CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222 Ministerul Apărării Naționale Str. Izvor, 110 • Sector 5 • Cod poștal… [606702]
ANEXĂ
ROMÂNIA
Ministerul Apărării Național e
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ
AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII
București 2017
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222
Ministerul Apărării Naționale
Str. Izvor, 110 • Sector 5 • Cod poștal 050561
Telefon 021.319.5660 • Fax 021.319.5864
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE
INTRODUCERE
PREMISE
REPERE DE CONȚINUT
EVALUAREA MEDIULUI D E SECURITATE
MEDIUL INTERNAȚIONAL DE SECURITATE
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI
OBIECTIVELE POLITICI I DE APĂRARE
DEZVOLTAREA CAPABILIT ĂȚILOR DE APĂRARE RO BUSTE
CREȘTEREA CREDIBILITĂ ȚII STRATEGICE ÎN CA DRUL NATO ȘI AL UE
CONSOLIDAREA PARTENER IATELOR STRATEGICE , ÎN MOD DEOSEBIT A PARTENERIATULUI STRAT EGIC CU
STATELE UNITE ALE AMERICII
DEZVOLTAREA RELAȚIILO R DE COOPERARE INTER NAȚIONALĂ ÎN PLAN BI LATERAL , REGIONAL ȘI ÎN CADRU L
ORGANIZAȚIILOR INTER NAȚIONALE
SPRIJINIREA ALTOR AUT ORITĂȚI PUBLICE ÎN G ESTIONAREA SITUAȚIIL OR DE URGENȚĂ
MISIUNILE SI CERINTE LE SPECIFICE PENTRU ARMATA ROMÂNIEI
MISIUNILE ARMATEI ROMÂNIEI
NIVELUL DE AMBIȚIE
CERINȚE SPECIFICE
PRINCIPALELE DIRECȚI I DE DEZVOLTARE A CA PABILITĂȚILOR DE APĂ RARE
POLITICILE PRIVIND M ANAGEMENTUL INTEGRAT AL RESURSELOR DE APĂ RARE
PLANIFICAREA APĂRĂRII
MANAGEMENTUL RESURSE LOR UMANE
MANAGEMENTUL RESURSEL OR FINANCIARE
MANAGEMENTUL ACHIZIȚI ILOR PENTRU APĂRARE
MANAGEMENTUL ACTIVIT ĂȚII DE CERCETARE -DEZVOLTARE ȘI INOVAR E (CDI)
MANAGEMENTUL INFRASTR UCTURII DE APĂRARE
RESURSELE FINANCIARE
CONSIDERAȚII FINALE
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444
PAGINĂ ALBĂ
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 555
CUVÂNT ÎNAINTE
În actualul context de securitate, extrem de dinamic și complicat, în care ne confruntăm
cu o combinație de riscuri și amenințări tot mai complexe – anexarea Crimeei,
intensificarea instabilității și acutizarea fenomenului terorist în Orient ul Mijlociu și
nordul Africii, potențialul Statului Islamic de a afecta inclusiv statele europene, criza
umanitară generată de afluxul masiv de refugiați în Europa – apărarea a devenit din ce
în ce mai importantă în ecuația de securitate națională.
Actual ul Guvern consideră apărarea un domeniu prioritar, iar implementarea unei
politici de apărare coerente reprezintă una dintre dimensiunile cheie ale actului de
guvernare.
Astfel, Programul de Guvernare 2017 -2020 reprezintă un pilon important al construcție i
priorităților la nivelul politicii de apărare stabilind coordonatele fundamentale ale
acesteia, și anume: continuitate strategică în cadrul NATO și UE, creșterea capacității
operaționale a forțelor armate, implementarea unui management optim al resurselo r
de apărare, pregătirea profesională și calitatea vieții personalului militar, revitalizarea
industriei naționale de apărare, pregătirea populației și teritoriului și gestionarea inter –
instituțională a crizelor de tip militar sau de securitate.
Carta Albă a Apărării 2017 transpune în mod integrat și unitar viziunea Guvernului
asupra apărării naționale în corelare cu obiectivele stabilite în Strategia națională de
apărare a țarii.
Coerența și credibilitatea sunt caracteristici cheie, cu o semnificație apa rte, de care
Armata României dă dovadă în mod constant. Este foarte important ca eforturile pe
palierul de apărare și securitate să fie îndreptate către o reconfigurare a forțelor proprii
dublată de o planificare adaptată a achizițiilor și înzestrării, cu precădere spre
promovarea intereselor strategice naționale la nivel NATO și UE, precum și în direcția
asigurării stabilității regionale în vecinătatea e stică a Alianței.
Resursa umană este una dintre cele mai prețioase resurse ale Armatei. De aceea,
creșt erea calității vieții personalului militar și civil trebuie să se regăsească în prioritățile
Cartei albe. La aceasta vor contribui din plin și rezultatele obținute prin aplicarea noilor
reglementări privind condițiile de salarizare a personalului bugetar.
Am convingerea că, prin adoptarea acestui document, va fi atinsă o coerență sporită a
efortului național de asigurare a securității și apărării, în conformitate cu așteptările
poporului român și cu tendințele specifice contextului internațional și regiona l.
În plus, am înțeles de la bun început că pentru o coerență și credibilitate reală este
necesară o finanțare pe măsură. De aceea, conform angajamentului politic asumat la
nivel național, începând cu anul 2017 și pentru următorii zece ani, bugetul apărări i va
beneficia de un procent de 2% din PIB.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 666 Acesta este în fapt angajamentul ferm al Guvernului României pentru realizarea
obiectivelor politicii de apărare și pentru succesul modernizării și consolidării Forțelor
Armate române.
PRIM MINISTRUL ROMÂ NIEI
MIHAI TUDOSE
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 777
Evenimentele imprevizibile și complexe ale mediului de securitate necesită identificarea
și implementarea unor soluții adecvate. Carta albă a apărării 2017 (CA17) se înscrie în
această logică, fiind expresia preocupărilor Ministerul ui Apărării Naționale față de
provocările de securitate și, totodată, principalul document al politicii și planificării în
domeniul apărării.
Dinamica riscurilor și amenințărilor actuale obligă, poate mai mult ca niciodată, la
continuarea procesului de con solidare a capacității de apărare, la o transformare,
modernizare și dotare corespunzătoare a Armatei României și, nu în ultimul rând, la
creșterea interoperabilității cu forțele aliate și partenere în vederea asigurării celui mai
bun răspuns în situații d e criză.
În acest sens, un sistem militar eficace, adaptat noii arhitecturi de securitate, trebuie să
fie în măsură să facă față evoluțiilor complexe din mediul de securitate, atât cele din
proximitatea imediată, cât și cele de la nivel global. În ultimii ani, țara noastră a dovedit
că poate să fie un furnizor de securitate, iar acest lucru ne obligă în continuare la
eforturi și demersuri pe măsura celor deja realizate.
Bineînțeles că aceste eforturi trebuie sa fie sprijinite cu resurse adecvate. Actualul
Guvern a înțeles provocările momentului și a făcut din apărare un domeniu prioritar al
bugetului pe anul în curs. După o perioadă de subfinanțare critică a sectorului de
apărare până în anul 2012, cu un trend ușor ascendent începând cu anul 2013, actualul
buget asigură baza necesară accelerării modernizării organismului militar.
Resursa umană reprezintă o problematică aparte și merită tratată ca atare. Fără oameni
bine pregătiți și dedicați misiunii de apărare a țării, nici un efort nu poate să conducă la
rezultate pe măsură. De altfel, nu de puține ori am primit aprecieri din partea
partenerilor noștri referitoare la curajul și profesionalismul dovedit de militarii noștri în
teatrele de operații.
Echipamentele, tehnica și, implicit, programele strategice de înzestrare, sunt deopotrivă
esențiale. Recent, Parlamentul României a transmis Ministerului Apărării Naționale
aprobarea prealabilă pentru demararea unui număr de opt programe de înzestrare, fapt
care va duce gradul de înzestrare a forțelor noastre arm ate la un nivel superior.
Provocările geostrategice și responsabilitățile care revin României în urma
angajamentelor internaționale asumate, fac din forțele armate un vector important
pentru asigurarea securității naționale, iar CA17 îi asigură acestui vec tor direcția,
amplitudinea și suportul necesar.
MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE
MIHAI -VIOREL FIFOR
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 888
PAGINĂ ALBĂ
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 999
INTRODUCERE
Premise
Carta Albă a apărării este elaborată de Ministerul Apărării Naționale pentru îndeplinirea
prevederilor Strategiei naționale de apărare a țării și implementarea obiectivelor de
apărare stabilite de Programul de guvernare , în conformitate cu prevederile Legii
203/2015 privind planificarea apărării.
Carta albă a apărării 2017 (CA 17 ) a fost elaborată astfel , pentr u reflectarea prevederilor
Programului de Guvernare 2017 -2020 aprobat de Parlamentul României ca urmare a
acordării încrederii actualului Guvern (Hotărârea nr. 1 din 4 ianuarie 2017). De
asemenea, CA 17 are ca bază fundamentală de construcție Strategia naț ională de
apărare a țării pentru perioada 2015 -2019, aprobată de Parlamentul României prin
Hotărârea nr. 33 din 23 iunie 2015.
Conceptual, Carta Albă definește politica de apărare a României pe un orizont de timp
de patru ani conținând, totodată, preveder i pe termen mediu și lung. Este, în acest sens,
principalul document de planificare la nivel departamental. Pe baza acesteia se
elaborează Strategia Militară și se fundamentează prioritățile în formularea
propunerilor de buget ale ministerului.
Repere de conținut
La elaborarea prezen tului document , s-au avut în vedere de asemenea Conceptul
Strategic al NATO 2010, Strategia globală de politică externă și de securitate a Uniunii
Europene (EUGS), Planul de implementare al EUGS pe dimensiunea de securitate și
apărare (2016) , precum și deciziile adoptate la Summit -urile NATO din Țara Galilor
(2014), Varșovia (2016), Consiliul European din decembrie 2016, reuniunea șefilor de
stat și de guvern de la Bruxelles (2017), respectiv la reuniunile ministeriale
subsecve nte.
Structura și conținutul CA 17 urmează cu fidelitate cerințele legale, stabilind în capitole
distincte obiectivele politicii de apărare pentru perioada 2017 -2020, măsurile și
acțiunile pentru îndeplinirea acestora, misiunile și cerințele specifice pent ru Armata
României, principalele direcții de dezvoltare a capabilităților, politicile privind
managementul integrat al resurselor de apărare.
Ca element adițional, în primul capitol, CA 17 prezintă în sinteză evaluarea mediului de
securitate, riscurile și amenințările care au relevanță pentru domeniul apărării.
Documentul a preluat o serie de elemente din Carta anterio ară1 ca fiind încă valabile și
aplicabile în contextul actual. Programul de guvernare 2017 -2020, care a generat
elaborarea CA 17, continuă linia generală a abordării problematicii apărării, respectiv se
înscrie pe aceleași coordonate majore, precum apartnenența la NATO, UE și alte
1 Carta albă a apărării – România, 2015 , aprobat ă de către Parlamentul României prin Hotărârea nr. 12 din 11 aprilie
2016
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 111000 organizații, parteneriatele strategice, inclusiv cu SUA, capabilitățile de apărare și
angajarea în operații și mi siuni, înzestrare și resursele de orice natură.
La nivelul resurselor, trebuie subliniat că actuala Cartă Albă este primul document de
acest tip care are ca determinant principal o alocare bugetară adecvată – 2% din PIB,
fapt ce constituie o premisă es ențială pentru implementarea corespunzătoare a
obiectivelor politicii de apărare în integralitatea acestora.
* *
*
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 111111
EVALUAREA MEDIULUI DE SECURITATE
Mediul internațional de securitate
Dinamica accentu ată a mediului global de securitate generează dificultă ți pentru
delimitarea clară între riscurile și amenințările de tip clasic și cele asimetrice sau hibride,
iar accentuarea caracterului de interdependență, instabilitate și impredictibilitate la
nivelul sistemului de relații internaționale sunt caracteristici care definesc paradigma
actuală a securității și apărării.
Evoluțiile din mediul global de securitate vor fi dominate în continuare de tendințe
complexe printre care se numără: reconfigurarea rela țiilor geo -strategice regionale și
globale; reafirmarea forței militare ca factor de putere în politica internațională;
dezvoltarea tehnologiei informației și utilizarea acesteia ca instrument de influen ță a
valorilor politice și sociale; resurgența naționa lismului și extremismului; fragmentarea
etnico -religioasă și radicalizarea ideologică, cu implicații în apari ția unor mi șcări
separatiste și amplificarea fenomenului terorist; creșterea riscului nerespectării
tratatelor și acordurilor interna ționale; ampli ficarea fluxurilor de imigranți către statele
Uniunii Europene; accentuarea dezechilibrelor economice regionale; adaptarea
infrastructurii critice la nevoile actuale.
