Tema proiectului presupune implementarea unui radio FM folosind pl ăcuta Arduino. Aceasta va avea funcționalitatea unui radio FM asemănător cu cel pe… [606456]

REZUMATUL PROIECTULUI
Tema proiectului presupune implementarea unui radio FM folosind pl ăcuta Arduino. Aceasta va avea
funcționalitatea unui radio FM asemănător cu cel pe care îl folosim în viața de zi cu zi. Pentru a funcționa
acest sistem avem nevoie de mai multe module printre care se număra: un receptor FM TEA575 pentru a
recepționa datele transmise pe cale aeriană pe care îl vom conecta la plăcuta Arduino , un difuzor pe care
vom transmite informațiile obținute prin intermediul undelor elec tromagnetice, doua push-butoane pentru a
comuta intre posturile de transmisie radio, un modul de afișare a informațiilor și anume un lcd cu organizarea
de 16 coloane și doua linii pe care îl vom programa să ne afișe ze frecventa postului obținut, modul de
transmisie al sunetului (mono sau stereo) precum și numărul postului respectiv.
Termenii cheie : [arduino,mono,stereo,fm,tea575,lcd ].

MULȚUMIRI
În cele ce urmează vreau sa mulțumesc în special domnulu i profesor coordonator Nicolae Enescu
care m-a ajutat cu unele sfaturi în ceea ce privește moda litatea de implementare și ceea ce trebuia sa
achiziționez pentru a realiza acest sistem de radio FM fo losind mediul de dezvoltare arduino pentru
proiectului meu de diploma.

PROLOG

CUPRINSUL
1. Listarea figurilor
2. Listarea tabelelor
3. INTRODUCERE
3.1 Scopul
3.2 Motivația
4. CUPRINS
4.1 Descrierea proiectului
4.2 Detalii despre componentele folosite
4.2.1. Plăcuța arduino
4.2.2 Breadboard
4.2.2. Modulul TEA5676
4.2.3. LCD-ul 16 x 2
4.2.4. Push-butoane
4.2.5 Leduri
4.2.6 Potentiometre10k
4.2.7 Amplificator de sunet
4.3 Schemele de interconectare a componentelor pentru realizarea sistemului
4.4 Descrierea modului de realizare a proiectului
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
7. REFERINȚE WEB
A. CODUL SURSĂ
B. SITE-UL WEB AL PROIECTULUI
C. CD / DVD
Index

1. LISTAREA FIGURILOR
1. Figura 1. O plăcu ă Arduino (UNO) cu descrierile pinilor Input/Output ț
2. Figura 2. Conectarea unui buton la Arduino
3. Figura 3. etc……
4. Figura 4. etc……
5. Figura 5. etc……

2. LISTA TABELELOR
1. Tabelul nr.1. Etc etc
2. Tabelul nr.2. Etc etc
3. Tabelul nr.3. Etc etc
4. Tabelul nr.4. Etc etc
5. Tabelul nr.5. Etc etc
6. Tabelul nr.6. Etc etc
7. Tabelul nr.7. Etc etc
8. Tabelul nr.8. Etc etc
9. Tabelul nr.9. Etc etc

INTRODUCERE
Scopul
Scopul creării acestui proiect este acela de a implementa un sistem de radio FM folosind
mediul de dezvoltare Arduino. Pentru a realiza aceasta lucrare avem nevoie de câteva shield-uri pe
care le vom folosi pentru a finaliza această lucrare. În a ceasta schemă intră în componența un receptor
TEA575 cu ajutorul căruia vom reuși să recepționam datele, un di fuzor prin intermediul căruia vom
asculta informațiile recepționate, două push-btoane pentru a com uta intre posturile de radio și un lcd
pentru a vizualiza informații despre posturile de radio respective .
Motivația
Motivația creării acestui proiect de diploma a fost fapt ul ca în timpul facultății mi-a plăcut în
mod deosebit acest curs de sisteme integrate precum și l imbajul de programare ușor de pus în practică,
iar acest lucru m-a motivat să învăț cât mai mult despre ac eastă platformă Arduino și să realizez cât
mai multe lucruri cu această plăcuță.
Mi-a captat atenția în mod deosebit această platformă de oarece poți face lucruri interesante cu
o forță de calcul suficientă și un efort financiar destul de m ic în comparație cu alte sisteme sau
microcontrolere care sunt ceva mai scumpe, dar, acestea la rândul lor sunt ceva mai complexe și au o
forță de calcul mult mai mare.
Pentru ceea ce mi-am propus să realizez este mai mult dec ât suficient această plăcută arduino
și câteva shield-uri pe care le vom conecta prin intermediul p inilor analogici și digitali.
1

2.1 Descrierea proiectului
În cele ce urmează vom implementa un sistem de radio FM fo losind mediul de dezvoltare
arduino. Aceste plăcuțe arduino sunt echipate cu un microcontroler ca re sunt capabile să procese
milioane de informații pe secundă.
Acest sistem trebuie să realizeze următoarea sarcină: s ă aibă funcționalitatea unui radio FM
folosit în electronicele noastre de zi cu zi. Sistemul va avea următoarele caracteristici și
funcționalități:
•inițial, radioul nostru va porni pe o frecvență deja setată de no i în program, de exemplu 102,5
FM;
•pe lcd-ul 16×2 vom afișa frecvența postului de radio obținut precum și modul de transmisie al
sunetului prin mod mono sau stereo;
•prin intermediul celor doua butoane vom scana înainte sau înapoi pri n banda de frecvente
•prin difuzor vom transmite sunetele recepționate pe calea undelor;
•informațiile undelor electromagnetice le vom recepționa cu un shi eld numit „TEA5676” care
este conceput special pentru a putea fi folosit împreuna cu Arduino;
2

