Originea sa se găsește în cuvântul din latina identitas, care se [606648]

Originea sa se găsește în cuvântul din latina „identitas“, care se
referă la acele trăsături și caracteristici ale unui individ sau grup de indivizi
care au origini sau obiective comune.
Când vorbim despre identitatea unei persoane sau „identitatea individuală“, ne
referim la acele caracteristici proprii unice, nu numai fizic, ci și psihic,
fiziologice și anatomice, prin care se distinge de alte persoane, aceasta se
numește identitatea individuală.
IDENTITATE INDIVIDUALA
Odată cu dezvoltarea cunoașterii și tehnologiei, sa descoperit că
fiecare persoană a fost diferită de alta în „amprentele“ lor și a fost apoi că
studiul său universal, a început și el, prin urmare, oamenii o identitate
fotografică și dactil, de înregistrare și într-un document numit „carte de
identitate“, care a extins în mod obligatoriu toate acele persoane atunci când
1

împlinesc vârsta de 18 de ani, născut în același teritoriu și că „naționalitatea“
și a determinat „sex“ a fost chemat la ceea ce a fost numit „gen “.
Acesta este modul în care identitatea a fost caracterizată de „data
nașterii“ (vârstă) – de naționalitate (locul de naștere) pentru numele de familie
paterni și materni – sex (gen), pentru fotografia și amprentă .
De-a lungul timpului, această carte de identitate personală răspândit în toate
nou-nascuti ca un act obligatoriu în fiecare națiune de pe planetă.
comunitate COLECTIVIDAD.- este chemat la un grup de oameni au adunat cu
un singur scop, prin urmare, este grupul social căruia îi aparține un individ,
pentru a partaja o trăsătură comună.
Cu toate acestea, conceptul generalizat colectivismului, se referă la
grupul de persoane născute în aceeași țară sau națiune; De asemenea,
grupul de persoane legate de același principiu, ideale, sau obiectiv, care este
unul dintre motivele pentru care luptă continuă în cadrul societății fie
națională, regională sau mondială și cu care fiecare dintre membrii săi este
identificat.
Din acest motiv, se naște studiul și analiza a ceea ce este cunoscut sub
numele de:
Identitatea colectivă Acest termen se poate referi la diferite definiții,
dar ar trebui să se refere la fenomene în care calitatea de membru este parte
din faptul că afectează identitatea individuală într-o anumită măsură.
Din acest motiv, este că noțiunea de identitate colectivă a fost analizată printr-
o gamă largă de domenii academice, deci, de exemplu, în psihologie și
psihologie socială, în special, prin care au existat mai multe studii și cercetări.
o analiză suplimentară, astfel încât, de exemplu, Joseph Jordania este apoi
necesar, a sugerat că identitatea colectivă, împreună cu sensul de ritm,
dezvoltat în stadiile incipiente ale evoluției „hominid“ și au fost cruciale pentru
supraviețuirea lor, deoarece forțele de selecție naturală. Hominizi ca indivizi
au fost prea slab și lent pentru a supraviețui ei înșiși prădătorilor; Din acest
2

motiv, ființele umane intră într-o stare modificata de constiinta, în cazul în care
nu vă simțiți frica sau durere, nu pun la îndoială comportamentul altor membri
ai grupului lor și sunt dispuși să-și sacrifice viața pentru un scop evolutiv mai
mare, deoarece este supraviețuirea copiilor lor sau grupul lor. Oamenii,
uneori, nu au nici o memorie de acest moment critic în evoluția sa.
Potrivit Iordania, capacitatea umană de a ține pasul în grupuri mari, adică, toți
cântă în armonie, pentru a dansa ore în șir și să intre ng starea de extaz și
tradiție de pictura pe corp, sunt practici care fac deja parte primele ritualuri
universale.
Aceste ritualuri au fost dezvoltate ca un mijloc de a schimba
activitatea neuronală a fiecărui individ, adică, în scopul de a atinge starea de
„identității colective“, deoarece, în această stare, nevoile de supraviețuire ale
grupului înlocui instinctele de supraviețuire în mod individual.
Multe animale de mers ritmic si auzi bataile inimii in uter, ci numai
oamenii au capacitatea de a se lega la vocalize și alte activități coordonate
ritmic, prin urmare, dezvoltarea simțului de ritm a fost vital pentru atingerea
stării neurologice specifice trauma de luptă, această declarație a devenit
sistem eficient de hominizi timpurie de apărare împotriva animalelor de pradă
medie, strigăt ritmic de război, percutia ritmic al șamani; până în prezent
capacitatea de ritm este utilizat pentru a lega indivizilor într-o „identitate
colectivă“, după aceeași cauză, în temeiul acestui principiu este că se
dezvoltă ceea ce numim „constiinta colectiva“.
Devine parte conștiința colectivă a identității colective, este un set
de credințe și atitudini morale care acționează ca o forță unificatoare a
grupului social constituit în conformitate cu obiective comune și valori comune.
Această forță este separată și dominantă în comparație cu conștiința
individuală. Ei bine, potrivit acestei teorii, o societate, o națiune sau grup
3

social constituie o entitate care se comportă ca un individ la nivel mondial,
care ar trebui să fie diferențiate de la ideea că se referă la setul de simboluri
sau imagini primordiale în societatea umană care transcend timp.
Mai mult decât atât merită menționat definiția Sociologul Durfhein care
definește ca fiind conștiința socială set comun de credințe și sentimente medii
ale unei societăți, care este un anumit sistem cu viață. În acest concept sau
definiție vine în mecanica de joc de solidaritate conciencial, de asemenea,
numit conștiință de solidaritate.
Sociologic, solidaritatea este sentimentul de unitate pe baza
obiectivelor sau intereselor comune, este un termen care se referă la
atitudinea de ajutor fără a primi nimic în schimb, adică, pe faptul de a fi bun,
un fel sau generos, care este, solidaritate. În consecință, se referă la legăturile
sociale dintre membrii unei societăți împreună și că împreună „identificat“ în
același sens și același gând.
Prin urmare, conceptul de identitate implică o varietate de sensuri
bine în valoare diferențiată, deoarece fiecare dintre aceste domenii a făcut
obiectul unor studii și de cercetare sunt cele care au determinat crearea de
specialități științifice născute tocmai pentru că constatările în fiecare caz; De
exemplu, este necesar să se facă referire la identitatea de gen motivate de
comportamente diferite ale ființelor umane care, după ce a fost născut de o
formă fizică evidentă, cu toate acestea, în interiorul simt și gândesc într-un
mod diferit, psihologia a condus la o un studiu mai aprofundat al acestui
„fenomen de identitate conciencial“, care, la rândul său, a dus la nașterea
unor noi specialități medicale încearcă să găsească soluții pentru acele
persoane care, potrivit statisticilor la nivel mondial constituie 10% din
populația conglomeratului la nivel mondial între bărbați și femei cu conflictul
de identitate.
4

IDENTITATE kind.- Acest concept se referă la percepția subiectivă
pe care un individ are despre sine ca pe propriul gen care s-ar putea sau nu s-
ar putea potrivi cu caracteristicile lor sexuale.
A nu se confunda acest concept, prin urmare, orientarea sexuală sau
identitatea sexual.Forma a celor trei elemente ale identității sexuale, care,
împreună cu orientarea sexuală și rolul de gen legate de schema ideo-afectiv
de apartenență la un anumit sex determina comportamentul, comportamentul
și personalitatea.
Toate societățile au un set de categorii de gen, care ar putea fi baza
pentru formarea identității sociale a unui individ în raport cu ceilalți membri. În
cele mai multe dintre ele există o diviziune de bază între atributele genului
atribuite bărbați și femei, un gen binar care cei mai mulți oameni să adere și
să fie cuplat la idealurile masculinitatea și feminitatea, totuși oameni care nu
se identifică cu unele sau toate aspectele legate de gen, care sunt atribuite
sexului lor biologic, așa că nu vedem nici o transsexual sau gen binar, astfel
încât unele societăți au atribuit categorii pentru un al treilea gen.
Psihanalist Robert Stoller american adoptă termenul „gen“ și propune o
diferențiereConceptul de identitate aparține grupului de concepte care
generează controverse atunci când este amestecat cu politica și religia, aici
conceptualizing identitate ar putea duce la dezvelirea a două sentimente
opuse din moment ce vin în libertate joc și autenticitate, acest lucru este ca
parte identității religioase, care este autentică și politică care urmărește între
timp libertatea individului în formă și conținut ca principiu universal de bază al
gândirii.
Există mai multe definiții ale identității fiecare este mai mult succes
în ceea ce aspiră să arate într-adevăr, așa că, de exemplu, noi spunem:
„Identitatea este cineva care permite să se recunoaște.“ În consecință,
identitatea personală este tot ceea ce ne defineste ca „indivizi“, suntem
5

