Specializarea Geografia Turismului LUCRARE DE LICEN ȚĂ Coordonatori – Prof. Univ. Dr. Ionel Muntele Dr. Lucian -Ionuț Roșu Candidat – Patrașcu Răzvan… [606639]

Iași,2016
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Geografia Turismului

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Coordonatori – Prof. Univ. Dr. Ionel Muntele
Dr. Lucian -Ionuț Roșu
Candidat – Patrașcu Răzvan Petrișor

Utilizarea analizei spațiale în
identificarea și cartografierea
infracționalității urbane din Municipiul Iași

2
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
Motivație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
Problematica abordată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
Scop și obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 5
Bariere metodologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
Infracționalitatea – repere conceptuale ………………………….. ………………………. 7
Factorii care determină nivelul de infracționa litate ………………………….. ………………………….. …………. 9
Rezolvarea problemelor de infracționalitate din perspective diferite ………………………….. ……………. 11
Perspectiva geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
Prevenirea infracțiunilor utilizând design urban ………………………….. ………………………….. ……….. 13
Teoria geamurilor sparte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
Spații def ensive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15
Copenhaganizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
Gated communities ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 17
Teoria noului Va l urbanistic (new urbanism) ………………………….. ………………………….. ……………. 18
Cerșetoria și serviciile sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 19
Perspectiva spațială (utilizarea SIG -ului în analizarea fenomen elor de infracționalitate) ……………. 20
Infracționalitatea și turismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 22
Capitolul II Municipiul Iași – Overview ………………………….. ……………………. 26
Municipiul Iași – descriere generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 26
Poziția geografică și influența asupra dezvoltării socio -economice ………………………….. ……………… 27
Evoluția urbanistică a orașului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 29
Organizarea internă a orașului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 31
Prezența zonelor rezidențiale de lux și i mplicațiile asupra infracționalității ………………………….. ….. 33
Diferențieri spațiale socio -economice ale orașului Iași și efectele asupra infracționalității ………….. 35
Prezența facilităților generatoare de infracțiuni ………………………….. ………………………….. ……………. 36
Capitolul III Infracționalitatea la nivelul Municipiului Iași ……………………. 38
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 38

3
Descriere generală din datele oficiale ale Poliției ………………………….. ………………………….. …………. 38
Factorii generali ai infractionalității la nivelul României ………………………….. ………………………….. .. 42
Caracteristicile generale ale infractionalității la nivelul Municipiului Iasi ………………………….. ……. 42
Sectiile de politie și pozitionarea spatiala ………………………….. ………………………….. ……………………. 44
Metodologia de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 45
Necesitatea unei baze de date spatială și afișarea/transparență ………………………….. ………………… 45
Colectarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 46
Analiza datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 46
Infracționalitatea din Municipiul Iași – o vizualizare spațială ………………………….. …………………….. 47
Furturi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 48
Acte de violență ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 49
Grupuri minoritare cu risc mare de i nfracționalite ………………………….. ………………………….. ………… 50
Rromii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 50
Clanuri mafioate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 51
Alte grupări cu ris c de infracționalitate (arabi/musulmani) ………………………….. ……………………… 52
Percepția locuitorilor vis -a-vis de nivelul de securitate ………………………….. ………………………….. …. 53
Capitolul IV Infracțional itatea și Turismul în Municipiul Iași ……………….. 57
Obiective turistice din Municipiul Iași ………………………….. ………………………….. ………………………… 57
Infrastructura turistică a Municipiului Iași ………………………….. ………………………….. …………………… 58
Identificarea fenomenului de infractionalitate în aceste spații ………………………….. …………………….. 61
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 62

4
Introduce re
Din cele mai vechi timpuri omenirea a cunoscut abateri de la legile scrise din fiecare
societatea, aceasta s -a preocupat și se preocupă în continuare cu prevenirea și combaterea
acestui fenomen. Membrii fiecărei societăți sunt obligați să se conformeze la normele morale
și juridice astfel încât, în caz contrar aceștia sunt penalizați de lege. Fenomenul infracțional
afectează grav interesele umane generale și importante, se pun în pericol valorile
fundamentale afectând astfel buna funcționare a societății , reprezentând deci o problemă de
importanță majoră pentru întreaga societate consecințele acestuia fiind multiple.
Cei ce se ocupă cu studierea fenomenului infracțional sunt interesați în primul rând de
explicarea cauzei acestuia, de identificarea factor ilor ce determină fenomenul și nu în ultimul
rând de modul în care acesta poate fi combătut și eliminat. De -a lungul timpului, cercetători
din domenii diverse au încercat să înțeleagă fenomenul infracțional, lansându -se numeroase
teorii care tratează într -o manieră particulară această problemă. Acestea au pus bazele
cercetărilor mai ample și mai concrete desfășurate în ultimele decenii, ca urmare a
ascendenței continue a acestui fenomen. În urma acestor cercetări au apărut noi tehnici care au
inclus identif icarea modelelor și a concentrațiilor de infracțiuni și cercetarea relațiilor dintre
infracționalitate și caracteristicile social -economice sau a mediului. Aceste activități
academice au dus la apariția domeniului cartografierii infracționalității, foarte utiilizat astăzi
în rândul instituțiilor ce se ocupă cu asigurarea ordinii și siguranței cetățenilor. Fie că este
mediu urban sau rural, infracționalitatea este prezentă în oricare dintre ele însă, ca urmare a
concentrărilor mai mari de populație în mediul urban, acesta cunoaște un nivel mai mare al
acestui fenomen dar și o preocupare prioritară a cercetătorilor din domeniu. Legătura dintre
infracționalitate și domeniul geografiei a fost descoperită cu mult timp în urmă însă aceasta nu
a fost concretizată ș i materializată, apariția sistemelor informaționale geografice fiind unealta
principală în apariția domeniului cartografierii fenomenului infracțional. Spațiul geografic are
o influență majoră asupra fenomenului infracțional acesta jucând un rol important în ceea ce
privește distribuția spațială a infracțiunilor în mediul urban.
Astfel, tema acestei lucrări urmărește să evidențieze importanța geografiei în studierea
fenomenului infracțional și rolul pe care o are spațiul în analiza și identificarea factori lor ce
conduc la apariția acestuia, cu un studiu de caz pe Municipiul Iași.
Motivație
Persoanele ce încalcă legea sunt tot m ai numeroase de la an la an după cum se poate
observa si prin intermediul mass -mediei, acest fenomen este real si face parte din via ța
fiecă rui om.Ceea ce m -a făcut să aleg ace astă temă este faptul că de -a lungul anilor am trăit pe
propria piele atât ca victimă cât și ca martor fenomenul infracțional ceea ce a generat în
minte a mea o serie de întrebări, ce au condus la un interes ridic at asupra subiectului. De
asemenea, fiind gazdă a or așului Iași pe tot parcursul anilor de studiu, oraș ce mi -a oferit
posibilitatea dezvoltării pe plan profesional, am dorit să contribui la cercetările multiple
privind Municipiul Iași.

5
Consider că este un subiect important care merită să fie prezentat având în vedere, pe
lângă faptul că orașul Iași se află în topul celor trei cele mai mari orașe din România ca n umăr
de locuitori este și un mare centru universitar care atrage anual un număr mare de studenți din
toată țara, inclusiv mulți turiști.
Problematica abordată
Infracționalitatea este o problemă importantă cu care s -a confruntat și se confruntă
autoritățile orașului Iași. Această lucrare se axează astfel pe informația spațială căutând modul
în care a ceasta poate fi folosită în rezolvarea problemelor de infracționalitate din Municipiul
Iași. Arealele în care infracționalitatea tinde să se concentreze în Municipiul Iași este o altă
problematică pe care o voi dezvolta în această lucrare fiind un aspect i mportant în înțelegerea
cauzelor și a factorilor principali ce au favorizat apariția acestui fenomen în arealul respectiv ,
precum și impactul diferențelor socio -economice dintre cartiere asupra infracționalității. O altă
întrebare la care această lucrare v -a încerca să răspundă este dacă spațiul geografic este un
factor declanșator al infracționalității sau dacă acesta constituie doar un suport pe care acesta
se suprapune.
Prin urmare, studiul urmărește analiza dintr -o perspectivă geografică a fenomenului
infracțional din Municipiul Iași și a rolului pe care informația spațială poate săvârși pentru
prevenirea infracțiunilor.
Scop și obiective
În cadrul lucrării de fată mi -am propus să identific fenomenul de infracționalitate în
raport cu spațiul geografic și relațiile infracționalității cu mediul în interiorul Municipiului
Iași.
În primă fază, pentru a începe această temă, am consultat diferite materiale
specializate pe fenomenul de infracționalitate pentru a înțelege ceea ce înseamnă termenul de
infracțiun e si pentru a -mi forma o bază în ceea ce privește înțelegerea acestui fenomen. De
asemenea privirea acestui fenomen din mai multe perspective mi -a creat o mai bună viziune
asupra factorilor generatori de infracțiuni.
Pentru a se ajunge la scopul lucrăr ii este nevoie de o bază de date , aceasta fiind
alcătu ită din date preluate din mass -media și rețele de socializare . Lipsa unor date oficiale a
rezultat la nevoia creării uneia a infracțiunilor comise în Municipiul Iași cu tipul acestora și
locul unde s -a prod us. Dupa finalizarea bazei de date urmatorul pas este introducerea datelor
intr-un sistem informațional geografic pentru a f i prelucrate și analizate.
Bariere metodologice
În primul rând, pentru ca această cercetare să fie finalizată, importanța unei baze de date
cu localizarea infracțiunilor și tipul acestora pe ultimul an era strict necesară. Astfel, în ciuda
faptului că apelând la p oliția locală pentru a-mi furniza datele necesare acestei lucrări am fost
practic nebăgat în seamă de către reprezentanții acestei instituții, lipsa de colaborare a

6
acestora forțându -mă să creez o bază de date proprie, aceasta fiind mai puțin pertinentă din
cauza lipsei unor surse veridice existente.
De asemenea , lipsa unui curent academic care să analizele fenomenul studia t din
perspectivă spațială este o barieră importantă, analizele fiind făcute având ca suport
cunoști ințele generale și cele acumulate de -a lungul cercetării acestui fenomen.

7
Infracționalitatea – repere conceptuale
Infracțiunea a fost definită de -a lun gul timpului în nenumărate forme. Astăzi,
infracțiunea este definită astefel: “infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită
cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit -o” (Conform Art. 15, Noul
Cod Penal).
Codul pen al român in vigoarea definește infracțiunea pornind de la caracterul social al
faptelor penale, în contrast cu definițiile formale ale infracțiunii, fără a se omite aspectul
juridic accentul este pus pe pericolul social al infracțiunii, adică pe aptitudine a unui
comportament uman de a pune în pericol valori esenț iale pentru desfășurarea normală a vieții
sociale.
Este important să se înțeleagă caracteristicile infracțiunii și a sistemului de justiție
penală. Infracționalitatea este un concept cu multiple înț elesuri care poate fi definit atât în
sens juridic câ t si non -juridic. Din punct de vedere juridic se referă la încălcări ale legilor
penale impuse peste anumite zone geografice, având ca scop protejarea vieții, a proprietăților
și a drepturilor cetățenilo r în cauză. Un punct de vedere non -juridic ar defini infracționalitatea
ca fiind acțiuni ce încalcă regulile sociale acceptate privind comportamentul etic sau moral al
oamenilor.
Conform literaturii de specialitate se consideră a fi inexact punerea semnul ui de
egalitate între infracțiune și noțiunea de crimă utilizată în criminologie.
Noțiunea de crimă are mai multe sensuri, ceea ce po ate duce adesea la neînțelegerea
acestuia. În limbaj comun acesta este înțeles ca fapta care a avut ca consecință decesul u nei
persoane, infracțiune îndreptată împotriva vieții persoanei, fie că este vorba de omor, de omor
calificat, ori de omor deosebit de grav. În limbaj penal, crima desemnează o infracțiune gravă,
pentru care legiuitorul stabilește deregulă, pedepse diferit e și proceduri speciale, în raport cu
celelalte infracțiuni . Acest sens este dat de împărțirea infracțiunii în crime, delicte și
contravenții. În limbaj criminologic noțiunea de crimă are un sens larg, referindu -se la
infracțiune în general.
Se întâlnesc mai multe concepte, cum ar fi cel de delicvență, infracționalitate,
criminalitate. Care ar fi conținutul acestor concepte? Există vreo diferență dintre delicvență,
infracționalitate sau criminalitate?
Răspunsurile la aceste întrebări le găsim chiar în di cționar.Pentru limba romană nu
există nici o diferență în conținuturile cuvintelor infrcționalitate si criminalitate, acestea
însemnând totalitatea încălcărilor normelor penal e comise într -o anumită perioadă de timp și
pe un anumit teritoriu. Termenul de infracționalitate provine din latinescul “infracțio” care
înseamnă „spargere”, „a trece dincolo” și se referă la totalitatea infracțiunilor comise pe un
anumit teritoriu (stat, regiune, oraș) într -o anumită perioada de timp, iar criminalitatea
reprezintă “to talitatea faptelor criminale considerate într -o societate, dată într -o anumită
perioadă de timp”, termenul fiind de origine franceză. Delincvența este definită ca „totalitatea
delictelor și crimelor considerate pe plan social”, delictul fiind un „act neper mis de lege și

8
sancționat printr -o pedeapsă corecțională”, în timp ce infracțiunea este privită ca, „violarea
unor legi penale” având deci în înțelesul limbii române aceeași semnificație ca și crima.
Securitatea, cuvânt de origine latină, ,,securitas” îns emnând „fără grijă”, „în sens
obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobîndite, iar într -un sens
subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate” (Arnold Wolfers). Se remarcă
două sintagme: securitate colectivă , definită c a “stare a relațiilor dintre state, creată prin
luarea pe cale de tratat a unor măsuri de apărare comună împotriva unei agresiuni” și
securitate socială ca fiind “totalitatea reglementărilor juridice pentru asigurarea stării de
siguranță socială la nivel d e persoană, grup social sau populație totală, precum și pentru
protejarea persoanelor defavorizate sau marginalizate”.
Astfel, termenului de securitate ar putea fi definit ca ansamblul proceselor, acțiunilor
și măsurilor de natură politică, economică, soci ală, diplomatică, militară, administrativă,
legislativă și altele, prin care se garantează existența statală, asigurarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale cetățenilor precum și certitudinea lipsei unei agresiuni de orice
gen. Sub acest ultim asp ect putem exemplifica sintagma ,,security and protection system”,
folosită de britanici ce înseamnă totalitatea mijloacelor sau dispozitivelor destinate protecției
persoanelor și a bunurilor împotriva unei game largi de evenimente neprevăzute, incluzând
crima, incendiul, accidente, spionajul, sabotajul, subversiune și atacul neprovocat.
Deci, există o legătură directă între infracționalitate si securitate, acest concept
semnificând măsurile luate de o persoană, grup de persoane, stat sau alianțe pentru a -și
asigura faptul că existența, integritatea și interesele acestora nu sunt puse în pericol.
Dacă termenul de securitate semnifică liniște, sentimentul de a fi în afara pericolelor,
de a fi protejat, insecuritatea este termenul opus securității și presupune sentimentul de
pericol și risc, impresia de a fi amenințat.
Furtul : ”Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul
acestuia, în scopul de a și -l însuși pe nedrept. “( Art. 228, Noul Cod Penal).
Se întâlnesc mai mult situații p recum: furt din magazin: intrarea ilegală într -un
magazin pentru a comite un furt; apar de obicei atunci când magazinele sunt închise; furt auto:
definit ca furtul unui vehicul cu motor; furt din vehicul: este definit ca furtul sau tentativa de
furt din in teriorul unui vehicul cu motor, etc.
O variantă mai gravă, cu pericol social mai ridicat, prevăzută în Art. 229 din Noul cod
penal, o constituie furtul calificat . Acesta este definit ca furtul săvârșit în următoarele
împrejurări:
 de două sau mai multe pers oane împreună;
 de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică;
 de către o persoană mascată, deghizată sau travestită;
 asupra unei persoane aflate în imposibilitate de a -și exprima voința sau de a se apăra;
 într-un loc public;

9
 într-un mijloc de transport în comun;
 în timpul nopții;
 în timpul unei calamități;
 prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei
chei mincinoase,
 un bun care face parte din patrimoniul cultural;
 un act care servește pentru dov edirea stării civile, pentru legitimare sau identificare.
 cabluri, linii, echipamente și instalații de telecomunicații, radiocomunicații, precum și
componente de comunicații.
Varianta cea mai grav ă a furtului este tâlhăria și este definită astfel: "Furtul săvârșit
prin întrebuințarea de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență
sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace
pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca
făptuitorul să -și asigure scăparea” (Art. 233, Noul cod penal )
O alt ă categorie de infracțiune o reprezintă violența . Aceasta este definită ca:
”Violența reprezintă utilizarea forței și a constrângerii de către un indiv id, grup, clasă socială
în scopul impunerii voinței asupra altora” (Programul Național de Educație pentru cetățenie
democratică).
Tipuri de violență :
 violența fizică – utilizarea forței în scopul provocării suferinței fizice
 violența psihică – utilizarea unui limbaj care influențează negativ dezvoltarea
personalității unei persoane
 violența instituțională – apare când o instituție neagă drepturile fundamentale ale unora
dintre membrii ei; când violența este instituționalizată, ea devine o parte a culturii și
este acceptată de către societate.
Crima sau omorul este infractiunea ce constă în uciderea unei persoane oricare ar fi
metodele ei.
Factorii care determină nivelul de infracționalitate
O abordare teoretică a clasificării factorilor care determină fen omenul infracțional este
dificilă deoarece anumiți factori criminogeni pot fi incluși în categorii diverse, iar alți factori
pot fi analizați, atât în calitate de cauze generale ale criminalității, cât și ca factori ai crimei ca
act individual. Literatura de specialitate împarte factorii care determină criminalitatea în
factori economici, factori demografici, factori culturali și factori politici.
De cele mai multe ori, principalii factori care influențează rata criminalității au de a
face cu stimulente ec onomice . Baza economică este recunoscută ca fiind cea care determină
structura socială, politică, culturală și instituțională. Deci, este normal ca situația economică a
unui stat sau a unei regiuni mai restrânse să contribuie la anumite comportamente umane ,
inclusiv comportamentul infracțional. De -a lungul cercetărilor s -a arătat faptul că rata

10
șomajului și sărăcia sunt unele dintre cei mai importanți factori ce influențiază rata
criminalității1.
În ceea ce privește factorii demografici, s -a constatat stat istic faptul că rata natalității,
mobilitatea geografică și socială a populației cât și structura demografică a sexelor reprezintă
factori criminogeni importanți. S-a demonstrat astfel că, de -a lungul timpului, în viața
oamenilor, perioada cea mai activa di n punct de vedere infractional este cuprinsă între 18 și
30 de ani, cu un apogeu al intensității în jurul vârstei de 25 ani. Un exemplu concret în acest
context ar fi interzicerea avorturilor în România în perioada 1975 -1980, marea explozie
demografică con ducând astfel la o creștere spectaculoasă a delicvenței juvenile.