În ceea ce prive ște anticiparea și prevenirea problemelor de securitate la nivel global,
un rol important trebuie să fie asumat de către organizațiile internaționale prin
intensificarea eforturilor, concretizate atât în demersuri de consultare, cât și în decizii,în
vederea rezolvării unor crize regionale. Acțiunile de încălcare a regimului in ternațional
al tratatelor și înțelegerilor în domeniul înarmării, reconfigurarea dispozitivelor militare
prin dislocarea temporară sau permanentă de for țe și capabilități militare, precum și
executarea unor exerciții militare de amploare nenotificate condu c la slăbirea încrederii
și securității în plan regional și internațional și pot genera reconfigurări semnificative la
nivelul relațiilor internaționale. C a pi tol ul
1
La nivel global, mediul de securitate se află într -o continuă transformare, care se reflectă în
accentuarea interdependențelor în relațiile internaționale și dificult atea delimitării riscurilor și
amenințărilor clasice de cele asimetrice și hibride.
Predictibilitatea redusă a evoluțiilor crizelor regionale și nerespectarea principiilor de drept
internațional de către unii actori statali sau non -statali complică situați a regională de securitate și
determină creșterea riscurilor și amenințărilor.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 111222 Conflictele și crizele regionale din Europa de Est, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu și
Nordul Afri cii tind să se interconecteze și pot genera efecte cumulative care impun
adaptarea strategiilor de securitate și apărare la nivelul statelor și organizațiilor
regionale și internaționale. Postura agresivă a unor actori statali sau non -statali și
strategiil e acestora în domeniul rela țiilor interna ționale generează impredictibilitatea
evolu țiilor din mediul politic și dezechilibre sociale la nivel regional și global.
Pe fondul dificultă ților economico -financiare, crizele de securitate din Orientul Mijlociu
și Nordul Africii au condus la agravarea problemelor sociale, generând amplificarea
fluxurilor de imigranți către statele membre ale Uniunii Europene. Fenomenul
migraționist constituie un potențator al celui terorist, care facilitează inclusiv activitățile
de crimă organizată transfrontalieră, în special traficul ilegal de arme, traficul de droguri
și persoane, precum și proliferarea armelor de distrugere în masă, a tehnologiilor și
materialelor nucleare.
În contextul perpetuării unor crize de securitate în r egiuni precum Europa de Est,
Orientul Mijlociu și Nordul Africii, Alian ța Nord -Atlantică se confruntă în continuare cu o
serie de provocări, fără precedent în ultimele două decenii, pentru gestionarea cărora
parcurge un proces continuu de adaptare și de co nsolidare a posturii de descurajare și
apărare.
Federa ția Rusă continuă demersurile pentru consolidarea statutului de mare putere la
nivel regional și chiar global, cu implica ții asupra parcursului european și euroatlantic al
unor state precum Ucraina, Re publica Moldova și Georgia.
În Regiunea Extinsă a Mării Negre, acțiunile de încălcare a normelor de drept
internațional, prin punerea în discuție a ordinii internaționale, conservarea conflictelor
înghețate, anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și intensi ficarea prezenței militare au
readus în atenția Alian ței Nord -Atlantice consolidarea misiunii sale fundamentale –
apărarea colectivă și validitatea aranjamentelor de securitate încheiate cu Federa ția
Rusă la sfârșitul secolului XX.
Regiunea Balcanilor de Vest este marcată de o tendință de perpetuare a instabilității, în
pofida dezideratelor de integrare europeană. Menținerea, la nivel regional, a unui
anumit potențial de destabilizare, cu rădăcini etnico -religioase și istorice, favorizează
emergența extrem ismului, pe fondul posibilei întoarceri a luptătorilor străini care
activează în cadrul unor organizații teroriste în Orientul Mijlociu și Nordul Africii.
România, în calitatea sa de stat membru al Alian ței Nord -Atlantice și al Uniunii
Europene, trebuie s ă continue intensificarea eforturilor naționale pe dimensiunea de
apărare și securitate, în coerență cu ceilalți aliați și parteneri, și respectarea
angajamentelor internaționale pentru creșterea credibilității și a profilului regional,
menținându -și statu tul de furnizor de securitate.
Riscuri și amenințări
Principalele riscuri și amenințări la adresa securității naționale, cu impact asupra
domeniului apărării, se înscriu deopotrivă în spectrul convențional și neconvențional.
O agresiun e convențional ă la adresa României are o probabilitate redusă . Pe de altă
parte , dislocarea , în proximitatea României, a unor structuri militare înzestrate cu sisteme de
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 111333 armamente și mijloace de luptă moderne , inclusiv cu capabilități Anti-acces/Interdicție
zonală ( A2/AD2) de către unele state care nu sunt membre ale Alianței Nord -Atlantice,
precum și intensificarea exercițiilor militare de amploare nenotificate constituie elemente
cu impact de ingrijorare pentru apărarea națională și regională. Potențialul operațional și
impredictibilitatea acțională a acestor capabilități reprezintă factori de risc la adresa
securității României și aliaților săi .
Menținerea conflictelor înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre și posibilitatea
apariției de noi astfel de conflicte în proxim itatea României au potențialul de a genera
efecte negative la nivel regional. Totodată, existența și perpetuarea tensiunilor
interetnice și a dezechilibrelor regionale sau locale în zonele de proximitate și de interes
ale României pot conduce la declanșare a unor conflicte.
În prezent, România nu se confruntă cu o amenințare teroristă directă, iminentă și
explicită. Cu toate acestea, apropierea geografică de zonele în care fenomenul terorist
se manifestă pregnant și tranzitarea teritoriului național de cătr e grupuri de refugiați
provenite cu precădere din zonele de conflict pot constitui factori favorizanți pentru
eventuale acțiuni de tip terorist, cu înalt grad de impredictibilitate.
De asemenea, c ontingentele naționale care participă la misiuni în afara te ritoriului
României sunt expuse riscurilor și amenințărilor generate de acțiunile organizațiilor și
grupărilor extremist -teroriste.
Radicalismul cu origini în zona Orientului Mijlociu și Nordul Africii și conexiunile cu
activitățile de crimă organizată de pe continentul european se vor amplifica odată cu
reîntoarcerea „luptătorilor europeni” către statele de origine/rezidență.
În strânsă conexiune cu mijloacele și formele de manifestare ale terorismului,
criminalitatea transfrontalieră induce riscul trafic ării de armament și muniții.
Proliferarea armelor de distrugere în masă, a tehnologiilor și materialelor nucleare,
precum și a mijloacelor letale neconvenționale va reprezenta în continuare un factor
extern de risc.
Dezvoltarea potențialului de utilizar e a mijloacelor chimice, biologice, radiologice și
nucleare, ca instrument de descurajare și mijloc de promovare a intereselor politice sau
ideologice rămâne o preocupare importantă a unor actori statali și non -statali.
Combinația dintre armele de distruge re în masă și vectorii purtători de muniții clasice
este estimată drept unul dintre cele mai importante riscuri la adresa securității euro –
atlantice.
Atacurile cibernetice reprezintă amenințări cu un caracter global, dificil de identificat și
de contracara t. Acestea înregistrează o amplificare fără precedent având un caracter
continuu, disimulat, cu mare impact mediatic și cu efecte majore imediate, bazate pe
costuri minime.
Simultan și pentru amplificarea rezultatelor , se pot derula acțiuni specifice în s copul
exfiltrării de date și informații, terorismului cibernetic, sabotajului misiunilor sau acțiuni
de război informațional.
2 Anti Acces/Area Denial
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 111444
* *
*
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 111555
OBIECTIVELE POLITIC II DE APĂRARE
Politica de apărare reprezintă un ansamblu coerent și coordonat de obiective, măsuri și
acțiuni care vizează realizarea obiectivelor naționale de securitate și a obligațiilor asumate pe
plan internațional în domeniul apărării, prin utilizarea tuturor instrumentelor de natură
politică, diplomatică și militară mobilizate de Minister ul Apărării Naționale pentru realizarea
acestora .
Scopul fundamental al politicii de apărare este asigurarea deciziilor și acțiunilor în domeniul
apărării care să permită garantarea suveranității, independenței, unității și integrității
terito riale a României. În acest sens , este necesară operaționalizarea prevederilor
circumscrise domeniului apărării , stabilite prin Strategia n ațională de apărare a ț ării și a
obiectivelor, priorităților și direcțiilor de acțiune Programul de Guvernare.
Ca urmare, în formularea obiectivel or politicii de apărare s-a urmărit conturarea în manieră
sintetică , dar cuprinzătoare , a aspectelor ce țin d e modernizarea /și adaptarea Armatei
României și implicit , de dezvoltarea rezilienței și a capacității de răspuns la riscurile și
provocările actualului context de securitate ; de oportunitățile date de poziția geostrategică
pentru afirmarea României ca pilon regional de stabilitate și implicit de profilare distinctă a
statulului de partener st rategic pentru NATO, UE și în special pentru SUA; și, nu în ultimul
rând , de principiul dialogului și promovarea securității prin cooperare bilaterală și schimb de
informații în domeniul militar , precum și de implementarea un ei abordări inter -instituționa le
în domeniul apărării.
C a pi tol ul
2
Obiectivele politicii de apărare pentru perioada 201 7-2020:
Dezvoltarea capabilităților de apărare robuste
Creșterea credibilității strategice în cadrul NATO și UE
Consolidarea parteneriatelor strategice, în mod deosebit cu Statele Unite ale
Americii
Dezvoltarea relațiilor de cooperare internațională în plan bilateral, regional
și în cadrul organizațiilor internaționale
Sprijinirea altor autorități publice în gestionarea situați ilor de urgență
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 111666 Dezvoltarea capabilităților de apărare robuste
Dezvoltarea unor capabilităților de apărare robuste și reziliente , credibile, interoperabile,
flexibile și eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva Români ei și
articulării unui răspuns adecvat la provocările actuale și viitoare ale mediului de securitate ,
inclusiv în spectrul neconvențional, hibrid , reprezintă condiția esențială pentru îndeplinirea
celorlalte obiective ale politicii de apărare .
De asemenea , îndeplinirea angajamentelor asumate ca urmare a calității de stat membru
NATO și UE a României reprezintă un reper important în dezvoltarea capabilităților de
apărare.
Procesul de dezvoltare a capabilităților militare va urmări utilizarea în mod eficien t a
resurse lor disponibile prin stabilirea priorităților , atât în privința capabilităților ce se pot
realiza prin eforturi naționale , cât și a celor dezvoltate în comun cu alte state membre sau
aliate în format multinațional (NATO, UE sau alte formate de c ooperare regionale ).
În scopul realizării graduale a capabilităților asumate, se are în vedere asigurarea
condițiilor pentru implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea și
înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă3.
Scopul Programului vizează dezvoltarea capabilităților necesare Armatei României pentru a
promova și proteja interesele naționale în fața riscurilor și amenințărilor curente, aflate în
dezvoltare și a celor viitoare, îndeplinirea angajamentelor în planul securității și apărării,
asumate de țara noastră în cadrul NATO și UE, precum și față de alte organisme
internaționale, prin dezvoltarea unei structuri de forțe modernă, dotată adecvat, dislocabilă,
interoperabilă, cu capacitate de autosusținere și de pro tecție multidimensională, cu un
sistem de comandă și control flexibil și eficient.
Detalii privind principalele direcții de dezvoltare a capabilităților sunt prevăzute în capitolul 4.
Creșterea credibilității strategice în cadrul NA TO și al UE
Acest obie ctiv vizează atât consolidarea profilului țării noastre în NATO, prin contribuții
operaționale și conceptuale – direcție prevăzută în Strategia națională de apărare a țării – cât
și continuitate strategică în cadrul NATO și UE – prevăzută în Programul de G uvernare ca
măsură distinctă .
În ceea ce privește NATO , se vor avea în vedere următoarele direcții de acțiune :
participarea activă la consultările formale și informale în cadrul grupurilor de lucru
sau reuniunil or de nivel înalt ( miniștri i apărării /extern e, șefi de state și de guverne) și
promovarea pragmatică, flexibilă și consecventă a intereselor și obiectivelor naționale în
raport cu problematicile de pe agenda NATO ;
asigurarea completă și coerentă a contribuției naționale la implementarea Planul ui
de acțiune al Alianței pentru creșterea capacității operaționale (Readiness Action Plan / RAP ),
respectiv pregătirea și punerea la dispoziția Alianței a contribuției naționale la Forța
consolidată de răspuns a NATO (Enhanced NATO Response Force/ eNRF);
3 Actualizat și aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în luna martie 2017
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 111777 conti nuarea, și după caz, intensificarea, acțiunilor pentru operaționalizarea și ,
ulterior, pentru asigurarea funcționării optime a structurilor aliate de comandă -control4 de
pe teritoriul statului român precum și a celorlate inițiative din cadrul prezenț ei îna intată
Aliate pe flancul estic5, concomitent cu evidențierea importanței acestor structuri în cadru
Aliat și cu promovarea coerenței măsurilor adoptate pentru întărirea posturii de descurajare
și apărare pe acest flanc ;
creșterea profilului strategic al M ării Negre în context Aliat, în principal prin
intensificarea cooperării specifice cu statele membre NATO, având ca obiectiv principal
asigurarea prezenței navale aliate vizibile în acest bazin maritim și evidențierea importanței
regiunii pe ntru securitat ea euro -atlantică ;
continuarea participării la operațiile și misiunile aliate – efortul operațional se va
concentra pe teatrul de operații din Afganistan, context în care vom sprijini toate
demersurile aliate necesare pentru asigurarea succesului implicăr ii NATO în această țară . În
egală măsură, vom rămâne angajați în eforturile NATO de stabilizare a Balcanilor de Vest.
