Lect.univ.dr. Stegaroiu Carina Elena Giurca Nicolae 2019 1 VALORIFICAREA POTENTIALULUI PRODUSULUI MICROSOFT OFFICE IN FIRME 2 Cuprins IMPORTANȚA… [606430]

0
UNIVERSITATEA „C -TIN BRANCUSI ” TG -JIU

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ABSOLVENT: [anonimizat].univ.dr. Stegaroiu Carina Elena Giurca Nicolae

2019

1

VALORIFICAREA POTENTIALULUI
PRODUSULUI MICROSOFT OFFICE IN FIRME

2

Cuprins

IMPORTANȚA TEMEI ÎN ACTUALITATE ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
CAPITOLUL 1 NOȚIUNI GENERALE DESPRE PACHETUL MICROSOFT OFFICE ……… 5
1.1 Deschiderea aplicației și lansarea în execuție ………………………….. ………………………….. …………… 6
1.2 Elementele ferestrei Excel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
1.3 Gestionarea registrelor de calcul ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 7
1.4 Sortarea și filtrarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
1.5 Diagrame (Grafice ) Excel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 9
1.6 Crearea unei diagrame ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 12
CAPITOLUL 2 UTILIZAREA PROGRAMULUI MICROSOFT EXCEL IN CADRUL UNEI
FIRME ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 14
2.1 Prezentare generala. Oferta de produse ………………………….. ………………………….. …………………. 16
2.2. Interpretare economica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 17
2.3 Realizarea unei configuratii de sistem com plet ………………………….. ………………………….. ………. 18
2.4 Etapele realizarii unei functii proprii ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
2.5 Realizarea unei facturi. Interpretare ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
2.6 Interpretare economica ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 22
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 40
Bibliografie selectiva: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 42

3

IMPORTA NȚA TEMEI ÎN ACTUALITATE
Motivarea alegerii temei
Evoluția societății în ultimele decenii, marcată fundamental de transformarea ei dintr –
o societate industrială într -una predominant informatică, și -a pus amprenta pe toate
subsistemele sale, impunând – prin noul suport tehnologic – un ritm accelerat al progresului și
mai ales, necesitatea unei mai clare orientări a strategiilor, a direcțiilor de acțiune și a
adecvării mijloacelor utilizate.
Ținând cont de ritmul alert în care metodele electronice de stocare , prelucrare și
transmitere a informațiilor au evoluat în ultimele decenii, ne putem imagina că viitorul va
aduce transformări la fel de spectaculoase odată cu dezvoltarea în continuare a tehnologiilor
informatice și pătrunderea masivă a acestora în viața cotidiană.În acest context, sistemele de
învățământ se află în fața unei provocări capitale: ele trebuie să -și regândească întregul
arsenal – conținuturi, metode, structuri – prin prisma unor jaloane orientative, deduse din
tendința de dezvoltare a societă ții, din ceea ce se prefigurează sub titulatura „cerințe pentru
integrarea în societate de mâine”.
„Societatea informațională”, „societatea inteligentă”, „societate a cunoașterii” sau
„societate a învățării” sunt atribute care reflectă impactul extraordina r de mare al
tehnologiilor informaționale și comunicaționale actuale și viitoare asupra producerii,
schimbului și administrării cunoștințelor.
În acest nou mod de dezvoltare socială bazată pe cunoaștere, tehnologiile informațiilor
și comunicațiilor dețin u n rol extrem de important în restructurarea economică a societății, dar
intervin masiv și în ameliorarea calității și a modului de viață al oamenilor. Internetul prin
excelență deschide perspective nebănuite prin oportunitățile directe decurgând din funcți unile
sale, și în special, prin aportul la crearea și difuzarea de informație și cunoaștere (bunuri
cognitive) către segmente sociale din ce în ce mai mari. Computerele și rețelele sunt prezente
în mediul de fiecare zi, oferind acces la o multitudine de se rvicii și aplicații prin interfețe ușor
de utilizat.
Aceasta lucrare conține o prezentare generală a structurii unui editor de calcul tabelar
si aplicațiile la care se folosesc .
O foaie de calcul furnizează câteva instrumente pe care le puteți utiliza pen tru a vă
familiariza cu structura unei anumite baze de date.
Prin familiarizarea cu tabelele și alte obiecte dintr -o foaie de calcul, ați putea efectua
mai ușor o gamă largă de activități, cum ar fi introducerea datelor într -un tabel, adăugarea sau
elimin area unor tabele, găsirea și înlocuirea datelor și rularea acestora.
In aceasta lucrare ne vom referi la programul Microsoft Excel care face parte din
pachetul Office și este o aplicație folosită pentru calcul tabelar: calcule, relații intre
coloanel e tabelului, reprezentări grafice etc.
El este un program care poate tine evidenta multor informatii (numere, text etc.),
poate realiza o multitudine de operatii matematice, statistice, financiare etc cu aceste
informatii si ofera toate facilitatile neces are pentru prezentarea acestora intr -o forma
profesionala. Folosind Excel utilizatorul beneficiaza de multiple avantaje printre care:
– lucrul mai eficient prin personalizarea mediului programului;
– automatizarea diverselor sarcini, utilizarea de macrocomenzi , sabloane si formule.
Procesorul de tabele Excel include un număr mare de funcții predefinite , dar oferă si
posibilitatea ca utilizatorul sa-si definească propriile funcții, potrivit cerințelor de exploatare a
aplicațiilor.
Microsoft Excel oferă facilități de calcul, utilizând formule simple sau complexe, schimburi de informații
între aplicații de același tip sau de tipuri diferite, reprezentări grafice, etc.
Aplicațiile de calcul tabelar servesc la organizarea și procesarea informațiilor, în special a acelora de tip
numeric.

4
Un document Excel poate avea o multitudine de utilități, de la simple calcule aritmetice până la evidențe
de tip contabil și financiar.
Funcțiile permit efectuarea de calcule si prelucrări diverse, de la cele mai simple pana la
cele mai complexe.
Crearea și procesarea unui document Microsoft Excel presupune cunoașterea celor mai
uzuale caracteristici și operații specifice aplicațiilor de calcul tabelar (introducerea și
modificarea informațiilor, formatarea numerică, crearea expresiilor de calcul, utilizar ea
diverselor categorii de funcții, operarea cu tabele tip baze de date, reprezentarea grafică a
datelor, etc.). Fișierul creat în aplicația Excel se numește Registru de calcul (registru,
workbook) și are extensia .xls (pentru Excel 2003) și .xlsx (pentru Excel 2007 -2010).
Microsoft Excel este la ora actuala cel mai raspandit program de calcul tabelar de aceea
am ales sa folosesc acest program pentru realizarea acestei lucrari.

5
CAPITOLUL 1 NOȚIUNI GENERALE DESPRE PACHETUL MICROSOFT
OFFICE

Microsoft Off ice sau MS Office este o suita de programe de birou create de firma
Microsoft Corporation, care sunt însoțite și de o aplicație specială suprapusă lor pentru
accesarea unitară simplă. Aplicațiile de birou incluse în MS Office – Microsoft Word
(procesor de text) – Microsoft Excel (analiză de business și calcul tabelar) – Microsoft
PowerPoint (program pentru prezentări grafice) – Microsoft Access (program pentru baze de
date) – Microsoft Outlook (agendă și client de poștă electronică) – Microsoft Frontpage (e ditor
vizual de pagini web) – Microsoft Photo Editor (editor fotografic) Bineînțeles există și oferte
(pachete) de la Microsoft care cuprind numai o parte din aceste programe.
Microsoft Office cuprinde :
Microsoft Word este un procesor de text, parte a s uitei Microsoft Office. Numele
întreg este Microsoft Office Word deși popular se numește Microsoft Word , MS Word sau
doar Word. Prima lui versiune datează din 1983 fiind inițial disponibil doar pentru MS -DOS
(ultima versiune MS -DOS fiind 6 în 1993). În 1 985, Microsoft Word a fost lansat și pe
(atunci noua) platformă Apple Macintosh, iar în 1989 pentru Windows, Microsoft continuând
să suporte ambele platforme până astăzi.
Microsoft Excel este un program de calcul tabelar. Astazi este cel mai utilizat
Software pentru calcul tabelar. Excel aparține grupei de programe Microsoft Office și este
disponibilă pentru Microsoft Windows cât și pentru Mac OS. Actuala versiune disponibilă
este pentru Microsoft Excel 2007 (din 30 noiembrie 2006 pentru firme respectiv 3 0 ianuarie
2007 pentru utilizatori) ca și pentru Mac OS Microsoft Excel 2008 (din ianuarie 2008). 1982
Microsoft Multiplan. 1 aprilie 1992 Excel 4.0. 21 octombrie 2003 Office Excel 2003
(versiunea 11.0). noiembrie 2006 Office Excel 2007 (versiunea 12). ian uarie 2008 Excel:mac
2008 – versiune actuală pentru PowerPC – și Intel -Macs . (analiză de business și calcul
tabelar) Microsoft Excel
Microsoft PowerPoint este un program de birotică, produs de Microsoft care face
parte din suita de programe Microsoft Offic e, utilizat pentru efectuarea unor prezentări
grafice. PowerPoint este utilizat pe scară largă de către oameni de afaceri, cadre didactice,
studenți, și a formatorilor și printre formele cele mai răspândită de tehnologie convingătoare.
Incepand cu Microsof t Office 2003, Microsoft a revizuit de branding pentru a sublinia locul
PowerPoint în cadrul suitei Office, numind -o Microsoft Office PowerPoint
Microsoft Access este un program pentru crearea și administrarea unei baze de date
relaționale, produs de Micro soft, care face parte din suita de programe Microsoft Office.
Microsoft Office Access, cunoscut anterior ca Microsoft Access, este un sistem de baze de
date relaționale de management de la Microsoft, care combină Microsoft Jet Database Engine
cu o interfaț a grafica si instrumente de dezvoltare software . Acesta este un membru al
Microsoft Office suită de aplicații și este inclusă în versiunile Professional și mai mare pentru
Windows și, de asemenea, vândut separat.
Microsoft Outlook este un client de poștă electronică și face parte din Suita Office
dezvoltată de compania Microsoft. Cu toate că deseori folosit în principal ca o aplicație de e –
mail, este, de asemenea, include un calendar, Task Manager, Contact Manager, luând notă, un
jurnal și navigarea pe We b. Acesta poate fi folosit ca o aplicație de sine stătătoare, sau poate
lucra cu Microsoft Exchange Server și Microsoft Office SharePoint Server pentru mai mulți
utilizatori într -o organizație, cum ar fi căsuțe poștale împărtășite și calendare, dosare publ ică
de schimb, liste SharePoint și programele de întâlniri. (agendă și client de poștă electronică)
Microsoft Outlook.
Microsoft FrontPage este un program de editare HTML, produs de Microsoft care a
făcut parte din grupa de programe Microsoft Office din 1 997 până în 2006, începând cu
decembrie 2006 a fost înlocuit cu Microsoft Expression Web Designer. FrontPage a fost
inițial creat de Cambridge, companie din Massachusetts Vermeer Technologies Incorporated,

