LUCRARE DE DISERTAȚIE, ANUL UNIVERSITAR 201 6 2017 [606379]

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ -NAPOCA, FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM
LUCRARE DE DISERTAȚIE, ANUL UNIVERSITAR 201 6 – 2017

VALORIFICAREA ANSAMBLURILOR NOBILIARE EXTRAURBANE DIN
JUDE ȚUL ARAD
-LUCRARE DE DISERTAȚIE –

Autor: Andrei – Bogdan Popa
Îndrumător – Dr.Arh.Paul Mutica

2

CUPRINS
1. INTRODUCERE
1.1. Argumentare temă ………………………………………………………………………………………3 -5
2. CONTEXTUL ISTORIC AL APARIȚIEI ȘI EVOLUȚIEI ANSAMBLURILOR
NOBILIARE
2.1. Definirea ariei de studiu – Terminologie ………………………………………………………. 6-8
2.2. Evoluț ia ansamblurilor nobiliare din Județul Arad…………….. ………… ………………8 -10
2.3. Situația actuală a ansamblurilor nobiliare din Municipiul Arad …………………… .11-20
3. TEORE TIZAREA , DEZVOLTAREA ȘI IMPORTANȚA VALORIF ICĂRII
ANSAMBLURILOR NOBILIARE
3.1. Restaurarea și reabilitarea ………………………………………………………………………..21 -23
3.2. Întreținerea și rolul decisiv al proprietarului privind punerea î n valoare …………24 -26
3.3. Evoluț ia fenomenului de conversie în Româ nia………………………………………….26 -28
3.4. Echilibrul dintre prezervare, transformare ș i demolare ………………………………..28 -29
4. PROBLEMATIC A IN SERȚIEI CLĂDIRILOR CONTEMPORANE Î N SITURILE
ISTORICE ……………………………………… …………………………………….30 -34
5. STUDII DE CAZ ……………………………………………………………………..35 -41
6. DEZVOLTAREA PROIECTULUI DE DIPLOMA
6.1. Localizarea ansamblului nobiliar …………………………………………………………………..42
6.2. Istoricul , evolutia in timp si descrierea arhitectonica a ansamblului ……………..42 -44
6.3. Obiectivele proiectului …………………………………………………… ……………………….44 -45
CONCLUZII …………………………………………………………………………………..45
MAPĂ DOCUMENTARĂ ………… …………………………………………………….46 -47
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………..48 -50

3

1. INTRODUCERE:

1.1 Argumentare temă
“Misiunea isto rică a unui popor se judecă după creațiunile lui spiritual e. Singure,
valorile culturale justifică existent ș i misiunea unui popor. Istoria nu ț ine seama de popoare
sterile din fire”1
Trăim vremuri în care timpul este tot mai scurt , dezvoltarea societății se face într -un
ritm amețitor și periculos, trecutul începe să fie uitat și chiar ș ters pentru a face loc unei noi
arhitecturi. Eveni mentele importante, amintirile și memoriile unor locuri, întâmplă rile care fac
parte din istoria u nui popor încep să reprezinte un dezinteres total pentru generațiile ce vor
urma. Trecutul începe să nu mai re prezinte o prioritate, începe să fie uitat sau chiar ș ters, pentru
a face loc construirii viitorului.
“Trecutul nu renaște niciodată. Dar el nu d ispare niciodată complet din noi și ceea ce
a fost revin e mereu într -o formă nouă ” ne spune Alvar Aalto.2
Patrimoniu cultural din România a suferit în decursul a câteva secole grave mutilă ri,
numeroase piese de patrimoniu neprotejate au fost utilizate ca m aterie primă pentru diverse
lucrări personale de construcție sau amenajare, ori pur și simplu s -au distrus î n ruine. Motivul
acestor pierderi ireversibile pentru multe dintre aceste obiecte de patrimoniu rezidă în lipsa
respectului pentru moș tenirea cultura lă, situație reflectată î n lacunele legislative din domeniul
protejării patrimoniului cultural, în incertitudinea situației juridice a proprietăților, precum și î n
lipsa uno r programe de stimulare fiscal ă și financiară pentru prezervarea patrimoniului .
Din p unct de vedere architect ural reședințele care au servit , odinioară vechilor familii
de boieri și personalități stau neclintite în fața vremii cu toate că timpul ș i-a pus amprenta
asupra lor. Avem o moștenire inestimabilă de valori care cad pradă dezin teresului și indiferența
față de trecut .
Avem aproa pe 300 de obiecte de arhitectură doar în Maramureș, Transilvania, Banat și
Crișana, multe dint re aceste obiecte sunt situate în regiunea intracarpatică , ansamblurile
nobiliare extra urbane formează o categorie a parte a monumentelor istorice și sunt specific
spațiului Imperiului Astro -Ungar.
În centrul interesului me u s-a aflat dintotdeauna această vastă și extrem de bogată
moștenire a p atrimoniului istoric , pe care î l consider un subiect actual. Avem dator ia de a
întelege de unde am plecat, pen tru a putea avea o viziune amplă și concretă asupra realităț ii
prezentului .
Din pasiunea pentru această ramură a arhitecturii ș i anume restaurarea monumentelor
istorice, lucrarea se prezintă ca o pledoarie î n favoar ea conse rvării și revalorifică rii
ansamblurilor nobiliare extraurbane, respect iv o privire spre alte timpuri ș i meleaguri .

1 Citat Mircea Eliade – http://www.romlit.ro/dimensiunea_tonic_a_culturii
2 Ioan Andreescu -„‟Origini spirituale în arhitectura modernă‟‟ – Editura Paideia & Simetria, 2000, București, pag 20

4

Scopul este să demonstreze că trăirile oamenilor, întâmplările ș i evenimentele ce s -au
petrecut într -un anumit spaț iu pot aduce la vi ață domeniile nobiliare ext raurbane prin diferite
teorii și tehnici de restaurare ș i valorificate la adevarata lor valoare.
,, Oamenii de știință, artă și cultură ca Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile
Alecsandri, Mihail Eminescu, Nicolae Grigorescu , Ion Mincu, au găsit în creația artistică a
trecutului o sursă nesecată de inspirație pentru elaborarea valorilor noi ale culturii care să
răspundă năzuințelor progresiste ale timpului lor." 3
,,România , mai mult ca alte ță ri, nu numai cele b alcanice, posedă dat fiind poziția sa
geografică dupa cum se ș tie, o mare diversitate tipologică și stilistică. ”4

3 Curinschi Vorona Gheorghe , Restaurarea monumentelor , Editura tehnică, București. 1968, p. 6
4 Arhitect Liviu Bratuleanu – Monumentul – tradiție ș i viitor (Reședințe nobiliare din Româ nia – Argumente p entru o inventariere sistematică )
pag. 114

5

Castelul Lónyai din Medieșul Aurit (Satu Mare)
http://monumenteuitate.blogspot.ro/2011/07/castelul -palatul -si-
curia.html#.V8mvD_mLSHs

Palatul Radak -Pekri din Ozd .
http://monumenteuitate.blogspot.ro/2011/07/castelul -palatul -si-
curia.html#.V8mvD_mLSHs

6

2. CONTEXTUL ISTORIC AL APARIȚIEI ȘI EVOLUȚIEI ANSAMBLURILOR
NOBILIARE

2.1. Definirea ariei de studiu – Terminologie
Pentru a clasifica exprimarea prin îndepărtarea altor exprimă ri posibile , consider că este
necesară definirea termenilor pe care îi voi folosi în această lucrare. Intenția acestui subcapitol
nu caută definirea exhaustive a termenilor î n comp lexitatea lor, ci de a extrage î nțelesurile
semnificative asupra conț inutului lucră rii.
Termenii enunțați în rândurile ce urmează, vor fi folosiți mai departe având în minte
definiț ia lor, ca mai apoi implicația lor în practică să fie mai detaliată . Voi defin ii terme ni
precum: valoarea de patrimoniu, monument istoric, sit istoric, restaurare, conservare ,
conversie , punerea în valoare , inserț ie arhitecturală contemporană .
,,Patrimoniu ”. Acest frumos ș i străvechi cuvâ nt era legat , la origine, de st ructurile
familiale, economice și juridice ale unei socie tăți stabilite, înrădăcinate în spațiu și timp .
Astăzi, el urmează un alt destin de mare răsunet , când, modificat de diverse adjective (genetic,
natural, istoric ), a devenit un concept nomad”5.
Cuvâ ntu ,,patrimoniu “ trad us din latinescul patrimonium, înseamnă ,,moșteni rea
paternă ”, prin extensie, ,,b unurile familiei”. Pat rimoniul înseamnă o moștenire lă sată de
generaț iile trecute, pe care avem obligaț ia de a -l transmite generaț iilor ce vor urma. Patrimoniul
național reflectă atât acț iunea statului – națiune de căutare a identității sale î n trecut.6
Ce întelegem prin monument?
În concepț ia teoreticianului Francois Choay ,,În franceză , sens ul original al termenului
este a cela al latinescului monumentum , el însuș i derivate din monere (a înștiinț a, a
reaminti).”,, În acest prim sens vom numi monumen t orice artifact construit de că tre o
comunitate de indivizi pentru a -și rememora, sau a rememora altor generatii persoane”.7 Tot ea
spune că ,,Specificit atea monumentului ține tocmai de modul său de a acț iona asupra
memoriei”.8
Arhitectul Gheorghe Curinschi s pune că ,,prin monument se înț elege o realizare a minții
sau a mâ inilor omului care iese din comun, dinstingâ ndu-se prin valoarea sau amploarea sa.”.9
,,Termenul de monument este de origine latină. El provine din cuvâ ntul monumentum care, în
sensul etimologic latin, înseamnă amintire, memorie ”.10

5 Choay, Francoise, ‟‟Alegoria patrimoniului‟‟ , Editura Simetria, București, 1998, Uniunea Arhitecțiilor din România, pag 1
6 Demoule, J.P. Ethnicity, culture and identity: French archaeologists and historians, Theory în French Archaeology, “Antiquity 73”, 1999, pp .
190-198.
7 Ibidem , pag 6
8 Choay, Francoise, ‟‟Alegoria patrimoniului‟‟ , Editura Simetria, București, 1998, Uniunea Arhitecțiilor din România, pag 7
9 Curinschi Gheorghe Vorona ‟‟Restaurarea monumentelor‟‟ , Editura te hnică, Bucureș ti. 1968, p. 13
10 Ibidem , p. 14

7

Siturile istorice sunt lucrări ale omului sau opere rezultate din acțiun ile conjugate ale
omului și ale naturii, precum ș i zonele ce includ terenurile arheologice, care au o valoare
deosebită din punct de vedere istoric, etnologic sau antropologic. 11
Readucerea la viață a unor situri s -a făcut încă din cele mai vechi timpuri respectând
reguli princip iale de valorificare, car e au făcut ca aceste valori să reziste în timp și să rămână o
mărturie a vremurilor ce tocmai s -au stins.
Punerea î n valoare
Ambivalența expresiei ,, punere în valoare ” desemnează un fapt inedit în lunga istorie a
practicilor p atrimoniale: antagonismul a două etici și a două stiluri de conservare.
Avem o mare problemă valabilă și î n domeniul meu de interes pentru că una din intenții
este tocmai să atrag atenția asupra faptului că avem elemente care merită să fie va lorificate,
termenul de punere în valoare este o ,,locuț iune cheie care se vrea a rezuma statutul
patrimoniului istoric construit , ea nu trebuie totuși să ascundă că astăzi, ca și ieri, în pofida
legislaț iilor protectoare, distrugerea continuă ș i înverșunarea edificiilor și ansamblurilor vechi
își urmează drumul în toată lumea sub pretextul modernizării și a restaurării, chiar sau, sub
constrâ ngerea presiunilor politice, adeseori imparabile” .12
Vreau să amintesc ceva ce afirm ă istoricul vienez Alios Riegel (1858 -1905) de formaț ie
jurist, filosof și istoric, având ș i calitatea de conservator de muzeu: ,, Întradevăr, alături de
transcendenț a (valoare de artă) ”, el include și încă o nuanță, o terestră valoare (de folosință) , ce
ține de condiț iile material e de utilizare practice ale monumentelor.
Restau rarea .
Acest domeniu vast și deosebit de complex ridică de multă vrem e o serie de polemici,
este suficient să urmă rim atitudin ile față de domeniu în istoria arhitecturii ca să ne dă m seama
de direcțiile ș i liniile directoare trasate de anumite școli de gâ ndire.
Figura dominant ă a acestui domeniu este Vio llet-le-Duc a redus la o singură definiție
termenul de restaurare ș i anume ,,A restaura un edificiu, înseamnă a -l readuce î ntr-o stare
completă care poate să nici nu fi existat la vreun moment dat”.13
,, Noț iunea de restaurare , ca și noț iunea de monument a avut o evoluție istorică,
modificându -se în funcție de schimbarea concepțiilor privind istoria ș i teori a arhitecturii,
privind modalităț iile de pă strare a monumentelor exprimat e într -o metodologie specifică ”.14
Conservarea .
Scopul conservă rii este acela de a proteja un monument istoric, făcând apel la toată
tehnica și științ a necesară pentru a păstra vie mă rturia trecutului . Intervenț ie ce pre supune
asigurarea condiț iilor de op rire a fenomenelor de degradare, menținând situația actuală .
Principiile d e conservare au fost elaborate ș i adoptate pe l a jumatatea secolului XX, de
către anumite organizații internaț ional e ce au ca scop protejarea culturii , UNESCO și ICOMOS

11 Carta internațională pentru conservarea și restaur area monumentelor și siturilor, ”Carta de la Veneția” , 1964, Adoptată de către ICOMOS în
1965
12 FrancoiseChoay Alegoria Patrimoniului editura Simetria pag.158
13 Ibidem pag.158
14 Curinschi Gheorghe Vorona ‟‟Restaurarea monumentelor‟‟ , Editura te hnică, Bucureș ti. 1968, p. 20

