Arhitectură și pământ [606414]

Universitatea „Spiru Haret”
Facultatea de Arhitectură

Arhitectură și pământ
Lucrare de licență

Îndrumător: Con f. Univ. dr. Arh. Teofil Mihă ilescu

Stud.
Martie 2013

2

Cuprins

Introducere………………………………………. …………………………………………………………..3
Scopul lucrării………………………………………………………………………………………..3
Prezentarea conținutului lucrării…………………………… …………………………………….4
Capitolul I – Istoric………………………………………………………………………………………….5
I.1 Arhitectura din pământ la nivel global………………………………….. …………………5
I.2 Pământ și pionierii arhitecturii moderne……………………………………………………8
I.3 Arhitectura din pământ din România……………………………………………………….11
Capitolul II – Tipol ogii și tehnologii…………………………………………………………………..13
II.1 Pământul ca material de construcții……………………………………………………….13
II.2 Tehnici tradiționale…………………… ……………………………………………………17
II.2.1 Pământ săpat…………………………………………………………………………17
II.2.2 Pământ tăiat……………………………………………. …………………………….20
II.2.3 Pământ turnat (pungi de pământ)……………………………………………….21
II.2.4 Acoperiri cu pîmânt………………………………………………………………….22
II.2.5 Pământ tasat………………………………………………………………………….23
II.2.6 Pământ zidid …………………………………….………………………..……25
II.2.7 Pământ extrudat………………………………………………………..………26
II.3 Tehnologie și pă mânt……………………………..…………………..……….26
II.3.1Inovatii în arhitectura din Pământ……………..…………………..……26
II.3.2 Pământul tasat stabilizat……………………………………………….29
Capitolul III – Studii de caz…………………………………………………… .……..……33
Nk’Mip Desert Cultural Centre… ………………………………………..………….…….33
Merricks House / Wood/Marsh…………………………………………….……….……36
BruderKlausFieldChapelPeterZumthor……………………………………………………….39
Concluzii…………………………………………………. ………………………………………………….42
Bibliografie………………………………………………………………………………………………….4 2

3

“Astăzi se estimeaz ă că o jumatate din popul ația globului, aproximativ trei miliarde
de oameni pe șase continente, trăiesc sau muncesc în clădiri construite din pământ. Se
estimeaz ă că aproximativ 1.7 miliarde de oameni din populația globului trăiesc în cas e de
pământ: aproximativ 50% din populația țarilor în curs de dezvoltare și cel puțin 20% din
populația urbană și suburban ă. Și în timp ce vasta moștenire de tradiții și arhitectură
vernaculară au fost mult discutate, puțină atenție a fost acordată tradiți ilor contemporane a
arhitecturii din pământ”1

Scop ul lucră rii

Fiecare aspect al vieții noastre este afectat de mediul construit, și, prin urmare,
responsab ilitatea arhitectului este grea . În ultimii ani, teama de o criză energetică și de
poluare a mediu lui a intrat în atenția tuturor pentru prima dată în i storia ome nirii. Criza de
mediu, momentan o amenințare pentru omenire , este direct legată de evoluția tehnologică .
Această tehnologie înaltă nu este ceva magic așa cum a fost odată considerată și in ace lași
timp ea nu poate rezolva toate problemele rasei umane. De fapt, în multe feluri și-a întors
spatele ei însăși și amenință existența rasei umane.
Prin urmare , această lucrare își propune în principal examina rea unui material potrivit
pentru a fi uti lizat în contextu l actual . Pământul s -a dovedid a fi un material de foarte mare
succes de -a lungul secolelor. Cu tendința actuală a arhitecturii , este necesar ca pământul să
utilizeze tehnicile modern e pentru a se reinventa pe el însuși .
Scopul acestei lu crări este studiul tehnicilor tradiționale și contemporane de
construcție cu pământ evidențiind motivele pentru care acest material a devenit ind esirabil
pentru clientul de astă zi, precum și nuanțarea unor studii de caz din arhitectura contemporan ă
ce arată inovațiile realizate în folosirea pământului ca material, subliniind potețialul si
posibilitățile folosirii lui ca oricare alt material de construcție.

Prezentarea conținutului lucrării :

1 Rael Ronald , Earth architecture , New Zork: Princeton architectural press, 2008.

4
Având în vedere că astăzi, foarte multă lume este reticentă la f olosirea pământului ca
material în arhitectură dar în acelasi timp direcția spre care se îndreaptă arhitectura
contemporană este una “ verde” este oportun și necesar s ă aducem în discuție istoria pe care o
are acest material în arhitectur ă, avantajele pe ca re le ofer ă și modul în care evoluția
tehnologiei a impulsionat și impulsioneaz ă folosirea lui ca material în trecut și astăzi.

Lucrarea este structurată în trei capitole:
Primul capitol reprezint ă o sinteză a istoriei arhitecturii din pământ la nivel g lobal cat și
local rezultată din cercetarea bibliografiei de specialitate, urmărind o prezentare a arhitecturii
din pământ in imagini Chiar dacă ele nu sunt într -un aranjament cronologic se va discuta
despre arhitectura pământului și despre valoarea pe c are ea o are . Mai mult , se examineaz ă
metodele istorice și caracteristicile construcțiilor din pământ și pertinența acest ora pentru
dezvoltarea durabilă.

Al doilea capitol analizează diferitele tipologii aparute precum și modul cum a u fost
influențate ace stea de că tre factori cum are fi: caracteristicile solului, condițiilor climatice ,
etc. De asemeni, capitolul cuprinde și analiza modulu i în care evoluția tehnologică ș i
inovațiile din acest domeniu au transformat și reinventat acest material de-a lungul t impului

Capitolul trei al acestei lucrări este destinat concluziilor , precum și pentru analiza unor studii
de caz din arhitectura contemporan ă

