord
între cump ărător și vânzător.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
26Conform evalu ării realizate de c ătre Patronatul industriei de celuloz ă și hârtie –
ROMPAP Bucure ști, în anul 2005 gradul de reciclare a maculaturii din hârtii și cartoane a
fost de 55,6 %, iar gradul de colectare/ recuperare de cca. 40 %. Aceste cifre se situeaz ă
peste valorile țintă stabilite de HG 621/2005 pentru anul 2006. Colectarea și sortarea
maculaturii se face de c ătre agen ți economici specializa ți. Din p ăcate nu se respect ă
sortarea pe grupe, conform standardului SR EN 643:2003, ceea ce determin ă agenții
economici s ă-și elaboreze caiete de sarcini.
Cantitățile reciclate de ambalaje din hârtie și carton provin în cea mai mare parte de la
operatorii economici și într-o mai mic ă măsură de la popula ție. Colectarea selectiv ă trebuie
extinsă la nivelul popula ției, deoarece o cantitate mare de hârtie și carton poate fi recuperat ă
din acest sector. În prezent exist ă pubele de capacit ăți 1,1 m3 și chiar mai mici, amplasate în
diferite zone, pentru colectarea separat ă a acestor de șeuri de c ătre agenții de salubritate.
Deoarece sortarea și colectarea maculaturii, nu se face conform standardului, apar
componen ți care creaz ă probleme la reciclare (benzi adezive, sârm ă și clame metalice etc).
Eliminarea acestor componen ți se realizeaz ă în fazele de destr ămare și sortare pe instala ția
de fabricare a hârtiei pentru carton ondulat.
Procesul de reciclare a maculaturii realizat pe instalația de la S.C Vrancart SA Adjud
constă în prepararea pastei, (respectiv ob ținerea fibrei secundare, materia prim ă în
tehnologia de fabrica ție a cartonului ondulat) care cuprinde: destr ămare, epurare grosier ă,
îngroșare, stocare, epurare fin ă. Epurarea, sortarea și măcinarea, urmeaz ă să imprime
fibrelor caracteristicile cerute și puritatea solicitat ă.
Destrămarea maculaturii se realizeaz ă în 2 hidrapulpere cu func ționare continu ă, cu apa
grasă din circuit. Componen ții din de șeul de ambalaj, al ții decît hârtia (sârma, clame
metalice, sfori, folii de material plastic sub form ă de toron), care pot avea efecte nedorite în
procesul de reciclare și de fabrica ție pe instala ție, se îndep ărtează cu ajutorul unui dispozitiv
de extrac ție tip Ragger. Cele dou ă hidrapulpere ale instala ției sunt echipate cu un aparat de
destrămare sub presiune (Hydrapurge tip 24F 950) și cu un sortizor de refuzuri cu sit ă
cilindrică (TROMMEL) pentru a m ări capacitatea de destr ămare a refuzurilor u șoare și a
facilita eliminarea acestora din past ă.
Epurarea grosier ă a pastei destr ămate se face în dou ă epuratoare de înalt ă
consisten ță, unde se separar ă impuritățile grele (pietri ș, nisip, capse, ace, agrafe). Acceptul
de la epuratoare este trimis la o cutie de nivel constant, care alimenteaz ă cele dou ă
separatoare de refuzuri u șoare (SEPARPLAST). Refuzul colectat de la separatoarele de
mase plastice se trimite la un sortizor vibrator, care prelucreaz ă și refuzurile de la
centrisortere. Acceptul de la separplast este diluat cu ap ă grasă de la îngro șarea maculaturii
și intră la prima treapt ă de sortare grosier ă pe două centrisortere, echipate cu site cu ochiuri
cu diametrul de 3,5 mm. Acceptul de la aceste sortizoare trece la treapta a doua de sortare,
în centrisorterul cu g ăuri cilindro-conice de 1,5/2,5 mm.
Refuzurile de la sortarea grosier ă sunt prelucrate pe un sortizor vibrator, iar acceptul se
trimite la dou ă filtre îngro șătoare, pentru cr șterea consisten ței la 3-3,5 % dup ă care se
stocheaz ă într-un rezervor de material intermediar.