conștienți de identitatea, deoarece ne amintim, fără ar fi imposibil pentru
propria noastră recunoaștere, așa că, de fapt, atunci când cineva își pierde
memoria lui, pierde elementul esențial al identității lor care este, în sine.
Deși schimba fizic imaginea noastră, în interiorul toată lumea există ceva care
rămâne neschimbat, convingerea că suntem aceeași persoană, este
paradoxul permanent de schimbare continuă, de zi cu zi, dar, în același timp,
să rămână aceeași persoană.
Conceptul de identitate putem înțelege mai bine în curs de
dezvoltare conceptul de „viață privată“, pe care am dobândit în copilărie,
copilul învață treptat să se facă distincția între ideea de „I“ și alții, atunci când
noțiunea de „I“ este consolidată, începe să înțeleagă „cine este“ cred si uita-te
in jurul nostru exterior și sunt paralele într-un corp cu un „sentimente“ și idei în
ceea ce privește interiorul nostru, este un fel de dialog intim și aceasta este o
parte a identității noastre personale .
Mai mult decât atât am dobândirea încet identitatea de
„apartenență“ la o familie și un grup social, individualitatea noastră împărtăși
cu alții și factorii externi sunt delimitând percepția individuală a ceea ce
suntem, naționalitate, limbă și tradiții vin la noi că identitatea culturală.
Dintr-un punct de vedere exterior există date cu caracter personal
implicate în descrierea identității, informațiile stabilite colectarea de sine,
influențează puternic noastre conștiința de sine, avem un nume, data nașterii,
locul sau țara la care putem se referă la ca țară, de exemplu, o serie de date
care comunică informații despre individualitatea noastră, există totuși, o
componentă biologică, care ajută la identificarea mult fiecărei persoane, și
care este, tot corpul nostru spune ceva mai mult decât ceea ce suntem cu
adevărat și cine suntem noi ca un individ.
6

Cunoașterea of''GENOMA humano „“ a început o nouă cale în
definiția ființei umane, prin urmare, deja face posibilă determinarea factorilor
biologici care modelează personalitatea noastră. Țineți minte, de altfel,
suntem singurul organism viu care este capabil de a gândi despre el însuși,
singura pentru a ajunge la concluzii logice despre propria sa existență,
singura valoare prezența lor și prezența altor ființe organizate, cu legile care
reglementează relațiile lor cu alte persoane, în scopul de a trăi în armonie
socială.
Am observat că dezvolta inițial of ''intimidad conceptul „“, dobândite
în copilărie, în timp ce copilul se dezvolta ideea of''YO „“ and''LOS DEMAS „“,
astfel începe să înțeleagă " „quien ES''y instinct de observare și
conceptualizare a tot în jurul lui în acest fel va crea un gând sau o idee a
identității de apartenență mental, ascute își dă seama că aparține unei familii,
un grup social, un teritoriu cu alții sub conceptul de națiune, o societate
globală care populează regiunea dvs., planeta, de asemenea, constată că
oamenii din jurul tău au moduri de a trăi și de a interacționa prin acțiuni
repetitive, învață să distingă obiceiuri și tradițiile grupului lor social cu care se
identifică.
Credințe, valori și alte aspecte culturale urmează să fie constituite
de-a lungul evoluției sale în ceea ce se distinge ca identitate culturală. Prin
urmare, devine identitatea culturală, setul de valori, mândrie, tradiții, simboluri
și credințe, probleme rasiale și practici religioase care determină o formă
caracteristică a comportamentului social similar din membrii săi și la rândul
său, stau la baza sentimentul calitatea de membru este parte a diversității în
cadrul acestora ca răspuns la interesele, codurile, reguli și ritualuri și cota care
stau la baza identității culturale. Acesta a remarcat, cu toate acestea, în cadrul
acestui grup social, indiferent de dimensiunea acesteia, există
is''MULTIDIVERSIDAD „“, adică, în cazul în care prezența unor persoane care
7

acceptă unele și nu sunt înregistrate toate valorile culturale, gândesc diferit și
definește anumite practici depreciat, dar analizar acest fenomen, se
concluzionează că, datorită influenței externe a altor culturi, prin prezența unor
elemente care au migrat, aduc diferite moduri de a gândi, globalizarea
comunicațiilor prin evolucionada. Cuando tehnologia ne referim la
the''IDENTIDAD oF GENERO „“, vorbim despre identitate, care implică
interesele, preferințele și înclinațiile sexuale, astfel încât este necesar de la
acest principiu: „“ CADA ființei umane, ca un om se naște SAU CA FEMEILE,
IDENTITATE SEXUALĂ PERMITE FIECARE CARE ALEGE genul
IDENTIFICA „“. Astfel, fiecare persoană se naște într-un fel sau altul, din
cauza a ceea ce spun ei caracteristicile lor biologice și subliniază rolul pe care
îl joacă fiecare în procesul de evoluție naturală, adică nivelul de reproducere,
femeile au rolul de a concepe și de a da naștere la o nouă ființă, în schimb
omul a procrea; Din acest punct de vedere, bărbatul și femeia sunt
complementare și necesare pentru a da omenirii garanția evoluției proprii.
Identitatea sexuală devine un concept care se referă la modul în care individul
identifică între aceste două genuri și la rândul său, orientarea sexuală preferă
acea persoană. Această identitate este foarte personal și intim, este de ce noi
spunem că ființa umană este dezvoltată în conformitate cu parametrii specifici
de acceptare internă, after''descubrirse „“ el însuși, această descoperire este
treptată, lentă și mod progresiv, în care el își găsește identitatea sa reală în
funcție de preferințele, modul în care se simt și identitatea sexuală actitudes.
Esta, devine suma diferitelor planuri biologice, de mediu si psihologice, este
descoperit foarte repede în etapa adolescență, acest lucru este atunci când
tânărul bărbat sau o femeie incepe sa se cunoasca mai profund, în multe
cazuri, „“ ese descubrimiento „“ este șocant și începe cu un sentiment de
vinovăție și rușine, după caz , sentimentul că lumea respinge fiind așa cum
este, pentru că sentimentele lui pentru sine, nu corespunde prezentării lor
fizice și biologice, vin să creadă că a existat o eroare a naturii și a găsit atr
Apado sau prins într-un organism care nu este în concordanță cu modul în
8

care te simți și gândești la sexualidad.Se lor este un fenomen natural, care
vine cu ființa individuală, nu este, prin urmare, un ocol pe drum, concluziile ,
care au condus oamenii de știință că oamenii de știință, este că identitatea
sexuală vine cu ființa, adică NACE, nu a făcut, așa cum a fost anterior
mentalitatea societăților organizadas.IDENTIDAD confesională la o religie în
sensul deplin al cuvântului, adică, profesa, practica și venera strictă și fidelă
principiilor sale și modul preceptele, este ceea ce noi numim „identitate
religioasă“. Este că sentimentul de apartenență la o anumită religie, adică să
aparțină unor astfel de practici și ritualuri religioase în credință.
Se spune, de exemplu, eu sunt un catolic, sau sunt creștin sau am
evanghelic; Acesta este un mod de a identifica cu una dintre multele religii
existente în lume. Living convins de valorile pe care se întemeiază învățăturile
și credințele sale.
Dar trebuie remarcat faptul că aceasta este o identitate dobândită în
calea evoluției omenirii; înainte, nu a existat nici o credință într-un singur
Dumnezeu, oamenii erau politeisti, a fost în urma filosofia creștină a dat
drumul la credința într-o singură ființă divină care a creat lumea „Dumnezeu“ a
venit să înlocuiască toți acei zei și să dea pas la credința un suprem,
Ca urmare a prezenței lui Hristos a început să se răspândească
această idee, astfel încât dă naștere după religia și bisericile creștine să
venereze naștere, a dat drumul și religia catolică, dar, de asemenea, născut
alături de alte religii cu diferite forme manifestă, cu toate acestea, este
întotdeauna același Dumnezeu în partea de jos a FE cei care acum vorbesc
despre religie evanghelică, islamul, budismul, etc.
Fiecare persoană alege religia care pare a fi mai precis la principiile
și modul de a se simți aspectul religios sale, el este identificat cu ea și apoi a
9