4.2 Detalii despre componentele folosite
4.2.1. Plăcuța Arduino
În cele ce urmează voi detalia câteva caracteristici de spre placa arduino precum și de fiecare
componenta în parte dar și modalitatea de interconectare int re ele pentru a îndeplini cerința de mai sus
.
Conform informațiilor oferite de Wikipedia, plăcuța arduino are în spate o întreaga comunitate
care se ocupă cu crearea lor atât pe partea de hardware cât și pe partea de software. Aceste plăcuțe
arduino sunt încorporate cu diverse microcontrolere ce au vite ze diferite de lucru pentru a procesa
informații din lumea reală sau pentru a controla diverse ac tivități.
Pentru a putea culege informații din mediul real aceste plă cuțe în funcție de modelul lor au la
dispoziție un număr de pini I/O care pot fi analogici și digit ali și aceștia pot fi conectați cu diverse
circuite sau (shield-uri) care sunt special concepute pentru a ofe ri informații prin intermediul pinilor.
Un lucru important la această plăcuță este faptul că are l a dispoziție conectori standard pentru
a putea utilizatorul să conecteze cu ușurință diverse shield-uri care se pot conecta în moduri diferite în
funcție de ce realizează fiecare în parte. Unele shield-ur i vor utiliza pinii analogici iar altele vor utiliza
pinii digitali în funcție de informația care trebuie să o of ere.
Programarea acestor plăcuțe este destul de ușoară mai ales ținând cont de faptul că unele
modele au interfețe seriale pe USB ceea ce le permite să fie programate de pe orice computer. Mediul
de dezvoltare (IDE) bazat pe proiectul Processing include suport pe ntru limbajele de programare C și
C++ și este folosit pentru programarea microcontrolerelor.
Plăcuța Arduino este compusă dintr-un microcontroler Atmel A VR de 8, 16 sau 32 de biți (iar
începând cu 2015 s-au folosit microcontrolere de la alți producăt ori) cu componente complementare
care facilitează programarea și încorporarea în alte circui te.

Comunicare cu Arduino a shield-urilor se face direct prin int ermediul pinilor analogici sau
digitali, dar unele din acestea se pot adresa individual prin magi strala I2C
folosind o adresă astfel încât pe această magistrală se pot folosi mai multe module în paralel.
Pentru funcționarea plăcuțelor acestea au în componența lor un regulator liniar de 5V și un
oscilator cu cuarț de 16 MHz sau de 8 MHz în funcție de model.
Ceea ce face ca Arduino să fie o soluție simplă și permit e programarea de pe orice computer
este faptul ca acesta nu are nevoie de programatoare externe spre deosebire de alte modele de plăcuțe
2

și microcontrolerul instalat pe aceasta placă vine pre programat cu un bootloader care simplifică mult
încărcarea programelor în memoria flash a cipului.
Modul de programare al plăcuțelor este prin conexiune serial ă (cablu USB) atunci când
folosim mediul de dezvoltare arduino.
Figura 1 . O plăcuță Arduino (UNO) cu descrierile pinilor I/O
Plăcuța Arduino își pune la dispoziție majoritatea pinilor de int rare/ieșire
ai microcontrolerului pentru a putea fi conectați la alte ci rcuite.
În această lucrare de diplomă vom folosi Arduino UNO, dar anu mite modele de plăcuțe cum
ar fi Diecimila, Duemilanove și UNO oferă 14 pini digitali de intrare/ieșire, dintre care 6 pot fi
folosite pentru a primi și a trimite semnale PWM și 6 in trări analogice care și acestea pot fi
programate să funcționeze ca intrări/ieșiri digitale. Un se mnal PWM este un semnal ce poate lua
valori între 0 și 255, deoarece este o valoare reprezentat ă pe 8 biți. O intrare analogică poate citi/scrie
valori cuprinse în intervalul 0-1024 și este reprezentată pe 10 biți.
La acești pini analogici sau digitali se pot interfața dive rse shield-uri care au capacități de a
face diverse lucruri cum ar fi : de a controla motoare, de a afișa mesaje pe LCD, de a controla niște
dispozitive prin intermediul Wi-Fi sau Bluetooth sau Ethernet sau de a citi diverse informații din
mediu real precum: luminozitatea, temperatura, presiunea sau de a detecta anumite obiecte cum ar fi
gazul, focul și exemplele pot continua.
2

Pentru proiectul nostru la această placă vom avea de conect at modulul TEA5767HN ,un lcd
2X16, doua push-butoane și un difuzor, iar pentru aceasta schemă este suficientă o plăcuță arduino
UNO deoarece nu avem nevoie de prea mulți pini analogici sau digita li.
Programul C al acestui proiect va avea un „setup” unde vom iniția liza toate intrările și ieșirile
pe care le vom folosi și un „main” unde este prezentă o bucla „while” care se execută tot timpul până
în momentul opririi alimentarii plăcuței.
La legarea și compilarea programului C Arduino trimite o co mandă către programul
„avrdude” pentru a transforma codul executabil într-un fișier t ext codat hexazecimal care este mai
apoi încărcat pe placă cu ajutorul unui program de încărcare.
2

4.2.2. Modulul TEA5767/68
Conform informa iilor oferite de ț Philips Semiconductors autorul căr ii „Low voltage ț
FM stereo radio with TEA5767/68”, TEA5767/68 este u n receptor FM stereo care este
încapsulat într-un singur cip. Această genera ie nouă de r adio FM de joasă tensiune are o ț
selectivitate i o demodulare complet integrată. IC nu n ecesită aliniere, ceea ce face ca ș
utilizarea componentelor externe voluminoase i costisitoa re să fie inutilă. ș
2

Reglajul digital se bazează pe conceptul PLL conven ional. Prin intermediul software-ț
ului, radioul poate fi reglat sa func ioneze în benzil e din Europa, Japonia sau în banda ț
noastră FM.
Consumul de energie al tunerului este scăzut. Curentul este de aproximativ 13mA,
iar tensiunea de alimentare poate fi variată între 2, 5 i 5V. Radioul î i poate găsi aplica ia în ș ș ț
multe domenii, în special aplica ii portabile, cum ar fi telefoanele mobile, CD-urile i MP3- ț ș
player-ele.
În figura de mai jos este prezentată diagrama bloc a î ntregului circuit.
2

Circuitul integrat TEA5767/68 este alcătuit din trei m ari blocuri: semnalul canalului,
sistemul de căutare i interfa a magistralei. În cele ce ur mează voi detalia câte pu in despre ș ț ț
fiecare componentă care sunt păr i componente din acest circu it integrat. ț
2