Epurarea fin ă se realizeaz ă pe o baterie de centriclinere și trei centriscrinere.
Sistemul de sortare și epurare prezentat, conduce la ob ținerea unei paste de maculatur ă
cu puritate avansat ă. Prin aceast ă tehnologie de sortare și epurare se elimin ă din circuit
componen ții care nu sunt îndep ărtați la colectarea și sortarea maculaturii. De șeurile solide
de la sortarea maculaturii se depoziteaz ă în halde, de unde sunt preluate de agen ți
economici care se ocup ă cu valorificarea acestora.
Valorificarea prin ardere și biodegradare
În prezent în România valorificarea de șeurilor de ambalaje din hârtie și carton se face
prin reciclare în procesul de fabricare a hârtiei și cartoanelor. Valorificarea prin ardere și
biodegradare nu se practic ă în țară.
Valorificarea prin ardere cu recuperare de energie se face în special la de șeurile din
hârtii și cartoane speciale (hârtii metalizate, hârtii acoperite cu polietilen ă, ceruri, hârtii
bituminate, cartoane tetrapak). În țară nu se valorific ă aceste de șeuri datorit ă consumului
relativ mic și a lipsei instala țiilor de incinerare. Valorificarea prin incinerare cu recuperare de
energie, se face într-un num ăr limitat de instala ții din Europa.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
27O metod ă alternativ ă de valorificare a de șeurilor de ambalaje uzate (care nu au calitate
corespunz ătoare pentru reciclare), const ă în valorificarea organic ă, care poate fi avut ă în
vedere pentru viitor. Ambalajele din hârtie și carton sunt biodegradabile, deoarece sunt
alcătuite din constituien ți de natur ă organică și anume: maculatura brut ă (fibre secundare
reciclabile), amidon, aditivi de încleiere (clei de colofoniu sau amidon). Con ținutul de metale
grele din aceste ambalaje este sub limita prev ăzută în legisla ție respectiv ≤ 100ppm.
Valorificarea organic ă a ambalajelor uzate din hârtie și carton const ă în depozitarea
acestora în halde pentru producerea compostului, care poate fi utilizat în agricultur ă.
Aspecte privind valorificarea organic ă prin biodegradare a ambalajelor din hârtie și carton au
fost studiate la nivel de laborator, dar nu se aplic ă în cadrul sectorului de celuloz ă și hârtie.

5.3.5 Ambalaje din metal
În principiu, metalele se preteaza bine la valorificare, deoarece, în timpul utiliz ării nu se
modifică structura lor. Metalul din gunoiul menajer este impurificat cu hârtii, materiale
plastice, cauciuc, resturi de mâncare ș.a.m.d, a șa încât el nu poate fi utilizat decât dup ă o
preparare prealabil ă. Din aceast ă cauză, este necesar ă o colectare cât mai îngrijit ă.
In ceea ce prive ște reciclarea metalelor, în Romania exist ă pentru de șeurile de fier o
infrastructur ă funcțională de mult timp. Un utilizator important al metalului este industria
producătoare de fier și oțel.
Cerințele de calitate sunt diferite, în func ție de metodele de ob ținere a o țelului. Factorii
care influen țează calitatea fierului vechi sunt con ținutul în fier, greutatea în vrac impurit ățile
metalice și cele nemetalice. Spre deosebire de resturile nemetalice din produc ție, metalele
vechi din gunoiul menajer nu indeplinesc de regul ă cerințele de calitate, care în cazul
oțelăriilor pot fi atinse numai printr-o prelucrare mecanic ă.
Cerințele de calitate (con ținutul în substan țe străine, compozi ția chimic ă, listele de
sortimente) pentru metalele feroase se reg ăsesc în standarde, care au fost adaptate
cerințelor europene (îndeosebi pentru fier, cupru, alam ă).
În cazul nemetalelor, cerin țele privind puritatea sunt foarte mari . Aluminiul de șeu nu
trebuie s ă conțină spre exemplu metale în amestec. De asemenea, nedorite sunt foliile și
hârtiile cu un strat de aluminiu, deoarece dau dificult ăți tehnice la topire prin r ămășițele de
cenușă.
