Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ [606729]

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________

Influența știrilor prezentate in mass – media în perioada de urgență
generat ă de Covid -19 asupra comportamentului uman

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________

INTRODUCERE

Ținând cont de contextul actual legat de pandemie, în care există incertitudinea situaților,
a nesiguranței generate de aceasta,

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________

PARTEA I
Literatura de specialitate

I.1 Prezentarea și descrierea succintă a fenomenului studiat

De-a lungul istoriei, au existat diverși factori care au condus la furnizarea de
modalități diferite de generare a cunoștințelor despre mediile sociale și fizice în care
evoluează umanitatea. Gândirea speculativă a jucat un rol important în definirea și
explicarea locului pe care omenirea îl ocupă în ordinea lucrurilor. Fiecare cunoștință sau
informație generată de oameni ar putea fi considerată o încercare de a clarifica și
amplifica relația lor cu mediile fizice și sociale. În trecut, miturile erau principalele
cunoștințe, dar într -o formă codificată, transmise doar oral din generație în generație.
Gândirea abstractă a fost de asemenea un factor generator de idei, concepte și multe alte
teorii. De -a lungul timpului, capacitatea umană de a face față ipotezelor abstracte și de a
experimenta diferite lucruri, a dus în cele din urmă la inventarea diferitelor produse sau
servicii care au adus un plus în dezvoltarea științei moderne.
De la inventarea electricității în prima jumătate a secolului XIX până la
complexitatea inovațiilor tehnologice post -moderne ale secolului XXI, umanitatea a
parcurs un drum lung. După inventarea principalei surse de energie, când umanitatea a
simțit o schimbare remarcabilă și a făcut un mic pas către modern itate, secolul care
trebuia să vină nu a dat nici măcar un semn despre ceea ce se pregătise în materie de
tehnologie. Apariția primului televizor, cel mai popular produs tehnologic la acea vreme,
a reprezentat o schimbare grozavă în modul în care oamenii s e informau, se distrau și de
ce nu, se educau. Din acel moment, TV -ul era de așteptat să devină un mediu de masă
global, o parte solidă și importantă a multor societăți. Datorită industriei multimedia
globalizate, progresele au devenit mai vizibile încă de la adoptarea televiziunii prin satelit
și a transmisiei digitale.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
În a doua jumătate a secolului XX, noile tehnologii media au schimbat enorm
experiența de divertisment, metodele de distribuire a știrilor, oferind diverse opțiuni și o
gamă largă de posibi lități pentru public. Cel mai semnificativ eveniment de la sfârșitul
anilor 90 a fost apariția internetului. Aceste inovații au cunoscut o creștere rapidă și, în
unele moduri, au avut un impact negativ asupra industriei de televiziune. Acest
eveniment a ma rcat începutul unei competiții indirecte între aceste două forțe majore,
TV-ul și Internetul. De atunci, mijloacele tradiționale de comunicare au intrat într -o
perioadă de criză, datorită faptului că Internetul a fost mai productiv și capabil să ofere
publicului mai mult divertisment și o varietate mai mare de opțiuni media, implicându -l și
încurajăndu -l să aibă un rol activ în consumul media.
Ambii au jucat și încă joacă un rol important în procesul de schimbare a modului
în care oamenii interacționează c u lumea dar, Internetul a căpătat tot mai multă influență
pe măsură ce trecea timpul. În consecință, pentru această adaptare rapidă a internetului în
cadrul societății, probabil că încă nu înțelegem avantajele sale și, cu siguranță, nici nu
putem prezice c e ne va aduce viitorul.

I.2 Lumea comunicării analogice
I.2.1 Epoca de Aur
În cartea sa “Television’s Second Golden Age”, 1997, Robert J.Thompson afirma
faptul că cu toate că se pretindea a fi ceva total diferit, pentru televiziune nu a fost foarte
greu l a început, aceasta fiind considerat doar un dispozitiv de transmisie. Timpul liber era
umplut cu vizionarea de diverse conținuturi media, precum spectacole muzicale, meciuri
de box, filme vechi. Dar în câțiva ani, televiziunea părea să -și găsească identita tea, lucru
care a rămas intact chiar și în zilele noastre. Centrat pe modele și stiluri împrumutate de
la radio și filme, la începutul anilor '50 a fost introdus cel mai mult genurile semnate ale
televiziunii de divertisment -sitcom -uri, emisiuni cu medici , emisiuni cu polițiști, filme
Western, aventuri, emisiuni de tip joc etc.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
De asemenea, afirma că programarea live a fost clasificată în două ramuri:
spectacolul de comedie și drama antologică. Ambele au reprezentat o influență uriașă
pentru televiziunea d in anii ‘40 și începutul anilor ‘50.
„Ca victime ale selecției naturale în masă din punct de vedere cultural, aceste
programe tind să fie amintite mai mult de drag….. După ce în cea mai mare parte au
dispărut din programele de rețea contemporane, aceste e misiuni sunt acum îndoliate ca
exemple despre ceea ce ar fi putut fi televizorul ”. (Robert J. Thompson, 1997)
Cea mai predominantă categorie media în Epoca de Aur a televiziunii este de fapt
drama antologică. Toate spectacolele aparținând acestei categori i erau difuzate o dată pe
săptămână, având un singur titlu săptămânal. Există seriale de filme care sunt încă
amintite pentru dramele lor unice serioase și meditative. Unele dintre ele sunt Kraft
Television Theatre, Studio One, Philco TV Playhouse, Robert Montgomery Presents,
Goodyear TV Playhouse, U.S. Steel Hour și Playhouse 90.
Ar trebui să precizez că Thompson afirma că cea mai mare parte a programelor
destinate rețelei TV a fost realizată în inima New York -ului, centrul producției media, un
oraș plin de actori, scriitori, regizori și personal cu capacitate și / sau dorință de a lucra în
acest domeniu. Marile studiouri de film, după câțiva ani de izolare, din cauza pericolului
pe care îl simțeau în ceea ce privește un posibil declin, și -au dat seama în sfârșit că, în
imposibilitatea de a bate televiziunea, ar trebui să i se alătu re într -o formă sau alta.
Disney a fost primul care a făcut acest pas, începând să pună la dispoziție canalului ABC,
un serial, care avea o mare nevoie de competitivitate. Seria Disney a rămas în programa
canalului TV, 34 de sezoane. „Warner Brothers” a fo st al doilea studio care a făcut
aceeași schimbare în 1955, oferind un șir lung de filme Western și aventuri, tot pentru
rețeaua ABC. După aceea, televiziunea s -a mutat în Beverly Hills, lăsând în urmă stilul
său teatral specific New York -ului.
În 1953, 8 0% din rețeaua de televiziune a fost transmisă în direct. Viitoarele
tehnologii au schimbat statisticile, astfel încât, după doar 7 ani, transmisia live a fost de
36%. La a doua jumătate a secolului al XIX -lea, filmele Western și aventurile erau
aproape în topul celor mai căutate producții media. Era evident că seria cu un număr