I/Q
mixerIF
FilterLimiter Demodulator
AGC :2
LOSoftmute
Stereo
decoderGain
stabi
IF Center
Freq.
AdjustRF
InputMPX
out
Audio
left
Audio
rightLNA
Figura x. Schema bloc a căii de semnal a tunerului
Circuitul primește un semnal de intrare RF de la anten a care este și ea compusă la
rândul ei dintr-un condensator în serie, două condensato are paralele și o bobină(factor de
calitate Q de minim 30).
Amplificator cu zgomot redus ( LNA ) .
Acesta este un circuit integrat în TEA5767/68. Rolul sau este acela de a anula
zgomotele obi nuite de fundal i pentru fiecare pin de intrare are o impedan ă de 100 ș ș ț Ω sau
4pF ata at la masă (GND)ș . Pentru a manipula intrările de semnal de nivel înalt câ tigul LNA-ș
ului este controlat cu ajutorul unui controler automat de câ tig (AGC). AGC va intra automat ș
în func iune atunci când intrarea antenei atinge un cur ent de 4 mV i o impedan ă de 40 ț ș ț Ω.
AGG-ul are o gama de câ tig de 40 dB. ș
Mixerul audio
Mixerul recep ionează două semnale RF direct din LNA i tr ansmite două semnale cu ț ș
o frecven ă intermediară de 225 Khz. Ie irea mixerului au dio oferă un semnal al unei ț ș
componente în faza 00i o componentă defazată cuș 900.
2

Selectivitatea frecvenței intermediare ( IF selectivity )
Selectivitatea este asigurată de un filtru de bandă cu o frecven ă intermediarăț
scăzută.
Conform datelor de pe Wikipedia principalul motiv pe ntru care utilizează o frecven ă ț
intermediară este acela de a îmbunătă i frecven a de select ivitate. ț ț În circuitele de
comunicare, o sarcină foarte comună este de a separa sau e xtrage semnale sau
componente ale unui semnal care sunt apropiate în frecven ă cu alte semnale. ț
De exemplu sunt dacă vreau sa selectez un post de radio FM exista i alte posturiș
de radio cu o frecven ă asemănătoare i atunci cele două p osturi de transmisie s-ar interfera ț ș
una pe cealaltă.
Frecven a centrală a acestui filtru este de 225KHz i are o lă ime de bandă de -3dB ț ș ț
la 90KHz. La 200KHz de la frecven a centrală, selectivitate a filtrului IF este de aproximativ ț
40dB.
Limitatorul
Limitatorul DC este cuplat cu condensatori de feedback de la pinul 28 i 29. Aceste ș
condensatori construi un filtru trece-jos.

Demodulatorul
este de asemenea un circuit electronic complet integrat ca re extrage semnalul
original dintr-o undă purtătoare de informa ie modul ată. Acest demodulator are un factor de ț
conversie de 75mV la o frecven ă de 22.5kHz. ț
Detectorul pilot
2

Circuitul VCO produce un semnal la frecven ă dublă necesar pentru sistemul de ț
reglare. Acesta produce valori ale frecven elor cuprinse înt re 150 – 217 MHz. Un divizor va ț
înjumătă i din frecven a acestui semnal i apoi îl va livra la sistemul PLL. ț ț ș
Pentru reglarea benzii FM se folosesc ni te diode cu o rezi sten ă serie foarte mica ș ț
(0.8 ohmi Ω) i aceste diode pot regla banda completă a frecventelor în intervalul 71- 108 ș
MHz cu o tensiune mai mică de 3V. De asemenea, tensiune a minimă trebuie să fie de 2,5 V
i tensiunea maximă de 5 V.ș
Tensiunea pe care o vom folosi pentru reglare va fi înt re 0,54V (2 * 108MHz) i 1,57V ș
(2 * 87,5MHz). În această ecua ie apare i termenul de fa ctor de conversie Kvco care ț ș
exprima raportul dintre tensiune i frecven ă minimă care este de aproximativ de 40MHz / V. ș ț
Circuitul oscilatorului este proiectat astfel încât tensiu nea de reglare să fie între 0,2V
i Vcc -0,2V. ș
Valoarea inductan ei bobinelor oscilatorului L2 i L3 e ste de aproximativ 33nH (Q = 40 până ț ș
la 45). Inductan a este foarte importantă pentru gama de frecven e VCO i ar trebui să aibă ț ț ș
o distribu ie redusă (2%). Inductan a are rolul de a asig ura o continuitate a trecerii curentului ț ț
electric printr-un circuit atunci când există fluctua ii mar i de curent.ț
Factorul Q al acestei bobine este important pentru o val oare mare a raportului S/N.
Cu cât este mai mare factorul de calitate, cu at pe care îl vom conecta la plăcuta Arduino ât
contribu ia VCO la ie irea demodulatorului va fi mai mi că. ț ș
Cu un factor de calitate între 40-45 se poate găsi un compromis bun între mărimea
bobinei i podeaua de zgomot determinată de oscilator.ș
2

VCO
Mono/stereo
PilotKHz228
Pilot
detector
MPXDiv. by
1219 KHz, 0o
Pilot
filterPrin intermediul unui divizor de circuit, decodorul PLL stereo va transmite o frecven ă ț
de 19 kHz un semnal de 0 grade în fază la detectorul p ilot i acesta va multiplica semnalul înș
prezen a semnalului MPX. Detectorul pilot va oferi spre ie ire un semnal DC care este ț ș
propor ional cu amplitudinea pilotului. Pilotul filtr ează informa iile audio i elimină ț ț ș
componentele cu frecven ă de 38 kHz. În figura următoare e ste prezenta diagrama bloc a ț
pilotului detector.
Figura x .Detectorul pilot al decodorului MPX
Bitul care semnalează prezenta recep iei stereo este bitul 7 al octetului 3.Acesta este ț
activ când recep ia stereo este prezenta ,altfel înseamnă că este o recep ie mono. ț ț
SNC (Stereo Noise Cancelling)
Această func ie va activa semnala anularea zgomotului stereo ceea ce va face ca ț
decodorul stereo să comute din modul de transmisie stereo în mod de transmisie mono când
semnalul recep ionat este slab. ț
Această caracteristică va limita zgomotul de ie ire al decod orului i nu va afecta ș ș
recep ia audio prin comutarea SNC-ului astfel încât că do ar informa ia utila va fi transmisă ț ț
ie irii audio. ș
2