Ca o constrângere suplimentar ă pentru reciclarea dozelor din metal trebuie precizat c ă
marcarea ambalajelor prev ăzută în anexa 3 la HG 621/2005 pentru facilitarea recicl ării nu
este în totalitate respectat ă la ambalajele din metal introduse pe pia ță în Romania.
Utilitatea ecologic ă a reciclării metalelor rezid ă în economisirea materiilor prime,
reducerea interven țiilor în peisaj, a efectelor negative de la exploatarea minereului de fier, ca
și în economisirea de energie comparativ cu produc ția din materii prime. Mai ales cu ajutorul
reciclării aluminiului pot fi diminuate o serie de polu ări grave ale mediului care apar la
producția primar ă a acestui metal (diminuarea polu ării mediului la exploatarea bauxitei,
reducerea emisiilor cu efect de ser ă până la 5 % din valoarea ini țială) consum mai mic (cu
până la 95 %) de energie primar ă precum și economisirea a 2,26 t de bauxit ă la o ton ă
deșeu reciclat.
Reciclarea unei tone de de șeuri de ambalaje din o țel conduce la economisirea a 1,42 t
minereu de fier și 0,57 t cocs, diminuarea cu 70-85 % a consumului de energie și reducerea
cu 2,5 t a emisiilor de CO 2 în atmosfer ă.
Sistem de reciclare a dozelor metalice pentru b ăuturi
Funcție de gradul de contaminare cu agen ți poluan ți, liniile respective vor con ține
echipamente pentru una sau mai multe din etapele urm ătoare de prelucrare: spargerea
baloților, tocarea dozelor, separarea o țelului, separarea contaminan ților (pamânt, pietre etc.),
desprăfuirea, ambalarea.
Alegerea solu ției depinde de mai mul ți factori, cum ar fi: nivelul de contaminare, aspectul
dozelor colectate (doze goale, doze presate, doze balotate) tipul tehnologiei de topire care va fi folosit etc.
Dozele folosite pot fi din aluminiu care este deosebit de pre țios. Procesul de ob ținere a
aluminiului din materia prima este deosebit de costisitor prin consumul s ău uriaș de energie
electrică, consum de multe ori mai mare decât ob ținerea aluminiului din reciclare. Reciclarea
dozelor de b ăuturi se poate repeta în mai multe cicluri.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
28Oțelul și aluminiul se pot separa din de șeurile menajere dac ă există instalații de sortare
care pot separa metalele. Separarea o țelului se bazeaz ă pe propriet ățile sale magnetice, în
timp ce aluminiul se separ ă prin intermediul curen ților Foucault.
Destinate sidergurgiei, de șeurile de o țel sunt m ăcinate și purificate în acest scop. În
uzine specializate, aluminiul se macin ă și el pentru a fi apt de topire. Materialele feroase se
introduc în furnale înalte sau ad ăugate fontei de furnal înalt în propor ție de 40 %. Dac ă se
utilizează cuptoare electrice, se poate retopi numai materialul reciclat. Aluminiul se tope ște în
cuptoare speciale.
Soluții alternative de preparare a de șeurilor din metal pentru recuperare.
Nu există încă în România o infrastructur ă separată de colectare a de șeurilor din doze
metalice. Acestea sunt colectate în amestec cu de șeurile menajere. Alte de șeuri metalice se
pot colecta la centrele de colectare a materialelor reciclabile, îns ă numai dac ă este vorba de
cantități mari. Centrele se pot reg ăsi în anexele Planului Na țional de Gestionare a De șeurilor.
Infrastructura de colectare și prelucrare pentru dozele metalice poate fi dezvoltat ă doar la
nivel local din considerente de costuri de transport. Centrele de colectare și firmele
interesate în cump ărarea de șeurilor din doze metalice ar trebui s ă accepte toate dozele
lipsite de contaminan ți. Deșeurile de doze metalice aduse la instala țiile de reciclare pot fi
contaminate cu alimente care uzeaz ă echipamentelor utilizate la sortarea și prelucrarea
acestor materiale.
Deșeurile trebuie compactate și balotate conform specifica țiilor centrelor de reciclare la
care se livreaz ă aceste de șeuri în vederea prelucr ării.