6
dovezi de care poate fi ușor identificat in numele de fișiere și directoare prefixate în site -uri
Web creat folosind FrontPage. Ca un editor WYSIWYG, FrontPage este proiectat pentru a
ascunde detaliile paginilor de cod " HTML din partea utilizatorului, care să facă
posibilă pentru începători de a cre a cu ușurință pagini web si site -uri. (editor vizual de pagini
web) Microsoft FrontPage.
Microsoft Photo Editor a fost o imagine -aplicație de editare găsit în Microsoft Office
97-versiuni pentru Windows XP, clasificate ca fiind unul dintre Microsoft Office Tools..
Programul a fost un instrument pentru a face grafică raster cu instrumente de editare pentru
texturi, negativ e , ajusta re gama, a face GIF transparent și multe altele. (editor fotografic)
Microsoft Photo Editor.
Principalul competitor de piață a l formatelor de fișier Microsoft este formatul
"OpenDocument Format" (ODF), care a fost adoptat ca standard oficial ISO în
anul 2006 (standardul ISO/ IEC26300:2006). Formatul OpenDocument este folosit de o
categorie largă de programe, cum ar fi suita liberă OpenOffice.or g, Sun StarOffice , IBM
Lotus Notes sau KOffice .
Totuși, utilizatorii de MS Office pot utiliza și fișierele de format OpenDocument, cu
condiția să instaleze plugin -ul gratuit ODF, creat de firma Sun Microsystems .
Pachetul Microsoft Office Microsoft Office este un renumit set de aplicații servere si
servicii. Acesta conține următoarele programe:
Microsoft Office Word , Microsoft Excel , Microsoft Power Point , Microsoft Outlook .
1.1 Deschiderea aplicației și lansarea în execuție
Deschiderea aplicației și lansarea în execuție se realizează astfel:
Start→ (Toate Programele) All Programs → Microsoft Office → Microsoft Ex cel 2007 ,2010
1.2 Elementele ferestrei Excel
La pornirea aplicației se va deschide următoarea fereastră:

Fig. 1

1) Butonul Office – (Excel 2007), meniul Fișier (Excel 2010) – conține opțiuni privind
operațiile uzuale (creare, deschidere, salvare cu același/alt nume, imprimare, închidere ,
stabiliri opțiuni etc.)
2) Bara Acces rapid – asigură comenzi de acces rapid la comenzi
pentru salvarea unui document, anularea și reexecutarea unei comenzi, etc.
3) Bara de titlu – afișează numele registrului și numele aplicației

7
4) Buton de închidere (Close) – permite închiderea aplicatiei Excel
5)Bara de meniu –contine, grupate în meniuri, comenzile Excel; acestea vor determina
afisarea pe panglica a butoanelor ce includ optiunile aferente, grupate (Exemplu: meniul
Inserare afiseaza o bara cu butoane pentru inserarea unui tabel, unei imagini/miniaturi, unui
antet, subsol, simbol etc.)
Fig. 2
6) Panglica – utilizata pentru accesul rapid la principalele comenzi Excel. Daca bara
de instrumente nu e afisata, deschidem lista ascunsaParticularizare bara de instrumente din
bara Acces rapid si dezactivam comutatorul Minimizare panglica.Pentru fiecare optiune din
bara de meniu se afiseaza alta bara de instrumente. Unele butoane au, alaturi sau dedesubt, un
buton
care indica faptul ca, la activare cu mouse -ul, se vor dezvolta într -un submeniu; alt e butoane
au, în coltul din dreapta jos (exemplu: Font) un buton lansator, care, la activare, determina
afisarea unui dialog pentru optiuni (dialogul este similar celui afisat prin meniu la versiunile
Excel precedente).
7) Zona de lucru este constituita d in foaia de calcul (Sheet) curenta. La deschidere
fiecare registru de calcul cuprinde initial 3 foi de calcul, pentru care exista etichetele Foaie1,
Foaie2, Foaie3 în partea inferioara a ferestrei.
Fiecare foaie de lucru este organizata în coloane si rându ri. Foaia de calcul contine un cadru
folosit pentru etichetarea liniilor si coloanelor:
– Coloanele sunt notate cu literele alfabetului – fiecare foaie de lucru are, initial, 16384 de
coloane, numite A -Z, AA -AZ,… ZA…ZZ, AAA -AAZ, …XFA -XFD, numele lor fiind afisate
în partea superioara a ferestrei;
– Rândurile sunt numerotate 1… 1.048.576. Fiecare coloana are, initial, o latime de 2,5 cm iar
liniile o înaltime de 0,6 cm (daca ar fi sa listam o asemenea foaie de lucru pe hârtie, latimea ei
ar fi de cca . 469 m iar lungimea totala de 7296 m). Intersectia dintre un rând si o coloana se
numeste celula. Fiecare celula are o adresa formata din literele coloanei urmate de numarul
rândului, la intersectia carora se afla.
Caseta Nume, situata pe bara de formule, sub panglica în partea stânga, afiseaza adresa
celulei curente si permite deplasarea rapida la o anumita celula a carei adresa se tasteaza în
caseta.
Pozitia curenta în foaie este indicata: printr -un chenar îngrosat, numit indicator de
celula – prin lite ra si numarul desemnând coloana respectiv linia curenta în Caseta Nume.
8) Etichete foi de lucru – în aceasta bara sunt afisate numele foilor de lucru.
La un registru nou, foaie de lucru curenta este Foaie1. Se poate trece la o alta foaie
executând clic p e eticheta cu numele ei.
9) Daca registrul de lucru contine mai multe foi, în bara de derulare a foilor de lucru
nu pot sa apara numele tuturor.
De aceea, în bara derulare a foilor de lucru au mai fost prevazute patru butoane care
permit deplasarea printr e foile registrului.Aceste butoane nu realizeaza selectarea foilor, ele
permit doar derularea etichetelor cu numele acestora.

1.3 Gestionarea registrelor de calcul
Crearea unui registru .La lansarea în executie, Excel deschide, automat, un document
nou c u numele implicit Registru1.Pentru a crea un registru în orice alt moment al sesiunii

8
Excel, se foloseste butonul Office (Excel 2007) sau meniul Fisier (Excel 2010) . Nou Registru
de calcul necompletat .Butonul Creare n oul registru de calcul va primi, auto mat, numele
Registru2, Registru3…, urmând ca la prima salvare acesta sa fie înlocuit cu cel dat de
utilizator.

Salvarea unui registru nou
Modificarile efectuate asupra registrului devin efective doar în momentul salvarii acestuia pe
disc. Salvarea regis trului nou se face cu butonul (Excel 2007) sau meniul (Excel 2010)
Salvare
Office Fisier sau prin butonul Salvare din bara Acces rapid. Se va afisa un dialog în care :

Fig. 3

a) La Nume fișier se tastează numele dorit pentru registru (fără extensia .xlsx, deoa rece Excel
o va pune automat).
b) La Tip fișier se alege formatul de salvare pentru registru (implicit, Registru de calcul
Excel)
c) în lista ascunsă Salvare în se alege discul (partiția) pe care se salvează registrul (dacă este
cazul, se folosește legătur a Răsfoire dosare pentru a alege discul și dosarul dorit).
d) Se confirmă cu Enter sau cu butonul Salvare.