1 Rata criminalitatii reprezintă numarul persoanelor condamnate definitiv la 100000 locuitori.
Fig. 1 Rangul județelor în funcție de infracționalitatea
înregistrată în anii 1998 -2004, sursa Direcția
Județeană de Statistică Bacău

11
Prin cultură, în general, se înțelege totalitatea valorilor materiale și spirituale create de
societate de -a lungul timpului. Din punct de vedere criminologic, o importan ță deosebită au
acei factori culturali care au un rol major în socializarea pozitivă sau negativă a indivizilor și
care, în final, ii conduc la săvârșirea de infractiuni. Dintre factorii socio -culturali principali ce
determină fenomenul criminal enumerăm: familia, școala, religia, starea civilă, activitățile
practicate în timpul liber, mass -media, discriminarea și profesia. Un bun exemplu în acest caz
ar fi modul în care unii copii din familii de etnie romă sunt educați, unde aceștia sunt adesea
învățați și trimiși chiar de părinți să fure sau sa cerșească, dezvolându -și de la vârste fragede
acest caracter infracțional.
Cei mai importanți factori politici criminogeni sunt: războiul si revoluția. Am bele
conduc la așezarea unei stă ri de haos care încurajează și creează un spațiu de acțiune prielnic
atât pentru persoanele ce au mai comis acte infracționale, cât si pentru acelea care nu mai avut
antecedente. Revoluția este definită ca fiind o stare de criză politică de mare amploare,
finalizată pe cale conflictu ală, prin care se urmarește înlăturarea de la putere a unui grup
conducător, cucerirea puterii politice și schimbarea organizării sociale. Momentul cu
intensitatea cea mai ridicată are efecte grave asupra sistemul legislativ care nu mai este
respectat, pre cum și asupra organelor de control social care, ori sunt eliminate, ori nu -și mai
pot îndeplini funcțiile.
Rezolvarea problemelor de infracționalitate din perspective diferite
Evoluția științei criminologice s -a dezvoltat sub semnul unor lupte acer be de id ei.
Aceste confruntări au avut un rol pozitiv creându -se teorii ce s -au impus din punct de vedere
științific și care au dus la dezvoltarea și implementarea unor curente noi de gândire științifică.
Chiar daca acestea au creat adesea anumite controverse în r ândul cercetătorilor de specialitate,
criminalitatea a avut de câștigat de pe urmele acestora. Problema tratării marilor curente în
criminalitate este deosebit de sensibilă deoarece se întâmplă frecvent ca oamenii de știință
care au o orientare comună în p roblemele esențiale ale domeniului cercetat să aibă opinii
diferite în privința altor aspecte ale aceluiași domeniu.
Prin prevenirea criminalității se înțelege “preîntîmpinarea săvîrșirii primare a
acțiunilor ori inacțiunilor umane, pe care societatea le c onsideră dăunătoare pentru valorile
sale, motiv care, aceste comportamente au fost sancționate de legea penală”. Pentru a se afla
cauzele si condițiile criminalității se presupune inclusiv studierea factorilor de natură socială,
psihologica, culturală, jur idică etc. toate acestea fiind de o importanță clară. Astfel,
dezvoltarea pozitivă a societății, economiei, perfecționarea instituțiilor politice, sociale, ar
conduce la înlăturarea infracționalității generale.
În literatura de specialitate se regăsesc ma i multe răspunsuri cu privire la motivația indivizilor
de a comite infractiuni.
În ceea ce privește orientarea antropologic – biologică sunt reunite teorii care pun
accentul pe factorii biologici considerați de o importanță hotărâtoare în geneza infracțiu nii.
Caracteristica de bază pentru ansamblul acestei orientări este faptul că obiectului
criminologiei se limitează la studiul infractorului. În acest caz se încearcă demonstrarea

12
faptului că există niște trăsături specifice de ordin bioantropologic ce fac e diferența dintre
infractor și non -infractor, trăsături care determină comportamentul antisocial al individului.
O importanță deosebită are studierea coraportului între social (educația) și biologicul
(ereditarul), în structura personalității infractorul ui. (Eugen Florea, 2013).
În viziunea școlii socialiste privind fenomenul criminal, prin opiniile formulate de
Marx (1818 -1883) si Engels (1820 -1895), criminalitatea este dependent ă de condițiile
economice. Această relație dintre factorii economici și crim inalitate sunt bazate pe studii
valabile mai vechi: ,, Legoyt, studiind efectul creșterii prețului la grâu asupra întregii
criminalități, recunoaște că atentatele contre proprietății cresc mai sensibil în acestă
împrejurare, decât atentatele contra persoan elor” (Bouzat P.& Pinatel J.,1963). Astfel, în urma
cercetărilor, economiștii consideră că schimbarea situației economiei prin dezvoltarea
producerii și utilizarea tehnologiilor performante, micșorarea inflației, crearea unor noi locuri
de muncă, ridicarea nivelului salariului ar putea reduce numarul de infracțiuni și totodata de
infractori.
Problemele de ordin social pot fi de asemenea un factor declanșator al
infractionalității. Putem aminti în acest caz teoria anomiei sociale fondata de E. Durkheim și
care pornește de la faptul că infracționalitatea are un caracter universal,fiind întâlnită în orice
societate. Durkheim definește anomia ca o stare obiectivă a mediului social caracterizată
printr -o schimbare a normelor sociale și apare în urma ruperii soli darității sociale la nivelul
instituțiilor sociale mediatoare (familia, școala, comunitatea, etc.) a neputinței de a asigura
integrarea normală a indivizilor în colectivitate. Această stare apare din dorința individului de
a-și satisface idealurile de conn fort material și prestigiul social. Concluzionăm în acest caz
faptul că, din perspectivă sociologică, punerea unui grad mai mare de interes al rolului
educației, crearea clasei sociale de mijloc, întărirea relațiilor de familie ar putea aduce scăderi
semni ficative în ceea ce privește fenomenul infracțional.
Școala geografică (sau cartografică), reprezentată de belgianul Jaques Quetelet (1796 –
1874) și francezul Andre -Michel Guerry (1802 -1866), interesați de aspectul geografic al
fenomenului de criminalitate ajung la concluzia că nu sărăcia este factorul principal al
apariției infracțiunilor, ci mai degrabă “discrepanța între posibilitățile materiale și nevoile,
aspirațiile oamenilor”. Cercetările acestora s -au bazat în cea mai mare măsură pe o bază
statistic ă, respectiv cele realizate în Franța între anii 1826 -1830, împreună cu analiza spațială
a datelor folosite. În urma acelui studiu, cei doi cercetători au ajuns la concluzia că
infracțiunile contra persoanelor predomină în regiunile sudice în timpul sezonu lui cald, în
timp ce infracțiunile patrimoniale sunt mai numeroase în regiunile nordice și în timpul
sezonului rece. Astfel, geografia a avut și ea rolul ei în consolidarea și cercetarea fenomenului
criminologic contribuind deasemenea la nașterea unei crim inologii științifice.

13
Perspectiva geografică
Studiul infracționalității a fost în mod tradițional apanajul altor discipline, cum ar fi
sociologia sau psihologia, locul și dimensiunea spațială a infracțiunilor începând mai târziu
să fie tot mai explorate .
Poliția a recunoscut de mult timp faptul că domeniul geografiei este o componentă
importantă în fenomenul infracțional, prin lipirea unor pini pe hărțile afișate pe pereți, fiecare
pin reprezentând un eveniment infracțional, dar au fost și studii care au demonstrat importanța
geografiei în primul rând în înțelegerea infracționalității. Abia în anii ‟70 s -a conștientizat în
mod serios că infracțiunea ar putea fi explicată și înțeleasă în profunzime prin explorarea
componentelor sale geografice.
Studiul asu pra mediului a condus la dezvoltarea mai multor teorii capabile să ofere
multiple idei de amenajare al spațiului astfel încât acesta să se auto -apere de fenomenul
infracțional prin simpla plasare a unor elemente ce oferă o vizualizare mai bună a spațiului
locuit și utilizat. De asemenea, dezvoltarea tehnologiei a duc la creerea unor sisteme
informaționale geografice ce au oferit organelor responsabile de siguranță oamenilor să
analizeze zonele afectate de infracționalitate și să răspundă acestora într -un m od cât mai
eficient.
Prevenirea infracțiunilor utilizând design urban
Prevenirea criminalității prin proiectarea mediului – mai frecvent denumit "CPTED2" ,
este un set de principii ce pot fi aplicate în proiectarea și dezvoltarea clădirilor și a altor zone
publice. Aceasta caută să folosească un design eficient pentru a reduce sentimentul de teamă
și numărul de infracțiuni. Cercetătorii din domeniul designului urban consideră că trebuie
alocată o mai multă atenție orașelor, cartierelor și clădirilor individ uale pentru a reduce
activitatea infracțională. Design -ul propriu -zis și utilizarea eficientă a mediului construit, pot
duce la o reducere a fricii și a incidenței criminalității, precum și la o îmbunătățire a calității
vieții.
Astfel, aceștia pun accentu l pe o vizibilitate ridicată a locuințelor, modul în care
spațiul fizic este conceput sau utilizat având o influență directă asupra criminalității. Arhitecții
susțin faptul că criminalitatea poate fi prevenită prin plasarea mai multor elemente simple
precu m uși, stații de autobuz și simple bănci pentru relaxare. Aceste lucruri s -au dovedit a fi
cele mai eficiente în prevenirea criminalității.

2 Crime prevention through environmental design

14

Teoria geamurilor sparte
Broken windows theory, prin traducere, Teoria geamur ilor sparte, este o teorie
criminologică prezentată la începutul anilor ‟80 de sociologii James Q. Wilson și George L.
Kelling printr -un articol intitulat “Broken Windows”. Ace știa au dat ca exemplu un parc în
care dacă curățenia este păstrată, trecătorii nu sunt tentați să arunce gunoaiele pe jos. În
același caz, dacă o clădire dintr -un cartier este întreținută, trecătorii manifestă respect față de
aceasta, dar în cazul în care o clădire are vreun geam spart și acesta nu este înlocuit imediat cu
unul nou, anumiți cetățeni sunt tentați să arunce și ei înspre geamuri, și să contribuie într -un
final la devastarea clădirii. Aceștia sunt de părere că răul poate fi ținut sub control atâta timp
cât este făcut la dimensiuni mici. Dacă însă acesta depășește un anum it prag, cu greu se mai
poate corecta.
Din perspectiva celor doi sociologi, strategia cea mai eficientă pentru prevenirea
vandalismelor de orice fel, o reprezintă rezolvarea micilor problem e atunci cand acestea sunt
la început. Astfel, daca se înlocuiește geamul ce abia s -a spart, nu vor fi sparte și celelalte,
dacă se strâng gunoaiele imediat după ce apar, nu v -or aparea și altele, dacă se atacă
infracționalitatea măruntă (de exemplu: consumul de alcool) , se va reduce și infracționalitatea
majoră (de exe mplu omorul sau tâlhăria).
Fig. 2. Modelul teoretic de prevenire a infracționalității prin design
urban

15

Spații defensive
Defensible space este o teorie fondată de Oscar Newman,arhitect și planificator urban,
care se concentrează pe importanța proiectării fizice a unui oraș în controlul
comportamentului uman. În lucrarea sa, Defe nsible space din 1972, autorul vorbește despre
modul în care diferite elemente din medii rezidențiale pot fi combinate pentru a face un spațiu
care îi descurajează pe infractori să comită vreo infracțiune. Toate programele de spațiu
defensibil au același s cop, acela de a restructura aspectul fizic al comunităților pentru a
permite locuitorilor să controleze zonele din jurul caselor acestora.
Conceptul reprezintă un mijloc de restructurare a mediului rezidențial, asfel încât
acesta să poată fi locuibil si c ontrolat, controlat, nu de către poliția locală, ci de către
comunitate în sine. Teoria susține de asemenea faptul că o zonă este mai sigură atunci când
oamenii au un sentiment de proprietate și responsabilitatea pentru locuința și spațiul ce -l
posedă. New man afirmă că "infractorul este izolat deoarece terenul lui este îndepărtat", atunci
când fiecare spațiu dintr -o zonă este deținut și îngrijit de catre persoana ce -l deține.
Există trei factori care fac un spațiu ușor de apărat:
 Teritorialitate – principi ul care constă în faptul că locuința unei persoane este un
teritoriu sacru pentru acesta.
 Supravegherea naturală – legătura dintre caracteristicile fizice ale unei anumite regiuni
și capacitatea vecinilor de a vedea dacă ceva este suspect.
 Imaginea – capac itatea de proiectare fizică pentru a da un sentiment de securitate
Ideea este că criminalitatea și delincvența pot fi controlate și atenuate prin intermediul
proiectării mediului fizic al unei așezări umane.
Foto 1. Fabrica de Țigarete din Iași, sursa www.nelupaunescu.blogspot.ro

16

Copenhaganizarea
Această teorie de planific are urbanistică a aparut pentru prima dată în Copenhaga, de
unde își trage și numele. Copenhaganizarea îmbracișează utilizarea bicicletei în defavoarea
transportului auto,prin crearea unor piste speciale, acesta fiind considerat mai rapid, mai sigur
și crează o imagine mai frumoasă a orașului. Un oraș sigur constă în sentimentul pietonilor de
siguranță în domeniul public. Astfel, odata ce oamenii nu se mai tem sa fie pe strazi, orașul se
va transforma într -un spațiu mult mai vesel și primitor.
Gehl, fonda torul acestui concept de planificare urbană, își concentrează acest studiu pe
câteva obiective cheie : plin de viață , sigur și de durată acestea fiind premisele lucrării lui.
Acesta consideră că gardurile, camerele de supraveghere și poliția sunt utile, îns ă, pentru a
descuraja comiterea de infracțiuni este nevoie de o schimbare de gândire. În acest caz, Gehl
îmbracișează ideea că o stradă de oraș bine folosită este capabilă să fie o stradă sigură. De
asemenea, ferestrele și luminile au un impact major în ce ea ce privește gândirea celor care
merg pe jos de -a lungul unei strazi, acestea amintind pietonilor că nu sunt singuri, conferindu –
le un sentiment mai ridicat de siguranță. O bună iluminare și linii clare de vizibilitate sunt
doar două căi prin care sigura nța stradală poate fi asigurată. O proiectare bună poate favoriza
siguranța pietonilor, atât din punct de vedere al traficului rutier cât și al criminalității,
favorizând astfel o viață publică mai bună.
Fig. 3 Teoria spațiului defensiv, sursa www.scvnews.com

17

Gated communities
Timp de secole sistemul de jus tiție și apărare a lucrat într -un mod foarte simplu, astfel
încât, acesta a luat infractorii și i -au pus în spatele unor porți și ziduri, departe de restul
populației, această metodă fiind valabilă și astăzi. O excepție este aceea a oamenilor ce i -au
măsur i proprii prin construirea de garduri și porți de fier și beton, pentru a fi siguri că sunt
păziți de așa numiții criminali ai societății. Tot mai mulți oameni se îndreaptă spre a se muta
în aceste tipuri de așezări, caracterizate printr -un program de secu ritate avansat și bine pus la
punct. Gated comunities se referă la acele comunități cu acces limitat destinate să privatizeze
spațiile publice. Aceasta noi zone rezidențiale apar atât în noi arii suburbane cât și în
interiorul zonelor urbane mai mari având ca scop securitatea lucuitorilor.
Din punct de vedere al măsurilor de siguranță , acestea sunt înconjurate de ziduri și
garduri ce protejează comunitățile de persoanele nedorite, dar acestea nu sunt singurele, multe
alte măsuri de siguranță fiind utilizat e. În interiorul acestor tipuri de comunități pot fi camere
de supraveghere, senzori cu inflaroșu, detectoare de mișcare sau chiar paznici ce patrulează
înarmați. În cele mai multe dintre ele, intrarea este foarte dificilă locuitorii din afara acestora
trebuie să treacă de o poartă de fier și de un paznic înarmat ce îți verifică numele pe lista de
vizitatori.
Foto 2, Model de Copenhaganizare, sursa sursa: http://www.cop enhagenize.com/

18
Aceste măsuri de securitate sunt foarte importante pentru locuitorii acestor comunități
însă acestea vin cu un preț foarte ridicat. Comunitățile pri vate își asigură propria lor
securitate, întreținerea străzilor, parcuri pentru recreere, sisteme de colectare a gunoiului,
precum și alte servicii iar pentru acestea, locuitorii plătesc taxe care nu sunt accesibile oricui.
Asfel, aceste tipuri de comunită ți oferă o siguranță majoră, cu o rată de criminalitate foarte
scăzută dar costurile de a locui intr -o astfel de așezare sunt foarte mari, ele fiind preferate doar
de cei ce au un venit mult peste medie.