spus să aparțină acelui grup să se roage lui Dumnezeu.
Conduce pe oameni să bunăvoie identifice cu una sau altă formă de
cult creator suprem, cu toate acestea, în unele cazuri, această identitate se
simte afectat mai multe cauze care determină apariția, dar acest lucru se
întâmplă numai în cazul în care identitatea nu a fost confirmată sau
internalizate ca parte a sinelui său, în aceste cazuri, este o identitate
vulnerabilă nu este stabilită ca parte a personalității sale.
IDENTITATE RACIAL.- se bazează pe principiile de rasă și conceptul de
etnie.
Există o problemă destul de complexă de identificare rasială și
etnică, acest lucru se datorează marea problema de albire, care are loc în
societățile noastre. trecere rasială permanentă de vechi și a crescut mai
repede la momentul spaniol, engleză și cucerirea portugheză, colonizare în
plus care a dus la prezența unor noi rase europene, în special în Brazilia,
Argentina, Chile și Venezuela ori, aici au participat alte rase mixte italiană,
germană, spaniolă, portugheză, Asia și mulți care duc la nașterea metiși.
Astăzi este foarte dificil să se stabilească o identitate rasială.
Nu există nici o rasă pură în om, deși trăsăturile fizice ar putea
distinge dacă este negru, asiatic, alb și multe alte categorii rasiale. Identitatea
din acest punct de vedere devine dificil, spre dezamagirea lui, cu toate
acestea, coborârea din Africa neagră se numește astăzi și este identificat ca
atare, cu unele mândrie.
Există oameni care încearcă să rămână pur rasial, este cazul
chineză, japoneză, germani, ruși, cu toate acestea, în cazul în care există
cazuri izolate, care sunt în afara acestui context ideologic-rasiale, dar este un
10

efect incidental al imigrației, care sunt supuși rasiale încalcă aceste valori; Mai
mult decât atât, amestecul este continuă, interacțiunea rasială este
copleșitoare, astfel devine din ce în ce mai greu să se stabilească o identitate
rasială, care caracterizează fiecare dintre oamenii din jurul planetei ..
+++++++++++++++++++++++++++++++++++

Principala mea preocupare în această lucrare este a explora rețelele sociale si
ce rol joaca în construirea și definirea identității individuale. Tehnologiile
sociale și digitale au fost integrate rapid în viața de zi cu zi și societatea este
tot mai dependentă de ele. Dezvoltarea tehnologiilor mobile, smartphone-ul, în
special, a făcut ca această să fie prezentă mereu și din ce în ce mai mult
intim. În esență, suntem permanență conectați. Fără îndoială trăim fizic într-o
lume analoga în timp ce folosim tehnologie digitala când comunicam la
distanta. Modul în care comunicarea virtuala prin servicii sociale, ca de
exemplu Facebook, Twitter, Instagram, Snapchat, Youtube, este o lume noua
și fascinanta, dar care ne poate afecta calitatea vieții noastre. Aceste
tehnologii depășesc nu doar acțiunile și comportamentele noastre externe, dar
și viața noastră internă. Tehnologiile digitale au transformat spațiul și
organizarea temporală a vieții sociale, creând noi forme de acțiune și
interacțiune, noi tipuri de relații sociale și noi modalități de a se lega de ceilalți
și de sine. Acestea au eliminat bariere de comunicare și a creat un canal de
comunicare descentralizat în care fluxul de informații adăugă noutăți în banca
noastră de cunoștințe. Ma interesează sa explorez și sa ridic întrebări despre
cum anume identitatea și intimitatea noastră, ca de altfel și cum relațiile cu
ceilalți sunt recreate și mutate în cadrul acestui context. Prezența pe aceste
rețele sociale și în bloguri este o noua versiune a propriei noastre existente.
Este o proiectile a identității noastre și reprezinta o versiune a noastră.
Folosim aceste site-uri și aplicații pentru a publica comentarii, împărtăși
11

opinii, posta imagini selfie și groupie, și pentru a ne lasă seduși sau contrariați
de conținutul oferit de alți utilizatori. Trăim într-o lume unde orice persoana
care are acces la internet poate face parte din aceste comunități virtuale și
interacționa cu ele. Site-urile de rețele sociale sunt adesea folosite pentru a
crea sentimente comunale și sunt fundamentale pentru cultura actuala. De
multe ori gradul de anonimitate posibil pe bloguri oferă avantajul de a putea
împărtăși gândurile fără atâtea restricții, fără nevoia indiciilor non-verbale,
sentimentul de securitate. De multe ori este mai ușor și mai convenient sa
comunicam în acest fel și în mod paradoxal, putem avea conversații mai
profunde, mai înfocate fără distracții.
Boyd și Ellison (2007) definesc site-urile de rețele sociale ca "servicii
bazate pe web care permit să construiască un profil public sau semi-public
într-un sistem limitat, să articuleze o listă a altor utilizatori cu care împărtășesc
o conexiune și să vizualizeze și să traverseze lista lor de conexiuni și cele
făcute de alții în cadrul sistemului, lista lor de conexiuni și cele făcute de alții
în cadrul sistemului.

Social media a devenit un spațiu de răspândire a informațiilor,
comunicării globale, auto – promovării, libertății de expresie și a unui
instrument puternic de modelare a identității. Identitatea socială a mass-media
este considerată o anexa a vieții cotidiene și a unui instrument de schimbare
culturală. Este interesant de observat cum realitatea virtuala coexista cu cea
fizica, dar care necesita o interacțiune din afara, fără de care de care acea
lume ar fi total lipsita de convingere, ar fi un vid.
Ce înseamnă sa te afli online? Cum ne transformam când dialogul se face
indirect, prin intermediul tehnologiei față de cel în persoana?
Sunt conștient ca ar fi nevoie de o anumita detașare personala de
internet și rețele sociale pentru a nu fi părtinitor. Din păcate, cred ca aceasta
12

izolare de mediile sociale virtuale este greu de realizat în contextul
prezentului, nu doar pentru ca am constanta nevoie de informațiile virtuale
oferite de acestea, dar și pentru efortul constant și voit pe care l-ar necesita
retragerea din aceste medii. Practic avem de a face cu o invazie asupra
individului pe diferite cai de acces, care mizează pe nevoile și dorințele
psihice și afective și de multe ori practice ale individului.
Este interesant și impactul tehnologiilor emergente asupra societății,
culturii și comerțului. Conținutul distribuit prin intermediul rețelelor sociale este
adesea persistent, deoarece tehnologiile sunt concepute pentru a permite și a
împinge acest lucru. Dar poate ca tenologia în sine nu este esențiala sau
persistenta, după cum explica Nassim Taleb în cartea sa Antifragil tehnologia
însăși poate anula efectul tehnologiilor proaste, prin auto-eliminare.
Tehnologia este cea mai bună atunci când este invizibilă”. Noile forme de
comunicate sunt mult mai ușor de adoptat în special cu generația tânăra, care
este mult mai receptiva la nou, inovator, „flashy”. În mod tradițional,
consumatorii au folosit internetul pentru a folosi pur și simplu conținutul: am
citit, am vizionat și am folosit informația pentru a cumpăra produse și servicii.
Din ce în ce mai mult, consumatorii folosesc platformele – cum ar fi site-uri,
bloguri, rețele sociale și wiki-pentru a crea, modifica și discuta conținutul pe
internet. Aceasta reprezintă în esența fenomenul social media.
Acest mod nou de a ne reprezenta și interacțiunile cu alți membri
nu vine fără un cost. Problema vine atunci când ne găsim substituind în mod
subtil relațiile electronice pentru cele fizice sau confundându-ne relațiile
noastre electronice cu cele fizice. S-ar putea să simțim că ne conectăm
eficient cu ceilalți prin intermediul internetului, relațiile electronice abundente
pot genera în mod paradoxal un sentiment de izolare socială. Poate conduce
la o abstractizare a existentei noastre sociale fizice, în special a generațiilor
mai tinere, care de multe ori se refugiază într-un astfel de lume virtuala
13

