Zonele de instabilitate ale lumii [606451]

Zonele de instabilitate ale lumii

Înainte de a începe o analiză mai aprofundată a problematicii despre
instabilitatea lumii va trebui să identificăm principalele zone implicate, vom apela la o
hartă cu ajutorul căreia vom răspunde la mai multe cerinte cum ar fi dacă realitatea de
astăzi reflectă lumea enunțată de Samuel Huntington în lucrarea sa ,, Ciocnirea
Civilizațiilor”.
După cum putem observa în această hartă aceste zone de instabilitate fie
politică fie etnică au o arie destul de largă d e răspândire întinzându -se din Europa și
continuund până în Asia ceea ce denotă că lumea este într -o cursă continuă de
schimbare fie ea benefică fie distrugătoare. În Europa principalel zone sunt
Transnistria sau Găgăuzia care au ca factor principal implic area Rusiei în politica
acestor regiuni. Dacă mergem pe continentul asiatic aceste zone se multiplică astfel
avem zone de instabilitate legate de întemeierea unui teritoriu numit Kurdistan sau
zone precum regiunea Kasmir unde căteva state precum China sau India își manefestă
autoritatea asupra acestei zone care datorită și multitudinii de culte religioase sporește
și mai tare aceste spirit de tensiune.
Civilizația actuală se confruntă cu o serie de probleme (geo)politice care țin de
relațiile externe sau in terne, în ciuda faptului ca există organizații care au ca scop
ameliorarea conflictelor precum ar fi ONU. Cauzele izbucnirii conflictelor sunt
diverse ca terorismul, religia, probleme politice și geopolitice, resurse natural și
identitatea naționala, globa lozarea. Principalele focare ale conflictelor coincid
teritorial cu țările care au importante resurse naturale și cu țările sărace din punct de
vedere social si economic, acesta fiind ca un dezavantaj. Însă mai există și excepții,
cum este cazul Republicii Moldova, Ucraina, Bosnia și Herțegovina unde părerile
populației nu se împart in mod egal. O mare influența asupra conflictelor o au
musulmanii și comunismul în cazul Republicii Modova.
După o analiză mai aprofundată a zonelor de instabilitate am ajuns la concluzia
că întradevăr situațiile din aceste teritorii au suferit schimbări datorită implicării
statelor europene atât din punct de vedere militar cât și economic. Situațiile din
regiunea Kașmir cât și cea a enclavelor sprijină în proporții ma ri tezele lui Samuel
Huntington deoarece el susține că occidentul este într -un oarecum regres din punct de
vedere economic cât și militar. Acest lucru este vizibil în primul rând prin faptul că