1.4 Sortarea și filtrarea datelor

Sortarea datelor este o parte integrata a analizei datelor. Ave.i posibilitatea sa sorta.i
date dupa text (de la A la Z sau de la Z la A), dupa numere (de la cel mai mic la cel mai mare
sau invers) .i dupa date .i ore (de la cea mai veche la cea mai noua sau invers) în una sau mai
multe coloane. De asemenea, ave.i posibilitatea sa sorta.i dupa o lista de coloane (cum ar fi
Mare, Mediu sau Mic) sau dupa format, inclusiv culoarea celulei .i a fontului sau setul de
pictograme. Sortarile de coloane .i de rânduri reprezinta opera.iuni suplimentare de sortare.
Criteriile de sortare se salveaza odata cu registrul de lucru, p entru a se reaplica de
fiecare data când deschide.i registrul de lucru pentru un tabel Excel, dar nu .i pentru un
interval de celule. Daca dori.i sa salva.i criteriile de sortare pentru a aplica periodic o sortare
când deschide.i un registru de lucru, atun ci se recomanda sa utiliza.i un tabel. Acest lucru este
important mai ales pentru sortarile pe mai multe coloane sau pentru sortarile care dureaza
mult timp pentru a se crea
Sortarea datelor dintr -un tabel se poate face în mai multe feluri. Doua modalitati ar fi
sortarea simpla si complexa.
sortarea simpla (se alege o celula din capul de tabel si în functie de ea se face sortarea,
ascendent sau descendent);

9
– sortarea complexa (se poate face pe 64 de coloane simultan în functie de mai multe
caracteristici).
1. Sortarea simpla – sortarea în ordine alfanumerica ascendenta sau descendenta se
face dupa o singura coloana sau linie din tabel.
2. Sortarea complexa – sortarea în ordine alfanumerica ascendenta sau descendenta se
face dupa mai multe criterii.
Filtrare a datelor
Filtrând informațiile dintr -o foaie de lucru se pot găsi rapid valorile dorite. Aveți
posibilitatea să filtrați după una sau mai multe coloane de date. Cu filtrarea, veți controla nu
doar ceea ce vedeți, ci și ceea ce nu doriți să vedeți. Aveți p osibilitatea să filtrați pe baza
selectărilor efectuate înt r -o listă sau să creați filtre specifice pentru a afișa exact datele dorite.
Când filtrați date, se ascund rânduri întregi dacă valorile din una sau mai multe
coloane nu respectă criteriile de fil trare. Aveți posibilitatea să filtrați după valori numerice
sau text.
Fig. 4

Fig. 5

1.5 Diagrame (Grafice ) Excel

1. Sistemul de gestiune al graficelor Utilizând Excel, datele din tabele pot fi
reprezentate sub forma grafica. Un grafic este un instrument eficient pentru
prezentarea clara a datelor, într -un mod care ofera un impact vizual imediat. Cu alte cuvinte,
graficele sunt mai usor de înteles "dintr -o privire" decât liniile si coloanele de date.
În Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. Unele din ele sunt bidimensionale
(2D), altele tridimensionale (3D ). Pentru majoritatea tipurilor de grafice, exista cel putin doua
variante sau subtipuri. Un grafic bidimensional este desfasurat pe doua axe:
• axa orizontala – axa X, numita si axa categoriilor
• axa valorilor – axa Y, pe care sunt reprezentate seriile d e date.

10
O serie de date este un set de valori care descriu evolutia unei marimi.
La graficele 3D este utilizata pentru a treia dimensiune axa Z. Un grafic contine mai
multe obiecte care pot fi selectate si modificate individual. Figura alaturata prezinta u nele din
aceste obiecte.

Fig. 6

Tipuri de diagrame

Sistemul Excel permite reprezentarea datelor din tabele în formă grafică cu ajutorul
diagramelor. Acest mod de reprezentare mărește gradul de percepție a informației. Există
numeroase tipuri de diagrame, dar principalele dintre ele s unt următoarele:
a) Grafic suprafață (arie) ilustrează continuă schimbare în volum a unor serii de date.
Se utilizează graficul arie pentru cifrele referitoare la vânzări și la producție, pentru a arăta
modul în care volumul se modifică în timp și pentru a evidenția cantitatea sau volumul
schimbării.
b) Grafic bară este utilizat pentru compararea obiectelor neconectate în timp. Acest tip
de grafic nu oferă o imagine prea bună a evoluției în timp, el utilizează bare orizontale pentru
a arăta variația pozitiv ă sau negativă fată de un punct de referință. Barele aflate la stânga
punctului de referință arata o variație negativă, iar cele din dreapta arată o variație pozitivă.
c) Graficele coloană sunt în general folosite pentru a arăta variația în timp a unor
mărimi necontinue. Graficele coloană sunt folosite frecvent pentru compararea diferitelor
elemente prin plasarea lor unele lângă altele. Asemănătoare cu graficele coloană sunt
graficele de tip cilindru, con și piramidă, numai că la aceste grafice valorile nu mai sunt
reprezentate prin coloane ci prin cilindre, conuri, respectiv piramide.
d) Un grafic linie ilustrează evoluția unei mărimi la care intervalele de variație sunt
egale. Dacă intervalele de variație sunt neegale se va utiliza un grafic (dispersat) XY . Pentru
fiecare serie de date se va obține în grafic o linie.
e) Intr -un grafic circular se evidențiază mărimea părților în raport cu întregul.
f) La fel ca și graficele circulare, graficele inel scot în evidența mărimea părților dintr –
un întreg. Deosebi rea este că structura diagramelor inel permite reprezentarea mai multor
serii de date. Fiecare inel concentric conține datele dintr -o serie de date.
g) Fiecare categorie (fiecare eticheta care ar fi afișată pe axa X la un grafic în două
dimensiuni) are pro pria axă. Punctele de date sunt plasate de -a lungul acestor axe.

11
Un grafic radar rezultă prin unirea punctelor de date care au aceeași semnificație pe
toate axele.
h) Un grafic prin puncte – XY (Dispersat) este asemănător cu unul linie, numai că
ilustreaz ă evoluția unor mărimi la care intervalele de variație nu sunt egale.

Fig. 7

12

Fig. 8

1.6 Creare a unei diagrame

Graficele se pot crea în foaia de lucru curentă sau se pot plasa într -o nouă foaie de
lucru din registrul de calcul curent.

Aplicatie
Deschideti un registru de calcul nou în Excel .

Fig. 9

Foaia de lucru 1 contine vânzarile dintr -o librarie pentru câteva articole, pe durata
unei saptamâni.

În foaia de lucru 1 introduceti urmatoarele date:
Pe baza acestui tabel se pot construi doua grafice.
Primul grafic contine cinci serii de date: vânzarile efectuate luni, marti, miercuri, joi si vineri.
În grafic sunt reprezentate vânzarile efectuate în fiecare zi pentru fiecare articol.

13
–
Pentru fiecare articol valorile fiecarei serii sunt reprezentate prin bare colorate în mod diferit.
–
Barele de aceeasi culoare fac parte din aceeasi serie.
Se parcurg urmatorii pasi:
a) Primul pas în crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de calcul.
Pentru selectarea datelor se vor respecta urmatoarele reguli:
Datele pentru grafic trebuie sa fie introduse în linii si coloane, care nu trebuie neapa rat sa fie
adiacente (celulele nediacente se selecteaza tinând apasata tasta <Ctrl>).
Etichetele (textele) ce vor fi folosite în grafic vor fi plasate primele linii si primele coloane ale
tabelului.
Pentru aplicatia curenta se selecteaza domeniul de celule A1:D6
b) Din meniul Inserare, grupul Diagrame se alege tipul si subtipul de diagrama (în cazul
alicatiei tipul

Fig. 1 0

Fig. 1 1

14
CAPITOLUL 2 UTILIZAREA PROGRAMULUI MICRO SOFT EXCEL IN CADRUL
UNEI FIRME
Calculul tabelar se realizează cu ajutorul unor produse software care au la bază tabele
ale căror rânduri și coloa ne sunt numerotate și afișate pe ecran. Elementele de lucru sunt
celulele care se găsesc la intersecția liniilor și a coloanelor. Informațiile de tip text, datele
numerice, formulele sau funcțiile se introduc direct în aceste celule. Conținutul fiecărei ce lule
poate fi utilizat în calculele ulterioare și la orice modificare, care apare în una din celule,
automat se modifică datele în toate celelalte celule unde se face referire la valoarea
modificată. Toate programele de calcul tabelar conțin funcții statis tice, matematice și funcții
financiare, precum și facilități de organizare și de gestionare a datelor.
Există mai multe programe de calcul tabelar. Primul program realizat și lansat pe piață în anul
1979 a avut numele de Visicalc (Visible Calculator). Dintre cele cu cea mai mare răspîndire
sunt produsele software: LOTUS 1 -2-3, Excel și Quattro Pro. Lotus 1 -2-3 a apărut imediat
după produsul Visicalc și reprezintă un program de calcul tabelar standard printre pachetele
software de acest gen. Cel mai nou și c el mai puternic este pachetul Quattro Pro și care este
destinat îndeosebi profesioniștilor.1
Programul de calcul tabelar Excel este un produs al renumitei firme Microsoft și este
un component al pachetului Microsoft Office, pachet care mai cuprinde și alte aplicații:
Word, Power Point, Access etc. Utilizatorul familiarizat cu exploatarea procesorului de text
Word va însuși cu ușurință și programul Excel. Aici ca și în Word meniurile sunt clare și
utilizarea programului se bazează pe pictograme standard. Excel oferă o serie de facilități
cum ar fi utilizarea formulelor și funcțiilor, prezentarea grafică a calculelor numerice prin
diagrame și hărți, analize de date, proiectare baze de date, rezolvarea problemelor de decizie.
Un program de calcul tabelar este c onsiderat în special ca un calculator automat . Pe baza
valorilor introduse de utilizator, programul poate efectua complexe calcule matematice,
statistice, financiare, etc. O altă utilizare a unui astfel de program este dată de componenta de
creare a grafi celor și diagramelor pentru a vizualiza statistici asupra datelor din trecut, dar
și pentru a da perspective asupra evoluției viitoare. În al treilea rând, programele de calcul
tabelar permit gestiunea bazelor de date , putând introduce, valida, edita, sort a, filtra sau
totaliza date de diferite tipuri.
Programele de calcul tabelar sunt produse program integrate ce cuprind facilități de
lucru cu tabele, baze de date, diagrame, simulări etc. Aceste programe au fost concepute
pentru a prelua cea mai mare parte a activităților de rutină din sarcina „funcționarilor” din
diverse domenii, cărora le rămâne doar partea creativă (definirea prelucrărilor, elementele de
grafică și formatare etc.). Spre deosebire de limbajele de programare propriu -zise, aceste
produse su nt special concepute pentru a fi manevrate de utilizatorii neinformaticieni. Tehnica
programării este redusă la minimum posibil, o aplicație creată cu un astfel de produs având o
flexibilitate deosebit de ridicată. Inițial pentru aceste programe a fost fol osit termenul de
„spreadsheet” ( spread – întindere, foaie, desfășurare, centralizator; sheet – schemă, diagramă,
tabel), ulterior apărând și alți termeni precum worksheet, tableur etc.
Un pachet de calcul tabelar performant trebuie să asigure următoarele c erințe
minimale:
– posibilitatea de lucru simultană cu mai multe tabele;
– posibilitatea căutărilor, de la rezultatul unui calcul, la valorile care l -au generat;
folosirea comenzilor și funcțiilor de editare și formatare;