datorita interdictivilor, limitativilor impuse de către părinti, educatori, distanta
sau posibilități materiale de a se întâlni în mod fizic cu prieteni, dar și cu
necunoscuți.
Dar, atâta timp cit nu ne a șteptăm la aceste relații online dec ât pe
care le pot oferi, nu exist ă motive serioase pentru care nu ne putem bucura de
abilitatea site-urilor de social media pentru a ne conecta eficient cu oameni la
care în alt fel nu am avea acces.
Alte provocări suplimentare pot reprezenta în chat-uri când scriem
prin prescurtare "LOL" sau "LMOA" pentru a descrie rasul. Ele nu reprezintă
un înlocuitor real pentru a auzi oamenii care rid, care au puterea reală de a ne
ridica spiritele atunci când avem nevoie de sprijin moral.
În același fel oameni care folosesc mijloace electronice pentru a
face confruntarea mai ușoară, dar rezulta o relație superficiala ca rezultat.
Oamenii în general, găsesc incomoda confruntarea față în față, în persoana,
astfel încât este ușor de înțeles de ce aleg calea virtuala. Tocmai pentru că
mijloacele electronice transmit emoții atât de superficial și detașat în
comparație cu interacțiunea în persoană, mulți o consideră drept modalitatea
perfectă de a trimite mesaje dificile: ne feresc să înregistrăm răspunsurile
emoționale negative, ceea ce ne oferă iluzia că nu producem neplăcere. Din
nefericire, acest mod de a comunica poate produce mai multă confuzie de
obicei, în contextul în care transmitem aceste mesaje cu putina empatie.
Așadar rețelele sociale sunt foarte eficiente pentru a transfera informații, dar
pentru conexiuni sensibile sau satisfăcătoare din punct de vedere emoțional,
mai puțin. Partea din sistemul nostru nervos care înregistrează sentimentele
este într-un fel paralizată sau eliminată atunci când comunicăm în mod
electronic.
14

Internetul și rețelele sociale au redus distantele, ne-au apropiat
aproape și paradoxal, ne-au împins mai departe. Ca orice instrument util,
pentru ca tehnologia să ne servească bine, este nevoie de folosirea unei
judecăți bune. Restricțiile care ne împiedică să fim noi înșine în public, într-un
fel sunt mult mai slabe atunci când modul nostru de comunicare este cel
virtual. Din păcate, mesajele electronice de multe ori rănesc, dar paradoxal au
puțină putere de a vindeca.
Este interesant de observat de asemenea faptul ca lumea virtuala
dedica o mica parte fiecăruia care își craza un cont, de exemplu și introduce
informațiile personale. Este deschis pentru aproape oricine, atâta timp cat
reunește niște criterii de baza, cum ar fi accesul la internet, un device sau
vârsta adecvata. Se spune de multe ori ca nu existam ca persoane în
societate dacă nu avem cont pe Facebook, Instagram, Youtube, etc. Exista
situații în care entitatea virtuala continua sa rămână în existenta în mod
virtual, bineînțeles, chiar și după stingerea din viata a entității reale, organice.
Mai exista o alta latura, faptul ca fotografiile și videourile urcate pe
diferite site-uri e ajung într-un loc nelimitat de arhivare, străin și rece, un fel de
cimitir virtual. Prin aceasta depersonalizare a imaginii, și a numărului imens de
fotografii, împreuna cu ușurința de a captura acestea cu ajutorul smart-phone-
ului sau a altor tehnologii similare, se pierde din valoarea sentimentala lata
data găsita în fotografiile create pe hârtie. Emoția nu e aceraceei ca în cazul
celor imprimate. Îmi aduc aminte cu nostalgie ca faptul de a face o fotografie
era un eveniment special, era ceva ce unul știa ca este capturarea unui
moment unic, pe care îl trăiai doar o data, merita sa fie amintit prin fotografie
sau video. Mai era și acel proces în care nu se știa dacă filmul a fost expus
corect, dacă lumina a fost ideala și alte detalii tehnice similare, pana în
momentul în care erau developate și imprimate pe hârtie. Acea așteptare și
apoi momentul surprizei în care puteai decide care dintre imagini te reprezinta
15

cel mai bine, sau care reprezinta acel moment unic cel mai bine. Apoi
cunoscuți, familia, prietenii erau invitați la o cafea, o poveste și albumul de
poze nu lipsea niciodată. Similar poate cu ce s-a întâmplat cu pictura din
perioada modernista după apariția fotografiei.
Este o pseudo-realitate care se face prezenta tot mai mult. Jaron
Lanier, unul dintre primii pionieri în cercetarea realității virtuale, care a
popularizat și acest termen explică faptul că pentru a fi ceva virtual "trebuie să
fie imperceptibil (de la entitatea actuală) într-un context practic, în timp ce
rămâne diferit în altul" (Lanier, 1999) Evident aici autorul se refera la noțiunea
de realitate virtuala în mod similar dar nu egal cu cea fizica. De exemplu,
termenul "avatar" poate fi aplicat unei persoane care este o ființă umană sau
se poate referi la "cineva" care nu este o ființă fizică, ci are proprietățile unei
persoane (un caracter de joc video). De asemenea dacă recunoaștem ceva
care este "aproape, dar nu chiar real" în definiția noastră, acest lucru pare să
ducă la faptul că amintirile, visurile și filmele sunt și ele virtuale, și care de fapt
nu sunt. Un avatar, care este reprezentarea utilizatorului uman într-un mediu
virtual, fie sub formă de obiect grafic (de obicei în formă umană) sau sub
forma unui „user-name” în medii non-grafice, cum ar fi forumuri de discuții și
camere de chat.
Problema în fin nu este legata de faptul ca exista o altfel de lume
alternativa, chiar dacă multi ne adaptam mai greu la ideea ca virtualul este o
evoluție imposibil de oprit, ci mai degrabă o problema legata de conținutul
acestora și cu scopul acestui conținut.
Sigur ca exista nenumărate avantaje cu adoptarea unui nou ambient
digital, ca de exemplu este mult mai ușor azi sa nu pierzi contactul cu cineva
în ziua de azi fata de anii din înaintea internetului și a social network-ului,
chiar și printr-o simpla căutare cu Google, sau cum poți găsi restaurantul sau
16

benzinăria cea mai apropiata. Sau poate revie-uri la un articol de insert sau o
carte, un film sau un spectacol pe care vrei sa o citești vezi. Sau te poți
conecta cu zeci, sute, mii de persoane necunoscute cu care poți schimba idei,
păreri pe teme diverse în chat-rooms și pe site-uri care permit acest lucru. Dar
cu aceste avantaje, afacerile care au investit în lumea digitala au de câștigat,
și chiar foarte mult.
Problema la final nu este legata de faptul ca exista o altfel de lume
alternativa, chiar dac ă multi ne adaptam mai greu la ideea ca virtualul este o
evoluție imposibil de oprit, ci mai degrabă o problema legata de conținutul
acestora și cu scopul acestui conținut.
Recunoaștem că abordarea vieții într-o perioadă în cibernetica nu este ușoară
sau evidentă. Într-o lume mediată tehnologic, viața este complicată.
Sigur ca exista nenum ărate avantaje cu adoptarea unui nou ambient
digital, ca de exemplu este mult mai ușor azi sa nu pierzi contactul cu cineva
în ziua de azi fata de anii din înaintea internetului și a social network-ului,
chiar și printr-o simpla căutare cu Google, sau cum poți găsi restaurantul sau
benzinăria cea mai apropiata. Sau poate revie-uri la un articol de insert sau o
carte, un film sau un spectacol pe care vrei sa o citești vezi. Sau te poți
conecta cu zeci, sute, mii de persoane necunoscute cu care poți schimba idei,
păreri pe teme diverse în chat-rooms și pe site-uri care permit acest lucru. Dar
cu aceste avantaje, afacerile care au investit în lumea digitala au de câ știgat,
și chiar foarte mult. I c ând afacerile mari ofer ă servicii gratuite, este aproape
sigur ca se plătește într-un fel sau altul cu timpul, energia sau banii cuiva.
––––––––––––––––––––-
17

