ASPECTELE CERCETĂRII PEDAGOGICE 4.1 Ipoteza de lucru. Obiectivele cercetării În această lucrare am pornit de la ipoteza că înțelegerea capitolelor de… [606429]

CAPITOLUL IV
ASPECTELE CERCETĂRII PEDAGOGICE

4.1 Ipoteza de lucru. Obiectivele cercetării
În această lucrare am pornit de la ipoteza că înțelegerea capitolelor de informatică
corespunzătoare bazelor de date și comerțului electronic este o necesitate posibil a fi realizată
dacă se folosesc metode și tehnici diferite și diferențiate de la caz la caz ce vor stimula
dezvoltarea potențelor creative ale elevilor.
Având la bază această ipoteză și ținând cont de faptul că ea se află într -o strânsă relație cu
tipurile de metode și mijloace didactice folosite în procesul de predare -învățare -evaluare, cu
nivelul anterior de pregătire al elevilor la disciplina “Informati că – tehnologii asistate de
calculator”, cu dotarea laboratoarelor de informatică și cu unele particularități biologice,
psihologice și sociale ce pot fi surprinse la variabilele alese pentru studiu, am căutat să găsesc
modalități cât mai eficiente, care s ă contribuie la cultivarea capacităților creatoare ale elevilor.
Pe de altă parte, am presupus că identificarea unor corelații complexe între aceste seturi
de variabile este de natură să ofere soluții pentru optimizarea procesului didactic la disciplina
Informatică, în general, și la capitolele specifice bazelor de date, în special.
Obiectivele cercetării au vizat:
 identificarea entităților definitorii pentru sporirea eficienței procesului
instructiv la disciplina Informatică, la capitolele referitoare l a baze de date;
 verificarea eficienței metodelor active de predare -învățare -evaluare,
modalitățile și felul în care trebuie aplicate, îmbinarea lor cu alte metode;
 identificarea unor corelații între variabilele structurale cognitive,
biologice, psihologice și sociale;
 estimarea valorii predictive a acestor corelații.
Pentru verificarea ipotezei pe obiectivele stabilite am utilizat o metodologie de cercetare
pedagogică și metodică specifică pe lângă cea științifică de specialitate inițială. M -am axat pe o
tematică intradisciplinară specificată de tema lucrării; după direcția abordării cercetării cercetării
aceasta a fost una longitudinală și sincronică, iar după funcție descriptiv – analitică.
După gradul de organizare, cercetarea a fost sistemică, cu o plan ificare și organizare
prealabilă.

Cercetarea efectuată se dorește constatativă și ameliorativă după finalitate, iar după
esență, de îmbinare a teoriei cu practica pozitivă acumulată. După metodologia utilizată,
cercetarea a fost una experimentală.
Cercetarea a presupus două clase a XII -a A și XII -a B Seral cu profil Transport, anul
școlar 2017 -2018 ambele de la Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Târgu Jiu, Județul Gorj.
La ambele clase am vizat disciplina TIC (1 oră pe săptămână). În cazul primei cla se
laboratorul de informatică a avut în dotare 24 de calculatoare Pentium 333 MHz, iar la a doua
clasă s -a lucrat cu un laborator cu 25 de calculatoare Pentium 1,7 GHz.
Variabilele structurale luate în studiu au fost:
– nota inițială , obținută la un test de evaluare predictivă înainte de începerea
capitolului de comerț electrnic;
– nota finală , obținută la un test de evaluare sumativă la finalul capitolului;
– media la matematică, la finalul anului școlar 2004 -2005, considerând că
aceasta caracterizează nivelul global de pregătire la această disciplină;
– valorile rezultate în urma aplicării unui test sociometric, notat de mine
1/0/-1, în care elevii atribuie fiecăruia din colegi una din valorile 1,0 sau –1 în funcție
de simpatia – antipatia reciprocă;
– numărul de absențe, acumulate de fiecare elev la disciplina Informatică pe
perioada efectuării cercetării, din semestrul II al anului școlar 2017 -2018;
– sexul – am considerat că există o dependență între sexul elevului și
interesul manifestat pentru pregătire și rezul tatele finale ale cercetării mi -au confirmat
ipoteza; am notat cu 1 sexul masculin și cu 0 sexul feminin pentru a putea studia
corelațiile cu celelalte variabile cantitative lute în calcul;
– mediul de proveniență, urban sau rural, l -am introdus pentru a ver ifica
dacă există vreo dependență între acestea și celelalte varibile luate în calcul;
– situația de familie am considerat -o importantă pentru studiul întreprins și
rezultatele obținute mi -au demostrat că am avut dreptate, ea putând interveni de mai
multe or i ca o varibilă perturbatoare;
– sănătatea, este o variabilă pe care experiența la catedră mi -a demonstrat că
trebuie să o iau în calcul, de ea depinzând, intr -o măsură nu tocmai mică, performanța
școlară, intervenind uneori în mod nedorit ca o variabilă per turbatoare.

Metodologia cercetării
Cercetarea pedagogică aduce pe plan superior explicarea unor fenomene educaționale,
precum și elaborarea unor predicții privind efectele programelor educaționale în planul de
dezvoltare al personalității, a evoluției mu ncii ca intervenție a unor factori.
Cercetarea pedagogică se face cu ajutorul metodelor de investigare adecvate scopului
propus de cel care cercetează.
Ioan Nicola afirmă că: “ metoda de cercetare include un ansamblu de strategii prin care se
poate ajunge la obținerea unor rezultate noi care să asigure perfecționarea și optimizarea acțiunii
educaționale ”.
Pentru realizarea prezentei lucrări am folosit o serie de medode de cercetare recomandate
de pedagogii cu experiență în literatura de specialitate.
Cu ajutorul acestor metode am surprins fenomene, am notat rezultate, am luat măsuri
pentru îndreptarea unor insuccese fiindcă tema a fost urmărită pe parcursul mai multor ani
școlari.
Cercetarea nu am făcut -o sporadic, ci în mai multe etape, întâi pe un cole ctiv de elevi,
apoi pe mai multe colective.
În studiul pe care l -am făcut, am folosit ca material de bază practica instructiv -educativă,
urmărind cauzalitatea și legăturile reciproce ale fenomenelor educaționale.
Am folosit, de asemenea, studierea în eta pe:
a) etapa constatativă – etapa când copii învață primele noțiuni de pagini WEB și se
familiarizează cu noțiunea de comerț electronic;
b) etapa formativă – când se formează deprinderile de a proiecta și de a rezolva diferite
probleme legate de bazele de date;
c) etapa finală – această etapă constă în evaluarea rezultatelor.
Pentru înregistrarea rezultatelor obținute necesare la elaborarea lucrării, am folosit
următoarele metode:

METODA OBSERVAȚIEI

Această metodă se caracterizează prin urmărirea intenționată și sistematică a unui
fenomen pentru asigurarea adunării unui bogat material faptic, care se prelucrează pentru a se
ajunge la ridicarea lui pe o treaptă superioară: generalizare.
Observația, așa cum se precizează în literatura de specialitate, trebuie să urm ărească un
scop precis, fiindcă, cu cât acesta este mai clar, cu atât se poate pătrunde mai adânc în procesul
instructiv -educativ [8][9] .
În cercetarea pe care am făcut -o mi-am stabilit la fiecare lecție ce metode și mijloace de
învățământ voi folosi, fiin dcă observația se face în mod sistematic (precizându -se toate
problemele și aspectele urmărite). Datele obținute cu ajutorul metodei observației le -am notat
pentru a putea să fie prelucrate.
Pentru că observația se face pe o perioadă îndelungată, ea cuprin de tot ce este
caracteristic și esențial, iar rezultatele obținute nu pot fi eronate. Este metoda cea mai des
folosită de cercetători.
EXPERIMENTUL PEDAGOGIC
Este metoda cu ajutorul căreia fenomenele urmărite sunt provocate de cercetător, acesta
modificân d condițiile lor de producere în conformitate cu scopurile urmărite.
Experimentul pedagogic, ca metodă și ca rezultat este superior metodei observației, fiind
o metodă fecundă și riguroasă în cercetarea pedagogică, pentru optimizarea procesului
educațional , este expresia unei idei sau unei ipoteze și se organizează pentru a testa ipoteza
respectivă.
Această metodă de cercetare se desfășoară în trei etape:
a) faza de constatare – am notat ce și -au însușit și ce nu și -au însușit elevii pe baza
lecțiilor zilnice, a temelor curente, a discuțiilor din cadrul orelor de matematică.
b) faza de experiment propriu -zis (lucrări de control, fișe, teme, teste).
c) faza finală (faza de control) – etapa fundamentală.
În cadrul experimentului, am făcut comparație între difer ite clase de elevi.
Ca metodă de cercetare, experimentul este de mai multe feluri:
– experiment preliminar;
– experiment individual;
– experiment colectiv;
– experiment de laborator;

– experiment natural.
În munca mea didactică am folosit experimentul natural prin aplicarea de teste legate de
conținutul lecțiilor și al programei de învățământ.