Teoria noului Val urbanistic (new urbanis m)
Acesta teorie a apărut în Statele Unite, la începutul anilor 1980, și a influențat treptat
multe aspecte ale dezvoltării imobiliare , planificării urbane și ale strategiilor municipale de
utilizare a terenurilor. Teoria noului val urbanistic este o mișc are de design urban care
promovează obiceiuri ecologice, prin crearea de cartiere pietonale ce conțin locuințe, locuri de
muncă, magazine, școli, parcuri și facilități civice esențiale pentru viața de zi cu zi a
locuitorilor, toate la distanță de mers pe j os unul de altul.
Noul val urbanistic promovează deasemenea, utilizarea sporită a trenurilor și metroul,
în schimbul construirii mai multor autostrăzi și drumuri. Astfel, aceasta a avut o mulțime de
beneficii financiare și de mediu, inclusiv o criminalit ate mai scăzută cu mai puține cheltuieli
ale poliției datorată prezenței ridicate a oamenilor pe străzi atât ziua cât și noaptea, viața în
mediul urban devenind rapid un mod de viață modern fiind prielnic pentru toate categoriile de
vârstă
Fig. 4. Model de comunitate îngrădită, sursa www.boqueteforsale.com

19

Cerșetoria și serviciile sociale
Fenomenul de ,,homeless” este răspândit în întreaga lume și are vechi rădăcini în
istoria omenirii. Om al străzii este denumirea uzuală pentru persoane adulte fără adăpost care
alcătuiesc o categorie de persoane defavorizate, excluse de la serviciile publice sociale și
medicale (ajutor social, cantină socială, sistemul asigurărilor de sănătate, etc.). Principalele
cauze pentru care oamenii ajung în stradă sunt conflictele familiale, în special divorțul,
evacuările, pierderea locului de mu ncă și, specific persoanelor cu probleme de sănătate
mintală, escrocheriile. Unele persoane ajung în stradă pentru că au fost date afară din casă de
către propria familie, pe când altele pentru că au avut o casă care a fost retrocedată fostului
proprietar, în urma legii caselor naționalizate. O altă „sursă” de oameni ai străzii sunt copiii
care provin din centrele de plasament care, după împlinirea vârstei de 18 ani, sunt eliminați
din sistemul de protecție a copilului și nu mai au unde să locuiască.
Fiecar e stat în parte își are strategia proprie de combatere și înlăturare a acestui
fenomen prin ajutarea oamenilor în cauză. Sunt adesea construite adăposturi de noapte în care
oamenii fără casă se duc noaptea pentru a dormi, urmând ca ziua să cutreiere din no u
cartierele orașelor. De asemenea în statele dezvoltate sunt numeroase organizații non -profit ce
au ca misiune oferirea acestora o locuință, sau pentru a le oferi un loc de muncă celor ce sunt
capabili din punct de vedere fizic și psihic.
Fig. 5 Teoria Noului Val Urbanistic

20
Pentru a înțele ge mai bine sistemul serviciilor sociale, este necesar să știm ce este un
serviciu social si ce il caracterizează, cine poate oferi acest gen de servicii, precum si cadrul
legislativ care îl reglementează.
Din perspectivă legislativă serviciile sociale sun t definite ca fiind :” (1) ansamblul
complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale,
familiale sau de grup, în vederea depășirii unor situații de dificultate, pentru prezervarea
autonomiei și protecției persoanei, pen tru prevenirea marginalizarii și excluziunii sociale și
promovarea incluziunii sociale. (2) Serviciile sociale sunt asigurate de către autoritățile
administrației publice locale, precum și de persoane fizice sau persoane juridice publice ori
private, în co ndițiile prevăzute de prezenta ordonanta.” (Art. 1, din O. G nr. 68 din 28 august
2003).
Astfel că, serviciile sociale sunt o formă de suport pentru familiile si comunitățile
aflate in dificultate. Acestea se organizează la nivel comunitar, în funcție de nevoile
identificate, de numărul potențialilor beneficiari, de complexitatea situațiilor de dificultate și
de gradul de risc social. In ceea ce privește o clasificare a lor, acestea sunt: servicii de
asistență socială și servicii de îngrijire social -medic ală, acestea, la randul lor, implica
desfașurarea altor categorii de activități si servicii.
Perspectiva spațială (utilizarea SIG -ului în analizarea fenomenelor de
infracționalitate)
În ultimii ani, informația spațială a căpătat o importanță tot mai mare în rândul
factorilor de decizie, cercetătorilor și agenților de poliție. Cartografierea criminalității și
analiza acesteia a cunoscut o creștere în importanța acestora pe parcursul ultimului secol
devenind astfel o componentă integrată în practicile poliți enești. Locația la care s -a petrecut o
infracțiune precum și alte informații geografice asociate unui eveniment infracțional pot oferi
indicii cu privire la identitatea suspecților, ajută la elaborarea unor strategii de prevenire a
acestor tipuri de evenim ente și deasemenea ajută la obținerea unei mai bune înțelegeri a
factorilor de mediu care pot fi asociați cu infracțiunea. Astfel, locația și timpul la care un
eveniment infracțional s -a petrecut este cheia pentru înțelegerea modului în care criminalitatea
poate fi controlată și prevenită. Evoluția continuă a tehnologiei precum sistemele
informaționale geografice, permit atât planificatorilor urbani cât și agențiilor de poliție să
protejeze mai bine cetățenii.
Sistemele informaționale geografice sunt progr ame de colectare a datelor și de
cartografierea acestora, ce permit utilizatorilor să reprezinte spațial și să analizele informațiile
mai în detaliu. Acestea au o gamă largă de aplicații și sunt foarte utilizate pentru a cartografia
fenomenul infracțional cu scopul de a ajuta organele de poliție să -și desfășoare activitățile mai
eficient utilizând resurse limitate.
Software -ul de cartografiere oferă o mare oportunitate pentru toate orașele din lume în
prevenirea și controlarea fenomenului infracțional.Stud iul realizat de compania multinațională
de date Thomson Reuters a realizat un studiu în anul 2014 ajungând la concluzia că orașul

21
New York are cel mai sigur sistem de metrou din toate orașele studiate. Un factor important
ce a ajutat la siguranța acestuia este utilizarea programelor de cartografiere folosite
specialiștilor pentru a analiza zonele cu risc ridicat și a determina care sunt formele de
prevenire. Aceștia au folosit SIG -ul pentru a cartografia cele mai frecvente locații și
perioadele în care s -au comis furturile din cadrul sistemului de metro al orașului. Observând
că orele de vârf de comitere a furturilor sunt în cele în care elevii ies de la școală, aceștia au
plasat un număr mai mare de polițiști în locațiile și în perioada respectivă. Astfel, siguranța
transportului public din interiorul orașului sa îmbunătățit foarte mult, în cea mai mare parte
din cauza acestor măsuri preventive. Un articol de pe thecityfix.com scria faptul că 64%
dintre femeile din orașul Mexico City au declarat că au experi mentat măcar o dată o formă de
hărțuire fizică în interiorul sistemului de metro al orașului. Prin aceeași metodă folosită de
orașul New York, prezentată mai sus, prin prezența polițiștilor în zonele afectate poate face în
mod eficient transportul din oraș mai sigur, inclusiv pentru femei.
Prin utilizarea software -ului de cartografiere, unitățile de poliție din orașele în creștere
pot aduna date în timp real în ceea ce privește unde, când și ce tipuri de infracțiuni se comit.
Din moment ce unele orașe se confruntă adesea cu o creștere rapidă având resurse limitate,
este esențial ca acestea să folosească în mod eficient timpul și banii alocați. Acesta permite
organelor responsabile de siguranța cetățenilor să identifice cu ușurință și cu precizie nevoile
cetățenilor, luând decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește modul în care aceștia
acționează fiind cele mai productive.
Introducerea unui sistem de informații geografice în poliție dezvoltã o serie de
capacitãți noi pentru polițist, creând un avan taj în lupta pe care o are cu infractorul, iar pentru
manager devine o unealtã eficientă pentru distribuirea resurselor în funcție de prioritãți.
Anticiparea comportamentului infracțional, vizualizarea dinamicii acestui fenomen,
identificarea zonelor și a intervalelor orare critice în care sunt comise infracțiuni, sunt
facilitãți ce conduc la dezvoltarea unui nou model al activitãții organelor de poliție. Marea
majoritate a incidentelor pe care poliția le gestioneazã au referințe temporale și spațiale, date le
colectate putând fi geocodate. Fie cã este accident rutier, o intrare în efracție într -un
apartament din care s -au sustras bunuri, sau orice alt tip de ilegalitate, datele colectate pot fi
georeferențiate fiind introduse mai apoi în diferite analize ava nsate.
Calitatea georeferențierii unui incident oferã facilitãți precum:
 identificarea locului unde fãptuitorul și victima locuiesc
 analiza modului în care infractorul s -a deplasat de la domiciliu la locul unde incidentul
a fost comis
 identificarea asp ectelor fizice ale zonei cu impact asupra desfãșurãrii incidentului,
 profilarea zonei în care s -au comis faptele și identificarea modului în care aceasta a
contribuit la desfãșurare sau în care poate conduce la realizarea probatoriului,
 identificarea cau zalitãții, de ce anumite incidente se petrec doar în anumite locuri.
Faptul că infracțiunile nu se petrec în locuri alese în mod aleatoriu se poate observa în
mod clar din cartografierea acestora, ce arată faptul că există modele în distribuția spațială a

22
activității infracționale. Software -ul ArcGis sporește analiza spațială a datelor de
infracționalitate furnizând instrumente ce utilizează metode statistice concepute speciale
pentru a fi concepute cu date spațiale.
Instrumentele de statistici spatiale i n ArcGIS spori analiza datelor spațiale a datelor
infracțiunilor prin furnizarea de instrumente care utilizează metode statistice concepute
special pentru a fi utilizate cu date spațiale.
Una dintre cele mai comune și inovatoare utilizări de cartografiere a criminalității este de a
cumula numeroase evenimente infracționale în hărți de tip hotspot . Hot spoturile în
infracționalitate sunt zonele de intensitate ridicată în care criminalitatea se concentrează.
Știind arealul în care aceasta se concentrează ajut ă agențiile de poliție să ia decizii mai bune
cu privire la alocarea resurselor. În plus, utilizarea sistemelor informaționale geografice în
cartografierea punctelor fierbinți ale criminalității pot conduce în mod eficient la aflarea
modelelor de criminali tate și a strategiilor de prevenire a criminalității. De multe ori analizele
mai utile în acest caz sunt cele care încorporează evaluarea riscurilor prin evaluarea variației
populației din zona de studiu, modelele generale ale infracționalității, precum și factorii de
mediu.
Un alt tip de analiză pentru studierea distribuției incidentelor infracționale este reprezentată
de instrumentul ce funcționează cu o linie de date. Instrumentul denumit The Linear
Directional Mean este folosit pentru a măsura tendinț a direcției sau orientării elementelor
liniei prin calcularea unghiului mediu al acesteia. Această statistică poate fi utilizată pentru a
evalua datele furturilor auto, care conțin informații despre locul din care a fost luat fiecare
vehicul și locul de un de a fost recuperat. Analizând aceste date utilizand instrumentul
menționat poate scoate în evidență modele repetate ce pot sugera o infrastructură de bază ce
susține furturile de mașini din regiunea studiată. Analiza această a fost utilizată și pentru a
studia datele privind copiii dispăruți sau răpiți.
Interpolarea este o altă metodă din ce în ce mai populară pentru vizualizarea distribuției
criminalității și identificarea punctelor fierbinți. Ea cumulează puncte de pe raza de căutare
specificată și cree ază o suprafață netedă, continuă, care reprezintă densitatea sau volumul de
evenimente infracționale distribuite în întreaga zonă.
Prin plasarea incidentelor infracționale într -un context geografic și prin aplicarea
instrumentelor spațiale de analiză, spec ialiștii în analiza infracționalității pot înțelege mai bine
unde și de ce fenomenul infracțional are loc,agențiile de poliție putând astfel să răspundă în
modul cel mai eficient și rapid. În concluzie, utilitatea cartografierii fenomenului infracțional
sau a altor date cu incidențã în activitatea de prevenire și combatere a criminalitãții precum și
de optimizare a alocãrii resurselor instituționale nu poate fi pusã la îndoialã.
Infracționalitatea și turismul
Fenomenul turistic, cu o evoluție îndelungată, n u are în prezent o definiție clară, chiar
dacă aceasta este necesară pentru a înțelege procesele ce se desfășoară în această industrie,
precum și pentru a se elabora metodologii de gestiune și evaluare eficiente acestor procese

23
asupra domeniilor economice și sociale. Probabil, cea mai cuprinzătoare definiție dată
turismului, ce a fost ulterior acceptată pe plan mondial, aparține lui W. Hunziker, profesor
elvețian, care este de părere că turismul este ,, ansamblul de relații și fenomene care rezultă
din depl asarea și sejurul persoanelor, în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și
deplasarea nu sunt motivate printr -o stabilire permanentă și o activitate lucrătoare oarecare”.
Turiștii nu acordă o foarte mare atenție problemelor de securitate de -a lung ul
vacanțelor aceștia nefiind dispuși sa -și asume riscuri prea mari pentru a vizita vreun mediu
nefamiliar. De fapt, turiștii caută să se odihnească și să se bucure de timpul lor liber, vacanțele
fiind în general asociate cu liniște și cu o pauză de la as pectele și evenimentele neplăcute din
viața de zi cu zi a individului.
Turismul este, în general, recunoscută ca o industrie care prosperă numai în condiții
pașnice. Acestă industrie reprezintă o sursă vitală de venit pentru economia multor țări, în
fiecar e an acestea fiind în concurență unele cu altele pentru a atrage câți mai mulți turiști.
Termenii și condițiile pentru un număr cât mai mare de turiști, au fost și încă sunt siguranța și
pacea în locul de destinație (Holcomb & Pizam, 2006; Avraham & Ketter , 2008). Literatura
de specialitate internațională este preocupată nu numai de atracțiile care conduc turiștii la o
destinație, dar și de îngrijorările acestora în ceea ce privește siguranța lor personală.
Se consideră faptul că creșterea criminalității î n destinațiile turistice este adesea legată
de probleme socio -economice mai profunde, acestea dând o imagine de insecuritate care
afectează în mod direct sau indirect luarea deciziilor și alegerea destinațiilor de către turiști.
Mai mulți cercetători care studiază în cea mai mare parte datele statistice ale
autorităților locale de poliție, au concluzionat faptul că turiștii sunt o populație mai
vulnerabilă la atacurile infractorilor decât populația locală (de Albuquerque & McElroy,
1999; Harper, 2000). Ace sta este demonstrată de faptul că au experimentat cele mai multe
infracțiunile privind bunurile personale(furt,jaf) și deasemnea de creșterile semnificative ale
infracționalității în marile zone turistice. De asemenea, studiile privind relația dintre
crimi nalitate și caracterul sezonier al turismului au ajuns la concluzia că infracțiunile precum
furtul, jaful, răpirea și crima crește dramatic în timpul sezoanelor estivale în comparație cu
celelalte perioade ale anului.
Turismul stabilește o relație interact ivă între diferite elemente: turistul, locul, locuitorii
din zonă, industria turismului și a serviciilor în general. Creșterea acestuia conduce, în cele
mai multe destinații, la o creștere semnificativă a incidentelor de securitate, deoarece oferă
mai mult e oportunități, în special a infracțiunilor economice (de exemplu, furt, fraudă) 1, dar
și infracțiuni care implică agresiune fizică sau sexuală, printre altele. Acest lucru se datorează
în principal a șase factori majori.
Există mai mulți factori cărora l i se datorează în principal această creștere a
oportunității precum faptul că turiștii sunt ținta preferată deoarece, în general, aceștia
transportă vizibil în public și într -un mod relaxat sume mari de bani sau alte obiecte de
valoare, sunt mai vulnerabil i într -un spațiu fizic și social căruia nu aparțin dând adesea semne

24
evidente că aceștia sunt turiști precum folosirea unei mașini închiriate, utilizarea constantă a
unui aparat foto sau consultarea hărților. De asemenea, s -a constatat faptul că probabilit atea ca
un turist să raporteze la poliția locală o infracțiune este mai mica în comparație cu o persoană
rezidentă acest lucru fiind un alt factor care contribuie la oportunitățile ridicate de comiterea
de infracțiuni asupra acestora. Turiștii nu sunt foar te precauți în general ignorând adesea
multe măsuri de securitate iar în cazul în care sunt victimele unor acte infracționale, de cele
mai multe ori întâmpină dificultăți în ceea ce privește identificarea făptașului sau a făptașilor.
Una dintre primele ev aluări științifice ale relației dintre criminalitate și turiști a fost
realizată de Chesney -Lind și Lind în 1986 fiind bazată pe estimări ale crimelor împotriva
locuitorilor rezidenți din Honolulu în comparație cu victimele nerezidente aceștia ajungând la
concluzia că “turiștii sunt disproportional victimele infracțiunilor”.
Deasemenea s -au făcut mai multe topuri alea celor mai periculoase state din lume
pentru turiști cel mai recent fiind publicat de International SOS care au publicat o hartă ce
arată grad ul de risc pentru turiști în fiecare stat.
Această hartă ne arată faptul că cele mai periculoase țări, care nu le sunt recomandate
celor care pleacă în vacanță, sunt cele din Orientul Mijlociu și din Africa care sunt catalogate
ca fiind cu un grad de risc extrem.

Potrivit hărții International SOS, există 15 țări din lume ce prezintă un risc extrem de
pericol, principalele cauze fiind situația politică din acele zone și a existenței grupărilor
teroriste foarte puternice care au răpit în repetate rânduri tu riști străini aflați aici. Aceste state
cu risc crescut de pericol sunt din Asia și Africa iar în ceea ce privește țările din Europa și
Harta 1 Gradul de risc pentru turiști din fiecare stat, sursa www.mediafax.ro

25
America de Nord, aceste sunt mai sigure pentru turiști. Se poate observa că există state cu un
risc mediu de pericol pr ecum în Rusia și în alte țări mari din Asia și America de Sud, India,
Brazilia sau Indonezia, realizatorii hărții susținând că situația este variabilă datorită unor
proteste politice, posibil violențe .

Rang
Oraș Indicele
criminalității
1 Caracas, Venezuela 85,82
2 Fortaleza, Brazilia 84,72
3 Pietermaritzburg, Africa de Sud 84,69
4 Jahannesburg, Africa de Sud 83,01
5 Klang, Malaezia 79,52
6 Pretoria, Afri ca de Sud 79.05
7 Durban, Africa de Sud 79.78
8 Porto Alegre, Brazilia 76.67
9 San Salvador, El Salvador 76.67
10 Detroit, Statele Unite 75.75

Cu toate acestea, s -a observat că locurile care au o reputație ca fiind nesigure sunt
înlocuite cu destinaț ii sau orașe alternative , care sunt percepute ca fiind mai sigure pentru
turiști. Este important ca sistemul de justiție să înțeleagă relațiile dintre fenomenul infracțional
și turiștii astfel încât prin crearea și aplicarea unor măsuri de prevenire aceșt ia pot păstra o
imagine de siguranță a destinației fără a cunoaște scăderi în ceea ce privește numărul turiștior.
Infracțiunile comise împotriva turiștilor afectează industria turismului prin deteriorarea
imaginii destinației. Astfel, Glensor și Peak (2004 ) a constatat că "cea mai importantă condiție
pentru o industrie a turismului de succes este o reputație pentru menținerea sub control a
criminalității și garantarea siguranței turiștilor." Tabel. 1 Top 10 orașe după in dicele de criminalitate conform numbeo.ro

26
Capitolul II Municipiul Iași – Overview
Municipiul Iași – descrier e generală
Municipiul Iași este reședința județului cu același nume fiind deasemenea principalul
centru urban din nord -estul României, un oraș de importanță națională. Acesta se numără
printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării trecând de -a lungul timpului prin mai
multe schimbări privind rolul său politic administrativ fiind și capitală a țării.
Ca relief, acesta se prezintă sub forma unei serii de coline domoale, înșirate pe stînga
văii Bahluiului și de dealuri și platouri mai impunătoare , aparținînd Coastei Iașilor, pe dreapta
acestei văi.(Barbu, N. & Ungureanu, Al., 1987). În ceea ce privește hidrografia municipiului
Iași, teritoriul acestuia prezintă un potențial hidric ridicat, constituit atât din ape subterane
(minerale sau dulci) câ t și din ape de suprafață (sub formă de râuri și lacuri). Cursul inferior al
râului Bahlui este cel mai important reprezentant al municipiului Iași, urmat de afluenții
acestuia (Nicolina, Manta Roșie, Vămășoara, în sud; Rediu,Podgoria Copou, Cîrlig și Ciri c, în
nord).
Municipiul Iași este încadrat, în general, în clima regiunii geografice în care este
situat, o climă temperat -continentală. Gradul de fragmentare al reliefului în zona orașului Iași
și în împrejurimi creează deosebiri climatice destul de mar i ținând cont de întinderea relativ
mică a municipiului generând astfel diferențe ale temperaturii medii a aerului între văi și
interfluvii. Există deci deosebiri între zona intravilanului și zonele din afara orașului, față de
aceea din zona periurbană.
Vegetația naturală are caracter predominant de silvo -stepă, însă datorită reliefului
diferențiat ea are o dispoziție etajată (stepă, silvostepă și pădure) fiind într -o strânsă relație cu
etajarea climei și solurilor. Parcurile, pădurile – parc și spațiile v erzi din cadrul orașului
constituie deasemenea o componenă importantă a vegetației acestea îndeplinind funcții
decorative, recreative, social -culturale, turistică și de agrement.
Din punct de vedere demografic, conform datelor furnizate de Institutului N ațional de
Statistcă, populația municipiului Iași ajungea la 1 ianuarie 2015 la 357192 de locuitori fiind
astfel al doilea oraș ca număr de locuitori după București. Numărul populației totale este atât
de mare și datorită numărului mare de studenți împreun ă cu populația rezidentă în zona de
extindere a orașului. Perioada de după 1990 a cunoscut numeroase dificultăți în ceea ce
privește economia orașului, industria fiind graf afectată fiind înlocuită treptat de sectorul
terțiar. Crescând rata șomajului a pop ulației ce lucra în domeniul industrial a cauzat și
scăderea nivelului de trai din numeroase zone ale orașului. Aceasta a condus și la o creștere a
infracționalității la nivelul municipiului, locuitorii fiind nevoiți sa -și asigure traiul prin orice
mijloac e, indiferent dacă acestea erau legale sau nu. Din 2007, anul în care România a intrat
în Uniunea Europeană, populația a cunoscut o pierdere demografică ca urmare a migrației
spre țările vestice, inclusiv a găștilor de cartier ce aduceau un raport ridicat de infracțiuni.