CAPITOLUL I. ISTORIC

I.1. Arhitectura din pământ la nivel global

5
Încă din cele mai vechi timpuri om ul a folosit pământul pentru a-și construi
adăposturile. Pe fiecare continent și în fiecare țar ă exist ă tradiții bogate în ceea ce privește
folosirea pământului ca material de construcție. De pe acoperișurile din Tibet ,din zona
munților Anzi, câmpia Nilul ui, vaile din China sau Europa , sunt pline de construcții care
folosesc pământul ca material de construcție principal.
Tehnicile de construcție din pământ au o vechime de peste 9000 de ani. Locuințe
construite din cărămizi de lut datate cu 8000 ÎC au fost descoperite în Rusia ( Pumpelly,
1908 ). De asemeni, f undații din lut bătătorit (5000 î.e.n) au fost gasite în Asiria. Pământul a
fost folosit ca ma)terial de construcție în toate civilizațiile străvechi nu doar pentru locuințe
dar și pentru clădiri religio ase: orașul Bam în Iran (din care anumite zone au peste 2500 de
ani vechime), zidul Chinei cu o vechime de peste 4000 de ani a fost construit inițial doar din
pământ bătătorit, acoperirea ulterioar ă cu piatr ă dând senzația ca zidul este construit din
piatră. De asemeni miezul „piramidei soarelui” din Teotihuacan, Mexic, c onstruită între anii
300-900 (î.e.n ), este format din aproximativ 2 milioane de tone de pământ bătătorit.
Cea mai vech e clădire de pământ care se află încă în picioare se găsește în India și are
o vârstă de aproximativ 3300 de ani . Cu multe secole în urmă, în zonele cu climat us cat, unde
lemnul este greu de gă sit, s -au pus la punct t ehnici de construcție conform că rora clădirile
erau acoperite cu bolți sau arce din cărămizi de lut fără cofr aj sau susținere în timpul
construirii. În China, douazeci de milioane de oameni trăiesc în case subterane sau peșteri ce
au fost săpate în solul argilos.
Descoperirile datând din epoca Bronzului au stabilit faptul că în Germania pământul a
fost folosit pe ntru a umple pereții caselor cu structura din lemn sau pentru a acoperi pereții
facuți din trunchiuri de copaci. Cel mai vechi exemplu de perete făcut din cărămida de
pământ din Europa, a fost descoperit in Fort Heuneburg lângă lacul Constance, în Germania
si datează din secolul 6 î.Hr. De asemeni din textele antice ale lui Plinius2 se poate afla ca în
Spania existau forturi din pământ bătătorit la sfârșitul anului 300î.e.n .
În America Centrala și în America de sud, con strucțiile din pământ sunt cuno scute
aproape în toate culturile precolumbiene. Tehnica pământului bătătorit era, de asemenea,
cunoscută în multe zone, în timp ce cuceritorii Spanioli le -au răspândit și în alte zone. În
Africa aproape toate moscheele sunt construite din pământ.În perioada me dievală ( din

2 Plinius sau Pliniu cel Bătrân, (în latină : Gaius Plinius Secundus, sau Plinius Maior), s -a născut în anul 23 e.n. la
Novum Comum (Como, Itali a) și a murit la data de 24 august 79 în Stabies (în latină : Stabiæ). A fost un
important și renumit erudit al Imperiului Roman.

6
secolul 13 până în secolul 18), pământu l era folosit în Europa Centrală ca umplutură în
construcț iile de tip „Fachwerk”, precum ș i pentru a mari rezistența la foc.
În Franța tehnica pământului bătătorit denumită „terre pise”, este folosită la scară
largă începând cu secolul al 15 -lea și până în sec olul al 19 -lea. La marginea orașului Lyon se
mai gă sesc câteva locuințe cu o vechime de peste 300 de ani care sunt încă locuite. Fracois
Cointeraux3 a publicat patru volume despre această tehnică, ce au fost traduse în limba
Germană doi ani mai târziu.4 Tehnica a început să
fie cunoscută în Germania și în țările învecinate
prin intermediu l lui Cointereaux și David Gilly5,
care a scris faimosul „Handbuch der
Lehmbaukunst”6, ce descrie tehnica pămân tului
bătătorit, ca fiind cea mai avantajoasă tehnică de
construcție folosind pământul.
În Germania, cea mai veche casă de locuit
cu pereți din pământ datează din 1795. Cea mai
înaltă casă cu pereți de pământ din Fig.1. Casă din
pământ in Weilburg,Germ ania
Europa se află la Weilburg, în Germania. Terminată
în 1828, este încă în picioare (fig.1).Întreg tavanul
și toată structura ac operișului se sprijină pe pereț ii puternici din pământ bătătorit, ca re au o
grosime de 75 cm la bază și 40 cm la partea supe rioară a acoperișului ( forța de compresie de
la baza pereților ajunge la 7.5 kg/m2).
În Anglia există ample dovezi ale folosirii pămâ ntului ca material de cons trucție,
aproximativ 60% din clă dirile aflate în siturile arheologice sunt construite din pămâ nt sau el
apare ca material secundar. Totuși el a început să fie privit ca un ma terial cu durabilitate
scazută ș i a început să piardă teren în fața unor materiale precum piatra sau cărămida arsă din
lut. Practic pământul apare ca material de construcție în toate zonele de pe glob, dar
predomină în cele cu climat cald și arid.

3 François Cointeraux (1740 -1830 ) Inventator și architect Francez.
4 Cointeraux, 1973
5 David Gilly (1748 – 1808) a fost un architect German și professor de arhitectură î n Prussia, tatăl architect ului
Friedrich Gilly
6 Gilly, 1787

7
Fig.2. Hartă cu yonele în care predomină construcțiile din pământ

Fig.3

fig.4
fig.5 fig.6

Fig.7 fig.8

Fig.3 Sit arheologic în Mari, Sirya -(2800 îc)
Fig.4 Ziguratul din Ur
Fig.5 Mănăstirea Tabo, India (996 îc)

8
Fig.6 Marele zid al Chinei
Fig.7 Satul Taos, Mexic
Fig.8 Moscheea Dejenne din Mopti, Mali

I.2.Pământ și pionerii arhitecturii modern e

Arhitectura din pământ are nu numai o istorie veche în toată lumea, dar și una
moder nă, care a fost practic ignorată în studiile despre arhitectura secolului al XX -lea. Al
doilea război mondial și urmările acestuia au încurajat mare parte din arhitecț ii la nivel
mondial să apeleze la pământ ca material de construcții . Arhitectul Englez și inginer, GF
Middleton (1900 -1956)7 a fost impresionat și influențat de către casele de pământ din mediul
rural Australian ș i a devenit interesat de pământ, ca material de construcție. În 1946, el a
experimentat cu acest material pentru a crea drumuri de pământ, baraje și clădiri militare în
Australia. Aproape în același timp, arhitectul egiptean Hassan Fathy (1900 -1989)8 a dezvoltat
experimentele sale cu acoperișurile din cărămizi de lut și a construit proiectul său New
Gourna (1947)9. Deși Fathy a fost r ecunoscut ca profet al arhitecturii din pământ , Middleton a
primit recunoaștere din partea Națiunilor Unite în 1952.
Similar cu Fathy și Middleton, un număr mare din arhitecții mișcării moderne ,
inclusiv Rudolf Schindler (1887 -1953)10, Frank Lloyd Wright (1 867-1959)11 și Le Corbusier

7 G. F. Middleton, Build Your House of Earth. New South Wales, 1979.
8 Hassan Fathy (1900 – 1989) a fost un arhitect remarcat egipte an, care a fost printer pionierii folosirii
tehnologiei adecvate pentru construcțiile din Egipt, în special prin munca depusă pentru a reutiliza
carami zile din lut tradiționale. Fathy a fost recunoscut cu Premiul Aga Khan pentru Premiul Arhitectura
1980.
9 Noul Gour na a fost un proiect de locuințe proiectat de Hassan Fathy cu obiectivul de a re vitaliza locuințele a
celor șapte mii de oameni din Gourna, un sat construit pe situl unde se află l Mormantul Nobilil or, care face
parte din cimitir ul antic Teba (acum Luxor, E gipt) . Proiectul a încorporat tehnici , materiale tradiționale și
stiluri vernaculare, cu beneficiul know -how -lui contemporan.
10 Rudolph Michael Schindler (n ascut Rudolf Michael Schindler, 1887 Viena – 1953 Los Angeles) architect ale
acărui cele mai import ante lucrări au fost construite î n sau lângă Los Angeles.
11 Frank Lloyd Wright , numele la naștere Frank Lincoln Wright, (n. 8 iunie 1867 – d. 9 aprilie 1959 ) a fost unul
dintre cei mai proeminenți și influenți architecți ai primei jumătăți a xx. În prezent, este adesea recunoscut
ca cel mai faimos arhitect al Statelor Unite ale Americii , fiind extrem de cunoscut și apreciat în ochii opiniei
publice la mai bine de 50 de ani de la stingerea sa din viață.