METODA CONVORBIRII
Este denumită de Ioan Nicola “Metoda convorbirii și a anchetei”. 3 Ea se desfășoară sub
forma unui dialog între cercetător și subiect și este metoda pe care profesorii de informatică o
folosesc cel mai des, în toate etapele unei lecții și toate disciplinele informatice cuprins e în
programa școlară.
Ea se desfășoară sub următoarele aspecte:
a) chestinar scris – care îmbracă forma unei anchete;
b) chestionar oral – convorbire ce se desfășoară pe baza unui plan de
întrebări stabilit înainte de desfășurarea lui.

METODA TESTELOR
Testul este o probă bine definită, care cuprinde o temă sau un grup de teme reunite pe
baza unui criteriu unitar.
Elementele care compun un test se numesc itemi.
Tema sau colecția de teme comportă răspunsuri orale sau scrise. Testul nu se folosește
singur, ci î n combinație cu alte metode (de obicei cu experimentul pedagogic sau cu ancheta).
După obiectivul și natura lor distingem opt feluri de teste grupate în trei mari categorii:
A. Teste de eficiență (de dezvoltare, de inteligență, analitice, de aptitudini, de
comportament)
B. Teste de personalitate (probe obiective de expresie)
C. Teste pedagogice (probe de nivel de conștiință).Aceste teste urmăresc nivelul de
cunoștințe al elevului și răspund scopului cercetării pedagogice.

ANALIZA PRODUSELOR ACTIVITĂȚII
Această metodă constă în: analiza diferitelor produse ale activității elevilor și a
documentelor școlare în scopul relevării unor trăsături ale personalității elevilor. În cadrul acestei

metode am folosit analiza modului cum au fost rezolvate anumite teme, teme care, în general, au
constat în realizarea unor proiecte.

PRELUCRAREA DATELOR (metoda statistică).
Această metodă se folosește în urma aplicării unui experiment, a unei observații, a unui
chestionar, atunci când se obțin o serie de date ce trebuie clasificate, ordonate, prelucrate statistic
pentru a permite relevarea unei legități.
Prin prelucrarea datelor am stabilit nivelul de cunoștințe al unei clase, al unui elev pe un
interval de timp. Datele obținute au fost trecute în tabele și conținutul lo r a fost interpretat pentru
cercetarea pedagogică.
Statistica ajută și la sistematizarea datelor obținute pe baza observației sau prin cercetarea
unor documente. Deci, această metodă lucrează în colaborare cu toate metodele de cercetare.
Metoda statistică ajunge în final la stabilirea unor formule matematice, legi statistice, verifică
ipoteze. Cu ajutorul acestei metode am alcătuit grafice ce au il ustrat nivelul de cunoștințe.
Pentru realizarea graficelor am folosit din pachetul Microsoft Office XP aplicația Excel cu
funcțiile puse la dispoziție. Cu ajutorul acestora am prelucrat datele primare obținute prin:
observații, studierea și analizarea prod uselor activităților elevilor, studiul documentelor școlare,
convorbiri, chestionare și experimentul pedagogic, metodic. Datele obținute în urma prelucrărilor
le-am comentat și am tras concluziile care se impuneau.
La alegerea eșantionului supus cercetării – problema centrală pentru verificarea adecvată
a ipotezei – am ales o clasă, pentru că aceasta întrunea cerințele de omogenitate din perspectiva
temei, având același nivel inițial în studiul temei. Clasa este eterogenă în compoziție, cu
particularități i ndividuale (ex.: mediul de proveniență). Am aplicat tehnica grupului unic, în
cercetarea acțiune, cu eșantionare fixă, constantă, cu stabilirea timpilor de verificare, cu
măsurarea diferenței între rezultatele finale și nivelul inițial.
Utilizarea experime ntului a evidențiat o serie de limite pe care mi le -am asumat de la
început:
– imposibilitatea cuprinderii tuturor variabilelor necesare;
– nerepetabilitatea în condițiile educației, situațiile fiind unice în
structurarea, desfășurarea, evoluția lor;

– educația presupune scopuri posibile, care nu se supun rigorilor
experimantale (aspecte formative, educative);
– inferențele, generalizările la o populație mai mare sunt riscante, prin
particularitățile individuale variate;
– acționează și restricții morale (nu pot fi introduse măsuri care ar avea
efecte negative asupra elevilor în formare);
– sunt prezente și restricții tehnice privind posibilitățile reale școlare în
realizarea experimentelor, în înregistrarea datelor, în măsurarea cantitativă a
rezultatelor, educația fi ind mai ales o problemă de calitate;
– pedagogia nu poate utiliza experimentul după toate regulile sale științifice;
– efectul măsurilor introduse nu se conturează cu ușurință, fie nu este sesizat
la timp, fie nu se introduce corect în context, fie nu se produ ce, fie s -ar fi produs
oricum, fie se conturează alt efect decât cel așteptat, fie se produce numai în anumite
condiții, fie este rezultatul unor factori neglijați.
Oricât de utile ar fi metodele de colectare a datelor și tehnicilor de prelucrare a acestor a,
ele nu pot înlocui imaginația cercetătorului, manifestată în interpretarea datelor, în analiza lor
teoretică. De aceea sunt necesare: acumularea de experiență în cercetare și exersarea permanentă
a imaginației creatoare.
4.2 Tipuri de lecții utilizate în procesul instructiv -educativ
Lecția de asimilare de noi cunoștințe – varianta lecție introductivă începe cu momentul
organizatoric care presupune stabilirea prezenței și absențelor, a aspectelor legate de disciplină și
asigurarea materialelor didactice necesare lecției.
Profesorul prezintă mai întâi structura capitolului, menționând că acest capitol s e
desfășoară pe parcursul mai multor ore.
După realizarea schemei la tablă urmează etapa de operaționalizare în structura lecției.
Operaționalizarea se realizează cu ajutorul unei teme, la A pentru întreaga clasă și B
pentru elevii care lucrează mai rapid.
Se pun apoi întrebări să se vadă dacă elevii au cunoștințele necesare cu care să lucreze.
Urmează munca independentă a elevilor, supravegheată de profesor, stabilirea
rezultatelor cu clasa pentru tema A. Se stabilește rezultatul și pentru tema B.