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
consistent de personaje domina rețelele de televiziune și încă atrage publicul. “I Love
Lucy” și “Dragnet”, ambele producții L.A., au fost spectacolele numărul unu și doi din
sezonu l din perioada 1953 -54. Serialele episodice au avut atracție mare pentru afacerile
din domeniu. Publicului i -a plăcut aceste seriale pentru că erau previzibile. Mai mult, au
fost mai ieftine pentru a produce doar din motivul că aceleași seturi ar putea fi folosite de
mai multe ori, iar formatul consecvent le -a oferit specialiștilor posibilitatea de a găsi mai
ușor locuri de muncă în acest domeniu, ca scriitori sau regizori. În loc să lanseze o
producție unică în fiecare săptămână, aceste serii erau toate pr oducții în linie.
Majoritatea familiilor, care își permiteau un televizor în acele vremuri, erau toate
mai bogate și mai bine educate. Aceasta ar putea reprezenta un argument bun pentru
existența temporară a producțiilor de tip teatru. În 1950, un lucrător din clasa de mijloc
trebuia să lucreze câteva săptămâni pentru a -și permite un televizor. S -a susținut faptul că
predominanța nord -esticilor din zonele urbane în audiența TV timpurie a ajutat la
susținerea unui alt stil de programare decât publicul care a venit mai târziu. Lynn Spigel,
un profesor media, a susținut că „ televiziunea a fost considerată o sursă de conținut redus
încă de la început ” și că „ în anii 1950 televiziunea ar fi putut fi mai puțin un simbol de
statut decât un semn de prost gust ”. Deși televiziunea a fost jucăria unei persoane bogate
în anii 1930 și 1940, aceasta recunoaște faptul că “ răspândirea sa rapidă către clasele
mijlocii și chiar inferioare după 1948, a transformat -o în luxul unei persoane sărace. ”
Cu toate acestea, este adevăra t că televizorul ar trebui să devină un mediu de masă
național. Drept urmare, televiziunea a ajuns după o perioadă destul de lungă în
majoritatea familiilor americane (55,7%) până în 1954. În același an, Erik Barnouw, un
istoric TV a afirmat că s -a ajuns ș i la „ căderea antologiei ” și la sfârșitul perioadei de aur.
(Robert J. Thompson. 1997:23)

I.2.2 . Creșterea globală și evoluția transmisiunii TV
Transmisiunea TV a făcut progrese extrem de uimitoare încă din secolul trecut,
când au fost transmise principal ele proiecte radio. În ceea ce privește informarea,
distracția și de ce nu, educarea publicului, aceasta s -a transformat într -o solidă și

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
importantă parte a tuturor societăților. Oricum, lumea părea să fie schimbată odată cu
izbucnirea revoluției digitale în urmă cu câteva decenii. Evident, acest lucru nu a lăsat
intactă industria TV.
Acest domeniu poate fi ușor subcategorizat în trei părți principale. Acestea sunt
generarea, distribuția și consumul de conținut. Tehnologiile moderne au împărțit aceste
trei domenii în mai multe ramuri. (Roland Beutler, 2016, p. 1)
Vechiul rol dominant al unicilor difuzori de conținut audiovizual pentru publicul
de masă ajunge în poziția de a se prăbuși treptat.
Aparținătorii industriei media publice se găsesc adesea într-o adevărată
constrângere, uneori trebuind să îndeplinească o misiune imposibilă. Chiar dacă de multe
ori pare greu, aceștia ar trebui să facă imposibilul, posibil doar pentru a câștiga suficientă
putere pentru a se menține în topul acestei industrii. Adresarea către public includea
furnizarea de conținut care să atragă un grup larg de spectatori; pe de altă parte, ar fi putut
fi posibil ca aceștia să nu distingă diversitatea de nișe pusă la dispoziție. Conținutul putea
fi de mare calibru în ceea ce pri vește standardele etice și morale. În plus, în același timp,
calificativele publice trebuie să fie la un nivel înalt. Dacă programul difuzat nu atinge
toate sferele sociale, criticii spun că nu își îndeplinesc misiunea conformă. Dacă se
lucrează la formate de programe prea populare, se susține că aceasta nu este potrivit
pentru creatori.
Mai mult de atât, furnizorii de servicii media publice sunt parțial plătiți din bani
publici și, de regulă, nu li se permite să aibă profit. Prin urmare, aceștia se presupu ne că
nu sunt asociați sau nu sunt membrii ai unor companii de publicitate, ca oamenii de
afaceri, care beneficiază complet de profituri.
Aceste companii, canale media, se pot regăsi uneori, sub o presiune din partea
factorilor politici. În multe țări, exi stă tendința de a reduce independența față de politică,
precum și situații ce pot compromite poziția rețelelor de difuzare în raport cu libertatea de
opinie ale acestora. Chiar și în zilele noastre, în România, rețelele de televiziune sunt
clasificate drep t bune sau rele, afirmații făcute din perspectivă politică. Acest lucru se
întâmplă datorită faptului că marile rețele de televiziune sunt deținute de oameni influenți

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
din zona politică, aparținând unui anumit partid politic. Există, de asemenea, situații în
care politicienii nu înțeleg nevoia de rețele de televiziune publice de informare și neagă
continuu această idee.
Odată cu existența unei industrii media globalizate, în care progresele sunt din ce
în ce mai vizibile încă de la apariția internetului, si tuația se complică pentru rețelele
media de informare publice în ceea ce privește menținerea cotei lor de piață. Sunt obligați
să ofere mai multe servicii, o calitate mai înaltă a serviciilor și poate cel mai important
lucru din societatea modernă, noi tip uri de servicii. Acest lucru poate fi interpretat ca
fiind o amenințare sau într -o manieră pozitivă, o oportunitate.
Atractivitatea rețelelor media publice la un nivel superior a fost crescută odată cu
apariția și integrarea platformelor social -media. Odat ă ce a apărut acest fenomen,
așteptările și obiceiurile utilizatorilor s -au schimbat enorm. Au început să folosească noi
tipuri de dispozitive și vor să aibă acces la tot, oricând și oriunde s -ar afla, prin toate
formele posibile și imaginabile și cu sigur anță la cele mai mici costuri. Conform acestui
fapt, rețelele media tradiționale asociază situația cu distribuția conținutului și încearcă să
facă posibilă utilizatorilor să obțină tot conținutul pe orice dispozitiv oricând, oriunde. De
asemenea, acestea a u fost nevoite să găsească noi mijloace de furnizare a întregului
conținut din cauza creșterii continue a solicitărilor utilizatorilor pentru interactivitate și
autonomie. Tehnicile și strategiile trebuiau extinse, în consecință, radiodifuzorii au fost
nevoiți să depună mai multe eforturi pentru a găsi noi soluții pentru distribuirea
conținutului.
„Europa – având 731 de milioane de locuitori (460 de milioane în UE 25, plus 271 de
milioane în restul Europei) – reprezintă cea mai mare industrie audiovizuală d in lume.
Continentul are un segment audiovizual înfloritor, care în 2004 valora peste 100 de
miliarde de euro și a angajat mai mult de un milion de oameni. Importanța financiară a
segmentului este dezvăluită în continuare de faptul că reprezintă 5% din Pro dusul Intern
Brut (PIB) al Europei, 20% din dezvoltare și 40% din producție ” (Iosifidis, 2007, p. 3) .
„În 2005, în Europa, existau peste 3000 de canale TV care reprezentau principala sursă
de informații pentru majoritatea oamenilor. Dezvoltarea remarcabil ă a televiziunii