9
(1887 -1965)12 au fost fascinați de arhitectura vernaculară din pământ și au încercat câteva
expere mente cu arhitectură din pământ . De exemplu, în 1915 arhitectul A ustriac Schindler,
care a fost captivat de arhitectura vernaculară din chirpici din vestul american, a proiectat o
cladire din pământ (din păcate nerealizată) pentru TP Martin în Taos, New Mexico. Schindler
a combinat caracteristici tradiționale ale arhitecturii din New Mexico (planul curții
interioare) , cu casele de tip Prairie ale lui Frank Lloyd Wright . De asemenea, în 1941, Wright
a proiectat “Cooperative homesteads” (1941 -1945), care erau case ieftine ce urmau să fie
construite de către rezidenții proprii în Madison Heights, Detroit, Michigan. Proiectul a fost
destin at să fie construit din pământ bătătorit, dar numai un singur prototip -Casa a fost
construit și proiectul a fost abandonat din cauza lipsei de cooperare.
În acee ași perioadă, Le Corbusier a
arătat, de asemenea, un interes crescut
pentru filozofiile “Back to Earth” și a
examinat pământul ca material de
construcție. În 1940, înainte de invazia
armatei Germane , migrarea către s udul
Franței a cauzat o problemă a locuințelor.
Le Corbusier a răspuns pentru a rezolva
fig.9 această problemă sugerând o serie de
planuri pentru ceea ce el a numit "Case le
Murondins" . Acestea erau unități de locuit
și școli care urmau să fie construite din
cărămizi de lut uscate la soare și acoperite
cu iarbă. Le Corb usier a considerat că ,
construcțiile din cărămizi de lut "Se
încadrează natural în mediul rural și permit
grupări pitorești, indiferent de situl in care
fig .10 sunt".

12 Charles -Édouard Jean neret -Gris, cunoscut, sub pseudonimul pe care l -a adoptat, drept Le Corbusier (n. 6
octombrie 1887 – d. 27 august 1965 ), a fost un arhitect , urbanist , decorator , pictor , sculptor , realizator
de mobilier , teoretician și scriitor elvețian , naturalizat cetățean francez , faimos pentru contribuțiile sale
importante la curentele arhitecturale ce astăzi poartă numele de modernism , brutalism sau stilul
internațional în arhitectură , alături de Ludwig Mies van der Rohe , Walter Gropius și Theo van Doesburg .

10
Din păcat e, deși schema lui Le Corbusier a fost atractiv ă pentru un tradiționalist,
totuși ea a rămas conjucturală . În 1984, Le Corbusier lucre la planurile pentru altarul Sainte –
Baume lângă Marsilia pentru Edward Trouin, care a vrut să salveze mediul rural de
speculanții imobiliari.. Acesta era gândit să fie construit din pereți tasați din pământ și
acoperiș cu iarbă, totuși el nu a fost niciodată construit.
Acest răspuns consistent la structurile din pământ relevă contradicția pe care multe
personalități le
Miscarii Moderne au simțit -o între c onvingerile lor ideologice și reacția plina de
emoție la materiale le naturale și forme vernaculare. Deși aceste pionieri a u încercat să reînvie
acest material totuși eforturile lor , s-au dovedit inutile, de altfel toate investigațiile și
proiectele lor nu a u mers mai departe de placa de desen. Fathy a
fost considerat ca fiind cel mai influent avocat al construcțiilor din pământ . Nu există
nici o îndoială că, dacă pionierii arhitecturii moderne, în special Wright și Le Corbu sier, ar fi
realizat proiectele lor in care foloseau acest material , ar fi atras atenția unui public mult mai
larg și pământul s -ar fi găsit o nouă dimensiune în epoca modernă.

Fig.11

Fig.9 Cooperative Homestead Minnesota, 1942,(Frank lloyd Write) , Gebhard,
1971

11
Fig.10 T.P. Martin House, Taos, New Mexico, 1915, by Rudolph Schindler ,
Futagawa, 198 8
Fig.11 Orașul New Gourna, Egipt, Hassan Fathy , fotografie “CRAterre”

I.3. Arhitec tura din pământ în România

Condi
țiile naturale,
sociale și
istorice au
determinat
numeroase
forme ale
caselor
țărănești.
Casele cu lut
în România
au fost mai
dese în zona
de câm pie.
După construcția cadrului de susținere se disting case “în furci” și case “pe tălpi”. Primele
aveau pereții din stâlpi înfipți în pământ, acești stâlpi având în partea de sus câte o furcă,
cioplită anume pentru așezarea celor patru grinzi lungi pe car e urmau să se sprijine grinzile
tavanului; scheletul pereților se realiza prin fixarea, între furcile intermediare, a câte două
stinghii paralele cu fața pământului și grinzile de sus; peste aceste stinghii se împletea u, de
jos în sus, lese de nuiele care se umpleau cu pământ amestecat cu paie sau pleavă, întâi pe
interior , apoi pe exterior , după ce se usca.
Multe asemenea case s -au construit pe vremuri și în fig.12. A patra editie a atelierului
“Sa construimecologic invatand de la arhitectura
traditional a” va avea loc la Mesendorf, Jud. Brasov, 10 – 15 Septembrie
2012, organizat de catre Asociatia SATTRANSILVANIA in colaborare cu
Ordinul Arhitectilor din Romania si Fundatia ProPatrimonio.

12
(http://legumeco.blogspot.ro/2012/08/sa -construim -ecologic -invat and-de-la.html)
ținutul Iașilor, aici furcile din stejar fiind îngropate la un metru în pământ, 2 -2,5 m rămânând
afară. În total, erau patru furci la colțuri, câte două pe laturile lungi și una pe laturile scurte
ale casei; tot acest ansamblu de furci era consolidat de tr ei legături orizontale: cununa
superioară de bârne și cele două brâie de stinghii. Pe acest schelet de bază se construiesc
pereții casei în două variante: în prima variantă, peste nuielele verticale se lipește un strat
gros de pământ înmuiat în apă. Într -o a doua variantă, nuielele verticale nu sunt lipite cu
pământ, ci sunt „înțe sute” cu „vălătuci” orizontali; pământ moale și paie lungi de secară sau
grâu. În general, pereții aveau geamurile mici, adesea din piei de animale, pentru păstrarea
căldurii. Real izate astfel, contrar aparențelor, construcțiile erau foarte solide, având o izolare
termică deosebită.
Până la începutul secolului al XX -lea s-a păstrat bordeiul. În principiu, bordeiul era o
groapă de plan dreptunghiular sau pătrat, cu colțuri rotunjite, adâncită cu 40 -100 cm în
pământ, înconjurată apoi de pereți de nuiele împletite sau de lemne lipite cu start gros de lut,
cu acoperiș de pământ, paie sau stuf. Așadar, bordeiul presupune existența unei construcții cu
o singură încăpere, aceasta fiind numi tă în literatura de specialitate monocelulară. Modul
rapid de realizare, precum și folosirea lesnicioasă a făcut ca bordeiul să fie întâlnit pe întreaga
durată a evului mediu, în epoca modernă și chiar în cea contemporană. Ca tip funcțional
planimetric, bo rdeiul are o evoluție îndelungată, cele mai vechi bordeie fiind din neolitic.
[Marcel Lutic, 28 Decembrie 2010 ]13