……………………………………………………………..Înainte de a intra în profunditatea
acestui fenomen atât de răspândit în lumea contemporana dezvoltata, ar fi
indicat sa menționez ca rădăcinile comunicării prin rețelelor sociale se extind
mult în istorie. Este o consecință naturala dezvoltata dea-lungul unui timp
îndelungat din istoria omenirii de a interacționa cu familia și prieteni pe
distanțe lungi precum și de a motiva, a stabili autoritatea și controlul și pentru
crearea unui sentiment de coeziune socială, în special când discuția față în
față era imposibila, incomoda sau nu necesara. Mijloacele noastre de
comunicare s-au dezvoltat pe măsura evoluției omenirii dea-lungul secolelor.
Încă din vremuri preistorice, schimbările semnificative în tehnologiile de
comunicare au evoluat împreuna cu schimbările care au avut loc pe plan
politic, social, economic și cultural. Comunicarea a fost transformata radical
odată cu apariția limbajului și a vorbirii, dar până în jurul anului 30.000 BCC
când comunicarea a început sa existe într-un format intenționat, comunicarea
a constat într-un set dezorganizat de semne care ar fi putut fi interpretate
diferit de fiecare om care le folosea.
Poveștile transmise oral și semnalele transmise prin fum de
armenea au constituit o forma de a comunica folosite împreuna cu alte forme
de comunicare. Din motivul lipsei de standardizare a semnificativilor acestora,
erau dificil de folosit în afara comunitarilor sau tribului căruia ii aparținea.
Aceste metode nu erau cele mai afective din punct de vedere strategic
deoarece puteau atrage atenția nedorită din partea celorlalte triburilor și a
animalelor de pradă.
Metoda cea mai primitiva de a comunica a fost picturii murale pe
pereții peșterilor. Homo sapiens a creat aceste picturi folosind pigmenți din
extracte de plante, minerale și produse animale. Pigmenți erau apoi folosiți
pentru a crea imagini din viață primitiva. Scopul picturilor se crede a fi
18

instruirea celorlalte persoane din trib ce animale puteau fi consumate. Cea
mai veche pictură de peșteră cunoscută este situată în Peștera Chauvet.
Aceasta se afla în sudul Franței și conține unele dintre cele mai bine
conservate picturi de peșteri figurative din lume precum și alte dovezi ale vieții
paleoliticului superior. Aici se pot observa sute de imagini de animale,
reprezentând cel puțin 13 specii diferite, dar nu există picturi de figuri umane
complete, deși există o figură umana parțială și anume "Venus".
Petroglifele au apărut în aceiași perioada și au fost folosite
împreună cu alte forme de comunicare, ca de exemplu pietre special
amenajate, simboluri sculptate în lemn sau pe pământ și tatuaje.
Pictogramele reprezintă următorul pas în evoluția comunicării.
Aceste simboluri desenate ce reprezenta un concept, o activitate, un loc sau
un eveniment ilustrat, au o semnificație asemănătoare cu forma lor, dar nu
reprezinta idei abstracte. Petroglifele arata un eveniment fără o desfășurare
narativa, în timp ce pictogramele pot dezvălui evenimente ordonate
cronologic. Ele au fost folosite în deferente culturi începând cu 9.000 I.H.
Ideogramele au evoluat din pictograme și sunt simboluri grafice care
reprezintă o idee. Ideogramele au stat la baza creării sistemelor logogrifice de
scriere, cum ar fi personajele chinezești sau hieroglifele egiptene.
Primul sistem de scriere inventat a fost cel sumerian, care a apărut
în perioada preistorica la sfârșitul anilor 3000 I.H. Acest sistem a apărut dintr-
un sistem de jetoane de argilă folosite pentru a reprezenta mărfurile și a
înregistra numere, folosind un stilou rotund, impresionat în lut moale, în
diferite unghiuri. Scrierea cuneiformă a devenit un sistem de scriere cu scop
general pentru logo-grame, silabe și numere.
19

Cuvântul a permis răspândirea ideilor și a ajutat la crearea de noi
forme de comunicare, afectând pozitiv gama și longevitatea informațiilor
create. Simbolul s-a aflat la baza tutor acestor invenții. Legătura dintre desen
și scriere a fost foarte prezenta în Egiptul antic și în Grecia antică, mai mult,
conceptul de desen și scriere au fost una și aceeași.
Documentele și cărțile scrise de mana au apărut în jur de 1000 de
ani înainte de apartida tiparului. Cum hârtia nu era disponibilă pe scară largă,
Aceste manuscrise foloseau velur ca suport. Majoritatea cărților și
documentelor au fost scrise de către călugări în mănăstiri și erau de natura
religioasa. Cu un număr de persoane alfabetizate foarte mic, doar cei bogați și
călugării aveau facilitatea la aceste manuscrise. Secolele 7 și 13 reprezinta
epoca manuscriselor religioase, iar odată cu renașterea cărțile produse nu
erau de natura religioasa. În 1448 Johann Gutenberg a revoluționat felul în
care se produceau cărțile prin invenția tiparului și folosirea hârtiei și a cerneli.
Ela produs prima biblie disponibila în afara comunităților burgheze sau a celor
religioase aflate în mănăstiri.
Corespondența scrisă transmisă manual de la o persoană este una
din cele mai vechi metode de comunicare pe distanțe extinse. Cea mai veche
formă de serviciu poștal este înregistrată în anul 550 I.H., care a devenit
foarte răspândită în următoarele secole. Aceasta forma era destul de
ineficienta dat fiind distantelor și pericolelor mesagerii trebuia sa parcurgă de
cele mai multe ori. Era nevoie de un sistem poștal organizat. Anul 1775 în
Statele Unite a fost anul în care s-a înființat primul Post Office , iar Benjamin
Franklin a fost numit primul postmaster general. Sistemul s-a răspândit rapid,
iar 1828, Statele Unite au avut 7.800 oficii poștale fiind cel mai mare sistem
poștal din lume. Acest sistem folosea trenul ca principal mod de transport, și
oferea un serviciu rapid și sigur. Scrisorile au câștigat multa popularitate,
reprezentând modul principal de a menține legătura dintre cei mutați spre
20

coasta de vest cu cei ramași pe coasta de est.
În 1792, telegraful a fost inventat. Conform definiției Wikipedia,
telegrafia este transmiterea pe distanțe lungi a mesajelor textuale sau
simbolice (spre deosebire de cele verbale sau audio) fără schimbul fizic al
unui obiect care poartă mesajul. Acest lucru permitea ca mesajele să fie
transmise pe o distanță mult mai mare decât oamenii erau obișnuiți pana în
acel moment. Deși mesajele telegrafice erau scurte, ele erau un mod
revoluționar de a comunica informații folosind sistemul morsa prin fir.
În 1876, Alexander Bell a inventat telefonul, dar nu a fost atât de
popular la început în comparație cu telegraful, datorita costului serviciului de
telefonie.
Radioul a apărut în 1891. Ambele tehnologii au rezistat pana astăzi,
cu toate ca au evoluat mult intre timp. Ele au permis oamenilor să comunice
instantaneu pe distanțe mari, lucru care a schimbat lumea de pana atunci prin
relația dintre spațiu și timp a comunicării.
Invenția radioului la începutul a adus cu sine o noua forma de
divertisment și sursa de informație prin numeroasele stații de radio răspândite
în lumea întreaga. Radioul a devenit un mijloc de neprețuit de comunicare și a
schimbat modul în care comunicăm între noi, cum împărtășim și promovăm
opiniile. A o platformă efectiva de a comunica cu diferite aplicații, cum ar fi
pentru piloți de avioane, căpitani de nave, șoferi de camioane, serviciile de
urgență, dar și pentru a face cunoscute produse prin publicitate, care a
reprezentat principala sursa de câștig a acestor stații de radio. În timpul celui
de al doilea război mondial, oamenii așteptau cu nerăbdare știrile de radio
despre evoluția situațiilor pe frontul de lupta. Radioul a rămas popular pana în
21