Totodată, vom urmări reconfigurarea și adaptare a participării noastre cu forțe și capabilități
pentru a contribui adecvat, în raport c u interesele naționale, la efortul colectiv de gestionare
a amenințărilor la adresa securității euroatlantice, inclusiv în lupta împotriva terorismului ,
conform deciziilor adoptate de NATO la reuniunea șefilor de stat și de guvern din 25 mai
2017;
respecta rea angajamentelor Români ei în calitate de stat membru NATO prin
realizarea capabilităților asumate prin procesul aliat de planificare a apărării, concomitent cu
identificarea celor mai potrivite modalități de a contribui la diminuarea deficitelor de
capab ilități identificate în cadrul acestui proces;
continuarea participării la inițiativele de dezvoltare a capabilităților în cadru
multinațional („Smart Defence” și „Framework Nation Concept”). De asemenea, vom avea
permanent în vedere optimizarea participă rii noastre la aceste inițiative , prin identificarea și
angajarea în noi proiecte care răspund intereselor naționale;
continuarea și creșterea contribuțiilor naționale la evaluările de securitate aliate,
onorarea obligațiilor financiare ce derivă din s tatutul României de membru NATO și
optimizarea contribuțiilor naționale la capabilitățile majore ale Alianței6;
4 Comandamentul Diviziei Multinaționale pentru Sud -Estul Europei – Multinational Division South -East
Headquarters / MND SE HQ , Unitatea de integra re a forțelor NATO – NATO Forces Integration Unit / NFIU ,
Modulul NATO de comunicații și informatică dislocabil – Deployable Communication and Information
Module/ DCIM , Brigada Multinațională / MNBde
5 o structură de nivel companie – contribuție Grupul de luptă SUA dislocat în Polonia; Cadrul de instruire
intensificată la nivel întrunit – Combined Joint Enhanced Training / CJET ; Inițiativa Regională de Instruire
Aeriană Integrată – Combined Air Training/ CAT; cadrului formal privind prezența Aliată în Marea Neagră –
NATO COMBINED MARITIME FRAMEWORK/ NCMF și funcțiunea regională de coordonare maritimă –
REGIONAL MARITIME COORDINATION FUNCTION/ RMCF ; Adaptarea programului de operații ( Schedule of
Operation -SOO ) pentru maximizarea angajării Forțele Navale Permane nte ale NATO (SNF) în Marea
Neagră; utilizarea bazelor aeriene/aerodromurilor din BGR și ROU de către detașamente de aeronave de
patrulare maritimă (MPAs).
6 Capabilitatea al iată de supraveghere terestră – Allied Ground Surveillance/ AGS, Capabilitatea de
transport aerian strategic – Strategic Airlift Capability / SAC, Flota aeriană de supraveghere și avertizare
timpurie – NATO Airborne Early Warning / NAEW
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 111888 continuarea participării la exerciții și activități de instruire în comun – participarea
activă la Inițiativa Forțelor Interoperabile (Connected F orces Initiative/ CFI ) și la exercițiile
înscrise în Programul Militar de Instruire și Exerciții (Military Training & Exercise Program /
MTEP ). Identificarea exercițiilor naționale care pot fi conectate cu cele planificate la nivel
NATO și desfășurarea in comun a acestora;
consolidarea contribuției în cadrul pa rteneriatelor NATO prin concentrarea efortului
pe îndeplinirea angajamentului asumat prin Inițiativa de c onsolidare a capa cităților pentru
apărare (Defence Capa city Building / DCB ) pentru R. Moldova și Georgia, urmărindu -se
identificarea unui nivel de ambiție privind dezvoltarea capabilităților pentru angajarea
consistentă î n acest domeniu;
intensificarea eforturilor la nivel național și aliat pentru asigurarea infrastructurii în
vederea realizării co ndițiilor pentru prepoziționarea echipamentelor militare ale aliaților .
contribuția la analiza funcțională a Structurii de comandă NATO (NCS) și încadrarea
cu personal competent a tuturor posturilor alocate României în cadrul structurilor de
comandă și de forțe a NATO precum și identificarea și asumarea unor funcții -cheie de
vizibilit ate în cadrul structurilor de conducere ale NATO (Secretariatul Internațional, Statul
Major Militar Internațional, Comandament ele Suprem Aliat e – ACO și ACT) ;
La nivelul UE, noile provocări în materie de securitate și apărare (criza ucraineană, criza
migrației, amplificarea fenomenului terorist), Brexit -ul, inițiativa franco -germană din
iunie 2016 au declanșat o accentuare a dezbaterilor privind viitorul Politicii de
Securitat e și Apărare Comună (PSAC). Astfel, procesul de consolidare a rolului Uniunii în
domeniul securității și apărării a dobândit o consistență sporită începând cu 2016, ca
urmare a prezentării de către Înaltul Reprezentant al UE, Frederica Mogherini, a
Strateg iei Globale de Politică Externă și de Securitate (EUGS) și a Planul ui de
implementare pe dimensiunea de securitate și apărare .
România susține consolidarea rolului UE de actor global pe scena internațională de
securitate, cu o implicare mai eficientă în ge stionarea crizelor din vecinătatea imediată
(estică și sudică), concomitent cu asigurarea complementarității cu NATO, evitării
duplicărilor și abordării conjugate a celor două organizații în managementul crizelor
internaționale .
În acest context , se va ur mări dezvoltarea unui profil activ al României, inclusiv în perspectiva
asumării Președinției semestriale a Consliului UE în prima jumătate a anului 2019, atât prin
participarea activă la procesul de luare a deciziilor în cadrul Politicii de Secu ritate și Apărare
Comună (PSAC) și la procesul de dezvoltare a capabilităților în formatele de cooperare
multinațională oferite de Agenția Europeană de Apărare, cât și prin contribuția la operațiile
și mis iunile desfășurate sub egida UE.
Direcțiile de acțiune pe a ceastă dimensiune vor viza:
consolidarea poziției României în cadrul mecanismelor decizionale cu impact asupra
Politicii de S ecuritate și Apărare Comună / PSAC prin promovarea și susținerea punctelor de
vedere naționale cu privire la problematicile generat e de noul context geopolitic și de
dinamica situației de securitate la nivel regional, european și global;
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 111999 asigurarea contribuției cu forțe și capabilități militare și civile la operațiile și misiunile
UE, printr -o echilibrare a efortului național, conform intereselor strategice ale României și în
funcție și de alte angajamente asumate în plan internațional;
contribuția eficient ă la consolidarea PSAC , în perspectiva d eținerii de către România
a Preș edinției semestriale a Consiliului UE , inclusiv prin spriji nirea implementării Strategiei
Globale a UE pe dimensiunea de securitate și apărare și atingerii nivelului de ambiție al
Uniunii pe scena globală de securitate, în ceea ce privește capacitatea de a răspunde rapid și
eficace la întreg spectrul de amenințări și situații de criză.
participarea și angajamentul României la consolidarea cooperării la nivel european în
materie de securitate și apărare, în deplină coordonare și coerență cu procesul de dezvoltare
a capabilităților existent la nivelul NATO .
optimiz area participării la inițiativele derulate de Agenția Europeană de Apăra re în
domeniul capabilităților ;
continuarea și adaptarea participării la răspunsul rapid al UE la crize, inclusiv prin
optimizarea condițiilor de întrebuințare a Grupurilor Tactice de Luptă (EUBGs).
sprijinirea operaționalizării PESCO (cooperarea structurată permanentă) de o
manieră pragmatică, inclusivă și orientată spre obținerea unor rezultate concrete, în vederea
îndeplinirii obiectivului trasat de șefii de stat și de guvern în dec embrie 2016 de asumare a
unei responsabilități mai mari a statelor europene în asigurarea securității propriilor cetățeni.
promovarea consolidării legăturii transatlantice cu relevanță accentuată în actualul
context strategic, prin susținerea implementării Declarației Comune UE -NATO de la Varșovia .
Consolidarea parteneriatelor strategice , în mod deosebit a Parteneriatului strategic
cu Statele Unite ale Americii
Parteneriatele strategice constituie fundament ul construir ii unor relații solide și
cuprinzătoar e cu statele cu care avem interese comune în domeniul securității și apărării7.
Ministerul Apărării Naționale va continua să contribuie, prin acțiuni specifice, la dezvoltarea
relațiilor privilegiate de cooperare în cadrul parteneriatelor strategice, pe următoarele
direcții de acțiune:
Aprofundarea Parteneriatului strategic România -SUA pentru secolul XXI , extinderea
cooperării și consolidarea relațiilor bilaterale în domeniul apărării, în scopul promovării
României ca vector de stabilitate și securitate î n sud -estul Europei.
Parteneriatul asigură cadrul de manifestare a relațiilor excelente dintre armatele celor două
țări. Consolidarea cooperării cu SUA în domeniul apărării se va axa pe:
o intensificarea cooperării la nivel politico -militar în plan bilatera l și în cadrul NATO (cu
accent pe dialogul desfășurat în cadrul Grupului de lucru la nivel înalt /HLDG, Comitetului
7În prezent, România are parteneriate strategice și relații speciale cu o dimensiune de apărare
substa nțială cu : Statele Unite ale Americii, Franța, Germania, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Italia și
Spania.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222000 Mixt Româno – American , Comitetului Executiv Româno – American precum și Grupului de
lucru pentru discuții de stat major ( BST8);
o continuare a sprijinirii forțelor SUA pentru desfășurarea activităților pe teritoriul
României în baza Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile
forțelor SUA staț ionate pe teritoriul României (DCA9); un accent deosebit va fi acordat
inițiativei de Reasigurare Europeană (ERI10) și Operației Atlantic Resolve;
o îndeplinirea obligațiilor asumate în baza prevederilor Acordului dintre România și
Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor
balistice al Statelor Unite în România (BMDA11);
o intensificarea planificării și derulării de activități comune în colaborare cu
Comandamentul Forțelor Armate ale SUA în Europa (EUCOM), inclusiv cu participarea
partenerilor din zonele de interes strategic ale Românie i;
o continuarea procesului de dezvoltare a cadrului juridic pentru implementarea
acordurilor bilaterale, în principal prin încheierea unor Aranjamente de Implementare (AI);
o implementarea la nivel național a măsurilor agreate cu partenerul american, sub
coor donarea Comitetului Interministerial12.
Dezvoltarea și consolidarea relațiilor de cooperare în domeniul apărării în cadrul celorlate
parteneriate strategice , în vederea implementării componentei militare și de securitate, pe
baza intereselor convergente în cadrul NATO, UE și în Vecinătatea Estică .
În cadrul parteneriatul ui strategic cu Franța , se va acorda o atenție deosebită proiectelor de
cooperare bilaterală cuprinse în Capitolul apărare și securitate al Foii de parcurs. Se va
urmări organizarea de acțiu ni de cooperare în scopul realizării interoperabilității forțelor la
nivelul categoriilor de forțe, dezvoltarea cooperării în materie de formare prin schimburi
reciproce de stagiari, permanentizarea și dezvoltarea parteneriatului dintre instituțiile de
învățământ explorarea posibilităților de cooperare în principalele proiecte asociate
procesului de dezvoltare a capabilităților militare la nivelul celor categoriilor de forțe ale
Armatei României , precum și încurajarea cooperării în materie de armamente prin
implementarea de parteneriate industriale.
Parteneriatul cu Germania presupune deja o cooperarea excelentă în domeniul apărării, iar
dialogul politic la nivel înalt este substanțial. Edificatoare este implicarea majoră a țării
noastre în implementarea Con ceptului Națiunii Cadru ( FNC13) precum și buna cooperare
8 Bilateral Staff Talks
9 Defence Cooperation Agreement – Semnat la București la 06.12.2005 și ratificat prin Legea nr.
268/2006.
10 European Reassur ance Initiative
11 Balistic Missile Defence Agreement – Semnat la Washington la 13 septembrie 2011 și ratificat prin
Legea nr. 290/2011.
12 Hotărârea Guvernului nr. 565/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului
interministerial pentru implementarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind
activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat la București la 6 decembrie
2005, ratificat prin Legea nr. 268/2006.
13 Framework Nation Concept – Germania și -a asumat rolul de conducere a unui grup de state într -un
proces complex de dezvoltare a capabilităților, care în final va contribui la consolidarea forțelor și
mijloacelor puse la dispoziția Alianței, pentru a -și îndeplini misiunile și operațiil e
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222111 între militarii români și germani, la nivelul teatrelor de operații din Afganistan și Kosovo. Se va
urmări utilizarea tuturor oportunităților de cooperare în domenii precum informații pentru
apărare, pregătirea forțelor și exerciții în comun, instruirea personalului și cooperarea între
Forțele pentru Operații Speciale și domeniul tehnico -militar și al industriei de apărare.
Intensificarea parteneriatul ui strategic cu Polonia , aflat deja într -un stadiu avansat de
dezvoltare, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul NATO, UE și în
Vecinătatea Estică. Acest parteneriat rămâne una din direcțiile prioritare de cooperare
pentru Armata României. Se va urmări amplificarea dialogului polit ico-militar și a relațiilor
respectiv cooperarea militară directă (inclusiv la nivel categorii de forțe și instituții militare de
învățământ), în vederea implementării cu succes a proiectelor comune.