multe zone din statele dezvoltate ale europei cum ar fi Spania sau Italia sa -u
confruntat cu unele probleme privind autonomia anumitor zone din cadrul acestora
cum ar fi: Barcelona, țara bascilor, etc. Astfel autoritatea occidentului față de celelalte
continente este pusă sub semnul întrebării deoarece când europa se confruntă cu unele
probleme administrative, de înbătrânire a populației, multe țări precum India, China
sau Japonia au cunoscut o dezvoltare accentuată și au început să ocupe încet încet
occidentul fie prin capital economic fie prin migrații ale populație i acestora.
Pe de altă parte această dezvoltare economică a statelor asiatice și musulmane a
produs inevitabil multe schimbări deorece aceste state au început să se întoarcă la
propria lor cultură nemaiținând cont de cultura vestică. Exemplu în a cest sunt
construcțiile orașelor chineze sau japoneze care au avut drept model orașele mari ale
europei sau SUA cum ar fi: Londra, Paris, New York, Los Angeles, etc. Toate aceste
lucruri susțin încă odată tezele lui Huntington care a anticipat oarecum regr esul
occidentului și creșterea statelor musulmane sau asiatice. Însă pentru a evidenția și
mai bine această ideea ne vom axa pe influența tot mai crescută pe care o au
corporațiile asiatice în occident prin cumpărarea multor firme sau instituții din aceast ă
zonă lucru neimaginabil înainte de anii 2000 când încă europa avea o influență
autoritară la nivel global. Un alt exemplu în acest sens poate fi considerat războiul din
Cecenia care luptă de mai bine de 20 de ani să -și declare independența de Rusia fapt
ce a condus la un război intre activiștii ceceni care sunt sprijiniți de lumea musulmană
fie cu capital economic fie cu armament în lupta contra forțelor ruse, să nu uităm să
precizăm ca Cecenia este o regiune musulmană. Tot aici putem vorbi și despre fap tul
că odată cu dezvoltarea statelor musulmane sau asiatice conflictele din aceste zone au
început să scadă lucru dovedit spre exemplu de armistițiul care s -a făcut între India și
Bangladesh cu privire la enclavele din aceste două state care susțin teza en unțată de
Huntington cu privire la asocierile unor culturi diferite cum ar fi cea Hindusă și cea
musulmană lucru oarecum neobișnuit dacă stăm să analizăm istoria acestei regiuni de
la ocupația britanică până la cele 2 războaie indo -pakistaneze și declarare a
independenței Bangladeshului.
Pe de o parte o altă tezele lui Huntington au și multe inconveniențe de enunțare
deoarece poate multe dintre tezele sale se reflectă în societatea de astăzi doar într -o
mică măsură lucru destul de vizibil prin fapt ul că acesta consideră că lumea se va
împărți în mai multe centre civizaționale poate în viitor momentan există multe
parteneriate diplomatice între state precum Sua și Arabia Saudită pe care el le
interpune în viziunea sa în tabere diferite. Huntington af irmă că occidentul se va afla

într-un război cu lumea musulmană sau alte culte religioase lucru întradevăr adevărat
în
anumite situații(Cecenia zonă musulmană, Kurdistan), dar care însă la bază au alte
cauze conflictuale cum ar fi cele politice sau etnice . Sunt unele zone precum Bosnia și
Herțegovina sau Rep. Srpska care au la bază una dintre tezele lui Huntington cu
privire conflictele din interiorul aceluiași stat așa cum este cazul comunității sârbe din
Bosnia și Herțegovina care a dus la împărțirea ter itoriului aceste țări în 3 mari zone cu
populație fie sârbă, bosniacă sau croati. Este adevărat faptul că prin incursiunile
americane, ruse sau ale europenilor în țări precum Irak sau Afganistan comunitățile
musulmane au suferit multe pierderi ceea ce a du s la o viziune negativă a
musulmanilor față de occident de aici și creșterea fenomenului de terorism la nivel
mondial chiar și în Europa. Acest fenomen al terorismului în ultimii ani a cunoscut o
creștere semnificativă
Majoritatea oamenilor asoc iază acest fenomen drept specific lumii musulmane
lucru oarecum adevărat deoarece majoritatea atacurilor teroriste au drept autori
oameni musulmani. Însă sunt și atentate produse de unii adepți ai islamului care
consideră că musulmanii sunt cultul religio s principal al lumii. Există și multe țări
musulmane care nu au o legătură directă cu occidentul ele fiind într -un conflict
permanent interstatal cum este cazul Somaliei care nu are un guvern cerntral țara fiind
împărțită în mai multe sfere de influență po litică fiecare fiind conduse de anumite
grupări paramilitare.
Concluzia principală pe care au încercat să o transmită cursurile de Geografie
politică a lumii contemporane este constituită din două nuclee principale: unul în care
statul național c a instituție modernă este amenințată cu fragmentarea teritorială și un
alt nucleu unde statul suferă anumite presiuni internaționale care îi amenință acest
statut național. Dacă este să analizăm prima situație geopolitică( enclavele dintre India
și Banglad esh și Regiunea Kașmirului) întâlnim ambele tipuri de nuclee deoarece sunt
amenințate în cazul enclavelor
siguranță granițelor naționale ale Indiei și Bangladeshului iar pe de alta parte India
datorită regiunii Kașmir suferă presiuni din partea altor stat e precum Pakistan sau
chiar a Chinei care doresc să -și adjudece acest teritoriu ceea ce dea lungul istoriei a
dus la 2 războaie indo -pakistaneze pentru controlul aceste regiuni care are o
importanță atât economică cât și strategică pentru ambele țări. Un a lt exemplu
concludent este cazul Kurdistanului a cărui independență este contestată atât de