1 Bâzdoacă E. N., Inițiere în Excel, Editura Arves, Craiova

15
– posibilitatea reprezentării grafice a datelor din tabele și de definire a obiectelor de tip
grafic;
– folosirea funcțiilor predefinite pentru efectuarea unei game variate de operații (calcule
matematice, statistice, financiare, căutări etc.);
– organizarea și gestionarea datelor în baze de date ( sortare, interogare, filtrare etc.);
– utilizarea scenariilor pentru estimarea rezultatelor;
– apelarea componentei VBA ( Visual Basic for Applications ) în generarea aplicațiilor;
– posibilitatea utilizării procedurilor de înglobare și legare prin DDE ( Dynamic Da ta
Exchange ) și prin OLE ( Object Linking and Embedding ) precum și a celor de import
/export de la /către alte aplicații.
Componenta principală într -o aplicație realizată cu un program de calcul tabelar îl
reprezintă foaia de calcul (worksheet) , care trebui e privită ca un centralizator „uriaș” cu linii
și coloane, la intersecția cărora sunt celulele în care se introduc date, formule și funcții.
Fiecare celulă se identifică cu ajutorul unei adrese unice obținută prin concatenarea
identificatorului de coloană cu a celui de linie.
Deschiderea unei sesiuni de lucru Excel se realizează fie din butonul Start → Programs
→ Microsoft Office → Microsoft Excel , fie accesând pictograma de pe desktop, dacă a fost
creată o „scurtătură” Excel. Ca rezultat, se deschide fereastra standard de lucru în Excel
(figura 6.1). e suprafața de lucru, implicit, sunt disponibile bara meniu și două bare cu
instrumente ( Standard și Formatting ) care asigură exploatarea facilităților prezente în toate
componentele Microsoft. Sub aceste bare este plasată bara de formule care vizualizează, în
stânga, în caseta de nume, adresa celulei curente sau numele simbolic atribuit unui domeniu
(grup de celule), iar în dreapta conținutul celulei (date, formule sau funcții). Între aceste
elemente sunt disponibile și butoanele: = pentru a construi formule de calcul, X – Cancel
pentru anularea introducerii și restaurarea vechiului conținut al celulei curente și √ – Enter
pentru confirmarea /acceptarea datelor introduse. Atunci când este lansat construct orul de
funcții în locul butonului = apare butonul fx. La activarea barei de formule, în locul casetei de
nume este afișată caseta Paste Functions care poate fi consultată în vederea alegerii din lista
subordonată ei a funcției dorite de utilizator pentru celula curentă.
Microsoft Excel 2007 face parte din pachetul Microsoft Office 2007 și este o aplicație
folosită pentru calcul tabelar: calcule matematice, statistice, relații între coloanele tabelului,
reprezentări grafice etc.
Un fișier Excel se numește Registru și este format din mai multe foi de calcul.
O foaie de calcul este alcătuită din celule care au fiecare o adresă formată din litera (literele)
corespunzătoare coloanei și numărul asociat rândului pe care se află celula.

In Microsoft Excel, un fisier de lucru reprezinta un fisier in care se stocheaza si
prelucreaza date. Acesta poate contine mai multe foi de calcul, ceea ce permite organizarea a
diferite tipuri de informatii intr -un singur fisier.
Foile de calcul se utilizeaza pentru listarea si analiza datelor. Datele pot fi introduse
pe mai multe foi de calcul simultan si se pot face calcule cu datele din mai multe foi de calcul
in acelasi timp. Graficele create cu ajutorul datelor dintr -o foaie de lucru pot fi introduse pe
aceeasi foaie sau se pot plasa intr -o foaie diferita. Numele foilor de calcul apar in partea de
jos a fisierului de lucru. Pentru a trece dintr -o foaie in alta se selecteaza de aici o anumita
foaie. Numele foii de calcul active la un moment dat apare cu caractere ingrosate
(bold). foaie de calcul este compusa din celule distincte, in care se pot inscrie diverse valori.
Fiecare foaie de calcul aferenta acestui proiect a trecut prin procesul de formatare,
proces ce presupune dimensionarea celulelor, stabilirea fontului si stilu lui, formatarea
numerelor, alinierea sau utilizarea de chenare si culori
a) Dimensionarea celulelor
Coloanele si randurile au fost redimensionate deplasandu -se linia de demarcatie dintre
doua denumiri de randuri sau coloane. Pentru ca datele lungi din celu le sa se potriveasca,

16
coloanele si randurile au fost redimensionate prin dublu click pe marginea capului de rand sau
de coloana. Pentru ca toate datele din celule sa apara, fara a redimensiona coloanele, am
utilizat butonul Alignment din meniul Format/Cell s pentru a micsora textul sau pentru a
introduce mai multe linii intr -o celula.
b) Font, dimensiune, stil
Fontul, dimensiunea, stilul sau culoarea datelor selectate din celule au fost modificate
utilizand optiunile din bara de lucru Formatting .
c) Formatar ea numerelor
Diferite formate pentru numere au fost folosite prin selectarea butoanelor din bara de
lucru Formatting . Alte tipuri de numere s -au utilizat prin selectarea butonului Number din
meniul Format/Cells .
d) Aliniere
Pentru a alinia datele din celul e au fost utilizate butoanele din bara de
lucru Formatting . Iar pentru a pozitiona datele in alte directii s -a utilizat
butonul Alignment din meniul Format/Cells .
e) Chenare, culori si modele
Pentru aplicarea de chenare unor celule selectate s -au utilizat optiunile din
meniul Borders , bara de lucru Formatting . Tot din aceasta bara de lucru se poate selecta
butonul FillColor pentru a aplica diferite culoriunor celule.
Functiile sunt formule predefinite care efectueaza calcule asupra unor valori,
denumite arg umente, intr -o anumita ordine, denumita sintaxa.
Exista mai multe tipuri de functii:
Functii de tip data calendaristica si ora
Functii financiare
Functii logice
Functii matematice si trigonometrice
Functii statistice
Functii pentru baze d e date
Functii de informare
Functii definite de utilizatori
O functie tip data calendaristica si ora ( Date & Time ) este folosita in fiecare foaie de
calcul pentru ca utilizatorul sa poata fi permnanet informat in aceasta privinta. Acest tip de
functi i manipuleaza si opereaza calcule cu valori numerice ce reprezinta date calendaristice
sau timp.

2.1 Prezentare generala. Oferta de produse

Oferta de produse si servicii reprezinta, pe scurt, un mecanism de vizualizare a
catalogului de produse, facilitan d selectarea lor si efectuarea unor actiuni specifice procesului
de cumparare a unor bunuri.
Clientul poate alege sa cumpere produsul direct, fara a vizualiza detaliile, sau poate
vizualiza descrierea detaliata a produsului.

17

Fig. 1 2
In foaia de lucru cu titlul OFERTA se gasesc toate produsele existente in stoc, cele
care se pot achizitiona direct prin intermediul reprezentantelor, dar si produse care sunt in
starea WAIT, adica nu sunt inca in stoc , dar ele sunt comandate deja. Toate produsele sunt
carac terizate printr -un cod unic de inregistrare. Codul se diferentiaza prin primele 2 cifre
care sunt diferite pentru fiecare tip de produse din stoc.
De exemplu, procesoarele au primele 2 cifre 10, iar hardisk -urile au primele 2 cifre
11. Numerotarea continu a ascendent cu placile de retea (12), memorii (13) etc. Acest tip de
codificare permite contabilizarea mult mai usoara si mai eficienta a produselor din stoc.
Firma nu este direct producatoare a acestor produse PC. Ea le achizitioneaza la randul
ei din str ainatate, deci este o firma importatoare. Pretul de achizitie este, fie in moneda
europeana EURO, fie in DOLARI AMERICANI – USD. Aceste preturi nu pot fi trecute
astfel in contabilitate, caci evidenta contabila se tine in moneda romaneasca , ROL sau ROL.
De aceea urmatorul pret din OFERTA este cel in RON, care include TVA -ul (stabilita la
19% pentru toate produsele).

Fig. 13
2.2. Interpretare economica
Explicitarea semnificatiilor denumirilor coloanelor din Oferta este relativ simpla.
In coloana pret US D/EURO este introdus pretul de achizitionare al produselor IT importate.
Coloana intitulata pret RON cu TVA inclus contine valoarea produsului respectiv in RON
dupa formula SUM(Cx*19%+Cx)*$G$3. C este coloana in care se afla preturile in valuta, iar
x este numarul inregistrarii respective. 19% este valoarea TVA -ului in Romania.
Pe langa coloanele pret care este atat in valuta cat si in RON mai exista o coloana
stare care exprima starea in care se afla produsele in stoc: adica prezenta acestora (stoc) sau
absenta lor, dar existenta unei comenzi de achizitionare (wait).