8

care se ocupă de protejarea monumentelor, grupuri de monumente situri istorice din î ntreaga
lume.
Conversie.
Definiție formulată de Augustin Ioan ,,Conversia este î n primul rând o schimbare de
funcțiune, dar una în care există o tens iune, uneori chiar una acută, între funcțiunea -plecare și
funcțiunea -sosire. Această schimbare de funcțiune a duce cu sine modifică ri importante a
partiului , ale organizării spaț iului, uneori ale materialelor de finisaj sau a cu lorilor acestora.
Ceea ce este însă es ențial este că, în final, cele minimum două straturi ale clă dirii sunt
recognoscibile ca atare, sunt aș adar coprezente ”.15
Așadar, termenul defineș te introducerea unei func țiuni noi într -o clă dire dezafect ată sau
nu numai, clă dirile industriale dar mai ales clădirile monument pot fi ușor supuse conversiei.
2.2. Evoluția ans amblurilor nobiliare din Județul Arad
Crișana , un areal vag de finit î n prezent cuprins din punct de vedere geografic între râul
Mureș la sud , râul Someș la nord , râul Tisa la vest și munț ii Apuseni la est.
Născut în această regiune, arealul studiat imi este familiar , mai exact în Județ ul Arad ,
unul din motivele pentr u care am ales această regiune este faptul că amplasamentul luat pentru
proiectul de diplomă se află pe Valea Mureșului Inferior în Comuna Conop , Sat Odvoș ,
domeniu nobiliar aparținâ nd inginerului Kalman Konopi.
Evoluț ia istorică a regiunii Crișana urmează î n linii generale, traseul m ultor provincii
din Româ nia, constituite din Evul Mediu . Regiunea fiind sub dominație maghiară , începând cu
sfârș itul secolului al XIV -lea, arealul devine o zonă de frontieră , îi conferă acestuia un aer unic
în peisajul româ nesc. Faptul că după anul 1526 reg iunea Crișanei intră sub dominaț ia
Imperiu lui Otoman acest fapt a influențat î n mod dir ect pentru mai bine de un s ecol, ambientul
arhitectural al zonei.
Pe tot parcursul secolului al XIX –lea, regiunea a suferit restructură ri majore, pornind
de la organizarea ad ministrativă și până la structurile economice, religioase ș i militare . Sunt
create canale de irigație, numeroase terenuri asanate, sunt ridicate sate noi, hanuri, poș tă,
fortificații de apă rare.
,,Am numit reședinț e nobiliare o categorie a arhitecturii civile”16, domenii în mediul
rural î n care nob ilimea de la secolul al XVI -XVII -lea își ridicau vaste ansambluri în stil
renascentist cu funcț iunea predominant de locuire dar și cu rol de apă rare, ca mai apoi după
ocuparea Imperiu lui Habsburgic să apară noi ansam bluri sau cele deja existente să sufere
modificări, astfel încât vechiile reședințe nobiliare s ă corespundă noilor idealuri și anume
palate nefortificate realizate î n stil baroc de provincie în secolul al XVII -lea, dovadă că
familiile de nobili se ghidau după moda din capitală imperială .
La începutul secolului al XIX-lea o ultimă intervenț ie asupr a acestor ,,conace” a fost
refațadizarea lor î n stil clasicist, sau eclectic.

15 Augustin Ioan / Despre conversii,08.06.2010 ,Vizualizat online pe http://atelier.liternet.ro/articol/9361/Augustin -Ioan/Despre -conversii.html
accesat in februari e 2017
16 Arhitect Liviu Bratuleanu – Monumentul – tradiție ș i viitor (Reședințe nobiliare din Româ nia – Argumente p entru o inventariere
sistematică ) pag. 113

9

Majoritatea domeniilor nobiliare cup rindeau: reședinț a, parcuri și grădini ce erau
indispensabile, (ce conțineau specii rare de arbori și arbuști, plante ș i chiar animale exotice
precum Păunul asiatic) , anexe ce puteau avea funcț iunea de locuire pentru servitori, grajduri cu
sau fară mane j și spaț ii de depozit are, unele domenii beneficiau ș i de c apelă care erau ridicate
în special pentru familie , dar și pentru comunitate, iar î n imediata apropiere a capelei se află
cripta nobililor.
Aceste domenii erau așezate de regulă la marginea satulu i și aveau î n proprietate,
terenuri agricole, pă duri, lacuri , aveau un puternic rol repre zentativ cu puternice reverberații în
viața de zi cu zi a țăranilor. Aceste ansambluri nobiliare sunt în mare parte răspunză toare
pentru dezvoltarea comunităț iilor loc ale din mediul rural, datorită rolului economic ș i cultural.
Aceste familii d e nobili ofereau locuri de muncă sătenilor și în același timp const ruiau
școli, biserici, construcț ii ce ajutau la dezv oltarea zonei precum (mori de făină , mecanisme
hidraulice, gatere), pentru o mai bună exploarare a resurselor din zona respectivă .
Fațadele sunt simple și în același timp echilibrate ca proporție și trave ație, aceasta
corespunzând dispunerii încăperilor. Există o simetrie perfectă între cele două laturi față de
axul vertical.
Primul moment de cotitură în arhitectura nobiliar ă o reprezintă perioada de după Primul
Război Mondial când regiunea intră î n componența României Mari, moment î n care familii le
de nobili boieri se refugiază în celelalte state naționale, proaspă t formate precum Austria sau
Ungaria. Iar următorul moment de criză apare dupa cel de al Doilea Război Mondial când
regimul comunist nou înființ at ajunge la pute re, ansamblurile nobiliare intră î n pro prietatea
statului pe o perioadă de aproximativ 41 de ani până după căderea comunismului în anul 1989
când majoritatea reședințelor intră din nou î n proprietatea familiilor de drept.
În perioad a comunistă aceste reședinț e au fost conv ertite în sedii ale unor instituț ii
agricole precum CAP -uri sau sedii de primă rii, școli, spitale, tabere de copii, sanatorii sau
orfelinate. În multe dintre aceste Conace s-au produs intervenț ii masive , uneori chiar brutale,
care au dus la desfigurarea lor, compartimentări, se creează goluri de uși, se refac planș eele,
care sunt realiza te după materiale noi precum oțelul ș i betonul.
În timp aceste intervenț ii asupra structurii s -au dovedit a fi dăunătoare datori tă execuției
de slabă calitate sau chiar din cauza conlucră rii dintre materialele moderne ș i cele istorice.
După că derea comunismului multe dintr e aceste domenii nobiliare au rămas fără funcțiune,
familiile aparținăt oare nu mai erau interesate de valorific area acestor m onumente de patrimoniu
din lipsă de fonduri sau prin faptul că familiile erau stabilite în altă țară odată cu încercarea de
a se refugia î n alte state .
Ansambluri întregi se găsesc în momentul de față într -o stare generală de degradare,
datorită perioadei îndelungate de când a u fost părăsit e de vechii proprietar , precum și de
nefericita administrație a celor ce ș i-au aflat sediul în aceste imobile.

10

Castelul Konopi
http://monumenteuitate.org/ro/monument/101/Odvos -Konopi
Castelul Mocsony
http://monumenteuitate.org/ro/monument/39/Bulci -Mocioni

11

2.3 Situația actuală a ansamblurilor nobiliare extraurbane din Județul Arad

În cadrul acestui subcapitol ș i anume situația actuală a ansamblurilor nobiliare
extraurbane din Județ ul Arad , am încercat să studiez ș i inventariez domeniile nobiliare care se
află pe raza Județ ului Arad pe baza unor surse ca enciclopedii sau dicționare maghiare, și
arhiva dar și mă rturii ale unor persoan e care au luat parte la activitățile ce se petreceau în jurul
acestor monumente .
Pornind de la aceste informații, am identificat un număr de 413 monumente istorice pe
întreg teritoriul Județ ului Arad, 148 de monumente fii nd concentrate î n Municipiul Arad, dintre
care 80% sunt monumente, 15% Situri isto rice iar 5% sunt ansambluri, 14 obiecte r eprezentâ nd
domeniile nobiliare: Odvos (Knopi ), Bulci (Micioni) , Șofronea (Purgly) , Petriș (Salbeek),
Săvârș in ( Palatul familiei regale), Mocrea (Solymosy), Miniș (Ortutay), Manastur
(Woracziczky) , Căpâlnaș (Mocioni), Zimandu Nou(Kintzing), Vinga(Gyurky, Gyurky Laszlo),
Turnu (Marczibanyi Justh), Ș iria (Bohus), Ș imand (Urban), Pânc ota (Schultavschy), Macea
(Csernovics -Karolyi), Fântâ nele (Kover Apple), Cuied (Noko Korek), Fiscut (Frohlich –
Kintzing,Roth -Kintzing), Frumuș eni (Sarmezey Arpad), Aradul Nou (Nopcsa). Unele dintre
aceste monumente au disparut de -a lungul anilor. 17
Dat fiind poziția geografică, Valea Mureșului este plină de domenii nobiliare aparținâ nd
grofilor maghiar i sau chiar a unor regi români, considerată drept o mică Vale a Loarei din Estul
Europei, dacă acestea ar fi restaurate.
În momentul de față pe întregu l Județ se află un numă r de aproxim ativ 14 domenii
nobiliare și 43 de obiective ridicate î ntre secolele XIII -XIX. Starea defectuasă în care se află
majoritatea dintre aceste obiecte valoroase de patrimoniu care au aparț inut unor familii d e
nobili boieri sa u regi stau să se prăbușească sunt i ndiferență autorităț iilor sau ale proprietarilor
care dețin aceste reședinț e, doar unele dintre ele au intrat î ntr-un proces de reabilitare , unele au
fost finalizate, iar altele stau să cadă, ajungând refugii pentru oame ni ai stră zii, grajduri pentru
anim ale sau materiale de construcț ii.
Multe dintre aces te monumente istorice au fost vândute pe bani de nimic, împreună cu
tot domeniu pe care îl cuprindea (pă duri, vii, pășuni). Făcând o analiză asupra impresiilor pe
care le au localnicii despre aceste valori de pat rimoniu am ajuns la concluzia că edilii
localitățiilor preferă să atragă fondu ri pentru orice altceva decâ t pentru a se o cupa de
dezvoltarea turismului ș i reabilitarea castelelor. Un l ucru total de neglijat pentru c are ar putea
duce la dezvoltarea com unităților locale și totodată la bunăstarea lor spirituală. În această
situație peste câț iva ani zeci de monumente vor fi făcute una cu pămâ ntul.
În rândurile ce urmează voi face o scurtă detaliere unor dome nii nobiliare care sunt sau
nu înscrise î n lista de monumente istorice făcând referire la starea actuală ș i un scurt istoric al
acestor reședinț e mergând pe cursul râului Mureș .

17ProUrbe /Lista oficiala a monumentelor din Arad,01.03.2008 ,Vizualizat online pe : http://www.prourbe.ro/monumente/ accesat pe:

12

Statistici

13

Domeniul Mocioni – Moc sony .
La 20 de km de satul Odvoș ,, c unoscuta familie Mocioni din Banat a deținut mai multe
proprietăți impr esionante în Banat, a doua ca mă rime fiind Castelul Mocioni din Bulci, comuna Bata, la
câțiva kilometri de Căpâlnaș ”.18
,,În apropiere, pe malul Mureșului, încărcat d e istorie, a î nfruntat veacurile satul Bulci,
atestat documentar din anul 1225”.19
Acest edificiu este un impo rtant obiect de valoare istorică pentru zona de Vest a ță rii, în
momentul de față domeniul se află î n proprietat ea Consiliului Municipal Arad, î n perioada
1949 -1956 având ca funcțiune sediu G.A.S, ca mai apoi până î n anul 2011 să primească
funcț iunea de spital pentru persoanele cu bol i pneumologice (TBC).
În 1551 -1552, castelul transfo rmat, a jucat un rol important împotriva năvă lirii
otoma ne. În 1838, domeniul Bulci a fost luat în arendă de baronul Fechtenberg, d evenind
proprietarul acestuia. În 1856, proprietatea este vândută l ui Antoniu Mocioni”.20
,,În a doua jumătate a secolului al XVIII -lea, în Căpâlnaș, Birchiș și Bulci, fraț ii
Mocion i, Ecat erina, Gheorghe și Anton, își ridică trei elegante castele. L iniile arhitectonice le
situează în prim plan print re clădirile de marca ale Banatului! Lă starii din arborele geneal ogic
al familiei Mocioni au ocupat funcții, de la cele de deputaț i ai circumscrip țiilor electorale și
până la cele de senatori ai Curț ii Imperiale de la Viena”.21
,,Pe două din fațadele conacului se află terase cu blazoanele familiei sculptate în relief,
care au supraviețuit deteriorărilor de după al doilea război mondial. Corpul central al clădirii
deține o frumoasă sală de arme, cu un splendid șemineu. Lângă conac, Anton Mocsony de
Foen a ridicat o biserică și o școală pentru copiii din localitate ”.22
Pe domeniu se află o frumoasă seră construită pe la 1912 realizată din s ticlă colorată și
curbată pe profile metalice îmbinate în nituri și o clădire ce avea funcțiunea de spații de cazare
pentru angajați realizată în perioada interbelică . Parcul este un element unificator ce integrează
toate corpurile amplasate aleator, cu o suprafață de aproximatic 5 hectare și avâ nd apro ximativ
65 de specii de arbori și arbuș ti, investigate de un profesor de la Uni versitatea de Vest Vasile
Goldiș din Arad. Se mai păstrează și astăzi la intrarea principală î n castel pavelele realizate din
lemn de esență exotică , pentru a amortiza zgomotul produs de copitele cailor.
Acest obiect de arhitectură valoros este încărcat cu multe amintiri, în momentul de față
zace în uitare după ce mai bine de câ teva s ecole, a avut un rol important î n istoria Banatulu i și
nu num ai.

