Prof. univ. dr. ELENA ZAHARCIUC [606524]

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICAN Ă BUCURE ȘTI

Prof. univ. dr. ELENA ZAHARCIUC

CONTABILITATE
BANCAR Ă

Copyright © 2010, Editura Pro Universitaria

Toate drepturile asupra prezentei edi Ńii apar Ńin
Editurii Pro Universitaria
Nici o parte din acest volum nu poate fi copiat ă f ără acordul scris al
Editurii Pro Universitaria

Descrierea CIP a Bibliotecii Na Ńionale a României
ZAHARCIUC, ELENA
Contabilitate bancar ă / prof. univ. dr. Elena Zaharciuc. –
Bucure ști : Pro Universitaria, 2010
Bibliogr.
ISBN 978-973-129-469-8

657

ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA 7
CAPITOLUL I
ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR
DIN ROMÂNIA
1.1. Structura sistemului bancar din România
Sistemul bancar din România are urm ătoarele componente:
1) Banca Na Ńional ă a României, ca banc ă central ă de emisiune;
2) Societ ăŃile bancare reprezentate de b ăncile comerciale;
3) Institu Ńiile de credit specializate.

1) Banca Na Ńional ă a României
Banca Na Ńional ă a României este o institu Ńie bancar ă cu personalitate juridic ă, ce
asigur ă emisiunea de moned ă, elaboreaz ă și aplic ă politica monetar ă și de credit a
României.
Activitatea B ăncii Na Ńionale a României se desf ăș oar ă pe baza Legii nr. 312/2004
privind Statutul B ăncii Na Ńionale a României, care grupeaz ă opera Ńiile pe care le
desf ăș oar ă în corela Ńie cu func Ńiile acesteia, astfel:
1) Emisiunea monetar ă, ce confer ă B ăncii Na Ńionale func Ńia de banc ă central ă.
Banca Na Ńional ă a României este unica institu Ńie autorizat ă s ă emit ă bancnote și moned ă
metalic ă. Ea elaboreaz ă programe de emisiune monetar ă și asigur ă emisiunea regulat ă cu
scopul men Ńinerii stabilit ăŃii monedei na Ńionale.
2) Efectueaz ă opera Ńiuni cu societ ăŃile bancare și cu alte institu Ńii de credit.
Aceast ă func Ńie rezult ă din rolul de „banc ă a b ăncilor” și de creditare a acestora,
referindu-se, în principal, la:
a) rescontarea efectelor de comer Ń și a bonurilor de cas ă prezentate de societ ăŃile
bancare și institu Ńiile de credit. Stabile ște taxa oficial ă a scontului și rescontului, precum
și condi Ńiile în care au loc opera Ńiunile de scontare și rescontare.
b) acordarea de credite b ăncilor și altor institu Ńii financiare sub forma creditelor de
refinan Ńare stabilind și nivelul ratei (dobânzi de refinan Ńare).
c) stabilirea regimului rezervelor minime obligator ii, reprezentând sumele de bani
pe care toate b ăncile sunt obligate s ă le p ăstreze în conturi speciale deschise la Banca
Na Ńional ă a României.
Sistemul rezervelor reprezint ă unul din principalele instrumente de supraveghere și
asigurare a lichidit ăŃii bancare.
Banca Na Ńional ă a României reglementeaz ă autorizarea func Ńion ării tuturor
societ ăŃilor bancare și institu Ńiilor financiare. În acest sens Banca Na Ńional ă a României
elaboreaz ă reglement ări privind acordarea autoriza Ńiei, retragerea acesteia și controlul
desf ăș ur ării activit ăŃii de c ătre b ăncile autorizate.
3) Efectueaz ă opera Ńiuni cu Trezoreria statului, ceea ce confer ă B ăncii Na Ńionale a
României rolul de banc ă a statului. Banca Na Ńional ă a României Ńine eviden Ńa contului
curent al Trezoreriei statului, efectuând încas ări și pl ăŃi în/din contul acesteia.
În acest grup de opera Ńiuni intr ă și emisiunea de obliga Ńiuni și alte înscrisuri în