Dozele metalice ar trebui colectate și în marile centre comerciale (poate fi spre exemplu
preluat sistemul utilizat cu succes în Germania pentru ambalaje din sticl ă, doze din metal și
ambalaje din material plastic, în marile magazine dotate cu „automate” care recunosc și
preiau ambalajele goale ale produselor comercializate în magazin, eliberând un bon pentru contravaloarea depozitului) cu aplicarea sistemului depozit (rambursarea costului ambalajului)
cum se practic ă în unele țări europene.
Dozele aduse la centrele de colectare trebuie concasate, balotate și transportate la
unitățile centrale de procesare sau instala țiile de recuperare. În instala țiile de recuperare,
cutiile zdrobite sunt în primul rând înc ălzite pentru îndep ărtarea umidit ății și apoi sunt
încărcate într-un cuptor de retopire. Metalul topit se transform ă în lingouri, care se transfer ă
la altă unitate de procesare și trase în foi sub țiri. Foile pot fi refolosite în industrie pentru
diferite utilit ăți, în func ție de cererea pie ței. Se poate reduce astfel, semnificativ utilizarea
resurselor naturale în procesul de ob ținere a lingourilor, respectiv foilor metalice.
Fabricarea dozelor din aluminiu în Romania este de dat ă relativ recent ă și este de
așteptat ca acest ambalaj s ă capete o utilizare mai mare. Compania Can-Pack care a pus în
funcțiune lâng ă București o linie tehnologic ă pentru ob ținerea dozelor de aluminiu a declarat
că intenționează să se implice și în reciclarea cutiilor. Conform declara țiilor președintelui
companiei se inten ționează punerea la punct în circa 2 ani a unui sistem de reciclare în toat ă
țara și care va avea ca obiectiv colectarea a jum ătate din dozele livrate.

5.4 Analiz ă tehnico-economic ă

Specialiștii din Uniunea European ă au început s ă utilizeze de câ țiva ani analiza cost-
beneficiu (CBA) pentru evaluarea pa șilor făcuți în implementarea Directivei 94/62/EC în
Statele Membre și pentru revizuirea sarcinilor legate de implementare în urm ătoarele etape.
Deși acest tip de analiz ă se aplic ă de mult ă vreme în SUA nu exist ă încă o metodologie
standardizat ă.
Analiza cost-beneficiu este un instrument relativ nou, înc ă insuficient pus la punct mai
ales când este utilizat pentru evaluarea impactului asupra mediului ( și cel social) și poate
constitui doar o surs ă de informa ții pentru procesul de decizie. In analiza cost beneficiu
impactul asupra mediului în diferitele etape ale ciclului de via ță al ambalajului, a fost
cuantificat valoric pe baza unor date din literatur ă susținute de evalu ări tehnice. A șa cum
recunosc speciali știi, autori ai acestor analize, exist ă un mare grad de incertitudine și
dificultate în stabilirea unor valori exacte pentru diferite tipuri de impact.
Cu toate acestea, se consider ă că indiferent de aceste incertitudini, respectivele evalu ări
ale impactului reprezint ă cele mai bune informa ții disponibile pentru cei care iau deciziile

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
29politice. Altfel spus analiza cost/beneficiu prezint ă o imagine brut ă a raportului și a ordinului
de mărime al beneficiilor pentru mediu și al costurilor m ăsurilor luate în scopul protec ției
mediului [10].
Conservarea resurselor și limitarea cantit ății de deșeuri, principalul scop urm ărit prin
implementarea Directivei 94/62/EC, implic ă optimizarea sistemului din care fac parte
ambalajele, în întregul s ău. In studiu s-au parcurs principalele etape ale ciclului de via ță al
ambalajului din perspectiva conformit ății cu cerin țele esen țiale și au fost propuse solu ții
pentru ca ambalajele introduse pe pia ță în România s ă respecte cerin țele esen țiale ale
Directivei 94/62/EC. Pentru solu țiile propuse, în limita constrângerilor legate de informa țiile
disponibile, timpul disponibil și bugetul proiectului au fost evaluate costurile și beneficiile
implement ării acestora.