18Bogdan Iancu /Domeniul Mocsony ,15.10.2015 ,Vizualizat online pe : http://archaeoheritage.ro/2015/10/cum -a-ajuns -o-ruina -castelul –
preferat -de-regele -mihai -i-in-parcul -dendrologic -dimprejur -supravietuiesc -inca-70-de-specii -de-arbori -si-arbusti/ accesat pe :
19 Ibidem pag.13
20 Ibidem pag.14
21 Ibidem pag.07
22Arad City Guide /Castelul Mocsony ,15.10.2015 ,Vizualizat online pe : http://www.aradcityguide.ro/_/monument -istoric/castelul -mocsony –
sat-bulci -comuna -bata/ accesat pe:

14

Toate imaginile de pe această pagină sunt din arhiva personală .

15

Domeniul Ș ofronea – Purgly.
Nu departe de Arad se ridică unul dintre cele mai imp ortante monumente de arhitectură
din Județ ul Arad. Nu a fost construit cu scop defensiv, ci mai degrabă de frumusețe, meș terii
care au contribuit la realiz area acestui edificiu au vrut să impresioneze pe oricine vizitează
acest castel. Aflat multă vreme în ruină, acest castel își trăiește a doua t inereț e, nobilii di n
trecut au lăsat acest loc în moștenire unor oameni care cu multă inima s -au hotărât să îi redea
stralucirea de altădată .
În zonă există multe astfel de construcții chiar dacă nu la fel de mari și frumoase, pot
spune că privind acest m onument am în față un conac cu aspect de castel, cu mult timp î nainte
acest loc putea purta numele de ruină, mai exact cu 21 ani în urmă castelul de la Șofronea și
domeniul ce îl î nconjoară putea fi denumit în limbaj popular o “șerpă rie”.
În urma național izării domeniului nob iliar grajdurile ca și edificiul, a fost integrat î n
C.A.P , print re pereț ii decapita ți dăduse vegeta ția. Mai apoi în anul 1995 fundaț ia Humanitas –
Gura Popi i a transformat acest edificiu într -unul dintre atracțiile principale ale Ju dețului Arad.
Eforturile prin care ca stelul a fost adus la forma inițială a fost unul considerabil.
În urma discuț iei cu proprietarul, până acum invest iția a costat aproximativ 2,5 mil de
euro. Uman a dur at mai bine de un deceniu de fră mântări și alergă turi.
Castelul a aparț inut familiei Purgly, legat d e proprietarii castelului există povești câ t se
poate de interesante: ,, Janos Purgly I -a donat fiului său Laszlo Purgly , î ntreaga proprietate:
860 de iugăre cadastrale de teren, castelul, o fermă de ani male, o plantație de pomi fructiferi și
una de viță de vie. „Ajuns proprietar, una dintre preocupările lui principale a fost
finanțarea Bisericii Evanghelice Lutherane (Biserica Roșie) din Arad, unde este sponsorul
principal", povesteș te Daniel Negrea. Î nsă nori negri s -au abătut asupra castelului, când în
1922, soția baronului, Margit, s -a sinucis din cauza in fidelității soțului ei. Acesta și -a
înmormântat soția în curtea cast elului și s -a recăsătorit cu sora soției sale”.23
,, În 1949, el a fost depor tat la Târgu Jiu, apoi a revenit în Arad în 1951 și murit de
inaniție în subsolul casei parohiale care aparținea de Biserica Roșie. Localnicii din Șofronea,
care l -au apreciat mult, au încercat să -i aducă mâncare, dar au fost opriți de comuniști, iar
baron ul Purgly s -a stins exact în pivnița ctitoriei sale. El a fost înmormântat alături de cea de -a
doua soție, în cimitirul vechi de la UTA, din Arad. În urma sa nu a rămas vreun moștenitor”.24
Integrarea castelului î n circuitul turistic a avut un rol foarte important în dezvoltarea și
totodată conservarea acestui domeniu, deoarece turiș ti din toate col țurile Europei, vin î n
această ,,mini -stațiune” balneară pentru tratament, toate fondurile strâ nse din taxa d e intrare
sunt dirijate pentru întreținerea castelu lui și a bazinelor cu apă termală . Proprietarul castelului
pune la dispoziț ie pen tru vizitator 5 camere de oaspeți, amenajate î n stilul acelor vremi care s –
au stins. Încă se mai simte aerul acelei perioade.

23 Liliana Brad / Spa la castelul socrului lui Horty ,06.06.2010 ,Vizualizat online pe : http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte –
locale/spa -la-castelul -socrului -lui-horthy -192871 accesat pe
24 Liliana Brad / Ibidem.

16

Fig.1 Fig.2

Fig.3 Fig.4

Fig.5 Fig.6

17

Castelul de la Să vârșin- domeniul familiei regale
Merg ând tot pe valea Mureșului, dar de această dată la poalele Munț ilor Zărandului,
ascuns î n imensitatea un ui parc cu specii rare, se află Castelul de la Săvârșin,, este satul de
reședință al comunei cu același nume din județ ul Arad”25, adăpostind o istorie veche de
aproape 500 de ani.
,,Parcul dendrologic din jurul castelului a fost înființat de vicecomitele Andras Forray,
în anul 1514, care a fost domn de pământ și a avut moșie în zona Săvârșinului. Acest parc are o
suprafață de 6,5 hectare și conține câteva specii rare de arbori și arbuști, declarate monumente
ale naturii: brad argintiu, molid, tuia piramidală, chiparoși de baltă, salcâm chinezesc, pin de
Himalaya, alun turcesc, stejari seculari și multe altele ”.26
Cele mai vechi d ocumente care se mai găsesc astăzi atestă finalizarea construcției î n
anul 1680, actele care dovedesc acest lucru au fost recuperate din arhivele de la Budapesta,
pentru ca cel e din arhiva castelului au ars în cele 2 incendii care de -a lungul timpului au mistuit
clădirea. Inițial castelul a fost un conac vânătoresc, deț inut de familia nobilului Andras Forray,
dreptul de propri etate fiind transmis din generație în generație până spre finalul dominației
maghiare î n Transilvania.
Castelul a ajuns î n posesia lui Caro l Hunyady, care a locuit aici până la moartea sa,
după care a intrat î n proprietatea n obilului Anton Mocioni, care deținea în acea perioadă ș i
domeniul de la Bulci de care am făcut re ferire în râ ndurile de mai sus, de la care mai târziu
avea să intre în posesi a regelui Mihai. Săvârșinul, un loc cald cu peisaje care iți taie răsuflarea,
a devenit ,,acasă ” pentru familia regelui Mihai.
,, Regele a iubit mult întreaga zonă, iar la plecarea în exil, trenul în care se afla a oprit
pentru câteva minute în gara Săvârșin ”.27 Castel ul are un trecut zbuciumat presărat cu multe
întâmplă ri, reîntoarcerea regelui la Săvârșin a fost una dureroasă, î n anii comunismului castelul
a fost devaloriza t.
Castelul a fost restaurant dupa fo tografiile din arhiva familiei și amintirile Regelui
Mihai, după un plan bine stabilit de arhitecți, ingineri , meșteri și specialist în reconstrucția
clădirilor de patrimoniu, astfel lucrările de restaurare au început prin anul 2007 sub stricta
supraveghe re a Principesei Margareta dar ș i a unui architect venit special de la Londra pentru a
superviza lucră rile.
Munca a fost una extrem de dificilă, singurele repere erau poze ș i amintiri ale Regelui, în
perioada comunist ă s-au făcut intervenții nefavorabile clădirii atât asupra structurii cât ș i la
interior. Începând din acest an domeniul și -a deschis porț ile pentru public care poate vizita
împrejurimile castelului.

25 Wikipedia / Savarsin -Arad ,14.08.2016 ,Vizualizat online pe :https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83v%C3%A2r%C8%99in,_Arad
accesat in februarie 2017.
26 Wikipedia / Castelul Regal de la Savarsin ,03.09.2016 ,Vizualizat online pe :
https://ro.wikipedia.org/wi ki/Castelul_regal_de_la_S%C4%83v%C3%A2r%C8%99in accesat in februarie 2017.
27 Liliana Brat(art.) / Valea castelelor nobiliare ,25.08.2011 ,Vizualizat online pe :http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte –
locale/valea -castelelor -nobiliare -242367 accesat in februarie 2017.

18

Fig.7 Fig. 8

Fig.9

19

Căpâlna ș- Moc sony
Mergând pe cursul inferior al râului Mureș, la o distanță de 6 km față de satul Săvârș in,
aflăm ansamblul reședinț ei Mocioni din satul Căpâlnaș , castelul cu parter și etaj a fost construit
în jurul anului 1870.
Fiind unul dintre cele mai f rumoase monumente de arhitectură din Județul Arad aflat î n
inima satului, cu o siluetă impună toare , edificiul a fost construit de către familia nobiliară
Mocioni de origine aromână .
,, Edificiul a fost proiectat de arhitectul vienez Ott o Wagner care a ridicat castelul î ntre
anii 187 6-1879, Otto Wagner a fost inspirat de Micul Trianon de la Versailles, dar nu a realizat
o copie fidelă a ilustrului model, de aici ș i cel de -al doilea nume al castelului din Căpâlnaș.
Castelul, chiar dacă mult timp s ituat pe teritoriul Austro -Ungar, a fost pepinieră a culturii
româ ne, aici aveau loc întâlniri ale oamenilor politici români, concerte de muzică clasică ș i se
vorbe a aproape expclusiv limba romană, chiar dacă familia nobiliară Mocioni cunoștea atât
maghiară, cât și franceză, engleză și germană . “28
Arhitectul vienez a folosit pentru intrarea din fa ța coloane care se termin ă cu capiteluri
bogat decorate. Scara central ă urcă cu falduri mari pe o teras ă amplasat ă în mijlocul fa țadei
principale. El ementele principale de proiectare sunt corni șele, artistic înobilate. Accesul pe
teras ă este realizat d e 3 uși masive care comunic ă cu salonul .
Parcul se întinde pe o suprafa ță de aproximativ 7 hectare, ofer ă cele mai bune condi ții
de relaxare și odihn ă. În fața terasei există o fântană în mijlocul că reia se gaseș te un cerb –
asemenea castelelor franceze.
Din păcate după anul 1950 castelul și așezarile au fost naționalizate, în momentul de
față are funcț iunea de spital neuropsihiatri c. Construcția se află într -o stare relativ bună, pe
unele porț iuni sunt prezent e urme de igrasie fapt ce denotă existența umezelii în zidă rie.
Consider ca funcț ionarea unu i spital nu este tocmai benefică pentru o as emenea valoare,
deoarece nu se îndeplinesc cerințele func ționale actuale de tra tare, s -au facut unele intervenț ii
nu tocmai fericite, unul dintre acestea este instalarea de gratii la ferestrele de la nivelul
demisolului.

28 i-Tour / Castelul Mocioni Teleki din Capalnas,18.03.2011 ,Vizualizat online pe http://www.i -tour.ro/castelul -mocioni -teleki -din-capalnas/
accesat in februarie 2017

20

Accesul principal Fațada principal ă

Fațada sud Fațada Vest

Toate imaginile de pe această pagină sunt din arhiva personală.

21

3. TEORETIZAREA, DEZVOLTAREA ȘI IMPORTANȚA VALORIFICĂ RII
ANSAMBLURILOR NOBILIARE

Pentru rei ntegrarea ansamblurilor nobiliare în circuitul cotidian care reprezintă mă rturia
vie a istoriei noastre, se pune problema restau rării, reabilitării, întreț inerii sau conversiei
lor.

3.1 Restaurarea ș i reabilitarea
,,Restaurarea , preocuparea de bază a cercetărilor actuale, însumează î ntreaga activitate
de descoperire ș i aplicare a celor mai potrivite mijloace pentru protejarea bunurilor culturale de
acțiunea factorilor dăunători din natură (umiditate, temperatura prea înaltă sau prea scăzută,
aerul încă rcat de reziduuri industriale, lumină, etc.) sau de deterioră rile pr oduse de oameni” 29.
Este un domeniu deosebit de complex, care ridică de multă vreme o serie de polemici.
Suficient să urmărim atitudinile față de domeniu în istoria arhitecturii ca să ne dăm seama de
direcțiile ș i liniile directoare trasate de anumite școl i de gâ ndire.
Cercetările pe care le -a întreprins Viollet –le– Duc b azate pe ideea unităț ii de stil sunt
piatra de temelie în istoria arhitecturii , el a fost preocupat de lipsa de document e legate de
arhitectura istorică monumentală, face ample studii și c ercetă ri asupra acesteia, recons tituind
prin procedee de tehnică elemente de sti l sau prin desene. Toate cercetările ș i studiile pe care el
le-a realizat asupra arhi tecturii istorice sunt stocate î n opera sa ,, Dictionnaire raisonné de
l'architecture franç aise du XIe au XVIe siècle”.
Epoca lui Viollet -le-Duc inspirase majoritatea marilor restauratori ai timpului, în special,
cei care lucrau la Florenta, Venetia și Neapole. Dar, unde alți practicieni de această dată ai Școlii
Britanice, ca Ruskin si Morris, le atacaseră în mod deschis.
Lucrarea sa “Conservare o Restaurare ” publicată în “ Questioni practiche di belle arti ”
(1893) structurată ca un dialog , dă alternativ cuvântul la doi practicieni: unul apără ideile lui
Viollet -le-Duc, pe care îl i nvocă și citează în mai multe râ nduri, iar celă lalt, ego-ul lui Boito, le
critică slujindu -se de argumente împrumu tate de la Ruskin și Morris (al căror nume nu sunt
menționate). Boito construiește progresiv propria sa doctrină pe această opoziție. ”… “Concepția
sa de conservare a monumentelor, fondată pe noțiunea de autenticitate, o datorează lui Ruskin
și Morris. ” 30
Restaurarea are scopul de a trata un monument de arhitectură cu un grad oarecare de
degradare, încercând înlăturarea bolilor, aducerea la o stare cât mai apropiată de cea ințială, sau
să prelungească pe cât de mult posibil viața unor clădiri îmbătrâ nite de timp.