Decodorul matriceal
Decodorul matriceal calculează semnalele audio stânga i dr eapta i le transmite în ș ș
afara circuitului integrat prin intermediul pinilor 2 2 i 23.ș
Controlul tăierii înaltelor ( HGC)
Controlul tăierii frecven elor înalte este o op iune car e oferă posibilitatea tăierii ț ț
frecven elor înalte ale semnalului audio atunci când recep ia este slabă. ț ț
Sunetul silen ios ț
Intrarea semnalului RF poate deveni i mai slab astfel î ncât energia zgomotului total ș
în spectrul AF poate deveni mult mai mare decât semnalul AF i acest fapt duce la crearea ș
unui sunet neplăcut. Atunci când este activat „softmute -u l” va limita cantitatea de energie a
zgomotului în spectrul AF.
Când se comută intre posturi zgomotul este atenuat ceea ce duce la o percep ie mai ț
bună a semnalului audio.
Sistemul de Tunning ( reglare FM )
Sistemul de tunning TEA5767HN se bazează pe o tehnică convențională PLL și este controlat
prin intermediul mașinilor de stare. Conceptul tehnicii PLL e ste unul destul de simplu în care
divizorul programabil este incrementat sau decrementat pas cu pas până când semnalul este găsit.
Detectorul de fază (PD) primește la intrare semnalul de ieșire al divizorului programabil și
acesta este comparat cu o frecvență de referință.
PD-ul folosește o pompă de încărcare, care prin intermediul unu i filtru buclă va furniza
curentul de tune necesar la VCO. PLL utilizează două filtre cu buclă cu constante de timp diferite. La
primul stadiu, bucla trebuie să fie rapidă pentru un răspuns rapid, dar mai târziu bucla ar trebui să aibă
2

Phase
detectorchargepump
Div. by 212 bits programmable
divider
VCO13 MHz
Loop
filter 1
Loop
filter 2Itune0o 90o I/Q MIXDiv. by
520frefKHz =25
tuning state
machinesetting/preset of the
programmable divider
search up/
downupper/lower
band limitFound flag
counter result
Level ADCBand limit flag
setting of the
programmable
divider
IF counter
result
Level ADC
Level OKo lățime de bandă îngustă pentru a limita contribuția de zgomot pentru a obține un raport bun semnal /
zgomot.
Oscilatorul de cristal
Oscilatorul de cristal poate opera cu o frecvență a de 32.768kHz sau 13 MHz. Variația de
temperatură a cristalelor de ceas cu frecvența standard de 32.768 kHz limitează intervalul de
temperatură de funcționare de la -10 ° C la +60 ° C. Sintetiza torul PLL poate fi contorizat extern cu
un semnal de 32.768 kHz, 6.5 MHz sau 13 MHz prin pinul XTAL2.
Figura x. sistem de tunning cu frecven a ceasului cristal de 13 MHz ț
Sintetizatorul PLL poate func iona cu ceasuri de cristal 32.768KHz sau 13MHz. ț
Alegerea pentru 13MHz se datorează faptului că această fr ecven ă este utilizată în ț
telefoanele mobile, astfel încât un cristal suplimentar nu este necesar în acest tip de
aplica ie. Semnalul de ceas 32768Hz face posibilă utilizar ea unui cristal de ceas ieftin. ț
2

Spre deosebire de majoritatea sistemelor de tunere care folosesc un IF de 10.7MHz,
TEA5767 / 68 utilizează un IF scăzut de 225KHz. Cu acest IF scăzut, integrarea filtrului IF
devine fezabilă. Acest lucru are ca scop reducerea costurilor totale ale sistemului i a puterii. ș
În plus, tunerul poate func iona în două moduri: ț
„injec ie laterală înaltă ” sau „injec ie laterală joa să”. În codul sursă bitul HILO poate fi setat ț ț
pe „1 logic” pentru a func iona în mod „injec ie later ală înaltă ” sau pe „0 logic” pentru a ț ț
func iona pe mod „injec ie laterală joasă”ț ț
Calcularea cuvântului PLL
Pentru a căuta o frecven ă dorită trebuie mai întâi să ca lculăm cuvântul PLL ț
corespunzător.
Acesta este un cuvânt pe 14 bi i care va fi trimis către divi zorul programabil ț
Calcularea cuvântului PLL se face diferit în func ie de ce le două moduri de căutare.ț
Frecven a dorită este un număr în virgulă mobilă care poa te lua valori cuprinse între ț
76.0 i 108.0. Formula care converte te acest număr într- un întreg pentru a fi trimisă în ș ș
registrul PLL este dependentă de mai mul i factori : f recventa de referin ă a ț ț
ceasului(Fref),frecventa intermediată(Fif) i de tipul d e injectie laterală :inaltă sau joasă. ș
Dacă alegem calcularea cuvântului PLL cu injec ie ț laterală înaltă formula este
următoarea:
NDEC=4∗(Fdes+Fif)
Fref.
NDEC = valoarea zecimala a cuvântului PLL;
Fdes = frecven a de căutare dorită;ț
Fif = frecven a intermediată;ț
2

Fref = frecven a de referin ă;ț ț
În programul software formula este implementată în f elul următor:
PLL=aproximativ ⟦4∗(Fdes∗1000+Fif)
REF[XTAL]
1000⟧ unde,
Fdes= este un număr care se exprimă în MHZ.
REF[XTAL] = frecven a de referin ă este exprimata în Khz i depinde de frecven a ț ț ș ț
oscilatorului i poate lua următoarele valori: ș
XTAL PLL REF Frecven a de ț
referin ățFrecven a oscilatoruluiț
0 0 50000 Hz 13 MHz
0 1 50000 Hz 6.5 MHz
1 0 32768 Hz 32.768 kHz
1 1 32768 Hz 32.768 kHz
Tabelul nr x. Frecven a de referin ă versus frecven a oscilator ului. ț ț ț

A a cum spuneam i mai sus ș ș frecvența intermediată ( Fif ) este una fixă i anume de ș
225KHz. Frecventa de referință diferă în func ie de frecven a ceasului: dacă frecven a ț ț ț
ceasului este 32.768kHz atunci Fref este 32.768kHz, altfel dacă frecven a ceasului este 6.5 ț
MHz sau 13MHz atunci Fref este este de 50KHz.
Modulul nostru TEA57567HN folosește un oscilator de 32. 768kHz.
2

Având în vedere că frecven a ceasului de 32.768kHz i modul de calcul în „high side ț ș
injection” i dacă receptorul trebuie să fie reglat la o frecven ă FM de 100MHz, cuvântul PLL ș ț
va fi calculat după cum urmează:
PLL DEC =aproximativ⟦4∗(100∗1000+225)
32768
1000⟧=12213.
După ce am calculat aceasta valoare în baza zece aceasta trebu ie convertită în baza
16 (hexazecimal) înainte de a trimite cuvântul calculat că tre sistemul de căutare radio.
PLL HEX=2FB5;
Dacă am fi ales calcularea cuvântului cu „low side injection” f ormula se schimbă în
felul următor:
NDEC=4∗(Fdes−Fif)
Fref.
PLL DEC =aproximativ⟦4∗(100∗1000−225)
32768
1000⟧=12200.
Din nou, după ce am calculat aceasta valoare în baza zece ace asta trebuie
convertită în baza 16 (hexazecimal) înainte de a trimite cuvântul calculat către sistemul de
căutare radio.
PLL HEX=2FA8;
Scopul setării registrului PLL este acela de a regla rece ptorul FM pe frecven a dorită ț
( Fdes ).
Frecven a ceasului local Fț LO este reglată astfel încât frecven a de recep ie radio ț ț
2