CAPITOLUL II. TIPOLOGII SI TEHNOLOGII

II.1. Pământul ca material de construcții

Pământul capătă diverse denumiri atunci când este folosi t ca material de conctrucție.
Ceea ce este denumit stiințific lut este un ameste de argilă, nisip foarte fin (mâl) nisip și
eventual componente mai mari precum pietrișul sau pietricele. Pentru cărămizile nearse se
folosește adesea termenul de “cărămizi de lut” sau “chirpici” iar pentru cele comprimate se

13 Marcel Lutic, președintele Asociației Meșterilor Populari din Moldo va

13
folosește term enul de blocuri de pământ, iar câ nd pământul se bătătorește într -un cofraj
poartă numele de păm ânt bătătorit .
Lutul prezinte trei dezavantaje față de materialele de construcție obișnuite:

a. lutul nu este un material de construcție standardizat
În funcție de locul de proveniență a lutului, compoziția acestuia va fi diferită,
conținând cantități și tipuri diferite de argilă, mâl, nisip și alte agregate. În concesință,
carcateristicile lutului pot diferi de la un loc la altul, iar prepararea unui amestec

14
schema1.Tipuri de sol în funcție de cantitățile de matrii prime folosite
correct pentru o aplicație diferită poate fi de asemenea diferită. Pentru a -i stabili
caracteristicile și pentru a le schim ba atunci când este necesar, prin adăugarea de aditivi,
trebuie să se cunoasca exact compoziția specifică a lutului cu care se lucrează.
b. amestecul de lut se contract ă atunci când se usucă

15
Când se evaporă apa folos ită la prepararea amestecului ( este nevoie de umezeală
pentru activarea puterii de legare și pentru o mai bună maleabilitate), vor apărea crăpături din
cauza contracției. Raportul de contracție liniara este in general de între 3% și 12% pentru
procedeele umede ( cele folosite pentru mortar și căr ămizi de lut) și între 0,4” și 2” pentru
procedee mai uscate ( folosite pentru pământ bătătorit sau blocuri de pământ comprimate).
Contracția lutului poate fi prevenită prin reducerea conținutului de argilă și apă, prin
optimizarea distribuției de granule și prin folosirea de aditivi
c. lutul nu este rezistent la apă
Lutul trebuie protejat de ploaie și îngheț, în special dacă este în stare umedă. Pereții
de pământ pot fi protejați de streașină, zidărie reziste ntă la umezeală, sau straturi protective
pe supra feței corespunzatoare
Pe de alt ă parte lutul are multe avantaje în comparație cu materialele de construcție
obișnuite:
a. eliberează umiditatea aerului
Lutul poate să absoarb ă șă să elibereze umiditatea mai repede și într -o masură mai
mare decât orice alt material de construcți e, permițând echilibrarea climatului interior.
Experimentele făcute la Forschungslabor fur Experimentelles Bauen14 demonstrează faptul că
atunci când umiditatea relativă dintr-o cameră se ridică brusc de la 50% la 80% cărămizele
nearse pot să absoarbă, în două zile, de 30 de ori mai multă umiditate decât cărămizele arse.
Chiar dacă se află într -o camera climatizată cu o umiditate de 95% timp de 6 luni, chirpicul
nu se umezeste, nu -și pierde stabilitatea și nici nu depășește conținutul normal de umiditate,
care este de 5% pana la 7% din greutate. Umiditatea maximă pe care un material uscat o
poate absorbi se numește “conținut normal de umiditate” .
Masurătorile făcute pe o perioadă de 8 ani într -o casă din Germania, au demostrat
faptul că umiditatea relative din această casă era în mod constant de 50%, pe tot parcursul
anului, având fluctuații de numai 5% pană la 10% , asigurând condiții optime, cu o umiditate
redusă vara și ridicată iarna

b. menține căldura

14 Laboratorul de cercetare pentru Construcții de la Universitatea Kassel din Germania

16
La fel ca toate materialele g rele, lutul menține căldura. Astfel el poate fi folosit cu
success în zonele cu difer ențe mari de temperatură între z i și noapte, sau oriunde este nevoie
de stocarea căldurii prin mijloace passive, lutul poate echilibra climatul interior
c. economisește energ ie și reduce poluarea mediului înconjurător
Pentru pregătirea, transportul și folosirea lutului pe șantier este nevoie de numai 1%
din energia necesara transportului , producerii și folosirii cărămizilor arse sau a betonului
armat. Lutul nu poluează în nic i un fel nediul î nconjurător
d. este refolosibil
Lutul nears poate fi reci clat de un numar infinit de ori pe o perioadă foarte
îndelungată. Lutul usca t vechi poate fi refolosit după ce este înmuiat în apă, practice, el nu
devine niciodată un material rez idual care să polueze aerul.
e. permite reducerea costurilor pentru material și transport
Solul argilos se gasește adesea pe șantier, astfel încât pământul excavat pentru fundații
poate folosit pentru constructiile din pământ. Dacă solul conține prea patina argi ls trebuie
adaugat sol argilos, iar dacș este prea multo argilă se poate adăuga nisip. Folosirea
pământului excavat înseamnă mari reduceri de costuri în comparative cu alte material de
construcție.
f. este ideal pentru construcțiile făcute în regie proprie
În cazul în care procesul de construcți e este supervizat de o persoană experimentată ,
tehnicile de construire pot fi executate și de către perso ane fără experiență,deoarece procesele
implicate nu necesită decât multă muncă , având la îndemână mașini și unel te ieftine.
g. ajută la păstrarea lemnului și a celorlalte material organice
Datorită conținutului de umiditate echilibrat de 0,4% pană la 6% din greutate, precum
și datorită capilarității ridicate, lutul conservă elementele din lemn care intră în contact cu
acesta, păstrândule uscate. În mod normal ciupercile nu vor deteriora lemnul deoarece
insectele au nevoie de o umiditate de minimum 14% pana la 18% pentru a rămâne în viață iar
ciupercile de mai mult de 20%15. În mod similar lutul poate conserva cantități le mici de paie
cu care formează un amestec. Totuși dacă se folosește un amestec ușor de lut cu paie cu o
densitate mai mica de 500 până la 600 kg/m3 atunci lutul iși pierde capacitatea de conservare
din cauza capilarității ridicate a paielor, dacă acestea sunt într -un numar prea mare. În astfel
de cazuri paiele pot putrezi atunci când rămân umede pentru un timp îndelungat .

