Tabelul 2 – Rating-uri Fitch (Octombire 2017) [606341]

Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica Specializare: Cibernetica economica Tema 2 Economia si Gestiunea Riscului
Student: [anonimizat] 1060, Seria B, CSIE

Aplicatia 1: a)Informatii generale despre BRD – Groupe Societe Generale In anul 1923 este creata Societatea Nationala de Credit Industrial in cadrul careia statul detine 20% din capitalul social, Banca Nationala a Romaniei 30% iar restul fiind detinut de diversi particulari. In luna iunie a anului 1948, dupa incheierea celui de Al Doilea Razboi Mondial, intra in vigoare Legea Nationalizarii ce face ca Societatea Nationala de Credit Industrial sa fie nationalizata devenind astfel Banca de Credit pentru Investitii. Aceasta obtine monopolul in Romania pentru finantarea pe termen mediu si lung a tuturor sectoarelor industriale, cu exceptia agriculturii si industriei alimentare, fapt datorat reorganizarii sistemului financiar in anul 1958. Primeste astfel, un nou nume: Banca de Investitii iar cea mai mare parte a finantarilor acordate de Banca Mondiala sunt derulate prin intermediul acesteia. In anul 1990, Banca Romana pentru Dezvoltare devine banca comerciala preluand activele si pasivele Bancii de Investii. In luna decembrie a anului 1998 intre Fondul Proprietatii de Stat (autoritate ce gestionea participatiile statului) si Societe Generale se semneaza un acord prin care Societe Generale majoreaza capitalul cu 20% si cumpara un pachet de actiuni prin care devine proprietara a 51% din noul capital al BRD. Incepand cu anul 2001, BRD este listata pe Bursa de Valori Bucuresti, in prima categorie. In anul 2003 aceasta este rebranduita si devine BRD – Groupe Societe Generale in timp ce in anul urmator Societe Generale cumpara si pachetul rezidual de actiuni detinut de statul roman in capitalul BRD. In acest moment banca are un total de 2.3 milioane de clienti ce interactioneaza cu aceasta fie prin intermediul sucursalelor fie al internetului, telefonului mobil sau al call center-ului. Aceasta se afla in topul bancilor ce activeaza pe piata creditelor pentru persoane fizice avand o forta de vanzare distribuita intr-o retea de 783 de agentii. Aceasta are mai multe filiale si societati asociate precum: •BRD Asigurari de Viata •ALD Automotive •BRD Asset Management, companie ce administreaza 7 fonduri de investitii (BRD Simfonia, BRD Obligatiuni, BRD Diverso, BRD Actiuni, BRD Euro Fond, BRD Index, BRD USD Fond) •BRD Finance •BRD Pensii, administreaza fondurile de pensii private, pilonul II si pilonul III •BRD Sogelease, se ocupa de finantarea in leasing a unui spectru larg de bunuri (echipamente de constructii si industriale, autovehicule comerciale usoare si grele, autoturisme, real estate, IT&Office si echipamente medicale BRD este membru al urmatoarelor entitati ale pietei de capital din Romania: Bursa de Valori Bucuresti, Fondul de Compensare a Investitorilor, Casa Romana de Compensatie, Depozitarul Central. Dupa cum am mentionat si mai sus compania este autorizata de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) sa se tranzactioneze pe BVB. Totodata BRD pune la dispozitia clientiilor servicii de intermediere pe pietele de capital extern din Europa, respectiv NYSE, London Stock Exchange, Deutchse Boerse Frankfurt, Swiss Exchange Zurich, Wiener Borse.