Conform metodologiei utilizate de exper ții europeni analiza ciclului de via ță este utilizat ă
pentru determinarea impactului sistemului asupra mediului. Se stabilesc intr ările și ieșirile din
sistem și contribu ția potențială din punct de vedere al impactului asupra mediului.
Se realizeaz ă apoi pe baza nivelului poten țial de impact asupra mediului o cuantificare
pentru diferitele tipuri de emisii de referin ță.
Spre exemplu, emisia de referin ță pentru înc ălzirea global ă este CO 2, în consecin ță
factorul aplicat pentru CO 2 este 1. Alte emisii care contribuie la formarea de CO 2 sunt
cuantificate prin echivalen ță cu CO 2 .
Spre exemplu efectul 1kg de emisii în cazul metanului este de 21 de ori mai mare decât
efectul 1 kg de CO 2. Prin urmare factorul pentru metan este 21.
Pe baza acestor factori se face și cuantificarea valoric ă prin asocierea unei valori
economice fiec ărei categorii individuale de impact.
Incălzirea global ă este evaluat ă pe bază de echivalent în CO 2. La baza stabilirii unei
valori asociate se afl ă cifrele din studiul referitor la „Schimb ări Climatice 1995 –Anexa 4”[1].
Pe baza datelor din acest studiu valoarea economic ă asociată dioxidului de carbon este de
13,44 €/ton ă CO 2.
Acidifierea este cuantificat ă în acid echivalent (H+). Cuantificarea valoric ă a impactului
este de 8,7 €/kg acid echivalent, ceea ce revine la 0,27 €/kg SO 2.
Pentru transport în mod similar au fost cuantificate valori prin corelarea cu nivelul
emisiilor, poten țialele accidente etc. exprimate în autovehicol km echivalent.
Valoarea este de 85,5 €/1000 km autovehicol echivalent.
Poluarea sonor ă asociată transportului este legat ă în special de zgomotul produs de
mașinile grele și respectiv de disconfortul creat celor care locuiesc/lucreaz ă în apropierea
unui drum principal pe care circul ă camioane și care include dificult ăți în comunicare,
scăderea concentr ării, condi ții improprii de somn. Valoarea este în acest caz de 2-3 €/1000
km.
Aceste date au fost avute în vedere și în cadrul analizei cost/beneficiu din prezentul
studiu.
Somajul reprezint ă un cost social dac ă nu este vorba de un somaj voluntar. El trebuie
avut în vedere dac ă se creeaz ă locuri de munc ă prin care se reduc costurile sociale (rata
șomajului în Romania în anul 2005 – 6,3 %).
Din cauza constrângerilor legate de timpul disponibil și bugetul proiectului a fost
necesar, ca în fiecare etap ă a ciclului de via ță analizat ă, să se facă o serie de ipoteze de
lucru.

5.4.1 Ambalaje din sticl ă
Concluziile rezultate din analiza economic ă pentru ambalajele din sticl ă sunt:
9 Adaptarea la cerin țele Directivei 94/62/EC în ceea ce prive ște ambalajele din
sticlă implică costuri care nu sunt întotdeauna sub nivelul beneficiilor în diversele etape
ciclului de viat ă analizat;
9 In cazul implemet ării tehnologiei de fasonare presat – suflat care permite
înscrierea în cerin țele esen țiale legate de fasonare beneficiile estimate, rezultate din
diminuarea consumului de materii prime, energie și a cantit ății de emisii, dep ășesc costurile
estimate cu implementarea noii tehnologii;

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
309 Analiza cost/beneficiu pentru reutilizarea buteliilor versus butelii de unic ă
folosință este favorabil ă reutilizării în ipoteza analizat ă de transport pe distan ța de 100 km
pentru reîntoarcerea buteliilor din sticl ă la cel care execut ă umplerea;
9 Costurile legate de valorificarea de șeurilor de ambalaje din sticl ă ca material
depășesc cu 12,5 % beneficiile care rezult ă din reciclarea acestora.