27
Iași este deasemenea un centru economic de o importanță națională clară datorată de
procesul de schimbare a sectorului, din secundar spre terțiar.După 1990 industria a cunoscut o
scădere continuă ceea ce a dus ca populația să se orienteze spre servicii, domeniul IT, etc.
Cele mai importante industrii sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno
Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și
industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani,
numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș. Acesta este și un centru
comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale ( Iulius Mall ,
Moldova Mall, Ansamblul Palas , Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala
Centrala, A xa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket -uri (Metro, Selgros, Carrefour,
Kaufland, etc.).
Din punct de vedere turistic, municipiul Iași este considerat ca fiind un important
centru cultural, cu numeroase elemente istorice precum monumente, muzee de diferite profile,
case memoriale, instituții de cultură și artă, specifice unei foste capitale ce a avut un trecut
plin de realizări. Orașul Iași este deasemenea pe primul loc în Moldova în calitate de centru al
culturii, științei și artei.
Poziția geog rafică și influența asupra dezvoltării socio -economice
Particularitățile locale ale cadrului natural, mai ales cele de relief și hidrografie, au
avut în trecut o influență accentuată în ceea ce privește evoluția teritorială a orașului, care au
fost mai apo i valorificate de către societatea umană creându -se astfel condițiile minime de
practicare a meseriilor, a schimburilor de mărfuri și a transportului, precum și al evitării
terenurilor cu un risc major de inundare sau care pot fi afectate de alunecări de t eren.
Teritoriul Municipiului Iași este localizat în partea centrală a Platformei Moldovenești
integrând caracteristicile ansamblului structural din care face parte (Barbu & Ungureanu,
1987). Acesta face parte din categoria orașelor de poziție geografică, rolul resurselor sau
condițiilor naturale locale au fost și au rămas pe plan secundar, în comparație cu importanța
net superioară a unor elemente poziționale majore precum: contactul geografic între unități
naturale cu trăsături și resurse complementare, îmbinat cu intersecția unor mari căi naturale de
comunicație și poziția centrală în cadrul statului feudal moldovean.
Analiza cadrului natural este foarte importantă în acest context deoarece apariția și
dezvoltarea orașului a fost puternic influențată de elemente precum relieful, geologia,
hidrografia, clima și vegetația, acesta fiind responsabil în mare parte de fizionomia orașului.
Poziție geografică a municipiului este una de contact ( la intersecția a trei domenii naturale
complementare – Podișul Cent ral Moldovenesc, Câmpia Colinară a Jijiei și Coasta Iașilor),
având astfel o serie de avantaje, printre care, cel mai important fiind varietatea resurselor
naturale (inițiale) ce a condus la creearea unor condiții vaforabile apariției unui schimb de
produs e între locuitori. Se remarcă și alte elemente ce au favorizat dezvoltarea urbei actuale
printre care larga dezvoltare a teraselor râului Bahlui împreună cu unele caracteristici
avantajoase : teren plan, stabil, neinundabil dar și existența surselor de apă ușor de captat.

28

Deasemenea, localizarea geografică a orașului (Harta 2) a adus atât avantaje cât și
dezavantaje de -a lungul timpului ceea ce au influențat la structura acestuia. Orașul Iași a avut
un trecut cu multe evenimente tulburătoare (invazii, inc endii,epidemii,războaie) datorat și
faptului că poziția acestuia este una vulnerabilă fiind la interferența marilor puteri europene.
De altfel, datorată acestei poziții centrale în cadrul Principatului Moldovei, orașul a beneficiat
de o atenție majoră față de alte zone urbane cu potențial de creștere precum Suceava, Baia etc,
devenind cel mai important centru urban.
Faptul că, dupa cel de -al doilea război mondial s -a instaurat ca și in majoritatea
statelor est europene regimul comunist, s -a impus o dezvol tare economică planificată, orașul
primind astfel un impuls puternic în relansarea economică și redobândirea prestației de oraș
de importanță națională. Au avut loc progrese în toate domeniile, dezvoltarea orașului fiind
ajutată și din punct de vedere demo grafic prin migrația dinspre rural spre urban, fapt ce a
condus și la o extensi a orașului ce a dus la apariția cartierelor periferice de astăzi.
Municipiul Iași reprezintă deasemenea un pol secundar de creștere economică, în
contextul Europei de Est, area lul său de influență și schimbul de fluxuri fiind unul extrem de
redus în comparație cu principalii poli de dezvoltare economică din această regiune. Există o
distanță mare față de orașele principale ce asigură un important flux comercial din partea de
Est a Europei (Budapesta, Sofia, Varșovia) ceea ce subliniază poziția nefavorabilă a orașului ,
acestea neavând un punct de intersecție cu Municipiul Iași. Deasemenea, lansarea accesului
Harta 2 Poziția fizică a Municipiului Iași în context local

29
aerian din ultima perioadă a condus la o creștere pe plan economic a ora șului, raportul dintre
distanță și preț nefiind pentru aceasta indispensabilă, ceea ce a avantajat economia
locală specializată și ieftină.

Evoluția urbanistică a orașului
Orașul Iași a cunoscut o evoluție de -a lungul timpului datorită de zvoltărilor
funcționale interne și continue prin apariția și dezvoltarea funcțiilor inițiale ceea ce a condus
astfel la o nevoie tot mai mare de forță de muncă. Astfel, nevoia de forță de muncă a condus
la un spor natural ridicat dar și la o migrare a popu lației din mediul rural sau din orașele mai
puțin dezvoltate.
La început, în perioada secolelor XIV -XV-lea, orașul avea o dimensiune foarte mică
fiind constituit dintr -o vatră de dimensiuni mici, peroadă în care istoricii consideră că a avut
Harta 3 Poziția Municipiului Iași în context European

30
concentrări de populație și de locuințe conturându -se astfel nucleul orașului. Dezvoltarea
nucleului inițial a fost influențată și de poziția acestuia la intersecția a doua drumuri
comerciale de importanță eurupeană și regională dar și fiind reședință domnească secundar ă.
În secolul al XV -lea orașul nu a cunoscut o dezvoltare semnificativă pe laterală, dimensiunea
acestuia crescând foarte puțin, axându -se mai mult pe o dezvoltare a spațiului deja locuit.
În deceniile următoare orașul devenind odată capitală, începe sa -și mărească
dimensiunile iar centralizarea vieții economice și politică fiind pe primul loc. Dezvoltarea
puternică a meșteșugurilor și a comerțului din perioada secolelor XVI -XVII -lea a cauzat
creșterea orașului în dimensiune devenind cu aproape patru ori ma i mare decât aria inițială.
Astfel, nucleul inițial începe să se extindă în nord și nord -est formăndu -se mai multe mahalale
de olari, negustori etc. așezate pe langă bisericile construite la acea vreme precum Mănăstirea
Golia, Mănăstirea Dancu. Orașul s -a dezvoltat și prin construirea unor biserici fortificate
(biserica Frumoasa, biserica galata din Vale, Cetățuia, Mănăstirea Copoului) în partea mai
înaltă a acestuia din nevoia de securitate ca urmare a accentuării independenței față de Poartă.
În perioad a următoare, orașul cunoaște o dezvoltare la fel de continuă și rapidă fiind
considerată cea mai importantă a extinderii orașului. Aceasta are loc în partea de sud depășind
râul Bahlui în zona Podului Roșu spre Nicolina, în vest spre Râpa galbenă de astăzi spre zona
Păcurari iar spre est și nord -est orașul se extinde pe moșiile mănăstirilor Aron Vodă
(Aroneanu de astăzi) și Trei Ierarhi. „În jurul anului 1800 orașul ajunsese la o suprafață de
aproximativ 559 ha, depășind de 2 -3 ori celelalte orașe mai întin se din Moldova. ” (Barbu &
Ungureanu, 1987).
Orașul își pierde funcția de capitală iar în a doua jumătate a secolului al XIX -lea,
orașul Iași își încetinește creșterea ca urmare și a întârzierii industrializării, crescând spontan
doar în lungul principalel or axe de transport rutier. Se remarcă în această perioadă o
modernizarea a întregii vieți urbane prin apariția primelor instituții educaționale de prestigiu
și dezvoltarea relațiilor comerciale externe devenind un oraș de o importanță economică,
culturală și politică important. A urmat o perioadă de declin economic ca urmare a primului
război mondial, însoțit de o emigrare masivă, inclusiv a evreilor. Înființarea Fabricii de
țigarete și a nucleului comercial -industrial format în jurul gării a condus la o e xtindere a
orașului dincolo de căile ferate. Alimentarea cu apă și energie electrică a orașului precum și
introducerea tramvaielor electrice ce leagă punctele extreme ale acestuia au avut un impact
pozitiv în conturarea structurii unitare a orașului. Dezvo ltarea unor funcții deja existente au
dus la alte transformări în ceea ce privește limitele orașului; spații de interes public precum
parcul Expoziției, Observatorul Astronomic etc.și a unor noi fabrici: fabrica de săpun și de
pielărie aflate lăngă actualu l complex Tudor Vladimirescu și fabrica de bere din Galata.
Perioada socialistă a avut un rol inerent în evoluția teritorială a Iașilor prin aplicarea
planului de industrializare socialistă, limitele orașului înregistrând o creșstere semnificativă
(în 199 0 suprafața orașului a ajuns la 3179,3 ha). Principala zonă industrială a fost organizată
în sud -estul orașului între „triajul Socola și cursul canalizat al Bahluiului ”, construidu -se mai
multe fabrici cu domenii diferite precum și o centrală electrică. De nsitatea populației crește o
dată cu extinderea suprafeței orașului, astfel încât acesta capătă un aspect urban evoluat din ce
în ce mai pregnant. Această perioadă a cunoscut o rată scăzută a infracționalității datorită

31
faptul că sistemul era foarte strict , autoritățile fiind foarte stricte în ceea ce privește controlul
populației, iar instituțiile de detenție din acea perioadă erau foarte dure.
După revoluția din 1990, au avut loc multiple schimbări în industrie și agricultură ce
au avut efecte profunde în ceea ce privește viața spațiilor rurale periferice. Astfel, primii ani
de după această revoluție sunt caracterizați de un declin economic și demografic general ce a
adus cu aceasta și creșterea unui număr de infracționalități. Criza industrială și agrico lă,
precum și rata șomajului ridicată împreună cu nivelul de trai scăzut a condus la apariția
primelor fluxuri de migrații spre periferia orașelor sau spre centrele de comună și zone cu
acces rapid spre oraș ca Păun, Breazu, Lețcani ș.a. Fenomenul de periu rbanizare se conturează
din ce în ce mai bine dupa acest an, acesta continuând într -un ritm accelerat în lungul axelor
rutiere principale : construirea unor cartiere de vile ce se extind spre satul Rediu și Breazu,
asemeni și înspre Valea Lupului în vest ș i sud și sud est spre Bucium, Galata. Acestea au avut
la bază segregarea economică a populației ieșene, fiind dominate de adulții cu copii ce au
venituri mari lucrând în sectorul terțiar ce și -au permis achiziționarea terenurilor cele mai
favorabile, aflat e pe principalele axe de comucare. Distanța față de oraș și statutul economic
al acestei clase sociale induc o preferință generală pentru locuințele induviduale. Cele mai
creșteri în spațiul locuit s -a înregistrat în satele din sud și nord de Iași extinzân du-se mult în
lungul axelor de transport precum Valea Adâncă, Miroslava, Rediu. ( Stoleriu O.,2008) O altă
categorie este reprezentată de familiile cu venituri medii și mici care și -au vândut
apartamentul cu prețuri ridicate, cauzată de creșterea pieței im obiliare, și au cumparat terenuri
mai ieftine în apropierea zonei urbane, mai puțin accesibile sau adesea cu un risc natural
ridicat , aflate în lungul axelor secundare de comunicație din estul și nordul orașului. Mai
apoi, dezvoltarea în ultimii ani a ax ei comericiale din vestul orașului a dus la creșterea
atractivității acestei zone ce a favorizat construirea unui cartier de vile ce continuă să se
dezvolte spre Rediu.
Din toate aceste etape prin care orașul Iași a trecut s -a ajuns la structura pe care a stăzi
o formează dar care suferă o transformare continuă oferind așadar o multitudine de posibilități
de dezvoltare.
Organizarea internă a orașului
Transformările pe care Municipiul Iași le -a suportat de -a lungul istoriei, fiecare
perioadă punându -și amp renta asupra structurii urbane în acest moment a condus la imaginea
generală pe care acum o avem cu toții asupra acestui oraș.
Nucleul orașului este constituit din punctul de intersecție al principalelor axe de
circulație și este format pe de o parte de c lădiri de patrimoniu cu arhitectură clasică ( Strada
Cuza Vodă, Bulevardul Ștefan cel Mare), considerată zona culturală (partea centrală a
nucleului vechi al orașului), astăzi adăpostește Opera de Stat, Filarmonica, Palatul Culturii cu
muzeele sale și prin cipalele monumente istorice ale orașului -Biserica Trei Ierarhi, Golia ș.a.
Pe de altă parte aici se află și centrul orașului modern cu sedii ale companiilor
multifuncționale, bănci, cu clădirile cele mai înalte etc. (Palas Mall, United Business Center).

32
Noile zone funcționale au contribuit la creșterea teritorială și popularea spațiului
locuit. Enumerăm aici zonele balnear -recreative (Grădina Botanică, băile Nicolina, Zona de
agrement Ciric), zone educaționale (campusuri universitare din Copou și Tudor Vla dimirescu
și gruparea de școli profesionale din Zona Industrială), zonele sanitare ( în cartierele Bucium
și Galata), comerciale ( piețe și complexe comerciale de cartier, de transport și depozitare
(strâns legate de noua platformă industrială: triajul So cola, Baza 3, depoul de tramvaie,
depozite comerciale ( E -Gros) etc.), și agro -industriale ( unitățile din Copou, Bucium,
Bulevardul C.A. Rosetti). ( Stoleriu O.,2008).
Unele imobile și -au pierdut caracterul rezidențial fiind înlocuite de sediile unor birou ri
precum cele ale societăților financiare, juridice, imobiliare etc. și instituții locale (ex. birouri
ale notarilor, avocaților etc.) pe Străzile Ștefan cel Mare, A.Panu, Arcu, Piața Unirii și Cuza
Vodă acestea atrăgând și alte activități secundare precu m cele comerciale (ex: parterul
blocurilor își pierde din caracterul rezident fiind transformate în magazine, patiserii etc.), toate
acestea conducând la schimbarea funcționalității acestora. Deasemenea sunt și cartiere care și –
au pierdut funcția inițială precum cartierul Nicolina care, după ce funcție industrială și -a
pierdut din valoarea, construirea unor lanțuri de hipermarketuri precum Kaufland, Lidl și a
pieței Nicolina i -au dat o valoare mai mult comercială acestui cartier.
Zona industrială este local izată în sud -estul orașului: Cartierele Dimitrie Cantemir,
Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia, Socola -Nicolina, Grădinari -Metalurgiei –
Tătărași, Frumoasa, C.U.G I și II, Zona Industrial, densificărea populației datorată nevoii de
forță de muncă în industrii, a condus la o creștere a fondului de locuințe fiind construite mai
multe cartiere de tip dormitor precum cartierele Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batrân.
Extinderea dimensiunii orașului prin fenomenul de periurbanizare a dus la apariția u nor
cartiere de locuințe individuale funcția acestora fiind strict rezidențială.