29 – citat din raportul prezentat de P.Coremans la cea de -a sasea Conferinta a ICOM -ului de la New York, 1965, intitulat La formation des
restaurateurs.
30 – Gheorghe Curinschi Vorona – Arhitectura Urbanism Restaurare editura Tehnica – pg 105

22

Conserva rea are rolul de a preveni, creând astfel condiții speciale pentru păstrarea
clădirilor, condiț ii care au ca scop evitarea d egradă rii lor.
Restaur area și conservarea sunt două procese strâns legate între ele, care implică
cunoș tiinte vaste despre tehnică dar și multă experiență și cunoștiințe bogate î n arhitectura
istorică . Monumentele istorice, î n cea mai mare parte a cazurilor includ î n cadrul arhitecturii o
diversitate de obiecte vari ind ca materiale, pictura murală, sculptură , mobilier, tehnici care
presupun măsuri de conservare, în afară de cele care privesc monumentul propriu zis.
Acțiunea de conserva re dar și de cercetare implică munca de ech ipă, de specialiș ti din
diverse domenii de cercetare .
Din „Teoria restaurării „ scrisă de Cesare Brandi (cel care timp de douăzeci de ani a
condus destinele Inst itutului Central de Restaurare de la Roma ș i care a dat restaurării un
fundament estetico -filozofic pe care s -a putut clădii o experiență de valoare universală ) reiese
că „opera de artă se înfățișează în dublă polaritate: istorică și estetică. Iar restaurarea își are
legimitatea doar în condiția fu ncționalizării bipolare – istorico -docu mentare și estetice a
operei. Fapt ce asigură eficiența principiilor de conservare restaurare și în primul rând a c elor
privitoare la tratamentul lacunelor.”31
,, Folosirea constantă a materialelor și tehn icilor tr adiționale a realizat , în ciuda
oricăror critici traduse de partizanii produselor sintetice, un fel de „homeopa tie” în restaurare
și, mai ales, un coeficient ridicat de compatibilitate a materialelor folosite.”32
„Daune importante s -au înregistrat și d atorită doleanțelor unei modernizări prost
întelese și a unei viziuni urbanistice lipsite de rafinament care, pe măsura dezvoltării orașelor
și având în prim plan mobilul traficului , determina cu precădere nerespectarea conceptului de
ambient care, di ncolo de considerentele restrânse ale monumentului individual , reprezintă
pentru Carta Restaurării o cucerire notabilă „33
Tot în Carta Restaurării se precizează că „pentru restaurarea completă a unui monument
comportă cu necesitate și studiul său de per spectivă istorică, care trebuie să înceapă prin
cercetări de săpătură, cu dezveliri de fundații, operațiune dirijată prin metoda stratigrafică care
poate furniza date prețioase privind fazele și evenimentele prin care a trecut edificiul în
cauză. Re dactarea proiectului de restaura re, a unei opere de arhitectură va fi precedată de o
cercetare atentă a monumentului în raport cu opera originară și cu cazul eventualelor adăugiri
sau modificări. “34
Din acest studiu va face parte integrantă cercetările bi bliografice, iconografic e, de
arhivă în vederea dobândirii eventualelor informații cu caracter istoric.

31 -Cesar Brandi – „ Teoria restaurării” – editura – Meridiane pg 16 -17
32 – Ibidem. pg 18
33 Citat din raportul la Carta Restaurării 1972 care din nefericire nu a avut niciodată statut de lege .
34 Ibidem

23

,,Reabilitarea ” – punerea î n valoare
Ultima distrugere sistematică a patrimoni ului se situează în intervalul 1977 – anul
desființării Direcției Patrimoniului Național Cu ltural – și 1989. A apă rut un fel de sistem barbar
în urma căruia construcțiile monument istoric continuă să sufere intervenț ii mutila nte sau
ireversibile, datorate î n mare parte sistemului comunist care au abandonat aceste monumen te,
ulterior fiind retroc edate familiilor de drept după că derea comunismului. Făcând o paralelă la
anii 1977 – 1989 putem spune, că pășim pe langă ziduri care stau să cadă, tot felul de
ascunzători cu grămezi incredibile de gunoaie.
Așadar avem o mare pro blemă valabilă și în domeniul nostru de interes pentru că una
din intenții este tocmai să ne atragă atenția că avem elemente ce merită să fie valorificate.
Termenul de punere în valoare este o “locuțiune cheie care se vrea a rezuma statutul
patrimoniului i storic construit, ea nu trebuie totuși să ascundă că astăzi, ca și ieri, în pofida
legislațiilor protectoare, distrugerea continuă și înverșunată a edificiilor și ansamblurilor vechi
își urmează drumul în toată lu mea sub pretextul modernizării și a restaurării chiar, sau sub
constrângerea presiunilor politice , adeseori imparabile. ”35
,,Această locuțiune cheie care s -ar dori liniștitoare, este în realitate neliniș titoare prin
ambiguitatea sa. Ea face trimitere la valorile de pa trimoniu, care trebuie recunoscute. ” Ea însă
poate să mai îmbrace și noțiunea “de plus de -valoare, plus -valoare de interes, agrement,
frumusețe, desigur, dar și plus -valoare de atractivitate, ale cărei conotații economice es te inutil
a le sublinia. ”36
Metodologia folosită în restaurare de Viollet -le-Duc se directionează nu după tezele sale
teoretice înaintate, “ci după tendințele extreme ale doctrinei unității de stil: înlăturarea arbitrară
a unor etape ale existenței monumentelor, refacerea integrală a unor elemente originale ce ar fi
putut fi conservate, proiectarea ipotetică, în stil, a părților reîntregite, totul pentru a se da
monumentelor o stare completă care ar fi putut chiar să nu fi existat …
Reproducerea acestor citate are misiunea de a exp lica cât de important este să acordăm o
atenție deosebită tuturor aspecteleor ce le implică conservarea , restaurarea, reabilitarea și
conversia. Să se înțel eagă că cercetarea, investigarea, analiza, trebuie s ă stea la baza oricărui
demers și că decizile luate pripit și uneori eronat pot ucide edificiul.
De reținut, este faptul că relația cu vecinătățile (așa cum arată și citatele) dar și aspectele
de compoziție urbană trebuie bine aprofundate înainte de a se face orice intervenție.

35 Francoise Choay – Alegoria Patrimoniului – editura Simetria – pag.158
36 Ibidem – pag.158

24

3.2 Baza legislativă , rolul decisiv al propriet arului privind punerea î n valoare și
întreț inerea monumentului istoric .

,,Putem trăi fără (arhitectură), ne putem adora Dumnezeul făra ea, dar fă ra ea nu ne
putem aduce aminte”. Această afirmaț ie din celebrul capitol VI ( The lamp of memory) din T he
Seven Lamps of architecture îi păstrează arhitecturii o funcție ș i un sens care s unt în
contradicție cu ideile lui Hegel ș i ale acelui Victor Hugo din ”Ceci tuera cela”.”37
Astfel î n cazul multor monumente istorice, mai ales î n cazul domeniilor nobiliare – în
momentul retrocedă rii unui proprietar/beneficiar , starea de degradare este una foarte avansată ,
fiind astfel momentul în care se poate spune că timpul și nepăsarea și -au spus cuvântul .
În cazul unui monument istoric, prin schimb area de pr oprietar sau prin examinarea
stării în care se află monumentul se poate î ncepe monito rizarea și decizia de începere a unor
lucră ri de cercetare, proiectare și execuție. Lucrarea poate să pornească de la orice proces
tehnic dar amânarea lucrării d e cercetare, proiectare și execuție , procesul de degradare poate să
continuie până la momentul în care nu se mai poate interveni prin nici un proces stoparea
degradarilor costructiei , depinde foarte mult de starea î n care se află monumentul și anume de
la mediocră până în stare avansată (aproape de colaps) .
De conștientizat este faptul că printr -o intervenț ie ce presupun tehnici d e restaurare,
reabilitare, oricât de mare ș i costisitoare este aceasta, starea tehnică a construcției în condiții de
funcționare nu este pe vecie, nici măcar pentru o perioadă de 50 de ani, daca nu se asigură o
întreț inere riguroasă .
Indiferent de faza care se demarează sau se execută , lucrările nu încep decâ t la cererea
proprietarului de drept al construcției , respectiv al domeniului, fără acț iunea lui nu se poate
demara procesul de punere î n valoare a monumentului.
„Pentru autorul cărț ii The S tones of venice (istoric de artă John Ruskin) , arhitectura
este singurul mij loc de care dispunem pentru a pă stra vie legatura cu un trecut căruia îi datorăm
identitatea noastră și care e p arte reprezentativ ă a elementelor esențiale din strucutură a ființ ei
noastre.”38
Astfel o bligativita tea proprietarului indiferent că monumentul este proprietate a statului
sau proprietar privat , este de a întreține monumentul, să asigure paza și î ncercarea de
consolidare, restaurare ș i conservare prin m ijloacele stabilite de specialiș ti acreditați ai
Ministerului Culturii și Identității Naț ionale dar, să nu realizeze intervenții care sa pună în
pericol stabilitatea construcț iei prin demolarea anumitor elemente structurale fără un aviz și
contactarea specialiștilor .

37 Francoise Choay – Alegoria Patrimoniului – editura S imetria – pag.102
38 Francoise Choay – Alegoria Patrimoniului – editura Simetria – pag.102

25

Legea 422/2001 republicată în Monitorul Oficial , Partea I nr.938 din 20.11.2006
precizează la articolul nr.23 următoarele dispoziții :
(1) Intervenț iile asupra monumentelor istorice se face numai pe baza ș i cu respectarea
avizului emis de către Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, de că tre
serviciile publice deconcent rate ale Ministerului Culturii ș i Cultelor.
(2) În sensul prezentei legi intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice
sunt:
a) toate lucră rile de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare , restruc turare,
amenajari peisagistice și de punere în valoare, care modifică substanț a sau aspectul
monumentului;
b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
c) amplasarea definitivă sau temop orară de împrejmuiri, construcții de protecț ie, piese de
mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemnare pe și î n
monumente istorice;
d) schimbări ale funcțiunii sau destinaț iei monumen telor istorice, inclusiv schimbă rile
temporare
e) strămutarea monumentelor istorice
f) amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, utilitați anexe, indicatoare, inclusiv în
zonele de pro tecție a monumentelor istorice.
(3) Autorizația de construire, autorizația de desființare, precum și autorizaț iile
referitoare la intervențiile prevăzute la alin.2 se eliberează numai pe baza și î n
conformitate c u avizul Ministerului Culturii și Cultelor sau, după caz, al serviciilor
publice deconcent rate ale Ministerului Culturii și Cultelor ș i cu celelalte avize,
potrivit dispozițiilor legale î n vigoare.
(4) Autorizațiile prevăzute la alin.3, emise fără aviz instituțiilor abilitate prin lege și
fără respectarea c ondiț iilor acestora, sunt nule de drept.
(5) Obligaț ia privind folosin ța monumentul ui istoric face parte integrantă din Cartea
tehnică a construcției, în situația în care aceasta nu există, obligația privind folosința
monumentului istoric ține locul documentaț iei tehnice de utiliz are a bunului imobil ,
in condiț iile legii.”39
În momentul în care se stabileș te necesitate a intervenției asupra construcției
proprietarul trebuie să contacteze o firmă condusă de un sef de proiect care de ob icei este un
arhitect care are în subordine o echipă de specialiș ti din diverse domenii de cercetare ,
comandarea cercetărilor ș i a proiectu lui realizat de către specialiști î n domeniu, depunerea
actelor pentru obț inerea autorizatiei de construire , contractarea constructorului care se v-a
ocupa de realizarea execuț iei. Este foa rte important ca toate fazele să se desfașoare î n mod
obligatoriu după prevederile legislației î n vigoare de că tre personal specializat. Beneficiarul
împreună cu șeful de proiect întocmesc o primă temă, temă în care sunt identificate încă de la
început totalitatea studiilor n ecesare pentru identificarea stă rii tehnice d ar și istoria ș i valoarea
obiectului i storic supus spre intervenț ie de a fi protejat.

39 Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 republicata, privind protejarea monumentelor istorice \republicat in Monitorul Oficial, Partea Inr.938 din 20
noiembrie 2006.