5.4.2 Ambalaje din lemn
Analiza comparativ ă între metoda clasic ă prin “fier ăstruire” și cele 5 variante de tehnologii
modernizate, a eviden țiat posibilitatea reducerii consumului specific de lemn cu 15 – 25 %,
micșorarea cantit ății de rumegu ș rezultat din procesul de fabrica ție și diminuarea consumul
specific de energie electric ă cu până la 48 %.
Prin procedeul clasic de “fier ăstruire” la ob ținerea lamelelor cu grosimea de 3 – 6 mm,
pierderile sub form ă de rumegu ș sunt de 50 %, datorate grosimii pânzelor de fer ăstrău.
Pierderile sunt cu atât mai mari cu cât lemnul se debiteaz ă în grosimi mai mici.
Modernizarea tehnologiei în cele 5 variante analizate presupune achizi ționarea de utilaje
cu scopul fluidiz ării tehnologiei de fabrica ție a lăzilor, a reducerii consumului de materie
primă prin diminuarea cantit ății de rumegu ș rezultată din proces și implicit beneficii pentru
mediu. Toate cele cinci variante de investi ții sunt profitabile, în mod special variantele II
prelucrarea prin fier ăstruire cu “circular cu pânze sub țiri”, IV procedeul prin “decupare”, și V
procedeul prin “derulare”.
Ca modalit ăți de valorificare a de șeurilor de lemn au fost analizate valorificarea ca
material, valorificarea biologic ă și cea energetic ă. Este important de men ționat că
valorificarea unui metru cub de resurs ă secundar ă lemnoas ă utilizată ca surs ă de energie
pentru popula ție, se face la un pre ț de 4-10 €/m3 în timp ce folosit ă ca materie prim ă
secundar ă la fabricarea de pl ăci așchii și fibre (PET) valoarea aceleia și resurse ajunge la 50-
65 €/m3.
Valorificarea prin reciclarea de șeurilor de ambalaje din lemn în tehnologia Werzalit
implică costuri de investi ție de 5 mil. € în cazul dot ării pentru produc ția de lădițe mulate.
Consumul de materie prim ă lemnoas ă este de 1,25 ori mai mic în cazul l ădițelor mulate
obținute prin tehnologia Werzalit. În plus gradul de reutilizare al acestor produse este mai
mare. Produsele sunt realizate exclusiv din de șeuri de lemn reciclabile.

5.4.3 Ambalaje din material plastic
Evaluarea beneficiilor și costurilor reducerii la surs ă în cazul flacoanelor din
polietilentereftalat (PET) de 0,5 l și 1 l s-a f ăcut având în vedere dou ă etape de reducere a
greutății cu câte 15 % (în total reducerea greut ății analizat ă este de 30 %). Rezultatele
financiare în ambele etape sunt bune, riscurile fiind legate de eventuala cre ștere a costurilor
materiilor prime.
9 Valoarea de investi ție aferent ă derivă din reproiectarea respectiv
redimensionarea matri țelor pentru faza de injectare preform ă pe linia de fabrica ție existent ă;
mașina automat ă pentru realizarea preformelor fiind aceea și;
9 Beneficiile din punct de vedere al impactului asupra mediului rezult ă din
economia de resurse (materii prime, energie) și din reducerea emisiilor de NO x, SO 2, CO 2;
9 Pentru o ton ă de produs finit economia de materie prim ă PET este de 180 kg
dacă se aplic ă prima reducere a greut ății și de 336 kg după cea de a doua reducere a
greutății.
Analiza costurilor și a beneficiilor ob ținute prin reducerea cantit ății de materie prim ă
utilizată la acela și volum de fluid îmbuteliat, prin folosirea preponderent ă când este posibil a
flaconului cu capacitatea de 5 l, în locul flaconului de 1 l (eventual și a altor capacit ăți 1,5 l, 2
l, 2,5 l cu flaconul cu capacitate de 5 l).