15 Mohler. K: „Holzbauatlas”, Munchen, Germania,1978

17
h. absoarbe agenții poluanți
S-a sus ținut adesea că pereții din păm ânt ajută la purificarea aerului interior, dar acest
fapt trebuie do vedit științific. Este adevărat ca pere ții din pământ pot absorbi agen ții poluanți
dizolvați în apă. În Ruhleben16 există o fabrică demonstrative care folosește pământ argilos
pentru îndepărtarea fosfaților din 600 m3 de canalizare zilnic. Fosfații sunt adu nați de
mineralele de argilă și apoi extrași din canalizare. Avantajul acestei metode este ca din
moment ce nu rămân substanțe străine în apă , fosfații se transformă în fosfat de calciu care
este folosit ca fertilizator.

II.2. Tehnici tradiționale

Tipol ogiile difer ă foarte mult în funcție de zona în care au apărut fiind direct
influențate de condițiile climatice, sociale și economice. Deși tipologiile difer ă foarte mult ca
expresie volumetric ă, planimetric ă și a metodelor de lucru in general compoziția l utului
rămâne neschimbată .

II.2.1 . Pământ săpat

Pământul este săpat pentru a cr ea adăposturi. În cele mai multe cazuri el este săpat în
zone cu pământ moale unde climatul este cald și uscat.
Săpături le orizontale creează peșteri , în zonele de deal care sunt accesate de scări și galerii.
Săpături le verticale sunt create în zonele de câmpie. O curte interioara este săpată și apoi în
jurul acestei curți sunt săpate și celelalte camere. Accesul se face cu o scară, de multe ori
foarte abruptă.

16 district in orașul Berlin, Germania

18

Schema 2 . Tehnici de construcție cu pământ , Bhavi Vado , Arhitectura de pământ: Inovații în
construcțiile cu pământ și potențialul pământului ăntr -un scenario contemporan.17

17 Lucrare aparută în cadrul școlii de arhitectură Indubhai Parekh School of Architecture Rajkot, India

19

fig.13 Fig,14

fig,15. Fig,16
Fig.13 China, provincia Nxiang – Han jia bao18
Fig 14 China – Plan locuință săpată19
Fig.15 Tunisia, Matmata20
Fig.16 China provincia Nxiang 21

18Fotografie, Societatea Chineză de Arhitectură
19Fotgrafie, CRAterre EAG
20 Fotografie, V. Duborg
21 Societatea Chineză de Arhitectură

20

II.2.2 . Pământ tăiat

În zonele în care solul prezint ă un grad mare de omogenitate ( datorită formațiun ilor
de carbonați), solul era tă iat în blocuri mari și era folosit precum cărămida sau piatra. Acest
tip se regase ște cu precă dere în zonele tropicale . Acest tip de sol se regaseș te în doua stări
natural e:
 Soluri moi care se întăresc în momentul în care sunt expuse la aer (se găsesc în zona
de vest a Indiei)
 Soluri dure (cruste) Burkina Faso, Africa
În zonele în care solul nu era su ficient de omogen era folosit în ameste curi cu alte tipuri de
sol și paie

Fig.17 fig.18

21
Fig.17 . India , Orissa, Near Narangarh 22
Fig.18. India, Keraka, Near Saranad23

II.2.3 . Pământ turnat (pungi de pământ)
Este o metodă care a fost dezvoltată din bun cărele realizate de catre armată.
Construcția începe prin a fi săpat un șanț. Se zidesc randuri cu pungi umplute cu pământ
inorganic. După ce a fost realiza tă fundația , se așează strat după strat cu sârmă ghimpată
între ele. Greutatea pungii apasă peste sârma ghimpată, astfel ea fiind fixată . Punga cel mai
des întâlnită este cea din polipropilenă 24

Fig.19

Fig.20
Fig. 19. Locuință în nordul Americii
Fig. 20.Locuință în Elveția

22 Fotografie, CRAterre EAG
23 Fotografie, CRAterre EAG
24 http://www.greenhomebuilding.com/artic les/earthbaghistory.htm

22

II.2.4 . Acoperiri cu pământ
Pământul a fost folosit pentru acoperiș î n foarte multe zone de pe glob. În zon ele cu
climat arid sau în cele î n care temperaturile sunt fo arte joase, reglea ză temperatura datorită
masei termice mari. În Scandinavia solul folosit pentru acoperiș era luat cu tot cu stratul
vegetal (iarba), el având o coeziune mai mare datorită rădăcinilor. Acest lucru contribuia și
mai mult la reglarea temperaturii interioare. Hidroizolația acoperișurilor atât în Scandinavia
dar cât și în zone din Himalaz a era realizată prin folosirea mai multor straturi din coajă de
copac. Astăzi acest lucru se realizează prin folosirea a diferite tipuri de membrane din PVC.
Acoperișurile verzi cunoscute și sub numele de acoperișuri vegetale au efecte benefice
multiple , care ajută la reducerea efectelor pe care urbanizarea le are asupra calității apei prin
filtrare, absorbție și reținerea apelor pluviale.

Fig.21

23

Fig,22

Fig.21 . Academia de Stiințe, California ( Renzo Piano) 25
Fig.22 . Academia de Științe, California ( Renzo Piano) .

II.2.5 . Pământ tasat

Este una din meto dele foarte vechi de construcție cu pământ. Se aseamană foarte
mult cu tehnica construcției cu blocuri din pământ, doar ca aici pământul es te tasat și
comprimat în co fraje realizate î n prealabil . Pământul este amestecat cu apă până se obține o
masă omogenă, el este turnat apoi în cofraje în straturi foarte subțiri și apoi tasat pentru ai
crește densitatea. Acest lucru duce la creșterea rezistenței la comprimar e precum și a
rezistenței la apă . Exemplele din trecut au arătat că prin acestă metodă se pot obține rezultate
excepționale, începând de la cladiri cu un singur nivel până la cladiri cu nivele multiple

25 Fotografie , Tim Griffit

24

fig.23 fig.24

fig.25 fig.26

Fig.23. China, Provincia Fujian – Casa clanului Hakka26
Fig.24. Amerhidil Qasbah, Maroc 27
Fig.25. Mod de lu cru traditional
Fig.26. Casă în Maroc28

26 Fotografie, Societatea Chineză de Arhitectură
27 Fotografie , Maureen Amerune
28 Fotografie , Maureen Amerune

25
II.2.6 . Pământ zidid ( caramizi de pământ sau blocuri din pământ )

Metodele de construcție cu ajutorul blocurilor de pământ sunt vast răspândite, în toate
regiunile cu clima caldă și uscată. Blocurile de pământ sunt produse manual, punând
pământul ud într -un cofraj. În funcție de zona geografică au diferite denumiri: chirpici,
cărămizi d e lut, cărămizi uscate la soare, adobe. Ele sunt facute fie prin umplerea matrițelor
cu un amestec păstos de lut, fie prin aruncar ea unor gramezi umede în interiorul acestora.
Acestea sunt facute de obicei din cherestea. Teh nica de aruncare este folosită în mod obițnuit,
în toate țările în curs de dezvoltare. Se face un amestec din lut nisipos apa și paie cosite,
obținânduse o pasta care se toarnă în matrițe. Cu cât este mai mare forța cu care este aruncat ,
cu atât mai bu nă este compactarea și rezistenț a în stare uscată. O persoană poate produce
aproximativ 300 de bucați pe zi incluzând prepararea amestecul ui, transportul și stivuirea .
Această tehnică a fost folosită destul de mult pe teritoriul Europei și poartă denumirea de
“cob” în Anglia și “Bauge” în Franța. Totuși exemplele cele mai remarcabile le găsim pe
teritoriul Africii. Unul dintre ele se gaseste în Yemen.29

fig.27 fig.28
Fig .27 Shiban , Yemen30
Fig.28 Shiban, Yemen31

29 Capitala istorică a sudului Yemen a mai fost numită și „The Manhattan of the Desert” de catre exploratorul
Engley Freza Atark. Orasul se afla sub patrimoniul UNESCO
30 Fotografie, Merhata Yilmaz
31 Fotografie, Allo Boris