CONTABILITATE BANCAR Ă 8
numele statului.
Rolul B ăncii Na Ńionale a României este de a emite, de a vinde și de a r ăscump ăra
înscrisurile emise pe numele statului și de a pl ăti dobânda creditelor. Toate opera Ńiile
legate de Trezoreria statului sunt menite s ă acopere deficitul bugetar. Banca Na Ńional ă a
României poate acorda împrumut statului pân ă la concuren Ńa a 7% din veniturile
bugetului realizat în anul precedent, f ără ca acesta s ă dep ăș easc ă dublul capitalului social
al B ăncii Na Ńionale a României plus fondurile de rezerv ă.
Pentru aceast ă opera Ńie efectuat ă cu Trezoreria statului, Banca Na Ńional ă a
României nu percepe comision, dar acord ă dobânzi pentru disponibilit ăŃile din cont.
4) Efectueaz ă opera Ńiuni cu aur și valute, expresie a func Ńiei de centru valutar a
Băncii Na Ńionale a României.
Banca Na Ńional ă a României stabile ște și conduce politica valutar ă a statului,
elaboreaz ă reglement ări legate de opera Ńii cu aur și valute, elaboreaz ă balan Ńa de pl ăŃi
externe, balan Ńa crean Ńelor și angajamentelor monetare externe, stabile ște și public ă
cursul de schimb al aurului și al principalelor valute, p ăstreaz ă și administreaz ă rezervele
interna Ńionale ale statului.
5) Efectueaz ă opera Ńiuni cu titluri de stat în conformitate cu reglemen tările proprii,
Banca Na Ńional ă a României ac Ńionând ca agent pe contul statului în ceea ce prive ște:
– plasarea emisiunilor de titluri de stat și alte efecte negociabile de îndatorare a
statului român;
– exercitarea func Ńiilor de agent de înregistrare, depozitare și transfer al titlurilor de
stat;
– plata dobânzilor și comisioanelor aferente.
Statutul B ăncii Na Ńionale a României prevede urm ătoarele opera Ńiuni:

A. Opera Ńiuni active ale B ăncii Na Ńionale a României
a) Opera Ńiuni referitoare la aur și active externe;
b) Crean Ńe asupra statului;
c) Crean Ńe asupra economiei.

a) Opera Ńiunile de achizi Ńionare a aurului și valutelor efective sunt opera Ńiuni
frecvente care se reg ăsesc în bilan Ń în urm ătoarele posturi: aur, disponibil la vedere în
str ăin ătate, alte disponibilit ăŃi în str ăin ătate.
Aurul se refer ă la aurul monetar cump ărat de pe pia Ńa interna Ńional ă a aurului sau
existent la b ănci și institu Ńii financiare din str ăin ătate.
Disponibilit ăŃile la vedere în str ăin ătate cuprind valute în cont de Ńinute de Banca
Na Ńional ă la coresponden Ńii s ăi externi (alte b ănci centrale din lume) și la institu Ńii
financiare din str ăin ătate.
Alte disponibilit ăŃi în str ăin ătate reprezint ă contribu Ńia statului român la Fondul
Monetar Interna Ńional.

b) Crean Ńele statului sunt reprezentate de sumele pe care Banca Na Ńional ă a
României le pune la dispozi Ńia statului pentru nevoile sale curente sau pentru acoperirea
deficitului bugetar temporar.
c) Crean Ńele asupra economiei provin din opera Ńiuni de refinan Ńare bancar ă.

ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA 9
Acestea sunt opera Ńiuni prin care, Banca Na Ńional ă a României acord ă credite b ăncilor,
care la rândul lor crediteaz ă agen Ńi economici.
Opera Ńiuni generatoare de crean Ńe sunt:
– rescontarea efectelor de comer Ń;
– achizi Ńionarea de efecte publice;
– acordarea de crean Ńe pe gaj de titluri.
Rescontarea efectelor de comer Ń este principala modalitate de refinan Ńare a b ăncilor,
prin care Banca Na Ńional ă a României acord ă acestora valoarea actual ă a efectelor de
comer Ń prezentate pentru rescontare. Rescontarea presupun e existen Ńa efectelor de comer Ń
în portofoliul b ăncilor.
Achizi Ńia de efecte publice are loc prin intermediul procedeului OPEN MARKET
(pia Ńă deschis ă), ce semnific ă interven Ńia direct ă pe pia Ńa financiar ă a B ăncii Na Ńionale a
României, în scopul achizi Ńion ării de efecte publice care pot fi reprezentate de: bonuri de
tezaur, certificate de trezorerie, obliga Ńiuni.
Împrumuturi pe gaj de titluri. Acordarea de astfel de împrumuturi se nume ște
lombardare și const ă în avansurile acordate în contul curent de c ătre Banca Na Ńional ă a
României b ăncilor, societ ăŃilor financiare publice sau private, în schimbul de punerii de
către acestea, drept garan Ńie, a unor efecte publice.

B. Opera Ńiunile pasive ale BNR sunt determinate de mobilizar ea resurselor prin:
a) biletele de banc ă puse în circula Ńie;
b) angajamentele externe;
c) conturile curente ale Trezoreriei statului;
d) conturile curente ale agen Ńilor financiari;
e) capitalul propriu;
f) fondul de rezerv ă.
a) Biletele de banc ă puse în circula Ńie , reprezint ă masa monetar ă existent ă în
circula Ńie la un moment dat. Ele sunt angajamente ale BNR a sumate fa Ńă de de Ńin ătorii
biletelor de banc ă.
b) Angajamentele externe corespund disponibilit ăŃilor în conturi ale agen Ńilor
financiari externi Fondul Monetar Interna Ńional, Banca de Reconstruc Ńie și Dezvoltare și
ale b ăncilor centrale corespondente din str ăin ătate.
c) Contul curent al Trezoreriei statului reprezint ă sursa pentru Banca Na Ńională a
României în cazul când în contul Trezoreriei exist ă disponibil (are sold creditat).
d) Conturile curente ale agen Ńilor financiari sunt reprezentate de conturile deschise
de b ănci, care sunt obligate s ă p ăstreze în cont la Banca Na Ńional ă a României rezerve
minime obligatorii. Aceste conturi sunt purt ătoare de dobânzi cel pu Ńin la nivelul ratei
dobânzii la vedere a b ăncilor. Banca Na Ńional ă a României verific ă periodic
obligativitatea existen Ńei soldului creditor al conturilor reprezentând val oarea rezervelor
minime obligatorii.
e) Capitalul propriu reprezint ă totalitatea fondurilor apar Ńinând ac Ńionarului care l-a
subscris (statul). El nu reprezint ă principala surs ă pentru efectuarea opera Ńiilor proprii
pentru Banca Na Ńional ă a României. Pentru cre șterea capitalului propriu se aloc ă din
profitul net pân ă la 5% din pasivele monetare agregate din bilan Ńul de la sfâr șitul fiec ărui
exerci Ńiu financiar anual.

CONTABILITATE BANCAR Ă 10
f) Fondul de rezerv ă al B ăncii Na Ńionale a României se constituie în limita unei
cote de 20% din profitul brut, pân ă când acesta ajunge s ă fie egal cu capitalul propriu,
dup ă care cota respectiv ă se reduce la 10% pân ă când fondul de rezerv ă ajunge s ă fie
egal cu capitalul propriu și, ulterior, cota se stabile ște la 5%.