Urmează tema pentru acasă .
Se apreciază apoi de către profesor participarea elevilor la însușirea noilor cunoștințe și
se comunică acestora necesitatea scoaterii ideilor principale de la lecția ce urmează, deoarece
urmează o lecție dezbatere.
Lecția de asi milare de noi cunoștințe se poate desfășura și în viziunea intensiv –
participativă și presupune însușirea eficientă, activă a cunoștințelor de către elevi. În această
viziune lecția cuprinde momentul organizatoric, care presupune stabilirea prezenței și a
disciplinei școlare, asigurarea condițiilor didactice materiale necesare desfășurării activității.
Profesorul prezintă structura capitolului. Apoi se precizează titlul primei lecții, se
prezintă succint cunoștințele urmând însușirea în clasă a lecției de că tre elevi și în final evaluarea
cunoștințelor asimilate prin teme, probleme cu aspect operațional.
După prezentarea succintă a schemei pe tablă, urmează activitatea de învățare
independentă a fiecărui elev. Însușirea în clasă se desfășoară astfel: citirea lecției în întregime de
către fiecare elev, citirea pe paragrafe, scoaterea ideilor principale pe fiecare paragraf, scrierea și
apoi însușirea fiecărei idei, adăugându -se celei scoase din paragraful anterior.
În timpul însușirii în clasă, profesorul îndru mă munca elevilor, sprijinindu -i pe cei ce
întâmpină dificultăți.
Urmează operaționalizarea, pentru a vedea dacă elevii pot opera cu noțiunile însușite,
prin intermediul unei teme.
Se pun întrebări elevilor pentru a constata dacă au cunoștințele necesare p entru a rezolva
tema.
Urmează munca independentă a elevilor, supravegheată de profesor și stabilirea
rezultatelor cu întreaga clasă.
Se apreciază apoi participarea elevilor la însușirea cunoștințelor și se dă o temă pentru
acasă.
Se precizează apoi necesit atea scoaterii ideilor principale din următoarea lecție deoarece
urmează o lecție dezbatere.
Lecția de asimilare de noi cunoștințe – varianta dezbatere se desfășoară mai rar, ca
urmare a unei lecții vizită, vizită de documentare sau pe bază de referate. În general, lecția
dezbatere se realizează în forma intensiv -participativă și are următoarea structură:

Momentul organizatoric începe cu stabilirea prezenței și a aspectelor de disciplină
școlară, organizarea clasei și asigurarea condițiilor didactice, verif icarea scoaterii ideilor
principale pe caiet de către elevi.
Dezbaterea problemelor ce au fost studiate, iar pe baza concluziilor ce se desprind, se
întocmește o schemă pe tablă, concomitent trecând -o și elevii pe caiete.
Operaționalizarea se realizează cu ajutorul unei teme:
A – pentru întreaga clasă;
B – pentru elevii mai rapizi.
Se pun întrebări pentru a constata dacă elevii au cunoștințele necesare pentru a rezolva
tema propusă.
După aceea urmează munca independentă a elevilor, supravegheată de profesor și
stabilirea rezultatelor cu întreaga clasă.
Se dă tema pentru acasă.
Se concluzionează, la final, asupra conținutului și modului în care elevii s -au pregătit și
au participat la dezbatere. De asemenea, se precizează necesitatea unei fișe de obse rvație pentru
modul în care se derulează activitatea, respectiv ce trebuie să urmărească elevii în cadrul lecției
vizită pe care o vor efectua ora următoare.
Lecția de asimilare de noi cunoștințe – varianta lecție mixtă sau combinată se poate
realiza de ob icei după un șir de lecții care prin tipologia lor nu au notare. Poate îmbrăca două
forme: clasică și intensiv -participativă.
Lecția mixtă în forma clasică începe cu momentul organizatoric care presupune
organizarea clasei pentru lecție, notarea absențelor , observații privind ținuta elevilor și curățenia
în clasă.
Se verifică apoi cunoștințele însușite anterior.
Verificarea orală se poate realiza pe baza întrebărilor puse, notându -se doi sau trei elevi.
Verificarea orală cu ajutorul întrebărilor puse de către profesor permite și notarea întregii
clase, elevii răspunzând în scris la întrebările orale, răspunsurile fiind verificate de profesor și
comunicându -se rezultatele ora următoare.
O altă modalitate de verificare este prin autocontrol pe bază de planșă cu întrebări.
După trecerea timpului se întoarce planșa pe verso și se prezintă răspunsurile corecte și
punctajul.

Elevii schimbă stiloul și lucrează singuri acordându -și punctajul corespunzător.
Verificarea se mai poat e realiza prin intermediul unei fișe cu aplicații.
După trecerea timpului necesar rezolvării, profesorul vine cu o a doua fișă ce conține
răspunsurile corecte, punctajul și încep corecturile realizate de elevi.
Prezentarea noilor cunoștințe se realizează p rin intermediul discuțiilor și dezbaterilor cu
elevii și sub forma unei scheme detaliate pe tablă.
Operaționalizarea noilor cunoștințe se va realiza prin intermediul unei teme:
A – pentru întreaga clasă;
B – pentru elevii care lucrează mai rapid.
Urmează munca independentă a elevilor, sub supravegherea profesorului, se stabilește
rezultatul cu clasa.
Se dă o temă pentru acasă.
De asemenea se anunță elevii clasei că urmează o lecție de formare de priceperi și
deprinderi, fiind necesară sistematizarea cunoșt ințelor din lecția anterioară.
Lecția mixtă în viziunea intensiv – participativă începe cu momentul organizatoric, care
urmărește notarea absențelor, observații privind ținuta elevilor, curățenia în clasă, se creează
climatul favorabil desfășurării activit ății didactice.
Se face apoi verificarea cunoștințelor pe bază de chestionar de autocontrol. În general
chestionarul de autocontrol ( figura 4.1) poate avea între 3 și 5 întrebări, în funcție de timpul
afectat verificării.
Răspunsul corect se stabilește cu clasa, se corectează apoi de către elevi. Aceștia trebuie
să sublinieze asemănările și deosebirile între răspunsul corect și cel scris de ei. Se stabilește
punctajul total și apoi media clasei.
Rezultatele obținute pot confirma faptul că elevii și -au însușit cunoștințele predate și s -au
pregătit foarte bine. Nr. crt. Întrebări
Răspuns elev
Răspuns
corect Punctaj
acordat Punctaj
realizat

Figura 4.1 – Structura chestionarului de autocontrol

Prezentarea noilor cunoștințe se face succint, pri ntr-o schemă simplă la tablă de către
profesor.
Urmează învățarea în clasă a lecției de către elevi, prin citirea întregii lecții, citirea pe
paragrafe, scoaterea ideilor principale pe fiecare paragraf, scrierea și apoi însușirea fiecărei idei,
adăugându -se celei scoase din paragraful anterior. Se procedează astfel până la învățarea întregii
lecții. În timpul învățării în clasă profesorul urmărește munca elevilor, sprijinindu -i pe cei care
întâmpină greutăți [14].
Operaționalizarea, pentru a vedea dacă elevii pot opera cu noțiunile însușite, se realizează
prin intermediul unei teme:
A – pentru întreaga clasă;
B – pentru elevii mai rapizi.
Se pun întrebări elevilor pentru a constata dacă pot realiza tema dată.
Cu răspunsurile date de elevi la întrebările puse se completează schema succintă realizată
de profesor la începutul orei. Urmează munca independentă a elevilor sub supravegherea
profesorului, stabilirea rezultatelor cu întreaga clasă pentru A și pentru B.
Se dă o temă pentru acasă.
Deoarece urmează o lecție de formare de priceperi și deprinderi se recomandă
sistematizarea cunoștințelor însușite.
Dacă notarea se face ritmic, profesorul poate întocmi fișa de progres școlar, instrument
foarte util pentru modelarea procesului instructiv -educativ realizat de profesor.
Lecția de formare de priceperi și deprinderi se particularizează prin activitatea
independentă a elevilor consacrată aplicațiilor practice și efectuării unor lucrări. Prin aceste lecții
se formează și se consolidează cunoștințele, care devin operaționale.
Variantele lecției de formare de priceperi ș i deprinderi sunt:
 lecție de formare de priceperi și deprinderi, de inițiere – situație în care predomină
demonstrarea lucrărilor și prezentarea lor de către profesor și apoi lucrează independent
elevii;
 lecție de formare de priceperi și deprinderi, lucrăr i curente – în care se asigură
parțial prezentarea și demonstrarea lucrării de către profesor, preponderentă fiind munca
independentă a elevilor;