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
analogice de -a lungul celei de -a doua jumătăți a secolului al XX -lea, a dus la o
pătrundere pe scară largă și în zilele noastre aproximativ 99 la sută din cele 176 de
milioane de familii europene din UE dețin unul sau mai multe televizoare . Televiziunea
digitală se dezvoltă, de asemenea, într -un ritm constant. La sfârșitul anului 2004 au
existat peste două mii de canale digitale, în creștere de la opt sute la sfârșitul anului
2000 (EAO, 2005). În iunie 2005, preluarea serviciilor digitale î n cele 25 de state
membre ale Uniunii Europene a fost de 23,7%, satelitul digital fiind liderul pieței, dar
digitalul terestru câștiga din ce în ce mai multă notorietate ”. (Dataxis, 2006)
În acest moment, putem vedea că industria televiziunii a înflorit fo arte mult și este
subiectul cel mai discutat în materie de conținut media.
Financiar vorbind, „ Observatorul European al Audiovizualului informează
oamenii că veniturile organizațiilor TV din UE 25 au crescut cu 10 miliarde de euro între
1999 și 2003, ajung ând la 64,5 miliarde de euro în 2003, cu o creștere medie anuală de
4,4%. Peste 90% din aceste venituri provin din trei surse principale: taxe de licență,
publicitate și abonament. Cu toate acestea, raportul menționează, de asemenea, că ratele
de creștere variază de -a lungul Europei (în 2003, Marea Britanie a fost de departe țara
cu cele mai mari venituri ale organizației de televiziune la 17,3 miliarde de euro,
comparativ cu 13,6 miliarde de euro în Germania și 10,5 miliarde de euro în Franța) ”.
(European Audiovisual Observatory -EAO, 2005)
Uniunea Europeană a început să sprijine foarte mult producțiile audiovizuale,
deoarece era evident rolul strategic în societate. Astfel încât,
„Media Plus (2001 -2006) își propune să creeze o industrie audiovizuală
putern ică și competitivă pentru a proteja multiculturalitatea Europei. Media Plus are un
buget de 453,6 milioane de euro (59,4 milioane de euro suplimentari alocați pentru
instruirea media) și a înlocuit Media II (1996 -2000), care a avut un buget mai mic, și
anume 205 milioane de euro. Media Plus are scopul de a spori competitivitatea pieței
audiovizuale europene cu o serie de proceduri de susținere care se referă la pregătirea
profesioniștilor, dezvoltarea proiectelor de producție, distribuirea și promovarea
lucrărilor cinematografice și a programelor audiovizuale. Se apreciază faptul că Media

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
Plus va contribui atât la competitivitatea industriei audiovizuale europene, cât și la
apărarea diversității culturale care se află în centrul Europei. Propunerea pentru un nou
programator pentru sprijinirea sectorului audiovizual european (Media 2007) a fost
adoptată de Comisie la 14 iulie 2004 și transmisă Parlamentului European și Consiliului
de Miniștri pentru aprobare ”.
Când a fost vorba de regulament,
“Directiva „Telev ision without Frontiers” (TWF) (89/552 / CEE), adoptată la 3
octombrie 1989 de către Consiliu și modificată la 30 iunie 1997 de Parlamentul
European și Directiva 97/36/CE a Consiliului, oferă un drept legal cadru în cadrul
căruia radiodifuzorii își pot des fășura activitățile în Uniunea Europeană. Elementul de
bază al proiectului TWF este „principiul țării de origine”, care permite companiilor să
presteze servicii în întreaga Uniune Europeană, atât timp cât respectă reglementările
statului de origine. Direct iva a stabilit cadrul adecvat pentru libera circulație a
serviciilor de radiodifuziune de televiziune în întreaga Uniune pentru a face publicitate și
a promova creșterea unei piețe europene în materie de radiodifuziune și activități
conexe, precum producți a publicității de televiziune. Punctul cheie de plecare pentru
orice activități de reglementare în Consiliul European, este rolul fundamental pe care îl
joacă mass -media – în special televiziunea – în societate, pentru dezvoltarea și
diseminarea valorilor sociale și culturale. În acest context, directiva reglementează
protecția sugarilor, demnitatea umană și dreptul la răspuns. În 2006, Directiva TWF a
fost în curs de revizuire pentru a se aborda problemele referitoare la „noile media” și
serviciile interac tive. La 29 martie 2007, Comisia a adoptat o propunere modificată a
Directivei TWF modernizate, pentru a fi redenumită Directiva privind serviciile de media
audiovizuale (COM (2007) 170 final). ” (European Commission, 2007a)
Se spune că într -o societate plu ralistă, televiziunile publice au un rol important,
astfel încât este „poziționată” în centrul sistemelor democratice. Datorită influenței sale
uriașe asupra maselor, televiziunile publice au capacitatea de a îmbogăți viața oamenilor
și de a îmbunătăți cal itatea vieții în societate.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
În ceea ce privește evoluția rapidă a noilor tehnologii de comunicare, am putea
veni cu o întrebare interesantă, și anume: dacă posturile de televiziune publice ar trebui să
profite de modalități alternative de transmitere a pro gramelor lor și poate dacă decid să
investească în noi tehnologii. Trebuie să li se permită să ofere canale tematice sau servicii
pe Internet? “
Un argument în favoarea acestui lucru poate fi faptul că dacă se investește în
tehnologii de comunicare noi și moderne, acest lucru le permite canalelor publice să fie în
topuri și să joace un rol de lider în noua eră. Un alt lucru este că, pentru a îndeplini
principiul universalității, televiziunile publice ar trebui să fie prezente pe toate
platformele și să facă ca conținutul digital să fie accesibil tuturor. Acest lucru poate fi
realizat prin furnizarea unui pachet free -to-air și prin promovarea unui standard comun,
deschis pentru transmisia de semnale de televiziune digitală. Astfel se asigură
participarea și se promovează extinderea largă a tehnologiilor digitale.

I.3 Lumea comunicării digitale
I.3.1 Căderea erei analogice și ascensiunea erei digitale
Din ce în ce mai mult, bilanțurile naționale făcute asupra familiilor din Marea
Britanie au relevat faptul că tot mai multe persoane dețineau tot mai multe echipamente
de comunicare. (Ofcom 2009a).
Aproape fiecare familie deținea cel puțin un televizor și multe au mai mult de
unul. Este, de asemenea adevărat că, majoritatea familiilor au cel puțin un telefon, fix sau
mobil și, în general, jumătate din toate familiile dețin computere personale cu acces la
internet. Telecomunicațiile în bandă largă se bucură de creșterea substanțială a numărului
de abonamente, oamenii optând pentru un tr ansfer mai rapid și pentru volume mai mari
de conținut multimedia.
În Marea Britanie, de exemplu, oamenii au început să experimenteze noul mediu
de comunicare, de la introducerea noilor alternative media și a procesului de modernizare
a celei vechi. Transm iterea digitală a fost adoptată datorită calității superioare a

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
conținutului; serviciile de radio și televiziune au rămas ca o a doua opțiune pentru mulți
oameni. Chiar și cărțile și ziarele s -au ajuns să fie în format electronic, fiind disponibile
oricând pe internet.
Vremurile de odinioară au fost martorii schimbărilor radicale în ceea ce privește
natura divertismentului, în special în industria televiziunii. Multe dintre canalele TV au
fost transformate în pachete cu mai multe canale, care păreau mai acc esibile și mai
atractive pentru clienți. Tehnologia în bandă largă poate oferi spectatorilor posibilitatea
de a opta pentru programe individuale ori de câte ori doresc, în timp ce acest lucru nu a
fost posibil în cazul televiziunii prin cablu și prin satel it.
„Generațiile mass -media mai vechi au crescut într -o lume în care oamenii aveau
doar o mână de canale de televiziune și posturi radio din care să aleagă și unde
telecomunicațiile erau folosite doar pentru a contacta alte persoane în conversații
individu ale. Anii '80 au asistat la o creștere a orelor de emisie pe canalele de televiziune
consacrate și la o creștere a numărului de canale disponibile pentru toată lumea și prin
sisteme de transmisie prin cablu și satelit pentru cei dispuși să plătească în plu s.
Camerele de filmat s -au răspândit și ele în răndul oamanilor în ultimii ani ai acelui
deceniu. De menționat este faptul că gama de alegeri a conținutului și gradul de control
disponibil pentru consumatorii media chiar și atunci au fost semnificativ mai mici decât
în epoca post -2000 ”. (Barrie Gunter, 2010, p. 3)
În anii ‘90, tehnologiile media au fost într -un continuu proces de evoluție și
diversificare. Nimeni nu poate nega faptul că poate cel mai semnificativ pas înainte
pentru tehnologia făcută la sfâr șitul anilor ‘90 a fost apariția internetului. Alături de
această evoluție remarcabilă, putem spune că și apariția telefoanelor mobile și a
pachetelor de televiziune multicanal au reprezentat o schimbare importantă.
„Până la sfârșitul primului deceniu al s ecolului XXI, aproape toți cei din Marea
Britanie (99%) aveau o formă de acces TV de bază la cele cinci canale TV analogice,
transmise terestre, în timp ce aproape la fel de mulți (98%) ar putea avea acces la
televiziunea digitală prin satelit. Serviciile de televiziune digitală terestră care sunt
gratuite au fost disponibile în aproape trei din patru case (73%). Alte platforme cu mai