BRD poate executa urmatoarele operatiuni pe piata de capital, fiind clasificate in servicii principale (servicii si activitati de investitii) si servicii conexe. Serviciile principale sunt: •preluarea/transmiterea ordinelor privind instrumente financiare •executarea ordinelor in contul clientilor •tranzactionare instrumentelor financiare pe cont propriu •administrarea diverselor portofolii •consultanta pentru investii Serviciile conexe sunt: •pastrarea in siguranta si administrarea instrumentelor financiare in contul clientilor •acordarea de credite sau imprumuturi unui investitor •servicii de schimb valutar •consultanta cu privire la instrumentele financiar •servicii si activitati de investitii de tipul: optiuni, contracte futures, swap-uri Prin faptul ca este membra a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI), le ofera clientilor masuri pentru protejarea activelor. Acest fond compenseaza in mod egal orice client cu care banca a incheiat un contract cu banca in limita unui prafon gradual stabilit ca diind echivalentul a 20.000 de euro per investitor. Cele mai tranzactionate instrumente financiare sunt actiunile, obligatiunile si contractele futures. In cele ce urmeaza vom delimita riscurile pentru fiecare in parte. 1.Actiunile reprezinta instrumente financiare cu venit variabil ce ofera posesorului acestora titlul de actionar si dreptul de proprietate asupra activelor nete ale emitentului. Riscurile specifice actiunilor sunt urmatoarele: •Riscul asupra emitentului, presupune o deteriorare a evolutiei si a stabilitatii financiare a companiei ce duce la o scadere a pretului actiunilor. •Riscul de piata, acesta este datorat unor posibile evolutii nefavorabile ale pretului actiunii la baza carora stau efectele directe ale cererii si ofertei •Riscul de lichiditate, ce are la baza gradul insuficient de lichiditate pentru a putea deschide/inchide o pozitie pe acel emitent •Riscul sistemic, determinat de momentele de declin economic ce aduc o influenta negativa asupra preturilor actiunilor •Riscul valutar, generat de fluctuatiile cursului valutar 2.Obligatiunile reprezinta instrumente financiare cu venit fix, reprezentand o forma de imprumut. Riscurile specifice acestora sunt: •Riscul de insolventa, apare acolo unde nu exista nici o forma de garantare si compensare •Riscul de credit sau rating, pretul de tranzactionare al obligatiunii poate fi afectat in cazul unei diminuari a ratingului din partea agentiilor de rating •Riscul de rata a dobanzii, cauzat de incertitudinea in evolutia ratei dobanzii •Riscul de lichiditate, apare in general atunci cand obligatiunea are un grad redus de tranzactionare •Riscul de rascumparerea anticipata

3.Contractele Futures sunt instrumente financiare derivate al caror pret va deriva din pretul unui alt instrument financiar ce se mai numeste si activ suport (actiuni, curs de schimb, etc.). Acest contract reprezinta un angajament de a cumpara sau a vinde o anumita cantitate din acest activ suport, la un anumit pret negociat, la o anumita data in viitor. Onorarea angajamentului unui astfel de contract se realizeaza prin plata diferentei dintre valoarea contractului si pretul spot al activului suport. Multiplicatorul reprezinta numarul de unitati din activul suport care stau la baza unui contract futures. Riscul specific acestora este mai mare mare comparativ cu cel al obligatiunilor si actiunilor, acestea fiind: •Riscul de piata, posibile evolutii nefavorabile ale pretului contractului futures •Riscul legat de efectul de multiplicare, poate duce la pierderi relativ considerabile, pe perioade de timp relativ scurte •Riscul de lichiditate, poate aparea in situatii de lichiditate redusa sau in cazul suspendarii de la tranzactionare a contractelor Datele financiare ale companiei se gasesc in urmatorul tabel, acestea fiind exprimate in lei.
Tabelul 1 – Date financiare BRD Active financiare disponibile in vederea vanzarii11.585.000.000Capital social2.515.622.000Cheltuieli cu dobanzi 207.735.000Cheltuieli operationale1.309.677.000Depozite de la clienti42.290.738.000Depozite de la banci531.601.000Imobilizari corporale825.393.000Imprumuturi de la banci si alte institutii financiare138.451.000Imprumuturi si creante27.384.110.000Numerar si echivalente in numerar7.139.966.000Rezultat brut863.319.000Rezultat net728.281.000Total active50.657.583.000Total capitaluri proprii6.367.183.000Total datorii44.290.400.000Venituri din dobanzi1.689.231.000Venituri nete din comisioane737.021.000Venituri nete din dobanzi1.481.496.000Venituri operationale2.634.172.000