9 Evaluarea beneficiilor s-a f ăcut având în vedere o reducere a consumului de
materii prime la acela și volum de produs ambalat (prin sc ăderea num ărului de flacoane
utilizate pentru îmbutelierea aceluia și volum de lichid);
9 Beneficiile din punct de vedere al impactului asupra mediului rezult ă din
economia de resurse (materii prime, energie electic ă, gaz natural) și din reducerea emisiilor
de NO x, SO 2, CO 2;

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
319 Pentru volumul de produs ambalat analizat de 50 l, reducerea consumului de
materie prim ă este de 26 g/1 kg de materie prim ă;
Beneficiul utiliz ării materialelor plastice biodegradabile (pe baz ă de polimeri sintetici și
naturali) deriv ă reducerea costurilor (polimerii din categoria petrochimic ă au un pre ț de 4-5
ori mai mare) și din reducerea impactului asupra mediului prin economie de resurse
petrochimice, diminuarea interven ției în peisaj, p ăstrarea destina ției terenurilor agricole,
realizarea unui bilan ț avantajos al bioxidului de carbon în natur ă etc.
9 Realizarea și utilizarea de material plastic biodegradabil este fezabil ă, asigurând
rezultate financiare bune, raportul cifra de afaceri/valoare investi ție fiind de circa 8:1;
9 Varianta FBB –folie par țial biodegradabil ă pe bază de polietilen ă și amidon este
mai fezabil ă, dar varianta FBA – folii total biodegradabile pe baz ă de alcool polivinilic și
amidon, asigur ă biodegradabilitatea total ă în mediu a foliilor;
Analiza tehnico-economic ă în cazul recicl ării deșeurilor de ambalaje din mase plastice
evidențiază faptul c ă reciclarea chimic ă implică cheltuielile cele mai mari. Reciclarea
mecanică are costuri ceva mai mici iar cea mai eficient ă valorificare este cea energetic ă.
Incinerarea maselor plastice în amestec cu c ărbunele este cea mai avantajoas ă (la
incinerarea maselor plastice f ără alt adaos costurile cresc datorit ă instalațiilor de neutralizare
a emisiilor de gaze)
Obținerea materialului plastic reciclat, materie prim ă secundar ă, implică cheltuieli de
sortare, triere limitat ă, condiționare (m ărunțire/ tocare), valorificare a materialului ob ținut.
Pentru a evalua eficien ța procedeului de reciclare ales costurile materiilor prime secundare
obținute trebuie raportate la pre țurile materiei prime virgine.
Pe plan mondial cei mai importan ți reciclatori sunt marile firmele produc ătoare de
ambalaje din materiale plastice care î și recicleaz ă propriile de șeuri. Procedeul de reciclare
utilizat depinde de legisla ția țării în care aceasta se face și de tipul subproduselor de
reciclare (toxicitatea acestora).

5.4.4 Ambalaje din hârtie și carton
În cazul ambalajelor din hârtie și carton analiza economic ă a soluției de fabricare a
cartonului ondulat cu masa redus ă de la 455 g/m2 la cca 400 g/m2 a relevant faptul c ă se
economise ște materie prim ă în toate etapele de fabricare ale acestuia în total fiind vorba de
o economie de circa 150 kg maculatur ă/tona de carton ondulat, economie de utilit ăți (energie
termică, energie electric ă, apă) estimat ă la cca 38 lei/tona de carton ondulat și reducerea
costurilor în sta ția de epurare a apei uzate cu cca 25 lei/tona de carton ondulat.