26

Atunci câ nd vorbim despre valoarea obiectului istoric ne r eferim la componentele
artistice ( ornam ente, picturi, sculpturi ) dar și obiecte de mobilier sau de tâmplă rie (ferestre,
uși, elemente de fero nerie din diferite materiale), î n genera l obiecte care se doresc a fi păstrate
pe cât posibil în starea inițială, dacă acestea se află într -o stare foarte bună, dacă acele
componente de valoare se află într -o stare avansată de degradare se intervine asupra lor prin
tehni ci realizate doar de profesioniști în domeniu, folosind aceleaș i materiale .
După încheierea intervenț iilor la care a fost supus monumentul istor ic și anume de
consolidare, restaurare , reabilitare , reînnoire și punerea în valoare, trecem la urmărirea în timp
a intervenției și anume de urmă rire a ef ectelor pe care aceste intervenții le -a declanșat, această
urmărire în timp este foarte necesară pentru a constata daca metodele teoretice de intervenț ie
puse î n aplicare au generat asteptă rile dorite.
Este de dorit a urmări în timp cum se comportă î n real itate monumentul supus
intervenției. Această ulti mă etapă are o valoare destul de m are deoarece prin investigarea și
cercetarea evoluției în timp a intervenți ei po t fi perfecț ionate toate procesele prin care a trecut
obiectul de pat rimoniu care s -a dori a fi pus î n valoare.
Ca și cauze care pot degrada d in nou constru cția în timp este umiditatea, prin
întreținerea acoperișurilor, prin întreț inerea jgheaburil or și prin dirijarea ace stor ape preluate de
pe acoperiș cât mai departe de construcție. Prin dirijarea apelor de adâ ncime care pot eroda
structura de rezistență a clădirii, majorita tea domeniilor nobiliare se află într -un cadru natural,
unde pânza freatică poate conține acizi aduse de râ urile subterane. Prin rea lizarea unor sisteme
de drenaj în jurul fundației se elimină posibilitatea de infiltrare a a pei în pereții de zidărie a
construcț iei .
,,Putem trăi fără [arhitectur a] , ne putem adora Dumnezeul fără ea, dar fără ea nu ne
putem aduce aminte”. Această afirmaț ie din celebrul capitol VI ( The lamp of memory) din T he
Seven Lamps of architecture îi pastrează arhitecturii o funcție ș i un sens care s unt în
contrad icție cu ideile lui Hegel ș i ale acelui Victor Hugo din ”Ceci tuera cela”.40
3.3 Potenț ialul de conversie a domeniilor nobiliare extraurbane

,,Conversia este în primul rând o schimbare de funcțiune, dar una în care există o tensiune,
uneori chiar una acută, între funcțiunea -plecare și funcț iunea -sosire. Aceas tă schimbare de
funcțiune aduce cu sine modifică ri impo rtante a partiului, ale organizării spaț iului, uneori ale
materialelor de finis aj sau a cu lorilor acestora. Ceea ce este însă essențial este că, în final, cele
minimum două straturi ale clă dirii sunt re cognoscibile ca atare, sunt aș adar coprezente”.41
Termenul de conversie definește astfel introducerea unei funcțiuni noi într -o clădir e deja
dezafectată. Clădirile industriale dar mai ales clădirile monument pot fi ușor supuse
convers iilor.
Termenul de re -conversie funcțională se poate defini c a o revenire la una dintre funcțiunile
pe care construcția le -a deservit î n urma unei convers ii realizate ulterior , î n cazul nostru ace ea
de reședință pentru familiile de nobili.

40 Francoise Choay – Alegoria Patrimoniului – editura Simetria – pag.102
41Augustin Ioan / Despre conversii,08.06.2010 ,Vizualizat online pe http://atelier.liternet. ro/articol/9361/Augustin -Ioan/Despre -conversii.html
accesat in februarie 2017

27

Motivele ar fi multiple care să ne facă să luăm în considerare această opțiune a
conversiei. Nu trebuie neglijat un fapt de natură economică și anume faptul că în genera l
construcț iile sunt deja prinse în țesutul urban în majoritatea cazurilor astfel locația devine un
atuu în plus, un alt m otiv ar fi existența infr astructurii și a utilitățiilor dar si a cadrului natural.
Expansiunea teritorială rapidă a orașelor a făcut să apară aceste insule ale civilizației pe
care nu le putem neglija datorită dimensiunii lor. Acesta este un fapt firesc care în multe alte
cazuri a fost valorificat pozitiv.
Pe întreg teritoriul Româ niei avem edificate remarcabil e obiecte de patrimoniu istoric ,
recun oscute la nivel european, situația economică a proprietarilor care dețin î n cazul nostru
domeniile nobili are îi determină să abandoneze aceste mon umente cu o valoare inestimabilă .
Ponderea coversiilor la nivel eu ropean este una destul de red usă, în România reședinț ele
“grofilor” sunt supuse cu siguranță unor dificultăți de utilizare, î n marea majoritate a cazurilor
intervențiile de restaurare și punere î n valoare s -au oprit la stadiul de muzeu sau de hotel.
Conversia are două scopuri : un prim sco p este acela de a deschide clă direa spre public,
de a oferi informații dar și satisfacerea unor cerințe ce ț in de latura afectiv ă, ideea de basm, iar
cel de -al doilea scop este găsirea de noi formule funcționale adecvate exigențelor
contemporane da r și cerințe de natură economică și socială .
Având o reticiență în ceea ce priveș te conversia acestor domenii , nu trebuie să privim
problema conversiei la nivel funcțional ca un compromis și trebuie tratată dupa potențialul pe
care î l poate crea obiect ul de p atrimoniu . Trebuie să avem în vedere și faptul că neglij area
acestor procese de punere în valoare nu face altceva decât să amâne resuscitarea valorifică rii
unor obiecte de patrimoniu atât la nivel istoric cât ș i economic.
Indolența autorităților da r și a beneficiarilor față de aceste tezaure cu care România a
fost înzestrată nu face altceva decât să piardă încet o valoare istorică neregenerabilă. Prin
încercarea de punere în opera a acestor reședințe nobiliare extraurbane ș i prin promovarea
acestora atât la nivel național cât ș i internaț ional nu facem altceva d ecât să dezvoltăm și
comunităț ile din jurul domeniilor .
Evaluarea potențialului pe care îl poate dobândi reședința nobiliară dupa parcurgerea
tuturor etapelor de re staurare ș i reabilitare, inclu siv de conversie, până la punerea în valoare
este legată și de valoarea culturală și economică . Valoarea culturală este dată și de istoria
comunității în care este amplasată proprietatea, dar și din arealul în care se încadrează .
Valoarea cult urală a obiectului de arhitectură clasat ca monument istoric este de fapt
mărturia unei perioade care a dus de obicei la dezvoltarea regiunii, a comunității iar acestea
reprezintă punct e de reper importante, construcțiile sunt cu atât mai valoroase datorită
limba jului arhit ectural deosebit, a detaliilor ș i ornamentelor cu care acestea sunt împodobite,
reflectă măiestria și devotamentul maiștrilor care au lucrat în acea perioadă .
,,Valoarea istorică este în mod manifest cea mai răspândită și noi o vom trata mai î ntâi.
Denumim i storic tot ceea ce a fost și nu mai este în prezent. La ora actuală adăugăm acestui
termen ideea că ce a fost nu va putea niciodata să se reproducă și ce a existat constituie o verigă
netransferabilă și de neînlocuit într -un lanț al dezvolt ării”.42

42 Alois Riegl – Cultul modern al monumentelor – Bucuresti 1999 – Cap.1 pag.15

28

Valoarea economică este și ea dată de amplasament, de obicei aceste reș edinte nobiliare
sunt amp lasate la marginea unei comunități (sate) și are î n propietate de cele mai multe ori
hectare întregi de pă duri, pășuni, terenuri arabile, zone vitico le, dar și parcuri sau gră dini
botan ice care prin natura lor s -au păstrat, așteptâ nd a fi valorificate.
În contextul actual aceste reș edinte n obiliare extraurbane nu mai urmăresc funcțiunea
pe care au avut -o inițial și anume cea de locuință , o mare part e din aceste domenii sunt
abandonate sau folosite necorespunzător, astfel prin găsirea unei formule corespunzătoare
aceste intervenții pot aduce o valoare atâ t la nivel cultural c ât și economic.
Reședinț a Nobiliară a boierului Kalman Konopi se află î ntr-un aeral cu o valoare
arhitecturală impresionantă , putem numi acest areal M ica Vale a Loarei unde avem cetăți,
castele și domenii aparținâ nd unor nobili cu un impact puternic asupra comunităț ilor din ju r dar
și la nivel internațional .

3.4 Echilibrul d intre prezervare, transformare ș i demolare(agresare).

După cum am observat recent, respectul insuficient față de vechile noastre monu mente
arhitecturale a avut loc în mass -media din întreaga lume. Au apărut articole care abordează
temele noilor proi ecte inovatoare și proiectelor de arhitectură modernă. Dar cu toate acestea,
atenț ia asupra monumentului istoric lipseș te.
După opinia multora, este mai simplu și benefic să se construiască clădiri noi în loc să
se păstreze cele vechi. Conservarea ș i restau rarea joacă un rol cultural. Clădirile vechi ne învață
despre istoria care s -a întâmplat înainte de a ne naște și promovează respectul pentru cei care
au trăit în vremuri diferite și în societăț i difer ite . Monumentele de arhitectură cultivă mâ ndria
trecutului nostru. Pentru Franța de exemplu Valea Loarei cu palate somptuase renascentiste c e
aduce aminte de numeroasele bătălii petrecute prin secolul XII. Sau pentru Paris Turnul Eiffel
și pentru Londra Big -Ben.
Mai mult decât atât, restaurarea unei clă diri ve chi este adesea mult mai ieftină decâ t
construirea celei noi. Să ne gâ ndim doar la costurile pe care le putem salva pe echipa de
proiectare, î n decorul interior și în alte lucruri care iniț ial au fost deja g ândite î n structura
veche.
‟Orice intervenț ie sau co nservare, prezervare într -un sit istoric ar trebui să se bazeze pe
întreaga conștientizare a elementelor componente, toate variabilele și r elațiile prezente în
acesta […]toate intervențiile trebuie făcute ținâ ndu-se cont de conte xt.‟43
Păstrarea monumen telor reprezintă un factor de dezvoltare și pentru economie. Turiștii
sunt atrași de monumentele de arhitectură , pot of eri localnicilor locuri de muncă ș i venituri
suplimentare. Restaurarea structurilor istorice im portante pe plan local generează locuri de
munca atât pentru comunitate cât și pentru pentru experții internaț ionali, acest lucru contribuie
la stimularea economiei.

43 Hicran,Topçu,articol: ‟‟ Architectural Interventions and their Effects on the Character of the Historic Urban Patterns: A Case Study on
Historic Urban Site of Izmit, Turkey‟‟ ,1996, pag 9, disponibil si online: http://www.arcchip.cz/w03/w03_topcu.pdf

29

Conservarea și restaurarea reprezintă forma finală de reciclare, construirea de noi clădiri
verzi și de construcț ii care economisesc energie este benefică și importanț a dar restaurarea
celor vechi este la fel de „verde” ajută la reducerea deșeurilor din construcții ș i la e conomisirea
energiei utilizate în mod obiș nuit pentru fabricarea și transportul materialelor ș i instrumentelor
de construcț ie.
Aceșt i factori deloc de neglijat (valoarea culturală, economică dar și ecologică) ne face
să ne gâ ndim la un vechi degradant, nu ca pe un obiect de demola re, ci ca pe o ocazie de a
renaște ș i a contri bui la dezvoltarea unei comunităț i.

30

4 PROBLEMATICA ACTUALĂ A INTERVENȚ IEI CONTEMPORANE ÎN
SITURILE ISTORICE
Monumentul în Lexiconul ilustrat al noț iunilor de sistematizare apare definit astf el:
,,Opera de arhitectură sau sculptură destinată perpetuă rii amintirii unui eveniment sau a unei
personali tăți remarcabile. Exemple: Tropaeum Traiani l a Adamclisi, Statuia lui Mihai V iteazu l
de la Alba Iulia s.a.”44
Aceste situri, ansambluri sunt mărturii vii, palpabile, mă rturii ale unor evenimente care
au marcat istoria sau au avut un impact major asupra perioa dei din care face parte. Așadar
atitudinea noastră față de aceste valori nu trebuie s ă treacă neobservată, o atitudine de respect .
Filosoful John Ruskin este de părere că identitatea noastră , legatura cu trecutul se poate
crea doar prin arhitectură ,, arhitectura este singurul mij loc de care dispunem pentru a pă stra
vie legatura cu un trecut căruia îi datorăm identitatea noastră și care e parte constitutivă a ființ ei
noastre” 45
Problema cea mai mare î n ce prive ște punerea î n valoare a u nui monument isto ric este
adaptarea noilor cerințe funcț ionale , d eoarece ea trece prin transformări atât vizuale cât și
funcționale, o clădire pentru a adăposti o nouă funcțiune trebuie consolidată, restaurată, încât în
cele din urmă această construcție p oate ajunge să fie diferită față de imaginea inițială, iar acest
lucru reprezintă pierderea identităț ii.
Tema m odului în care clă dirile noi ș i vechi urmează să fie legate unele de celelalte dar
și găsirea unei funcțiuni care să nu aducă o valoare negativ ă asupra monumentu lui este una
dintre cele mai puțin discutate și mai greșit înțelese î n cadrul profesiei de arhitect.
Arhitectul trebuie să dobândească și cunoștințe în domeniu psi hologiei, pentru a
proiecta spații care să corespundă cerințelor sentimenta le . Așadar și î n ce priveș te conversia
acestor valori de patrimoniu apare necesitatea păstrării valorilor culturale dar și pă strarea
atmosferei lăsate de urmașii nostri.
John Ruckin a avut pr eviziunea de a realiza rezistența de bună calitate proclamând
“Când construim să ne gândim că noi construim pentru totdeauna” (The Lamp of Memory) .
Insertiile contemporane în siturile istorice au fost dezb ătute de mai mul ți teoreticieni,
printre care și Michael Davies. “ Michael Davies a crezut c ă exist ă prin urmare mai multe
moduri de a proiecta în mediul istoric. “46,” El consider ă cinci abord ări diferite pentru a
proiecta: Abordarea pasti șă(fig.10), abordarea tradi țional ă, abordarea subtil ă(fig.11), abordarea
modern ă(fig.12) si abordarea arogant ă(fig.1 3).”47

44 Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare, Editura Tehnica Bucuresti 1983 pag. 178
45 Francoise Choay – Alegoria Patrimoniului – editura Simetria – pag.102
46 Abdullah Wan Mohd Zakri Wan in articolul „‟ Affected Variables on Successful Infill Design in Urban Historic Context‟‟ , vol III, Arts
and Design Studies – Malaysia – pag 9
47 Abdullah Wan Mohd Zakri Wan in articolul , op.cip.