prezent, cu toate ca tehnologia a evoluat considerabil.
La începutul anilor 1800 fotografia apare ca un nou instrument de
comunicare. Capturarea unei imagini garantiza o amintire tangibila pentru
acel moment, situație sau individ, chiar și după dispariția sa. Primele încercări
de fotografie au avut rezultate slabe, dar uimitoare la acel moment. Procesul
de fotografiere și developare a evoluat timp de peste 100 de ani cu mult
succes, pana la apariția fotografiei instant și a tehnicilor digitale.
Echipamentele foto au devenit disponibile pentru oricine, amator sau
profesionist, iar procesele de fotografiere, developare și prezentare se
găsesc în diverse forme și pentru diverse aplicații.
Televizorul a apărut în jurul anului 1939. Cu toate ca a fost receptat
cu neîncredere la început datorita prețului mare și a faptului ca radioul a
continuat ca modul preferat de comunicare mass media, odată cu trecerea
anilor preturile au scăzut semnificativ și stațiile de televiziune au început sa se
înmulțească considerabil, iar televizorul și televiziunea au devenit foarte
populare. Transmisiile prin televizor au câștigat un public foarte larg și au avut
un impact enorm asupra societății și a stilului de viata. Televizorul a devenit
un obiect electrocasnic util, necesar, de neînlocuit. Societatea a devenit
obsesionata cu televiziunea, fie ca era vorba de știri, divertisment, educație
sau comerciale, și fără îndoială a jucat un rol enorm în construirea identității la
nivel colectiv și individual. Programele cu un număr restrâns de canale de
difuzare, cu timpul a devenit televiziune prin cablu, satelit și internet cu sute
de canale.
Youtube au schimbat noțiunea de televiziune. Utilizatorul tradițional
de alta data a devenit creatorul, furnizorul de conținut nou. Aceasta delimitare
intre creator și consumător a devenit destul de confuz datorita interactivității
dintre parți. Youtube poate fi considerat televiziune sociala. Controlul
22

consumătorului este major, comentariile, feedback-urile, crearea de playlist-uri
și interacțiunea cu ceilalți vizitatori creează o senzație de control.
Televizoarele digitale inteligente, apărute în ultimii ani, permit conectarea
unui calculator, telefon sau unei tablete prin fir, Bluetooth sau Wifi, și
reîntăresc faptul ca televizorul, ca tehnologie, nu este pe cale de dispariție.
Acest lucru pare sa nu se schimbe, vrem sa cunoaștem ultimule noutăți
despre moda, dieta, filme, politica, programe de divertisment, dar vrem sa o
facem în momentul și de forma aleasa de noi, și nu cel impus de o rețea de
televiziune sau de radio.
Se pare că aproape toți dețin un smart-phone, chiar dacă nu cu mult
timp în urmă tehnologia a fost introdusă pentru publicul larg.
Primele prototipuri care au dus la inventarea smart-phone-ului actual au
început prin 1979. Dispozitivele numite telefoane celulare au trecut printr-o
continua evoluție oferite de diferite companii cum ar fi IBM, Palm, Nokia, etc.
În 1992 IBM a produs primul telefon cu caracteristici care incorpora
caracteristici PDA (asistent digital personal). În 1994 Bellsouth oferea o
versiune mai actualizata numita Simon Personal Communicator, care oferea
ecran tactil, iar pe lângă posibilitatea să efectueze și să primească apeluri,
putea să trimită faxuri și e-mailuri. Companiile BlackBerry, Nokia și Qualcomm
au urmat exemplul și au intrat pe piața cu sisteme din ce în ce mai sofisticate
care ținteau la buzunarul persoanelor corporative și ofereau în plus
posibilitatea de conectare la internet printre multe alte funcțiuni. Dea-lungul
anilor 2000 tehnologia smart-phone a continuat să avanseze și au dus la
introducerea iPhone-ului, a smart-phone-ului Android. Cu caracteristici și
funcțiuni avansate incorporate, cum ar fi multiple procesoare, GPS, Camera
de foto, conectare prin Wifi și Bluetooth, etc., smart-phone-urile au câștigat
rapid popularitate și s-au răspândit în toată lumea. Serviciile de telefonie fixa
devin din ce în ce mai demodate, deoarece tot mai multi oameni, indiferent de
vârsta achiziționează telefoane mobile. Comoditatea de a avea un telefon
23

disponibil oriunde și oricând a câștigat piața foarte repede.
Internetul a început în anii 1960 ca o modalitate pentru cercetători
de a împărtăși informații intre calculatoare. Computerele erau imobile datorita
greutății și volumului care îl ocupau, iar pentru a face uz sau împărtăși aceste
informații era nevoie ca benzile magnetice folosite sa fie trimise prin posta
dintr-o locație în alta, iar acest lucru era destul de impractic având în vedere
avansurile tehnologice din acel timp. Anul 1983 este considerat ca fiind anul
de naștere oficial al internetului. Protocoalele de mesagerie folosite de internet
permit utilizatorilor să comunice atât în mod asincron în care expeditorul și
receptorul nu trebuie să fie simultan conectați la Internet (email) și sincron, în
timp real (chat). Un browser este o aplicație utilizata pentru a vizualiza
informații de pe World Wide Web. Paginile web pot să arate diferit când sunt
accesate de diferite browsere. Fiecare browser oferă o experienta diferita
pentru utilizator dar toate pot accesa aceleași informații. Informațiile se pot
cauta prin motoare de căutare.
Internetul și web-ul sunt ușor de utilizat și ușor accesibile, materialul
web este volatil – se schimbă, devine dezactualizat sau este șters. Nu există
un organism de reglementare care să monitorizeze fiabilitatea a ceea ce se
află pe Internet. Nu există nicio modalitate sigura de a diferenția intre
materialul adevărat fiabil, precis și cel fals. De obicei ne lăsam ghidați de
intuiția noastră și de comentariile și sugestiile altor utilizatori, dar trebuie să
evaluam critic toate materialele pe care le găsim, atât textul, imaginile și
contextul în care se prezintă Cu toate acestea, este mult mai ușor să accesam
internetul dacit sa facem un drum la bibliotecă pentru a consulta o
enciclopedie.
Trăim într-o lume mult mai conectată. Toate aceste contacte directe
cu oamenii, sutele de e-mailuri sau actualizări rețelele sociale pe care le
24

primim în fiecare zi schimba modul în care ne comunicam unul cu altul, modul
instantaneu în care accesam magazinele virtuale, felul în care ne educam și
primim diplome și certificate în clase virtuale, felul în care consumam muzica
și filme.
Produsele pe care le cumpărăm prin internet pot fi cumpărate acum
la prețuri mult mai ieftine, datorita reducerii de personal și de eliminării
anumitor elemente tipice magazinelor fizice.
Social Media este un termen pe care toată lumea îl cunoaște, este
răspândit în toate parțile globului și probabil aceste servicii sunt folosite în
mod regular. Rețelele sociale au devenit o nouă obsesie a utilizatorilor de
internet din întreaga lume.
În 1997 un website numit Six Degrees permitea utilizatorilor sa se
înregistreze, sa își creeze un profil și sa se conecteze cu alți utilizatori de pe
site. Acest site poate fi considerat ca fiind începutul a ceea ce astăzi numim
social media. După Six Degree au apărut blogurile și mesageria instant. AOL
(America Online) a fost unul dintre cele mai populare website-uri de
mesagerie favorizat de multi pentru a comunica instant (sincron) și prin email
(asincron). Pana în jurul anului 2000 social media era un termen destul de
puțin folosit iar ca și activitate era văzut ca o ocupație ciudata în timpul liber.
Cu toate acestea oamenii au început sa folosească site-urile de chat pentru a-
și face prieteni noi, a discuta despre subiecte și interese comune și chiar să-și
dea întâlniri amoroase.
Prin 2003 a apărut un nou site care permitea crearea unui profil si a
face prieteni. Myspace era un site general de social media care a inspirat
apariția altora, cum ar fi Facebook. Deși în comparație cu Facebook avea o
baza de utilizatori mica, a fost foarte popular în acea perioada.
25

Linkedin este un alt site foarte important care a rezista pana astăzi
si este destinat profesioniștilor si afacerilor pentru a se conecta, a cauta si
oferi locuri de munca si a socializa.
În 2004, Mark Zuckerberg a lansat un nou serviciu pentru studenții
de la Harvard, un serviciu care ce avea sa devina unul dintre cei mai
populare site-uri, cu miliarde de utilizatori in curent. Facebook a devenit si
definit standardul social media pentru toate cele care au urmat. In 2006 apare
Twitter, un serviciu inspirat de mesajele text si SMS.
După 2010 servicii ca Flickr, Instagram, Pinterset și Photobucket au
apărut pe piață. Au devenit foarte populare în randul utilizatorilor datorita
platformelor compatibile cu smart-phone-urile. Unele din aceste servicii ofera
posibilitatea ca fotografiile sa fie editate cu filtre speciale, urcate si impartasite
cu prieteni si alti membrii care folosesc aceste servicii. Aceste servicii sociale
că au devenit utilizate pe scară largă și au devenit foarte răspândite. Site-urile
web au început să utilizeze adresele lor de social media, firmele să includă
adrese Facebook, Twitter, Instagram si Google+ pe reclamele lor de
televiziune si magazine virtuale, pentru ca utilizatorii sa poata urmari ultimele
noutati si de asemenea sa includa acestea în cele mai recente postari pe
aceste site-uri. Multe dintre aceste firme angajeaza specialisti social media
care se ocupa doar de mentinerea unei prezențe pe aceste site-uri . Acestea
srvesc si drept canal de comunicare cu clientii (sau potential clienti) pentru a
asigura un serviciu al clientului actualizat si flexibil.
Toate aceste site-uri au un scop similar dar fiecare servind unui tip
de comunitati diferite. Unele tintuiesc la cei care se comunica mai usor cu
ajutorul fotografiilor, altele prin comentarii scurte, iar altele prin discuții
profunde ca în cazul blogurilor.
26