 lecție de formare de priceperi și deprinderi, lucrări complexe – care nu cuprinde
prezentarea și demonstrarea de către profesor, ci doar munca independentă a elevilor, asistată
de profesor.
Lecția de formare de priceperi și deprinderi, varianta lecție de inițiere începe cu
momentul organizatoric care presupune stabilirea rezultatelor și asigurarea condițiilor dida ctico –
materiale utile desfășurării unei lecții cu caracter formativ.
Urmează anunțarea, darea temei, care va fi efectuată de elevi cu A – pentru întreaga clasă
și B – pentru elevi mai rapizi.
Pentru soluționarea și rezolvarea temei date se realizează verif icarea și completarea
cunoștințelor utile prin întrebări și cu ajutorul răspunsurilor date de elevi și completate de
profesor.
Urmează prezentarea și demonstrarea de către profesor a unei părți din temă după care
începe munca independentă a elevilor, perio adă în care profesorul supraveghează activitatea
elevilor, ajutându -i pe cei care întâmpină greutăți. Stabilirea rezultatelor se realizează cu ajutorul
întregii clase pentru A și pentru B.
Se dă o temă pentru acasă.
Se concluzionează, la finalul lecției, a supra corectitudinii calculelor efectuate de elevi. De
asemenea se cere elevilor să dezvolte planul de recapitulare dat, deoarece urmează o lecție de
recapitulare.
Lecția de formare de priceperi și deprinderi, varianta lucrări curente începe cu
momentul or ganizatoric, ce presupune stabilirea prezenței, notarea absențelor, asigurarea
materialelor didactice și pregătirea elevilor pentru oră. Se precizează apoi tema care este mai
dezvoltată decât în cazul lecției de inițiere.
Se fac aprecieri asupra activității elevilor și se cere dezvoltarea planului de recapitulare
anunțat, deoarece urmează o lecție de recapitulare.
Lecția de formare de priceperi și deprinderi , varianta lucrări complexe începe cu
momentul organizatoric ce presupune stabilirea prezen ței, notarea absențelor și pregătirea
condițiilor pentru lecție, după care se dă o temă complexă A – pentru întreaga clasă și B – pentru
elevii mai rapizi.
Pentru rezolvarea temei date se face verificarea și completarea unor cunoștințe utile, prin
întrebăr i puse de profesor, la care elevii vor răspunde.

În cazul lecției de formare de priceperi și deprinderi, varianta lucrări complexe,
profesorul poate sau nu să realizeze demonstrarea unei părți a lucrării.
În continuare, elevii își desfășoară activitatea in dependent, timp în care profesorul
supraveghează și îndrumă elevii care întâmpină greutăți. După expirarea timpului de lucru
urmează stabilirea rezultatelor cu întreaga clasă.
În final se concluzionează și se fac aprecieri și de ordin calitativ, respectiv estetica
lucrărilor, rapiditatea calculelor și punerea în pagină a lucrărilor.
Lecția de recapitulare și sistematizare se caracterizează prin dezbaterea cunoștințelor
însușite anterior, într -o altă ordine sau din perspectiva unei idei principale, prezentar ea
cunoștințelor realizându -se într -o altă formă și având la bază un plan de recapitulare, dat cu o oră
înainte, structurat în ordinea cunoștințelor ce vor fi recapitulate. Lecțiile de recapitulare și
sistematizare pot fi: lecții de recapitulare și sistema tizare a cunoștințelor, lecții de recapitulare și
sistematizare a priceperilor și deprinderilor, lecții de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor,
priceperilor și deprinderilor.
Lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor începe cu momen tul organizatoric,
ce cuprinde stabilirea prezenței, notarea absențelor, aspectele de disciplină școlară și condițiile
didactico -materiale pentru desfășurarea activității. Urmează verificarea dezvoltării planului de
recapitulare, dat anterior, de către fie care elev.
Se recapitulează cunoștințele prin folosirea clasei, dar într -o altă ordine, prin stabilirea
unei scheme logice, foarte detaliat.
Pentru operaționalizarea cunoștințelor recapitulate se dă o temă pentru întreaga clasă și
una în plus pentru elevii mai rapizi.
Se pun întrebări pentru a constata dacă elevii au cunoștințele necesare pentru
operaționalizare.
După ce elevii au răspuns la întrebări, urmează munca independentă a acestora,
supravegheată de profesor, stabilirea rezultatelor cu întreaga clas ă astfel: pentru A și separat
pentru B.
Se dă temă pentru acasă.
Se concluzionează în final asupra modului de pregătire a elevilor și în mod excepțional se
pot nota 1 -2 elevi pentru răspunsurile deosebite.

Lecția de recapitulare și sistematizare a priceper ilor și deprinderilor se
caracterizează prin următoarea structură: începe cu momentul organizatoric, stabilirea prezenței,
notarea absențelor și pregătirea clasei pentru lecție. Urmează verificarea dezvoltării planului de
recapitulare dat elevilor cu o oră înainte.
Se dă o problemă, temă complexă, care solicită pentru rezolvare noțiunile recapitulate.
Se verifică dacă elevii au cunoștințele necesare pentru rezolvarea temei și cu răspunsurile
date se întocmește o minischemă la tablă, pe care elevii să o trea că în caiete.
Urmează munca independentă a elevilor, supravegheată de profesor, stabilirea
rezultatelor la tema complexă cu întreaga clasă.
Se dă tema pentru acasă.
Se concluzionează asupra modului de pregătire a elevilor și a rapidității cu care se rezolv ă
tema, în mod excepțional putându -se nota 1 -2 elevi, cu răspunsuri deosebite.
Lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilo r
începe cu momentul organizatoric, care presupune stabilirea prezenței, notarea absențelor,
disciplina școlară și pregătirea condițiilor didactico -materiale pentru desfășurarea lecției. După
această etapă se verifică de către profesori dezvoltarea planului de recapitulare prezentat în ora
anterioară.
Dezbaterea materiei se face fie în paralel cu tema anunțată spre rezolvare, fie prin
sistematizarea cunoștințelor însoțită cu o schemă logică, urmată de rezolvarea temei. În cazul de
față profesorul optează pentru dezbaterea problemelor în ordinea inversă a planului dat și
realizarea la tablă a unei scheme mici care este notată de elevi în caiete.
Se dă tema pentru întreaga clasă și una suplimentară pentru elevii mai rapizi.
Cu ajutorul întrebărilor puse de profesor se va constata dacă elevii au cunoștințele
necesare pentru a rezolva tema.
Urmează munca independentă a elevilor, sub directa îndrumare a profesorului. Stabilirea
rezultatelor se realizează cu întreaga clasă.
Se dă o temă pentru acasă în scopul aprofundării anumitor probleme.
În finalul lecției se fac aprecieri și concluzii cu privire la modul de pregătire și activitate a
elevilor, în mod excepțional putându -se nota 1 -2 elevi care s -au remarcat prin răspunsuri
deosebite și rapiditatea activității.

Lecția de verificare și apreciere are drept obiectiv controlul și evaluarea randamentului
școlar, a formării priceperilor și deprinderilor. De obicei se ține în scris și durează o oră, putând
avea următoarele variante:
 lecție de verificare a cunoștințelor ;
 lecție de verificare a priceperilor și deprinderilor ;
 lecție de verificare a cunoștințelor, a priceperilor și deprinderilor.
Lecția de verificare a cunoștințelor începe cu momentul organizatoric, stabilirea
prezenței, notarea absențelor și rezolvarea aspectelor legate de disciplina școlară.
Urmează verificarea elevilor prin chestionare, prezenta te sub forma unei planșe cu
întrebări și răspunsuri.
După expirarea timpului afectat se prezintă planșa cu răspunsuri (verso) iar elevii
corectează cu creionul lucrările.
Pe baza rezultatelor obținute se face notarea elevilor prin transformarea punctajului și
apoi se concluzionează asupra modului în care s -au pregătit elevii. Dacă notarea se face ritmic,
profesorul poate realiza fișa de progres școlar.
Lecția de verificare și apreciere a priceperilor și deprinderilor începe la rândul ei cu
momentul organiza toric, ce presupune stabilirea rezultatelor, notarea absențelor, verificarea
aspectelor de disciplină școlară și asigurarea condițiilor didactico -materiale pentru desfășurarea
lecției. Verificarea elevilor este realizată prin fișă cu explicații, formă spec ifică pentru aprecierea
priceperilor și deprinderilor.
Urmează ca profesorul, de regulă în ora următoare, să facă notarea elevilor prin
convertirea punctajului obținut în note și să concluzioneze asupra modului cum s -au pregătit
elevii.
Lecția de verificar e și apreciere a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor începe
cu momentul organizatoric, notarea absențelor și a aspectelor de disciplină școlară. Verificarea
elevilor prin chestionar de autocontrol, cuprinzând aproximativ trei puncte de teorie și
aproximativ 3 cu aplicații.
Stabilirea rezultatelor sau aprecierea prin autocontrol, elevii comparând răspunsul corect
cu cel dat de ei, fac asemănări și deosebiri, stabilesc punctajul și apoi profesorul face notarea și
concluzionează asupra modului de preg ătire putând determina media pe clasă. Dacă verificarea
se face ritmic, profesorul poate întocmi fișa de progres școlar.