5.4.5 Ambalaje din metal
Adaptarea la cerin țele Directivei 94/62/EC în ceea ce prive ște ambalajele din aluminiu
implică costuri care nu sunt întotdeauna sub nivelul beneficiilor în diversele etape ciclului de
viată analizat;
In cazul investi ției care poate asigura o minim ă reducere a greut ății dozelor de aluminiu
pentru b ăuturi, beneficiile estimate, rezultate din diminuarea consumului de materii prime,
energie și a cantit ății de emisii, se situeaz ă sub costurile estimate cu implementarea
acesteia;
Beneficiile legate de valorificarea de șeurilor de ambalaje din aluminiu ca material
depășesc costurile care rezult ă din reciclarea acestora în principal datorit ă reducerii
consumului energetic cu 95 % fa ță consumul ini țial.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
32
6. CONCLUZII
• In ceea ce prive ște standardele române, armonizate cu cele europene care se refer ă
la implementarea Directivei 94/62/CE, acestea sunt insuficient cunoscute și nu func ționează
deocamdat ă un sistem de control a șa cum prevede HG621/2005 care s ă impună
cunoașterea și aplicarea lor;
• Există pe piața din România amabalaje care îndeplinesc cerin țele privind fabricarea și
compoziția dar în paralel exist ă și ambalaje care nu îndeplinesc unele din aceste cerin țe;
• In Uniunea European ă s-a acumulat deja o experien ță bogată în aplicarea cerin țelor
Directivei 94/62/CE și pe baza analizei rezultatelor ob ținute s-au reorientat direc țiile de
acțiune; este bine ca aceast ă experien ță să fie bine cunoscut ă și folosită de cei implica ți în
luarea deciziilor;
• Dacă ținem cont c ă statelor membre le-a fost necesar ă o perioad ă atât de mare de
timp pentru a ob ține rezultatele prezente, trebuie pornit de la premiza c ă în România pa șii
pentru implementare vor fi mici dar trebuie s ă înceapă să fie făcuți;
• Orientarea prezent ă în Uniunea European ă e s t e s p r e m ărirea ponderii ambalajelor
reutilizate, pe cât posibil în condi ții de eficien ță;
• Sistemele de reutilizare eficiente implic ă o foarte bun ă evaluare a distan ței maxime
de transport totu și reutilizarea trebuie avut ă în vedere ca alternativ ă la reciclare sau
depozitare final ă ori de câte ori acest lucru este fezabil;
• Prima problem ă legată de reciclare, valabil ă pentru toate tipurile de materiale
analizate r ămâne sistemul de colectare
– Se bazeaz ă în primul rând pe colectarea de la agen ții economici și nu implic ă
decât în mic ă măsură populația
– Deșeurile sunt colectate în condi ții necorespunz ătoare și nu respect ă normele
chiar dac ă acestea exist ă;
– Nu se respect ă în totalitate reglementarea privind marcarea ambalajelor pentru a
facilita reciclarea
– Este necesar ă o activitate mai sus ținută de informare în leg ătură cu posibilitatea
și implicațiile particip ării la colectarea selectiv ă a deșeurilor.
• A doua problem ă legată de reciclare sunt costurile implicate și diminuarea acestora
se poate face prin:
– Colectarea selectiv ă a deșeurilor;
– Alegerea celui mai eficient procedeu pentru un anumit tip de de șeu;
– Corelarea capacit ății instalațiilor de preparare a de șeurilor cu sursele de de șeuri
și potențialii utilizatorii pentru a putea fi folosit ă la maximum;
– Prețul materiei prime secundare trebuie s ă fie competitiv, comparativ cu cel al
materiilor prime primare sau subven ționat într-o prim ă etapă de către stat;
– Materia prim ă secundar ă rezultat ă din valorificarea ca material trebuie s ă fie
însoțită de un certificat de calitate prin care s ă se garanteze respectarea
normelor de calitate în vigoare pentru acest tip de material.
Pentru toate tipurile de materiale toate cele 3 componente, respectiv reducerea la
sursă, reutilizarea și valorificarea (ca material, energetic sau biologic) sunt solu ții pentru
diminuarea consumurilor de resurse și a impactului asupra mediului înconjur ător de multe ori
chiar foarte semnificative.

Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerin țele europene
33
Bibliografie

1 Al 6-lea program de Ac țiune pentru Mediu 2001-2010, Viitorul nostru – alegerea noastr ă
2 Planul de implementare pentru Dire ctiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de
ambalaj, amendat ă prin Directiva 2004/12/CE, iunie 2004
3 Interpretarea datelor de raportare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje pentru anul 2003
4 Interpretarea datelor de raportare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje pentru anul 2004
5 Directiva 94/62/EC privind ambalajele și deșeurile de ambalaje
6 Hotărârea de Guvern nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
7 SR EN 13428 Ambalaje – Cerin țe specifice fabric ării și compozi ției. Prevenire prin
reducerea la surs ă
8 www.stirom.ro
9 SR EN 13429 Ambalaje – Reutilizare
10 RDC Environment, PIRA – Evaluation of costs and benefits for the achievement of reuse
and recycling targets for the different packaging materials in the frame of the packaging and packaging waste Directive 94/62/EC
– March 2003