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
multe canale, inclusiv TV prin cablu digital (49%) și televiziune cu protocol de internet
(IPTV) (39%) au fost disponibile m inorităților mari .” (Ofcom, 2009a)
Piața de internet a cunoscut o creștere rapidă în întreaga lume și acest fapt este
indicat de numeroase studii. Până în primul deceniu al secolului al XXI -lea, numărul
utilizatorilor de Internet la nivel mondial a fost de aproximativ 361 milioane, o creștere
de 380 la sută începând cu anul 2000.
„Penetrarea internetului a fost cea mai mare în America de Nord (74%),
Australia / Oceania (60%) și Europa (52%) (Internet World Stats, 2009). În Marea
Britanie, penetrarea interne tului în rândul persoanelor de 15 ani și peste a crescut de la
30% în 2000 la 76% în 2009. Aceasta a condus la creșteri similare a dreptului de
proprietate la domiciliu asupra computerelor personale / laptopurilor (de la 46% la
76%). De remarcat este faptu l că penetrarea televiziunii cu mai multe canale a crescut
semnificativ și în această perioadă (de la 36% în 2000 până la 90% în 2009). ” (Changing
Media, 2007).
Conform datelor Eurostat pentru 2006, raportate realizare de Changing Media
(2007), atât femeil e cât și bărbații au folosit internet zilnic în aceeași măsură (50% în
fiecare caz) în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani. În rândul
utilizatorilor mai în vârstă cu vârsta cuprinsă între 24 și 54 de ani și 55 până la 74 de ani,
cu toate acestea, bărbații (54% și, respectiv, 26%) aveau mai multe șanse decât femeile
(40% și respectiv 13%) să acceseze mediul online zilnic.
Perioada în care a fost identificată o posibilă concurență între Internet și TV a fost
astfel atinsă. Începe să cr ească numărul de persoane care aleg mediul online și, de
asemenea, numărul familiilor care au înlocuit TV -ul. Cu toate acestea, simpla prezență a
internetului în multe familii nu spune nimic despre modul în care acesta ar putea fi folosit
defapt. Cu cât ma i mulți oameni își petrec timpul navigând pe internet, cu atât este mai
mare probabilitatea de neglijare ale altor activități importante din viața lor.
„Datele obținute de Oficiul Național de Statistică au indicat că până în 2007, două
treimi din toți util izatorii de internet (67%) au afirmat că intră online în fiecare zi sau
aproape în fiecare zi. Unul din patru (24%) a afirmat că va intra online cel puțin o dată pe

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
săptămână, iar mai puțin de unul din zece (9%) au spus că au intrat online mai rar decât o
dată pe săptămână (Changing Media, 2007). Aceste cifre referitoare la comportamentul
online oferă o idee despre popularitatea Internetului, dar totuși nu mai sunt informațiile
pe care trebuie să le apreciem pe deplin cât de mult timp se consumă aceste acti vități.
Chiar și cei care pretind să acceseze mediul online în fiecare zi ar putea varia foarte mult
în ceea ce privește timpul oferit.
Cercetările efectuate de cei de la EIAA 2006 Mediascope, au colectat date despre
comportamentul online din Marea Britani e, Germania, Franța, Spania, Italia și țările
nordice. Utilizatorii de internet din Marea Britanie au raportat că au rămas online timp de
8 până la 18 ore pe săptămână. Pe parcursul unei perioade de trei ani de monitorizare,
acest studiu a constatat că ore le raportate pentru fiecare utilizator de internet din Marea
Britanie petrecut online într -o săptămână tipică au crescut progresiv în 2005 (10,7 ore),
2006 (11,3 ore) până în 2007 (12 ore) (a se vedea Changing Media, 2007).
În ceea ce privește vârsta utili zatorilor de internet, un sondaj a indicat că
„cei mai bătrâni utilizatori de internet cu vârsta de +65 de ani, au fost cel mai
puțin probabil să fi intrat online în cursul lunii aprilie 2007 (16%). Cei mai tineri adulți,
cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani (65%) au fost mult mai probabil să fi intrat online,
la fel ca și cei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (51%), 35 -49 (47%) și 50 -64 (44)
%). În mod surprinzător, cei mai vechi utilizatori de internet au prezentat cea mai mare
utilizare a Inte rnetului odată ce au fost online (41.6 ore în aprilie 2007), depășind chiar
între 18 și 24 (37.9 ore). ” (Barrie Gunter, 2010, p. 6)
Faptul că utilizatorii mai tineri și cei mai în vârstă sunt toți consumatori ai noului
tip de media aflat sub numele de „In ternet”, așa cum am mai spus anterior, plasează
televizorul în partea de jos a listei de alegeri în materie de petrecere a timpului liber sau
obținerea de informații. Este adevărat că nu există nicio îndoială că ar putea exista
oameni care au mult mai mult timp liber pentru a petrece în fața internetului, lucru care îi
face să refuze să mai folosească televizorul, mai ales în rândul grupurilor de vârstă mai
tinere.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
I.4 TV versus Internet – Diferențe și asemănări relevante
„Pentru a garanta că interesele po litice, sociale și culturale ale publicului sunt
protejate, a devenit un obicei în Marea Britanie să se asigure că o parte din sistemul său
de televiziune rămâne liber de presiunea pieței comerciale. De fapt, atunci când
difuzarea în formă de radio a fost inițial lansată în această țară odată cu înființarea
BBC, a fost considerată o resursă culturală al cărei scop principal era să îmbogățească
viața celor care și -au consumat din puterea de productivitate, energie etc. Acest sistem
de valori a fost transmis și propus tuturor trusturilor media din acea vreme, până și
difuzorilor de media comerciali. ” (Curran, J. și Seaton, J, 1997)
Principiile serviciilor publice de radiodifuziune se dorea a fi bazate pe o sintagmă
unică; scopul principal a fost să garanteze c ă oferă o diversitate de servicii de program de
înaltă calitate, să informeze și să distreze publicul. Toate aceste servicii trebuiau să arate
imparțialitate atunci când vine vorba de raportarea știrilor, de exemplu. Orice paradigmă
politică trebuia ascuns ă.
Într-un sistem de radiodifuziune cu un număr limitat de canale TV și posturi de
radio, principiile serviciilor publice de radiodifuziune erau relativ simple, în comparație
cu sistemul modern de radiodifuziune cu multe sute de operatori de difuzare, unde era
ceva mai complex. Sfârșitul secolului XX a cunoscut o schimbare reală a evoluțiilor
tehnologice. Consumatorii de media au devenit mai sofisticați și mai ațintiți pe cerere și
extrem de solicitanți.
„Ideea că radiodifuzorii singuri ar decide ce este bun pentru publicul lor a
devenit înlocuită de una în care consumatorul media are suveranitate ”. (Barrie Gunter,
2009, p. 9)
Consumatorii erau pregătiți să plătească bani în plus pentru conținutul pe care
doresc să îl vadă pe platformele media online. Majoritatea serviciilor TV au devenit mai
accesibile în ceea ce privește costurile și procedurile pentru conectarea la ele. Un punct
interesant în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică modernă este faptul că mediul
tradițional media s -a transformat înt r-un mediu complet dinamic. Odată cu apariția
internetului, interactivitatea joacă un rol important, deoarece le oferă consumatorilor