Din tabelul de mai sus putem observa ca BRD are capitaluri proprii in valoare de 6.336 miliarde de lei si datorii de 44.2 miliarde de lei. In privinta veniturilor nete putem observa ca cele din comisioane sunt de 737 de milioane de lei iar cele din dobanzi sunt in jur de 1.48 miliarde de lei. In privinta veniturilor operationale acestea se afla in jurul sumei de 2.63 miliarde de lei. In urmatorele tabele vom putea observa ratingurile acordate BRD de catre Fitch respectiv de catre Moody’s:
Tabelul 2 – Rating-uri Fitch (Octombire 2017)
Tabelul 3 – Rating-uri Moody’s (9 August 2017) Dupa cum se poate observa si din ratingurile celor doua agentii, BRD este o companie stabila si care ofera in acelasi timp servicii de calitate. Prin nivelul 2, in ceea ce priveste suportul, acordat de cei de la Fitch compania este considerata a avea o strategie de crestere sanatoasa bucurandu-se de resurse financiare puternice. In urmatorul grafic putem privi evolutia pretului unei actiuni BRD in perioada 03.01.2017 – 03.01.2018: RatingPerspectivaDatoria in valuta pe termen scurtF2StabilaDatoria in valuta pe termen lungBBB+StabilaSuportNivel 2-RatingPerspectivaDatoria in lei pe termen scurtPrime2StabilaDatoria in lei pe termen lung Baa2StabilaDatoria in valuta pe termen scurtPrime3StabilaDatoria in valuta pe termen lungBaa3Stabila

Graficul 1 – Evolutia pretului actiunilor BRD (sursa: www.bvb.ro) Din graficul de mai sus putem observa ca pretul minim al unei actiuni a fost de 11 lei inregistrat la inceputul anului 2017 acesta urmand un trend ascendent pentru ca la jumatatea anului sa atinga maximul de 14.25 lei. Spre finalul anului evolutia acestuia este descendenta atingand pretul de 12.9 lei per actiune la data de 03.01.2018. b) Analiza SWOT: •Puncte tari: -Pentru al 4-lea an la rand BRD este cea mai sigura banca din Romania conform revistei americane Global Finance; -Are 2.28 milioane de clienti activi si 2.2 milioane de carduri valide; -BRD opereaza o retea de 783 de unitati, peste 1.500 de ATM-uri si aproximativ 27.700 POS-uri ; -Totalul activelor detinute de banca totalizeaza 50 de miliarde de lei; -Crestere semnificativa a profitului din 2017 fata de cel din 2016 (de 4.5 ori mai mare); -Servicii puternice de mobile banking numarul abonatiilor MyBRD Mobile crescand cu 55% in ultimul an si atingand cifra de 1.3 milioane de abonati; -BRD este partener in diverse festivale de cultura cum ar fi Festivalul International de Teatru de la Sibiu, Festivalul National de Teatru de la Bucuresti, Festivalul National de Teatru Tanar de la Alexandria dar si altele; -Implicarea in educatie prin proiecte precum “Fizica altfel”, “Educatia iti da valoare!” si sustinerea acordata diverselor competitii de robotica, festivalurilor si proiectelor de tehnologie oferind astfel oportunitati tinerei generatii; -Sustinerea sportului romanesc prin competitiile de tenis: BRD Nastase Tiriac Trophy si BRD Open Bucharest (singurul turneu feminin WTA din Romania); -Participarea activa in cadrul unor proiecte in cadrul societatii civile precum “Supraoameni pentru suprasanse” sau parteneriatul cu Hope and Homes for Children Romania. •Puncte slabe: -Incapactiatea de a raspunde la actiunile concurentei care vine cu oferte mai avantajoase, in special pentru tineri;

-Pierderea locului 2 in topul bancilor dupa active in fata celor de la Banca Transilvania loc ce a fost detinut de BRD timp de 18 ani; -Lipsa investitiilor in sisteme informatice ce duc la foarte multe lucrari de menentenanta (in ultimele 4 luni au existat cam 2 zile pe luna in fiecare luna in care anumite servicii si operatiuni au avut intreruperi); -Servicii lente in ceea ce priveste mobile banking-ul comparativ cu alti competitori precum Raiffaisen sau Banca Transilvania. •Oportunitati: -Investitiile in infrastructura informationala ce pot eficientiza multe dintre serviciile oferite de banca; -Deschidere de noi sucursale si ATM-uri; -Aducerea pe piata de noi produse/aplicatii inovatoare ce pot deveni alternative la clasicele operatiuni bancare; -Creeara de oferte avantajoase pentru a putea castiga mai multi clienti; -Participarea si implicarea in si mai multe evenimente pentru a promova si mai mult imaginea BRD •Amenintari: -Sistemul informatic in cazul unui eventual atac informatic ar putea fi depasit riscand astfel reputatia bancii; -Actiunile intreprinse de competitori, ofertele avantajoase cu care acestia ies pe piata -Diferitele modificari aduse unor legi ce pot avea un impact negativ asupra companiei -Context economic relativ incert, crestere economica bazata exclusiv pe consum care aduce ingrijorari in randul investitorilor Identificarea riscurilor: V om clasifica riscurile in 4 mari categorii: intamplatoare, financiare, operationale si strategice. IntamplatorFinanciarOperationalStrategicA.1 Riscul de incendiuB.1 Riscul de rata a dobanziiC.1 Riscul de invechire al sistemelor informationaleD.1 Riscul geopoliticA.2 Riscul de inundatieB.2 Riscul de lichiditateC.2 Riscul limitarii umaneD.2 Riscul de piataA.3 Riscul de cutremurB.3 Riscul sistemicC.3 Risc de fraudareD.3 Riscul reputatieiB.4 Riscul valutarC.4 Riscul proceselorB.5 Riscul de insolventa