33

Prezența zonelor rezidențiale de lux și implicațiile asupra infracționalității
Percepția românilor privind idea de locuire a cunoscut o schimbare de la începutul
anilor ‟90 determinându -se un fenomen de reevaluare a spațiului locuit. Ca urmare a
dezvoltării orașelor gradul de ocupare a terenurilor libere aferente a crescut considerabil.
Astfel, orașul pare mai degrabă folosit decât locuit pentru că el nu mai corespunde noilor
vocații ale locuitorilor săi, aceștia dorind o schimbare a stilului de a locui, aceea de a alege
suprafețe mai mari de teren mărindu -se deci spațiul individual de habitare. Datorită
inexistenței unui model autohton care să poată fi reintegrat, noua formă urbană își ia resursele
din modele deja consacrate pe plan mondial, cum este și cazul ansamblurilor rezidențiale
îngradite de tip „gated communities”. Sensul acestor “comunități închise” este de a crea
areale îngrădite atât fizic, economic cât și social -simbolic de alte zone ale orașului, accentul
fiind pus pe interiorizarea relațiilor comunitare în limitele materiale determinate de ziduri sau
garduri care le înconjoară și implicit de nevoia de securitate. Criterii precum cele etice,
material și de statut social, culturale, profesionale conturează acest tip de comunitate fiind ca
un “instrument” de legitimare al noilor actori urbani.
În România deci, acest tip de amenajare urbană este unul de actualitate, neavând
precursori în domeniu. Denumirile acestora au fost utilizate cel mai mult în scop publicitar
pentru atragerea clienților viitori. Aici putem enumera mai multe situații pornind de la “vile
de lux”, “cartiere de lux”, la “parcuri rezidențiale” și “ansambluri rezidențiale de vile” ș.a.
Harta 4 Organizarea funcțională a Municipiului Iași

34
Circumstanța principală ce a dus la dezvoltarea fenomenului este cea de natură
psihologică, nevoia de siguranță fiind strict legată de aceasta, marile aglomerări urbane
nefiind capabile să o asigure. Insecuriatea urbana este motivul principal ce a dus la gruparea
locuitorilor în Gated communities, măsuri luate individual de locuitori ca o formă de refuz a
orașului modern în care predomină haosul si violența. Claselor sociale “superioare” (clasa
oamenilor bogați, cu menționarea faptului că societatea românească nu are a ceastă ierarhizare,
clasa de mijloc fiind aproape inexistentă) au devenit cele mai înspăimântate de locuirea în
interiorul orașului. În cazul ansamblurilor ingradite de tip “gated communities”, vecinatatea
reprezintă alăturare întamplatoare, de bună voie s au forțată, creată atât între spațiile construite
private cât și între spațiile private și spațiile publice comune. Totodată vecinatatea poate fi un
posibil pericol (în cazul locuințelor izolate cand teritoriul prezintă o diversitate socială) sau o
stare d e siguranță (în cazul grupărilor în ansambluri închise atunci când devine omogenă).
În ceea ce vizează municipiul Iași, aceste tipuri de comunități nu sunt create strict prin
constrângere (în acest caz de natură fizică), comunitatea coexistând la nivel for mal, locuitorii
fiind grupați mai degrabă de principii de natură materială, în zone cu atractivitate imagistică
mai ridicată ( de exemplu zona Bucium). De asemenea statutul social joacă un rol important
aceștia acceptând o delimitare de „ceilalți ” ( de c ei din alte medii sociale ce nu coincid ).
În concluzie, aceste comunitați de ansambluri îngrădite și închise este echivalentă cu
punerea într -o unitate comună a unor interese legate de: nevoia de securitate, izolare, calitatea
locuirii (care implica în p rimul rând calitatea locuinței), status social, căutarea unui alt cadru
al geografiei urbane.

Foto 3 Ansamblu îngrădit din Iași, zona Bucium, sursa google maps

35
Diferențieri spațiale socio -economice ale orașului Iași și efectele asupra
infracționalității
Conceptul general de structură socială se referă la diferențele calitative ale indivizilor
pe baza mai multor criterii, definit mai exact de unii sociologi ca fiind o ierarhizare a
indivizilor sau a grupurilor în cadrul unei societăți, bazată pe clase sau statul social. (G. Erdeli
și Colab, 1999). În literatura de spec ialitate statutul social este definit sub mai multe forme
fiind așadar, treapta pe care se află un individ într -o structură socială, reflectând eticheta dată
asupra acestuia de către ceilalți membri ai structurii. În ceea ce privește structura economică
aceasta se referă la diferențierea populației în funcție de statutul economic (activă, inactivă,
ocupată etc. ), de categoriile profesionale, de statutul social etc. (Al. Ungureanu, I. Muntele,
2006).
În cadrul Municipiului Iași, populația ce activează în s ectorul terțiar superior, cu
venituri mai mari (educație, cultură, administrație și sănătate) este localizată preponderent în
cartierele aflate în interiorul axei centrale dinspre Agronomie până în Centru. Cartierele
Copou și Sărăriei, datorită prezenței a trei universități este mai numeroasă populația angajată
în domeniul învățământului și al sănătății. În Centru, predomină persoanele angajate în
administrați e, finanțe, transporturi, aici aflându -se principalele instituții de profil.
Deasemenea, un număr cât mai mare a locuitorilor din sectorul terțiar cu un venit
mediu se găsesc și la periferia orașului (în Frumoasa și Păcurari) mulți dintre ei migrând
dinspre centru datorită prețurilor imobilelor, alăturându -se populației cu un venit mic, șomeri,
existente deja. (Stoleriu O. 2008). Datorită prezenței zonelor de locuință individuale din
aceste cartiere sunt și locuitori ce activează în domeniul agriculturii ca fiind o ocupație
secundara și temporară pentru completarea veniturilor, valorificând terenul aflat în împrejurul
locuințelor.
În categoria populației angajate în comerț , construcții, industrie și alte servicii, cu un
venit ceva mai mic intră cartierel e sudice ale orașului (Dacia, Galata, Mircea cel Bătrân,
Nicolina, C.U.G) și o mare parte din Păcurari și Tătărași, cartiere ce deserveau inițial
populației angajate în industria Ieșeană. Totuși, cartierele Galata, Nicolina, C.U.G, Tătărași se
diferențiază de celelalte aici existând încă un număr mare de locuitori activi în domeniul
industriei.
În ceea ce privește distribuția spațială a populației în funcție de veniturile lunare,
aceasta a trecut prin mai multe schimbări în ultimul timp ca urmare a recesiu nii economice de
după 1990 caracterizată de declinul industrial accentuat. Vechile cartiere muncitorești ale
orașului (acestea fiind cele mai afectate de dezindustrializare și șomaj) împreună cu zonele
semi rurale ale acestuia sunt caracteristice populație i cu un venit lunar mic și mediu. Starea de
sărăcia și aspectul neplacut al cartierelor Păcureț, Manta Roșie, zona Tătărași și Dacia este
cauzată de prezența populației de etnie rromă ce îi este asociată șomajul masiv și o rată mare
de abandon școlar, veni turile acestora fiind alcătuite doar din ajutorul social primit. O rată
modestă a nivelului de trai se întâlnește și în zone precum Galata -case, Tătărași -case și Zona
industrială -case indicată de aspectul general al zonelor respective fiind populată în ge neral de

36
persoane în prag de pensionare și de cei care au migrat dupa declinul industrial spre zonele
periferice. (Stoleriu O. 2008).
Compusă în cea mai mare parte de angajații din domeniul financiar, administrativ,
apărare și justiție sau de regiile de tr ansport și energie, clasa medie a orașului este
proporționată în partea vestică a orașului. Populația cu venituri peste medie au fost atrase de
zonele cu o accesibilitate medie și bine dotate din punct de vedere al serviciilor (Alexandru
cel Bun, Piața Nic olina) sau în cele cu o accesibilitate mai scăzută dar în care raportul calitate –
preț al locuințelor este unul favorabil (Frumoasa, C.U.G, Canta). Zonele de locuințe
individuale periferice (Galata -case, Păcureț) au fost cele mai prielnice pentru cei ce obț in un
venit lunar ridicat aceștia permițându -și să se detașeze de centru spre periferie. Deasemenea,
cei cu un statut social foarte ridicat și cu venituri foarte mari se asociază cu zonele de locuințe
individuale unde valoarea imobilului este net superioar ă celorlalte precum Copou, Sărărie,
Gară -Billa.
Așa zisa clasă a bogaților se concentrează în zonele periferice sudice și sud -estică, cea
mai atractivă dintre ele fiind zona Bucium, transformat astăzi într -un cartier de lux.
Deasemenea, această clasă soci ală s -a răspândit și în cartierele Țicău, Sărăriei, Frumoasa și
Obreja datorată presiunii imobiliare din Bucium dar și de prețurile mici ale terenurilor din
cartierele menționate.
Nivelul veniturilor reprezintă factorul principal al distribuției populație i acestea fiind
predominant mici și medii, care sunt forțați să se stabiliească în zonele mai puțin confortabile
fiind condiționați de prețul imobilelor. Există un număr redus de persoane foarte bogate
(reprezentată de antreprenori locali, manageri etc.), iar clasa de mijloc este foarte slab
individualizată ceea ce a dus la o structură socio -economică instabilă.
Rata ridicată a șomajului, prezența populației cu un grad ridicat de abandon școlar din
unele zone, problemele de natură economică în general cond uc la necesitatea obținerii de
venit pentru asigurarea traiului zilnic prin metode diverse, incluzând aici și cele nerespectate
de lege. Astfel, populația săracă tinde să fie cea mai vulnerabilă în ceea ce privește comiterea
de infracțiuni asupra bunurilor celorlalți. Deasemenea, prin construirea cartierelor de lux de la
periferia orașelor s -au format comunități noi cu aceleași caracteristici economice, arhitecturale
cu echipaje locale de securitate ajungând asfel la crearea unor comunități de tipul celor
închise.
Prezența facilităților generatoare de infracțiuni
Pe lângă faptul că facilitățile sunt făcute pentru ușurarea vieții unei comunități acestea
pot avea și un grad de risc în ceea ce privește atractivitatea comiterii de infracțiuni. Aceasta
acoperă o gamă largă de instituții private și publice mari și mai mici, cum ar fi magazine,
banci, parcurile, parcările auto, gări, stațiile auto, locuințele, baruri, cluburi de noapte, puburi,
cazinouri ș.a. Aceste facilități aduc o contribuție destul de mare fe nomenului infracțional și al
dezordinii sociale fiind considerate ,,facilități cu risc”. Facilitățile chimice sunt reprezentate
de alcool și droguri, acestea fiind consumate de individ pentru a crește puterea acestuia de a
ignora riscurile asumate sau inte rdicțiile morale. De exemplu, unii infractori consumă o

37
cantitate mare de alcool sau consumă droguri înainte de a săvârși o crimă cu scopul de a
reduce starea de agitație. Astfel, consumul de droguri și alcool instigă la comiterea de
infracțiuni astfel înc ât localurile (inclusiv chioșcurile cu terasă) unde se consumă acestea sunt
una din facilitățile importante generatoare de infracțiuni. Deasemenea, cazinourile și sălile de
jocuri de noroc aduc un important aport în ceea ce privește totalul infracțiunilor comise.
Există un număr ridicat de asemenea localuri în Iași, acesta având și un potențial de
consumatori foarte ridicat asigurat în cea mai mare parte de studenți. Deasemenea această
categorie de populație este una din cele cauzatoare de probleme, confli cte, infracțiuni care,
împreună cu frecventarea barurilor și a cluburilor, prin consumarea de alcool și chiar de
droguri, aceștia devin mai sfidători în ceea ce privește legea și autoritățile locale în cauză.
În Harta 5 se poate observa că cele mai numer oase clădiri cu această funcție sunt
amplasate în zona centrală, acolo unde majoritatea vieții de noapte are loc, urmată de zona
Tudor Vladimirescu, cu un important campus studențesc ce a dus la dezvoltarea acestui
domeniu. Acestea sunt în general frecvent ate de categoria persoanelor tinere, de stundenți.
Un alt tip de “generator de infracțiuni” este reprezentat de cazinouri, săli de jocuri, sau
barurile care adăpostesc așa numitele “păcănele”, acolo unde patronii și autoritățile locale au
avut de -a face f recvent cu diverse comportamente violente, distrugeri de bunuri sau chiar
amenințarea angajaților, acestea cauzate în general de frustrarea acumulată în urma pierderii
sumelor de bani învestite în aparatele respective.
Harta 5 Harta facilităților generatoare de infracțiuni

38
Capitolul III Infracționalitatea la n ivelul Municipiului Iași
Introducere
Infracționalitatea este efectul unei societăți destabilizate atât din punct de vedere
economic, social și politic, cauzele apariției acestui fenomen fiind în strânsă legătură cu
acestea. Numărul infracțiunilor scade sau crește pe parcursul timpului ca răspuns la o mare
varietate de factori. Factorii economici (de exemplu șomajul) par să joace un rol important în
comiterea de infracțiuni asupra proprietăților,iar consumul de alcool împreună cu șomajul par
să influențeze n umărul actelor de violență. Alte potențiale influențe includ disponibilitatea
armelor, ratele familiilor separate, lipsa educației ș.a. Creșterea ratei infracționalității unui
oraș are efecte dăunătoare atât la nivel de cartier cât și la nivel regional sa u național.
Ca și cu indivizii, locurile pot fi considerate ca fiind unele mai vulnerabile decât altele
la infracțiune din cauza unor anumiți factori. Cele mai cunoscute caracteristici ale cartierelor
predispuse la infracțiune sunt sărăcia, șomajul și ine galitatea veniturilor. Scăderea nivelul
controlului social atât al autorităților responsabile de acest lucru, cât și indirect exercitat de
rezidenții locali împotriva oamenilor care amenință cu comiterea de infracțiuni poate fi
deasemenea un factor import ant ce poate atrage numărul mare al acestora.
Infracțiunea de asemenea tinde să ajungă concentrată în anumite locații unde sunt mari
oportunități sau motivații pentru comiterea acestora. Uneori aceste oportunități motivează
găștile și/sau alte organizați i infracționale care urmează să comită infracțiuni atât locale cât și
în alte părți.
Infracționalitatea este un fenomen răspândit în fiecare oraș, fie el mai mare sau mai
mic. Municipiul Iași se confruntă în fiecare an cu acest fenomen din numeroase cauze. Astfel,
cu ajutorul bazei informale din capitolele precedente, acest capitol va încerca să răspundă la
un set de întrebări importante în realizarea acestei lucrări care ne va crea o percepție mai
largă în ceea ce privește fenomenul infracțional.
O primă întrebare la care va încerca să răspundă acest capitol este „În ce măsura
contează poziționarea în interiorul unui oraș a sediilor de poliție și cum influențează aceasta
distribuția acțiunilor infracționale?”. O a doua întrebare ar fi „Unde tinde infracțio nalitatea să
se concentreze în Municipiul Iași? ”, aceasta ne va ajuta sa ne dăm seama de zonele afectate și
cauzele principale ale concentrărilor în puncte diferite. O a treia întrebare este „În ce măsura
afectează fenomenul infracțional percepția asupra oamenilor despre zonele respective?”.
Răspunsurile acestor întrebări ne va ajuta să ne creăm o imagine de ansamblu asupra
infracționalității din municipiul Iași și repercursiunile pe care acestea le au asupra orașului.
Descriere generală din datele ofici ale ale Poliției
Conform datelor furnizate de eurostat, rata infracțiunilor de crimă, violență și
vandalism din anii 2013 și 2014 din România are un nivel mediu, (Figura 6) , procentele
arătând ponderea care au raportat că se confruntă cu problema infracțion alității, violenței sau

39
vandalismului în cartierul lor, fiind descrisă situația în care respondentul simte că acestea
reprezintă o problemă pentru habitatul individului. (http://www.insse.ro)

051015202530Rata criminalității Rata infracțiunilor de crimă, violență și vandalism din Europa în
anul 2013 și 2014
anul 2013
anul 2014
Patrașcu Răzvan,2016
conform datelor
furnizate de eurostat
Fig. 6 Rata infracțiunilor de crimă, violență și vandalism din Europa în anul 2013 și 2014
Fig. 7 Ponderea persoanelor care au raportat infracțiuni, violențe sau vandalism în cartierul lor, sursa eurostat.com

40
În anul 2011, incont.stirileprotv.ro a realizati harta rate i infracționalității a României iar
județul Iași se afla atunci la un nivel relativ scăzut, în ultimii ani cunoscând o scădere al
acestui fenomen.
Connform surselor ce provin de la Inspectoratul General al Politiei Romane și prelucrate
de cei de la econt ext.ro, aceștia au realizat în 2012, un alt top al județelor după rata
infracționalitații. Așa cum afirmă aceștia, în ciuda concepției larg răspândite conform căreia
moldovenii ar fi pe primul loc în ceea ce privește comiterea de infracțiuni în comparație cu cei
din celelalte regiuni ale țării, datele furnizate arată chiar opusul.
Astfel, aceștia clasează județele din zona moldovei pe ultimele locuri, județul Iași
ocupând poziția 38 din totalul de 41 de județe (Fig. 8 ) , ceea ce arată faptul că, în comp arație
cu alte județe din vest, acolo unde rata infracționalității măsoara cele mai mari cote, acesta
este un oraș mai sigur și mai lipsit de evenimente infracționale.