fRF să se completeze cu frecven a intermediată (IF). Astfel că pentru frecven a ceasului ț ț
local există două posibilită i :la frecven a de recep ie rad io ori se adaugă ori se scade ț ț ț
frecven a oscilatorului local în func ie de banda de frecve n ă căutată. ț ț ț
Acest lucru se întâmplă atunci când dorim sa recep ionăm un post de radio cu oț
frecven ă mai mare sau mai mica decât frecven a ceasului local (sau a oscilatorului local). ț ț
De exemplu, dacă căutam o frecven ă mai mare decât frecven a oscilatorului local ț ț
atunci modulul va func iona în modul „high ț -side injection” (fIF = f RF + f LO).
Contorul IF.
Sistemul de tuning utilizează un contor IF de 7 bi i Pe ntru a măsura frecven a intermediarăț ț
(225 KHz) a receptorului. Pe o durată determinată, con torul IF va contoriza cu semnalul IF
limitat. Contorul numără într-un timp care este de 15 ,75ms pentru 13MHz cristal i 15,625ms ș
pentru un ceas 32768 KHz, cu o rezolu ie de ț
4062.5Hz, respectiv 4096Hz.
Dacă semnalul Level_OK = "1", ma ina de stare a sistemului de reglare va porni contorul IF. ș
La sfâr itul timpului de măsurare, contorul produce o val oare care este o indica ie pentru ș ț
frecven a intermediară. Rezultatul contorului va fi livrat la sistemul de tuning pentru evaluare. ț
Contorul IF nu este automat resetat i de fiecare dată când o ac iune de citire este ș ț
cerută trebuie ca mai înainte să se execute o opera ie de resetare i atunci începe un nouț ș
ciclu de numărare.
În următorul tabel sunt afi ate diferite rezultate în func ie de starea registrului F ș ț xtal iș
de frecven a intermediară:ț
Rezultatele contorului
2

Intrarea IF [kHz] F xtal stare= 1 F xtal stare = 0
200 31 30
225 34 37
250 3F 3F
Tabelul nr. X Rezultatele contorului în func ie de IF i Fț ș xtal.
Nivelul ADC
Blocul ADC de nivel este un convertor analogic digital ca re oferă o indica ie a intensită ii ț ț
câmpului semnalului de intrare radiofrecven ă (RF). Acest bloc este un ADC cu patru bi i, cu ț ț
rezolu ie 3dB fiecare bit. Nivelul poate fi măsurat cu aj utorul magistralei prin bi ii 4, 5, 6 i 7 ț ț ș
al byte-ului 4 de date.
O măsurare tipică a nivelului ADC este ilustrată în fig ura x. Axa y dă o reprezentare
zecimală a nivelului ADC. Axa x reprezintă nivelul de int rare RF, care este dat în dBμV.
Figura x….
2

Modul de căutare
Un alt aspect important al acestui circuit integrat TEA57 567HN este modul de căutare al
semnalului RF în mod automat. Pentru acest lucru trebui e să setăm bi ii „MUTE” pentru a ț
opri zgomotul în timpul căutării i „SEARCH” pentru a începe căutarea. În momentul când se ș
activează căutarea frecven a curentă va fi incrementată sau de crementată pas cu pas până ț
când întâlne te un nou post de transmisie. Aceste două in forma ii sunt trimise la tuner-ul ș ț
digital iar software-ul de control trebuie să continue
citirea până când bitul „Ready” este 1 logic. În această si tua ie înseamnă ca s-a găsit oț
limită de bandă care a putut fi atinsă. În continuare softul î i pregăte te o altă limită de bandăș ș
i începe o nouă căutare. ș
Bitul de ”MUTE” trebuie setat din nou la zero când soft ul ajunge la finalul ac iunii de ț
căutare iar algoritmul HILO va verifica dacă bitul de st op este activ i va găsi o setare optimă ș
pentru injectarea laterală mare/mică.
Vom verifica dacă bitul de stop este activ deoarece în cazul în care nu se găse te ș
nici un post de recep ie softul de căutare ar intra într -o buclă infinită de căutare. Acest lucru ț
se poate preveni prin doua modalită i: fie prin mic ora rea nivelului de căutare fie prin oprirea ț ș
buclei când limita de bandă este atinsă pentru a doua oară.
Trebuie să acordăm o aten ie deosebită deoarece sistemul de reglare este prevăzut ț
intern cu o treaptă de 100KHz i pentru că este tactat cu frecven a de referin ă de 32768 Hz, ș ț ț
treapta următoare este mai apoi 98.304kHz (3 * 32768 Hz). În acest caz, atunci când se
efectuează o căutare i se găse te o sta ie, divizorul program abil va citi cuvântul PLL. ș ș ț
Valoarea acestui cuvânt va fi rotunjită i trimisă înapoi la tuner. ș
2

Comunica ia circuitului cu exteriorul ț
TEA5767HN poate comunica cu controlerul extern printr-o interfa ă integrată peț
magistrală. Tunerul suportă atât interfa a I ț 2C cât i cea cu 3 fire, selectabilă prin pinul BUSș
MODE.
Noi vom folosi modulul cu interfa a I2C deoarece sunt mai pu ine fire de conectat i ț ț ș
mai u or de folosit. Vom conecta pinii SDA i SCL pe por turile analogice A4 i A5 deoarece ș ș ș
ace tia sunt singurele porturi care suportă i func ia de co munica ie I2C. În figura de mai jos ș ș ț ț
este prezentă o imagine reprezentativă pentru TEA57567 HN cu comunica ie I2C. ț
//figura cu comunicatia
În cele ce urmează vom descrie fiecare pin în parte i rolu l lor.ș
• Bus Enable input (intrarea de activare a magistralei). Acest semnal treb uie să
activeze magistrala de date înainte ca orice fel de trans fer de date să fie fie executat. Când
semnalul este „0 logic” magistrala este dezactivată altfel când semnalul este „1 logic”
magistrala este activată.
• BUSMODE input (intrarea de selectare mod de func ionar e a magistralei ) ț
Cu acest semnal de intrare una dintre cele două moduri de func ionare a magistralei ț
poate fi aleasă: dacă este conectat la masă(GND) circuitul integrat va func iona cu interfa ă ț ț
I2C altfel va opera în modul 3-fire.
•Intrarea de citire/scriere
Acest pin nu este utilizat în modul de func ionare I ț2c, însă când intrarea prime te un front ș
pozitiv transferul datelor are loc înspre circuit i altf el când prime te un front negativ datele ș ș
se transferă în afara circuitului integrat.
2