2) Societ ăŃile bancare
Din punct de vedere juridic societ ăŃile bancare, (b ăncile comerciale) sunt persoane
juridice constituite sub forma de societ ăŃi pe ac Ńiuni în baza autoriza Ńiei eliberate de Banca
Na Ńional ă a României, în conformitate cu Legea nr. 58/1998, privind activitatea bancar ă.
Spre deosebire de celelalte societ ăŃi comerciale, societ ăŃile bancare se înfiin Ńeaz ă
prin subscriere și emisiune exclusiv de ac Ńiuni, ce reprezint ă capitalul social care se vars ă
obligatoriu în numerar.
Băncile comerciale îndeplinesc urm ătoarele func Ńii:
a) de mobilizare a activelor monetare disponibile î n economie;
b) de utilizare a resurselor proprii și atrase prin distribuirea de credite c ătre
clientel ă, persoane fizice și juridice, pe termen scurt, mediu sau lung;
c) de decontare între titularii de cont.
Pentru îndeplinirea acestor func Ńii, b ăncile comerciale efectueaz ă fie opera Ńiuni de
mobilizare a resurselor (opera Ńiuni pasive), fie opera Ńiuni de plasare a acestora
(opera Ńiuni active).

A. Opera Ńiunile pasive ale societ ăŃilor bancare:
a) Constituirea de depozite;
b) Rescontarea și alte tehnici specifice;
c) Constituirea capitalului propriu și a fondului de rezerv ă.

a) Constituirea depozitelor reprezint ă principala modalitate de atragere a activelor,
monetare disponibile. Depozitele bancare se pot con stitui, în func Ńie de lichiditate, la
vedere și la termen.
Depozitele la vedere au un grad mare de elasticitat e, în sensul c ă sumele din depozit
fluctueaz ă frecvent datorit ă posibilit ăŃii titularului de cont de a dispune în orice moment de ele.
Depozitele la termen au la baz ă un contract încheiat între banc ă și titularul
depozitului, contract în care se prev ăd valoarea depozitului, termenul de scaden Ńă , rata
dobânzii și modalit ăŃile de plat ă a dobânzii.
b) Rescontarea și alte tehnici specifice. Rescontarea este opera Ńia prin care b ăncile
comerciale ob Ńin credit de scont de la Banca Na Ńional ă a României.
Similar ă opera Ńiei de rescontare este opera Ńia de lombardare, prin care b ăncile
comerciale ob Ńin împrumuturi pe termen scurt prin valorificarea e fectelor publice.
c) Constituirea capitalului propriu și fondurilor de rezerv ă.
Capitalul propriu constituie într-o mic ă m ăsur ă, sursa pentru finan Ńarea opera Ńiilor
băncilor comerciale.
Capitalul propriu se compune din: capitalul social v ărsat, prime de capital, rezerva
general ă pentru riscul de credit, rezerve legale, rezerve d in diferen Ńe favorabile din
reevaluarea patrimoniului, rezultatul net al exerci Ńiului net al exerci Ńiului curent,
rezultatul reportat.

ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA 11
Conform reglement ărilor actuale fondurile proprii ale unei b ănci comerciale sunt
formate din: capitalul propriu și capitalul suplimentar.
Capitalul suplimentar se compune din:
– datoria subordonat ă;
– subven Ńii pentru investi Ńii;
– alte rezerve decât cele incluse în capitalul prop riu.