Harta 6 Harta ratei criminalității în România, anul 2011 , sursa incont.stirileprotv.ro

41

Fig. 8 Topul județelor după gradul
infracționalității
Fig. 9 Totalitatea sesizărilor I.P.J. Iași,2015 sursa prefecturaiasi.ro

42
Factorii generali ai infractionalității la nivelul României
Una dintre condițiile favorabile infracționalității din România este sărăcia. Scăderea
nivelului economic din țară a cauzat o ”explozie” a sărăciei, a cărei rată a crescut simțitor de –
a lungul anilor. Cele mai expuse sărăciei sunt c ategoriile de minori și tineri, apariția primului
copil într -o familie mărește cu 50% riscul de sărăcie al acesteia, conform unui studiu elaborat
de Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții, nevoită să se confrunte cu cerințe și trebuințe
noi. Pe de altă parte, copilului provenit dintr -o familie săracă i se reduc semnificativ șansele
de a reuși în viață, riscul abandonului școlar în cazul acestuia fiind mai mare decât în alte
cazuri, acesta ajungând sa -și asigure traiul prin mijloace infracționale. De asemena, starea de
sărăcie a determinat, în România, o creștere dramatică a numărului de pruncucideri și de copii
abandonați. Fenomenul de abandon al copiilor este în creștere, iar gradul lor de
instituționalizare, ca alternativă la sărăcie, este cel mai r idicat din Europa. La împlinirea
vârstei de 18 ani, copilul trebuie să părăsească, însă, instituția de ocrotire, acesta lipsit de
vreun sprijin din partea statului, singura soluție care -i rămâne fiind integrarea în grupurile
stradale și în bandele delincve nte.
Un alt factor al nivelului infracționalității o constituie climatul educativ negativ din
familia de origine. Familiile sărace, în special cele care au copii, se confruntă cu cele mai mari
greutăți, determinate de nivelul redus al veniturilor și de imposibilitatea de a asigura copiilor
minimul necesar pentru alimentație, îmbrăcăminte, educație. Aceste familii furnizează cel mai
mare număr de divorțuri. Un caz diferit este cel al familiilor populației de etnie rromă, în care
copiii acestora primesc o educație negativă, părinții însuși învățândui pe aceștia să cerșească
sau să comită infracțiuni de furt.
Caracteristicile generale ale infractionalității la nivelul Municipiului Iasi
Conform ziarului local Buna Ziua Iași, în anul 2014 a fost sesizată o inf racțiune la
fiecare 90 de minute, raportul poliției fiind considerat de sursă unul îngrijorător pentru
municipiu, aceștia înregistrând creșteri la toate felurile de infracțiuni, fie ele de natură
economico -financiară, judiciară sau de alte tipuri.
Primul l oc în topul infracțiunilor din Municipiul Iași în acest an , conform datelor
poliției dobândite din ziarele locale, a fost reprezentat de infracțiunile de natură economico –
financiară incluzând aici furturile din buzunare, genți, de sau din mașini. Astfel, acestea se
petrec cel mai frecvent în mijloacele de transport, în stațiile de autobuz sau tramvai, în
magazine, în cluburi și în restaurante. Potrivit polițiștilor, activitatea cea mai activă a hoților
de buzunare s -a înregistrat în lunile ianuarie, iunie și decembrie.
Deasemenea, statisticile polițiștilor au aratăt faptul că furturile din autoturisme se
petrec în cea mai mare parte la sfârșitul anului: „Analizând rezultatele obținute în 2014 se
observă că în trimestrul patru infracționalitatea stradală s esizată înregistrează o creștere
semnificativă, respectiv în octombrie de 8%, în noiembrie de 38% și în decembrie de 38%.
Această creștere se datorează furturilor din autoturisme comise spre finele anului. Trebuie
precizat că din cele 908 infracțiuni strad ale sesizate la nivelul Poliției municipiului Iași, un

43
număr de 145 infracțiuni au fost constatate în flagrant”, se arată în raport” ( sursa http://7est.ro
). În ceea ce privește furturile din locuințe din acest an, tot din a ceeași sursă se remarcă faptul
că s-au înregistrat circa 511 cazuri de acest gen, dintre care 309 în mediul rural, iar 202 în cel
urban, majoritatea subunităților de poliție înregistrând aici o scădere, excepția fiind Secția 1
cu zona Alexandru cel Bun -Dacia, care are o creștere.
Și numărul de infracțiuni ce implică violența este unul ridicat, în acest an fiind
înregistrate 1000 de infracțiuni de lovire sau alte violențe. Asfel, conform polițiștilor, acest tip
de infracțiune a crescut cu aproximativ 59,46% față de anul 2013 cu 811 fapte comise iar cele
de amințare cu 13,98% cu 86 fapte. Polițiștii menționează deasemenea că la nivelul
municipiului Iași au fost înregistrate 199 de infracțiuni de tâlhărie, cu o scădere de aproape
9% față de 2013. Un alt lucru precizat de aceștia este faptul că astfel de fapte se petrec pe
stradă, în parcuri sau în scări de bloc, tâlharii folosindu -se adesea de arme albe sau spray
lacrimogen.
Articolele postate de ziarele locale arată faptul că în ceea ce privește rata
infracți onalității din 2015 aceasta a cunoscut o scădere față de anul 2014, orașul fiind
caracterizat de acestea ca fiind un oraș mai sigur. Conform statisticilor realizate de IPJ Iași în
2015 numărul infracțiunilor a fost în scădere față de anul anterior, astfel , infracțiunile privind
marea violență au scăzut cu 12 % ,numărul de infracțiuni de omor cu 25% iar rata de lovituri
cauzatoare de moarte a înregistrat cea mai mare scădere, mai exact 67%.
Strada Trei Fântâni este considerată de polițiști ca fiind „raiul i nfractorilor”, cunoscută
în oraș și sub numele de ,,drumul hoților”. Dintre zonele periculoase din centrul orașului se
numeră conform polițiștilor Aleea Rozelor și Aleea Decebal, pe cea din urmă fiind localizate
adesea infracțiuni cu violență. Puncte „fie rbinți” din Iași sunt însă și în cartierul Dacia, cele
mai multe infracțiuni fiind sesizate pe străzile Buridava, Strămoșilor sau Tabacului.

Foto 4 Pompă de alimentare închisă, Strada Trei Fântâni, sursa google maps

44
Ofițerul de presă a declarat într -unul din ziarele locale faptul că cele mai multe
infracțiuni sunt comise în cartierele Podu Roșu și Alexandru cel Bun, dar și în zonele
aglomerate din oraș, infracțiunile predominante fiind cele de tâlhărie. Un alt cartier pe care
reprezentanții poliției ieșene îl descrie ca având o pondere mare de sesizări este Nicolina,
acolo un de au fost amendați cei mai mulți cetățeni care consumă băuturi alcoolice în spațiile
publice, acest lucru aducând la rândul său un număr mare de scandaluri și violențe, conform
purtătorului de cuvând al jandarmeriei ieșene, Mihai Cojocariu.
Alte date pe care poliția locală le -a oferit prin intermediul media este faptul că zona Țigarete,
Cartierul Păcurari și Tătărași sunt zonele cele mai nesigure din punct de vedere al
maidanezilor, în aceste zone înregistrându -se cele mai mari valori ale persoanelor muș cate.
Sectiile de politie și pozitionarea spatiala
„Politia Română face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a
statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
persoanei, a propri etății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor,
respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii. “ ( Art. 1, Legea nr. 218 din 2002
privind organizarea și funcționarea Poliției Române)
Locația sediilor acestei instituț ii în cadrul unui oraș este un lucru important în ceea ce
privește prevenirea infracționalității. Acestea inspiră infractorilor un sentiment de nesiguranță
în ceea ce privește comiterea unei infracțiuni în apropierea unei secții de poliția din frica de a
nu fi descoperit rapid. Astfel, majoritatea infracțiunilor sunt localizate la o distanță
considerabilă față de cea m ai apropiată secție de poliție.
În municipiul Iași sunt în total 6 secții de poliție. Aria acestora de acoperire, precum și
resursele pe car e le alocă fiecare în supravegherea și prevenirea infracțiunilor este foarte
importantă. Atât ziua cât și noaptea acestea trimit un echipaj format atât din polițiști care
merg pe jos în teren cât și cei care supraveghează dintr -un automobil. Deplasarea p e jos în
cazul comiterii unei infracțiuni este mai dificilă și necesită un timp mai îndelungat . În Harta 7
,Aria de deservire a secțiilor de poliție din municipiul Iași, se observă ariile în care organele
de poliție pot ajunge într -un timp mai scurt sau ma i lung în locul în care s -a sesizat o
infracțiune. În cazul în care acesta s -a comis în aria unui km (arealul de culoare verde), aceștia
pot ajunge într -un timp foarte scurt, șansele ca infractorul să fie prins cât mai repede fiind mai
mari, pe când dacă a ceasta s -a sesizat ca fiind comisă într -un areal de 3 km( cel de culoare
roșie), șansele scad, poliția ajungând la locul faptei într -un timp mai lung, parcurgerea unei
distanțe de 3 km fiindui necesară un timp minim de 10 minute, infractorul putând în aces t
timp să se facă dispărut. Se observă astfel faptul că în orașul Iași există zone în care poliția
ajunge mai greu, cum ar fi în Copou, spre Agronomie sau cartierul Mircea cel Bătrân, acesta
fiind complet lipsit de o secție de poliție.

45

De a ceea, alocarea unui număr cât mai mare de mașini care să patruleze atât pe timp de
zi, dar mai ales pe timp de noapte, această perioadă fiind mai generatoare de infracțiuni, este
importantă în combaterea și protejarea cetățenilor de infractori. Din păcate, din rapoartele
poliției ieșene, secțiile poliției orașului dețin resurse insuficiente atât de personal cât și
material pentru a acoperi întreg oraș ul într -un timp foarte scurt.
Metodologia de lucru
Scopul pe care lucrarea de față o are va fi atins prin obținerea și prelucrarea datelor
obținute din sursele media și social media, prin analiza cantitativă și spațială a datelor
împreună cu evaluarea calitativă, aici avându -se în vedere percepția oamenilor asupra
fenomenului studiat.
Necesitatea unei baze de date spatială și afișarea/transparență
În momentul actual poliția municipală nu furnizează datele referitoare la fenomenul
infracțional din orașul Iași ceea ce limitează populația la cunoașterea doar a unor date vagi,
care nu sunt explicate suficient și ca re pot duce la o confuzie în ceea ce privește distribuția
infracțiunilor în interiorul orașului. Expunerea datelor ar putea fi benefice pentru cetățeni,
cunoașterea acestora poate îndruma populația în a avea reacții prin luarea unor măsuri de
prevenire. De asemenea, știind care sunt aceste zonele în care gradul de securitate este mai
scăzut, aceștia își pot face traseul astfel încât sa evite zonele periculoase.
Harta 7 Aria de deserrvire a secțiilor de poliție din Municipiul Iași

46
Un aspect negativ al furnizării de către poliție a datelor infracționale ar fi faptul că
știind z onele afectate populația va tinde să se mute din locul respectiv, avănd loc o segregare a
populației și mai accentuată.
Colectarea datelor
În general, datele furnizate de poliție nu sunt foarte concrete și pe înțelesul tuturor
deoarece aceștia arată doar s tatistic, evoluția sau starea actuală a nivelului infracționalității din
oraș fără a oferi o vizualizare spațială și o analiză pe aceasta, pentru a putea fi înțeles acest
fenomen de fiecare locuitor în parte.
Din lipsa unei baze de date oficiale am fost n evoit să creez una proprie cu ajutorul mai
multor surse fie ele din mediul online sau nu. Suportul principal în realizarea bazei de date au
constituito arhivele ziarelor locale , atât cele din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare cât
și cele de pe siteu rile oficiale ale ziarelor respective, enumerăm aici: Ziarul de Iași, Bună ziua
Iași, 7est, Evenimentul, Adevărul, ieseanul.gandul.info , pe perioada anului 2015.
O altă sursă importantă a fost rețeaua de socializare Facebook, din care, cu ajutorul
grupur ilor formate de locuitorii orașului pentru comunitatea ieșeană, am extras numeroase
informații ce au adus o contribuție majoră în ceea ce privește completarea bazei de date,
enumerăm aici grupurile: Ești din Iași dacă …și Pierderi, Găsiri, Furturi Iași , dar nu în
ultimul rând siteul ww w.obiectepierdutesaufurate.ro având partea sa de suport prin
informațiile găsite aici.
Realizarea bazei de date este una stric necesară în realizarea acestei lucrări,
informațiile colectate fiind apoi editate și introduse într -un sistem informațional geografic
utilizat în cartografierea și analiza datelor obținute.
Deasemenea am avut în vedere și o analiză calitativă a infracționalității din municipiul
Iași, colectând mai multe opinii, comentarii ale locuitorilor orașului obți nute din articolele
ziarelor locale (Bună Ziua Iași, Ziarul de Iași, Adevărul) , forumul http://forum.softpedia.com
dar și postate pe rețeaua de socializa re Facebook la dif erite postări în cadrul grupurilor „Ești
din Iași dacă…” și “Pierderi, G ăsiri, Furturi Iași “,
Analiza datelor
Pentru că nu există statistici oficiale, singurele surse de informare sunt date de ziarele
locale și rețeaua de socializare Facebook. Baza de date obținută a fost folosită pentru a
geospațierea acestora, ca mai apoi să fie analizat nivelul infracțional din areaul studiat. Pentru
acest lucru s -a folosit softwar -ul ArcMap 10.2.2 împreună cu aplicațiile și uneltele pe care
platforma le oferă. Pentru o acuratețe mai ridicată am apelat la fu ncțiile Joins and Relates,
aceasta mi -a diferențiat prin culori diferite cartierele orașului după numărul de infracțiuni
găsite în zona respectivă, funcția Point Density, aceasta localizând punctele în care se
grupează mai multe infracțiuni, descoperind as tfel punctele fierbinți ale infracționalității din
municipiul Iași conform datelor colectate de mine. Alte funcții folosite sunt Hot -Spot și
Simplified Hot -Spot, acestea arătând punctele cu un grad de probabilitate mai ridicată sau mai
scăzută de a avea lo c alte infracțiuni.

47
Datele poliției nu oferă o prea mare înțelegere a acestora fiind alcătuite doar din
procente și cifre iar acest lucru poate forma o impresie greșită a locuitorilor despre nivelul
infracționalității din orașul lor. Fără o imagine spația lă aceste pot fi interpretate greșit fără a
ști cu adevărat ca uzele numărului de infracțiuni.
Infracționalitatea din Municipiul Iași – o vizualizare spațială
În cadrul Municipiului Iași, conform bazei de date alcătuite din infracțiuni din anul
2015, se c onstituie a fi un număr mult mai mare de infracțiuni privind bunurile personale (
furturi din magazin, de/din mașini, direct de la persoană) cu un procent de 65% din totalul de
500 infracțiuni găsite, numărul acestora fiind influențat de nivelul scăzut de trai din unele
zone, dar și de numeroasele furturi din mijloacele de transport comise de persoanele de etnie
rromă. În ceea ce privește actele de violență ( alcătuite din bătăi, violențe folosind arme albe
și omor), acestea sunt mai puține cu un procent de 35%. ( Vezi Fig.10 ). Deasemeana prezența
facilităților și a existenței unor categorii de populație generatoare de infracțiuni a influențat
numărul total al acestora.
În Harta 8 ce arată distribuția numărului de infracțiuni la nivelul orașului din datele
colectate se pot observa zonele ce au un număr mai mare de infracțiuni. Densitățile cele mai
mare se întâlnesc deci în zona centrală, acolo unde și populația este mai concentrată și
aglomerată. Ponderea mare a infracțiunilor în cartierul Dacia este datorată în cea mai mare
parte de numărul mare de locuitori și de nivelul economic ce îl diferențiază de alte zone. O
altă zona cu un număr mare de infracțiuni este zona Super Copou, acolo unde aglomerația
datorată funcției educațională este prielnică pentru comit erea infracțiunilor de furt.
Deasemenea, prezența căminelor studențești și a facilităților precum baruri, cluburi etc. aduc
un raport semnificativ de infracțiuni.

35%
65% Procentul pe tipul de infracțiune
acte de violenta
furturi
Grafic realizat de
Patrașcu Răzvan, 2016 140
260
Fig. 10 Procentul pe tip de infracțiune

48

Furturi
Harta furturilor din Iași ( Harta 9) realizată pe baza datelor adunate, ne oferă o imagine
mai detaliată a repartiției densităților acestui tip de infracțiune. Aceasta ne oferă detalii mai
fine în ceea ce privește cauzele numărului mai mare în zone diferite. În acest caz, în
municipiul Îași, densitățile cele mai mari le regăs im în cartierele Dacia, Centru, Studențesc și
Copou. În cartieru Dacia, cel mai mare număr de furturi este constituit de cel din și de mașini,
împreună cu tâlhăriile. În centru, densitatea mare a populației din această zone precum și
circulația intensă a p opulației aduce cu ea o densitate mai mare de furturi de portofele,
telefoane, facilitățile generatoare fiind în principal reprezentate de stațiile de tramvai și
autobuz aglomerate. Același lucru îl întâlnim și în Copou, acolo unde centrul universitar
adun ă un număr mare de persoane, ce constituie victimele hoților de buzunare. Deasemenea,
acest cartier are în cea mai mare parte o funcție rezidențial individuale, ceea ce atrag
potențialii infractori să se îndrepte spre furturile din locuințe. Chiar dacă în zone precum
Păcureț sau Păcurari se află o populație de etnie rromă recunoscută ca practicând acest lucru,
însă datorită potențialului foarte scăzut de furt, aceștia se îndreaptă spre alte zone mai
dezvoltate

Harta 8 Harta densități i infracțiunilor la nivelul Municipiului Iași din datele colectate

49
Acte de violență
Harta actele de violență di n municipiul Iași ( Harta 10 ) ne oferă o distribuție diferită
la nivel de cartier față de cea a furturilor, cartierele cele mai afectate fiind Copoul, Centrul și
Studențesc acolo unde se află principalele complexe studențești împreună cu numeroase
baruri, cluburi, pub -uri și săli cu jocuri de noroc. Un număr mare de acte violente se arată și în
cartierele Păcurari, Canta, Dacia acolo unde locuiesc un număr mare de persoane de etnie
rromă, populație cauzatoare în cea mai mare parte a scandalurilor și bătăilo r din zonele
respective.
Astfel, cauza numărului mare de acte de violențe este favorizat de anumite facilități
care în urma consumului de alcool sau chiar de substanțe interzise, persoanele în cauză devin
astfel mai vulnerabile la generarea conflictelor. De asemenea numeroase evenimente violente
se petrec în localurile definite ca săli cu jocuri de noroc, acolo unde, pierderea sumelor de
bani îi fac pe indivizi sa -și piardă controlul și sa acționeze violent la adresa angajaților sau a
celor din jur.
Harta 9 Harta furturilor din Iași, conform datelor colectate

50
Distribuția spațială ne oferă astfel o imagine mai largă asupra fenomenului studiat,
oferindu -ne deasemenea informații despre potențialele zone afectate sau despre cauzele
densităților mari în anumite cartiere, cartografierea acestora fiind astăzi un instrumen t
indispensabil în analiza fenomenului infracțional.
Grupuri minoritare cu risc mare de infracționalite
În cadrul orașului Iași există mai multe grupuri minoritare care sunt mai vulnerabile în
ceea ce privește comiterea de infracțiuni datorită instabilită ții sociale, a nivelului economic, a
lipsei educației sau a dorinței de îmbogățire prin orice mijloace. Principalele grupuri sunt
cetățenii de etnie rromă și clanurile mafioate, împreună cu altele de influență mai mică
precum prezența studenților musulmani /arabi și asistații sociali.
Rromii
Conform diverselor surse media, în municipiul Iași ar locui aproximativ 3000 de rromi
aceștia fiind răspândiți neuniform în oraș. Conform datelor furnizate de Ziarul de Iași și prin
cunoștiințele personale în ceea ce p rivește așezările acestei grupări am realizat o hartă (Harta
11) ce creează o imagine de ansamblu mai bine conturată asupra localizării acestora. Aceștia
sunt foarte răspândiți și conferă adesea un grad ridicat de insecuritate datorită caracterului
infracț ional pe care foarte mulți îl dețin. Cele mai mai comunități de rromi se află în Păcurari
împreună cu Păcureț, cartierul Dallas, fiind poate cel mai degradat din oraș. Aceștia au mari
Harta 10 Harta actelor de violență din Iași, conform datelor colectate

51
probleme de integrare socială deoarece sunt în majoritate analfabeți, g radul de șomaj în rândul
lor este foarte ridicat, venitul acestora fiind asigurat de alocațiile copiilor sau diferite munci
ocazionale.