18
Urmatoarea coloana este numita cantitate si contine numarul de bucati din fiecare
produs existent in stoc. Pentru produsele aflate in starea wait cantitatea nu este inca
inregistrata, ea fiind 0.
Urmeaza doua coloane ce calculeaza valoarea venitului ce s-ar obtine din vanzarea
totala a tuturor produselor existente in stoc pt fiecare in parte. Un venit este exprimat in RON,
iar celalalt in EURO/ USD.
Veniturile exprimate in RON se calculeaza dupa formula Dx*Fx, unde D este coloana
in care sunt inregistrate preturile, F este coloana in care sunt inregistrate cantitatile existente
in sotc, iar x este numarul inregistrarii respective existente in baza de date a firmei.
Valoarea cat mai exacta a moned ei americane sau europene se ia dintr -un hyperlink,
mai exact exista in celula F3, respectiv F4 cate un hyperlink catre un site in care se calculeaza
si afiseaza zilnic cursul leu – dolar, respectiv leu – euro. Dupa ce este vizualizata valoarea, ea
este co mpletata manual in coloana G in celula corespunzatoare, din care se ia mai apoi spre
realizarea cat mai corecta si exacta a calculelor, in trecerea din valuta in lei.
5. Prezentare oferta – Monitoare Second Hand
In cea de a doua pagina – MonitoareSH – in care este prezentata oferta de monitoare
Second Hand este realizata si operatiunea de filtrare.
Filtrele nu se pot aplica la un moment dat decat unei singure liste, dupa cum urmeaza:
1. Se selecteaza o celula din lista care urmeaza sa fie filtrata.
2. Se s electeaza meniul Data ->Filter ->AutoFilter

Fig.14
3. Pentru afisarea doar a acelor inregistrari care contin o anumita valoare, se
selecteaza sageata corespunzatoare coloanei care contine datele dorite.
4. Se selecteaza valoarea.
5. Pentru includerea unei noi conditii, bazata pe o valoare dintr -o alta coloana, se
repeta pasii 3 si 4 in coloana dorita.
Sortarea poate fi realizata atat crescator, cat si descrescator find indeplinite conditii pe
fiecare coloana.
2.3 Realizarea unei configuratii de sistem compl et

Cea de a 3 -a pagina a proiectului este intitulata sugestiv Configuratie . Se incearca
realizarea unui formular care sa prezinte cat mai sugestiv optiunile pe care le ofera clientului
ce doreste achizitionarea unui sistem complet PC. Clientul are posibi litatea de a alege ce
produse doreste astfel incat sa se realizeze configuratia cat mai completa si coerenta. Se
presupune ca toate componentele sunt compatibile. El are posibilitatea de a alege produsul
dorit, pretul completandu -se automat, ca in final sa aiba o situatia finala a ceea ce isi doreste,
dar si a costurilor implicate.
O foaie de calcul poate fi transformata intr -un formular daca i se adauga butoane,
etichete sau alte controale disponibile in bara de lucru Forms . Exista in acelasi timp si catev a
machete predefinite ( Spreadsheet Solutions ), care au la baza aplicatii contabile uzuale.

19
Etapele crearii unui formular:
1 Se selecteaza optiunea New din meniul File.
2 Se formateaza foaia de calcul dupa necesitati.
4. Pentru adaugarea de controale se uti lizeaza bara de lucru Forms .
5. Campurile din formular se pot valida, in acelasi mod in care se
valideaza celulele foii de calcul (optiunea Data ->Validation )
6 .Foile de calcul neutilizate din fisierul de lucru se sterg.
7. Se salveaza formularul utilizand optiunea Save As din meniul File

Fig. 15

Interpretare formular
Acest Formular este impartit in 3 zone diferite. In prima zona intitulata
sugestiv Obligatoriu sunt trecute produsele care trebuie sa existe obligatoriu in realizarea
unui sistem, produse f ara de care produsul fina Pc -ul nu ar functiona. Urmatoarea zona este
intitulata Optional si aici se afla produsele fara de care PC -ul ar putea functiona, dar care
sunt utile clientului. Aici sunt incluse memoriile de tip stick, flash, modem -ul pt conecta rea la
Internet pin intermediul liniei telefonice, tv tuner -ul pentru clientii care doresc sa foloseasca
PC-ul pe post de televizor, instaland si driverul corespunzator etc. O a 3 -a zona este cea in
care este afisat totalul de plata in functie de preferint ele clientului. Exista si posibilitatea
oferirii unei bonificatii in functie de valoarea facturii care scade cu un anumit procent suma
de plata.
S-au folosit etichete in care sunt trecute numele componentelor (Ex: procesor,
harddisk, memorii etc), cate dou a combo box -uri in care sunt listate toate produsele din tipul
respectiv cu preturile aferente. In zona in care se aleg produsele optionale a fost nevoie de
folosirea unor check box -uri.
Orice schimbare realizata in acest formular in care se inregistreaza practic solicitarea
clientului, schimba valoarea totalului de plata in functie de pretul produsului nou ales.
2.4 Etapele realizarii unei functii proprii
Pentru definirea unei functii proprii cu ajutorul Editorului Visual Basic se procedeaza
astfel:

20
1. Se alege comanda Tools ->Macro ->VisualBasicEditor pentru deschiderea
editorului, apoi Insert ->Module . In registrul de lucru activ este inserata o foaie al carei nume
implicit este Module. Este o foaie de lucru Visual Basic si difera de foile de calcul atat pr in
structura cat si prin comenzile din bara de meniu.
2. Se pozitioneaza cursorul in foaie si se tasteaza cuvantul Function urmat dupa un
spatiu de numele functiei si de lista parametrilor, intre paranteze;
3. Incepand cu linia urmatoare se tasteaza instru ctiunile necesare pentru efectuarea
prelucrarilor atribuite functiei;
4. Ultima linie din definirea functiei trebuie sa contina doar cuvintele End Function.
Dupa definire, functia poate fi utilizata ca orice alta functie disponibila in Microsoft Excel.
5 Utilizarea functiei User Defined BONUS
Calculul bonificatiei pe care o ofera firma in functie de valoarea facturii configuratiei alese s –
a realizat folosindu -se o functie User Defined in Visual Basic Editor. Functia se numeste
Bonus, are un singur argument care este valoarea inregistrata in celula aferenta valorii totale a
facturii (in RON).
Function Bonus(valoare)
If valoare <= 5000 And valoare > 3999 Then
Bonus = valoare – valoare * 10 / 100
Else
If valoare > 5000 And valoare < 1000 0 Then
Bonus = valoare – valoare * 15 / 100
Else
Bonus = valoare – valoare * 20 / 100
End If
End If
End Function
Daca valoarea este mai mica de 5000, dar mai mare sau egala cu 4000, bonificati a este
de 10%. Pe masura ce valoarea facturii creste, si bonusul creste ajungandu -se la 20% pentru
valori mai mari de 10000 RON.
2.5 Realizarea unei facturi. Interpretare

Urmatoarea foaie de calcul este intitulata Factura , iar aici e inregistrata fiecare
vanzare realizata de firma.
Prima coloana este numarul curent , adica gestioneaza numarul de produse diferite ce
au fost achizitionate. Urmeaza denumirea produsului achizitionat, cantitatea si pretul
unitar fara TVA . Unitatea de masura este evident bucata. In coloana valoare lei se
calculeaza automat valoarea tuturor produselor de acelasi tip cumparate, iar in Valoare TVA
lei valoarea taxei pe valoare adaugata.
Aceasta factura este sectionata pe orizontala, datorita existentei a doua tipuri de valuta
(USD / EURO).
La final exista un Total de plata care calculeaza valoarea totala a facturii ca suma a
valorilor inscrise in coloanele valoare lei si valoare Tva.

21

Fig. 16
Raport de vanzare
Interpretare economica
Urmatoarea foaie de calcul se prezinta sub forma u nui Raport de vânzare . El cuprinde
codul produsului vandut (pentru o identificare eficace si precisa), pretul acestuia, precum si
cantitatea vanduta. Ajutorul valorilor din aceste coloane se calculeaza in coloana imediat
urmatoare Venitul obtinut din vanz are.
Functia User Defined Adaos_com
In coloana urmatoare se calculeaza pe baza unei functii de tip User Defined ce
valoare ar fi optima pentru nivelul adaosului comercial.
Functia se numeste Adaos_Com si este realizata ca si functia anterioara Bonus tot i n
Visual Basic Editor. Aceasta are insa doua argumente , si anume Venitul obtinut din vanzare
si procentul pe care il reprezinta vanzarea acestor produse in valoarea totala a vanzarilor din
luna respectiva. Aceste doua valori se iau din coloanele corespunz atoare.
Observam ca procentulVz nu are valoare mai mare de 15, dar este destul de variat.
Astfel, daca acesta este mai mic de 7% iar Venitul obtinut din vanzare este mai mic sau egal
cu 100000 RON, atunci Adaosul comercial se calculeaza dupa formula urmato are:
ADAOS_COM = 0.2 + VenitVz * 5 / 10000. In continuare se fac verificari pentru un procent
cuprins intre 0 si 15 si un venit obtinut din vanzari intre 1 si mai mare de 200000.
Function ADAOS_COM(VenitVz, ProcentVz)
If ProcentVz < 7 Then
If VenitVz <= 1 00000 Then
ADAOS_COM = 0.2 + VenitVz * 5 / 10000
Else
If VenitVz > 100000 And VenitVz < 150000 Then
ADAOS_COM = 0.15 + VenitVz * 5 / 10000
Else
If VenitVz > 150000 Then
ADAOS_COM = 0.1 + VenitVz * 5 / 10000
End If
End If
End If
Else
If VenitVz > 25000 And VenitVz < 100000 Then

22
ADAOS_COM = 0.15 + 0.01 + VenitVz * 5 / 10000
Else
If VenitVz >= 100000 And VenitVz < 150000 Then
ADAOS_COM = 0.1 + 0.01 + VenitV z * 5 / 10000
Else
If VenitVz > 200000 Then
ADAOS_COM = 0.05 + 0.01 + VenitVz * 3 / 10000
End If
End If
End If
End If
End Function
2.6 Interpretare economica

In continuare, in cadrul foii de calcul Raport se calculeaza nivelul Profitului Brut dupa
formula Cx*(Bx -Fx), unde C coloana corespunzatoare cantitatii vandute, B pretul in Ron si F
cheltuielile de achizitie.
Impozitul pe profit prespunand a avea un procent de 25, are valoarea calculata dupa
formula Gx -Gx*25/100, unde G este coloana in care se afla Profitul Brut inregistrat. In final
calculam profitul net care se calculeaza ca diferenta intre profitul brut si valoarea impozitului
pe profit.
In partea inferioara a foii de calcul este trecu t totalul pt coloanele pentru care are
logica aceasta operatie, dar si valoarea medie a pretului, cantitatii, profitului, folosind
functia AVERAGE .