26
II.2.7 . Pământ extrudat
Tehnologia pământului extrudat este folosită de foarte mult timp în industria
cărămizilor arse.Pământul sta bilizat adus într -o stare de plasticitate ridicată este extruda t cu
ajutorul unor mașini care -i dau forma dorită.
De cele mai multe ori blocurile sunt goale și sunt tăiate la lungimea dorită. Aceasta
tehnologie a fost dezvoltată în secolul XX.
Comparat e cu cărămizile din industria cărămizilor arse , cele din pământ stabilizat
prezintă un mare inconvenient , și anume faptul ca solul folosit pentru pământul stabilizat
conține mult mai mult nisip decăt solul pentru cărămizile arse . Datorita granuloz ității ri dicate
mașinile f olosite prezintă un grad de uzur ă foarte ridicat.

fig.29 fig.30

Fig.29. Burkina Faso, Ouagadougou
Fig.30. Burkina Faso, Ouagadougou32

II.3. Tehnologie și pământ

II.3.1. Inovații în arhitectura din pământ

Nevoia de viteză a fost unul din factorii principali care au dus la ruperea de tradiții. A
fost probabil nevoie de o mie de ani ca noi sa găsim prin metoda “trial and error” cum să
facem un perete din pământ s ă fie rezistent la apă și vânt, încă o mie de ani să învățăm cum

32 Fotografie, J. Joffroy

27
să îl protejăm de insecte, alte dou ă sau trei mii de ani să învățăm cum să facem din pământ
clădiri cu mai multe etaje.33
Pe de o parte pământul brut este încă folosit pentru lo cuințe la scar ă mare de către
sute de milioane de oameni pe î ntreg mapamondul . Pe de alt ă parte, o nou ă generație de
arhitecți și ingineri, fascinați de calitățile ecologice ale acestui material, î n sfârșit
redescoperă valoarea sa, modernizând tehnologia, și adaptează acest material petru o paletă
largă de aplicații moderne .34

Astăzi se nuanțează 2 direcții în ceea ce privește folosirea pământului.Folosirea
pământului stabilizat și a celui nestabilizat. V om încerca o descriere a celor direcții pentru a
putea avea o idee ma i clară asupra avantajelor și dezavantajelor, pe care l e presupune fiecare
dintre ele.

Pamantul nestabilizat:

Construcțiile cu pământ nestabilizat includ cele cu pereți din pământ tasat, blocuri de
pământ, cadre de lemn și pământ . Astfel de tehnici de utilizare a solului au o serie avantaje
distincte, cum ar fi : sunt eco-friendly, reciclabile, economice, și au un comfot termic mai
bun35 Potrivit Jagadish (2007)36, experții și pionieri i modernizarii vor sa ne facă să credem ca
așa numitele ca se de pământ nu mai pot fi prez ente într -o lume dezvoltată așa cum este cea
de astăzi și că ar trebui examinată relevanța folosirii pământului nestabilizat in viitorul
apropiat . Ar trebui totuși subliniat că problemele multiple în ceea ce privește încălzirea
globală ar putea schimba acest scenariu în viitor . În cazul în care schimbările climatice
trebuie să fie oprit e, utilizarea combustibililor fosili trebuie să fie redusă în lumea
occidentală ș i încetinit ă în țările în curs de dezvoltare. În acest sens, utilizarea p ământului
nestabilizat ar putea fi o alternativă prin faptul ca nu se folosește deloc combustibili fusili față

33 Laurie Baker (life, work and writings), Page 19
34 Serie de articole scrise de Detheir si Eaton ce au apă rut în ediția din septembrie 2003 a publicației ByggKunst
35 Reddy, B. V. V. (2007). Standardul Indian de producere a cărămizilor din lut stabilizat, Institutul Indian de
cercetare
36 Jagadish, K. S. (2007). Earth construction today: prospects and tasks. Int ernational Symposium on Earthen
Structures, Indian Institute of Science, Bangalore, 22 -24 August.

28
de pământul stabilizat sau cărămidă , (Jagadish, 2007)37. În plus, pământ ul nestabilizat este
disponibil în cantități mari, în cele mai multe regiu ni ceea ce faceca cei mai mulți utilizatori
și constructori să favorizeaze această construcție.
Potrivit lui Mani (2007, p154)38, o structura de lut este o const rucție care se bazează
în primul rând pe pământ urile neprelucrate disponibile local ca mat erie de construcție de
bază. Un interes substanțial a fost generat de faptul ca au un impact minim asupra mediului și
pentru ca oferă un comfort mai bun . Mai multe practici de construcție din pământ au fost
descoperite că încorporează cantități mari de ener gie ca urmare a adoptării de tehnologii
asemanatoare cu tehnici le de construcție moderne (Treloar, 2001)39. Potrivit Minke (2006)40,
"lutul este întotdeauna reutilizabil și argila nearsă poate fi reciclat ă de un numar indefinit de
ori pe parcursul unei pe rioade extrem de lungi. Argila veche uscată poate fi reutilizat ă după
scufundarea în apă, astfel încât ea nu devine niciodată un material a l deșeurilor care dăunează
mediului înconjurător ". Prin urmare, există motive precum "durabilitatea mediului" pentr u a
sprijin i și promova re utilizarea în construcții a pământ ului ne-stabilizat.

Pământul stabilizat:

Potrivit Lal (1995, p122)41, avantajul major al blocului de pământ stabilizat vis -a-vis
de cărămidă arsă este de economisire semnificativă de energie ( aproximativ 70%) și
asemenea blocuri sunt mai ieftine cu 20 % până la 40%, comparativ cu cărămizi le arse.
Construcțiile pure de pământ (ne-stabilizat) suferă două dezavantaje majore:
– pierderea completă a rezistenței și
– erozi unea din cauza ploii de impact.