•Intrarea de ceas (clock)
Acest semnal este folosit pentru contorizarea datelor de i ntrare și ieșire ale registrului de deplasare.
//??????? ???????????????????????????????????????????? sus nu e prea clar.
•Intrarea/ieșirea de date

Activarea intrării/ieșirii de date transferă datele în/din circuit. Software-ul poate citi date
valabile oricând și fără a întrerupe funcția de căutare. S crierea datelor către IC va întrerupe funcția de
căutare, iar datele trimise vor defini noua stare.
Trebuie avut grijă când este necesară continuarea citirii, de oarece datele din registrele de
ieșire nu sunt actualizate în continuare. Prin urmare, fiecare acțiune citită ar trebui să se desfășoare
printr-o acțiune de scriere.
Pentru că în proiect vom folosi interfața I2C în paragrafele următoare vom detalia câteva lucruri
despre această interfață.
Interfața I2C
Interfața I2C este o interfață magistrală simplă bidirecțională. Ea oper ează cu o frecvență
maximă de 400KHz și are nevoie de doar două fire printre care una este folosită pentru serializarea
datelor (SDA) și cealaltă este folosită pentru serializa rea ceasului(SCL). Magistrala este pe 8 biți iar
fiecare dispozitiv conectat la această magistrală este ide ntificat printr-o adresă unică.
Transferul de date către și de la TEA5767HN poate începe atunci când este creată o condiție
de pornire. Acesta este cazul dacă apare o tranziție de la HIGH la LOW pe linia SDA în timp ce SCL
este HIGH.
Primul octet transferat reprezintă adresa IC plus direcți a de date. Un LSB LOW de acest octet
indică transmisia de date (WRITE) în timp ce un HIGH LSB ind ică o cerere/citire de date (READ).
Fiecare dată introdusă pe SDA trebuie să aibă o lungime de 8 bi ți și fiecare octet trimis trebuie
să fie recunoscut de un bit "ACK". În cazul în care un octet nu este recunoscut, emițătorul trebuie să
genereze o stare de oprire sau să repornească transmisia.
La pornire, bitul mut (bit 7 de date al byte-ului 1) este se tat. Toți ceilalți biți sunt setați la un
nivel scăzut. Pentru a inițializa IC toate octeții ar trebu i transferați. Dacă se creează o condiție de
oprire înainte ca întreaga transmisie să fie finalizată, ceilalți octeți își vor păstra vechea setare.
2

În cazul în care un octet nu este transferat complet, noii biți se vor schimba dar un nou ciclu
de reglare nu va fi pornit.
Transferul de octeți de date ar trebui să fie comandat de l a tranziția „ low to high”. Mai întâi, adresa,
apoi octetul 1, octetul 2, etc. MSB-ul fiecărui octet va fi tr imis primul. Adresa IC este 1100000.
Aceasta înseamnă că primul octet care va fi transmis cătr e TEA5767HN ar trebui să fie "C0" pentru o
operațiune WRITE sau "C1" pentru operația READ.
O transmisie poate fi terminată prin generarea unei condiții de oprire. Acesta este cazul când SDA
trece de la LOW to HIGH în timp ce SCL este HIGH.
Figura x. Transferul de date la/din TEA5767 HN
În cele ce urmează ne vom referi la modul de transfer al datelor. Ordinea de transfer a
datelor este următoarea: byte-ul 1, byte-ul 2, byte-ul 3, b yte-ul 4 și byte-ul 5.
În modul de scriere și semnificația biților este conform următorului tabel:
Bit 7 Bit 6 Bit 5 Bit 4 Bit 3 Bit 2 Bit 1 Bit 0
Data byte
1mute Search mode PLL13 PLL12 PLL11 PLL10 PLL9 PLL8
Data byte
2PLL7 PLL6 PLL5 PLL4 PLL3 PLL2 PLL1 PLL0
Data byte
3Search
up/downSearch stop
levelHiLo side
injectionMono/ster
eoMute
leftMute
rightSW port1
Data byte SW port 2 Stand-by Band xtal Soft-mute HCC SNC Search
2

4 limits indicator
Data byte
5PLL ref Deemph Not used Not used Not used Not
usedNot
usedNot used
Data Description
Mute 1: L-, R-audio muted
0: Audio not muted
Tabelul x. Semnifica ia bi ilor în mod scriere ț ț
În modul de citire al octeților semnificația este următoarea :
Bit 7 Bit 6 Bit 5 Bit 4 Bit 3 Bit 2 Bit 1 Bit 0
Data byte 1 Ready flag Band limit flag PLL13 PLL12 PLL11 PLL10 PL L9 PLL8
Data byte 2 PLL7 PLL6 PLL5 PLL4 PLL3 PLL2 PLL1 PLL0
Data byte 3 Stereo indication IF6 IF5 IF4 IF3 IF2 IF1 IF0
Data byte 4 LEV3 LEV2 LEV1 LEV0 Chip ID2 Chip ID1 Chip ID0 Not used
Data byte 5 Reserve Reserve Reserve Reserve Reserve Reserve Reserve Reser ve
Data Description
Ready flag 1: Tuning completed or BL
reached 0: Busy
Band limit flag 1: Band limit reached
0: Band limit not reached
PLL13…PLL0 Setting of the synthesizer programmable counter
Stereo indication 1: Stereo
reception 0:
Mono reception
IF6…IF0 IF counter result
LEV3…LEV0 Level ADC output
Tabelul x. Semnifica ia bi ilor în mod citire ț ț
Montajul propriu-zis al modulului la placa arduino este cel din figura următoare:
2

A a cum se observă i în figura de mai sus circuitul se conectea ză în felul următor: ș ș
pinul de 5V i pinul GND ai circuitului TEA5767 FM se co nectează la pinul de 5V i pinul ș ș
GND ai plăcu ei arduino, pinul SCL se conectează la pinul analogic A5 i pinul SDA se ț ș
conectează la pinul analogic A4 al plăcu ei arduino. ț
Următorul shield care se va conecta în aceea i manieră a a cu m a fost conectat i ș ș ș
modulul TEA5767HN este lcd-ul cu conexiune I2C. A a cum sp uneam anterior prin ș
intermediul comunica iei I2C putem conecta pe aceea i magi strală până la 8 dispozitive ț ș
deoarece au o adresă distinctă fiecare pe trei bi i (A0-A 2).ț
2