Evaluarea se realizează prin folosirea fișelor de lucru , fișelor de evaluare care cuprind
itemi (itemi cu alegere duală, itemi cu alege re multiplă, itemi de tip pereche, itemi semiobiectivi,
itemi de completare, itemi -întrebări structurate, itemi subiectivi, itemi de tip eseu, itemi –
rezolvare de probleme, itemi de tip eseu structurat). Gradul de dificultate al fișelor se diferențiază
în funcție de potențialul intelectual al colectivului de elevi.

4.3 Lecții experimentale
4.3.1. Modelul relațional al datelor
Lecția s -a desfășurat la clasa a –XII-a B Seral cu profil Transport, Colegiul Tehnic „Henri
Coandă”, Târgu Jiu, Județul Gorj, an școlar 2017 -2018. Am comparat rezultatele obținute la
această clasă cu cele pe care le -am obținut la o clasă martor (clasa a -XII-a A, Seral cu profil
Transport, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Târgu Jiu, Județul Gorj), la care am predat aceleași
noțiuni î n anul școlar 2017 -2018.
În cursul acestei activități didactice am urmărit formarea unor abilități pe care le voi
enumera în continuare. Astfel, elevul va fi capabil:
– să cunoască importanța proiectării a structurii bazelor de date;
– să identifice corect si tuațiile în care trebuie utilizate interogări;
– să identifice corect cheia primară și cheile candidate;
– să identifice și să înlăture anomaliile apărute în proiectarea unor structuri
de date;
– să rezolve corect diferite aplicații practice privind proiectarea cât mai
eficientă a unor structuri de date.
Pentru ca elevii să dobândească aceste cunoștințe în urma activităților la
orele de informatică, am folosit metode activ -participative, cum ar fi învățarea prin descoperire
care, deși presupune un efort mai mare din partea profesorului decât simpla expunere a
noțiunilor, prezintă numeroase avantaje , între care fixarea mult mai rapidă și mai temeinică a
cunoștințelor.
La prima lecție a acestui capitol am început cu o recapitulare a noțiunilor de SGBD, bază
de dat e, modele conceptuale, insistând mai mult pe modelul relațional.
În continuare le -am propus elevilor următoarea aplicație:

Pentru sistemul informatic al unei școli se consideră necesare informații despre: clase
(codul, profilul), obiectele de învățământ (n ume), profesorii din școală (nume, grad, specialitate),
elevi (clasa, nume, date -personale).
Elevii sunt îndrumați să ajungă la următoarele observații: Un profesor poate avea mai
multe obiecte pe care le predă la o clasă; un obiect poate fi predat de mai m ulți profesori, dar la
clase diferite. O clasă are mai mulți elevi, dar un elev nu poate aparține la clase diferite.
Urmărind aceste observații definim următoarele tabele și legături între ele, unde cod_cl = codul
clasei, cod_o = codul obiectului, cod_p = codul profesorului.

CLASE ELEVI OBIECTE
profil cod_cl cod_cl nume cod_o nume

INCADRARE PROFESORI
cod_cl cod_o cod_p cod_p nume spec

Pornind de la acest exemplu definim și identificăm noțiunile de: cheie primară (unică),
cheie străină, cât și restricțiile de integritate (restricții de cheie, restricții referențiale, restricții de
comportament).
În general, în aplicațiile de gestiune problema cea mai mare nu o reprezintă
implementarea aplicației de exploatare a bazei de da te cât proiectarea unei structuri care să
permită accesul cât mai rapid la date și care să sufere decât mai puține anomalii.
În continuare, le -am propus elevilor spre rezolvare următoarea problemă:
Dorim să ținem evidența facturilor neachitate la o firmă. Pentru aceasta vom considera tabela
FACTURI.DBF cu următoarea structură:
Nr.- factură (numeric (3)); valoare (numeric), TVA (numeric), furnizor (caracter), adresa
(caracter), cod fiscal (numeric).
Pe tablă am scris un posibil conținut al acestei baze de d ate:

Nr. factură Valoare TVA Furnizor Adresa Cod fiscal
121 12000 100 SC info Valcea 123456

123 10000 0 SC all Bucuresti 123568
128 15000 0 SC vil Craiova 123468
129 4000 20 Rvil Valcea 123499

Stabilesc împreună cu elevii cheia primară a relației care este nr. factură.
Analizând această bază de date elevii au observat că există unele neajunsuri:
a) redundanțe de date : unei firme care achită mai multe facturi; se rețin de fiecare dată
adresa și codul fiscal
a) anomalii la actualizare
– anomalie la inserție : Introducerea datelor despre un furnizor se face atunci când
trimite o factură. Chiar dacă dorim reținerea datelor despre un partener nu putem face
acest lucru până când acesta nu trimite o factură.
– anomalie la modificare: Modificarea adresei sau a codulu i fiscal pentru un furnizor
trebuie realizată în toate articolele unde apare.
– anomalie la ștergere : Achitarea facturilor presupune și ștergerea liniilor
corespunzătoare din tabelă. Putem pierde astfel informații importante despre furnizor
cum ar fi adresa sau codul fiscal.
Prin discuții cu elevii am ajuns la concluzia că pentru a elimina aceste anomalii trebuie
organizată informația în două tabele diferite: una care să conțină informațiile despre FACTURI
și alta care să conțină informațiile despre FURNIZOR I. Pornind de la structura tabelei inițiale am
construit structura următoarelor tabele: FACTURI (nr. factură, valoare, TVA, furnizor) și alta
FURNIZORI (nume furnizor, adresă, cod fiscal).
Datele din tabela inițială au fost reorganizate astfel:

FACTURI
NUMAR VALOARE FURNIZOR

FURNIZORI
NUME ADRESA COD_FISCAL

Anomaliile apărute în exemplul anterior provin în realitate din faptul că au fost așezate în
aceeași tabelă informații despre obiecte distincte: furnizori și facturi.
Operația de „spargere” a relației care manifestă anomalii în alte relații poartă numele de
normalizare. Clasele de relații și tehnicile folosite pentru prevenirea anomaliilor se numesc
forme normale.
Procesul de normalizare are la bază noțiunea de dependență funcțională. Definim
dependența funcțională ca o legătură între două atribute din care al doilea poate fi determinat
dacă se cunoaște primul.
De exemplu, pentru tabela anterioară, între numărul facturii și valoare există o
dependență funcțională. Dându -se numărul facturii putem găsi valoarea acesteia. Spunem, deci,
că atributul valoare este dependent funcțional de numărul facturii..
Prima formă normală se identifică cu noțiunea de relație.
Plecăm de la următorul exemplu, considerăm o tabelă care reține codurile produselor
solic itate pe o comandă precum și numărul, data și valoarea comenzii.

