Accidentul Petrolier(anton Andreia) [606449]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Specializarea Geochimia Mediului

ACCIDENTUL PETROLIER
DEEPWATER HORIZON

Student: [anonimizat]:
 Introducere
 Cronologia evenimentului
 Contaminarea :
 Oameni
 Vegetație
 Atmosferă
 Consecințe
 Concluzii
 Bibliografie

INTRODUCERE
În data de 20 aprilie 2010 a avut loc cel mai mare dezastru ecologic din secolul XXI,
explozia platformei petroliere Deepwater Horizon a companiei British Petroleum (BP) , în Golful
Mexic (Figura 1) , la aproximativ 65 de kilometri de coasta statului american Louisiana. În urma
exploziei, a avut loc distrugerea, arderea și apoi scufunda rea platformei petroliere, ce a ucis 11
lucrători, rănind grav 17 și alți 98 mai ușor. În urma exploziilor are loc o deversare de milioane
de barili de țiței în Golful Mexic. Rezultatul acestei tragedii a fost eliberarea fără precedent de
substanțe chimice periculoase în ocean și atmosf eră. Fiecare zonă de coastă din jurul deversării
au fost afectate de poluare, de la mlaștini la oameni, care se confruntă și în prezent cu
consecințele acestei poluări.
Accidentul petrolier Deepwater Horizon a cauzat cea mai mare scurgere de petrol din
istorie, de douăzeci de ori mai mare decât scurgerea de la Exxon Valdez din Alaska în 1989 și
este considerat cel mai grav dezastru ambiental provocat de om din istorie.

Figura 1 – Locali zarea platformei petroliere Deepwater Horizon
Sursă : https://www.tokoonlineindonesia.id/the -sea-spill-in-the-gulf-of-mexico -caribbean.html

CRONOLOGIA DEZASTRULUI
20 aprilie 2010 . La o adâncime de 1.500 m în golful Mexic, explodează puțul de petrol care perfo ra
platforma Deepwater Horizon. Explozia are loc d atorită unei acumulări de gaze (Figura 2).

Figura 2 Explozia platformei petroliere
Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_de_pe_platforma_petrolieră_Deepwater_Horizon

22 aprilie. Platforma în flăcări se scufundă, iar conducta de la puțu l pet rolier cade pe fundul
oceanului (Figura 3). Țiței și gaze continuă să se reverse. Problema de la sistemul de valve și
eforturile ulterioare de a -l închide de la distanță conduc la o scurgere permanentă de țiței și gaze.
Pe măsură ce țițeiul continuă s ă curgă în ocean, la suprafață se fac primele eforturi pentru a asigura
limitarea ”petei”.

Figura 3 Scufundarea platformei Deepwater Horizon
Sursă: https://www.descopera.ro/stiinta/6427819 -tragedia -din-golful -mexic

25 aprilie. BP utilizează roboți subacvatici controlați de la distanță pentru a încerca să repare
stricăciunea, dar tentativa eșuează.
28 aprilie. Funcționari de la Casa Albă afirmă că cel puțin 5.000 de barili de țiței sunt eliberați în
fiecare zi din puț, o cantitate egală cu 800.000 litri. Paza de coastă a SUA declanșează o procedură
de incendii controlate a petelor de petrol de la suprafața mării. La începutul lunii iunie, incendiile
elimină 67.000 de barili de țiței.
29 aprilie . Guvernatoru l statului Louisiana declară st are de urgență.
2 mai. Președintele Obama face prima vizită în zona de coastă a Louisienei . BP începe să perforeze
primul din cele două puțuri care vor serv la interceptare și oprirea fluxului de petrol ieșit din puțul
scăpat de sub control.
6 mai. Apar primele pete de petrol pe coastele insulelor Chandele ur, în rezerva naturală Breton
(Figura 4).