37 Jagadish, K. S. (2007). Earth construction today: prospects and tasks. International Symposium on Earthen
Structures, Indian Institute of Science, Bangalore , 22-24 August
38 . Mani, M., Dayal, A. and Chattopadhyay, R. N. (2007). An assessment into the sustainability of earthen
structures and modern transitions.
39 Treloar, G. J., Owen, C. and Fay, R. (2001). Environmental assessment of rammed earth constructio n systems,
structural survey
40 . Minke, G. (2006). Building with earth – design and technology of a sustainable architecture. Birkhauser
publishers for Architecture, Basel, Berlin, Boston.
41

29
Prin urmare, soluri le sunt stabilizate și utiliz ate pentru aplicații diverse (Reddy, 2007,
p194)42. Potrivit Bui și Morel (2007, p113)43, pentru a se conforma cu standardele
materiale lor industriale, norme mai stricte de durabilitate sunt de așteptat pentru pământul
stabilizat . Mai multe tipuri de teste de durabilitate (de exemplu pulverizare și testul de
picurare, puterea de trecere de la starea umedă la cea uscată , etc) sunt propuse pentru
materiale le de lut, în general, și, în special, pentru pămân tul tasat (Heathcote, 1995)44.
Deoarece nestabilizat pământ ul tasat nu a putut trece de aceste teste, a fost sistematic
abandonat și înlocuit pamantul tasat stabilizat (Bui și Morel, 2007). Pe de altă parte Minke
(2006, p39)45 prevede că, "este necesar doar să modifice caracteristicile lutului pentru
aplicații speciale iar aditivi i și stabilizatori i care îmbunătățesc anumite proprietăți ar putea
înrăutăți altele. De exemplu, rezistența la compresiune și încovoiere poate fi ridicat ă prin
adăugarea de amido n și celuloză, dar acești aditivi reduc, de asemenea, puterea de
omogenizare și cre sc raportul contracție , lucru care este un dezavantaj ". Aceste declarații de
la diverși autori (Lal, 1995; Reddy, 2007, Bui și Morel, 2007) susțin că dezavantajele
pământul ui nestabilizat pot fi depașite printr -o stabilizare adecvată a solului.

II.3.1.2 Pământul tasat stabilizat
Deși astă zi se folosesc aproape toate metodele tradiționale de construcție cu pământ
vom analiza metoda cu pământ tasat stabilizat deoarece conside r că este singura care
răspund e eficient la cerințele de proiectare de astă zi.
Se folose ște un ameste c de agregate care includ , pietris de mici dimensiuni, nisip,
nămol și o mică cantitate de lut , care este turnat într -un cofraj. Tehnica tra dițională
presupunea tasarea cu ajutorul un ui mai de lemn până ce se ajungea la un grad de
compresiu ne acceptabil. Astă zi acest lucru se realizeză cu ajutorul u nor prese mecanizate. Se
foloseș te pământ stabil izat ( tradițional se folosea pă mânt nestabilizat), care pe lângă
componentele tradiționale se adaugă și o mică cantitate de ciment ( de obicei în jur de 5%
până la 10%) ,pentru ai creș te rezistența și durabilitatea. De obice i nu au nevoie de protecție,
dar de cele mai multe ori se foloseș te un strat impermeabil de ad eziv (care este transparent)

42 Indian standard code of practice for manufacture and use of st abilised mud blocks for masonry
43 Durability of rammed earth walls exposed to 20 years of natural weathering
44 Durability of earth -wall buildings. Construction and building materials
45 Building with earth – design and technology of a sustainable architect ure

30
pentru ai mări rezistența și durabilitatea. Acest lucru variază în funcție de circumstanțe, de
altfel există câteva mii de exemple în care pereții au rezista t fără nici un fel de protecție. Cea
mai mare parte din energia înmag azinată în material se folosește pentru adunarea ma teriilor
prime și transportul lor pe sit. Folosirea materialelor direct de pe sit poate scade a semnificativ
cantitatea de energie înmagazinată.
Culoarea peretelui este determinată de calitatea si compoziț ia solului precum și de
agregatele folosite. Tasarea are loc în straturi , lucru ce face ca în final , aspectul lui sa fie de
niște fâșii de nuanțe diferite. Dimensiunea și culoarea lor poate fi controlată destul de usor
prin folosirea unor materiale colorat e. Suprafața finită poate fi finisată cu ajutorul unor
abrazivi obținânduse în felul acesta un aspect asemănător cu cel al betonului (aceste lucru
este posibil doar atunci când se folosesc ingrediente de dimensiune mică).
Din punct de vedere structural el se comportă foarte bine la compresie și poate fi
folosit pentru clă diri cu mai multe niveluri. O serie de cercetări au arătat că pereții din pământ
tasat se comporta mai bine la cutremure decat pereții realizați din zidari e de cărămidă sau alte
blocuri. În compoziția lui se pot adauga o serie de compuși pentru ai îmbunătăți calitățile și
poate fi întărit pri n folosirea unor bare de oțel (similar betonului armat), cu mențiunea ca ele
trebuie să fie numai veticale iar numărul lor nu trebuie sa fie prea mare , altfel riscă sa
provoace crăpături în perete.
În ceea privește rezistența la foc el nu conține elemente inflamabile. Se pot realiza
pereți care conțin un miez de izolație termică, deși acest lucru în general nu este necesar
datorită masei mari termice pe care o au. În general folosirea unui strat intermediar de izolație
termică duce la o creștere considerabilă a costurilor de realizare a lor. Datorită masei
compacte pe care o are , oferă o izolație fonică excelentă.

31
fig.31
Fig.32

Fig.31. Secțiune pere te
Fig.32, Etape de realizare a peretelui

32
Fig.33
fig.34

Fig.1. Casa Decontra, Australia architect Fitt de Felice46
Fig.2. Studioul de televiziune Univision, Phoenix, Statele Unite, architect Swaback
Partners47

46 Fotografie Jaime Diay Berrio
47 http://www.swabackpartners.com/portfolio/office+and+commercial/univision+television+studio+ –
+phoenix/?

33
CAPITOLUL III. STUDII DE CAZ

III.1. Nk’Mip Desert Cultural Centre

Arhitect: Hotson Bakker Boniface Haden
architects
Locație: Osoyoos, British Columbia, Canada
Manager Proiect: Bruce Haden
Echipa de proiectare : Norm Hotson,
Stephan ie Forsythe, Tina Hubert, Julie
Bogdanowicza
Anul : 2006
Arie teren : 1,600 acre
Arie construită 1,115 sqm
Materia le: Pământ tasat , Beton , Lemn de pin
Structuri : Equilibrium Consulting Inc.
Constructor : Greyback Construction
Arhitect peisagist : Phillips Farevaag
Smallenberg
Client: Osoyoos Indian Band

fig,35 fotograf, Nic Lehoux

Acest Centru a fost conceput ca un răspuns specific și durabil la contextu l deșertul ui
Canadian din Valea Okanangan , sudul Osoyoos, British Columbia. Este amplasat la marginea
rămășiț elor deșertului Marelui Bazin ( care face parte d intr-o zonă protejată prin lege de
aproximativ 1600 de hectare. El face parte dintr -un plan mai amplu de dezvoltare regională ce
cuprinde întreaga zonă a deșertului.