Comanda Data Furn. Adresa Cod1 Cod2 Cod3 Cod4 Cant Val
006 01.05.04 F1 GJ a23 b22 c33 10 1298
007 01.09.04 F2 GJ c33 12 1200

Cheia este atributul comandă(nr. comandă). Dar apar anumite anomalii, cum ar fi:
a) cine ne garantează că nu pot fi comenzi cu mai mult de 4 produse?
b) cine ne garantează că toate produsele, chiar dacă sunt cel mult 4, au aceiași cantitate?
c) unde punem prețul fiecărui produ?
d) prelucrări de tipul valoare totală a c omenzilor pentru produsul „b22” necesită verificarea
tuturor coloanelor și însumarea rezultatelor pentru întreaga bază de date, lucru care
conduce la un timp mare de răspuns.
Deci, se impune eliminarea câmpurilor care se repetă și astfel se ajunge la prima formă
normală.
Obținem următoarea tabelă:

Comanda Data Furnizor Adresa Cod Cantitate Preț Valoare

produs
006 01.05.04 F1 GJ B66 10 100 10000
006 01.05.04 F2 DJ C33 15 200 30000
007 01.06.04 F1 GJ A23 23 230 56900
O relație se află în a doua formă normală dacă toate atributele non -cheie sunt dependente
de întreaga cheie.
Deci problema apare când cheia este compusă din mai multe atribute. La exemplul nostru
cheia este grupul (Comanda, cod_produs).
Dependențele funcționale sunt: (comanda, cod_produs)>>>(cantitate),
(comanda)>>>(data) (comanda)>>>(valoare) Observăm că atributele non -cheie nu sunt
dependente de întreaga cheie. Normalizăm și împărțim tabela în alte două tabele :
COMENZI PRODUSE
comanda data furn. adr valoare comanda cod_prod cant pret
006 01.03.04 F1 VL 1280 006 A23 10 100
007 01.08.04 F2 DJ 1200 007 C66 10 120

O relație se află în a treia formă normală dacă se află în forma a doua și nu prezintă
dependențe tranzitive.
Să urmărim exemplul nostru. Cheia relației la tabela COMENZI este comanda. Știind
numărul de comandă putem afla numele furnizorului. Deci (comanda)>>>(furn.). Știind
furnizorul putem determina adresa (furn)>>>(adr). Pare că adresa depinde funcțional prin
tranzitivitate de comandă ceea ce nu este adevărat. Vom normaliza în continuare și obținem alte
două tabele:
cod_furn adresa comanda data furn. valoare
F1 VL 006 02,02,05 F1 1290
F2 DJ 007 08,03,05 F2 1200
După realizarea unui alt exemplu asemănător recapitulăm și tragem următoarele
concluzii:

Prima formă normală se identifică cu definiția unei relații
A doua formă normală impune ca toate atributele non -cheie să fie dependente de întreaga
cheie;
A treia formă normală presupune inexistența dependențelor tranzitive între atribute.
Parcurgând formele normale spectrul anomaliilor de care suferă o relație se restrânge
foarte mult;
Toate aceste forme normale sunt folositoare, dar nici una nu garantează că au fost
eliminate toate anomaliile.
În limita timpului disponibil am făcut si o scurtă prezentare a FN4 si FN5, analizând
exemplele prezentate anterior. Elevii primesc ca temă realizarea unui referat cu privire la FN 4 și
FN 5, dar si la alte forme normal e prezentate în literatura de specialitate, punându -se accent pe
analizarea părerilor contradictorii apărute la adresa anomaliilor ce apar la bazele de date. La
sugestia unuia dintre elevi aducem în discuție si subiectul denormalizare. Denormalizarea
repre zintă procesul combinării de tabele sau obiecte pentru a crește viteza de acces, de obicei
prin evitarea joncțiunilor.

La sfârșitul capitolului Baze de date relaționale elevilor li s -a aplicat următorul test:
Exerciții propuse:
1. Normalizați următoarea relație cu situația închirierii sălilor dintr -un complex sportiv de
către elevi.
ELEV N_SALA TAXA
Popa Tenis 120000
Ion Biliard 200000
Gabi Minigolf 300000
2. Evidența cazărilor turiștilor în hotelurile unei stațiuni se face cu tabela TURIST. Credeți
că este corectă?
TURIST BILET HOTEL TAXA
Popa Eduard ff123456 Lido 1000000 Un elev poate închiria mai multe săli; o
sală poate fi închiriată de mai multi elevi.

3. Relația STUDENT reține informațiile despre specializările unor studenți și activitățile
sportive pe care aceștia le desfășoară. Ce anomalii putem avea?
STUDENT SPECIALIZARI SPORTURI
Popa muzica atletism
Ion fizica tenis
Gabi matematica atletism
4. În tabela cu medicamente au fost introduse și informatii referitoare la patronul
farmaciilor. Este cor ect? Ce anomalii pot apărea?
Nr_farm Patron Buletin Adresa Medicam. Pret Cant
111 Ionica 12349 Valcea Pyram 15000 18
111 Ionica 12349 Valcea Aspirina 12000 20
5. Observați tabela următoare. În ce formă normală este?
CEC
Nrc Titular B.I. Adr D_N Data_op Tip_op Suma Sold
11 Popa 1212 GJ 01.02.1975 07.Iun D 200000 900000
11 Popa 1212 GJ 02.02.1975 02.Aug R 5000000 200000
6. Realizați Schema Conceptuală a unei baze de date relaționale pentru o agenție teatrală din
localitatea X știind că:
– Se desfășoară activități de planificare a spectacolelor pe săli și date calendaristice;
– Spectacolele sunt prezentate de diferite trupe din tară;
– Se eliberează bilete la spectacolele săptămânii viitoare;
– Se calculează gradul de ocupare a sălilor.
Enache Sorin xx2369 Azur 500000
Ion Lucian bb2255 Cozia 600000
Un student poate avea mai multe
specializări și poate desfășura mai
multe sporturi. Cheia relației poate
fi doar atributul Student

Notele obținute la clasa pilot, clasa cu 20 elevi (13 băieți și 7 fete) au fost:
Nota 3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 Media clasei
Numar note 3 6 7 4
7,65 Procente 15% 30% 35% 20%

La clasa martor, tot pentru 20 elevi (16 băieti și 4 fete) notele au fost:
Nota 3 si 4 5 si 6 7 si 8 9 si 10 Media clasei
Numar note 3 10 3 4
7,20 Procente 15% 50% 15% 20% 0%5%10%15%20%25%30%35%40%
3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 P
r
o
c
e
n
t
e

Număr note Ponderea grupelor de note la clasa pilot

Diferențele între notele obținute de elevi arată faptul că de la un an la an a crescut
interesul elevilor pentru studiul i nformaticii. De asemenea, elevii de la clasa pilot au beneficiat
de o dotare mai bună a laboratorului de informatică.
Studiate comparativ, rezultatele arată astfel:
Grupe de note 3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10
Clasa martor 3 10 3 4
Clasa pilot 3 6 7 4
0%10%20%30%40%50%60%
3 si 4 5 si 6 7 si 8 9 si 10P
r
o
c
e
n
t
e

Număr note Ponderea grupelor de note la clasa martor

Pe tabelă am scris un posibil conținut al acestei baze de date:

Număr
legitim
Nume Adresa Telefon Titlu_
carte Cota_
carte Data_
împrum Autor Preț_
carte Domeniu Data_
apariție Editura
14572 Popescu
Andrei Nord, Bl.N2 744525 Ion AB355 15.03.2004 Liviu
Rebreanu 65000 Beletristică 12.16.90 Did și
Ped
14572 Popescu
Andrei Nord, Bl.N2 744525 Dune AS235 15.03.2004 Frank
Herbert 11000 SF 22.04.96 Teora
14572 Popescu
Andrei Nord, Bl.N2 744525 Fundația AS405 15.03.2004 Isaac
Asimov 85000 SF 15.05.95 Nemira
7422 Iliescu
Maria Traian,Bl. 15 717542 Poezii PC585 25.01.2005 Mihai
Eminescu 78000 Poezie 05.02.83 Ion
Creangă
7422 Iliescu
Maria Traian,Bl. 15 717542 Agentul
haosului AS745 25.01.2005 Norman
Spinrad 66000 SF 16.12.93 Nautilus