31

Inserare pastișă : Richmond Riverside – Fig.10

Abordare subtilă : Extinderea catedralei librarie , Hereford Fig.11

32

Inserare modern ă : Castelul Caerphilly Fig.12

Abordare arogantă : Extensie la V& A , Londra Fig.13

33

Susan Mekdon ald ,,Arhitectura contemporană în mediile istorice urbane”48
identifică rolul arhitecturii contemporane î n mediile istorice, revigorând în acelaș i timp
conservarea valorii patrimoniului locului, la fel ca ș i arhitectul Edward Cullinan , arhitecta
Susan acuză în același timp că impactul noilor dezvoltări î n contextul istoric ca fiind subiectiv,
creșterea presiuni i asupra dezvoltării a împins guvernele și comunitatea să ofere orientă ri ma i
obiective numite “ cei trei” ș i anume:
 Certitu dine î n sistemul de planificare a ceea ce c onstituie dezvoltarea
corespunză toare
 Consecve nța în luarea deciziilor guvernamentale
 Comunicarea ș i consultarea factorilor de decizie guvernamenta li și a sectorului
de dezvoltare cu priv ire la crearea de rezultate reuț ite.49 (traducere) .
Teoreticianul John Ruskin și arhitectul William Morris au militat pentru protejarea
monumen telor istorice la nivel internaț ional ( Franț a, Elveția și Italia) . Au ap ărat un anti –
internaț ionalism radical asupra monume ntelor istorice, considerând că ,,noi nu avem niciun fel
de drept asupra lor[…]ele nu ne aparțin, aparțin celor care le -au edificat.‟ 50
Nu pot fi de acord cu aceștia întru totul , deoarece din aceste afirmații reiese că destinul
oricărui monume nt istoric este ruina și dezagregarea progresivă. Înțeleg pe de o parte dorința
lor de a întreține monumentele și de a le consolida într -un mod invizibil, însa nu sunt de accord
cu ideea de a nu amesteca opera veche cu cea modernă.
Arhitectul Edward Cullin an afirm ă că este puțin cam lipsită de sensibilitate estetică prin
comitete de planificare , agenții guvernamentale ș i grupuri de presiu ne care au acceptat c ă noile
clădiri ar trebui să reflecte vechiile clă diri care le înconjoară , ducând astfel la o arhit ectură
ușoară. El crede că acest lucru insultă atât trecutul, c ât și prezentul.
De altfel ș i creatorul arhitecturii comparate , Gheo rghe Curinschi Vorona semnalează
probleme din ce în ce mai mari legate de soluționarea raportului între vechi și nou. El ne
prezintă ș i posibile tipuri de interve nție în ansamblurile istorice și anume:” Reiterarea
construcț iei vechi ( atitudine istoricistă ) , reiterarea arhitecturi i vechi ( a fondului construit și
neconstruit) , intervenția neutră, arhitectura subordonată monumentului istoric.”51
Curentele princi pale î n orice domeniu cultural sunt aceleați ți anume curentele
evoluționiste și doctrinele conservaționiste. Aceste abordări sunt prezente și î n siturile istorice.
Alois Riegl a fost ar hitectul care a oferit o anal iză clară a valorilor care disting tradiț ionalul ș i
modernul.
Siturile istorice au tendinț a de a se ruina , prin degradare majoritatea construcțiilor îș i
pierd detaliile, ornamentele dar ș i culoarea , aceste efecte nu se datorează conceptului, sunt
datora te scurgerii timpului, aceste mă rturii vii astăzi sunt depăș ite. Aceste efecte pe care le
produce timpul asupra p atrimoniului construit ne privește î n mod special.
Zonele istorice din jurul monumentelor prezintă conexiuni spirituale ș i culturale
transmise prin suprafeț ele construite.

48 Susan Mecdonald./ CO NTEMPO RARY ARCHITE CT URE IN H ISTORIC UR BAN EN VIRO NMENTS 2001Vizualizat online
pe : http://www.getty.edu/conservation/publications_resources/newsletters/26_2/contemporary.html accesat in ….
49 Ibidem
50 Francoise Choay – Alegoria Patr imoniului – editura Simetria – pag.113
51 Gheorghe Curinschi Vorona – Arhitectura Urbanism Restaurare editura Tehnica – pag. 13-40

34

Procesul de proiectare a intervențiilor de arhitectură contemporană î n siturile istorice
este un proces creativ. Intervenția în zona istorică a unui domeniu n obiliar prin propunerea unei
clădiri noi sau prin conversia funcțion ală dar ș i restaurarea monumentului de arh itectură trebuie
sa fie mai sensibilă , pentru a proteja valoarea dar și identitatea culturală. Această identitate
culturală are o însemnătate aparte în viața fiecărei comunităț i.
Reușita proiectelor de intervenție în cadrul siturilor depinde ș i de sensibilita tea
arhitectului , dar nu este întotdeauna garantată. Carta de la Atena discută despre “Patrimoniul
orașelor istorice” unde a fost încurajată continuitatea linvistică arhitecturală. În anul 1976
UNESCO stabileș te rec omandarea referitoare la protecț ia și rolul contemporan al zonelor
istorice, document ce s -a axat pe conservarea zonelor istori ce. Se trage un semnal de alarmă
asupra zonelor istorice unde pagubele pe care le poate suferi din cauza unei extensii,
modificări.
Se recomandă o intervenț ie mini mă și o păstrare istorică , ,,Armonizarea înă ltimilor,
culorilor, materialelor, formelor, în modul în care sunt construite fațadele și acoperișurile,
relația dintre volumul clădirii și columul spațial, precum și prop orțiile”52, sun t caracteristici
majore ca re trebuie luate în seamă .
Monumentele joacă un rol impor tant pentru identitatea comunității, î n zilele noastre
suntem martori l a cazurile de restaurare, exluzâ nd comunitatea. Rolul monumentului î n
comunitatea locala, în transmiterea patrimoniului este total neglijat ă. Instrumentele me nționate
care ghideaz ă noi interven ții în zonele istorice subliniaz ă importan ța implic ării comunit ății în
proiectele de restaurare a monumentelor.

52 Recomandare privind protecția și rolul contemporan al zonelor istorice , 26.11.1976 . Vizualizat online pe :
http://portal.unesco.org/en/ev.php -URL_ID=13133&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html accesat in ianuarie 2016

35

5.STUDII DE CAZ
Acest capitol al lucrării prezintă exemple internaționale și naț ionale cu rezultate absolut
excepționale în ce privește inserția arhitecturii contemporane în siturile istorice și punerea î n
valoare a monumentului. Aceste studii de caz aprop ie lucrare a de tema proiectului de diplomă
asociat.
Exemplele pe care le voi prezenta mai departe sunt diferite unele de celelalte, au fiecare
un caracter aparte. Toate aceste proiecte au ca punct de pornire ansambluri și clă diri
dezafectate, iar prin inte rvențiile făcute sau propuse reușesc să reactiveze o zonă, reușind să
atragă atenț ia asupra potențialului pe care î l poate oferi un astfel de ansamblu.
5.1 – PALATUL IGREJA VLAHA – PORTUGALIA
 Arhitecț i : Visioarq Aquitectos
 Locaț ia : 4770 Vermoim, Portugal
 Suprafaț a : 2300 mp
 Anul : proiect realizat î n anul 2015
 Funcț iune: Sala de evenimente
Printre p rimele proiecte studiate se află Palatul Igreja Vel ha, acest monument de o
frumusețe rară este construit pe la sfârșitul sec al XVIII -lea începutul secolului al XIX -lea în
Portug alia. Stil neogotic foarte rar în această țară . Toate aceste elemente se așează într -o
armonie perfectă, care nu au pierdut niciodată din vedere spiritual locului.
A fost supus unor intervenții de recuperare și purificare, în legatură c u crearea unui nou
spațiu capabil să completeze funcționalităț ile bisericii.
Atelierul respon sabil pentru intervenț ie este Visioarq Arquitectos compusă din echipe
de profesioniști, se caracterizează prin dezvoltarea un ei lucră ri multidisciplinare legate de cele
mai va riate domenii ale arhitecturii și construcțiilor discutate î n capitolele precedente.
Având î n vedere caracteristicile l ocului, o mare parte a intervenției a fost îndreptată spre
valorificarea î ntregului ansamb lu, prin recuperarea volumetrică ți spațială , repr ezentând cele
mai degradate elemente ș i asimetrii realizate de -a lungul vremii. Pe langă provocările create de
recuperarea clădirii existente s -a intenț ionat c rearea unui nou volum capabil să găzduiască
unele evenimente și să completeze pala tul.
Situat î n Vila Nova de Famalicao, palatu l a devenit o proprietate rurală importantă de
mai m ulte decenii. Proiectat în ,,stil baroc cu două turnuri castelate și o capelă atașată, capela
neo-gotică de stil S.Francisco de Assis”53. Asupra clă dirii s -a intervenit de -a lungul timpului
prin extinderi ș i volume noi care au degradat caracterul original al arhitecturii sale .
Noul volum se integrează în sit într -un mod extrem de armonios. Încâ ntat de elementele
limitate ale structurii originale, noul spațiu ,, respectă aliniamentele promovând și întă rind axa
pietonală care trece prin centrul palatului și terminând cu un volum proeminent, corbul care
salută vizitatorii palatului Igreja Velha”54Fig.1 4

53 Igreja Velha Palace / Visioarq Aquitectos ,26.10.2015 ,Vizualizat online pe http://www.archdaily.com/775893/igreja -velha -palace –
visioarq -aquitectos accesat in februarie 2017
54 Igreja Velha Palace / Visioarq Aquit ectos ,26.10.2015 ,Vizualizat online pe http://www.archdaily.com/775893/igreja -velha -palace –
visioarq -aquitectos accesat in februarie 2017

36

,,Intervenția a susținut valorizarea setului prin recuperarea volumetrică și spațială,
repararea elementelor constructive degradate și asimetriile create în istoria sa. Expansiunea, cu
un nou volum construit pentru a găzdui evenimente complementare utilizării palatului, a fost,
de asemenea, un obiecti v enumerat pentru acest proiect”55
În ciuda preocupă rilor leg ate de echilibrul dintre vechi și nou, distincț iile au fost
confirmate prin com binarea materialelor regionale ș i a altor material e contemporane prin
procese constructive inovatoare. ,, Utilizarea oțel ului corten, care acoperă o mare parte din
clădire, granit, lemn ș i beton, încorporează conceptul ins pirat în vechile hambare locale”56
(fig.15), constituie un ansamblu armonio s integrat nu numai cu construcția clasică dar și cu
peisajul ce înconjoară acest ansamblu.
,,Relația de interior / exterior determină durabilitatea necesară datorită ferestrelor mari,
fără a compromite eficiența energetică a clădirii. Lamele din lemn – care permite umbrirea –
scabundentă. ”57(fig.16). În acest cont ext a fost introdus lemnul de sârmă, evocâ nd hambarele
locale. În cele din urmă, în ceea ce priveș te amenajare a teritoriului, soiul de vegetaț ie existent a
fost capitalizat prin delimitarea căilor și a pătratelor din granit, într -o atitudine de admirație față
de peisajul înco njură tor.(fig. 17)
Calitat ea spațiului proiectat rezultată dintr -o serie de fac tori care, articulate
corespunzător crează un întreg armonios. Dacă pă strarea patrimoniului a fost posibilă datorită
adoptă rii unor crite rii de recuperare exigente, creâ nd un rezultat final mai puternic decât suma
multor părți De asemenea accentuează atenția asupra detaliilor ți preocupărilor legate de relația
claăirii cu satul, creând un spaț iu cu adevarat impresionant .Construcția propusă este ,, capabilă
să găzduiască aproximativ 190 de oaspeți, ideală pentru evenimente de famil ie mari, initiative
de afaceri ț i congrese”.58
În concluzie consider această intervenț ie este exemplul cel mai relev ant pentru
arhitectura contemporană, deoarece răspunde cu succes la toate ceri nțele noilor funcț iuni
interve nțiile propuse a u fost fezabile deoarece, s -a păstrat autenticitatea și memoria locului
pentru putea fi scoasă în evidență valoarea culturală și memorială a acestui domeniu .

55 Ibidem
56 Igreja Velha Palac e / Visioarq Aquitectos ,Vizualizat online pe http://visioarq.pt/portfolio_page/igreja -velha -palace/ accesat in
februarie 2017
57 VISIOARQ – Architetcs , 13.12.2015 ,Vizualizat online pe http://www.archello.com/en/project/pal%C3%A1cio -da-igreja -velha accesat
in martie 2017
58 Fernando Pessoa ,Vizualizat online pe http://www.palacioigrejavelha.com/ accesat in martie 2017

37

Fig.1 4 Fig. 15
Fig.16
Fig.17

Fig.18

38

5.2 – PALATUL IGREJA VLAHA – PORTUGALIA

 Arhitecț i : Estudio Barozzi Veiga
 Locaț ia : Burgos, Spania
 Suprafaț a : 3600 mp
 Anul : proiect realizat î n anul 2010
 Funcț iune: Birouri
Situat pe un deal cu vedere la peisaju l Duero, Roa este un sat care păstrează încă urme
ale unui zi d medieval antic. Roa se află la 200 de km de regiunea Nordică a orașului Madrid, î n
inima prov inciei Burgos. Tocmai pe această linie antică de apărare, pe pragul dintre urban și
rural se află noul sediu al birourilor centrale ale companiei viticole Ribera del Duero care se
formează prin definirea a doua elemente arhitecturale simple.
,, Clă direa devine un element de tranziție. Conș tient de r ecompunerea contextului la
scară mică și î n acelasi timp stabi lirea unui dialog cu orizontul ș i monumentalitatea peisajului,
prin volumul turnului. Un monolit atemporal suspendat deasupra platoului.”59 Noul turn
marcheaz ă în mod clar și precis limita urban ă și se refer ă la peisajul plat al platoului, iar
celălalt este Spitalul vechi din San Juan din secolul al XVI -lea, renovat și extins pentu a potrivi
toate spa țiile de amnisti ție ale centrului.( Fig. 1 9)
Între aceste dou ă elemente arhitecturale sunt ad ăugate dou ă volume perimetrale minore,
unul este rezemat într-o clădire existent ă, în timp ce cealalt ă recupereaz ă vechiul zid existent al
unei biserici. Printre fragmentele cl ădirii este introdus ă ușor o nou ă piațetă public ă, care îl
regrupeaz ă într-un tot unitar ce deschide perspective spre peisajul din jur. ,, (fig.2 0) Proiectul
este construit î n Roa cu zidarie din pi atră locală . Este conceput ca un element solemn, masiv,
consolid ând idea unei cl ădiri antimoderne, o cladire cu o durabilitate nelimitat ă, construit ă cu
un material care muta si se schimb ă odată cu trecerea timpului.”60 Utilizarea pietrei intensific ă
puternic atmosfera peisajului, permi țând o citire senzorial ă.
Tonalitatea ș i materialitatea fa țadelor r ăspund necesit ăților de integrare în context .
Volumul turnului transmite aceeia și simplitate care poate fi perceput ă în clădirea învecinat ă și
are un c aracter atemporal în acela și mod ca și peisajul înconjurator . Acoperi șul înversat
terminat în piatr ă, a fost tratat în acela și mod ca restul fa țadelor, astfel încat s ă transmit ă un
caracter unitar. (fig. 21),,Cercu l sau chiar bula… devine un semn nou în peisaj – simplu, clar și
eficient.”61
În concluzie interven țiile care s -au făcut asupra acestui sit au fost relativ minime dar cu
impact uria ș asupra identităț ii locului. Inser ția unor noi volume și reinteg rarea vechiilor
construc ții existente realizeaz ă o strans ă legatur ă între mediul rural(natural) și cel artificial.
Prin folosirea noilor tehnologii în combina ție cu materialele tradi ționale corpurile propuse se
integreaza perfect în context. (Fig. 22)