Dezvoltarea parteneriatului strategic cu Turcia va avea în vedere implementarea
componentei militare și de securitate a Planului de Acțiuni pentru implementarea Declarației
Comune, cu accent pe intensificarea dialogului politico -militar, atât în cadrul NATO, cât și în
plan bilateral, având în vedere statutul de țări riverane Mării Negre, în procesul de stabilizare
a situație i de securitate în această zonă. De asemenea , se va urmări continuarea cooperării
în domeniul instruirii forțelor, prin desfășurarea de exerciții comune, al schimburilor de
cadeți și personal didactic din instituțiile militare de învățământ.
Intensificarea eforturilor de consolidare a relațiilor de cooperare în cadrul parteneriatelor cu
Marea Britanie, Italia și Spania va urmări consolidarea dialogului p olitico -militar la nivel înalt,
identifi carea și fructificarea oportunităților de dezvoltarea de capabilități multinaționale
precum și aprofundarea cooperării practice în domenii de interes comun (educație și
instruire, logistică, tehnico -militar).
Relația de parteneriat cu Marea Britanie urmea ză un trend ascendent, un pilon major al
acesteia revenind contribuției acestei țări la eforturile de impl ementare a deciziilor aliate
privind măsurile de asigurare de pe flancul estic, respectiv în cadrul prezenței aliate înaintate
adaptate.
Dezvoltarea relațiilor de cooperare internațională în plan bilateral, regional și în
cadrul organizațiilor internaționale
Dezvoltarea cooperării bilaterale, atât cu partenerii strategici și ceilalți aliați din cadrul
NATO/UE, cât și cu statele vecine și din zonele de interes strategic pentru țara noastră
contribuie la consolidarea credibilității Armatei României și susținerea intereselor naționale
de securitate.
Continuarea participării active la inițiativele de cooperare regională și dezvoltarea cadrului
juridic al c ooperării internaționale în domeniul apărării potențează procesul de consolidare a
profilului României de stat promotor al stabilității regionale. O contribuție importantă la
creșterea profilului României în plan regional o are gestionarea eficace a aspect elor politico –
militare aferente tratatelor, inițiativelor și regimurilor pe linia neproliferării armelor de
distrugere în masă și controlului armamentelor.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222222 De asemenea, continuarea participării la misiunile și opera țiile desfă șurate sub egida NATO,
UE, ONU și OSCE va contribui la concretizarea angajamentelor naționale în cadrul acestor
organizații și la creșterea profilului strategic al României, ca actor relevant pe scena de
securitate interna țională .
Obiectivele cooperării internaționale în domeniul apără rii se circumscriu îndeplinirii
obiectivelor generale de politică externă ale României.
Relațiile de cooperare bilaterale și regionale în domeniul apărării, precum și în cadrul
organizațiilor internaționale sunt abordate gradual, în limita resurselor aloc ate, principalele
direcții de acțiune pentru perioada 2017 -2020 fiind următoarele:
dinamizarea și consolidarea cooperării bilaterale cu statele membre NATO și UE;
întărirea relațiilor cu statele vecine, din zonele de interes strategic pentru România –
Regiunea Extinsă a Mării Negre și Balcanii de Vest și de pe flancul estic al NATO și UE;
consolidarea durabilă a relației bilaterale cu Republica Moldova, prin susținerea
fermă și fără echivoc a parcursului său european, prin implicarea activă și constantă în cadrul
organizațiilor internaționale pentru respectarea deplină a angajamentelor asumate;
intensificarea cooperării cu partenerii cu care sunt dezvoltate programe comune de
interes strategic;
dezvoltarea cooperării regionale în domeniul apărării, prin con tinuarea participării la
proiectele dezvoltate în cadrul Procesului reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud –
Est (SEDM), la exercițiile și activitățile de pregătire din cadrul Batalionului Multinațional de
Geniu („TISA”) și Batalionului Mixt Româ no-Ungar de Menținere a Păcii;
asigurarea securității în regiunea Mării Negre, prin continuarea participării la
misiunile aferente Operației Black Sea Harmony;
oferirea de sprijin și asistență pentru implementarea parteneriatelor NATO cu statele
din regiun e;
revizuirea cadrului juridic al cooperării internaționale cu aliații și partenerii importanți
din NATO și UE, în sensul reflectării statutului României de membru al celor două organizații
și încheierea de acorduri militare internaționale care să contribu ie la implementarea
priorităților în domeniul apărării și sporirea securității și stabilității regionale;
implementarea măsurilor prevăzute de tratatele internaționale în vigoare în
domeniul controlului armamentelor și verificării;
participarea la procesel e de revizuire și adaptare a cadrului juridic referitor la regimul
de control al armamentelor convenționale (TCFE), modernizarea Documentului de la Viena
2011 și implementarea prevederilor Tratatului privind Cerul Deschis;
continuarea cooperării în vederea implementării prevederilor diferitelor regimuri de
neproliferare și control al exporturilor;
participarea la activitățile de negociere a documentelor internaționale aferente
comerțului cu arme convenționale, munițiilor cu submuniții și a altor inițiative relevante din
domeniul controlului armamentelor.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222333 Sprijinirea altor autorități publice în gestionarea situații lor de urgență
Participarea la procesul de limitare și înlăturare a consecințelor urgențelor civile se
fundamentează pe nevoia de coordonare și c ooperare interinstituțională și se
desfășoară conform cadrului juridic14 ce reglementează conduita specifică în astfel de
situații.
Capabilitățile Ministerului Apărării Naționale , în situații de urgență , vor acționa în
sprijinul autorităților administrație i publice locale/centrale în conformitate cu planurilor
de acțiune pe tipuri de risc încheiate la nivel central și local, potrivit funcțiilor de sprijin
stabilite prin legislația în vigoare, executând în principal misiuni de căutare și salvare, de
protecț ie a populației, de transport pe cale aeriană, terestră, maritimă sau fluvială a
persoanelor evacuate, precum și de asistență medicală de urgență și în fază
spitalicească.
Sprijinul acordat persoanelor sinistrate și autorităților administrației publice cen trale
sau locale se poate concretiza și sub formă de ajutoare umanitare sau prestări de
servicii în conformitate cu prevederile legale.
Măsurile și acțiunile în domeniu vor viza:
consolidarea relațiilor și a modului de cooperare cu structurile de intervenț ie specializate,
la nivel central și local, inclusiv organizațiile neguvernamentale;
participarea cu capabilități de intervenție la limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor
naturale sau accidentelor tehnologice;
participarea la acțiuni de sprijinire a populației afectate de calamități (transport resurse
pentru intervenție și materiale de primă necesitate, cazare, acordare de
asistență medicală, facilitare acces în zone izolate sau greu accesibile și distribuirea
ajutoarelor umanitare) în cooperare cu autorităților publice responsabile cu rol principal.
O abordare inter -instituțională integrată a problematicii managementului urgențelor
civile presupune valorificarea oportunităților de cooperare cu structuri de specialitate
constituite la nivelul NATO, U E și al inițiativelor regionale.
Pe acest palier se înscrie cooperarea, în cadrul NATO, cu Centrul Euro -Atlantic de
Coordonare a Răspunsului în Caz de Dezastre (EADRCC), în cadrul UE, prin Mecanismului
de Protecție Civilă, respectiv contribuția Armatei Rom âniei cu capabilități în cadrul
pachetului de forțe pus la dispoziție pentru participarea la misiuni de înlăturare a
efectelor situațiilor de urgență, în afara teritoriului țării, în cadrul Capacității Europene
de Răspuns la Urgență – ansamblul voluntar, în perioada 2016 -2020.
14 Legea apărării naționale nr. 45/1994, cu modificările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență/aprobată cu modificări și
completări, prin Legea nr. 15/2005, cu modifică rile și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului
94/2014 privind organizarea, funcționarea si componența Comitetului național pentru situații speciale de
urgență, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind
managementul tipurilor de risc , Ordonanț a de urgență a Guvernului nr. 1 /2014 privind unele măsuri în
domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul N ațional de Management al Situațiilor
de Urgență, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările și completările ulterioare.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222444 Armata României va continua să contribuie , de asemenea, și la demersurile naționale ,
gestionate de Ministerul Afacerilor Interne, pentru implementarea cerințelor de
asigurare a rezilienței în domeniul civil prin participarea activă l a elaborarea analizelor
de risc precum și prin furnizarea datelor/informațiilor și a expertizei umane necesare.
* *
*
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222555
MISIUNILE SI CERINTELE SPECIFICE PENTRU ARMATA ROMÂNIEI
Misiunile Armatei României
Armata României este componen ta de bază a forțelor armate ale Sistemului național de
apărare , care asigură, pe timp de pace și la război, integrarea într -o concepție unitară a
activităților tuturor forțelor participante la acțiunile de apărare a țării.
Subordonată exclusiv voinței pop orului român, Armata României are misiunea
fundamentală de a garanta suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea
teritorială a țării și democrația constituțională prin angajarea, conform legii, a resurselor
puse la dispoziție și armoniza rea contribuțiilor tuturor instituțiilor, autorităților publice
și operatorilor economici cu responsabilități în domeniul apărării și prin asigurarea
coerenței și complementarității efortului național cu cel al statelor membre ale NATO și
UE, precum și cu cel al statelor semnatare ale parteneriatelor strategice și inițiativelor
regionale la care România este parte.
Nivelul de ambiție
Pentru îndeplinirea misiunilor stabilite Armata României trebuie să fie în măsură:
– să desfăș oare prin efort propriu, sau, după caz , să contribuie la acțiuni și
măsuri, integrate interinstituțional la nivel național sau în context aliat , pentru
descurajarea unei potențiale agresiuni la adresa independenței, suveranității și
integrității teritoria le a statului român, precum și pentru contracararea
acțiunilor /amenințărilor neconvenționale și/sau hibride ;
– să planifice și să desfășoare o operați e strategic ă de apărare pe teritoriul
național, de tip întrunit , până la dislocarea forțelor principale alia te în baza articolului 5 C a pi tol ul
3
Misiunile generale ale Armatei României :
Contribuția la securitatea României pe timp de pace
Apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a României
Participarea la apărarea aliaților și partenerilor săi, în cadrul NATO și UE
Promovarea stabilității regionale și globale, inclusiv prin utilizarea diplomației
apărării
Sprijinirea autorităților administrației publice centrale și locale, în situații de
urgență, pentru acordarea de asistență populației și pentru manageme ntul
consecințelor dezastrelor și a accidentelor tehnologice
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222666 al Tratatului Alianț ei Nord -Atlantice ;
– să faciliteze dislocarea rapidă și să asigure intrarea în luptă, pe teritoriul
României sau în vecinătatea acestuia, a forțelor aliate, iar după preluarea
responsabilității operaționale privin d apărarea comună de către autoritățile NATO, să
participe decisiv la operația de apărare a țării și restabilire a integrității teritoriale a
statului român;
– să asigure, în conformitate cu angajamente asumate de statul român și cu
cerințele operaționale aliate, o grupare operațională de forțe terestre de nivel maxim
divizie, sprijinită corespunzător de forțe aeriene și forțe navale , ca și contribuție la
îndeplinirea Nivelului de Ambiție al NATO și UE15;
Din f orțele și capabilitățile necesare îndeplinirii ni velului de ambiție vor fi generate și
contribuțiile operaționale la operațiile/misiunile desfășurate sub egida organismelor
internaționale (ONU, OSCE, NATO, UE) sau alte inițiative regionale , precum și cele
pentru sprijinirea autorităților civile în gestio narea situațiilor de urgență .
Pentru asigurarea eficacității și flexibilității angajării capabilităților Armatei României,
avem în vedere indicatorii dislocabilitate și sustenabilitate , la nivelurile procentuale
aprobate prin consensul aliaților, astfel:
– 50% din forțele terestre trebuie să fie dislocabile, iar 10% să fie sustenabile pe
o perioadă mai mare de doi ani;
– 40% din forțele aeriene trebuie să fie dislocabile, iar 8% să fie sustenabile;
– 80% din forțele navale trebuie să fie dislocabile, iar 28% să fie sustenabile.
Pe termen scurt, Armata României trebuie să fie capabilă să mențină un nivel ridicat de
reacție pentru apărarea națională, să dezvolte capabilitățile necesare participării la apărarea
colectivă a aliaților în cadrul NATO și la asistența reciprocă a partenerilor în cadrul UE, să
contribuie la misiuni și operații sub egida organizațiilor internaționale cu vocație în domeniul
securității și apărării, precum și la sprijinirea autorităților publice în situații de urgență, pentru
acordarea de a sistență populației României în caz de dezastre.
Pe termen mediu, Armata României va deveni o structură modernă de forțe, capabilă să facă
față amenințărilor impredictibile, pentru a respinge o agresiune declanșată prin surprindere
și să constituie garantu l suveranității și independenței naționale. Armata României va
contribui la menținerea credibilității Alianței, ca parte a sistemului de apărare colectivă a
NATO, precum și la securitatea regională și internațională.