Tabelul 4 – Identificarea riscurilor Dupa cum putem observa in tabel riscurile intamplatoare sunt acele fenomene ce pot aparea neasteptat dar pentru care compania poate fi pregatita. Totodata riscurile financiare au fost descrise mai sus atunci cand am vorbit despre instrumentele financiare tranzactionate. In ceea ce priveste riscurile operationale avem: •Riscul de invechire al sistemelor informationale, acesta poate duce atat la diverse atacuri cibernetice cat si la probleme dese de mentenanta; •Riscul limitarii umane, generate de incapacitatea angajatilor de a-si indeplini sarcinile; •Riscul de fraudare, existent in orice companie; •Riscul proceselor, apare in momentul in care pot exista posibile pierderi datorate unei procesare a informatiilor imporprii, sau a unor eventuale atacuri cibernetice. In acelasi timp riscurile strategice pe care banca le poate intalni sunt urmatoarele: •Riscul geopolitic, acesta apare in contextul schimbarilor politicilor si relatiilor intre diverse tari; •Riscul de piata, intradevar acesta cauzeaza o evolutie negativa a pretului actiunilor dar in acelasi timp apare datorita unei fluctuatii neasteptate a cererii si ofertei planificate; •Riscul reputatiei, strategia companiei se va baza pe reputatia acestei; O schimbare negativa a reputatiei ar putea avea efecte foarte daunatoare bancii. Cuantificarea riscurilor: V om folosi tabelul urmator pentru a cuantifica riscurile: B.6 Riscul de rating
RisculImpactProbabilitateProbabilitate x ImpactA.1428A.28324A.38216B.14312B.28324B.38432B.4428B.5122B.6224C.18432C.2428

Tabelul 5 – Cuantificarea riscului In coloana de impact au fost acordate note fiecarui risc. Notele acordate sunt urmatoarele: •1, foarte scazut •2, scazut •4, moderat •8, ridicat •16, foarte ridicat In privinta coloanei de probabilitati acestea au fost acordate astfel: •1, foarte scazut •2, scazut •3, moderat •4, mare •5, foarte mare Integrarea riscurilor: V om grupa riscurile astfel: •Factori carora trebuie sa li se acorde cea mai mare atentie datorita faptului ca determina un grad de risc ridicat sau foarte ridicat sunt: -atentia sporita asupra economiei nationale pentru a putea anticipa momentele de declin ale acesteia; -sistemele informatice ce sunt vitale pentru o banca trebuie monitorizate si imbunatatite; -trebuie urmarit indeaproape contextul geopolitic in care banca opereaza pentru a nu fi luata prin surprindere de posibile decizii neasteptate •Factori carora nu trebuie sa li se acorde o atentie sporita dar care trebuie sa ramana sub observatie datorita gradului de risc scazut sau foarte scazut sunt: -posibilul risc de insolventa -o diminuare a ratingului desi banca a primit un rating mai bun din partea celor de la Moody’s anul acesta -posibile fraude -reputatia, element ce se afla in acest moment in top -riscul de incendiu C.3224C.4236D.18432D.24312D.3224