59 Trad. / Ribera del Duero Headquarters / Estudio Barozzi Veiga ,2.07.20 11 ,Vizualizat online pe http://www.archdaily.com/153397/ribera –
del-duero -headquarters -estudio -barozzi -veiga accesat in aprilie 2017
60 Trad. / BAROZZI / VEIGA RIBERA DEL DUERO HEA DQUARTERS ,06.06.2011 ,Vizualizat online pe
https://divisare.com/projects/171612 -barozzi -veiga -mariela -apollonio -ribera -del-duero -headquarters accesat in aprilie 2017
61 Trad. / Centro di promozione / Ribera del Duero ,Vizualizat online pe http://archea.it/wp -content/uploads/2012/04/096 –
109_MAT71_BAROZZI -VEIGA_CREDITS.pdf accesat in aprilie 2017

39

Fig.1 9 Fig. 20

Fig.21

Fig.22

40

5.3 DOMENIUL AVINCIS – ROMANIA

 Arhitect : Alexandru Beldiman
 Loca ția : Dragasani, Romania
 Suprafa ța : 50 ha.
 Func țiune: Crama
 Anul:2007
Acest domeniu se afl ă pe dealurile ora șului Draganeș ti-Olt, o zon ă viticol ă veche
renumit ă pentru tradiț ia producerii vinului, se întinde pe o suprafa ța de aproximativ 30 de
hectare. Originile acestei potgorii se trage de la M ănăstirea Dobru șa aflat ă în imediata
apropiere , ridicat ă prin secolul XV aceast ă Mănăstire era renumit ă pentru planta țiile viticole
proprii.
Conacul (fig.1) construit prin anul 1905 în stil neo -românesc, inspirat din arhitectura
brancovean ă . A fost cumparat de stramo șii actualului proprietar prin anul 1927 iar ulterior
după instaurare a Regimului Comunist a intrat în proprietatea statului unde a suferit mutil ări.
Dupa anul 1990 a intrat în proprietatea familiei de drept , acest edificiu cu valoare arhitectural ă
s-a aflat în pragul colapsului dac ă nu se intervenea la timp, astfel c ă în anul 2007 la cererea
beneficiarilor s -au început ample procese de reabilitare și restaurare ,,era aproape o ruina și cu
toate acestea se p ăstreaz ă suficiente elemente arhitecturale originale astfel încât să merite
efortul de a -l restaura”. 62
Ansamblul mai cuprinde pe langa conac și doua construc ții noi ,(fig.2) prin realizarea
acestui proiect arhitectul s-a dorit realizarea unui ansamblu care s ă intre în cate goria cl ădirilor
durabile. Au folosit surse de energie alternativ ă, curate, pompe de caldur ă, panouri solare
pentru încalzirea apei menajere. Terasa de pe acoperi ș este acoperit ă cu pam ânt și iarba, ceea
ce cre ște izola ția termic ă. ,,Crama este gazduit ă sub un volum în form ă unui trunchi de
piramid ă placat cu piatr ă ai carui versanti au fo st acoperiti cu gazon pentru a face o trecere lina
între natural și construi t”.63Imaginea arhitectural ă a acestei construc ții este considerat ă una
minimalist ă, cald ă, contopit ă perfect cu mediul înconjurator. Unul din scopurile principale ale
propunerii a fost fuziunea dintre cl ădire și peisajul rural(natural).
Condi ția fizic ă și mental ă a cramei pivoteaz ă în profunde și adânc-înradacinate leg ături
cu pământul, o rela ție care permite imaginii arhitecturale s ă se camufleze.Al ături de
tehnologiile de punere în oper ă, se evoca tradi ția și simplitatea locului, exprimand într-o
maniera cald ă tema naturalului în arhitectur ă. Sunt folosite placi din piatr ă aplicat ăpe fa țadă,
material extras dintr -o carier ă de piatr ă existent ă in zon ă.
Pe lang ă funcțiunea de baz ă proprietarul a dorit ș i realizarea a 3 spa ții de cazare
destinate turi știlor, aceste volume ie șite din planul fațadei sunt î mbracate în plăci de
lemn(fig.3). La parterul volumului s -a propus un spa țiu de degustare pus în valoare prin
vitrajele mari din t âmplarie de lemn acoperit ă parț ial cu o teras ă. (fig.4)64
În concluzie arta, arhitectura și vinul se reg ăsesc împreun ă în acest proiect într-un
echilibru completat de contextul natural al acestui domeniu plin de istorie și traditie.

62 Editor:Arh.Raluca Popa , Crama Avincis de pe Val ea Oltului, publicat in 26.03.2013 ,Vizualizat online pe
http://www.spatiulconstruit.ro/articol/crama -avincis -de-pe-valea -oltului -object_id=12836 accesat in septembrie 2016
63 Ibidem
64 Siteu -ul oficial al cramei, Vizualizat online pe : http://www.avincis.ro/crama -si-podgoria.php?lng=en&lng=ro accesat in septembrie 2016

41

Fig.23 Fig. 24

Fig. 26

Fig.25
Fig.27

Fig.28

42

6. – PALATUL IGREJA VLAHA – PORTUGALIA

6.1 Localizarea ansamblului nobiliar
La doi pa și de Lipova, ne întampina satul Odvo ș , la 50 de km de Ora șul Arad. Terenul
ce face obiectul prezentei docume ntații, este situat î n comuna Conop, sat ul Odvo ș nr. 209, jud.
Arad. Incinta studiat ă este situat ă la intersec ția dintre DN7 Arad – Deva și DC 81 Odvo ș –
Milova.
Clădirea castelului este dealtfel cap de persp ectiv ă de pe DN 7, întrucat chiar la
intersec ția cu DC 81 Odvos – Milova, drumul na țional vireaz ă puternic la dreapta.Accesul în
incint ă se face pe latura de sud a amplasamentului, din DC 81 Odvo ș – Milova.

6.2 Istoricul , evolutia in timp si descrierea arhitectonica a ansamblului
Acest edificiu, care face obiectul proiectului meu de diplom ă , dateaz ă de prin anul 1750, a
trecut prin mai multe rascoale, ultima și cea mai memorabil ă perioad ă care a dus la distrugerea
parțială a conacului a fost prin anul 1 780 dup ă spusele unui s ătean care a lucrat ca și grădinar la
familia Konopi, urm ând ca dup ă mai bine de 20 de ani sa fie reconstruit și refa țadizat în stil
clasicist
,, Aparținand familiei nobiliare de origine maghiară Konopi, a cărui ultim urmaș Baronul
Kálmán Konopi (n. 1880 – d. 1947), inginer și cercetător agricol (inventator al grâului de
Conop), înfiiază cu drepturi depline pe colaboratorul său György Lengyel, conferindu -i astfel și
titlu de Baron. Castelul a fost naționalizat în anul 1948 , împreună cu întreaga moșie în
suprafață 556 ha pădure și teren arabil. Conacul s -a reîntors în proprietatea familiei Konopi –
Lengyel în anul 2007” .65
Înfațișarea actual ă , configura ția planurilor și decora ția o plasaz ă într-o perioad ă de început
al secolului al XIX -lea.În anul 1948, castelul și întreg domeniul – cu o suprafa ța de cc. 556 ha –
au fost na ționalizate, edificiul avand mai multe destina ții, a suferit multe degrad ări datorate
interven țiilor dictate de multiplele func țiuni.
Edificiul este î nscris în LISTA MONUMENTELOR ISTORICE la pozi ția ,,AR-II-m-b-
00637.01 „.66
Este o construcție mare,cu un regim de înălțime demisol și parter, însumând o
suprafață construită – desfășurată de 1192 mp.
Stilul este „baroc de provincie”, caracteristic majorității reședinților (conacelor)
nobiliare, construite sau refăcute la începutul secolului al XIX lea.Fațadele sunt simple și, în
același timp echilibrate ca proporție și traveație, aceasta corespunzând dispunerii în căperilor.
Față de axul vertical al construcției, există o simetrie perfectă între cele două laturi.
Pe fațada principală, cea de est, se remarcă porticul , care subliniază trecerea între
exteriorul și interiorul construcției. Este un element definitoriu a l barocului civil : vila din
mediul rural, caracteristic începutului secolului al XIX – lea.

65 https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Konopi_din_Odvo%C8%99
66 http://www.cjarad.ro/uploads/files/Serv_amen.ter.urbanism/PATJEt1fz2/ANEXA/MONUMENTE% 20ARAD.pdf NR.CRT. 344
Istoricul ansamblului nobiliar l -am aflat cu ocazia discutiei cu fiul Baronului György Lengyel mai exact George Von Lengyel –
Konopi care a vandut domeniul impreuna cu cu restul ansamblului unei asociatii Non -Guvernamentale.

43

Construcția este detașată de planul fațadei și este compusă dintr -un fronton al cărui
antablament sprijină pe patru coloane finalizate cu câte un capitel corinti c.
Cele două coloane ce sprijină capetele antablamentului, au o secțiune pătrată a fusului,
acesta fiind decorat cu câte cinci bosaje pe fiecare latură. Cele două coloane din mijloc au o
secțiune rotundă a fusului,acesta fiind decorat cu caneluri. Sub cor nișa antablamentului sunt
poziționați denticuli frumoși decorați.
Ferestrele sunt poziționate, cu mici excepții, câte două pentru fiecare încăpere. Cele de pe
laturile de est,nord și sud au dimensiuni identice și sunt decorate cu frontoane triunghiulare
simple sau îngemănate.Ancadramentele sunt simple,alcătuite din profilatură trasă cu
șablonul.Ferestrele de pe latura de vest au dimensiuni diferite și o decorație simplificată.La
toate colțurile clădirii a fost realizat un tip de parament alcătuit din asiz e regulate,tratate în
relief și care subliniază volumul corpurilor de clădire.
Pe domeniul ,in imediata apropiere a conacului pe latura de vest se afla spalatoria care
inainte era sediu de posta (fig. 29) .Bunicu lui fiind sef de posta iar tatal Boierului K alman a
fost un renumit pictor care a studiat la Academia de Arte Plastice din Viena,devenind student al
lui Al bert Zimmermann în 1866. Capela (fig.30), care a fost construita de boier pentru
comunitatea locala (ultima lui dorinta, a fost sa fie ingropat i n curtea capelei, impreuna cu sotia
) , la doi pasi de capela se afla si cripta unde cei doi isi duc somnul de veci. Doua grajduri care
au folosit in trecut pentru adapostirea cailor Boierul Konopi era pasionat de echitatie, avand la
un moment dat un numar de 70 de cai. O ultima memorie care s -a mai pastrat pana acum 3 ani
a fost blazonul familiei care era ponosit in capela.
Întreg ansamblul construit se gase ște într -o stare generală de degradare datorită
perioadei î ndelungate de cand a fost parasit ă de către vechii proprietari, precum și de nefericita
adiministra ție a celor ce și-au aflat sediul în acest imobil. Partea bun ă din aceast ă situa ție este
aceea c ă nu s-au făcut interven ții structurale majore asupra originalului, l ăsându-ne ocazia unei
restaurar i ,,in integrum” a unei refunc ționaliz ări în consecin ță.
Din opera țiunea de cercetare a monumentului, au rezultat urmato ărele date și concluzii:
 Suprastructura nu prezint ă fenomen evidente de degradare structural ă,
acest fapt eviden țiind comportarea coresp unzatoare a terenului de fundare
 Bolțile și pere ții de la demisol se prezintă într -o stare structurală
acceptabilă, necesitând intervenții de curățire, completări la porțiunile degradate și măsuri
pentru eliminarea fenomenului de igrasie. Deasemenea, la parter, pereții sunt afectați din cauza
capilarității precum și a infiltrațiilor de ape meteorice.
Ansamblul structural al pere ților se prezintă într -o stare bună, acest fapt datorându -se grosimii,
modului de alcătuire al zidăriei și liantului folosit la operaținile de clădire.
Degradările constatate se dato rează, în principal, lipsei îndelungate de întreținere și de
reparații curente, precum și acțiunii factorilor meteo asupra suprafețelor neprotejate de
tencuieli sau finisate necorespunzător și a lipsei sistemului de colectare și evacuare a apelor
meteorice,precum și inexistenței trotuarului de gardă perimetral.
 Șarpanta este cea origina lă (din ultima perioadă de construcție) și se
prezintă într -o stare bună. Există porțiuni degradate pe porțiuni restrân se, ale elementelor
componente, corzi, contrafișe, popi, etc. Lipsesc cleștii. Este necesară o revizuire generală a

44

ansamblului șarpantei, completarea elementelor subdimensionate (ranforsări) mai ales în cazul
schimbării materialului învelitoarei .