Analizând această bază de date, elevii au observat că există unele neajunsuri:
a) redundanțe în date : unui cititor care a împrumutat mai multe cărți de la
bibliotecă i se rețin de fiecare dată adresa și numărul de telefon
b) anomalii la actualizare
– anomalie la inserție : Dacă biblioteca achiziționează o nouă carte, informația despre
acea carte nu poate fi introdusă în tabel decât în momentul în care cartea este
împrumutată de către un cititor. 3 10
3 4
3 6 7
4
024681012
3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 Distribuția notelor
Clasa martor
Clasa pilot

– anomalie la ștergere : Dacă este șters un cititor, atunci se pird și informațiile referitoare
la cartea împrumutată.
– anomalie la modificare : Dacă se modifică numărul de telefon al unui cititor,
modificarea t rebuie făcută în toate înregistrările unde apare numărul acelui cititor.
Prin discuții cu elevii am ajuns la concluzia că pentru a elimina aceste anomalii trebuie
organizată informația în două tabele diferite: unul care să conțină informațiile despre citi tori și
altul care să conțină informațiile despre cărți. Pornind de la structura tabelului inițial am construit
structura următoarelor tabele: Cititor (Număr_legitimație (Number – Long Integer), Nume (Text
30), Adresa (Text 30), Telefon (Text 20), Cota_carte (Text 6), Data_împrumutării (Date/Time))
și Cărți (Cota_carte (Text 6), Titlu_carte (Text 30), Autor (Text 30), Preț_carte (Number –
Single), Domeniu (Text 30), Data_apariție (Date/Time – Short Date), Editura (Text 20)).
Datele din tabelul iniți al au fost reorganizate astfel:
Cititor
Număr_
legitimație Nume Adresa telefon Cota_carte Data_
împrumutării
14572 Popescu
Andrei Nord, Bl.N2 744525 AB355 15.03.2004
14572 Popescu
Andrei Nord, Bl.N2 744525 AS235 15.03.2004
14572 Popescu
Andrei Nord, Bl.N2 744525 AS405 15.03.2004
7422 Iliescu Maria Traian, Bl.
15 717542 PC585 25.01.2005
7422 Iliescu Maria Traian, Bl.
15 717542 AS745 25.01.2005

Cărți
Cota_
carte Titlu_
carte Autor Preț_
carte Domeniu Data_
apariție Editura
AB355 Ion Liviu Rebreanu 65000 Beletristică 12.16.1990 Did și Ped
AS235 Dune Frank Herbert 110000 SF 22.04.1996 Teora
AS405 Fundația Isaac Asimov 85000 SF 15.05.1995 Nemira
PC585 Poezii Mihai Eminescu 78000 Poezie 05.02.1983 Ion
Creangă
AS745 Agentul
haosului Norman Spinrad 66000 SF 16.12.1993 Nautilus

Elevii au observat că în cazul tabelului Cititor, proiectarea tot nu este optimă, deoarece
datele unui cititor sunt reținute pentru fiecare carte împrumutată. Soluția constă în despărțirea
tabelului în două tabele astfel:
Date_personale (Nume (Text 30), Adresa (Text 30), Telefon (Text 20), Număr_legitimație
(Number – Long Integer)).
Date_împrumuturi (Număr_legitimație (Number – Long Integer), Cota_carte (Text 6),
Data_împrumutării (Date/Time – Short Date)).
Pornind de la datele din tabelul Cititor, conținutul celor două tabele a devenit:
Date_personale
Nume Adresa Telefon Număr_legitimație
Popescu Andrei Nord, Bl.N2 744525 14572
Iliescu Maria Traian, Bl. 15 717542 7422

Date_împrumuturi
Număr_legitimație Cota_carte Data_împrumuturi
14572 AB355 12.16.1990
14572 AS235 22.04.1996
14572 AS405 15.05.1995
17422 PC585 05.02.1983
7422 AS745 16.12.1993

Prin discuții cu elevii s -a constatat că s -a obținut o structură optimă de organizare a
informației. În continuare, elevii au fost puși să răspundă la următoarele întrebări:
a) De câte ori au fost împrumutate cărți ale editurii Teora? Dacă aceeași carte a fost
împrumutată de mai multe ori, se numără fiecare împrumutare.
b) Care sunt cărțile pe care le -a împrumutat cititorul Popescu Andrei din domeniul
Beletristică?
c) Care este cea mai scumpă carte împrumutată de cititorul Iliescu Maria?
Elevii au constatat că nu știu să răspundă la aceste întrebări utilizând noțiunile studiate
anterior. În aceste momente le -am prezen tat modul cum poate fi realizată corelarea a două tabele.
Corelarea a două sau mai multe tabele presupune stabilirea unor legături între acestea în
vederea extragerii unor informații.
Câmpurile comune, prin care se face corelarea, sunt cheie primară pentru un tabel și cheie
externă pentru celălalt. Este recomandat ca numele acestor câmpuri să fie identic în toate tabelele
corelate, iar tipurile lor să fie compatibile. În acest fel, Acces poate să creeze corelații automat,
atunci când tabelele vor fi adăugat e într -o interogare.

Pentru punctul a)
b1) Am corelat cele trei tabele
b2) Am selectat câmpurile Nume, Autor, Titlu, Domeniu și am precizat în secțiunea Criteria
valorile „Popescu Andrei” pentru Nume și „Beletristică” pentru Domeniu.
Punctul c)
c1) Am corelat cele trei tabele
c2) Din meniul View am selectat opțiunea Totals și, în continuare, în linia Total pentru
câmpul Nume am selectat opțiunea Group By, iar pentru câmpul Preț_carte am selectat opțiunea
Max.
c3) Pentru câmpul Nume a m specificat în linia Criteria valoarea „Iliescu Maria”.
La sfârșitul orelor alocate pentru corelații între tabele, pentru fixarea cunoștințelor le -am
propus elevilor următoarea problemă:
Se consideră tabelul de mai jos care ține evidența clienților și p roduselor unui magazin.

Cod_
client Nume_
client Nr_
telefon Cod_
comandă data Cod_
articol Nume_
articol Cost_
articol Cantitate
A1 Popescu
Marin 724242 C1 05.10.04 P1 cămașă 300000 2
A1 Popescu
Marin 724242 C1 05.10.04 P3 tricou 250000 1
A2 Ionescu
Andrei 715555 C2 10.10.04 P1 cămașă 300000 3
A2 Ionescu
Andrei 715555 C2 10.10.04 P3 tricou 250000 2
A2 Ionescu
Andrei 715555 C2 10.10.04 P2 pantaloni 500000 1
A3 Georgescu
Adriana 744111 C3 15.10.04 P3 tricou 250000 3
A4 Marinescu
Ilie 755410 C4 20.10.04 P1 cămașă 300000 1

Se cere:
a) Să se reproiecteze tabelul astfel încât să fie evitate anomaliile la inserție,
ștergere și modificare.
b) Folosind noile tabele,să se determine prin intermediul unei interogări
Acces valoarea mărfii cumpărate de clientul Ionescu Andrei.
Elevii au avut 15 minute timp de gândire după care un elev a ieșit la tablă și a scris
soluția. Apoi toți elevii au creat tabelele în Access , au int rodus date și au realizat interogarea
cerută.
Tema pentru acasă: elevilor le -am propus spre rezolvare următoarea problemă:
O societate are în tabelul PERS (cod, nume, funcție, salariu) toate persoanele încadrate,
iar în tabelul REȚINERI (cod, nume_reținere , suma) sumele datorate de diferite persoane (rate,
C.A.R. etc.). Să se afișeze ordonat după nume lista persoanelor cu numele, funcția, salariul și
suma pe care o are de plată fiecare.
La sfârșitul capitolului interogări, elevilor li s -a aplicat o examinar e cu teste grilă.