Figura 4 Apariția petelor de petrol
Sursă: https://www.descopera.ro/stiinta/6427819 -tragedia -din-golful -mexic -cel-mai-mare -dezastru -ecologic

10 mai. BP lansează un site web pentru a strânge sfaturi cu privire la modalități de a bloca puțul.
14 mai. BP începe procedura de înserare a unui tub flexibil cu lungimea de o milă în conducta
deteriorată, astfel încât o navă -cisternă să poată aspira petrolul. Funcționează, dar reușește să
strângă mai mult de 2.000 barili/zi.
24 mai. BP oferă 500 mii de dolar i pentru studiul efectelor mareei negre.
26 mai. Se declanșează operațiunea ”Top Kill”, care prevede acoperirea puțului prin pomparea de
nămoluri grele pentru reducerea presiunii petrolului.

27 mai. Dispersia de petrol a depășit -o pe cea provocată în 198 9 de Exxon Valdez (de 262.000
barili de țiței), este acum estimată la 19.000 barili/zi, calificându -se drept ”cel mai grav dezastru
ambiental” din istoria Statelor Unite.
29 mai. BP admite că operațiunea ”Top Kill” a eșuat, iar scurgerea continuă.
31 mai. Debutează operațiunea ”Cut and Cap”: tăierea valvei de siguranță care nu a funcționat la
gura puțului și acoperirea ei cu o valvă de blocare numită Lower Marine Riser Package (Lmrp).
1 iunie. Ministrul Justiției, Eric Holder, anunță că guvernul americ an va declanșa o anchetă civilă
și penală cu privire la incident.
3 iunie. Casa Albă definește drept nebunească ideea de a închide puțul cu o explozie nucleară,
vehiculată în presa internațională.
4 iunie. În cadrul operațiunii ”Cut and Cap”, sunt aspira te circa o mie din cele 19.000 de barili
care ies din puț în fiecare zi. Dezastrul a costat până acum compania petrolieră 1 miliard de dolari.
6 iunie. BP estimează că aspirarea petrolului a crescut la cel puțin 10000 barili/zi.
8 iunie. CNN anunță că BP angajează 4500 șomeri în Albama, Mississippi și Florida pentru a
curăța coastele.
10 iunie. BP se prăbușește la Bursa, iar costurile incidentului sunt estimate acum la 1,43 mld
dolari.
11 iunie. Deepwater Horizon ”scuipă” țiței într -un ritm de 40.000 bar ili/zi, potrivit unei noi
estimări a guvernului american; cifra este acum de 8 ori mai mare decât cea de 5.000 barili/zi
valabilă pe parcursul lunii mai (de 5.000 barili/zi). Ceea ce înseamnă că în pofida ultimului capac
amplasat valvei de siguranță a puțu lui, cel puțin 20.000 barili de țiței se scurg în ocean în fiecare
zi.
15-16 iulie . BP astupă gaura marină eruptivă a Deepwater Horizon.

Figura 5 Deversările de petrol
Sursă: https://www.descopera.ro/stiinta/6427819 -tragedia -din-golful -mexic -cel-mai-mare -dezastru -ecologic

Figura 6 Harta întinderii petei de petrol î n Golful Mexic, efectuată de NOAA
Sursă: http://ecology.md/md/page/intinderea -petei -de-petrol -in-golful -mexic

Contaminarea
Țițeiul conține numeroase substanțe chimice diferite. Acesta este compus din aproximativ
17 000 de compuși organici volatili (COV) (Sammarco et al., 2013). Printre aceste substanțe
chimice se numără hexanul, heptanul, octanul, nonanul, benzenul, toluenul, etilbenzenul, xilenul
și hidrocarburile arom atice policiclice (PAH), fiind unii dintre cei mai toxici constituenți ai
țițeiului (Sammarco et al., 2013). Toți sunt considerați poluanți primari deoarece s -au scurs în
ocean necontrolat luni de zile. Procesul de curățare a introdus mai mulți poluanți pr imari și
secundari în ecosistem. Arderea țițeiului de suprafață, precum și utilizarea dispersantului pentru a
menține țițeiul la suprafață a cauzat al doilea strat de poluare. Reacțiile de ardere a țițeiului care
au eliberat toxine în atmosferă și dispersantul s -au dovedit a ave a efecte toxice, de asemenea.