Fig. 17

23

Procentaj in valoarea vanzarii totale
Interpretare economica
Urmeaza o “pagina” a proiectului unde se calculeaza efectiv procentajul pe care il are
fiecare tip de produs vandut in c antitati diferite intr -o luna, in valoarea totala a vanzarilor
efectuate. Pagina se numeste Procentaj și foloseste valori calculate in “paginile” anterioare
folosind referinte 3 -D.
Pentru ca in dreptul codului sa apara automat denumirea produsului s -a folo sit functia
VLOOK de argumente (A9,Oferta!A53:H325,2,FALSE), cu valori diferite pentru fiecare
inregistrare in parte.
Procentul fiecarui produs in vanzarea totala se calculeaza dupa formula: Cx/$C$54,
unde C este coloana cu valoarea obtinuta din vanzari si C54 este inregistrarea in care se
calculeaza venitul total obtinut.

Fig. 18
Pentru a vizualiza cat mai bine cat reprezinta fiecare in total a fost intocmit un grafic
elocvent. Graficul este de tip Column.
Pentru a crea un grafic se utilizeaza comanda Chart din meniul Insert , prin care se activeaza
Chart Wizard -ul.
9.2 Etapele realizarii unui grafic cu ajutorul Chart Wizard -ului:
• Din meniul principal se alege optiunea Insert ->Chart
• Graficul poate fi plasat in foaia de lucru curenta (optiunea „In This Sheet”) sau intr -o
foaie de lucru noua („As New Sheet”); in cazul in care se alege realizarea graficului in foaia
curenta se vor stabili marginile zonei ce va contine graficul folosind mouse -ul. Graficul actual
este in “pagina” de lucru Procentaj

24

Fig. 19
• Pasul 1 din Wizard presupune introducerea domeniului de celule ce contine datele de
reprezentat grafic; acest lucru se poate face fie introducand “manual” referinta la domeniul de
celule, fie selectand cu mouse -ul domeniul de celule dorit. Selectarea cu mouse -ul a unor
domenii neadiacente se realizeaza tinand apasata tasta CTRL in timp ce sunt selectate
subdomeniile.
• Trecerea la pasul urmator se realizeaza prin selectarea butonului Next
• Se alege tipul graficului executand clic in fereastra corespun zatoare tipului de grafic
dorit si apoi se apasa butonul Next
• La pasul 3 se alege subtipul de grafic si apoi se apasa butonul Next
• Pasul 4 presupune completarea unor informatii suplimentare:
Modul de amplasare a datelor ce se reprezinta grafic (pe lini i sau pe coloane) – prin
selectarea optiunii corespunzatoare (Rows sau Columns )
Daca prima linie contine etichete, se va preciza acest lucru in caseta Use First Row(s ),
introducand valoarea 1 in caseta respectiva
Daca prima coloana contine descrierea datel or ce se reprezinta grafic, se poate preciza
utilizarea datelor din prima coloana drept legenda introducand valoarea 1 in caseta Use First
Column(s)
• La pasul 5 se precizeaza:
adaugarea sau nu a unei legende (Selectand unul din butoanele Yes sau No)
titlul graficului in caseta de editare Chart Title
unitatea de masura pentru fiecare din axele de coordonate (in casetele Category (X),
respectiv Category(Y))
• In final, se apasa butonul Finish
Un grafic astfel obtinut se poate edita, procedura gene rala fiind urmatoarea:
se selecteaza folosind mouse -ul elementul din grafic ce se doreste a se modifica
se executa clic dreapta si din meniul contextual se alege optiunea dorita
se executa toate modificarile necesare si se apasa butonul OK
Interpr etare grafic procentaj

25

Fig. 20
In acest grafic fiecare produs este reprezentat de codul lui unic de inregistrare.
Pe verticala, adica pe axa OY se afla procentajul, aranjat astfel incat in final sa dea
100%. Fiecare produs are o culoare diferita pentru a iesi in evidenta intr -un mod placut.
Din graphic observam ca produsul cu codul 1013 are ceamai mare pondere, produsul
de culoare mov inchis.
Graficul de salarizare. Interpretare
Urmeaza urmatoarea “pagina” a proiectului, Salarii, in care se calculeaza sal ariile
fiecarui angajat al firmei. Se presupune ca firma are 4 sedii mai importante, iar in aceasta
foaie de calcul se afla grila de salarizare a 20 de angajati dintr -un singur sediu.

26

Fig. 21
Pe prima coloana se afla numele si prenumele angajatului. Mai departe sunt
inventariate orele standard posibile care se impart in ore lucrate si ore concediu de odihna .
Pentru a calcula salariul tarifar e nevoie de salariul realizat , drepturile din concediu de
odihna si alte venituri . Venitul brut realizat se calculea za ca suma intre salariu realizat,
drepturi concediu de odihna si alte venituri (ex: D8 = C9+C10+C11). Urmeaza o coloana cu
deducerile personale, numarul de copii din intretinere , Baza impozabila si Impozitul pe
salariu . Fiecare se calculeaza cu o anumita formula. Baza impozabila
pt F8=ROUNDUP(IF(D11<=1000;(250+F9*100);IF(D11<=3000;(250+F9*100)*(1 -(D11
1000)/2000); IF(D11>3000;0))); -1).
Baza impozabila = ROUNDUP(IF(D11 -E8-E9-E10-F8>0;D11 -E8-E9-E10-F8;0);1).
Impozitul pe salariu = ROUND(F10*16%;0)
Urmeaza o coloana in care se calculeaza salariul net dupa formula =D11 -E8-E9-E10-
F11, unde D11 este venitul brut total si in coloana E sunt calculate toate impozitele pentru
venitul brut realizat.
Ultima coloana este cea rezervata semnaturii salariatului care declar a ca a luat
cunostinta de grila de salarizare a firmei si este de accord cu ea.
Spre finalul tabelului sunt inscrise Fondul de asigurari de sanatate , C. A. S. –
ul, Somajul , Camera de Munca si un Fond al Accidentelor de Munca si Boli
Profesionale , dar si un total al taxelor salariale .
11. Calcul de ipoteze financiare
11.1 Prezentare generala functii financiare
Urmatoarea foaie de calcul este intitulata sugestiv Financiar , in care se calculeaza
diferite ipoteze. Se doreste a se afla daca o investitie este sa u nu profitabila, daca un credit
este binevenit, si cat este fiecare rata lunara pentru o anumita valoare a ratei dobanzii.
In aceasta foaie de lucru au fost folosite numeroase functii financiare ce sunt utilizate
pentru efectuarea unor calcule specifice d omeniului afacerilor, cum ar fi determinarea ratelor
unui imprumut, determinarea valorii prezente sau viitoare a unei investitii sau a valorii unor
actiuni sau obligatiuni.

27
Dintre argumentele cele mai des intalnite ale acestor functii se pot preciza:
• Valoarea viitoare (FV) – valoarea unei investitii sau a unui imprumut dupa
efectuarea tuturor platilor;
• Numarul de perioade (NPer) – numarul total de rate sau perioade pentru o investitie
• Suma de plata (PMT) – suma de bani platita periodic pentru o investi tie sau pentru
un imprumut
• Valoarea prezenta (PV) – valoarea unei investitii sau a unui imprumut la inceputul
perioadei. De exemplu, valoarea prezenta a unui imprumut reprezinta suma de bani care se
imprumuta.
• Rata (Rate) – rata dobanzii pentru un impr umut sau pentru o Investitie
• Tipul (Type) – intervalul in care se fac platile in cadrul perioadei de plata (inceputul
sau sfarsitul lunii).
Functia financiara PV. Interpretare economica
Initial este utilizata functia PV(rate,nper,pmt,fv,type) – Returneaz a valoarea prezenta a unei
investitii. Valoarea prezenta reprezinta valoarea in prezent a unei serii de plati viitoare.
Rata reprezinta rata dobanzii. In formula, rata se poate introduce in diverse forme:
10%/12 sau 0.83% sau 0,0083.
Nper reprezinta numaru l total de perioade in care se efectueaza plati
Pmt reprezinta plata efectuata in fiecare perioada si care ramane fixa pe intreaga
durata a anuitatii. De obicei pmt cuprinde dobanda. Daca acest camp este omis, este
obligatoriu sa se specifice argumentul fv.
Fv reprezinta valoarea viitoare sau ce valoare se vrea a se obtine dupa efectuarea
ultimei plati. Valoarea implicita a acestui argument este 0.
Se poate apoi determina, cunoscand rata dobanzii, care este suma de economisit in
fiecare luna. In cazul in ca re acest camp este omis, este obligatorie introducerea
argumentului pmt.
Tipul poate fi 0 sau 1 si indica momentul de efectuare a platilor.
In cazul de fata PV a fost folosita pentru a calcula raspunsul la urmatoarea problema
formulata de firma:
Presupun em ca se doreste cumpararea unei polite de asigurare care sa aduca 6 000
000 ROL la sfarsitul fiecarei luni in urmatorii 10 ani. Pretul anuitatii este de 350 000 000, iar
rata a dobanzii de 20%. Este aceasta o investitie profitabila?
Prin inserarea unui c omment se intelege ca e proftabila aceasta investitie.
Comenturile sunt folosite pentru a da anumite explicatii in ceea ce priveste formule,
functii sau denumiri din cadrul tabelelor.
De exemplu pentru a intelege ce face functia financiara Pv s -a mai folos t inca un
comment :

Fig. 22
11.3 Functia financiara FV. Interpretare economica
Functia FV(rata,nper,pmt,pv,tip) – Returneaza valoarea viitoare a unei investitii
bazate pe plati periodice si constante si cu o rata a dobanzii constanta.