34
fig.36 , fotograf, Nic Lehoux

fig.37 , fotograf, Nic Lehoux

35
fig.38 , fotograf, Nic Lehoux

fig,39 , fotograf, Nic Lehoux

36
III.2. Merricks House / Wood/Marsh

fig.40, Fotografie: Jean Luc Laloux, David Goss

Arhitect: Wood/Marsh Pty Ltd Architecture
Locație: Mornington Peninsula, Victoria, Australia
Structură: John Gardner
Services: NES
Suprafață 650 sqm
An: 2009
Terenul aflat în apropriere de peninsula Mornington Este marginit de un drum lung ce
străbate o zonă cu viță de vie. La apropriere de casă, ni se oferă la prima vedere destul puți n,
fațada pare că are un aspect modest.
Pe masură ce intrăm printer cei 2 pereți înalți de la intrare se deyvăluie un corridor
lung care datorită curburii pare că dispare. În locul unde se ajunge la cel mai de jos punct al
coridorului, ferestre largi de sticla taie peretele de pământ oferind o vedere dramatică spre
vița de vie și oce anul care se află în planul secu nd. Mai departe pe arcul central, tavanul se

37
arcuiește în sus astfel devenind vizibile cele doua spații mari de zi care se intersecte ază pe
coridor. O deschidere discretă face legatura cu volumul următor unde se află zona de noapte .
.
fig. 41, Fotografie: Jean Luc Laloux, David Goss

fig.42, Fotografie: Jean Luc Laloux, David Goss

38

fig.42, Fotografie: Jean Luc Laloux, David Goss

fig.43, plan parter, sursa, www.archdaily.com

39
III.3 Bruder Klaus Field Chapel / Peter Zumthor

fig.43, Fotografie, Samuel Ludwig, Thomas Mayer

Arhitect: Peter Zumthor
Locație : Mechernich, Ge rmany
An: 2007

40

Totul a început cu o schiță ,care a evoluat devenind un reper în peisajul natural din Germania
Proiectul a fost comandat de către fermierii locali care au vrut să onoreze memoria patronul ui
local, sfântul Bruder Klaus din secolul al 15 -lea.
fig.44. Fotografie, Samuel Ludwig, Thomas Mayer
Se poate spune că cele mai interesante aspecte ale bisericii sunt găsite în metodele de
construcție, începând cu cele 112 trunchiuri de copac dispuse la intrare . La finalizarea

41
cadrului, straturi de be ton au fost turnate deasupra suprafeței existente. Atunci când sau
terminat de turnat toate straturile , rama de lemn a fost aprinsă și arsă , lăsând în urmă o
cavitate scobită înnegri tă și pereți i carbo nizați .
Suprafața de acoperire unic ă a interiorului est e echilibrată de o podea de plumb topit. Privirea
este atrasă în sus cu titlu de direcț ionalitate evident, la punctul în care acoperișul este deschis
spre cerul și stelele de noapte. Ace sta controlează atmosfera din capelă , precum și razele de
soare. Se cr eează astfel o atmosferă specifică în funcție de ora din zi și perioada din an.

fig.45, Fotografie, Samuel Ludwig, Thomas Mayer

Concluzii
Construcția clădirilor din pământ are loc la nivel global de secole. Cu eficiență
energe tică ridicată, nivel ridicat de integritate structurală și finisaje estetice realizate în

42
construcțiile moderne din pământ, pământul este acum una dintre alegerile principale pentru
o cladire sustenabilă cu un consum redus de energie. Astăzi, folosirea pământului este foarte
diferită de metodele tradiționale. Nevoia de a menține o clădire din pământ a fost redus ă
foarte mult deoarece se iau foarte multe măsuri de precauție din perioada de proiectare a
construcției. Exemplele recente ne arat ă că pământul poate fi folosit în combinație cu o
varietate foarte larg ă de materiale contemporane.
Case de pământ realizate de arhitecți ca Peter Vetsch sau Arthur Quarmby se bazeaz ă
pe interpretarea unei conștiinte ecologice. Ele se remarcă datorită apropierii lor de na tură și
pentru că reușesc să permită o experiență dincolo de obișnuiții patru pereți și unghiurile
drepte ale acestora. Conceptul de casă din pământ folosește împrejurimile sale ca un avantaj –
împrejurimi care nu sunt adaptate la clădire, ci clădirea este modelată în scopul de a conserva
mediul natural.
Pământul dacă este extras în mod corespunzător din zone unde nu s -au folosit
îgrășăminte artificiale este unul din cele mai sănătoase material e de construcție. De asemeni,
gratuitatea sa îl face unul din ce le mai la îndemână materiale. Proprietațile sale fizico -chimice
fac din el un material de construcție ideal. În același timp, ca urmare a noilor tehnologii
apărute, acest material poate fi folosit pentru a crea unele din tre cele mai neașteptate forme

Bibliografie:
1. Agarwal, A ., Mud, Mud: The Potential of Earth -Based Materials for Third
World, 1981 .
2. Baker, L. , House: How to reduce buildings costs. Center for science and
technology for rural development (Costford), Iulie 1986.
3. Bhatia, Gautam, Laurie Baker L ife, work, writings. New Delhi: Raj press,
1991, p. 19.
4. Bui, Q. and Morel, J., Durability of rammed earth walls exposed to 20 years of
natural weathering. International Symposium on Earthen Structures, Indian
Institute of Science, Bangalore, 22 -24 August. Interline Publishing, India,
2007.
5. Crouch, P. , Dora, G. Johnson, June. Traditions in architecture .
6. Easton, David, The Rammed Earth House . Vermont, 1996, p. 4.
7. Gebhard. D., Schindler . New York, 1971, p. 30.

43
8. Heathcote, K. A. , Dura bility of earth -wall buildin gs.Construction and building
materials , 1995, vol. 9, no. 3, pp 185 -189.
9. Houben, H. and Gu illaud, H., Earth const ruction – A comprehensive guide,
1994.
10. Le Corbusier, Le Corbusier: The Complete Architectural Works 1938 -1946,
Volume I V . London, 1966, p. 95 -97.
11. Le Corbusier, Le Corbusier: The Complete Architectural Works 1946 -1952,
Volume V . London, 1966, p. 26 -27.
12. Lutic, M., Arhitectura populară , 28 Decembrie 2010.
13. Maini, Satprem , Building with earth in auroville. Auroville earth institute,
Noiembrie 2002 .
14. Middleton, G. F., Build Your House of Earth . New South Wales, 1979.
15. Minke, Gernot, Building with earth: design and technologz of a sustainable
architecture , Basel: Birkhauser, 2006 .
16. Rael Ronald , Earth architecture , New Zork: Princeton architectural press,
2008.
17. Rudofskz, Bernard. Architecture without architects .
18. Ruth , Eaton, Mud: An Examination of Earth Architecture. The Architectural
Review , October 1981, p. 222.
19. Sharif Zami, Mohammad , Contemporarz earth construction in urban
housing+stabilised or unstabili sed, School of the Built Enviroment. Salford .
20. Stein, Mathew, When technology fails.
21. Terence , Riley, Frank Lloyd Wright: Architect . New York, 1994, p. 92.
22. Yukio , Futagawa, ed., Frank Lloyd Wright Monograph 1942 -1950 , Tokyo,
1988, p.1
23. http://sparc -project.blogspot.com/2010_05_01_archive.html
24. http://legumeco.blogspot.ro/2012/08/sa -construim -ecologic-invatand -de-
la.html
25. http://www.archdaily.com
26. Http://wikipedia.org
27. http://architecture.knoji.com
28. http://www.gla.ac.uk