Consecințele
OAMENI:
Deversarea emisiilor de gaze cu efect de seră a durat 5 luni și a eliberat milioane de barili
de petrol în Golful Mexic, afectând peste 600 de mile de țărm în Florida, Alabama, Louisiana și
Texas, afectând numeroși oameni. Locuitorii și turiștii au fost a fectați de fumul produs de tehnica
de ardere a petrolului. Mai mult, o mulțime de voluntari și responsabili oficiali s -au alăturat
echipelor de curățenie pentru a -și proteja regiunile și, prin urmare, au fost expuși la petrol și
dispersanți. Cele mai frecv ente substanțe chimice întâlnite sunt HAP și COV. Informațiile au arătat
că expunerea timp îndelungat la aceste substanțe pot provoca cancer. Bioacumularea HAP în
nevertebratele marine, precum ș i alte surse de fructe de mare, este un alt mod în care se produce
contaminarea. Voluntarii, profesioniștii și locuitorii apropiați ai plajelor precum și turiștii au fost
expuși la uleiul și bact eriile periculoase prin contactul cu bilele de gudron care au apărut pe coasta
statelor din Golf, la scurt timp după începutul deversării. Aceste bile de Vibrio Vulnificus, un agent
patogen, cauzează infecții severe ale plăgilor prin contactul cu suprafața contaminată. Vibrio -urile
sunt esențiale în ciclul carbonului și sunt foarte eficiente la degradarea diferitelor surse de carbon,
inclusiv a unor hidrocarburi aromatice policiclice constituente în țiței.

VEGETAȚIE:
Pe lângă expunerea oamenilor la substanțe poluant e și toxice, este foarte prezent și riscul
de contaminare prin lanțul alimentar prin ingerarea peștilor sau crustaceelor contaminate.
Deversarea a destabilizat industria pescuitului din regiune, amenințând siguranța fructelor de mare.
Fructele de mare din Golf a fost, din momentul scurgerii, o preocupare majoră pentru agențiile
guvernamentale, întreprinderile de pescuit și consumatori. Contaminarea fructelor de mare
depinde de o varietate de factori cum ar fi tipul și calitatea țițeiului, apropierea deversă rii de pește,
temperatura și condițiile meteorologice . HAP (poluanți organice, responsabili de cancer) proveniți
din petrol, tind să se acumuleze în pești și crustacee. Mai mult, concentrațiile de metale din fructele
de mare este, de asemenea, o mare probl emă. Metalele sunt constituenți normali ai petrolului și
fluidelor de foraj injectate în puțuri. Acumularea de metale diferite (Zn, Mn, Cr, Se, Cu, V, Ni, Sb,
As, Hg, Cd, Sn) au fost detectate în sedimente și organisme marine recoltate din zonele de scurg ere
a petrolului. Agentul de dispersare (amestec de solvenți și agenți de sulfat) folosit pentru a
descompune petrolul în picături prezintă, de asemenea, un risc major pentru sănătate.
Pentru vegetație, impactul fizic direct și imediat al unei deversări de petrol asupra
vegetației umede include acoperirea suprafețelor plantelor și solului, determinând reducerea
fotosintezei datorită blocării căilor stomate și transpirației. Hidrocarburile pe troliere pot afecta
negativ capacitatea vegetației de a interacționa cu sarea din ocean și pot împiedica capacitatea
plantelor de a se recupera de pe urma daunelor fizice și a poluării.
Deversarea petrolului Deepwater Horizon a avut, de asemenea, efecte n egative
semnificative asupra ecosistemelor Golfului Mexic. Unele zone importante de agrement și fauna
sălbatică se aflau în traiectoria scurgerilor. În plus, kilometri de plaje și diverse ecosisteme acvatice
au fost poluate de scurgere. Habitatele deltei d in Louisiana au fost puternic afectate. Golful Mexic
se caracterizează printr -o biodiversitate marină excepțională, cu 15.419 de specii înregistrate. În
timpul deversării, organismele au fost expuse la petrol prin ingerare, filtrare, inhalare, absorbție.
De asemenea, petrol a afectat animalele plutitoare și care trăiesc deasupra suprafeței, cum ar fi
păsările marine. Începând cu 1 noiembrie 2010, 8183 de păsări, 1144 de broaște țestoase marine
și 109 mamifere marine afectate de deversare.
O altă problemă majoră este legată de deversare este dezvoltarea masivă a algelor verzi,
luni sau ani după deversare.