Cerințe specifice
Pentru îndeplinir ea misiunil or stabilite și a nivelului de ambiție , Armata României trebuie
să îndeplinească următoarele cerințe specifice :
15 Conform principiilor convenite (”a single set of forces”), România asigură același pachet de forțe pentru
ambele organizații ca și contribuție la eforturile colective de apărare.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222777
(a) să aibă o structură de forțe cu capacitate de reacție adecvată, în concordanță cu
planurile elaborate la nivel național și la nive lul Alianței.
Capacitatea de reacție este condiționată, în mod deosebit , de:
– existența unor structuri consolidate pentru cercetare, supraveghere și
avertizare timpurie, recunoaștere, reacție imediată și angajare în acțiuni militare de
intensitate redusă;
– nivelul stării de operativitate a pachetului de forțe luptătoare;
– gradul de înzestrare cu echipamente care utilizează tehnologii avansate a
structurilor din pachetul de forțe de sprijin de luptă;
– gradul de disponibilitate a sprijinului logistic necesar forț elor;
– robustețea capabilităților de apărare aeriană integrată;
– menținerea unui nivel ridicat de operativitate pentru structurile din pachetul
de forțe destinat pentru cercetare, supraveghere, recunoaștere și avertizare timpurie și
asigurării Capacității de Reacție Imediată și pentru cele puse la dispoziția NATO/UE, ca
parte componentă a Forța Consolidată de Răspuns a NATO (eNRF) și EUBG;
– perfecționarea instruirii comandamentelor marilor unități și unităților
operaționalizate, prin utilizarea sistemelor de m odelare -simulare;
– dezvoltarea capabilităților de protecție a forței;
– capacitatea de optimizare a managementului traficului aerian, sub aspectul
complementarității componentelor militară și civilă;
– capacitatea de integrare a tuturor senzorilor civili și mil itari în SCCAN/
NATINAMDS, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional;
– nivelul tehnologic al capabilităților din domeniul navigației aeriene (radare de
dirijare la apropiere și aterizare – RDAAM, sisteme meteo, sisteme TACAN/PALS etc.);
(b) să fie înze strată cu echipamente performante, compatibile și interoperabile cu cele
din dotarea armatelor statelor membre NATO și UE.
Nivelul de performanță, compatibilitate și interoperabilitate al echipamentelor este
condiționat , în mod deosebit , de:
– planificarea î nzestrării structurilor, în concordanță cu amenințările, nevoile
misiunii și evoluția tehnologică;
– fructificarea inteligentă a potențialului de modernizare ingenioasă a sistemelor
de armamente și echipamente militare existente în înzestrare;
– derularea prog ramelor curente privind modernizarea unor echipamente
militare existente;
– optimizarea procesului de achiziție a echipamentelor militare;
– inițierea unor programe noi, pentru realizarea capabilităților angajate față de
NATO și UE, în concordanță cu resursele alocate;
(c) să folosească un proces de decizie performant, să dețină sisteme de comandă –
control adecvate, precum și suficiente capabilități întrunite de răspuns.
Performanța procesului de decizie și suficiența capabilităților întrunite de răspuns, sunt
condi ționate, în mod deosebit, de:
– deținerea unui sistem național de conducere, capabil să susțină planificarea
interins tituțională și implementarea coordonată a măsurilor și executarea integrată a
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222888 activităților de apărare a țării;
– capacitatea sistemului milita r de comandă și control de a genera și susține
superioritatea relativă a ciclului informațional și de decizie;
– capacitatea de integrare completă a informațiilor obținute prin mijloace
proprii;
– înzestrarea cu sisteme de comunicații și informatică performant e, compatibile
cu cele din țările membre ale NATO și ale UE;
– nivelul de consolidare, operaționalizare și integrare a structurilor de comandă –
control aferente categoriilor de forțe ale armatei și comandamentelor de armă, atât la
nivel întrunit, cât și la ni vel interinstituțional și la nivelul NATO/UE;
– capacitatea de interconectare a unor componente ale sistemului de
comunicații și informatic propriu Armatei României cu sistemele de comunicații și
informatică pe care le utilizează celelalte instituții din Sis temul Național de Securitate în
cadrul Sistemului de comunicații și informatic al Forțelor Armate (SCIFA) ;
– nivelul tehnologic al Sistemului de comandă și control aerian național (SCCAN),
precum și integrarea acestuia în Sistemul integrat NATO de apărare an tiaeriantă și
antirachetă ( NATINAMDS16), sub aspectul standardelor operaționale, procedurale și
tehnice;
– nivelul tehnologic al sistemelor criptografice și de protecție a informațiilor și
îndeplinirea standardelor NATO și UE;
– asigurarea serviciilor de averti zare timpurie, prin difuzarea centralizată a
mesajelor sau alarmarea personalului privind situația operativă, în toate locurile de
dispunere;
– deținerea capabilităților în măsură să garanteze apărare cibernetică;
– performanța proceselor pentru asigurarea inf ormațională a sistemelor de
comunicații și informatică;
– nivelul capacității de luptă, suplețea, modularitatea, mobilitatea,
dislocabilitatea, sustenabilitatea și interoperabilitatea unităților de sprijin al luptei din
compunerea structurii de forțe a Armat ei României;
(d) să dețină un sistem logistic integrat, eficient, adaptat la configurația și misiunile
Armatei României.
Existența unui sistem logistic integrat este condiționată, în mod deosebit , de:
– optimizarea organizării și dotării structurilor de sprijin logistic, pentru a fi
capabile să asigure un răspuns adecvat și oportun la nevoile de sprijin logistic ale
structurilor luptătoare/de sprijin de luptă;
– calitatea pregătirii personalului de logistic ă;
– un sistem informațional eficient, capabil să coordoneze acordarea sprijinului
țării gazdă pentru operații multinaționale desfășurate pe teritoriul național;
– eficiența sistemului de asigurare a suportului logistic integrat pentru
echipamentele militare e sențiale;
– asigurarea în condiții de eficiență a serviciilor de campanie;
– existența și performanțele capabilităților și facilităților de transport tactic și
strategic;
16 NATO Integrated Air and Missile Defence System
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222999 – dezvoltarea de capabilități logistice standard, în acord cu cerințele
operaționale specif ice ale NATO;
– participarea la inițiativele multinaționale, inițiate sub egida NATO/UE, de
dezvoltare a unităților logistice integrate specializate;
– realizarea capabilităților NATO pe teritoriul României prin Programul NATO de
Investiții în Securitate/NSIP.
(e) să identifice capabilitățile de intervenție în situații de urgență adecvate pentru
sprijinirea administrației publice centrale și locale și participării la răspuns
interinstituțional adecvat în situații de urgență.
Utilizarea eficientă și eficace a capa bilitătilor de intervenție în situații de urgență este
condiționată, în mod deosebit , de:
– identificarea și armonizarea interinstituțională a unor măsuri coerente privind
participarea la intervenții în zonele cu risc ridicat de producere a unor situații d e
urgență;
– modul de aplicare a măsurilor și acțiunilor prevăzute în planurile de cooperare
pe tipuri de risc încheiate cu celelalte instituții și autorități ale administrației publice în
domeniul situațiilor de urgență, la nivel central și local.
(f) să dis pună de capabilități în măsură să prevină surprinderea strategică, din
perspectiva obținerii, integrării și prelucrării de informații și furnizarea de produse finite
(intelligence ) către autoritățile decizionale naționale, aliate și partenere.
Performanța sistemului de prevenire a surprinderii strategice este condiționată, în mod
deosebit , de:
– nivelul tehnologic și capacitatea capabilităților de informații pentru asigurarea
de informații acționabile, oportune și viabile;
– flexibilitatea, modularitatea, rezi liența sistemului de informații pentru apărare
și interoperabilitatea acestuia cu sistemele similare ale NATO și UE;
– nivelul capacității de obținere, verificare, procesare și valorificare a datelor și
informațiilor referitoare la riscurile și amenințările externe și interne, militare și
nemilitare;
– nivelul capacității de identificare a vulnerabilităților și riscurilor, prevenire și
contracarare a amenințărilor specifice spațiului cibernetic;
– nivelul tehnologic al sistemelor criptografice pentru protecția in formațiilor
clasificate și interoperabilitatea cu sistemele similare ale NATO și UE;
(g) să dispună de capabilități moderne în domeniul medical militar.
Performanța capabilităților din domeniul medical militar este condiționată, în mod
deosebit , de:
– funcționa litatea serviciului medical militar de urgență și corelarea acestuia cu
celelalte componente ale sistemului național medical de urgență;
– nivelul de eficacitate a sistemului medical militar, în raport cu obiectivele din
domeniu ale Armatei României;
– nivelul capabilităților din domeniul asistenței medicale operaționale;
– calitatea asistenței medicale gratuite asigurate personalului MApN, precum și
pentru celelalte categorii de personal, conform cadrului normativ în vigoare;
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333000 (h) să dispună de un sistem intern de ce rcetare -dezvoltare -inovare cu structură adecvată
sub aspect calitativ și operațional.
Performanța capabilităților sistemului intern de cercetare -dezvoltare -inovare este
condiționată, în mod deosebit , de:
– valoarea și calitatea suportului științific și tehn ologic, specifice angajamentelor
asumate și misiunilor încredințate Armatei României;
– nivelul colaborării și cooperării între structurile MApN cu atribuții în cercetare –
dezvoltare -inovare și cele din industria națională de apărare;
– valoarea și calitatea i nfrastructurii de cercetare a centrelor de
cercetare/excelență, pe domeniile de interes militar și nivelul și calitatea implicării
acestora în proiectele/programele de cooperare multinaționale ale UE sau ale NATO;
(i) să aibă un nivel optim de standardizare în domeniul conceptelor, doctrinelor,
procedurilor și proiectelor tehnice pentru echipamente.
Nivelul optim al standardizării în domeniul conceptelor, doctrinelor, procedurilor și
proiectelor tehnice este condiționat, în mod deosebit , de:
– existența unui cad ru legislativ armonizat, cu incidență asupra structurilor de
comandă și de forțe naționale și Aliate;
– funcționalitatea politicilor și directivelor NATO din domeniul interoperabilității
și standardizării;
– eficacitatea procesului de planificare a apărării, d esfășurat prin implementarea
documentelor NATO de standardizare;
(j) să dispună de un cadru conceptual, organizațional și acțional adecvat prevenirii și
contracarării amenințărilor cibernetice.
Funcționalitatea cadrului conceptual, organizațional și acțional p rivind prevenirea și
contracararea amenințărilor cibernetice este condiționată, în mod deosebit , de:
– nivelul implementării doctrinelor, politicilor, ghidurilor și standardelor de
apărare cibernetică;
– capacitatea de identificare și evaluare a amenințărilor de natură cibernetică;
– capacitatea de contracarare a agresiunilor la adresa infrastructurilor
cibernetice ale MApN;
– nivelul de operativitate a capabilităților de apărare cibernetică, pe niveluri de
competență, responsabilități, expertiză și misiuni;
– amp loarea și profunzimea cooperării specifice domeniului, la nivel național și
internațional.
* *
*
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333111
PRINCIPALELE DIRECȚII DE DEZVOLTARE A CAPABILITĂȚILOR
DE APĂRARE17
Prin Legea nr. 203 din 2015 privind planificarea apărării s-a alini at procesul de planificare a
apărării din Armata României cu procesele similare din cadrul NATO și UE .
Procesul de dezvoltare a capabilităților are în vedere dezvoltarea unor forțe moderne, dotate
adecvat, dislocabile, interopera bile, cu capacitate de autosusținere și de protecție
multidimensională, cu un sistem de comandă și control flexibil și eficient. Procesul este unul
sistemic și interdisciplinar, ce se derulează pe termen mediu și lung, prin utilizarea eficientă a
resurselo r disponibile.
Stabilirea capabilităților de apărare necesare îndeplinirii misiunilor și sarcinilor încredințate s –
a realizat, prin desfășurarea la nivelul Ministerului Apărării Naționale a analizei strategice a
apărării . În urma analizei a fost elabora t Programul privind transformarea, dezvoltarea și
înzestrarea Ar matei României până în anul 2026 și în perspectivă .
Capabilitățile necesare îndeplinirii întregului spectru de sarcini și misiuni specifice asumate la
nivel național și pe plan internați onal trebuie să asigure:
o pe timp de pace: supravegherea și avertizarea timpurie; reacția imediată și angajarea
în acțiuni militare de inten sitate redusă; participarea la combaterea terorismului; sprijin irea
autorităților civile .
o în perioada de pre -conflict: evitarea surprinderii; menținerea integrității spațiului
aerian al României (integrat în NATINAMDS); exercitarea cont rolul ui asupra apelor
teritoriale ; implementarea măsurilor de răspuns la criză; executarea de acțiuni de
descurajare .
în situație de conflict: apărarea strategică și respingerea agresiunii.
17 Prin capabilitate se înțelege abilitatea de a executa acțiuni în scopul îndeplinirii unor obiective. C a p i t o l u l
4
În consecință, capabilitățile Armata României se dezvoltă în următoarele domenii: comandă,
control și comunicații, angajare, informații, proiecția forței, protecție și susținere.
Constituirea, dezvoltarea și menținerea capabilităților se realizează având în vedere cerințele și
acțiunile cuprinzând elemente de: doctrină, organizare, pregătire, comandă, echipamente,
personal, infrastructură și interoperabilitate (DOTLMPFI).