B. Opera Ńiunile active ale b ăncilor comerciale:
a) Acord ări de credite;
b) Avansuri în contul curent;
c) Opera Ńiuni cambiale;
d) Achizi Ńia de efecte publice;
e) Alte opera Ńiuni active.
a) Acordarea de credite se face de c ătre b ăncile comerciale c ătre clientel ă, persoane
juridice, pe termen scurt, mediu și lung sub forma: creditelor de trezorerie, credite lor de
export, creditelor pentru bunuri imobiliare, pentru echipament.
Persoanele fizice pot ob Ńine de la banc ă credite de consum și credite ipotecare
pentru locuin Ńe.
Pe lâng ă creditele clasice acordate de b ăncile comerciale, exist ă și credite specifice:
– credite pe gaj de m ărfuri – acordate proprietarilor de bunuri aflate în ter Ńe depozite
sau în curs de transport. Se garanteaz ă prin documentele care atest ă proprietatea
asupra acestor bunuri: warantul, conosamentul și scrisoarea de tr ăsur ă.
– credite pe gaj de efecte publice – acordate de Ńin ătorilor de efecte publice atunci
când ace știa au nevoie de lichidit ăŃi, dar nu doresc s ă renun Ńe la veniturile
produse de efectele publice. Aceste credite se acor d ă prin depunerea drept
garan Ńie a efectelor și acoper ă o mic ă parte din valoarea efectelor gajate.
b) Avansurile în contul curent reprezint ă creditele acordate de b ănci în descoperire
de cont (credite overdraft).
c) Opera Ńiunile comerciale sunt:
– scontarea;
– acordarea de credite pe gaj de efecte comerciale;
– pensiunea.
Scontarea este opera Ńiunea prin care b ăncile comerciale cump ără de la agen Ńi
economici efecte comerciale, în schimbul c ărora acord ă credite de scont. Creditul de
scont este egal cu valoarea nominal ă a efectului comercial minus agio. Agio = scont +
comisioane percepute de b ănci.
Credite pe gaj de efecte comerciale se acord ă numai atunci când banca apreciaz ă
pozitiv solvabilitatea beneficiarului efectului, da r are rezerve referitoare la capacitatea de
plat ă a celorlal Ńi semnatari ai efectului de comer Ń.
Pensiunea se utilizeaz ă în rela Ńiile b ăncilor comerciale cu firme mari sau în rela Ńiile
interbancare.
Pensiunea reprezint ă opera Ńia prin care o banc ă preia în gestiune efecte comerciale
sau publice, în condi Ńia r ăscump ărării lor la scaden Ńă de c ătre posesorul ini Ńial.
d) Achizi Ńia de efecte publice reprezint ă plasarea de fonduri pe pia Ńa financiar ă prin
cump ărarea de efecte publice, cu scopul revânz ării acestora și al obŃinerii de venituri.

CONTABILITATE BANCAR Ă 12
Conform Legii bancare din România, b ăncile comerciale mai pot efectua opera Ńiuni
pe cont propriu și în conturile clien Ńilor, cum sunt:
– opera Ńiuni valutare;
– opera Ńiuni cu metale pre Ńioase;
– subscriere, p ăstrare și tranzac Ńii cu titluri;
– opera Ńiuni de consulting bancar;
– garan Ńii.
Conform Legii bancare, b ăncilor comerciale le sunt interzise urm ătoarele genuri de
opera Ńiuni:
– angajarea de tranzac Ńii cu bunuri mobile și imobile cu excep Ńia celor dobândite ca
urmare a execut ării silite a crean Ńelor b ăncii și cele pentru activitatea proprie a b ăncii;
– achizi Ńionarea propriilor ac Ńiuni sau gajarea lor în contul datoriilor b ăncii (cu
excep Ńia r ăscump ărării ac Ńiunilor proprii în vederea reducerii capitalului so cial);
– acordarea de credite garantate cu ac Ńiuni emise de banc ă;
– primirea de depozite, titluri sau alte valori de la clien Ńi când banca se afl ă în
încetare de pl ăŃi;
– acceptarea de depozite în institu Ńia în care majoritatea acestora provine de la
angaja Ńii b ăncii.
3) Institu Ńiile de credit specializate
Institu Ńiile de credit sunt persoane juridice care func Ńioneaz ă ca b ănci specializate, a
căror activitate const ă în atragerea de depozite sau alte fonduri rambursa bile de la public
și în acordarea de credite în cont propriu.
1.2. Organizarea unei b ănci 1
La nivelul unei b ănci exist ă o structur ă pe vertical ă (pe ansamblul întregii b ănci) și
o structur ă pe orizontal ă (la nivelul fiec ărei unit ăŃi a băncii respective).
Structura pe vertical ă a unei b ănci confer ă acesteia configura Ńia unei re Ńele care are
urm ătoarea componen Ńă : centrala bancar ă, sucursalele jude Ńene și or ăș ene ști și sediile
secundare (agen Ńii și puncte de lucru).
Centrala bancar ă este o unitate bancar ă care îndepline ște func Ńia de conducere a
activit ăŃilor desf ăș urate în unit ăŃile în subordine și nu are rela Ńii directe cu clientela.
Centrala bancar ă are rolul de a îndruma, analiza și controla întreaga activitate.
Sucursalele jude Ńene și or ăș ene ști sunt unit ăŃi bancare opera Ńionale f ără
personalitate juridic ă și care efectueaz ă opera Ńiuni în limita mandatului dat de central ă.
Agen Ńiile bancare sunt sedii secundare f ără personalitate juridic ă, cu rol exclusiv
operativ și care func Ńioneaz ă acolo unde sucursalele nu acoper ă volumul de opera Ńi.
Punctele de lucru sunt sedii secundare care func Ńioneaz ă în locuri cu afluen Ńă mare
de public: magazine și hoteluri.
Legea bancar ă nr. 58/1998 introduce o verig ă intermediar ă – filiala – ca persoan ă
juridic ă, în care banca de Ńine o participa Ńie de capital de 50% sau mai mult, ceea ce