ATMOSFERĂ:
Compusă din patru straturi, troposfera (cea mai aprop iată de pământ), urmată de stratosferă,
mezosferă și termosferă, atmosfera efectuează mai mult servicii ecosistemice valoroase. În primul
rând, protejează suprafața Pământului de cea mai mare parte a radiațiilor ultraviolete (UV) ale
soarelui și de raze X și de cantități letale de raze cosmice din spațiu. Fără aceste straturi de
protecție, viața pe pământ nu ar putea exista. Toți cei șapte dintre poluanții primari din aer (oxizi
de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi în suspensie, hidrocarb uri) au intrat în atmosferă
atunci când funinginea neagră a fost eliberată prin arderea țițeiului vărsat. Acești poluanți
principali sunt dăunători pentru sănătatea umană și animale, dar daunele sunt și mai extinse.
Ozonul din troposferă este un poluant se cundar în aer format atunci când lumina soarelui
declanșea ză reacții între oxizii de azot și hidrocarburile volatile. Deversorul de petrol de la
Deepwater Horizon a creat o cantitate exponențială de poluare a aerului primar și secundar în
atmosferă. Ozonu l din troposferă este asociat cu smogul, reducerea rezistenței plantelor, scăderea
recoltelor și încălzirea globală.

CONCLUZII
Timp de 85 de zile, în Oceanul Atlantic a curs constant țiței. Sute de vase, avioane și
platforme petroliere mobile au fost necesare pentru a opri scurgerea. Pata s -a întins pe sute de
kilometri pătrați de apă și plajă, omorând mii de păsări și pești. Turi smul și pescuitul, principalele
activități economice din regiune au fost paralizate.
Eforturile neîncetate de a săpa mai adânc și de a merge mai departe în mare pentru resursele
petroliere vor conduce în mod inevitabil la alte dezastre petroliere.
În consecință, este nevoie de mult timp pentru restabilirea echilibrului inițial.
Pe lângă faptul că a fost un dezastru ecologic și social, explozia BP și deversarea ulterioară
s-a dovedit a fi un tragedie economică regională deoarece economia coastei Golfu lui depinde
foarte mult de pescuitul comercial, turismul și producția de energie.

,

BIBLIOGRAFIE
1. Christina Ingersoll, Richard M. Locke, Cate Reavis (2012). BP and the Deepwater
Horizon Disaster of 2010.
2. Hari M. Osofsky, Kate Baxter -Kauf , Bradley Hammer, Ann Mailander, Brett Marees
(2012). Environmental Justice and the BP Deepwater Horizon Oil Spill.
3. Mage G. Barron, 2012. Ecological Impacts of the Deepwater Horizon Oil Spill:
Implication for immunotoxicity.
4. Warren Burggren, Benjamin Dub ansky, Aaron Roberts, Matthew Alloy, (2015).
Deepwater Horizon Oil Spill as a Case Study for Interdisciplinary Cooperation within
Developmental Biology, Environmental Science and Physiology.
5. https://www.descopera.ro/stiinta/6427819 -tragedia -din-golful -mexic -cel-mai-mare –
dezastru -ecologic -din-secolul -xxi
6. https://prezi.com/i2pjj2kehtc_/tragedia -din-golful -mexic -cel-mai-mare -dezastru –
ecologic -d/