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
posibilitatea de a alege și controla permanent conținutul în ceea ce privește tipul
conținutului pe care îl accesează și m ai ales, când.
Dispozitivele multimedia, cum ar fi telefoanele mobile, laptopurile sau
calculatoarele personale, precum și aplicațiile sau software -ul de operare, sunt toate în
ansamblu acel tip de tehnologie în care utilizatorii sunt implicați activ în pr ocesul de
determinare a conținutului pentru care optează. Tehnologia digitală își ține promisiunea
unei forme similare de recepționare de conținut pentru televiziune. S -a presupus că noile
generații de televizoare vor apărea la mijlocul secolului XXI și vo r avea inteligența și
capacitatea de a face aceleași operațiuni ca și computerele. Aceasta înseamnă că forma
tradițională de vizionare a conținutului TV, acest tip de media limitat și non -interactiv va
fi înlocuit cu siguranță de mediul modern în care clie nții ar putea face o selecție dintr -o
„bază de date” și să aleagă instantaneu ce au nevoie. În acest mediu, noțiunea tradițională
de radiodifuziune a serviciilor publice ar fi necesar să se readapteze și să se schimbe.
Pentru forma tradițională, este punct ul în care utilitatea sa este cumva compromisă în
toate modurile posibile.
“Cercetătorii, precum și oamenii, care se gândesc cel puțin o dată la această
problemă, afirmă că Internetul este înfățișat ca un rival pentru media offline. În acest
sens, nu ne pu tem da seama cât de serioasă este această rivalitate, deoarece multe studii
pot dovedi o anumită alianță a acestor două entități. ” În plus, aș spune că în loc să
folosească termenul „post -TV” pentru a se face referire la prezentul din industria TV,
cercetă torii, precum și oamenii ar trebui să se gândească la această tranziție, precum a
făcut Amanda Lotz când a scris o carte despre acest subiect. “ Trebuie acordată atenție
rolului pe care îl joacă marile rețele media în dezvoltarea de noi forme de distribuție
TV.” (Amanda D. Lotz, 2007)
Se presupune că Internetul ar putea dizolva audiențele TV, dar această idee ar
putea fi îndepărtată din mințile oamenilor odată ce vor examina dovezile istorice ale
înlocuirii mijloacelor vechi de către noile media. Televiziune a însăși la vremea sa de
glorie reprezenta o nouă mass -media și situația era aceeași în ceea ce privește radioul sau
ziarele. Putem dovedi acest fapt, luând în considerare declarațiile consumatorilor despre
ceea ce consumă.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________

I.5 Comunicarea în termeni teor etici
,,Cuvăntul ,, comunicare” face parte din acele noțiuni generoase care posedă o
extensie deosebită : comunicarea poate fi umană, animală, vegetală sau mecanică.
Dansul albinelor în fața stupului, reacția unui barometru la variațiile atmosferice,
țipetele unui nou -născut în fața mamei sale etc. Sunt tot atâtea cazuri care au legătură cu
un proces de comunicare. Aceasta implică neapărat, după cum se vede, o relație între
două entități. La modul general, viața nu există decât grație schimburilor care se
stabilesc între elementele constitutive ale corpului și organismelor vii.
Gama largă de semnificații ale termenului explică de ce îl putem utiliza în
biologie ( comunicarea între celule ), În neurologie ( comunicarea creierului cu alte
organe ), în inform atică ( comunicarea între om și calculator ), dar și în lingvistică (
comunicarea prin vorbire ), în sociologie ( comunicarea într -o colectivitate sau într -o
societate ) și în multe alte discipline.
Etimologic, comunicarea este acțiunea de ,, a face comun , a fi în relație cu” ( din
latinescul comunicare ) : se pare că termenul își face apariția pentru prima dată în limba
franceză în secolul al XVI -lea, având un sens apropiat de ,,comuniune” , ,,împărtășite” ,
,,participare”. Începând din secolul al XVI -le și mai ales al XVII -lea, el devine sinonim
cu ,,acces”, ,, trecere” : această nouă accepțiune este legată de dezvoltarea mijloacelor
de transport, a drumurilor, a șoselelor și a canalelor ( căile de comunicație ). În secolul
al XIX -lea, datorită dezvoltări i instrumentelor moderne de comunicare generate de
progresele tehnologice (trenul), telegraful etc.), acest al doilea sens de ,,transmitere”
pare să se impună treptate. Totuși, trebuie să așteptăm a doua jumătate a secolului XX
pentru ca acest cuvânt să se aplice într -adevăr mijloacelor de informare de masă cum ar
fi industriile presei, ale cinematografului și ale radioteleviziunii. ( Remy Rieffel, 2001 )
Prin procesul de comunicare, se transmit informațiile către auditoriu, creându -se
astfel spațiul propice de relaționare a celor două elemente distincte, emițătorul și
receptorul. Canalele prin care informația poate ajunge la receptor pot fi diverse, lucru ce
stă într -un raport de dependență cu preferințele celui care joacă rolul de receptor.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________

I.6 Mass -Media în termeni teoretici
,,Mass -Media ( din lat. Medium, plural media, adică mijloace) sunt în general
definite ca suporturi tehnice ce servesc la transmiterea mesajelor către un ansamblu de
indivizi separați. Într -o anumită măsură, este vorba de ma șini introduse în procesul de
comunicare pentru a reproduce scrisul ( tipografia ) sau pentru a prelungi simțul văzului
și auzului ( televiziunea, radioul, filmul etc.). Grosso modo, Mass -Media pot fi
repartizate în trei categorii
– mijloace tipărite (căr ți, ziare, reviste, afișe) ;
– mijloace bazate pe film ( fotografia și cinematografia ) ;
– mijloace electronice ( radio, televiziune, tele fon, videocasetofon, videotext, fax,
calculator, CD -ROM etc.).
Este clar că, de câțiva ani, Mass -Media se adresează unui public -țintă. Anumite
ziare americane, pe lângă tradiția tradițională de hârtie, propun cititorilor și o ediție
telefonică sau una prin fax. Ele ating, prin urmare, când o audiență vastă, când un public
destul de restrâns.
Noțiunea de Mass -Media sau de mij loace de comunicare de masa pare tot mai
puțin potrivită pentru a înțelege diversitatea suporturilor. De obicei, prin această
expresie se înțeleg instrumentele tehnice care servesc la transmiterea mesajelor între o
serie de profesioniști ai comunicării și o audiență largă. În această optică, telefonul,
calculatorul personal sau faxul, de exemplu, nu pot fi incluse a priori în categoria Mass –
Media pentru că, pe de o parte, schimbul nu se bazează decât pe două sau pe un număr
mic de persoane iar, pe de altă p arte, schimbul nu se bazează decât pe două sau pe un
număr mic de persoane iar, pe de altă parte emițătorul nu este neapărat un profesionist
al comunicării. Este însă posibil, ce -i drept, să te conectezi printr -un calculator la o
rețea de comunicare cu o a udiență mai largă.
Oricum, părerea generală este că mijloacele de comunicare de masă se constituie
în special din cărți, reviste, ziare, afișe, cinema, radio și televiziune prin antena, cablu

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
sau satelit. Dar, repetăm, această noțiune, potrivită pentru ani i ’60 sau ’70, și a pierdut
azi puterea de atracție în fața diversificării gamei de instrumente de comunicare legate
de folosirea electronicii și a informaticii.’’ ( Remy Rieffel, 2001 )
Prin existența acestui mediu de transmitere a informațiilor, oamenilor le este mai
ușor să gestioneze aspectele vieții, problemele cotidiene,cât și datele de mare interes, ce
pot să îi ghideze în luarea deciziilor privind viața acestora, bunul mers al evenimentelor
din viața lor și siguranța celor din jur. Absorbind informațiile livrate în mod direct de
către Mass -Media, oamenii devin automat receptori, elemente nelipsite în procesul de
comunicare.
Demersul cercetării calitative
Se va realiza cercatarea calitativă pentru a se obține un cadru teoretic prin care voi
aprofunda cercetarea cantitativă.