Integrarea acestor site-uri în viata noastră adesea creează presiuni
asupra felului în care percepem propria identitate si felul în care suntem
percepuți de ceilalți, cu precădere modul în care încercăm sa ne asemănam
cat mai mult cu versiunea noastră digitala, care de cele mai multe ori este
idealizata. Fiind în mod fundamental ființe sociale și dezvoltarea noastră
implica găsirea locului nostru în contextul social și cultural în care trăim,
feedback-ul joacă un rol semnificativ în evoluția identităților noastre de sine.
Prin integrarea like-urilor si a comentariilor pozitive (de cele mai multe ori) se
asigura succesul si popularitatea pe social media, care alimentează si mai
mult ego-ul utilizatorilor. Vrem să afișăm identitățile ca pe cele pe care le-am
dori sau pe care le vrem să le vedem mai degrabă decât pe cine suntem cu
adevărat si promovăm aceste identități prin intermediul acestor rețelelor
sociale. Diferențele dintre sinele privat și cel public devin estompate, iar
identitatea proprie devine un mijloc de acceptare și statut în acest context.
De cele mai multe ori accesul la social media nu ofera o reflecție reala sau
folositoare a ceea ce suntem, a propriei identități, ci mai degrabă portrete
despre cine ar vrea sa fim, folosindu-se de nevoile noastre de baza de a ne
simții bine, acceptați si atractivi. Aceasta cultura populara impune ce ar trebui
sa credem despre noi înșine si servește intereselor proprii (comerciale) mai
degrabă decât ceea ce este pozitiv, ce are valoare cu adevărat pentru noi.
Este o identitate proiectata asupra noastră si poate prea puțin o reflecție a
ceea ce suntem cu adevărat.
Exista deci o tendința de a construi fațade bazate pe rațiuni care
propun sa devenim ceea ce mass media așteaptă de la noi, felul în care
așteaptă sa ne comportam, sa ne îmbrăcam, sa ne exprimam, iar cel mai
important -cum anume gandim. Pentru multi scopul prezentei pe aceste sit-uri
devine modul in care reusesc sa castige aceptare, popularitate si statut cu
ajutorul profilurilor create si actualizate, si postarile realizate. Scriitoarea
27

Christine Rosen într-un interesant articol din The New Atlantis din 2007
intitulat "Virtual Friendship and the New Narcissism" , observa ca "această
tehnologie, cu cerințele sale constante de a colecta (prieteni și statut) și de a
efectua (prin comercializarea noastră înșivă), ne subminează în unele moduri
capacitatea de a atinge ceea ce Promisiuni – un sentiment mai sigur despre
cine suntem și de unde noi aparținem îndrumarea oracolului Delphic a fost
cunoașteți-vă pe voi înșivă. Astăzi, în lumea rețelelor sociale online, sfatul
oracolului ar putea să fie arătat pe sine ".
(http://www.thenewatlantis.com/publications/virtual-friendship-and-the-new-
narcissism).
In incercarea de a fi acceptat in aceste medii sociale riscam sa
pierdem unicitatea proprie fiecaruia, sa ne sacrificăm identitatea noastră
adevărată și se ne modelam identitatea pentru a se conforma lumii digitale ca
forma de identitate acceptabilă.
Datorita necesitatilor de fi acceptati a devenii populari si a li se
acorda un anumit status, multi utilizatori expun anumite aspecte ale vietii
personale, care in contextul relatiilor off-line ar fi considarate private. Christine
Rosen in acelasi articol remarca faptul ca „utilizatorii săi se angajează să se
expună în mod automat. Crearea și conspirația consumului de detalii intime și
imagini ale vieții proprii și ale altora este activitatea principală în lumea socială
online. Nu există loc pentru reticență; Există numai revelație.”
Caracteristica cheie a comunicării fără fir nu este mobilitatea dar
conectivitatea perpetuă” (p.
Comunicarea wireless a devenit o platformă de livrare de alegere
pentru multe tipuri de produse digitalizate, inclusiv jocuri, muzică, imagini și
28

știri, precum și mesaje instantanee care acoperă întreaga gamă a activității
umane, de la rețele de sprijin personal pentru sarcini profesionale și mobilizări
politice. Astfel, grila de comunicare electronică acoperă tot ceea ce facem,
oriunde și ori de câte ori o facem (p. 69) („Communication Power” Manuel
Castells, 2013 Oxford Univeristy Press). În acesta carte autorul identifica
faptul ca tehnologia wireless a produs ca prezenta pe aceste site-uri sa devina
si mai pronunțată, depășind limitele obișnuite ale disponibilitatii de alta data. Fi
văzut si auzit oriunde si oricând în rezoluție înalta si cu efort minim- pare sa fie
moto-ul noilor dezvoltări tehnologice care ne împing la promovarea eu-lui, dar
după cum am văzut in pagina anterioara este doar o iluzie, deoarece nu se
așteaptă o suma a eulul real ci, mai degrabă cat de mult se apropie sau
contopește cu eul proiectat asupra noastră de către societate.
Capacitatea de a produce conținut prin dispozitive mobile și de a
încărca, de a schimba și de a redistribui acest conținut prin intermediul web-
ului, lărgește accesul și complică rolurile tradiționale ale expeditorului și ale
receptorului. Organizațiile de media dispun de mai multe platforme pentru a
furniza publicului agenții de publicitate, însă procesul de direcționare,
distribuire și control al mesajelor devine din ce în ce mai complicat.” (p. 80).
Există o gamă enormă de aplicații disponibile pentru toate platformele (OS,
Android, Windows), tot ce trebuie făcut este să fie localizate, descărcate, si în
cele din urma folosite pe smart-phone-uri, laptopuri, tablete si televizoare
digitale.
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
29

++
Ideea de suprafața rotunda care se învârtește în jurul propriei axe a fost
imprumutat-a de la artistul englez Damien Hirst, deși a fost folosita și de alți
artiști cum ar fi Alfons Schilling, Annick Gendron și Lawrence Stafford,
înaintea lui. Am preluat doar idea de prezentare a lucrării, nu și tehnica de
creare prin forța centrifuga sau tipul de imagine.
Miza este ca fiecare persoana care vine în contact cu aranjamentul
de picturi sa aibă o experienta asemănătoare dar în același timp personala.
Ma interesează sa anunț, sa canalizez, sa pun întrebări, la care sper
sa avem curajul, moralul și puterea de rațiune în a răspunde fiecare după
propriile necesitați și dorințe și abilități. As dori ca privitorul se angajeze cu
montajul pictural, și cu sine însuși într-o conversație. La fel cum poate facem
atunci când ne angajam în comunicarea virtuala prin rețelele sociale.
Experienta fiecăruia poate fi asemănătoare. Dar unica în același timp. Este
adevărat ca textul lipsește dar impactul imaginilor poate fi asemănător, poate
chiar major, fără a fi mascat sau explicat în cuvinte. Vreau ca fiecare sa
relaționeze imaginile cu propriile experiente. A fi disponibil, la vedere, pentru o
comunitate întreaga schimba dinamica propriei identități. Masca, standardul
frumuseții, succesului, vanitatea, aduc cu sine și superficialul premiu- likes,
smileys, comentarii, shares, și reprezinta atitudinea de supunere și acreditare
a noastră în fata comunității. Bineînțeles ca este mult mai complex și nuanțat
toată relația noastră cu rețelele și comunitatea virtuala. Aceasta parte este
doar o fațetă. Nu vreau sa impun propria atitudine asupra acestui fenomen,
sunt în aceiași situație ca toți cei care folosesc aceste tehnologii în viata de zi
cu zi. Dar mi se pare important faptul ca ne afectează într-un fel sau altul
schimbând obiceiurile și interesele de asemenea forma în care ne
comunicam, cum producem și consumam informația.
30