6.3 Obiecti vele proiectului
Comunit ățile situate de -a lungul r âului Mure ș au păstrat o bogat ă cultur ă tradițional ă
care poate fi demonstrat ă prin salba mare de obiective arhitecturale și obiceiuri p ăstrate în
sânul acestora.De și zona este tranzitat ă de numero și turi ști, fiind str ăbătută de la est la vest pe
drumul na țional DN 7, pe o lungime de cca. 100 km, totu și în regiune turismul este slab
dezvoltat și comunita țile sunt pu țin cunoscute.
Printre obiectivele cu poten țial turistic ridicat, dar care nu au fost deloc v alorificate în
acest sens p ână acum, se numar ă conacele grofilor maghiari. Este vorba de o salb ă de cl ădiri cu
alură monumental ă, pres ărată de-a lungul r âului Mure ș, folosit ă de regimul com unist într-o
maniera complet inadegvat ă, conacele fiind ocupate de sanatorii psihiatrice, sanatorii ale sec ției
TBC , tabere sau altele lasate în uitare.
Conacul familiei Konopi de la Odvo ș , comuna Conop a fost folosit ca tabar ă de elevi și
deși în momentul de fa ță nu poate fi folosit datorit ă degrad ării, starea lui de conservare este
relativ bun ă, neav ând problem e de structur ă.
Amplasarea acestuia de -a lungul Drumului Dn 7, la o distan ță relativ mic ă de Orasul
Lipova, îl face accesibil de c ătre comunita țile din Defileul Mure șului Inferior. Restaurarea
Castelului Konopi ar reprezenta o ini țiativă unică î n regiune, nici un alt cona c, castel, ne mai
beneficiind până acum de intervenț ii restaur ative. Conacul Konopi reprezintă o cladire
emblematică pentru Defileul Mureșului, putâ nd deveni un exemplu de abordat pentru proiecte
similare.
Revitalizarea acestei cladiri ar fi cu at ât mai interesant ă cu cât importan ța familiei
Konopi pentru istoria locurilor și viața comunit ățiilor locale este sus ținută de îndeletniciri cu
puternice reverbera ții în via ța de zi cu zi a țăranilor. Kal man Konopi cea mai proeminent ă
figur ă a familiei Konopi fiind un împătimit al selectiei plantelor de cultura, avand chiar
brevetate soriuri locale de gr âu, Graul de Odvo ș. Un aspect interesant este acela c ă groful
Kalman a fost chiar elevul lui Gregor Mend el la Viena, Gregor Mendel fiind intemeietorul
geneticii ca știinta.
Multe sate de pe valea Mure șului necesit ă suport pentru dezvoltatea economic ă și social ă,
pentru îmbunatatirea condițiilor de viată .
Obiectivul general al proiectului este creș terea gradului de informare, educare ș i
constientizare a elevilor din l ocalitățile aflate în zonă , privind importanț a și necesitatea
protec ției mediului înconjurator.
Un bun sistem educa țional adresat tinerilor la varsta de ma ximă receptivitate este unul
dintre instrumentele esen țiale în evolu ția societa ții secolului XXI.

45

Din aceasta tem ă se desprind câ teva obiective specific e, precum:
 Creșterea gradului de informare, educare și conș tientizare a elevilor din
localitățile aflate î n jurul Munților Zărand, asu pra imporțantei și
modalităților de protecție a naturii.
 Crearea premiselor pentru dezvoltarea î n randul elev ilor a unui
comportament civic în vederea protecției mediului înconjură tor.
 Dezvoltarea de metode ș i tehnologii ecologice pentru controlul poluări i
factorilor de mediu și al contaminanț ilor d in alimente, precum ș i pentru
reducerea impactului poluării asupra mediului și sanatăț ii.
 Dezvoltarea de metode specific e pentru obț inerea de noi material e
multifuncționale cu aplicații în protecț ia mediului.
Astfel din dorinț a vechiilor poprietari de a pastra pe cat posibil identitatea locului ,
acela a ,,Inginerului Kalman Konop i” s-a dorit readucerea la viață a acestui domeniu prin
realizarea unei tabere destinate copiilor,dar și crearea unor spaț ii pentru a numite evenimente
(nunți, botezuri, conferinț e sau ateliere de creaț ie) .
Programul de tabară de copii v -a fi gandit într -o manieră liberă, flexibilă, în care atât
copiii câ t și vizitatorul interacționează cu atmosfera creată. Toate clă dirile existente p e sit vor
participa deschis la funcț ionarea prog ramului. Punerea î n valoare a trecutului , perspectivele
interesante asupra naturii dar si asupra mediului con struit vor trimite vizitatorul î ntr-un alt
timp.
Mediul natural dar si mediul constr uit existen t vor fi conservate ș i valorificate prin
realizarea de expozi ții în aer liber dar și alte evenimente care vor aduce o valoare ansamblului
ducand astfel la dezvoltarea comunita ții prin crearea de locuri de munc ă .

CONCLUZII

Prin restaurarea și conservare a clădirilor existente, conversia din punct de vedere
funcțional a acestor spa ții care s ă pună în valoare trecutul istoric al zonei, putem revitaliza at ât
memoria locului dar și economia local ă. Spa ții orientate între diferite puncte exterioare
interesante, cur ți și expozi ții în aer liber, dar și prin volumetria construc țiilor se realizeaza o
strans ă legatur ă între natur ă, mediul artificial și istoria .

46

Mapă documentar ă Domeniul Konopi
Fațadă principal ă – Est Fațadă lateral ă stanga – Sud

Fațadă posterioar ă – Vest Fațadă posterioar ă – Vest

Detalii

47

Spalatoria – Fig.29 Spalatoria – Fig.29

Capela – Fig.30 Capela – Fig.30

Anexa 1 Anexa 2

48

Toate imaginile de pe această pagină sunt din arhiva personală.
BIBLIOGRAFIE STUTIAT Ă/PARCURS Ă
CAR ȚI:

 Curinschi Vorona Gheorghe, Arhitectură urbanism restaurare , Editura tehnică,
București. 1996;
 Curinschi Vorona Gheorghe, Restaurarea monumentelor , Editura tehnică, București.
1968;
 Choay Francoise, Pentru o antropologie a spațiului , Editura revista URBANISMUL,
 Choay Francoise, Alegoria patrimoniului , Editura Seuil, Paris. 1992 – 1996;
 Choay Fran coise, Le patrimoine en question , Editura Seuil, Paris. 2009;
 Alois Riegel, Cultul modern al monumentelor , Editura Impress, București. 1999;
 Derer Hanna, Un alt fel de istorie , Editura Universitară Ion Mincu, București. 2007;
 Brandi Cesare, Teoria restaurării, Editura Meridiane, București. 1996;
 Carta internațională pentru conservarea și restaurarea monumentelor și siturilor, ” Carta
de la Veneția” , 1964, Adoptată de către ICOMOS în 1965
 Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare, Editura Tehnica Bucuresti 1983
 Elie Haddad and David Rifkind , – “A Critical History of Contemporary Architecture:
1960 -2010”, By Académie Libanaise des Beaux -Arts, 2010
 Ioan Andreescu -„‟Origini spiritu ale în arhitectura modernă‟‟ – Editura Paideia &
Simetria, 2000, Bucuresti
 Popa D. Marcel,Matei C. Horea ,- “Mică enciclopedie de istorie universală ”, Ed.
Politică, 1988
 Vodicean Aurel – Destinele unor iobagi – ed:Ioan Matiut – Arad : Mirador, 2008
 Wan Mo hd Zakri Wan Abdullah, “Evaluation of fitness of design în urban historical context:
From the perspectives of residents” , in: Frontiers of Architectural Research, Volume 2, 2013
 Hicran,Topçu,articol: ‟‟ Architectural Interventions and their Effects on the Character
of the Historic Urban Patterns: A Case Study on Historic Urban Site of Izmit,
Turkey‟‟ ,1996
 Directia Monumentelor Istorice “Monumente istorice studii si lucrari de restaurare” ed.
Tehnica, 1967
 Demoule, J.P. Ethnicity, culture and identity: Fre nch archaeologists and historians,
Theory în French Archaeology, “Antiquity 73”, 1999

ARTICOLE -REVISTE:
 Igloobest”Conace & pensiuni din Romania” Bucuresti , 2014
 Gheorghiu, Teodor Octavian, Sistematizarea rurală în banatul secolelor XVIII -XIX,
Urbanismul – Monumente de urbanism românesc, nr. 7/2010 8/2011;
 Exemple din arhiva muzeală a jud. Arad
 Uniunea tineretului comunist – comitetul jud Arad, – „Meleaguri Arădene – Ghid
Turistic” – anul 1972 pg. 79 -81

49

 Nistor, Sergiu,”Protectia si conservarea monumentelor istorice” – note curs, Bucuresti,
U.A.U.I.M.
 Arhitect Liviu Bratuleanu – Monumentul – tradiție și viitor (Reședințe nobiliare din
România – Argumente pentru o inventariere sistematică)

Webografie:
 http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=Mircea+Eliade%40cultur%E3
 http://www.e -antropolog.ro/2013/09/integrarea -centrelor -istorice -in-orasul -contemporan -3/
 http://www.international.icomos.org/monumentum/vol11 -12/vol11-12_1.pdf
 http://www.scritub.com/istorie/ARHITECTURA -MODERNA -DIN-ROMANI152247812.php
 http://graduo.ro/referate/arte/arhitectura -contemporana -165109
 http://jurnalspiritual.eu/inventii -care-au-schimbat -lumea -monumentele -4700 -i-h/
 http://www.romlit.ro/dimensiunea_tonic_a_culturii
 http://www.prourbe.ro/monumente/
 http://www.aradcityguide.ro/_/monument -istoric/castelul -mocsony -sat-bulci -comuna -bata/
 http://www. romanialibera.ro/actualitate/proiecte -locale/spa -la-castelul -socrului -lui-horthy -192871
 https://s3.amazonaws.com/academia.edu.documents/29441516/Variables -on-Successful -Infill -Design -in-
Urban -Historic –
Context.pdf?AWSAccessKeyId=AKIAIWOWYYGZ2Y53UL3A&Expires=1502808761&Signature=%2
BGgoroGMoqIGwBOmw9bftbjmtfI%3D&response -content –
disposition=inline%3B%20filename%3DIISTE_Journal_Publication_May_2012.pdf
 https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83v%C3%A2r%C8%99in,_Arad
 http://www.masuramedia.ro/Special/8306.html
 http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte -locale/valea -castelelor -nobiliare -242367
 http://www.i -tour.ro/castelul -mocioni -teleki -din-capalnas/
 http://atelier.liternet.ro/articol/9361/Augustin -Ioan/Despre -conversii.html
 http://www.getty.edu/conservation/publications_resources/newsletters/26_2/contemporary.html
 http://portal.unesco.org/en/ev.php -URL_ID=13133&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html
 http://www.archdaily.com/775893/igreja -velha -palace -visioarq -aquitect os
 http://visioarq.pt/portfolio_page/igreja -velha -palace/
 http://www.archdaily.com/15 3397/ribera -del-duero -headquarters -estudio -barozzi -veiga
 https://divisare.com/projects/171612 -barozzi -veiga -mariela -apollonio -ribera -del-duero -headquarters
 http://www.spatiulconstruit.ro/articol/crama -avincis -de-pe-valea -oltului -object_id=12836
 http://www.avincis.ro/crama -si-podgoria.php?lng=en&lng=ro
 http://www.cjarad.ro/uploads/files/Serv_amen.ter.urbanism/PATJEt1fz2/ANEXA/MONUMENTE%20A
RAD.pdf
Surse imagini:
 http://monu menteuitate.blogspot.ro/2011/07/castelul -palatul -si-curia.html#.V8mvD_mLSHs
 http://monumenteuitate.blogspot.ro/2011/07/castelul -palatul -si-curia.htm l#.V8mvD_mLSHs
 http://monumenteuitate.org/ro/monument/101/Odvos -Konopi
 http://monumenteuitate.org/ro/monument/39 /Bulci -Mocioni
 Fig.1 http://monumenteuitate.org/ro/monument/108/Sofronea -Purgly
 Fig.2 -5 http://www.pressalert.ro/2015/06/o -oaza-de-liniste -mai-putin -cunoscuta -in-vestul -tarii-castelul –
purgly -povestea -tragica -a-familiei -nobiliare -care-a-locuit -acolo -foto/

50

 Fig.4 -6 http://infoseason.ro/arad/strandul -din-sofronea/
 Fig.7 -9 http://www.romaniaregala.ro/jurnal/ceremonia -de-astazi -la-castelul -regal -savarsin -in-imagini/
 Fig.10 http://www.exemplar.co.uk/site/wp -content/upl oads/2011/11/Richmond -Riverside -2-
1650×1096.jpg
 Fig.11 http://www.exemplar.co.uk/site/wp -content/uploads/2011/11/Richmond -Riverside -2-
1650×1096.jpg
 Fig.12 http://www.visitwales.com/things -to-do/attractions/castles -heritage/modern -architecture -of-wales
 Fig.1 3 http://www.archdaily.com/768565/ad -classics -v-and-a-spiral -daniel -libeskind -plus-cecil-balmond
 Fig.1 4-18 http://www.archdaily.com/775893/igreja -velha -palace -visioarq -aquitectos
 Fig. 19 -22 http://www.archdaily.com/153397/ribera -del-duero -headquarters -estudio -barozzi -veiga
 Fig.23-28 http://www.spatiulconstruit.ro/articol/crama -avincis -de-pe-valea -oltului -object_id=12836
 Fig.20 http://valachiaweine.com/wp -content/uploads/2017/02/panoramic -3.jpg
 Fig.9-11 http://www.romaniaregala.ro/j urnal/ceremonia -de-astazi -la-castelul -regal -savarsin -in-imagini/