4.2.3. LCD-ul 16 x 2
Pentru afișarea informațiilor precum numărul postului de ra dio și frecvența folosită vom avea
nevoie de un dispozitiv de afișare iar pentru acest proiect am ales să folosesc un lcd cu organizarea 16
coloane și două linii. Asta înseamnă că putem afișa până la 32 de caractere pe cele două rânduri ceea
ce este suficient pentru ceea ce avem de afișat.
Din punct de vedere al conectării shield-ului la placa Arduino exis tă doua tipuri de lcd 16×2:
prima categorie care suportă conexiune I2C, la care vom avea ne voie de doar două fire în afară de cele
două fire de alimentare ale lcd-ului și cea dea doua categorie cele tradiționale care pe lângă cele două
fire de alimentare au nevoie de mult mai multe 8 sau 11 fire pentru a funcționa.
Pentru proiectul meu am ales un lcd cu comunicație I2C deoa rece din punct de vedere al
conectării fizice la plăcuța Arduino este mult mai simplu decât cealaltă, însă din punct de vedere
software trebuie să ștergem complet biblioteca „LiquidCrysta l” existentă a lcd-ului (dacă nu a făcut-o
deja) și trebuie să înlocuim cu librăria compatibilă pentru lcd I2C. Această librărie o putem găsi pe
internet.
Avantajul acestor conexiuni I2C ale lcd-urilor este faptul că aceștia dispun de 8 adrese
distincte ceea ce înseamnă că folosind doar două fire putem com anda 8 lcd-uri distincte. În codul
sursă, în momentul declarării obiectului de tipul lcd-ului tr ebuie să specificăm ca parametru adresa
acestuia.
2

Librăria „LiquidCrystal” permite să controleze toate dis play-urile care sunt compatibile cu
driverul Hitachi HD44780 .
Modalitatea de conectare a lcd-ului la plăcuța Arduino UNO est e în felul următor: pinul SCL
pe pinul analogic A5 și pinul SDA pe pinul analogic A4, iar pinul d e alimentare la pinul de 5V al
plăcii Arduino și pinul GND al lcd-ului la pinul GND al plăcii Arduino.
În spatele lcd-ului serial avem un potențiometru de unde putem regla contrastul afișajului în
funcție de cât de mult dorim să se vadă caracterele afișate .
Funcțiile de afișare ale lcd-ului sunt numeroase: afișare c aractere, deplasare la stânga sau la
dreapta a caracterelor, aprinderea și stingerea lcd-ului, au toscrolare până la crearea caracterelor așa
cum ne dorim noi.
Descrierea pinilor de pe plăcuța arduino este dată în figura următoare :
Schema de conectare a lcd-ului la placa arduino arată în felul următor :
2

4.2.4. Push-butoanele
Despre push-butoane putem spune ca îl putem folosi pentru a controla sistemul nost ru, astfel că vor
exista două push-butoane :un buton de „Next” și un buton de „Back”. În mom entul când am apăsat pe
butonul de „Next”, sistemul nostru va începe scanarea posturilor de radio în mod crescător în ceea ce
privește frecvența, iar dacă apăsăm butonul de „Back” sistemul nostru va începe să caute în mod
descrescător frecvenței.
Push-butoanele sau comutatoare conectează două puncte într-un circuit atunci când le apăsam.
Atunci când butonul este deschis (neapăsat) nu există nici o legăt ură între cele două piciorușe ale
push-butonului astfel încât PIN-ul este conectat la sol (prin re zistor pull-down) și am citit o valoare
LOW. Când butonul este închis (apăsat), se face o legătură în tre cele două picioare, care leagă PIN-ul
la 5 volți, astfel că vom citi un nivel ridicat(HIGH).
2

Figura 2. Conectarea unui buton la Arduino
Dacă deconectam PIN-ul digital de la portul de intrare al plăci i arduino , LED-ul poate clipi
haotic. Acest lucru se datorează faptului că la tensiunea de intrare este „plutitoare“ – adică, se va
reveni la întâmplare, fie mare sau mică. De aceea avem ne voie de un pull-up sau rezistor pull-down în
circuit.
Acesta se va alimenta cu 3V sau 5V și va oferi la ieșire în momentul în care este apăsat o
tensiune pe care o vom citi cu un port digital 11 și 12. Aces ta va fi „1” logic când este apăsat și „0”
logic în rest. La schema vom înseria și o rezistenta de 10k pe care o vom lega la masa pentru a nu a
avea fluctuații de tensiune.
În imaginea de mai sus este doar un push-buton însă acesta are doa r rol de exemplificare.
Pentru ceea ce avem noi de realizat avem nevoie de două butoane pe care le vom conecta la pinii
digitali 11 și 12 ai plăcuței arduino.
2

4.3 Schema de interconectare a componentelor pentru realizarea
sistemului
2

Așa cum am menționat anterior vom avea nevoie pentru realizare a schemei să conectăm
modulele cum ar fi lcd-ul 16×2, TEA5767 precum și push-butoanele la plăcuța arduino.
Modulul TEA5767 este un modul cu comunicație I2C la fel și lc d-ul 16×2 are același
principiu de comunicație, deci acestea în cele din urmă s e vor conecta la aceeași pini ai plăcuței
arduino. Dacă însă am ori să conectăm două sau mai multe lcd-ur i, aceste dispozitive, din fabricație au
setată o adresă fixă și anume adresa „000”. Pentru a putea distinge aceste module lcd printr-o adresă
unică pentru fiecare dintre ele va trebui să modificam acea stă adresă fixă pentru fiecare dintre module
printr-o acțiune de lipire a unui jumper.
Pentru aceast lucru am putea să modific adresa lcd-ului i ar pentru acest lucru acțiunea trebuie
rezolvată în felul următor: pe spatele lcd-ului sunt situa ți trei jumperi: A2-A0, iar aceștia sunt
neconectate intre ele, acest lucru însemnând ca lcd-ul are a dresa logică „000”. Dacă vom lipi jumper-
ul A0 vom forma adresa logică ”001”, dacă vom lipi pe A1 vom fo rma adresa logică ”010”, dacă vom
lipi pe A2 se va forma adresa logică „100” și așa mai departe. Cu cei trei pini de adresă putem
configura 8 adrese diferite, câte o adresă pentru cele 8 m odule. În proiectul de față cele două
dispozitive lcd-ul și modulul radio TEA5767 au deja implementate adrese diferite și nu mai este
nevoie de acțiune din partea noastră.
Cele doua butoane vor fi alimentate cu 5V sau 3,3V și acestea vor transmite câte un semnal
digital pe porturile digitale 11 și 12. Un semnal digital poa te lua una din cele două valori: „0” sau „1”
logic. Când butonul este neapăsat portul va citi valoarea logica „ 0” iar când este apăsat va citi
valoarea logică „1”.
Modulul TEA5767 va și el de asemenea alimentat cu 5V . Acesta ar e la dispoziție două ieșiri:
una dintre aceste ieșiri este folosită de antenă pentru a ca pta undele electromagnetice (din
experimentele mele nu este neapărat necesară acea antenă care vine însoțită cu modulul TEA5767,
putem folosi și o mufă jack de 3.5 mm care are un cablu atașat de preferință cu lungime de cel puțin
30 cm), iar cealaltă ieșire este folosită pentru ieșirea audio. Ieșirea audio poate fi folosită direct cu o
pereche de căști sau dacă dorim să folosim difuzoare de putere mai mare putem folosi această ieșire
audio pentru a o conecta la un amplificator.
În următoarea pagina este prezentată schema de interconectare a sistemului de radio fm folosind
mediul de dezvoltare arduino.
2