-riscul valutar -riscul posibilelor limitari umane -riscul proceselor, o atentie sporita asupra proceselor desfasurate in cadrul bancii este necesara pentru o cat mai bun si eficienta functionare Nivelul general al riscului per total este scazut spre mediu. Compania arata ca este sanatoasa din toate punctele de incredere si confera incredere investitorilor sai. Se mai pot intalni riscuri precum urmatoarele, care au un nivel mediu: -inundatie sau cutremur -de rata a dobanzii sau de lichiditate -de piata Prioritizarea riscurilor: In urmatorul tabel vom avea riscurile prioritizate:
Tabelul 6 – Riscurile prioritizate Tratarea riscurilor: Pentru fiecare categorie de risc exista solutii ce pot fi implementate pentru a diminua sau chiar evita efectele manifestarii unuia din riscurile respective: • Riscuri intamplatoare: -In cazul incendiilor unitatile trebuie dotate cu extintoare si senzori pentru fum iar personalul trebuie instruit pentru o astfel de situatie -In cazul unui cutremur personalul bancii trebuie sa stie cum sa reactioneze pentru a fi pregatit de un asemenea moment IntamplatorFinanciarOperationalStrategicRiscul de incendiuRiscul sistemicRiscul de invechire al sistemelor informationaleRiscul geopoliticRiscul de inundatieRiscul valutarRiscul proceselorRiscul de piataRiscul de cutremurRiscul de rata a dobanziiRiscul limitarii umaneRiscul reputatieiRiscul de lichiditateRiscul de fraudareRiscul de ratingRiscul de insolventa

• Riscuri financiare: -Monitorizarea permanenta a economiei nationale printr-un departament de analiza care sa previzioneze eventual efecte negative -Observarea atenta a cursului de schimb si analizarea fluctuatiilor acestuia avand in vedere situatiile de instabilitate ale unor anumiti indici precum ROBOR -Calcularea constanta a nivelului de lichiditate de care compania dispune si monitorizarea ratelor dobanzilor • Riscuri operationale: -Investirea constanta in sisteme informationale moderne ce pot face fata oricaror atacuri cibernetice -Evaluarea proceselor si imbunatatirea acestora acolo unde este cazul -Instruirea angajatilor pentru a nu fi depasiti de nici un fel de noutate ce ar putea aparea in job-ul lor de zi cu zi • Riscuri strategice: -Sporirea atentiei asupra evenimentelor care se petrec atat in exteriorul tarii cat si in afara acesteia -Analizarea permanenta a cererii si ofertei pentru a putea observa eventuale dezechilibre Monitorizarea si revizuirea riscurilor: In cazul riscurilor intamplatoare anual ar trebuie revizuita si incheiata o polita de asigurare atat in privinta angajatilor companiei cat si in privinta cladirilor. Riscurile financiare trebuie analizate constant de o echipa profesionista care incheie rapoarte complete despre datele financiare ale companiei la un interval relativ mic de timp. Acests rapoarte vor contribui la creearea rapoartelor trimestriale si mai apoi la cele anuale. In privinta riscurilor operationale si a celor strategice acestea vor trebuie in permanenta monitorizate. c) In urmatorul tabel vom avea 3 pericole insotite de cate 3 masuri de preventie fiecare ce vor alcatui un plan de prevenire si protectie pentru BRD:

Tabelul 7 – Pericole si Masuri de prevenire PericolMasuri de prevenireDegradarea sistemelor informatice si lipsa modernizarii acestora1. Investirea in soft de ultima generatie2. Contractarea unei firme de consultanta IT care sa ofere solutii bune de lunga durata3. Realizarea unor studii de piata ce vor conduce formarea unui plan de modernizarePierderea clientilor tineri ai bancii din cauza competitiei care vine cu oferte mai avantajoase1. Realizarea unor studii de piata pentru a vedea ce isi doreste publicul tinta. Acest lucru va duce la creearea unor oferte atractive.2. Reducerea comisioanele la 0 pentru clientii ce au varsta pana intr-un anumit prag3. Implicarea activa in institutiile de invatamant pentru a spori popularitatea banciiPierderea unui numar de parteneri de incredere pe care banca se bazeaza1. Analizarea unor noi parteneriate pentru viitor2. Incercarea de cooptare a unor firme ce pot substitui eventuale pierderi3. Incercarea de a convinge actualii parteneri ca BRD este o companie de incredere puternica si cu o viziune indreptata catre viitor.