Turcia cât și de celelalte state unde se găsesc comunități kurde. Dacă s -ar înființa
acest stat securitatea națională turcă, iraniană sau a celorlalte state ar fi a menințată
deoarece astfel toate aceste țări ar trebui să -și retrasese granițele naționale și plus că
zonele cu populație kurdă prezintă și interes economic.
În al doilea rând sunt și alte state care suferă din cauza ambelor sau a unuia
singur din tre nuclee cum ar fi Rusia, Bosnia și Herțegovina, Rep. Moldova sau
Sudanul unde diferite regiuni încercă să -și obțină autonomia sau independența lucru
neagreat de țările pe teritoriul cărora sunt localizate. Dacă luăm cazul Rusiei regiunea
Cecenia este și astăzi o zonă de conflict armat deoarece daca zona și -ar obține
independență statutul de stat național al Rusiei ar fi amenințat deoarece va avea un
posibil inamic chiar pe propriul teritoriu ceea ce este de neconceput.
Un alt exemplu tot legat de Rusia este Transnistria care este localizată pe teritoriul
Rep.Moldovei care este locuită în majoritate de cetățeni ruși care își doresc autonomia
și alipirea către țara mamă( Rusia).
Acest lucru ar amenință granițele naționale ale Rep.Moldovei și plus că ar cr eea un
precedent și ar putea duce la fragmentarea totală a acestei țări deoarece ar permite
activiștilor moldoveni să ceară alipirea țării cu România lucru care nu le -ar conveni
Rușilor care s -ar simți amenințați la nivelul graniței dintre cele două state.
Cele mai multe dintre cazurile geopolitice analizate( enclavele dintre
Bangladesh și India, regiunea Kashmir, Kurdistan, Cecenia, Ingușetia, Osetia de Sud,
Abhazia, Transnistria, Găgăuzia, Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Republica Srpska,
Cipru, Sudanul de Sud, Eritreea, Somalia, Irianul de Vest, Republica Timor Leste,
Regiunea autonomă musulmană Mindanao) confirmă concluzia enunțată de cursurile
de Geografie Politică deoarece în afara exempelor analizate mai sus sunt și state care
suferă doar de fragmentare interstatală cum ar fi cazurile Somaliei care este divizată
în mai multe regiuni fiecare condusă de o grupare locală sau exemplul Sudanului de
Sud care s -a desprins de Sudan ceea ce a dus la fragmentarea acestei țări și implicit
la ameninșarea statutului national al țării. Un alt exemplu al amenințării statutului
național este cazul Arhipelagului Filipine care este divizat în numai puțin de 17 zone
regiunale aici fiind inclusă și Regiunea autonomă musulmană Mindanao care este
alcătuită în spec ial de o minoritate musulmană care este pe deasupra și o regiune
autonomă și care ar putea să -și declare independența într -o zi.

În concluzie zonele geopolitice analizate susțin unele dintre tezele enunțate în
cartea ,, Războiul Civilizațiilor” de către Samuel Huntington cu privire la evoluția
lumii musulmane sau cea asiatice în detrimentului celei occidentale sau dimpotrivă le
resping deoarece ar fi prea suprarealiste și nu se bazează în totalitate pe situația
existentă în teren.
Problemele geo politice enumerate sunt demonstrate în prezent de teza lui Samuel
Huntington prin „Ciocnirea civilizațiilor” cu privire la framentarea lumii în mai multe
civilizații din punct de vedere al culturii și religiei, la rândul lor acestea devenind mari
probleme și conflicte a statelor și cu privire la evoluția statelor asiatice și lumii
musulmane ce în prezent domină nu juridic cât la nivelul mintalității umane prin
terorism. Cursurile de Geografia Politică ne confirmă că statul național este în prezent
amenințat din interior și exterior fapt ce readuce în lumea contemporană o teamă de
război de diviziune, un sentiment de nesinguranță națională ba chiar mondială.