Efectele prezenței internetului se simt în toate aspectele vieții
noastre și fără îndoiala a revoluționat felul în care trăim, visam, gândim și
acționăm. Multi artiști au ilustrat aceste schimbări în arta lor. De exemplu
Grayson Perry, un artist care a câștigat nenumărate premii dea-lungul carierei
sale, printre care și premiul Turner, s-a focalizat pe „bad art”.Acest lucru a fost
realizat prin căutarea și manipularea de imagini prin intermediul serviciului
Google, imagini după care au fost reacomodate pe vaze de porțelan și pe
tapițerie. El critica cultura și viata contemporana prin satir și sarcasm
folosindu-se de clichee-uri cotidiane în relație cu prostul gust și snobismul. El
face în mod activ uz și de mediile sociale cum ar fi Twitter, pentru a se angaja
în dialog cu alți artiști, critici de arta și publicul larg. Comunicarea este
instantanee, dar fiind publica, risca de multe ori atacuri din partea celor
angajați în discuții, prin comentarii directe la publicațiile sale.
Placebo Pets 2016” este o lucrare video produsa de Ryan Trecartin
împreuna cu Lizzie Fitch, inspirata din lumea virtuala a super starurilor lumii
actuale. Reprezinta o critica a modului în care camerele, social media și
realitatea TV au schimbat modul în care ne angajăm cu lumea și unul cu
celălalt. Kendall Jenner și Gigi Hadid sunt doua din cele trei personaje care
joaca în video. Cele doua protagoniste sunt obișnuite a se afla în fata
camerei, dar în acest caz imaginea lor de social media superstar fiind alterata
semnificativ : urechi și boturi prostatice de animale, ca cele găsite pe filtrele
aplicației Snapchat. Scenele sunt scurte și rupte, iar dialogul este minim, cu
accent deosebit pe egocentrism. E interesant de notat și motivul pentru care
cele doua s-au expus la critici prin a participa la un astfel de proiect, dat fiind
faptul ca reprezinta poate o critica a unui fenomen cotidian care este foarte
prezent chiar și în viata lor de zi cu zi, și la distorsionarea propriei imagini prin
intermediul filtrelor sau contextului respectiv. Publicitatea poate fi unul din
motive, ambele având „followers” de ordinul milioanelor pe rețele sociale cum
31

ar fi Instagram sau Twitter.
Într-un interviu pentru revista „W” Massimiliano Gioni, director artistic
la New Museum din New York subliniază faptul ca viziunea acestor doi artiști
(Trecartin și Fitch) se desfășoară într-un mediu în care se jonglează cu
identitatea, rasa și sexualitatea personajelor: "Prinși în ecstasy de
comunicare, creaturile lor locuiesc într-o lume în care personalitățile și
cadavrele sunt interschimbate în permanență". Trecatin adaugă: „Am creat
social media, dar apoi ne-a schimbat pentru că am interacționat cu ea. Pentru
că are propriile reguli și limitări. Și nu suntem noi, chiar dacă noi suntem. Și
apoi ne transformă și transformă următorul lucru care se întâmplă doar prin
existența.”
Când râzi de tine,însăți, radiezi pozitivitate” conclude un studiu
condus de Ursula Beermann de la universitatea Berkeley și Willibald Ruch de
la universitatea din Zurich ( Beermann, U., & Ruch, W. (2011). Can people
really laugh at themselves? Experimental and correlational evidence. Emotion,
11, 492-501). Studiul a evaluat cat de mult oamenii pot fi amuzați de imagini
distorsionate ale propriei persoane. Participanții nu cunoșteau scopul specific
al studiului sau ca vor fi filmați, dar au fost înștiințați că participa la un studiu
despre umor și personalitate. Li s-au cerut să evalueze imagini expuse pe
ecranul calculatorului în care fețele diferitelor persoane au fost distorsionate.
Toate portretele distorsionate au fost create folosind o cameră web și
programul "Photo Booth". În acest proces, printre imaginile tuturor
participanților ei au descoperit și imagini ale propriilor fețe distorsionate.
Cei care au ras mai energetic la propriile fotografii distorsionate au
fost bărbații și indivizii cu un simt de umor mai dezvoltat. Aceștia au fost
caracterizați și de prieteni ca fiind mai bine dispuși în general și cu un nivel de
stres mai scăzut. Femeile au fost mai puțin amuzate la socul vederii propriei
32

imagini distorsionate, deși au fost mai relaxate și amuzate de imaginile altor
persoane. În concluzie rezulta ca este sănătos și chiar recomandat sa putem
rade de propriile noastre defecte.
Acest experiment îmi reamintește de succesul artistei Cindy
Sherman. Renumita artista recreează identități, precum și stări psihologice și
emoționale externe, împrumutate din societatea de consum prin fotografii cu
ajutorul costumației, machiajului și fondului, proprii unei realiați de stereotipuri
contemporane. Sigur ca fotografiile ei reprezinta mai mult decât să se
îmbrace, sa se machieze și sa aranjeze un fond apropiat conceptului, ea
recunoaște că sunt o examinare a identității și a sexualității fiecăruia dintre
noi.
Multe dintre aceste autoportrete sunt distorsionate și au un aspect
tragic-comic, poate chiar cinic, dar mai încolo de aceasta aparenta, artista ne
îndeamnă la reflecția asupra sinelui și asupra identității fiecăruia ca o metoda
de vindecare și eliberare de propriile limite care ne separa și în mod paradoxal
ne unesc ca ființe sociale. Foarte similar cu ceea ce se întâmpla în curent pe
mediile sociale în relație cu ceea normele care de multe ori depersonalizează
individul, și devine stereotipic.
Ed Fornieles este un artist britanic care de asemenea este
preocupat cu modul în care tehnologia ne afectează viata. El a lucrat ca
asistent pentru renumitul artist Anish Kapoor. El folosește mediile sociale,
videouri și instalații pentru a expresa relațiile dintre oameni.
Ei sunt câțiva dintre artiștii cei mai apreciați ai noi generații de artiști. Sunt
foarte prezenți cu noi proiecte
Imaginile în sine sunt găsite prin căutările de imagini pe Google.
Acest mod de a cauta este o reflecție a ceea ce de multe ori facem când
navigam pe internet, când de la o imagine, o poveste, o noutate sărim la alta
33

și la alta, fără sfârșit prin nenumărate link-uri. Dacă ceva s-a întâmplat, sigur
se afla undeva pe internet. Dacă nu se găsește, poate nu s-a întâmplat. De la
cele mai triviale noutăți cotidiene, personale, pana la dezastrele naturale sau
produse de om cele mai impresionante. Milione de imagini care circula pe
Instagram, Facebook sau care sunt încărcate pe Youtube ne fac sa
experimentam lumea într-un mod foarte diferit. Multi artiști considera Google
ceea ce a fost o data biblioteca și fotografia pentru generațiile anterioare.
Referințe:
http://www.thenewatlantis.com/publications/virtual-friendship-and-the-new-
narcissism
Wikipedia.com
https://www.psychologytoday.com/blog/the-power-prime/201107/technology-
is-technology-stealing-our-self-identities
http://www.deseretnews.com/article/865608397/10-ways-the-Internet-has-
changed-your-life.html
http://www.herald.co.zw/how-to-judge-reliability-of-internet-information/
http://www.creativedisplaysnow.com/articles/history-of-communication-from-
cave-drawings-to-the-web/
9-3-2015 The Impact of Social Media on Society Jacob Amedie Santa Clara
34

University
Thompson, John B. (1995) The Media and Modernity: A Social Theory of the
Media. Cambridge: Polity.
The New Visibility John B Thompson
Electronic Eye: The Rise of Surveillance Society David Lyon
Univ Of Minnesota Press; 1 edition (March 15, 1994)
Social Media Usage: 2005-2015 65% of adults now use social networking
sites – a nearly tenfold jump in the past decade BY Andrew Perrin

The Complete History of Social Media: A Timeline of the Invention of Online Networking

https://www.psychologytoday.com/blog/the-power-prime/201107/technology-
is-technology-stealing-our-self-identities
35