I.7. Obiectivul general al cercetării
Măsurarea percepției credibilității știrilor prezentate în mass -media în perioada
stării de urgență generată de Covid -19 și a schimbărilor generate de acestea asupra
comportamentului uman.
I.7.1. Obiectivele particulare ale cercetării
O1. Determinarea sau aflarea gradului de credibilitate al știrilor din mediul
online și a celor din mediul TV . Cât de credibile au fost știrile din mediul
online și a celor de la Tv în rândul populației .
O2. Care a fost impactul știrilor asupra comportamentulu i oamenilor legat
de posibilitatea in festării cu virusul Covid -19.
O3. Analiza schimbărilor generate de restricțiile din starea de urgență
datorată Covid -19 asupra securității privind starea lor de sănătate.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
O4. Care sunt factorii care au modificat comportamentul uman referitor la
socializarea cu ceilalti .

I.8 Ipotezele cercetării
Ipoteza 1 . Dacă oamenii consideră că informațiile difuzate la TV sau în mediul
online, sunt reale, atunci, se vor conforma măsurilor de prevenție care trebuiesc
respectate pentru evitarea infestării cu virusul Covid -19.
Ipoteza 2 . Știrile legate de pandemia Covid -19 schimbă comportamentul uman.
Ipoteza 3. Dacă oamenii sunt constrânși de măsuri generate de autorități, aceștia
se vor simți privați de libertate.
Ipoteza 4. Măsurile de prevenție, obligativitatea de a nu părăsi locuința doar în
caz de nevoie, au determinat oamenii să socializeze în mediul online, pe
platfor mele de socializare .

I.9 Metodologia de cercetare

I.9.1 Metodele și instrumentele folosite pentru realizarea
cercetării
Pentru a înțelege și a afla elementele ce inf luențează un anume fenomen studiat,
este nevoie de o investigație/ cercetare. În această lucrare, s -a optat pentru o cercetare
cantitativă asupra comportamentului și atitudinii publicului țintă în strânsă relație cu
informațiile oferite de Mass -Media. Acea sta va fi organizată în diverse procese, începând
de la alegerea metodei de colectare a datelor, analizarea acestora și elaborarea unor
concluzii și propuneri pe baza rezultatelor obținute în urma studiului efectuat.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
Ca și tehnică de culegere a datelor, se va utiliza drept instrument de colectare,
chestionarul structurat, ce va fi aplicat individual, în mediul online pe o platforma google
form . Chestionarul va fi împărțit în patru teme distincte, mai exact, obiectivele studiului
ce vor fi abord ate în mod secvențial . Chestionarul este structurat pe 16 întrebări tematice
și 3 întrebări de caracterizare, durata unui chestionar fiind cuprinsă între 5 -10 minute.
Subiecții respondenți au luat parte la procesul de colectare a datelor în perioada 25 mai –
20 iunie.
Pentru analizarea datelor culese pentru studiu, se va folosi drept ap licație software
de analiză, program ul destinat cercetărilor statistice (SPSS). După crearea bazei de date, a
studiului, se vor genera, scheme/tabele/grafice pentru afișare a rezultatelor în diferite
forme.

I.9.2 Metoda de cercetare
Pentru realizarea și obținerea rezultatelor în urma cercetării, am ales să aplic
metoda inductivă, fiind numită, în forma ei modernă, viziunea inductivistă. Această
metodă, a fost creată de Fran cis Bacon. Prin această metodă, se dorește, observarea unui
fenomen, prin cazuri particulare, acest fenomen fiind întâlnit ulterior în toate cazurile
care vor semăna cu ele ( Rădulescu, 2006 , p. …. )
Prin această metodă, se va lua un grup de oameni, se vor studia fenomenele
grupului, creându -se o generalizare, aplicându -se aceeași concluzie asupra altor grupuri
care seamănă cu cele deja studiate.
“În viziunea inductivistă care a fost numită de cel care a creat -o în forma ei
modernă, anume Francis Bacon, și metoda experimentală, toate cunoștințele științifice
au originea în fapte.Această concepție a fost susținută și rafinată și de gânditori
empiriști, îndeseobi de empirismul englez reprezentat de John Locke în secolul al XVII –
lea, de David Hume în secolu l al XVIII -lea și de John Stuart Mill în secolul al XIX -lea.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
La apariția ei, teoria lui Bacon despre ,, știința experienței,, care ia naștere prin
inducție a fost bine primită și a jucat un rol eliberator față de dogmele teologice,
imprimând un mare avânt cercetării; Bacon formulase chiar regulile acestei științe.
John Stuart Mill definește inducția ca ,, generalizare din experiență,, , precizând
apoi că este ,, metoda care constă în a infera din câteva cazuri particulare, în care un
fenomen este observat, că el va fi întâlnit în toate cazurile care vor semăna cu el e,,.
Inducția este deci raționamentul care pornește de la observarea unui fapt și trage din el
o regulă generală; se zice că prin inducție se operează o extrapolare a experienței
trecute la experiență viitoar. După modul în care se face această extindere – numită
generalizare -există doua tipuri de inducșie: inducția completă sau totalizantă și inducția
incompletă sau amplificatoare.
Inducția completă sau totalizantă:
Inducția completă sau totalizantă constă în a formula generalizarea după ce s -a făcut
enume rarea tuturor cazurilor de același fel, care au fost constatate; de exemplu, dacă s -a
constatat că zilele de care au fost ploioase, se formulează concluzia generalizatoare că
săptămâna respectivă a fost ploioasă. Unii autori, precum Pascal și Kant, au soco tit că
acesta este singurul mod de generalizare utilizabilă, căci dacă rămâne un singur caz
neexaminat, el ar fi suficient să împiedice generalizarea. Alții au sesizat caracterul ei
formal, de simplă reformulare a ceea ce se știa, negându -i importanța în c unoaștere
pentru că ,, nu adaugă nimic științei noastre,, . Căutând să evite asemenea obiecții,
inductiviștii mai radicali, precum John Stuart Mill, au pus accentul pe al doilea tip de
inducție, numită amplificatoare.
Inducția incompletă sau amplificatoare :
Acest tip de inducție constă în trecere de la enumerarea unui număr oarecare de
cazuri constatate la concluzii privitoare la toate cazurile de același gen, adică un
raționament în care se generalizează de la unii la toți. Această inducție este desigur
fecundă, în sensul că este economică, eficace, producând rezultate mari cu eforturi mici,
dar ea ridică mari probleme privind legitimitatea trecerii mult dincolo de limitele
experienței efective și deci privind mărimea riscului de eroare.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
Cum generalizare a amplificatoare este o extrapolare de la unii la toți și, totodată,
de la trecut și de la prezent la viitor, rezultă că ea se bazează pe încrederea că experiența
trecută va semăna cu experiența viitoare, ceea ce nu este însă totdeauna cazul. John
Stuart M ill argumenta valoarea acestui demers prin referiri la concluzii sigure care
propuneau de la constatări de fapte, cum era aceea că ,,lebedele sunt albe,, . Dar la puțin
timp după ce se ,decretase,, că toate lebedele sunt albe s -au observat în Australia leb ede
negre. Mill a rcurs atunci la exemplul ,, oamenii nu au capul sub umeri,, care, într –
adevăr, nu a fost dezmințit și care prezintă încrederea că tot așa vor arăta oamenii și în
viitor.
S-a stabilit că încrederea pe care o merită concluzia obținută prin inducția
incompletă, amplificatoare, depinde nu atât de numărul cazurilor constante, ci d natura
motivelor care o fundează, adică de natura lucrurilor: de exemplu, încrederea în enunțul
că toate animalele dintr -o stână sunt oi – după ce se va di verificat adevărul enunțului la
sute de animale care o populează – este minată de faptul că, de obicei, la stână există și
câini sau un măgar. De aceea, se admite că această încredere nu este la fel de mare ca
încredera ăn concluzia că după ce medicul a vindecat su te de oameni cu un medicament
va vindeca și pe următorul sau pe alții, deși certitudine nu există nici în acest caz.
Desigur că încrederea în extrapolarea constatării făcute pe n cazuri a n+1 sau chiar
asupra a n + x cazuri depinde și de mărimea lui n, ca și de mărimea lui x de altfel dar
mai ales de natura lucrurilor.
Inducția prin amplificare reprezintă o metodă îndrăzneață și rapidă, care
intervine în orice cercetare experimentală, în sensul că un fenomen nu se constată la
infinit, ci se admite că, dac ă s-a constatat de n ori, el va putea fi constatat și a n + 1
oară, ba chiar de n+x ori, deci se conchide că faptul constatat este reproductibil. Dar,
probabil, nu și ca ceartă, căci nu trebuie uitată lecția dată de cel mai răspândit element
din unviersul nostru – apa. Concluzia experimentală că toate corpurile se dilată la
căldură este o generalizare inductivă infirmată de acest caz banal al apei care,
dimpotrivă, se contractă la căldură. Este frecvent acest mod de a respinge o concluzie
inferată inductiv prin relevarea unor cazuri care probează contrariul. Alteori, anume