28
Argumentele rata, nper, pmt si tip au aceeasi semnificatie ca in cazul functiei PV,
descrisa mai sus.
Pv reprezinta valoarea prezenta sau cat valoreaza in momentul prezent o serie de plati
viitoare. Valoarea implicita pentru acest camp este 0.
Ea are de asemenea un comment s i raspunde la urmatoarea problema:
Presupunem ca dorim sa economisim bani pentru un proiect care va incepe peste un
an. Pentru aceasta facem un depozit de 250 000 000 cu o rata anuala a dobanzii de 23%,
platibila lunar (rata anuala a dobanzii este de 23%/ 12). Vrem sa depunem suma de 100 000
000 ROL la inceputul fiecarei luni, timp de 1 an. Cati bani vom avea in cont la sfarsitul celor
12 luni?
Iar raspunsul este ca la sfarsitul celor 12 luni vom avea in cont aproximativ 306
milioane.

Fig. 2 3
Functii fina nciare PMT si RATE. Interpretare economica
PMT (rata dobanzii;numar de perioade;valoare prezenta;[valoare viitoare;tip]
Functia calculeaza valoarea lunara sau anuala a platii pentru o investitie sau un
imprumut. Contribuie la rezolvarea urmatoarei probleme :
Firma realizeaza un imprumut la banca pentru a imbunatati conditiile existente intr –
unul din sediile ei. Imprumutul se realizeaza pe o perioada de 10 ani cu o rata anuala a
dobanzii de 40%. Suma imprumutata este 950 000 000 ROL. Care va fi suma pe care o va
plati firma lunar pentru a acoperi imprumutul? (rata lunara platita de firma). Care va fi costul
total al imprumutului si valoarea totala a dobanzii?
RATE (numar de perioade;valoarea platii;valoare prezenta)
Functia calculeaza rata dobanzii pe perioada unei anuitati pentru un imprumut sau o
investitie. Ajuta la concluzionarea la urmatoarei probleme:

29
Firma mai doreste sa realizeze inca un imprumut de 1,5 mld, suma pe care o va investi
in realizarea unui nou sediu. Acest imprumut se doreste a fi pe 10 ani si cu o valoare lunara a
platii de maxim 50 000 000. Ce dobanda lunara la trebui sa gaseasca firma la banca pentru
realizarea acestui imprumut? Ce dobanda anuala?
Rezultatele se pot viziona in Fig.12.
Problemele care nu au in ipoteza “presupunem” se consid era reale, adica au fost luate
in evidenta contabila.
Tablou de rambursare a creditelor – Interpretare economica
In Sheet -ul urmator s -a realizar un tablou de rambursare a creditelor. Au fost folosite
functiile financiare PMT , PV si FV.
Exista aici si un hyperlink catre o alta pagina din proiect in care sunt realizate
graficele aferente acestui tablou.

Fig. 24

30

Fig. 25

Functia de amortizare VDB. Interpretare
Pentru a calcula amortizarea aferenta diferitelor produse achizitionate se folosesc tot functii
financiare. Aici am exemplificat functionalitatea functiei VDB.
VDB( valoare de inventar;valoare reziduala;durata normata de functionare;debut
perioada;sfarsit perioada[;rata de depreciere;comutator])
Functia calculeaza amortismentul degresiv ajustat al un ei imobilizari (amortismentul
contabil descrescator pana ce anuitatea amortismentului este egala sau mai mica decat
anuitatea ce corespunde amortismentului linear, de la acest prag suma amortizabila fiind
calculata linear)
Rata de depreciere este un parame tru ce influenteaza amortizarea in sensul cresterii
gradului de depreciere.
Tip comutator :
0 (implicit) permite trecerea automata de la amortizarea degresiva la cealineara
1 impiedica aceasta trecere
Ea raspunde la urmatoarea problema:
Se presupune ca se achizitioneza un autoturism in rate necesar deplasarilor zilnice intre
depozitele de calculatoare sau catre sediile clientilor. Valoarea de inventar a autoturismului
este 500 000 000 ROL. Valoarea reziduala este 0, rata de depreciere este 3, iar durata d e
utilizare apreciata ca fiind de 5 ani.

31

Fig. 26

Functia de amortizare SLN. Interpretare
Presupunem ca la data de 15 iulie 2004 s -a achizitionat un autoturism cu valoarea de
inventar 100 000 000 ROL ce are o valoare reziduala de 10 000 000 ROL. Se stie ca durata
normala de utilizare a autoturismului este preconizata la 8 ani, iar 2 luni pe an autoturismul
nu este folosit din motive tehnice (se baga in service pentru reparatii). Sa se realizeze tabele
de amortizare pentru ambele tipuri de amortizare – lineara si degresiva pentru toti cei 8 ani.
Pentru aceasta problema a fost calculate atat amortizarea liniara, cat si cea degresiva.
Prima foloseste functia SLN(valoare de inventar;valoare reziduala;durata normata de
functionare)
Functia calculeaza amortismen tul linear aferent unei imobilizari cu o valoare de
inventar data, tinand cont de o valoare reziduala estimata, pentru un numar de perioade cat se
presupune ca va functiona investitia (durata normata de serviciu).
Cea de -a doua este calculate dupa mai mult e functii :
12.4 Functiile de amortizare SYD, DB, DDB
SYD (valoare de inventar;valoare reziduala;durata normata de functionare;perioada
pentru care se calculeaza amortizarea)
Functia calculeaza amortismentul degresiv absolut aferent unei imobilizari cu o va loare de
inventar data, tinand cont de o valoare reziduala estimata, pentru un numar de perioade cat se
presupune ca va functiona investitia (durata normata de serviciu), pentru un numar de
perioade pentru care se va calcula amortizarea.
DB(valoare de inve ntar;valoare reziduala;durata normata de functionare;perioada
pentru care se calculeaza amortizarea;numarul de luni pe an de functionare a imobilizarii)
Functia calculeaza amortismentul degresiv absolut aferent unei imobilizari tinand cont de
aspectul sezo nier, adica de numarul de luni de utilizare a respectivei imobilizari.
DDB( valoare de inventar;valoare reziduala;durata normata de functionare;perioada
pentru care se calculeaza amortizarea;numarul de luni pe an de functionare a
imobilizarii;factor de mult iplicare a amortizarii degresive)
Functia calculeaza amortismentul degresiv absolut ca si functia DB.

32
Ultimul argument este un factor de multiplicare al amortizarii degresive: ultima
anuitate este n, penultima este 2n, antepenultima este 3n etc.

Fig. 27
S-au realizat si graficele aferente celor doua tipuri de amortizari.

Fig. 28
Goal Seek. Interpretare economica
Cand se cunoaste rezultatul unei formule, dar nu si valoarea initiala a unei variabile se
utilizeaza facilitatea Goal Seek din meniul Tools.
In proiectul de fata s -a folosit facilitatea Goal Seek pentru functiile financiare FV si
PMT. Stiind astfel rezultatele formulelor vom afla pentru fiecare dupa caz valoarea initiala a

33
unei variabile. In fig 1 se afla valoarea initiala a variabilei valoarea i nitiala a plasamentului
daca valoarea finala este de 400 000 000 ROL
Fig. 2 9
In fig 22 se afla valoarea ratei dobanzii astfel incat firma noastra sa plateasca o rata
lunara de 25 000 000 ROL.

Fig. 30
Scenariu. Interpretare economica
Scenariul reprezinta un set de valori pe care Microsoft Excel le poate substitui in mod
automat intr -o foaie de calcul. Cu ajutorul lor se pot face previziuni si scenarii de evolutie.
Scenariile se folosesc pentru a compara anumite valori care genereaza rezultate diferite.
Astfel se pot modela diverse strategii pentru a analiza avantajele si dezavantajele diferitelor
moduri de abordare pentru problemele date.
La firma noastra se doreste a se face un scenariu in functie de eventualul profit brut pe
care l -ar putea obtine firma pe luna decembrie daca venitul total al firmei pe luna respectiva
nu ar fi cel prevazut si din punct de vedere optimist dar si optimist.

34

Fig. 31
Analiza scenariului se poate observa in Scenario Sumary .

Fig. 32
Pt a evidentia mai bine valorile profitul brut s -a construit si un chart pe baza valorilor
profitului brut din “Scenario Sumary”.

35

Fig 33
Concluziile acestui scenariu sunt evidente, firma nostra este perfect capabila de a
suporta si cele mai pesimiste estimari ale vanzarilor, aceasta datorandu -se managementului si
organizarii foarte bune a firmei, dar si a faptului ca intotdeauna profitul firmei se reinvesteste
pt dezvoltare.
15. Pivot table. Interpretare economica
Tabela pivot, ca instrument de asistare a deciziei reprezinta o facilitate prin car e datele
dintr -o foaie de calcul pot fi permutate pentru a se pune in evidenta noi informatii.
Tabela pivot este un instrument care permite o foarte elastica asociere a unor campuri
intr-o maniera interactiva, fapt ce duce la regruparea datelor si prezenta rea acestora intr -un
mod sintetic.
Pentru firma noastra s -a realizat un pivot table pe baza raportului de vanzari. In figura
urmatoare se pot observa toate campurile care se gasesc si in raportul de vanzari, dar se
observa si campurile selectate de noi pt analiza. Noi am ales sa punem in evidenta pt fiecare
produs vandut, ce venit se obtine prin vanzarea lui dar si ce profit se obtine in urma vanzarii
lui. Desigur ca datorita “elasticitatiii asocierilor” pe care le ofera pivot table -ul, se poate
realiza cu o mare usurinta regruparea datelor in alta maniera pentru a pune in evidenta alte
aspecte pe care raportul de vanzari ni le -ar putea dezvalui.