Clanuri mafioate
O altă grupare infracțională importantă este cea a clanurilor mafioate, acestea având
arii de influe nță largi și sunt adesea printre cei care generează scandaluri și bătăi din localuri
și străzi din Iași. De -a lungul timpului, clanurile de interlopi s -au remarcat prin trafic de
droguri, de persoane, tâlhării, șantaje, incendieri la comandă, furturi precu m și coordonarea
unor rețele de cerșetori și de hoți din țară și din străinătate. Aceștia sunt deasemenea și cei
răspunzători de prostituția din cadrul municipiului fiind suprapusă pe raza de influență a
clanurilor conform ziarului Ziarului Evenimentul (Ha rta 12) . Potrivit șefului IPJ Iași, polițiștia
desfășoară permanent activități de monitorizare și de control, pentru a preveni practic
anumite acțiuni infracționale. Poliția depun eforturi pentru ca aceste clanuri să fie ținute sub
control, în comparație cu alte orașe ale României .
Harta 11 Harta prezenței rromior în Municipiul Iași

52

Alte grupări cu risc de infracționalitate (arabi/musulmani)
Studenții din iași ce sunt veniți din țările musulmane sunt destui de problematici,
majoritatea fiind foarte bogați și subestimează poliția locală, fără a ține cont de legile morale.
Aceștia au fost implicați în ultima perioada în numeroase scandaluri, bătăi din interiorul
cluburilor din Iași. Multe persoane de sex feminin au declarat conform comentariilor din
cadrul anumit articole ce privesc diferite acțiuni infracț ionale la care unii dintre aceștia au luat
parte, faptul că au fost agresate deseori în cluburi sau restaurante, acționând violent la refuz.
Asistații sociali este reprezentată de acea categorie defavorizată, cu un venit lunar
aproape inexistent. Lipsa u nui loc de muncă și numărul copiilor îi împing pe mulți să
îmbrăcișeze această variantă, numărul lor crescând considerabil în ultimii ani. Majoritatea
copiilor proveniți din această categorie socială defavorizată cunosc un grad de abandon școlar
ridicat, d evenit un fenomen social care a căpătat proporții îngrijorătoare în ultima perioadă,
unul dintre efectele imediate ale acesteia constând în implicarea acestor copii în activitatea
infracțională, minorii care abandonează învățământul fiind și principalele v ictime ale rețelelor
de trafic de persoane și ale cerșetoriei.
Harta 12 Harta influenței clanurilor asupra orașului Iași

53
Percepția locuitorilor vis -a-vis de nivelul de securitate
Din punct de vedere al sentimentului de siguranță la mersul singur pe jos pe întuneric
în România, acesta este de 19,4%, sub media Uniu nii Europene, cu un procent de 28,4%,
(Fig.11) , procentele afișate arătând ponderea persoanelor care au răspuns că se simt ,,foarte în
siguranță,, destul de în siguranță,, puțin și total în nesiguranță când merg pe jos singure în
cartierul lor. ( http://www.insse.ro ).

19%
58% 19% 4% Sentimentul de siguranță la mersul pe jos pe întuneric
în Rom ânia,2014
Foarte sigur
Destul de sigur
Puțin nesigur
Foarte nesigur
Patrașcu Răzvan,2016
sursa datelor eurostat
Fig. 12 Sentimentul de siguranță la mersul pe jos pe întuneric în România, 2014 conform datelor
eurostat.com
Fig. 11 Sentimentul de siguranță la mersul pe jos singur/ă pe întuneric, sursa
eurostat.com

54
Un articol foarte recent, publicat de ziarul verticalnews.ro pe 3 mai 2016, cu titlul
,,Cartierele rău famate ale marilor orașe din țară” prezintă orașele cele mai rău famate din
punctu l de vedere al siguranței și al ratei infracționalității, printre acestea aflându -se și orașul
Iași unde se publică cele mai periculoase cartiere.
Asfel, cartierul Dacia este cel mai faimos pentru numeroasele mașini vechi abandonate
pe trotuare și parcări , acolo unde un individ necunoscut a incendiat trei dintre ele. Un alt
personaj “dubios” din acest cartier era un pedofil de 40 de ani care a agresat pe strad ă mai
mulți tineri minorti, lăsând în urmă un sentiment de nesiguranță și neliniște locuitorilor
acestuia.
Un alt cartier rău famat este Bularga acesta fiind plin de maidanezi și oameni ai
străzilor. Conform descrierii dată de acest ziar, în zonă există numeroase găști de ,,băieți de
cartier,, care îi hărțuiesc pe elevii de liceu cerându -le banii. Dea semenea, Sorin Afloarei
descrie cartierul pe blogul personal astfel : „Sunt un locuitor al cartierului Bularga, cam de doi
ani. Pe zi ce trece am impresia că acest cartier este uitat de primăria orașului, nimeni nu face
nimic pentru această zonă. Străzile și trotuarele sunt deplorabile, atât prin cartier, cât și cele
mari. Câinii vagabonzi și pisicile sunt peste măsură, din 6 viețuitoare 3 sunt oameni, 2 câini și
o pisică. Stațiile de tramvai din Baza 3 sunt ca după bombardamente. La cămine în Bularga,
lângă containerele de gunoi locuiesc oameni ai străzilor și vara și iarna, unul dintre ei are
piciorul amputat în urma frigului, de ei cine are grijă?”
Un alt blogger ieșean descrie cartierul într -un mod la fel de negativ „“Comuna”
Iașiului care, așa cum îi sp un și locuitorii cartierului Bularga, arată mai rău decât un sat uitat
de lume, chiar dacă el este situat într -un oraș care se vrea european. De ani de zile, acolo nu s –
a făcut nimic. Le plângi de milă oamenilor care trăiesc în acest cartier. Dar, ca să ve zi starea
jalnică a blocurilor, străzilor, aleilor trebuie să intri în cartier”.
Un alt cartier despre care s -a scris în articolul respectiv este cartierul Păcureț fiind
deasemenea descris ca unul periculos fiind raportate aici cele mai multe înfracțiuni, în special
cele de furt, acest lucru fiind arătat într -un studiu realizat de Asociația de protecție a
drepturilor romilor „PAKIV”. Acest cartier este asaltat de numărul mare al rromilor ce au
mari probleme de integrare socială, fiind needucați refuzând de asemenea să -și dea copiii la
școală.
Alte zone ce prezintă un grad de securitate mai mic din Iași sunt cea denumită „Dallas”
din cartierul Mircea cel Bătrân, acolo unde mulțti dintre cetățenii de etnie rromă și -au
construit ilegal case neavând autorizații, Baș Ceauș din Tătărași, zona blocurilor de
nefamiliști din Cantemir sau cartierul Frumoasa.
Părerile sunt împărțite în ceea ce privește percepția fiecărui locuitor asupra siguranței
cartierului în care locuiește sau cunoaște personal, astfel printr -o cău tare mai amănunțită am
dat peste câteva păreri interesante postate pe forum.softpedia.com, într -un subiect cu titlul
“Cartiere rău famate”:
“Acum doi ani am stat cu chirie in Bularga si vreau sa spun ca nu imi amintesc sa ma fi
acostat vreodata cineva, cu atat mai putin sa se ia serios de mine. Si vreau sa spun ca stateam

55
si printre blocuri, la un apartament de 3 camere cu inca 3 fete, si nici una nu a povestit
niciodata ca ar fi fost deranjata. Dar poate lucrurile s -au schimbat de atunci.”
“Dacia nu mai e ce a fost. Mult mai r ău ca în Dacia este în Bularga, zone din Frumoasa (
blocul fantomă), zone din Cantemir (blocul de nefamiliști -țigani), etc. ”
“Cele mai periculoase puncte sunt din punctual meu de vedere trecerile la nivel cu calea ferat ă
nesemnalizate din zona pieței Alexandru, zona bazar Nicolina, de fapt tot ce are tangență cu
calea ferată…și nu neapărat din punct de vedere infracțional. ”
„adevarul este ca nu vei merge niciodata linistit prin nicolina,podu ros,tatarasi,bularga sau
celelalte locatii si se vor lega aceste clanuri de tine fara ca tu sa fi avut vreo legatura sau sa ii
fi deranjat,si crede -ma,vorbesc ca unul care am stat in unele cartiere amintite mai sus si
privesc lucrurile din perspectiva.sa stii ca cine e iesean adevarat umbla totdea una cu ochii
deschisi” a comentat un locuitor al orașului la un articol postat de Ziarul de Iași privind
clanurile periculoase din oraș.

Fig. 13 Percepția negativă asupra orașului Iași
Fig. 14 Percep ția pozitivă asupra orașului Iași

56
Pentru a combate fenomenul infracțional la nivelul municipiului și a județului, Poliția
Municipiului Ia și au realizat în 2015 proiecte, campanii și diferite planuri pentru a crea un
spațiu mai sigur și mai liniștit pentru locuitori. Astfel, printre aceste inițiative enumerăm
conform Bilanțului de activitate al Inspectoratului Județean Iași pentru anul 2015,
ÎMPREUNĂ ÎMPOTRIVA VIOLENȚEI – prevenire acte violență mediu școlar. STOP
FURTURILOR DIN BUZUNARE – prevenire furturi din buzunare; NU -ȚI LĂSA MAȘINA
LA ÎNDEMÂNA HOȚILOR – prevenire furturi din auto; PUNE FRÂNĂ FURTURILOR DE
BICICLETE – prevenire furturi biciclete; SĂRBĂTORI ÎN SIGURANȚĂ – prevenire
infracționalitate specifică sfârșitului de an și altele.
Deasemenea, aceștia au participat la diferite activități preventive precum participări la
emisiuni radio și emisiuni TV, articole de presa scrisă și on line sau întâlniri cu diferite grupuri
de elevi, sau din centre de plasament.
Majoritatea proiectelor institutiilor publice (Poliție, ISU, IPJ, etc) se bazează pe măsuri
sociale de prevenție a infrcțiunilor, în schimb, majoritatea proiectelor primăririe s e bazează pe
dezvoltarea infrastructurii. Ambele joacă un rol important în prevenirea actelor infracționale,
a siguranței orașului și la buna funcționare a acestuia.
Teoriile prezentate în capitolul I se reflectă fiecare mai mult sau mai puțin în
infrastr uctura orașului de astăzi. Cazul Fabricii de Bere care este degradată aproape în
totalitate raportată la Teoria Geamurilor Sparte, apariția cartierelor de vile cu securitate
ridicată din zonele periferice ale orașului ca o îmbrăcișare a modelului occidenta l al
comunităților îngrădite precum și amenajarea căilor de comunicație rutieră, amplasarea mai
multor instalații de iluminare în zonele slab luminate precum și înfrumusețarea orașului prin
simpla plantare a copacilor sau băncilor sunt mijloace ce pot comb ate fenomenul infracțional
din Iași prin amenajarea spațiului.
Există mai multe proiecte ale primăriei ce privește dezvoltarea și amenajarea urbei.
Unul dintre proiectele acesteia constă în reamenajarea splaiului drept al râului Bahlui ce duce
la reabilit area și modernizarea a 6,2 km de străzi, 12 km de trotuare, precum și amenajarea a
11,4 km de pista de bicicliști iar suprafața spațiilor verzi amenajate va fi de 16 km pătrați, cu
bănci și coșuri de gunoi. Acest lucru va face ca spațiul amenajat să fie ma i luminat, mai
atractiv și mai deschis pentru locuitori, infracționalitatea fiind astfel prevenită cu ajutorul
amenajării spațiului.
Un alt proiect urmărește construirea Centrului intermodal de transport Autogara Iași,
conform acestuia, autogara va fi amp lasata în locul actualului depou al RATP din Tudor
Vladimirescu. Aceasta presupune amenajarea unei parcări supraterane cu 60 de locuri, 10
persoane de așteptare, 50 locuri de parcare pentru autobuze, o stație de carburanți, una de
spălare și una ITP, precu m și a unei linii duble de tramvai în incinta centrului. Va fi cea mai
modernă construcție de acest fel din întreaga regiune de Nord Est, zona devenind mai
atractivă, acest lucru presupune alocarea unor resurse în plus de către poliția locală în
supraveghe rea acesteia, scăzând astfel și posibilitatea comiterii unei infracțiuni ca urmare a
patrulării accentuate de către organele de poliție. Astfel, poliția poate folosi asemenea analize
cu ajutorul datelor spațiale ale infracțiunilor cât și cele ce au în vede re așezarea urbanistică a
orașului pentru a combate fenomenul infracțional.

57
Capitolul IV Infracționalitatea și Turismul în Municipiul Iași
Orașul Iași este al doilea oraș din țară după numărul de locuitori fiind considerat unul
dintre cele mai importante o rașe din România având deasemenea un potențial turistic
excepțional. Municipiul Iași, fostă capitală, fostă reședință regală, deține un bogat patrimoniu
cultural, cu un număr impresionant de monumente culturale și religioase (biserici, mănăstiri,
palate, s tatui etc.). Orașul este renumit și pentru numeroasele personalități ale literaturii
române pe care le -a găzduit de -a lungul timpului precum celebrii cărturari Dosoftei și
Varlaam, scriitori precum: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Co stache
Conachi, Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri,
Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu și mulți alții. Deasemenea singurul român
care a primit premiul Nobel, George Emil Palade,s -a născut în Iași.
La Iași se poate ajunge folosind atât folosind mijloacele de transport rutiere și
feroviare, zona este traversată de magistralele feroviare București – Suceava și București – Iași
cât și cel aerian, aeroportul Iași, orașul făcând astfel parte din categori a orașelor cu un grad de
accesibilitate ridicată.
Iașul este astăzi cel mai important centru social,economic și cultural al Moldovei, al
treilea oraș ca mărime din țară și al doilea oraș ca număr de locuitori, remarcându -se prin
trecutul lui încărcat, m ulte dintre evenimentele importante din istoria românilor fiind
petrecute aici, acesta fiind capitala Moldovei timp de trei secole (1564 -1862).
Obiective turistice din Municipiul Iași
Harta 13 prezintă localizarea obiectivelor turistice acestea fiind alcă tuite din
monumentele, muzeele și teatrele orașului Iași. Se observă poziția relativ centrală a acestora
datorită faptului că zona centrală a constituit vatra centrală a orașului. Existenderea acestora
spre zona Copou este datorată dezvoltării încă din tim puri vechi a clădirilor cu funcție
educațională, a centrului universitar din Copou, precum și a unor influențe ale unor scriitori
celebri ai orașului. (Ex. Teiul lui Eminescu din Parcul Copou
Zonele rău famate din cadrul orașului sunt localizate în exterio rul acestor zone
culturale, acestea fiind rezultatul segregării populației cauzate de diferențierea nivelului
economic la nivelul orașului Iași. Aceste zone percepute ca fiind periculoase sau au un aspect
negativ influențează decizia turiștilor de cazare sau vizitare a zonelor periferice, aceștia
nefiind dornici pe perioada șederii în oraș sa se aventurieze în zone necunoscute sau știute ca
fiind nesigure.

58

Infrastructura turistică a Municipiului Iași
Conform teoriei, infrastructura turistică cuprin de toate bunurile și mijloacele create cu
scopul să valorifice resursele turistice naturale și antropice de care dispune un anumit
teritoriul. Astfel, aceasta este cuprinsă din cazare, alimentație, căi și mijloace de transport
turistic, dotări pentru agrem ent și dotări auxiliare sau complementare.
În ceea ce privește Municipiul Iași , datorită poziției slabelor legături de transport cu
centrul Europei, numărul turiștilor nu este unul considerabil acesta fiind în creștere în ultimii
ani ceea ce a condus și l a o dezvoltare treptată a infrastructurii turistice a orașului. Extinderea
spațială a orașului a dus și la valorificarea zonelor mai înalte ce înconjoară orașul reprezentate
de spații de cazare, restaurante, zone de agrement, acestea oferind un peisaj dife rit de cel
specific urban.
Crearea unui aeroport în Iași a fost unul dintre impulsurile spre a atrage turiști din
afara țării. Astfel, din punct de vedere al accesibilității, în oraș se poate ajunge atât folosind
mijlocul de transport aerian, feroviar sau rutier infrastructura de transport fiind astfel
asigurată. Din punct de vedere al infrastructurii de cazare Municipiul Iași deține un număr
necesar de structuri de cazare, cele mai numeroase fiind cele de tip hotel și pensiune. poate
asigura fără probleme numărul total de turiști veniți. (Fig. 16). Deasemenea, conform
Institutului Național de Statistică, orașul are un număr total de 3524 locuri, cele mai multe
locuri de cazare aflându -se în interiorul hotelelor (Fig,17).
Harta 13 Harta obiectivelor turistice din Iași, sursa www. tripadvisor.com

59

Din punct d e vedere al distribuției spațiale acestea sunt mai numeroase în zona
centrală pe fondul centrului cultural al orașului, sau la o distanță mică de acesta, precum și în
zona dealului Bucium, datorită potențialului natural pe care îl oferă ( peisaj, pădure, aer mai
curat etc.). Baza alimentației este deasemenea foarte importantă, aceasta fiind foarte variată în
orașul Iași dat fiind numărul mare de restaurante cu specific diferit. Acestea, împreună cu
barurile și cafenelele se află preponderent pe axa ce face legătura dintre Copou și Centru,
unele dintre cele mai importante zone de interes turistic din Iași. ( Harta 14 ).
Fig. 15 Capacitatea de structuri de cazare turistică a Municipiului Iași, sursa date
Institutul na țional de statistică, 2015.
Fig. 16 Ponderea locurilor de cazare pe tipul de structură din Iași, sursa date
Institutul Național de Statistică

60
Viața de noapte, constituită din pub -urile și cluburile din orașul Iași se desfășoară în
zona centrală și în apropierea celor doua centre uni versitare, Copou și Tudor Vladimirescu.
Aceasta, din cauza consumului de alcool și droguri, este generatoarea unui număr mare de
infracțiuni ce implică violență și scandal, dar și a cel de tâlhărie. Deasemena evenimentele ce
restrâng o mare parte a populaț iei Ieșene și nu numai pe o perioadă de timp pot întâmpina
evenimente infracționale în primul rând de furt și tâlhărie. Unul dintre evenimentele de cea
mai mare amploare din Iași este Pelerinajul la Sfânta Parascheva, unde câteva sute de mii de
oameni din toată țara participă, urmat de un concert susținut de ziua orașului Iași,
aglomerările din acele perioade fiind prielnice pentru hoții de buzunare.

Harta 14 Harta infrastructurii turistice a Municipiului Iași

61
Identificarea fenomenului de infractionalitate în aceste spații
Harta 15 ne dezvăluie punctele cu o dens itate mare de infracțiuni (din datele colectate)
, și dacă acestea se suprapun peste zonele unde infrastructura turistică se concentrează. Astfel
se observă faptul că acestea sunt localizate în primă parte în cartierele Dacia și Păcurari,
cartiere cu o co ncentrație mare de locuitori și ca tegorisiți ca făcând parte mulț i dintre ei din
clasa socială săracă. Alte zone precizate sunt în cartierul Copou și Tudor Vladimirescu,
centrele studențești ale orașului Iași, unde se află cea mai mare densitate dintre s tudenți dar și
în Centru, acolo unde se înscriu ca localizându -se majoritatea facilităților descrise mai sus.