În imaginea de mai sus observăm ca avem două butoane: S1 și S2. Aces tea vor avea
următoarele funcționalități: S1 este butonul de „Back” pe care î l vom folosi pentru a scana posturile
de radio în mod descrescător frecvenței curente iar S2 este butonul de „Next” pe care îl vom folosi
pentru a comanda o căutare a posturilor de radio în mod crescător față de frecvența folosită.
În stânga imaginii este atașat și lcd-ul I2C care ne va afi șa tot timpul frecvența postului de
radio și starea semnalului(dacă este mono înseamnă că rece pția postului respectiv nu are cea mai bună
calitate altfel este stereo). Acesta se alimentează l a 5V și este controlat prin intermediul celor două fire
de comunicație SDA și SCL.
2

În partea dreapta a plăcuței arduino avem conectat modulul TEA5767, acesta are la fel ca și
lcd-ul același principiu de comunicație și se conectează la fel ca și lcd-ul. Circuitul este echipat cu o
intrare pentru recepția undelor radio folosind o antenă și o ieș ire audio la care putem conecta direct o
pereche de căști sau un amplificator dacă dorim să auzim sunetul cu o intensitate mai mare.
2

4.4 Descrierea modului de realizare a proiectului
Pentru a fi sigur de funcționarea corectă a montajului am înce put în mod sistematic să
conectez toate modulele pe rând. Într-o primă fază am testat funcționarea corectă a schemei în ceea ce
privește cele două push-butoane.
Circuitul trebuie să funcționeze în felul următor: când butonul er a neapăsat la ieșire să se
citească „0 logic” și în momentul când butonul era apăsat la ieș ire să se citească „1 logic”.
În figura următoare este prezentat montajul celor două butoane de „B ack” și „Next” .
Figura x. Conectarea butoanelor la plăcută Arduino.
La acest montaj, teoretic ar fi trebuit sa conectez o rez istență de 10 kΩ pentru a limita
curentul la scurtcircuit, dar pentru realizarea montajului eu am folosit rezistențe de 4,7 kΩ deoarece
curentul este limitat suficient de mult și cu ajutorul aces tor rezistențe.
Dacă aplicăm formula I=U/R, în cazul nostru formula devine: I = 5V
4,7kΩ= 0,0001A =
0,10mA. Această valoare înseamnă o pierdere foarte mică prin m asă (GND) și tot curentul rămas intră
în portul digital unde avem nevoie pentru a o prelucra și programa anu mite evenimente.
2

Următorul pas, am conectat și verificat și funcționalitatea lcd-ului. Am luat un exemplu
oarecare pentru a vedea dacă lcd-ul are bibliotecile sau librăr iile necesare pentru a putea fi programat.
Pentru acest lucru am făcut montajul și am scris un cod pentr u a simula un ceas digital în care
poți modifica minutele și orele cu ajutorul celor două butoane impl ementate anterior iar rezultatul a
fost cel din imaginea următoare:
Figura x. Conectarea lcd-ului la plăcu a Arduino ț
Am simulat acest exemplu deoarece am vrut să văd modul de f uncționare a butoanelor. În
acest exemplu, prin intermediul celor două butoane puteam să mo dific ceasul digital pentru a-l potrivi
la o oră corectă astfel dacă apăsam primul buton din stâ nga se modifica ora în sens crescător iar când
ora va ajunge la ora 23 aceasta va cicla din nou la ora 0 iar dacă apăsam butonul din dreapta se
modificau numărul minutelor afișate în sens crescător și când se ajungea la minutul 59 acesta se
reseta la 0.
Este știut și faptul că la această schemă puteam să mai adăugăm două butoane și atunci
setarea ceasului putea fi modificată mai ușor în ideea că am avea posibilitatea să modificăm ora și
minutele și în sens descrescător dar, am considerat ca acest ă schemă nu își avea rostul pentru lucrarea
propusă.
2

Pe același principiu vom face și cu sistemul nostru de radio î n sensul că atunci când vom
efectua o acțiune de apăsare pe primul buton, cel din stânga, aces t lucru va însemna că vom scana
posturile de radio în mod descrescător față de postul de radio ca re este ales în prezent iar când vom
efectua acțiunea de apăsare pe ce de-al doilea buton, cel din dreapta, vom scana posturile de radio în
mod crescător față de postul de radio pe care l-am setat ini țial.
Următorul pas a fost montarea modulului de radio. În figura de ma i jos este încărcat
programul cel mai minimalist care pur și simplu setează fre cvența radioului. Acesta, momentan nu are
implementat nici un fel de control însă, urmează a fi implem entat în continuare. Acesta a fost doar un
program prin care am testat funcționalitatea modulului TEA5767.
Programul include două librării: librăria „Wire.h” care este folosită la toate modulele cu
comunicație I2C și librăria „TEA5767Radio.h” care include decla rații și funcții necesare pentru
funcționarea modulului de radio TEA5767.
2

Figura x. Conectarea modulului TEA5767 la Arduino
În imaginea anterioară modulul transmite informa iile sonore recep ionate pe ț ț
frecven a 99,2 Mhz (Kiss FM).ț
2

Concluzii
2

Referin e webț
https://www.arduino.cc/en/Tutorial/Button
2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arduino
2