Notele obținute de ei au fost:
Nota 3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 Media clasei
Număr note 1 7 4 8
8.10 Procente 15% 35% 20% 40%
La clasa martor, tot pentru 30 de elevi notele au fost:
Nota 3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 Media clasei
Numar note 3 10 3 4
7.65 Procente 15% 50% 15% 20% 0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%
3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 P
r
o
c
e
n
t
e

Număr note Ponderea notelor la clasa pilot

Diferențele între notele obținute de elevi arată că de la an a crescut interesul elevilor
pentru studiul informaticii. De asemenea, elevii de la clasa pilot au beneficiat de o dotare mai
bună a laboratorului de informatică.
Studiate comparativ, rezultatele arată astfel:
Grupe de note 3 si 4 5 si 6 7 si 8 9 si 10
Clasa martor 3 10 3 4
Clasa pilot 1 7 4 8

0%10%20%30%40%50%60%
3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 P
r
o
c
e
n
t
e

Număr note Ponderea notelor la clasa martor
3 10
3 4
1 7
4 8
024681012
3 si 4 5 si 6 7 si 8 9 si 10
Grupe de note Distribuția notelor
Clasa martor
Clasa pilot

4.4 Studiu statistic. Prezentarea și interpretarea rezultatelor
Clasa: XII A, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Târgu Jiu, Județul Gorj, 2017 -2018
Intervalul de timp în care s -a desfășurat cercetarea: semestrul II, anul școlar 2017 -2018.
Profilul clasei: Transport
Disciplina: TIC
Unitatea de învățare: Baze de date relaționale
Date generale:
Elev Nota
inițială Nota
finală Media
matem. Test
1/0/-1 Nr.
absențe Sex Urban/
Rural Familia Sănătate
1 7 8 7,00 -2 1 0 1 0 0
2 6 8 7,50 12 1 0 1 1 0
3 8 8 8,00 8 0 1 1 0 1
4 7 6 6,50 4 0 0 1 1 1
5 9 10 6,00 10 0 0 0 0 0
6 10 10 8,00 18 0 0 1 0 0
7 10 10 7,50 15 0 0 1 0 0
8 7 5 7,00 0 0 1 1 1 0
9 6 9 7,00 2 0 0 1 0 0
10 7 8 8,50 11 0 0 1 0 1
11 5 6 7,00 3 2 0 1 1 0
12 6 8 7,00 2 0 0 1 1 0
13 9 8 8,00 10 0 1 1 0 1
14 9 9 6,50 10 0 0 1 0 0
15 10 10 9,00 16 0 0 1 0 0
16 6 8 6,00 9 0 1 1 0 1
17 7 10 7,50 14 0 0 1 0 0
18 10 9 8,50 12 0 0 0 0 0
19 7 7 6,00 12 0 0 1 1 1
20 9 9 8,00 9 0 0 0 0 0

Observații:
1) Am transformat variabilele calitative privitoare la sexul elevilor și la mediul de
proveniență (urban/rural)în variabile cantitative, atribuind valoarea sexului masculin și
mediului urban și valoarea 0 sexului feminin și mediului rural. Am făcut aceasta pentru a
putea evidenția existența sau inexistența unor corelații între toate datele din coloanele
tabelului.
2) Am notat cu Test 1/0/ -1 rezultatele obținute în urma aplicării testului sociometric în care
elevii atribuie fiecăruia dintre colegi una din valorile 1,0 sau –1 în funcție de simpatia –
antipatia reciprocă.
3) Am notat cu Familia, coloana în care am trecut existen ța (1) sau inexistența (0) unor
probleme în familia elevului respectiv (ex.: orfan de unul sau ambii părinți, părinți
despărțiți, probleme materiale deosebite, relația slabă a familiei cu școala).
4) Am notat Sănătatea coloana în care am trecut existența (1 ) sau inexistența (0) unor
probleme de sănătate.
5) Am ales media la matematică, pentru anul școlar 2017 -2018 (semestrul I) și nu note din
perioada supusă studiului pentru că am considerat că aceasta caracterizează nivelul global
de pregătire la această disci plină și se apropie mai mult de variabila structurală pe care o
doream pentru cercetare.

Prelucrări
Numar elevi 20
Fete 13 65%
Băieți 7 21%
Nr.ore 15
Nr.absențe 9 3%
Rural 3 15%
Urban 17 85%

35%
65% Structura clasei în funcție de repartiția pe sexe
Fete
Băieți
97% 3% Ponderea absențelor în numărul total de ore
Număr prezențe
Număr absențe

Evaluare inițială
Media clasei: 7.79

Evaluare finală
Media clasei: 8.40
15%
85% Structura clasei în funcție de mediul de
proveniență
Rural
Urban
7
6 8
7 9 10 10
7
6 7
5 6 9 9 10
6 7 10
7 9
024681012
1234567891011121314151617181920Distribuția notelor inițiale
Nota inițială

Matricea corelațiilor
Folosind programul Microsoft Excel, funcția CORREL, am calculat automat matricea
coeficienților de corelație liniară Pearson între toate coloanele tabelului inițial, ce conține datele
generale despre elevii clasei XII A.

024681012
1234567891011121314151617181920Distribuția notelor finale
Nota inițială

Nota
inițială Nota
finală Media
mate Test
1/0/-1 Nr.abs Sex Urban
Rural Familia Sănătatea
Nota
inițială 1
Nota
finală 0,714553 1
Media
matem 0,762423 0,585906 1
Test
1/0/-1 0,641224 0,627646 0,515437 1
Nr.abs -0,606890 -0,556100 -0,484250 -0,453610 1
Sex -0,155810 -0,187870 -0,096450 -0,107800 -0,175410 1
Urban
Rural -0,284810 -0,205830 0,287686 -0,132950 0,104828 0,119523 1
Familia -0,550670 -0,693100 -0,393240 -0,572970 0,450694 -0,126490 0,188982 1
Sănătatea -0,330580 -0,432760 -0,374500 -0,117520 0,096008 0,337100 0,161165 0,053300 1
Analizând tabelul de mai sus putem trage următoarele concluzii:
– Faptul că există o corelație mijlocie inversă ( -0.60689) a numărului de absențe cu nota
inițială indică faptul că cei care au acumulat absențe în intervalul de timp cât a durat cercetarea,
nu au fost prezenți la toate orele nici în intervalul anterior cercetării.
– Valoarea negativă ( -0,45361) a coeficientului de relație Person între numărul de absențe
și testul 1/0/ -1 arată că elevii care absentează nu sunt priviți „cu ochi buni” de către colegii lor
ceea ce este un fapt îmbucurător cu privire la standardul moral al clasei respective.
– Valorile de 0,55067 și –0,6931 între situația familială și notele obținute indică
importanța, pentru evoluția școlară a elevului, a unei atmosfere de familie normală și a unei
preocupări a părinților pentru cunoașterea situației școlare a copiilor lor.
– Coeficienții negativi de corelație între sănătate și notele obținute ( -0,33058 și –0,43276)
arată influența stării de sănătate asupra performanțelor șco lare, ea este pozitivă pentru o bună

stare de sănătate și negativă în caz contrar. O slabă corelație directă (0,161165) avem între starea
de sănătate și starea familială.
– Numărul de absențe prezintă o corelație directă de valoare medie (0450694) și cu grad ul
de implicare al familiei în viața tânărului. Cu cât familia este mai dezorganizată sau mai puțin
interesată de activitatea școlară a elevului, absenteismul de la procesul instructiv -educativ crește.
– Cea mai puternică corelație dintre variabilele structu rale alese pentru cercetarea mea o
prezintă media la matematică cu nota inițială și nota finală, respectiv valori de 0,762423 și
0585906. Aceste valori indică dependența strânsă care există între nivelul de pregătire al elevului
la matematică și cel de inf ormatică. Matematica și informatica fiind discipline care solicită
gândirea logică si capacitatea de algoritmizare și abstractizare a elevilor, este normal să existe o
dependență strânsă între notele la aceste discipline.