Putem concluziona astffel, în urma celor prezentate în acest capitol fapul că, în primul
rând nu există semnale de infracțiuni asupra turiștilor pentru că numărul acestora este unul
relativ mic ceea ce nu poate confirma dacă fenomenul infracțional poate afecta sau nu
atractivitatea zonelor cu potențial turistic ridicat alea orașului. Pe de altă parte, unele
componente ale infrastructurii turistice , precum cluburile, barurile, evenimente de mari
densitate, prezintă un risc major pentru turiști datorită aglomerațiilor, consumului de alcool și
substațe ilegale și populației generatoare de infracțiuni.
Harta 15 Punctele fierbinți ale infracționalității în raport cu infrastructura turistică

62
Concluzii
O abordare teoretică a clasificării fac torilor care determină fenomenul infracțional este
dificilă deoarece anumiți factori criminogeni pot fi incluși în categorii diverse, iar alți factori
pot fi analizați, atât în calitate de cauze generale ale criminalității, cât și ca fact ori ai crimei ca
act individual, literatura de specialitate împărțind factorii care determină criminalitatea în
factori economici, factori demografici, factori culturali și factori politici . Baza economică este
recunoscută ca fiind cea care determină structura socială, poli tică, culturală și instituțională.
Deci, este normal ca situația economică a unui stat sau a unei regiuni mai restrânse să
contribuie la anumite comportamente umane, inclusiv comportamentul infracțional. De -a
lungul cercetărilor s -a arătat faptul că rata ș omajului și sărăcia sunt unele dintre cei mai
importanți factori ce influențiază rata criminalității .
Problema tratării marilor curente în criminalitate este deosebit de sensibilă deoarece se
întâmplă frecvent ca oamenii de știință care au o orientare com ună în problemele esențiale ale
domeniului cercetat să aibă opinii diferite în privința altor aspecte ale aceluiași domeniu.
Pentru a se afla cauzele si condițiile criminalității se presupune inclusiv studierea factorilor de
natură socială, psihologica, cu lturală, juridică etc. toate acestea fiind de o importanță clară.
Astfel, dezvoltarea pozitivă a societății, economiei, perfecționarea instituțiilor politice,
sociale, ar conduce la înlăturarea infracționalității generale. Studiul infracționalității a fost în
mod tradițional apanajul altor discipline, cum ar fi sociologia sau psihologia, locul și
dimensiunea spațială a infracțiunilor începând mai târzi u să fie tot mai explorate. Poliția a
recunoscut de mult timp faptul că domeniul geografiei este o compone ntă importantă în
fenomenul infracțional însă a bia în anii ‟70 s -a conștientizat în mod serios că infracțiunea ar
putea fi explicată și înțeleasă în profunzime prin explorarea componentelor sale geografice.
Studiul asupra mediului a condus la dezvoltarea m ai multor teorii capabile să ofere
multiple idei de amenajare al spațiului astfel încât acesta să se auto -apere de fenomenul
infracțional prin simpla plasare a unor elemente ce oferă o vizualizare mai bună a spațiului
locuit și utilizat. Deasemene a, dezvo ltarea tehnologiei a dus la creerea unor sisteme
informaționale geografice ce au oferit organelor responsabile de siguranță oamenilor să
analizeze zonele afectate de infracționalitate și să răspundă acestora într -un mod cât mai
eficient. În ultimii ani, in formația spațială a căpătat o importanță tot mai mare în rândul
factorilor de decizie, cercetătorilor și agenților de poliție. Cartografierea criminalității și
analiza acesteia a cunoscut o creștere în importanța acestora pe parcursul ultimului secol

63
deven ind astfel o componentă integrată în practicile polițienești. Locația la care s -a petrecut o
infracțiune precum și alte informații geografice asociate unui eveniment infracțional pot oferi
indicii cu privire la identitatea suspecților, ajută la elaborarea unor strategii de prevenire a
acestor tipuri de evenimente și deasemenea ajută la obținerea unei mai bune înțelegeri a
factorilor de mediu care pot fi asociați cu infracțiunea. Astfel, locația și timpul la care un
eveniment infracțional s -a petrecut este c heia pentru înțelegerea modului în care criminalitatea
poate fi controlată și prevenită.
În cazul turismul în general, acesta este recunoscut ca o industrie care prosperă numai
în condiții pașnice. Acestă industrie reprezintă o sursă vitală de venit pentru economia multor
țări, în fiecare an acestea fiind în concurență unele cu altele pentru a atrage câți mai mulți
turiști. Termenii și condițiile pentru un număr cât mai mare de turiști, au fost și încă sunt
siguranța și pacea în locul de destinație (Holcomb & Pizam, 2006; Avraham & Ketter, 2008).
Turiștii nu acordă o foarte mare atenție problemelor de securitate de -a lungul vacanțelor
aceștia nefiind dispuși sa -și asume riscuri prea mari pentru a vizita vreun mediu nefamiliar.
De fapt, turiștii caută să se o dihnească și să se bucure de timpul lor liber, vacanțele fiind în
general asociate cu liniște și cu o pauză de la aspectele și evenimentele neplăcute din viața de
zi cu zi a individului. Se consideră astfel, faptul că creșterea criminalității în destinați ile
turistice este adesea legată de probleme socio -economice mai profunde, acestea dând o
imagine de insecuritate care afectează în mod direct sau indirect luarea deciziilor și alegerea
destinațiilor de către turiști.
Municipiul Iași , arealul studiat al ac estei lucrări, este reședința județului cu același
nume fiind deasemenea principalul centru urban din nord -estul României, un oraș de
importanță națională. Acesta se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale
țării trecând de -a lungul timp ului prin mai multe schimbări privind rolul său politic
administrativ fiind și capitală a țării. Iași este deasemenea un centru economic de o importanță
națională clară datorată de procesul de schimbare a sectorului, din secundar spre terțiar. Din
punct de vedere turistic, municipiul Iași este considerat ca fiind un important centru cultural,
cu numeroase elemente istorice precum monumente, muzee de diferite profile, case
memoriale, instituții de cultură și artă, specifice unei foste capitale ce a avut un t recut plin de
realizări. Una dintre condițiile favorabile infracționalității din România este sărăcia. Scăderea
nivelului economic din țară a cauzat o ”explozie” a sărăciei, a cărei rată a crescut simțitor d e-
a lungul anilor, cele mai expuse sărăciei fiin d categoriile de minori și tineri. Din sursele găsite
infracțiunile de natur ă economico -financiară sunt cele mai răspândite în Municipiul Iași

64
incluzând aici furturile din buzunare, genți, de sau din mașini. Astfel, acestea se petrec cel mai
frecvent în m ijloacele de transport, în stațiile de autobuz sau tramvai, în magazine, în cluburi
și în restaurante.
Scopul lucrării de fată a fost să se arate importanța inerentă a geografiei în studiul
infracționalității, identific ând fenomenul de infracționalitate în raport cu spațiul geografic și
relațiile infracționalității cu mediul în interiorul Municipiului Iași. Astfel, densitățile cele mai
mare se întâlnesc deci în zona centrală, acolo unde și populația este mai concentrată și
aglomerată. Ponderea mare a infr acțiunilor în cartierul Dacia este datorată în cea mai mare
parte de numărul mare de locuitori și de nivelul economic ce îl diferențiază de alte zone. O
altă zona cu un număr mare de infracțiuni este zona Super Copou, acolo unde aglomerația
datorată funcți ei educațională este prielnică pentru comiterea infracțiunilor de furt. În centru,
densitatea mare a populației din această zone precum și circulația intensă a populației aduce
cu ea o densitate mai mare de furturi de portofele, telefoane, facilitățile gen eratoare fiind în
principal reprezentate de stațiile de tramvai și autobuz aglomerate. Un număr ma re de acte
violente se arată în cartierele Păcurari, Canta, Dacia acolo unde locuiesc un număr mare de
persoane de etnie rromă, populație cauzatoare în cea ma i mare parte a scandalurilor și bătăilor
din zonele respective. În cadrul orașului Iași există mai multe grupuri minoritare care sunt mai
vulnerabile în ceea ce privește comiterea de infracțiuni datorită instabilității sociale, a
nivelului economic, a lips ei educației sau a dorinței de îmbogățire prin orice mijloace,
enumerând aici cetățenii de etnie rromă și clanurile mafioate, împreună cu altele de influență
mai mică precum prezența studenților musulmani/arabi și asistații sociali.
Majoritatea proiectelo r institutiilor publice (Poliție, ISU, IPJ, etc) se bazează pe măsuri
sociale de prevenție a infrcțiunilor, în schimb, majoritatea proiectelor primăririe se bazează pe
dezvoltarea infrastructurii. Ambele joacă un rol important în prevenirea actelor infracț ionale,
a siguranței orașului și la buna funcționare a acestuia t eoriile preze ntate în capitolul I
reflectându -se fiecare mai mult sau mai puțin în infrastructura orașului de astăzi.
Municipiul Iași deține un număr necesar de structuri de cazare, cele mai numeroase
fiind cele de tip hotel și pensiune. poate asigura fără probleme numărul total de turiști veniți.
Din punct de vedere al distribuției spațiale acestea sunt mai numeroase în zona centrală pe
fondul centrului cultural al orașului, sau la o distanță mică de acesta, precum și în zona
dealului Bucium, datorită potențialului natural pe care îl oferă ( peisaj, pădure, aer mai curat
etc.). Viața de noapte, constituită din pub -urile și cluburile din orașul Iași se desfășoară în

65
zona centrală și în apropie rea celor doua centre universitare, Copou și Tudor Vladimirescu.
Aceasta, din cauza consumului de alcool și droguri, este generatoarea unui număr mare de
infracțiuni ce implică violență și scandal, dar și a cel de tâlhărie.
Nu există semnale de infracțiun i asupra turiștilor pentru că numărul acestora este unul
relativ mic ceea ce nu poate confirma dacă fenomenul infracțional poate afecta sau nu
atractivitatea zonelor cu potențial turistic ridicat alea orașului. Pe de altă parte, unele
componente ale infras tructurii turistice, precum cluburile, barurile, evenimente de mari
densitate, prezintă un risc major pentru turiști datorită aglomerațiilor, consumului de alcool și
substațe ilegale și populației generatoare de infracțiuni.
Consider că acest subiect este slab dezbătut în cadrul acestui oraș, feomenul fiind unul
foarte important din toate punctele de vedere, de aceea voi continua în urma studiilor de
master să dezbat mai profund și mai exact acest fenomen. Colaborarea poliției în acest caz ar
fi foarte imp ortantă însă studiul poate fi pentru aceștia un punct de sprijin, dezvăluind prin
acesta cauze care poate acestea nu le -au descoperit încă.
Deasemenea, sunt de părere că luc rarea de față și -a atins scopul, aceasta prezentând
rolul important al studiului i nfracțional din perspectivă geografică și modul prin care aceasta
este benefică în înțelegerea și localizare fenomenului infracțional. Realizarea unei analize
oarecum mai profunde în ceea ce privește nivelul infracționalității din Municipiul Iași este un
pas important în viitoarele studii din acest domeniu vizând acest oraș.

66
Tabel de figuri și hărți

Harta 1 Gradul de risc pentru turiști din fiecare stat, sursa www.mediafax.ro …………………… 24
Harta 2 Poziția fizică a Municipiului Iași în context local ………………………….. ………………….. 28
Harta 3 Poziția Municipiului Iași în context European ………………………….. ………………………. 29
Harta 4 Organizarea funcțională a Municipiului Iași ………………………….. …………………………. 33
Harta 5 Harta facilităților generatoare de infracțiuni ………………………….. …………………………. 37
Harta 6 Harta ratei criminalității în România, anul 2011, sursa inc ont.stirileprotv.ro …………. 40
Harta 7 Aria de deserrvire a secțiilor de poliție din Municipiul Iași ………………………….. …….. 45
Harta 8 Harta densității infracțiunilor la nivelul Municipiului Iași din datele colectate ………. 48
Harta 9 Harta furturilor din Iași, conform datelo r colectate ………………………….. ………………… 49
Harta 10 Harta actelor de violență din Iași, conform datelor colectate ………………………….. …. 50
Harta 11 Harta prezenței rromior în Municipiul Iași ………………………….. ………………………….. 51
Harta 12 Harta influenței clanurilor asupra orașului Iași ………………………….. ……………………. 52
Harta 13 Harta obiectivelor turistice din Iași, sursa www. tripadvisor.com ………………………. 58
Harta 14 Harta infrastructurii turistice a Municipiului Iași ………………………….. …………………. 60
Harta 15 Punctele fierbinți ale infracționalității în raport cu infrastructura turistică …………… 61

Foto 1 . Fabrica de Țigarete din Iași, sursa www.nelupaunescu.blogspot.ro ………………………. 15
Foto 2, Model de Copenhaganizare, sursa sursa: http://www.copenhagenize.com/ ……………. 17
Foto 3 Ansamblu îngrădit din Iași, zona Bucium, sursa google maps ………………………….. …. 34
Foto 4 Pompă de al imentare închisă, Strada Trei Fântâni, sursa google maps …………………… 43
Tabel. 1 Top 10 orașe după indicele de criminalitate conform numbeo.ro 25

Fig. 1 Rangul județelor în funcție de infracționalitatea înregistrată în anii 1998 -2004, sursa
Direcția Județeană de Statistică Bacău ………………………….. ………………………….. ………………… 10
Fig. 2. Modelul teoretic de prevenire a infracționalității prin design urban ……………………….. 14
Fig. 3 Teoria spațiului defensiv, sursa www.scvnews.com ………………………….. …………………. 16
Fig. 4. Model de comunitate îngrădită, sursa www.boqueteforsale.com ………………………….. . 18
Fig. 5 Teoria Noului Val Urbanistic ………………………….. ………………………….. ……………………. 19
Fig. 6 Rata infracțiunilor de crimă, violență și vandalism din Europa în anul 2013 și 2014 … 39
Fig. 7 Ponderea persoanelor care au raportat infracțiuni, violențe sau vandalism în cartierul
lor, sursa eurostat.com ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 39
Fig. 8 Topul județelor după gradul infracționalității ………………………….. ………………………….. 41
Fig. 9 Totalitatea sesizărilor I.P. J. Iași,2015 sursa prefecturaiasi.ro ………………………….. ……. 41
Fig. 10 Procentul pe tip de infracțiune ………………………….. ………………………….. ………………… 47
Fig. 11 Sentimentul de siguranță la mersul pe jos singur/ă pe întuneric, sursa eurostat.com .. 53
Fig. 12 Sentimentul de siguranță la mersul pe jos pe întune ric în România, 2014 conform
datelor eurostat.com ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 53
Fig. 13 Percepția negativă asupra orașului Iași ………………………….. ………………………….. …….. 55
Fig. 14 Percepția pozitivă asupra orașului Iași ………………………….. ………………………….. ……… 55
Fig. 16 Capacitatea de structuri de cazare turistică a Municipiului Iași, sursa dat e Institutul
național de statistică, 2015. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 59
Fig. 17 Ponderea locurilor de cazare pe tipul de structură din Iași, sursa date Institutul
Național de Statistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 59

67
Referințe bibliografice
Ahmadi, M. (2003). Crime Mapping and.
CHAYNEI, S. (fără an). GIS AND CRIME MAPPING.
Elmes, G. A. (fără an). The Role of Geospatial Technologies forInvestigating Crime and Providing
Evidence.
G. Nistoreanu, C. P. (1996). Criminologie. București.
Holmer, D. (fără an). The Copenhagenization of Nicollet Avenue.
Kaizhen CAI, J. W. (fără an). Urban design based on public safety —Discussion on.
Kikuchi, G. (fără an). Neighborhood structures and crime.
Luc Anselin, J. C. (2000). Spatial Analyses.
Marile curente ale criminolog iei. (fără an).
Mihai, C. (2015). DINAMICA MORFOFUNCȚIONALĂ A MUNICIPIULUI IAȘI DUPĂ ANUL 1990 –
PROCESE, STRUCTURI ȘI MIZE SPAȚIALE. Iași.
MONOGRAFIA JUDEȚULUI IAȘI. (fără an).
Newman, O. (1996). Creating Defensible Space.
RATCLIFFE, J. (fără an). Crime M apping: Spatial and Temporal Challenges.
Roșu, L. (2015). CALITATEA VIEȚII ÎN MEDIUL URBAN ÎN CONTEXT MULTISCALAR. Iași.
Stănoiu, R. M. (2014). CRIMINALITATEA ȘI MEDIUL. București.
Stoleriu, O. (2008). Evoluția Uman -Geografică și Urbanistică a orașului Iaș i. Iași.
Tamariz, I. B. (fără an). MILAN:Crime Prevention through Urban Design. Academic research and
training.
UNGUREANU A., B. N. (1987). Geografia Municipiului Iași. Iași.
Vîrgolici, A. -M. (2009). Baze de date spatiale. Analiza, proiectarea si dezvoltar ea unui GIS. București.

Referințe bibliografice de pe internet
https://www.surrey.ac.uk/economics/files/apaperspdf/ECON%2003 -00.pdf
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri -universitare/criminologie/prevenirea -criminalitatii –
criminologia -preventiva/
http://www.britannica.com/technology/security -and-protection -system

68
http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drep t_ciclul_1/045_ -_Criminologia.pdf
http://www.dgaspc4.ro/user/image/stategia -de-prevenire -a-criminalitatii -la-nivelul -municipiului –
bucuresti -282011 -201629.pdf
https://www.surrey.ac.uk/economics/files/apaperspdf/ECON%2003 -00.pdf
https://www.ncjrs.gov/pdffiles1/nij/grants/209263.pdf
http://www.esri.com/news/arcuser/0405/ss_crimestats1of2.html
http://www.yalelawjournal.org/pdf/269_3br8gus3.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Broken_windows_theory
http://www.newurbanism.org/
https://en.wikipedia.org/wiki/New_Urbanism
http://copenhagenize.eu/masterclasses.html
https://minneapolisforpeople.files.wordpress.com/2015/04/holmer_sp14_thesis.pdf
http: //www.cjbraila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/E1F42BEFBCD9B11AC2257656002A4F98
/$FILE/SOCIAL.pdf
http://www.palermo.edu/economicas/cbrs/pdf /ijssth/5/paper1 -Tourism -and-Crime -in-America.pdf
http://www.qreferat.com/referate/administratie/Factorii -criminogeni751.php#_ftnref11
https://dexonline.ro/definitie/securitate
http://thecityfix.com/blog/gis -technology -mapping -safer-urban -mobilit y-brittni -brown/
http://www.bzi.ro/infractiunile -comise -in-iasi-in-scadere -vezi-bilantul -ipj-524245
http://www.qreferat.com/referate/administratie/Caracterizare -generala -a-infra523.php
http://www.bbc.co.uk/education/guides/zytycdm/revision /2
https://www.ncjrs.gov/pdffiles1/nij/grants/209263.pdf
http://incont.stirileprotv.ro/infog rafice/rata -criminalitatii -in-romania.html