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333222
În funcție de domeniile de acțiune, Armata României dezvoltă următoarele capabilități :
1. comandă, control și comunicații de nivel strategic, operativ și tactic, centre de comunicații
și informatică și unit ăți de sprijin în domeniul comunicațiilor și informaticii/ CIS ale structurii
de forțe ;
2. angajare : mari unități și unități mecanizate, de infanterie, tancuri, vânători de munte,
artilerie, forțe speciale, aviație de luptă , elicoptere de luptă, nave de lup tă la mare și f luviu,
infanterie marină , poliție militară și operații psihologice ;
3. informații : mari unități și unități de informații militare, supraveghere și cercetare;
4. proiecția forței : mari unități și unități de transport aerian tactic, de nave de spr ijin și de
transport terestru;
5. protecție : mari unități și unități d e rachete sol aer, d e apărare antiaeriană, de geniu de
luptă, de CBRN, EOD, minare/deminare și pentru protecția demnitarilor militari români și
străini pe teritoriul național;
6. susținere : mari unități și unități de logistică op erațională și de susținere.
Armata României își va concentra eforturile în următoarele direcții de acțiune :
dezvoltarea capacită ții de luptă necesare pentru îndeplinirea misiunilor și sarcinilor
specific e la nivel național și în plan internațional;
implementarea Concepției privind conducerea structurii de forțe a Armatei României , prin
dezvoltarea unui sistem de comandă, control, comunicații, computere, informații,
supraveghere și recunoaștere (C4ISR) și a capabilităților de apărare cibernetică;
îmbunătățirea nivel ului de interoperabilitate inter instituțională și eficientiz area utilizării
capabilităților la nivel național pentru asigurarea coerenței și complementarității pe timpul
îndeplinirii misiunilor și sarcinilor specifice ;
asigurarea , împreună cu celelalte instituții cu responsabilități în domeniul apărării, a unei
forțe întrunite, necesare contracarării eficiente a acțiunilor specifice atât războiul ui
tradițional, cât și celui neconvențional și hi brid;
modernizarea echipamentelor militare, concomitent cu dotarea structurii de forțe cu
echipamente noi;
finalizarea operaționaliz ării elementelor de comandă și control din structura de forțe
NATO dislocate pe teritoriul național ;
continuarea dezvoltării capabilităților în cadrul multinațional asigurat de NATO ș i UE;
realizarea/menținerea unui nivel ridicat al pregătirii pentru mobilizare;
perfecționarea procesului de planificare, organizare, desfășurare și evaluare a instrucției
structurilor și/sau a per sonalului, în cadru național și/sau multinațional;
continuarea procesului de completare a sto curilor operative și strategice ;
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333333 dezvoltarea capabilită ților necesare contracarării amenin țărilor de tip asimetric sau a
abordărilor ostile de tip hibrid;
dezvolta rea graduală de capabilită ți militare cu accent pe cele critice, configurate atât
pentru apărarea na țională, cât și pentru cea colectivă;
realizarea unor capabilită ți logistice și medicale care să asigure suportul for țelor pentru o
perioadă îndelungată în situa ția unui conflict;
dezvoltarea capabilită ților de apărare cibernetică ale Armatei României și integrarea
acestora în sistemul na țional de apărare cibernetică;
respectarea angajamentelor internaționale asumate .
realizarea concordanței dintre misiune și structura organizatorică a forțelor;
adaptarea structurii de comandă -control a Armatei României;
dezvoltarea capacității de acțiune integrată la nivelul Sistemului Național de Securitate
(SNS);
menținerea unui nivel ridicat de operativitate pentru structu rile din pachetul de forțe
destinat asigurării Capacității de Reacție Imediată și pentru cele puse la dispoziția NATO și
UE;
operaționalizarea și consolidarea structurilor destinate executării acțiunilor de luptă pe
teritoriul național, prin reacție imedia tă și descurajare și a forțelor nominalizate pentru
acțiune în cadrul inițiativei Forța Consolidată de Răspuns a NATO și în cadrul EUBG;
participarea la inițiativele și programele NATO și UE de dezvoltare și utilizare în comun a
capabilităților, cu accent pe realizarea capabilităților critice identificate;
dezvoltarea sistemului strategic de comunicații pentru comanda și controlul forțelor și
asigurarea infrastructurii și serviciilor de comunicații și tehnologia informației necesare
fluxurilor informațional e;
dezvoltarea și integrarea capabilităților de comandă, control, comunicații, computere,
informații, supraveghere și cercetare de niveluri tactic, operativ și strategic, precum și
interconectarea acestora cu sistemele specifice SNS și NATO;
creșterea grad ului de protecție, a capacității de dislocare, a mobilității tactice, flexibilității,
modularității și nivelului de interoperabilitate a forțelor naționale cu cele ale aliaților;
dezvoltarea sistemului logistic integrat pentru susținerea forțelor naționale pe timpul
executării misiunilor pe teritoriul național și în teatrele de operații, precum și asigurarea
sprijinului națiunii gazdă pentru acțiunile forțelor statelor aliate și partenere;
implementarea conceptelor din domeniul transformării, dezvoltate și validate la nivelul
NATO și UE, prin adaptarea acestora la realitățile și cerințele Armatei României;
creșterea gradului de operaționalizare a structurilor de informații și pentru operații
speciale pentru a fi în măsură să protejeze și să promoveze intere sele fundamentale ale
României și cetățenilor români oriunde este nevoie pe timp de pace, criză și război
* *
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333444 *
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333555
PAGINĂ ALBĂ
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333666
POLITICILE PRIVIND MANAGEM ENTUL INTEGRAT AL RESURSELOR
DE APĂRARE
Resursele alocate apărării naționale d efinesc într -un mod calitativ politica de apărare a
României, indicând imperativele eficienței și eficacității ce trebuie avute în vedere în
implementarea obiective lor stabilite .
Evoluțiile economice din ultimii ani și dificul tățile financiare la nivel european au evidențiat
necesitatea unei regândiri a modului de alocare a resurselor, dar mai ales de utilizare a lor,
eficiența fiind criteriul principal. La nivel național, aliat și al UE a fost subliniată oportunitatea
dezvoltă rii unor abordări multinaționale în domeniul apărării („Smart Defence”, „Connected
Forces Initiative”, „Framework Nation Concept”, respectiv „Pooli ng and Sharing”), care
presupun adoptarea de soluții inovatoare în gestionarea optimă a resurselor, prin
prioritizarea investițiilor și finanțarea multinațională a capabilităților de interes comun, toate
având ca obiectiv creșterea securității statelor membre.
Obiectivul general al managementului integrat al resurselor pentru apărare îl constituie
optimizarea pr ocesului de planificare, alocare și utilizare a resurselor Ministerului Apărării
Naționale.
Pentru implementarea acestui obiectiv, pe un orizont scurt și mediu de timp, sunt vizate
următoarele aspecte: C a p i t o l u l
5
Eficiența managemen tului integrat al resurselor pentru apărare reprezintă o
condiție esențială în vederea îndeplinirii de către Armata României a misiunilor
care îi revin. Un corolar evident al acesteia îl reprezintă asigurarea resurselor la un
nivel corespunzător.
Component ele managementului integrat al resurselor pentru apărare sunt:
managementul resurselor umane
managementul resurselor financiare
managementul achizițiilor pentru apărare
managementul sistemului de cercetare -dezvoltare și inovare
managementul infrastructur ii de apărare
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333777 îmbunătățirea capabilității de reacție a sistemului de planificare a apărării, pentru a
furniza variante, opțiuni și soluții care să sprijine procesul decizional, la apariția unor solicitări
suplimentare sau a unor constrângeri bugetare;
optimizarea Sistemului de Planificare, Programare, Bugetare și Evaluare în Ministerul
Apărării Naționale și corelarea cu sistemul de elaborare, coordonare și planificare a politicilor
publice la nivelul administrației publice centrale;
îmbunătățirea procesului de planificare a activităților, în special prin realizarea unei mai
bune corelări cu resursele la dispoziție și a celui de estimare a necesarului de resurse;
îmbunătățirea sistemului de evidență și alocare a resurselor, cu accent pe cele materiale
și financiare ;
asigurarea unei propor ții echilibrate între cheltuielile des tinate asigurării de bunuri și
servicii și personalului astfel încât să se a sigure un echilibru corect, conform modelelor din
spațiul NATO;
continuarea dezvoltării capabilită ților în cadrul multina țional asigurat de NATO și UE prin
utilizarea inițiativelor multina ționale în domeniul apărării („Framework Nation Concept”
„Smart Defence”, „Connected Forces Initiative”, respectiv „Pooling and Sharing”);
adoptarea de programe de înzestrare comune mai multor categorii de for țe și
dezvoltarea acelor capabilită ți care au capabilitatea dual – use (civil și militar).
Managementul integrat al resurselor pentru apărare se realizează inclusiv prin menținerea
unei legături active cu celelalte structuri din sistemul național de apărare, ordine publică și
securitate naționa lă sau cu responsabilități/sarcini privind apărarea națională, atât pentru
elaborarea/aplicarea planurilor operaționale și de întrebuințare a forțelor, cât și pentru
constituirea capabilităților non -militare și a capacităților de producție.
Planificarea ap ărării
Planificarea apărării, ca atribut și componentă esențială a politicii de apărare, este procesul
care stă la baza transformării și modernizării în domeniul apărării și include totalitatea
programelor, acțiunilor și măsurilor inițiate de România pentr u identificarea, dezvoltarea și
pregătirea capabilităților militare și non -militare necesare executării misiunilor și
implementării obiectivelor în domeniul apărării, pentru:
îndeplinirea obligațiilor ce derivă din Constituți a României, republicată, și leg islația în
domeniu;
îndeplinirea obligațiilor ce revin României în asigurarea securității și apărării colective în
cadrul NATO;
asigurarea participării României la Politica de Securitate și Apărare Comună a Uniunii
Europene;
respectarea angajamentelor în c ontextul cooperării militare internaționale în domeniul
apărării cu alte state și al îndeplinirii obligațiilor asumate prin participarea la activitatea altor
organizații internaționale sau în alte situații reglementate de dreptul internațional , în
condiții le legii .
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333888 Planificarea apărării și managementul resurselor pentru apărare în cadrul Ministerului
Apărării Naționale se realizează într -o abordare modernă, integrată și multianuală. Esența
acestui tip de management îl reprezintă conceptul de planificare int egrată a apărării, care
desemnează coordonarea procesului de dezvoltare și menținere a capabilităților militare în
scopul îndeplinirii obiectivelor politicii de apărare și de alocare a resurselor financiare. Pentru
atingerea obiectivelor politicii de apăra re, la nivelul Ministerului Apărării Naționale se
stabilesc obiective specifice și priorități aferente domeniilor planificării apărării, care sunt
armonizate în cadrul procesului de planificare integrată a apărării.
Planificarea apărării se realizează pri n integrarea coerentă a obiectivelor și acțiunilor
specifice următoarelor domenii: planificare forțe; planificare armamente; comandă, control,
comunicații; logistică; urgențe civile; resurse; apărare aeriană; management al traficului
aerian; informații pentru apărare ; medical; cercetare -dezvoltare ; standardizare și apărare
cibernetică .
În cadrul acestui proces, un rol important este deținut de Sistemul de Planificare,
Programare, Bugetare și Evaluare (SPPBE), care reprezintă un instrument de management
robust și eficient, în măsură să asigure, atât elaborarea și implementarea politicii de apărare,
cât și o auditare eficientă privind îndeplinirea obiectivelor acesteia, execuția programelor
majore și utilizarea resurselor alocate Ministerului Apărării Națion ale. Deciziile privind
planificarea și alocarea resurselor pentru apărare, inclusiv Directiva de planificare a apărării,
sunt aprobate în cadrul Consiliului de Planificare a Apărării din Ministerul Apărării Naționale.
Managementul resurselor umane
O resursă uman ă de calitate și suficientă reprezintă o condiție primordială pentru realizarea
performan ței sistemului militar . Pentru aceast a este necesară o abordare integrată a tuturor
activităților de planificare, recrutare, selecție, formare, promovare, dez voltare și gestiune a
carierei personalului militar și civil, care constituie corpul profesioni știlor în domeniul apărării
și contribuie la succesul misiunilor încredin țate Ministerului Apărării Na ționale.
Implicit, adaptarea Armatei României la realități le noului context al mediului de securitate
trebuie să vizeze optimizarea întregului sistem de management al resurselor de apărare.
Se au în vedere următoarele priorități: creșterea atractivității profesiei militare,
managementul carierei personalului și transformarea învățământului militar.
Creșterea atractivității profesiei militare
Prin politicile din domeniul managementului resurselor umane, care urmăresc constant
asigurarea condi țiilor necesare furnizării candida ților ap ți pentru serviciul militar, în
numărul necesar și la standardele de calitate stabilite, Armata României beneficiază de
resurse umane capabile să îndeplinească misiunile și obiectivele asumate.
Promovarea profesiei militare, pentru atragerea și reținerea unei resurse umane
corespunzăt oare cantitativ și calitativ reprezintă un domeniu strategic, cu impact puternic
atât asupra capacității de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, cât și al
pregătirii populației și teritoriului pentru apărare.