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
atunci când inducția enunță o lege plecând de la un singur caz sau de la un eșantion
nereprezentativ, ea este denunțată ca fiind pripită sau abuzivă.
Pentru a preveni pe cât posibil aseme nea obiecții, cunoașterea științifică adoptă
precauții apte să confere concluziilor inferate prin inducția amplificatoare un grad de
probabilitate acceptabile.” (Șt. Rădulescu, 2006, pp. 29 -32)

I.10 Încadrarea teoretică
Am ales teoria conformismului, din considerentul că mass -media, ar fi una dintre
cauzele conformismului, alegând ca suport teoretic, teoria conformismului elaborată de
John C. Turner. Nu s -a realizat o conceptualizare a teoriei asupra unui grup mare de
oameni,ci pe grupuri restrânse. Cu toate acestea, se observă multe asemănăr i la nivel
comportamental într -un grup de persoane, de pildă, atitudinile patriotice. Acestea sunt
trăsături ale conformismului, realizând un spațiu cultural. Gesturile făcute de români,
cum ar fi, strângerea de mână în semn de respect sau de primă impresi e, în alte țări poate
însemna altceva, intervenind probleme legate de cultură.
Turner, vorbește despre conștientizarea psihologică și nu cea biologică a omului
în carne și oase, concentrându -se pe interacțiunea lor. Acesta susține și că oamenii sunt
parte a unui grup restrâns, cât și a unui grup extins. În mintea unui individ, se realizează
conexiuni prin care grupul funcționează și se stabilesc comportamentele, în concepția lui
Turner, explicându -se prin ,, dinamică de esentă cognitivă ,,. (Ștefan Boncu, 20 02)
Există o influență majoritară care are impact asupra individului. De multe ori
comportamentul uman, se află în umbra unor comportamente impuse de societate. În
acest context, consider că asocierea între teoria conformismului și influența mass -media,
sunt în strânsă legătură, creându -se în felul acesta o imagine de ansamblu asupra
impactului informațiilor din presă și comportamentul generat de acestea, în rândul
oamenilor.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
I.10. 1. Conceptualizarea
Operaționalizarea conceptelor, este partea lucrării, care precede cercetarea empirică.
Prin aceasta înțelegem mai bine, obiectul de studiu și motivul pentru care acesta este
studiat. Prin con ceptualizare, se explică noțiunile abstracte, de neînțeles.
Conceptualizarea și operaționalizarea sunt în strânsă legătură.
Prin operaționalizare, s -a urmărit crearea unor indicatori, dimensiuni și indici, pentru
conceptul de conformism. (Atudorei, 2016, p. 93)

I.10. 2. Operaționalizarea conceptului de conformism Concept –
Dimensiuni – Indicatori

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________

Turner, vorbește despre conștientizarea psihologică și nu cea biologică a omului în carne
și oase, concentrându -se pe interacțiunea lor. Acesta susține și că oamenii sunt parte a
unui grup restrâns, cât și a unui grup extins. În mintea unui individ, se realizează
conexiuni prin care grupul funcționează și se stabilesc comportamentele, în concepția lui
Turner, explicându -se prin ,, dinamică de esentă cogni tivă,,. (Ștefan Boncu, 2002)

I.10. 3. Eșantionarea
Oamenii se adaptează în funcție de informațiile aduse de
Mass-Media. De exemplu, s-a anunțat la televizor,
măsura referitoare la purtarea măștilor. Majoritatea
oamenilor, o sa respecte măsurile impuse.
Oamenii, aleg la ce informații sunt receptivi. Caută canale
de informații care să se potrivească cu nevoile și trăirile
fiecăruia. De exemplu, dacă un om este fermier, acesta
se va orienta spre posturi de televiziune care să le aducă
un plus/o informație nouă despre creșterea și îngrijirea
animalelor.Cum se raportează publicul la informațiile oferite de
Mass-Media. Dacă aceștia consideră că informațiile sunt
reale, și de interes.
Adaptare
ReceptivitateÎncrederea oferită de public
Informațiile oferite de Mass-Media în funcție de publicul
pe care îl vizează.
Informații de interesCreatorii de conținut trebuie să se gândească la
informații/noutăți care să fie de interes pentru publicul
larg, creând o comunitate.
Generarea de reacțiiÎn urma difuzării informațiilor, publicul, va manifesta
impresii și opinii. Acestea pot fi atât pozitive, cât și
negative, în funcție de percepțile fiecăruia.Î
N
C
R
E
D
E
R
EC
O
N
F
O
R
M
I
S
MI
N
F
L
U
E
N
Ț
ĂAlegerea publicului țintă

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
Eșantionarea este teoretică, neprobabilistă. Volumul eșantionului a fost stabilit
plecând de la principiul saturaț iei teoretice și cuprinde 200 de respondenți din județul
Brașov. Prin urmare, datele vor putea fi generalizate doar asupra respondenților.
Universul cercetării cuprinde persoane mai mari sau egale cu 18 ani.