1 Lucrarea trateaz ă problematica legat ă de organizarea și func Ńionarea contabilit ăŃii în „b ănci”,
în Ńelegând prin acestea atât societ ăŃile bancare (b ănci comerciale), cât și institu Ńiile de credit.

ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA 13
permite b ăncii s ă exercite controlul efectelor asupra conducerii sau politicii filialei.
Structura pe orizontal ă a unei b ănci este specific ă în func Ńie de politica proprie, de
ansamblul mijloacelor materiale și umane de care dispune.
În func Ńie de obiectivele propuse de conducere, la nivelul unei b ănci se disting patru
func Ńiuni distincte:
a) func Ńiunea de conducere general ă, ceea ce asigur ă managementul b ăncii, strategia
și orientarea de ansamblu a activit ăŃii acesteia;
b) func Ńiunea comercial ă asigur ă cadrul normativ al rela Ńiilor cu clientela,
între Ńinerea și dezvoltarea rela Ńiilor cu aceasta precum și atragerea de noi clien Ńi;
c) func Ńiunea de execu Ńie asigur ă finalizarea opera Ńiilor specifice activit ăŃilor
bancare generate de func Ńiunea comercial ă;
d) func Ńiunea administrativ ă asigur ă activit ăŃi prin care se realizeaz ă obliga Ńiile
legate de rela Ńiile sociale, fiscale și profesionale ale b ăncii precum și cele prin care se
realizeaz ă respectarea normelor de func Ńionare intern ă.
Cele patru func Ńiuni genereaz ă organizarea b ăncii pe patru direc Ńii distincte:
1. Direc Ńia comercial ă dezvolt ă rela Ńii cu clientela producând venituri bancare. Se
dezvolt ă, în general, pe dou ă niveluri:
a) clientela tradi Ńional ă, care asigur ă realizarea contractelor cu clientela tradi Ńional ă
(societ ăŃile comerciale și persoane fizice române ori str ăine);
b) clientela specializat ă gestioneaz ă clientela cu anumite particularit ăŃi
organizatorice și func Ńionale: agen Ńi economici str ăini, deservirea altor b ănci în postura
de clien Ńi, derularea rela Ńiilor cu angaja Ńii b ăncii în calitate de clien Ńi.
2. Direc Ńia financiar ă de pia Ńă și afaceri , este determinat ă de diversificarea
produselor și serviciilor financiar-bancare pe pia Ńa na Ńional ă și interna Ńional ă,
constituindu-se serviciile operative:
– serviciul opera Ńiilor financiare na Ńionale, prin care se deruleaz ă tranzac Ńii cu titluri
și efecte comerciale pe pia Ńa na Ńional ă de capital;
– serviciul opera Ńiilor financiare interna Ńionale, prin care se deruleaz ă tranzac Ńiile cu
titluri pe pia Ńa de capital interna Ńional ă;
– serviciul de portofoliu gestioneaz ă titlurile de participa Ńie de Ńinute de banc ă;
– serviciul de comer Ń exterior urm ăre ște derularea creditelor externe.
3. Direc Ńia de execu Ńie are ca scop realizarea efectiv ă a opera Ńiilor ini Ńiate de
primele dou ă.
La nivelul acestora, putem deosebi urm ătoarele structuri:
– serviciul de execu Ńie a opera Ńiunilor la nivelul na Ńional, cuprind: servicii de cas ă,
serviciul de portofoliu, serviciul de cau Ńiuni și garan Ńii, secretariat bancar;
– serviciul de execu Ńie a opera Ńiunilor cu str ăin ătatea prin intermediul c ăruia se
realizeaz ă tranzac Ńiile interna Ńionale;
– serviciul de execu Ńie a opera Ńiunilor bursiere, efectueaz ă toate opera Ńiunile pie Ńei
financiare, opera Ńiuni de gestionare și conservare a titlurilor;
– secretariatul tehnic efectueaz ă toate opera Ńiunile de gestionare și punere în aplicare
a activit ăŃilor ini Ńiate de direc Ńia comercial ă: gestionarea garan Ńiilor materiale,
controlul clientelei din punctul de vedere al bonit ăŃii acesteia.
4. Direc Ńia de intenden Ńă are rolul de a asigura condi Ńiile optime de func Ńionare a
celorlalte trei direc Ńii și cuprinde:

CONTABILITATE BANCAR Ă 14
– serviciul financiar-contabil;
– serviciul de prelucrare a datelor;
– serviciul juridic și contencios;
– serviciul de personal;
– serviciul administrativ;
– serviciul de inspec Ńie și control;
– serviciul de organizare și metodologie.
La nivelul unei b ănci organele de conducere care asigur ă personal de coordonare,
conducere și decizie sunt urm ătoarele: Adunarea General ă a Ac Ńionarilor, Consiliul de
Administra Ńie, Comitetul de Direc Ńie, Pre ședintele și vicepre ședin Ńi, Comitetul de
conducere, Comisia de cenzori.
Structura pe orizontal ă a unei b ănci se prezint ă în figura 1.

Fig. 1 ORGANE DE CONDUCERE
– Adunarea General ă a Ac Ńionarilor
– Consiliul de Administra Ńie,
– Comitetul de Direc Ńie
– Pre ședinte
– Vicepre ședin Ńi
– Comitetul de conducere (la unit ăŃile subordonate centralei b ăncii)
– Comisia de cenzori
Direc Ńia comercial ă
Direc Ńia financiar ă Direc Ńia
de execu Ńie Direc Ńia
de intenden Ńă
Servicii func Ńionale și de
intenden Ńă :
– Serviciul de contabili-
tate
– Serviciul de informatic ă
– Serviciul juridic și con-
tencios
– Serviciul personal
– Serviciul administrativ
– Serviciul de inspec Ńie și
control
– Serviciul de organizare
și metodologie – Serviciul de execu Ńie a
opera Ńiunilor la nivel na-
Ńional
– Serviciul de execu Ńie a
opera Ńiunilor cu str ăin ăta-
tea
– Serviciul de execu Ńie a
opera Ńiunilor bursiere
– Secretariat tehnic – Serviciul clientel ă tradi-
Ńional ă:
– Serviciul clientel ă spe-
cializat ă
– Serviciul opera Ńiilor ban-
care na Ńionale și interna Ńio-
nale
– Serviciul de portofoliu
– Serviciul de comer Ń ex-
terior