Diminuarea actuală a atractiv ității carierei militare în raport cu ofertele educaționale și
profesionale naționale, precum și cu schimbările produse în mărimea și compoziția
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 333999 structurii de forțe, nivelul aptitudinal și atitudinal necesar atingerii standardelor de
performanță specifice misiunilor și operațiilor îndeplinite de Armata României, impune
adoptarea unor modalită ți eficiente de atragere a tinerilor către domeniul militar,
precum și colaborarea cu mediul civil și comunitățile locale.
Promovarea profesiei militare se desfă șoară p e baza unei strategii proprii, prin implicarea
mijloacelor mass -media și structurilor de rela ții cu publicul.
În acest sens, se vor adopta măsurile care includ tehnici din marketingul modern: mixul
promoțional – folosirea simultană a contactului direct cu candidații, publicității
comerciale și activității de informare și relații publice din Armatei României -, mesajele
promoționale orientate, respectiv folosirea simbolurilor și identităților specifice
domeniului militar.
De asemenea, va fi valorificat și f eed-back -ul furnizat de implementarea sistemului de
recrutare, formare, pregătire și utilizare a rezervei voluntare.
Ca urmare, eforturile din acest domeniu se vor concentra pe următoarele direcții:
utilizarea spațiului virtual ca mediu predilect de promov are, în special pentru
transmiterea mesajelor și comunicarea cu poten țialii candida ți, prin intermediul unui site de
recrutare atractiv și a re țelelor de socializare;
desfă șurarea de campanii anuale integrate, care vor îmbina contactarea directă,
personală a poten țialilor candida ți cu publicitatea și rela țiile publice;
dezvoltarea mesajelor și acțiunilor destinate să oprească perimarea valorilor promovate
de armată în societate.
Managementul carierei personalului
Necesitatea cre șterii performan ței organiza ționale, determinată de cerin ța ca for țele armate
să fie capabile să răspundă prompt oricărei provocări a mediului de securitate actual
complex și volatil, face ca managementul carierei să devină unul dintre vectorii determinan ți
ai dezvoltării competen ței profesionale a personalului Armatei României.
Evolu ția în cariera militară este indisolubil legată de pregătirea, experien ța și poten țialul de
dezvoltare profesională ale fiecărui militar.
În acest context, dinamica proceselor asociate managementului cari erei – ca management al
performan ței bazat pe competen țe -, impune focalizarea eforturilor pe următoarele direcții
de acțiune:
1. Realizarea cadrului structural -organizatoric care să creeze un mediu concuren țial și
motivant pentru dezvoltarea carierei mili tare, prin:
reorganizarea structurilor militare, redefinirea func țiilor și constituirea entită ților
organizatorice în mod stratificat, în acord cu principiile eficacită ții și eficien ței;
planificarea riguroasă a asigurării cu resurse umane, pe baza prognoz ei necesarului de
competen țe profesionale pe termen scurt, mediu și lung, utilizând standardele asociate
ocupa țiilor militare;
implementarea unor principii și reguli eficiente de planificare organiza țională a carierei
individuale, în acord cu necesarul can titativ și calitativ de resurse umane.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444000 2. Optimizarea subsistemului metodologic al managementului carierei, în sensul:
corelării acesteia cu planurile periodice de asigurare cu resurse umane;
creșterii predictibilită ții și transparen ței evolu ției în carier ă, prin implementarea unui
sistem eficient de selec ție pentru promovare, bazată pe meritocra ție;
asigurării unui nivel optim al mobilită ții profesionale.
Transformarea învățământului militar
Transformarea învățământului militar este axată pe schimbarea pa radigmei de
pregătire, prin direcționarea resurselor către formarea și dezvoltarea profesională a
liderilor, luptătorilor și specialiștilor capabili să acționeze la schimbările continue din
mediul operațional, înzestrați cu competențele profesionale necesa re cerințelor
viitoarelor structuri ale Armatei României.
Învățământul militar trebuie să asigure o abordare integrată a proceselor de pregătire și
educație, să contribuie decisiv la atragerea și reținerea resurselor umane cu potențial
ridicat pentru profe sia militară, respectiv la integrarea eficientă acestora.
În acest domeniu există următoarele direcții de acțiune:
corelarea deplină a obiectivelor învățământului și programelor de studii cu cerințele
beneficiarilor;
identificarea competențelor necesare absolvenților pentru îndeplinirea la
standardele cerute de beneficiar a atribuțiilor funcțiilor pe care vor fi încadrați,
proiectarea și acreditarea programelor de formare inițială și continuă a personalului
militar, în concordanță cu managementul resurse lor umane;
modernizarea sistemului de învățământ militar, prin crearea de module/profile noi
de pregătire, în acord cu: evoluțiile fenomenului militar, dinamica mediului de
securitate, cerințele structurilor și nevoile misiunii;
eficientizarea formării ofi țerilor, maiștrilor militari și subofițerilor, prin reorganizarea
rețelei instituțiilor și unităților de învățământ militar și realizarea managementului
integrat și unitar al acestora;
extinderea și consolidarea relațiilor de cooperare cu instituții de înv ățământ militar
din statele membre ale NATO și UE, în vederea școlarizării în instituțiile acestora a
personalului propriu care este/urmează să fie încadrat în unitățile puse la dispoziția
NATO/UE, precum și cele aferente instruirii personalului destinat e xploatării noilor
sisteme de armament/echipamente achiziționate prin programele de înzestrare.
Creșterea calității vieții personalului
Principalele obiective vizează:
îmbunătățirea cadrului legal privind salarizarea personalului armatei, în cadrul sistemul ui
unic de salarizare a personalului bugetar, funcție de realitățile socio -economice naționale și
având ca referință practicile din a rmatele altor state membre NATO ;
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444111 asigurarea condițiilor de locuit pentru personalul armatei care își desfășoară activitatea
în altă localitate decât cea de domiciliu, prin îmbunătățirea cadrului legal și instituțional
privind acordarea compensației lunare pentru chirie;
modernizarea sistemului medical propriu armatei, atât prin creșterea calității actului
medical, cât și prin realizarea unei componente esențiale pentru calitatea vieții personalului
armatei și familiilor acestuia, precum și pensionarilor militari;
modificarea și completarea cadrului legal și procedural care reglementează problematica
veteranilor, răniților, inv alizilor și urmașilor celor decedați în acțiuni militare, astfel încât să se
realizeze armonizarea necesară cu legislația națională conexă, respectiv cu
practicile/tendințele din armatele altor state membre NATO ;
eficientizarea dialogului social, în scopul realizării unui mecanism de comunicare mai
eficientă cu personalul armatei ;
realizarea și implementarea unui sistem integrat de management al problemelor sociale
cu care se confruntă personalul armatei și familiile aces tuia, cu accent pe problematica
veteranilor, răniților/invalizilor și urmașilor celor decedați în acțiuni militare ;
dezvoltarea de parteneriate avantajoase cu entități guvernamentale și non –
guvernamentale care pot contribui la realizarea unor proiecte sociale de interes pentru
Ministerul Ap ărării Naționale, prin utilizarea de fonduri externe sau a altor resurse care nu
grevează bugetul instituției militare .
Managementul resurselor financiare
Managementul resurselor financiare în cadrul Ministerului Apărării Naționale vizează
asigurarea fina nțării acțiunilor și măsurilor concrete cuprinse în programel e majore potrivit
prevederilor Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării .
Acesta se realizează în strictă conformitate cu prevederile legislației naționale în domeniu,
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Legea
responsa bilității fiscal -bugetare nr. 69/2010, cu modificările și completările ulterioare, legile
anuale ale bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, precum ș i alte acte
normative specifice, urmărindu -se adaptarea sistemului financiar militar la cerințele de
funcționare a si stemului financiar public.
Totodată, în relația cu NATO, UE și alte organisme internaționale, managementul resurselor
financiare are în vede re regulile financiare generale ale acestor organizații, precum și regulile
financiare specifice agențiilor, programelor sau altor formate de cooperare care
funcționează pe baza unor memorandumuri sau acorduri convenite în comun.
Managementul achizițiilo r pentru apărare
Managementul achizițiilor pentru apărare are scopul de a asigura utilizarea eficientă a
fondurilor publice alocate pentru achizițiile de produse, servicii și lucrări necesare armatei,
într-un cadru concurențial, pe baza criteriilor economi ce de atribuire a unui contract de
achiziție publică și a principiilor prevăzute de legislația în vigoare.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444222 Obiectivul general al managementului achizițiilor pentru apărare îl constituie achiziționarea,
în corelare cu resursele pentru apărare alocate, a sis temelor de armamente și
echipamentelor militare care înglobează tehnologii moderne adecvate în scopul satisfacerii,
în conformitate cu cerințele fiecărei etape, a nevoilor categoriilor de forțe ale armatei și
asigurării interoperabilității cu forțele NATO și UE.
Realizarea acestui obiectiv presupune:
perfecționarea Sistemului integrat de management al achizițiilor pentru apărare;
armonizarea permanentă a politicilor de achiziții pentru apărare prin Programele Anuale
pentru Achiziții publice cu planificarea apărării și cu resursele puse la dispoziție prin
bugetele alocate în acest sens;
asigurarea unei proporții echilibrate între cheltuielile destinate înzestrării și cele
destinate asigurării de bunuri și servicii și personalului astfel încât să se atingă un
echilibru corect, conform modelelor din spațiul NATO;
respectarea reglementărilor privind achizițiile publice în domeniul apărării și securității, în
conformitate cu dispozițiile aplicabile la nivel național și european în vigoare;
perfecționarea modului de aplicare a reglementărilor din domeniul achizițiilor pentru
apărare;
intensificarea colaborării, implicării și stimulării operatorilor economici din industria de
apărare, în a realiza produse de tehnică militară necesare înzestrării, la nivelul cerințel or
Armatei României și al standardelor NATO și UE, precum și dezvoltarea capabilității
acestora de a realiza mentenanța tehnicii, instruirea personalului și de formare a
instructorilor;
planificarea investițiilor în domeniul înzestrării în conformitate cu misiunile Armatei
României în cadrul NATO și UE și cu nevoile de securitate internă;
participarea la proiectele/programele NATO și UE pentru realizarea în comun de sisteme
de arme și echipamente militare;
participarea la proiectele din cadrul inițiativelor „Smart Defence” la nivel NATO, „Pooling
and Sharing” în cadrul UE;
coordonarea investițiilor realizate prin efort propriu cu cele acordate de către Guvernul
SUA și cu cele din cadrul Programului NATO de Investiții în Securitate (NSIP);
realizarea de achi ziții prin agențiile specializate NATO;
adoptarea de programe de înzestrare comune mai multor categorii de forțe și
dezvoltarea capabilităților dual-use;
perfecționarea continuă a personalului cu responsabilități în domeniul achizițiilor;
menținerea și dez voltarea potențialului de cercetare, expertiză și consultanță tehnică și
tehnologică în domeniul militar și dezvoltarea capabilităților de testare și evaluare ale
Ministerului Apărării Naționale;
realizarea controlului specific pentru importurile și expor turile de produse speciale;
standardizarea și optimizarea procesului de supraveghere a calității la furnizorii de
echipamente și tehnică militară, precum și asigurarea compatibilității echipamentelor și
armamentului din dotare cu cele din înzestrarea armat elor statelor membre NATO.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, în Ministerul Apărării Naționale este implementat
Sistemul integrat de achiziții pentru apărare , un instrument modern de monitorizare a
programelor de achiziții, similar celor din țările me mbre NATO, cu ajutorul căruia se identifică
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444333 și se stabilesc atât nevoile și cerințele de noi arme, cât și prioritățile privind necesarul de
resurse și se coordonează și controlează procesul de achiziții.
Managementul activității de cercetare -dezvoltare ș i inovare (CDI)
Domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării contribuie la înzestrarea cu
sisteme de armament performante, prin implicarea în realizarea programelor esențiale de
înzestrare în cooperare cu parteneri strategici inter ni sau externi și prin transferul de
tehnologii de vârf către industria națională de apărare.
Cercetarea -dezvoltarea și inovarea în domeniul apărării asigură suportul științific și
tehnologic necesar îndeplinirii misiunilor încredințate Armatei României, prin dezvoltarea și
valorificarea potențialului științific și tehnologic propriu, urmărind gestionarea eficientă a
resurselor alocate și atragerea de resurse din mediul civil, intern și internațional.Cercetarea
științifică și tehnologică se realizează de c ătre instituțiile specializate ale MApN, instituțiile
militare de învățământ superior și alte structuri nominalizate prin norme și instrucțiuni.