36

Fig.3 4
In acesta figura se observa maniera noastra de dispunere a datelor. In partea stanga am
ales venitul din vanzari, sus am ales produsele reprezentate prin codul unic de inregistrare, iar
in tabel se observa profitul care se obtine prin vanzarea produselor respective , desigur intr -o
anumita cantitate care daca vrem sa o vedem nu trebuie decat sa adaugam campu l cantitate.

Fig. 35
Urmatoarea figura nu este decat modalitatea grafica, de a afisa profitul si veniturile pt
diferitele produse vandute. Acest grafic, este special fata de celelante grafice deoarece iti
ofera toate caracteristicile pe care le are pivot table -ul.

37

Fig. 36
Solver. Interpretare economica
In cazul in care rezultatul unei formule depinde de mai multe variabile se utilizeaza
facilitatea Solver din meniul Tools , care va ajusta valorile din celulele selectate pana ce se
obtine rezultatul speci ficat. Solverul sau “rezolvitorul de probleme” este un instrument
informatic de optimizare care generalizeaza tehnica valorii ca scop, oferind mai multe
posibilitati de simulare a unor parametrii ce dau nastere unei situatii de optim.
Cum pentru orice firm a ceea ce conteaza la sfarsitul anului este profitul, si acesta sa
fie cat mai mare, nu numai pentru binele actionarilor si al angajatilor dar si al firmei in scopul
dezvoltarii si extinderii.
Pentru a realiza solver -ul ne -am folosit de datele din venituri si cheltuieli ale firmei.
Scopul nostru este desigur de a marii profitul total. Dupa cum, observam din campurile de la
profitul brut din figura urmatoare avem in anumite luni profitul foarte mic chiar negativ
pentru luna noiembrie. Firma noastra nu -si poa te permite un profit negativ, pt asta folosim
solverul care ne v -a ajuta sa marim profitul. Daca reusim sa marim profitul in acele luni, in
care profitul este mai mic atunci si profitul pe total se mareste. Dupa cum se vede in figura 26
in care avem pe ran d venitul si cheltuielile totale si profitul brut inainte si dupa ce am aplicat
solverul. Dupa aplicarea solverului de la un profit de 2.769.970,14 am ajuns la un profit de
4.130.995,88.

Fig. 37
In urmatoarea figura se vad toate valorile modificate din septembrie pana in
decembrie. Cu ajutorul solverului am reusit sa minimizam cheltuielile si sa valorificam
veniturile.

38

Fig. 38
Odata ce solverul a terminat de rezolvat problema am avut la sfarsit optiunea de a
scoate rapoarte in legatura cu calculul pe care el l -a facut de la valorile initiale pana la
valorile finale. Am avut la dispozitie 3 rapoarte dintre care noi l -am ales „Answer Raport”
(fig 28) in care ne arata clar ce celule s -au selectat, ce profit s -a modificat si ce conditii am
pus pentru a aju nge la rezultatul final.

Fig. 39
Realizarea unui chestionar
Scopul acestui buton din Chestionar dupa ce au fost stranse parerile cumparatorilor
despre produsele noastre este de a colora celulele din campul „Ce suma anuala investiti in Pc –
ul dumneavoastra ” este de a observa pe acei cumparatori cheie care investesc peste
10.000.000 mil ROL in componente pc. In acest sens o data apasat butonul se vor colora in
rosu toate acele celule mai mari sau egale cu 10.000.000 ROL.
Pe aceasta foaie de calcul putem sa m ai gasim jos in stanga dupa cum se vede in
figura de mai jos functii statistice, dar si subtotaluri la raspunsurile date de clientii care au
participat la acest sondaj.
Pentru a calcula nota minima acordata se foloseste functia statistica min, pentru nota
maxima, functia max, iar pentru medie, functia average.

39

Fig.40
Procedura din spatele butonului pentru colorare.
Sub SetBackGroundColor()
Dim Cell As Object
For Each Cell In Range('D8:D23')
If Cell >= 10000000 Then
Cell.Interior.ColorIndex = 3
Else
Cell.Interior.ColorIndex = 20
End If
Next Cell
End Sub

40

Concluzii

Lucrarea de față a încercat să surprindă c ele mai importante aspecte ale folosirii
moderne, avantajele utilizării calculatorului în domeniul de activitate al unei firme .
Evoluția societății în ultimele decenii, marcată fundamental de transformarea ei dintr –
o societate industrială într -una predominant informatică, și -a pus amprenta pe toate
subsistemele sale, impunând – prin noul suport tehnologic – un ritm accele rat al progresului și
mai ales, necesitatea unei mai clare orientări a strategiilor, a direcțiilor de acțiune și a
adecvării mijloacelor utilizate.
Ținând cont de ritmul alert în care metodele electronice de stocare, prelucrare și
transmitere a informațiil or au evoluat în ultimele decenii, ne putem imagina că viitorul va
aduce transformări la fel de spectaculoase odată cu dezvoltarea în continuare a tehnologiilor
informatice și pătrunderea masivă a acestora în viața cotidiană.
În acest context, sistemele de învățământ se află în fața unei provocări capitale: ele
trebuie să -și regândească întregul arsenal – conținuturi, metode, structuri – prin prisma unor
jaloane orientative, deduse din tendința de dezvoltare a societății, din ceea ce se prefigurează
sub tit ulatura „cerințe pentru integrarea în societate de mâine”.
Acest nou mod de dezvoltare socială bazată pe cunoaștere, tehnologiile informațiilor
și comunicațiilor dețin un rol extrem de important în restructurarea economică a societății, dar
intervin masiv și în ameliorarea calității și a modului de viață al oamenilor.
Internetul prin excelență deschide perspective nebănuite prin oportunitățile directe
decurgând din funcțiunile sale, și în special, prin aportul la crearea și difuzarea de informație
și cunoa ștere (bunuri cognitive) către segmente sociale din ce în ce mai mari.
Computerele și rețelele sunt prezente în mediul de fiecare zi, oferind acces la o
multitudine de servicii și aplicații prin interfețe ușor de utilizat.
Utilizarea software -ului educați onal și a aplicațiilor multimedia au ajutat la depășirea
sentimentului de izolare contribuind la dezvoltarea aptitudinilor sociale de comunicare.
Am observat că unii elevi, care contribuie rar la discuțiile din clasă participau cu mai
mult entuziasm la echivalentul electronic al acestor discuții.
Pe baza elementelor teoretice prezentate în lucrare dar și în urma rezultatelor
înregistrate în contextu l analizei de ordin calitativ și cantitativ, se pot formula o serie de
concluzii:
Funcția principală a utilizării sistemelor de calcul este de a orienta desfășurarea activitații,
astfel încât să se realizeze în condițiile cele mai adecvate procesul de lucr u in cadrul unei
firme de vanzari.
Aceasta lucrare conține o prezentare generală a structurii unui editor de calcul tabelar
si aplicațiile la care se folosesc .
O foaie de calcul furnizează câteva instrumente pe care le puteți utiliza pentru a vă
familia riza cu structura unei anumite baze de date.
Prin familiarizarea cu tabelele și alte obiecte dintr -o foaie de calcul, ați putea efectua
mai ușor o gamă largă de activități, cum ar fi introducerea datelor într -un tabel, adăugarea sau
eliminarea unor tabele, găsirea și înlocuirea datelor și rularea acestora.
In aceasta lucrare ne vom referi la programul Microsoft Excel care face parte din
pachetul Office și este o aplicație folosită pentru calcul tabelar: calcule, relații intre
coloanele tabe lului, reprezentări grafice etc.
El este un program care poate tine evidenta multor informatii (numere, text etc.),
poate realiza o multitudine de operatii matematice, statistice, financiare etc cu aceste

41
informatii si ofera toate facilitatile necesare pe ntru prezentarea acestora intr -o forma
profesionala. Folosind Excel utilizatorul beneficiaza de multiple avantaje printre care:
lucrul mai eficient prin personalizarea mediului programului; automatizarea diverselor
sarcini, utilizarea de macrocomenzi, sabl oane si formule.
Procesorul de tabele Excel include un număr mare de funcții predefinite , dar oferă si
posibilitatea ca utilizatorul sa-si definească propriile funcții, potrivit cerințelor de exploatare a
aplicațiilor.
Microsoft Excel oferă facilități de calcul, utilizând formule simple sau complexe, schimburi de
informații între aplicații de același tip sau de tipuri diferite, reprezentări grafice, etc.

42

Bibliografie selectiva :

1. Bâzdoacă E. N., Inițiere în Excel, Editura Arves, Craiova
2.Tehnolog ia informației și a comunicațiilor – Manual pentru clasa a X -a, MEC, Mariana
Panțiru, București, Editura BIC All
3. Steve Johnson, Microsoft Office Excel 2007 , Teora, București, 2008
4. Ana Dulu, ECDL Calcul tabelar Excel , Editura Andreco Educațional, Bucu rești, 2006
5. Boboilă, C., (2010), Instruirea asistată de calculator în context e -learning. Editura Sitech
Craiova.
6.http://intranet/programator -ajutor/312101.3/capitol12.h tm
7.