I.11. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
În urma colectării datelor prin intervievarea celor 200 de participanț i la această
cercetare,, s -au obținut informațiile necesare explicării fenomenelor studiate. Prin urmare,
acest capitol cuprinde analiza detaliată a datelor recoltate prin intermediul interviurilor
structurate.
Cercetarea s -a făcut pe un eșantion de 200 de respondenți. Media de vârstă a
respondenților este 20,03, iar valoarea modală a acesteia 20. Dintre aceștia, 53,5 % au
studii superioare, 32 % au terminat doar liceul, iar 1,5 % școala gimnazială. Dintre acești
respondenți, 61,5 sunt de gen feminin și 3 8,5 % de sex masculin. 89 % dintre respondenți
au susținut că știrile legate de Covid -19, au avut un impact nagativ asupra stării lor de
spirit, iar 11 % au cnfirmat că acestea au avut un impact pozitiv. Respondenții au susținut
de asemenea în proporție de 81 % că au fost privați de libertate din cauza restricților
impuse de autorități, pe când, 19 % au susținut că aceste măsuri nu le -a îngreunat în
vreun fel libertatea. 84,5 % s -au conformat măsurilor de siguranță sanitară sanitare, pe
când 15,5 % au ignor at măsurile impuse. 21 % dintre respondenți au părăsit locuința în
perioada stării de urgență o singură dată pe săptămână, 14.5 % de două ori, 18 % de trei
ori, 14 % de 4 ori, 13,5 % de 5 ori, 7,5 % de 6 ori și 11,5 % de 7 ori. 88 % din
respondenți au avut de fiecare dată declarația pe proprie răspundere atunci când părăseau
locuința, iar 12 % nu au avut declarația la îndemână. Cei mai mulți dintre respondenți au
comunicat prin intermediul telefonului, având un procentaj de 50 %, conversațiile scrise
pe pla tformele social media având un procentaj de 28,5 %, și apelurile video, 21,5 %.

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________

Anexa 1. Ghidul de interviu

1. În perioada stării de urgență ați urmărit în mass -media ceea ce se întâmpla la nivel
național?
2. Cum au fost percepute știrile de la televizor, din punct de vedere a credibilității în
vremea pandemiei Covid -19?
3. Care sunt modalitățile prin care ați urmărit știrile?

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
4. Cum ați perceput știrile?

5. Cum au fost prezentate?

6. Ce impact au avut informațiile transmise de către mass -media? V -au modificat
comportamentul? Interacțiunea cu ceilalți? Cum? Ce s -a schimbat?

7. Cât de des ieșeați afară?

8. Ați făcut cumpărături în timpul pandemiei?

9. V-ați protejat având masca și mănușile sanitare? (Dacă răspunsul este da, de ce ați
decis să vă protejați în acest fel? Dacă răspunsul este nu, care este motivul pentru care
nu ați purtat? Detaliați.

10. Ați folosit dezinfectantul când v -ați întors acasă? Dacă răspunsul este da, de ce l -ați
folosit? Cum vă simțeați după ce -l folo seați?

11. Ați folosit dezinfectantul din propria inițiativă sau pentru că vi se sugera să faceți
asta? Dacă vi se sugera, cine făcea asta, cine vă sugera?

12. Ce schimbări s -au produs în comportamentul dumneavoastră pe perioada stării de
urgență?

13. În finalul interviului, vă rog să adăugați comentarii sau alte idei legate de subiectul
vorbit.

Anexa 2. Chestionar Influența mass -media
CHESTIONAR IM

Bună ziua,

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
Numele meu este Ana -Maria Tama ș, sunt studentă la Facultatea de Sociologie și
Comunicare, specializarea Sociologie, anul III în cadrul Universității Transilvania din
Brașov.
Realizez o cercetare pentru lucrarea de licență care se referă la influența mass -media
asupra oamenilor în vreme de criză . Participarea la această cercetare est e voluntară, iar
raspunsurile dumneavoastra sunt confidențiale. Completarea acestui chestionar reprezintă
și acceptul dvs. de a -mi permite să prelucrez datele în scop statistic. Vă mulțumesc.

1.Cum ați perceput știrile de la telvizor? V -au influențat nega tiv sau pozitiv?

1. Pozitiv
2. Negativ 99. Nu m -au influen țat

2.Ați urmărit știrile despre Covid -19 prin intermediul internetului sau transmisiunii TV?
1. Internet
2. Transmisiune TV

3. Considerați că știrile din mediul online cât și cele de la televizor prezintă un grad de
credibilitate ridicat?
1. Da
2. Nu
4. Pe o scară de la 1 -7 cât de tare va fost teamă de infestarea cu virusul Covid -19?
1. DELOC _____ ___7 ÎN TOTALITATE

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
2. 2
3. 3
4. 4
5. 5
6. 6
7. 7

5. V-au afectat știrile legate de numărul de cazuri Covid -19 în așa măsură încât să vă fie
frică să părăsiți locuința?
1. Da
2. Nu

6. Care a fost cel mai utilizat motiv pentru car e ați părăsit locuința în perioada stării de
urgență? ( motivul menționat în declarația pe propria răspundere)
1. Interes profesional
2. Asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și
animalelor de companie
3. Asistență medicală
4. Activitate fizică

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
5.Altele
7. Ați purtat mască și mănuși de fiecare dată când ați intrat în spații închise cât și pe
stradă?
1. Da
2. Nu
8. Dacă ați respectat aceste măsuri, le -ați respectat din frica generată de virus, existând
posibilitatea de infectare, sau pentru a nu atarge sancțiunile autorităților?
1. Frica de infectare
2. Frica de sancțiunile autorităților
9. Ați făcut cumpărături în timpul pandemiei?
1. Da
2. Nu

10. Din ce sursă v-ați informat cel mai des cu privire la noutățile legate de pandemie?
1.Internet
2. Știri TV
3. Radio
4. Ziar
5. Rude/ prieteni/ cunoștințe

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
11. Ce mijloc de comunicare ați abordat cel mai mult pentru a ține legătura cu apropiații
în perioada stării de urgență?
1. Telefon
2. Conversații scrise pe platformele de socializare
3. Apeluri video pe platformele social -media
12. Câte ore petreceți în fața TV -ului în decursul unei zile?
1. 1-maxim o oră
2. În jur de 2 ore
3. În jur de 3 ore
4. În jur de 4 ore
5. În jur de 5 ore
6. În jur de 6 ore
7. În jur de 7 ore
8. În jur de 8 ore sau mai mult

13. Căte ore petreceți în medie pe Internet în decursul unei zile?
1. 1- maxim o oră
2. În jur de 2 ore
3. În jur de 3 ore
4. În jur de 4 ore
5. În jur de 5 ore

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
6. În jur de 6 ore
7. În jur de 7 ore
8. În jur de 8 ore sau mai mult
14. Ați folosit dezinfectantul atunci când v -ați întors acasă?
1. Da
2. Nu
15. Considerați că după apariția virusului Covid -19, TV -ul a făcut rabat de rolul său de
relaxare a audienței trecând la suprasolicitarea audienței cu informații legate de
pandemie?
1. Da
2. Nu
16. Știrile v -au liniștit cu privire la situația generată de Cov id-19?
1. Da
2. Nu

Date sociodemografice
1.Genul dumneavoastră
1. Masculin
2. Feminin
2. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________
1. 18 -24
2. 25 -34
3. 35 – 44
4. 45-54
5.55-64
6.65+
3. Studii absolvite
1. Gimnaziu
2. Liceu
3. Școală profesională
4. Studii superioare ( Universitare /Postuniversitare / Doctorat )

Lucrare de Licență Ana-Maria TAMAȘ
Facultatea de Sociologie și Comunicare 2020
_____________________________________________________________________________________