Obiectivele cercetării -dezvoltării și inovării în domeniul apărării urmăresc:
creșterea performanței prin: realizarea obiectivelor și priorităților de dezvoltare a
capabilităților operaționale pentru categoriile de forțe; menținerea și dezvoltarea
competenței științifice și tehnologice naționale în domeniul apărării; refacerea și
consolidarea legăturilor instituți onale între entitățile de cerce tare-industrializare –
beneficiar;
asigurarea resurselor proprii prin: creșterea alocațiilor pentru cercetarea științifică în
cadrul programelor majore ale MApN; dezvoltarea infrastructurii CDI, inclusiv prin
accesarea fonduri lor structurale; dezvoltarea resursei umane implicate în activitatea de
cercetare și îmbunătățirea atractivită ții pentru tinerii specialiști;
implicarea industriei naționale de apărare în parteneriatele de tip public -privat pe
dimensiunea de cercetare -dezv oltare -inovare pentru crearea de noi tehnologii cu dublă
utilizare;
implicarea în realizarea programelor și proiectelor multinaționale din domeniul
cercetării -dezvoltării pentru apărare, prin participarea în consorții multinaționale pentru
atragerea de fon duri pe baza contractelor atribuite în regim competițional de
programele UE;
asigurarea contribuției naționale la realizarea obiectivelor stabilite de NATO și de Agenția
Europeană de Apărare (EDA) în domeniul capabilităților pe termen lung, a apărării
împo triva terorismului, a detecției și avertizării timpurii a amenințărilor, prin implicarea în
programele și inițiativele comune coordonate de NATO sau EDA;
cooptarea sectorului privat în activitățile CDI prin atragerea comunității științifice din
mediul civi l privat și guvernamental la realizarea proiectelor CDI de interes pentru MApN,
finanțate din bugetul propriu.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444444 Managementul infrastructurii de apărare
În conformitate cu eforturile depuse pentru îndeplinirea obiectivelor din domeniul
infrastructurii de ap ărare, se urmărește păstrarea integrității și dezvoltarea patrimoniului
imobiliar al armatei care să fie în măsură să contribuie la asigurarea facilităților necesare
pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
În acest sens au fost intensificate eforturile pentru adaptarea cadrului legislativ domeniului
construcțiilor în concordanță cu respectarea cerințelor esențiale privind calitatea în
construcții cu asigurarea resurselor necesare îndeplinirii obiectivelor.
Cu o atenție sporită este tratată activitatea ce vizează reglementările referitoare la circulația
terenurilor în scopul asigurării păstrării integralității patrimoniului imobiliar aflat în
administrarea Ministerului Apărării Naționale.
Obiectivele privind infrastructura imobiliară pentru apărare
Se au în vedere următoarele:
optimizarea politicilor de dezvoltare a infrastructurii imobiliare în concordanță cu nevoile
reale ale utilizatorilor infrastructurii imobiliare prin stabilirea priorităților necesare;
îmbunătățirea capacității de anticipare a nevo ilor de facilități imobiliare printr -o mai
bună colectare a informațiilor despre starea și nevoile de reabilitare a construcți ilor din
cazărmile ministerului;
crearea cadrului metodologic, organizațional și informațional pentru participarea la
apelurile de proiecte cu finanțare din f onduri europene nerambursabile;
modernizarea/reconfigurarea infrastructurii militare (instrucție și cartiruire) în funcție de
potențialele scenarii ale unei agresiuni militare convenționale, inclusiv cu luarea în
considerare a operaționalizării structurilor aliate de comandă și control constituite pe
teritoriul național, respectiv a necesităților legate de asigurarea host nation support pentru
eventuale forțe NATO dislocate în România în situația unei agresiuni militare .
Optimi zarea politicii de dezvoltare referitoare la infrastructura imobiliară a Ministerului
Apărării Naționale impune obligativitatea respectării unui minim de cerințe privind
menținerea stabilității cadrului legislativ aplicabil în domeniul investițiilor imobil iare finanțate
din fonduri publice, orice perturbare a acestuia la nivel național ducând la modificări în
cascadă, cu efecte negative asupra respectării termenelor de realizare a obiectivelor
imobiliare.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, prioritățile pe termen scurt și mediu vizează:
corelarea infrastructurii militare cu misiunile și structura de forțe revizuită, dezvoltarea
capabilităților militare, precum și cu cerințele privind poziționarea/dispunerea echilibrată a
forțelor pe teritoriul național;
dezafectarea infrastructurii și relocarea, acolo unde este posibil, a forțelor în alte locații și
utilizarea în comun a acelorași facilități, având ca scop reducerea numărului de imobile în
folosință;
adaptarea cadrului legislativ național în domeniul reali zării obiectivelor de investiții
imobiliare ale Ministerului Apărării Naționale la prevederile cadrului administrativ și juridic al
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444555 NATO, astfel încât derularea proiectelor din cadrul programului NSIP să fie executate cu
celeritate;
reducerea cheltuielilor de funcționare a cazărmilor prin identificarea, testarea și
aplicarea de soluții alternative;
crearea cadrului legislativ necesar, astfel încât Ministerul Apărării Naționale să poată
beneficia, prin pr ogramele operaționale regionale/ sectoriale, de fondur i europene pentru
reabilitarea unor imobile aflate în administrare.
Pe termen lung, activitatea se va concentra pe:
realizarea obiectivelor de investiție imobiliară prin parteneriate public -public și public –
privat;
O importanță deosebită se va acorda imple mentării proiectelor imobiliare în infrastructura
ce derivă din Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, precum și a celor care
asigură prepoziționarea echipamentelor militare ale aliaților pe teritoriul național.
* *
*
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444666
RESURSELE FINANCIARE
O politică de apărare pentru a fi coerentă și credibilă trebuie să fie acompaniată de
resursele financiare necesare. Prin Legea nr.6/2017, legea bugetului de stat pe anul
2017 , se prevede alocarea a 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru bugetul MApN.
Această alocare bugetară corespunde pe deplin cu decizia NATO privind resursele
pentru apărare adoptată în 2014 la Summit -ul din Țara Galilor – The Wales Summit
Pledge on Defence Investment18 și dovedește c ă România implementează corespunzător
aceste decizie.
Bugetul pentru anul 2017 (16,322 mld. lei, reprezentând 2,00 % din PIB credite
bugetare) asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei României.
Astfel, cheltuielile destinate achiziți ei de echipamente majore reprezintă 46,61% din
bugetul total (7,608 mld. lei), procent cu mult peste valoarea de 20% din bugetul
apărării recomandată prin The Wales Summit Defence Pledge .
Totodată , alocare a bugetară dovedește coerența , validitatea și mai a les, realizarea
practică a acordului politic național semnat pe data de 13 ianuarie 2015 de către
partidele parlamentare privind alocarea în anul 2017 a unui prag minimal de 2% din
18 Angajamentul statelor membre de a atinge obiectiv ul de 2% din produsul intern brut alocat cheltuielilor
pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferențele specifice fiecărui grup de aliați (cei care
au deja acest nivel de finanțare îl vor menține, iar ceilalți îl vor crește gradual, în fu ncție de creșterea
economică națională). În plus, documentul prevede angajamentul de alocare a 20% din bugetul apărării
pentru achiziția de echipamente majore și activități de cercetare -dezvoltare, precum și îmbunătățirea
rezultatelor individuale privind n ivelul de dislocabilitate și sustenabilitate a propriilor forțe C a p i t o l u l
6
Alocarea eficientă a resurselor financiare reprezintă cheia dezvoltării viitoarelor capabilități
necesare transformării Armatei României într-o structură modernă.
Planificarea și programarea resurselor financiare pentru apărare vizează înde plinirea
obiectivele politicii de apărare stabilite prin prezentul document și se realizează practic prin
intermediul programelor majore ale Ministerului Apărării Naționale.
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444777 Produsul Intern Brut pentru bugetul apărării și menținerea acestui nivel pe ntru următorii
10 ani .
Acordul este esențial prin prisma asigurării predictibilității politicii de înzestrare a
Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum și pentru dezvoltarea unor
proiecte de cooperare între industria națională de apărare și co mpanii de profil din alte
state.
Alocarea resurselor pentru transformarea, modernizarea și înzestrarea
capabilităților/structurilor Armatei României se va realiza în ordinea de prioritate
prevăzută în Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzes trarea Armatei
României până în anul 2026 și în perspectivă , inclusiv în ceea ce privește
constituirea/completarea stocurilor.
Pentru modernizarea înzestrării, prin achiziții noi, modernizări și/sau reparații capitale
alocarea resurselor financiare se va f ace ținând cont de următoarele grupe de echipamente
militare:
mașini de luptă pe roți și șenile – transportoare blindate pentru trupe, tancuri, mașini
de luptă ale infanteriei și derivate ale acestora;
sisteme de artilerie terestră – aruncătoare proiectil e reactive, obuziere calibru 155
mm și 105 mm autopropulsate și muniția aferentă;
sisteme C 4ISR – sisteme integrate de comunicații și informatică, puncte de comandă
tip Divizie și Brigadă, echipamente specifice pentru echipe de control aerian tactic , sist em
comunicații prin satelit, echipamente pentru securizare a rețele lor, stocuri strategice de
echipamente IT, programe informatice, etc;
armament și echipamente individuale și de grup – sisteme de detecție și
echipamente de protecție individuală și colectiv ă CBRN, armament individual tip NATO și
echipamente specifice, inclusiv pentru forțele speciale, sisteme de rachete antitanc
portabile, sistem de luptă individual avansat (SLIA);
echipamente de geniu și de contra care a dispozitivelor explozive ;
autoturism e de teren blindate și neblindate;
platforme de transport multifuncționale;
aeronave de luptă și transport, inclusiv echipamentele de comunicații și localizare
specifice;
sisteme de apărare antiaeriană cu baza la sol – sistem de rachete sol -aer cu bătaie
scurtă, medie și mare, sisteme de ținte aeriene pentru trageri sol -aer și navă -aer, module
dislocabil e radio -releu ;
nave de luptă – fregate tip T22R, turbine, torpile antisubmarin, capabilități pentru
misiuni anti -piraterie, corveta multifuncțională, nave purtătoare de rachete, vânător de
mine, nave fluviale, puitor și dragor de mine, ambarcațiuni asalt și alte platform e navale ;
nave de sprijin – navă sprijin pentru operații cu forțe speciale, remorcher maritim de
port și radă, remorcher fluvial și navă de sprijin logistic;
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444888 sisteme fixe și mobile de cercetare, supraveghere și contramăsuri electronice –
aparatură optică și optoelectronică, echipamente ISTAR, radare, sistem de război electronic
terestru mobil pentru Forțele Aeriene, sistem SCOMAR, echipamente de cercetare și
prelucrare date CBRN, echipamente de supraveghere a situației maritime, sistem hidro –
meteo, etc;
alte bunuri materiale în sprijinul funcționării structurilor, inclusiv sisteme integrate de
securizare a obiectivelor militare, echipamente ac hiziționate prin programe specifice cu SUA,
facilitate medicală ROL 2 ușor manevrabilă și containere de securitate.
RESURSELE FINANCIARE NECESARE A FI ALOCATE ÎN PERIOADA 2017 -2026, ÎN BAZA
ACORDULUI POLITIC NAȚIONAL PRIVIND CREȘTEREA FINANȚĂRII PENTRU A PĂRARE
– mii lei –
Cod indicator Denumire indicator 2017 2018 2019 2020 2021
1 TOTAL MApN: 16.322.232 17.560.000 18.920.000 20.321.290 21.294.000
2 Valoare estimată PIB 815.200.000 878.000.000 946.000.000 1.014.000.000 1.064.700.000
3 PROCENT DIN PIB 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00%
Cod indicator Denumire indicator 2022 2023 2024 2025 2026
1 TOTAL MApN: 22.145.760 23.031.590 23.952.854 24.910.968 25.907.407
2 Valoare estimată PIB 1.107.288.000 1.151.579.520 1.197.642.701 1.245.548.409 1.295.370.345
3 PROCENT DIN PIB 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00%
* *
*
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 444999
PAGINĂ ALBĂ
CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 555000
CONSIDERAȚII FINALE
În actualul context geopolitic, securitatea și, în mod implicit, apărarea, exced
competențelor și posibilităților unui singur stat. În cazul Ro mâniei, apartenența la
sistemul de valori euro -atlantic respectiv calitatea de membru al NATO și UE și
parteneriatul strategic cu SUA, asigură garanțiile necesare de securitate – cele mai
puternice din întreaga sa istorie – bazate pe principiile solidarită ții și indivizibilității
aliate, respectiv pe robustețea relației transatlantice.
Carta albă a apărării prezintă perspectiva Ministerului Apărării Naționale cu privire la
consolidarea capacității operaționale a Armatei României și dezvoltarea capabilități lor
necesare îndeplinirii misiunilor încredințate.
O linie majoră a implementării direcț iilor de a cțiune ale politicii de apărare , în baza Acordului
politic național privind creșterea finanțării pentru apărare, se referă la alocarea de către
Guvern în anu l 2017, a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, în conformitate deciziile
aliate adoptate la Summitul NATO din 2014 din Țara Galilor și potențate de deciziile privind
partajarea echitabilă a sarcinilor adoptate la r euniunea șefilor de stat și de Guvern de la
Bruxelles, mai 2017.
Pentru determinarea nivelului de îndeplinire a obiectivelor politicii de apărare , precum și
pentru eva luarea validit ății și actualității prevederilor Cartei Albe, la doi ani de la aprobarea
acesteia, se desfășoară analiza str ategică a apărării, iar în baza concluziilor, dacă situația o
impune, se inițiază proc esul de revizuire a Cartei albe.
* *
*
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CCCAAARRRTTTAAA AAALLLBBBĂĂĂ AAA AAAPPPĂĂĂRRRĂĂĂRRRIIIIII 222000111777 222 Ministerul Apărării Naționale Str. Izvor, 110 • Sector 5 • Cod poștal… [606702] (ID: 606702)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.