Aplicatia 2: a)Uraganele Irma si Harvey: Unul dintre cele mai puternice si catastrofale uragane formate in Oceanul Atlantic. Acesta a s-a deplasat timp de 11 zile (de pe 31 august pana pe 11 septembrie) 650 de mile de la est la vest afectand nu mai putin de 9 state ale Statelor Unite ale Americii. Strazile au fost transformate in rauri, electricitatea a cazut daroita stalpilor de inalta tensiune distrusi, iar copacii au fost dezradacinati. Un efect devastator l-a avut asupra comunitatilor costale care au fost rase de pe fata pamantului. Pe 6 septembire un mic sir de insule din Caraibe au fost devastat, pentru ca mai apoi centru uraganului sa ajunga in barbuda unde a avariat 95% din cladirile de pe insula. Uraganul a lovit sud vestul Floridei, pe 10 septembire, facand ravagii fiind urmat de tornade ce au produs inundatii. Din cauza furtunii masive a fost emis un ordin de evacuare pentru 5.6 milioane de locuitor inainte ca acesta sa atinga coasta. A reusit sa inunde orase mari precum Jacksonville, Floria si Charleston lasand milioane de oameni fara energie electrica. Timp de 37 de ore vantul s-a mentinut la o viteza de 185 de mile pe ora (echivalentul a 297 de kilometrii pe ora) creeand astfel un record sumbru. Campul de nori ce inconjura uraganul era deasupra a 300.000 mile patrate (echivalentul a 776.996 kilometrii patrati), aceasta suprafata depasind-o pe cea a statului Texas. Irma a facut parte din categoria 4 de uragane, conform scarii Saffir-Simpson. Acestia afirma ca exista 5 categorii de uragane, categoria 5 fiind cea mai catastrofala. La inceput acesta a fost incadrat in cea de a 5-a categorie. Pentru a ne putea da seama cat de puternic a fost uraganul, distrugerile valoreaza aproape 100 de miliarde de dolari. In privinta vietilor omenesti, acesta a cauzat moartea a cel putin 134 de persoane. Uragaul Harvey a fost primul uragan major din Oceanul Atlantic in anul 2017, incepand la data de 17 august 2017 si incetand pe 3 septembrie 2017. Pe data de 25 august acesta a lovit Port Aransas si Port O’Connor langa Corpus Christi cu o viteza a vantului de 130 de mile pe ora (echivalentul a 209 kilometrii pe ora) lasand 250 de mii de oameni fara energie electrica. Pe 26 august acesta s-a indreptat catre Houston unde a ramas timp de 4 zile facand ravagii, inunand 30% din judet. Pe 30 august Harvey a lovit orasele de pe coasta, Port Arthur si Beaumont Texas la granita cu Louisiana. In Port Arthur, orasul a fost inundat in totalitate, 55.000 de oameni ramanand fara case. In urmatoarea zi o fabrica de chimicale a luat foc, chimicalele avand nevoie de refrigerare pentru a nu lua foc, lucru ce nu a fost posibil datorita penelor de electricitate. Specialistii considera ca incalzirea globala a contribuit la impactul avut de uragan, debitul precipitatiilor crescand cu 38%. Exista 3 motive pentru asta. In primul rand temperaturile din regiunea golfului au crescut cu 2-3 grade Farenheit fata de trecut. In al doilea rand nivelul marii in apropiere de Houston a crescut considerabila fata de acum 20 de ani (cu aproximativ 15 centimetrii).Acest lucru se datoreaza topirii ghetarilor din Antartica. In al treilea rand incalizrea globala a incetini felul in care se comporta vremea in regiunea permitandu-i uraganului sa planeze deasupra Houston-ului si nu sa se mute inapoi in ocean. Harvey a avut un comportament neobisnuit avand in vedere ca cele mai distrugatoare uragane lovesc in general coasta de est. Cu toate aceste uraganul a ramas in zona metropolitana pentru un timp mai indelungat decat celelalte uragane. Distrugerile cauzate de acesta insumeaza 180 de miliarde de lei. Facand un bilant a distrugerilor facute, uraganul Harvey a variat 203.000 de case dintre care 12.700 au fost complet distruse. In jur de 738.000 de oameni s-au inregistrat pentru ajutor la

Agentia Federala a Managementului Urgentelor, aceasta platind 378 de milioane de dolari catre acestia. Imediat dupa furtuna aceasta a livrat 80 de camioate incarcate cu provizii de urgenta. Fortele federale au reusit sa salveze 10.000 de oameni care erau captivi in propriile case sau pe autostrazile inundate. Pe 14 septembrie cel putin 3.900 de case au ramas fara electricitate, iar 75 din cele 275 de scoli ale districtului Houston au fost inchise din cauza inundatiilor. In zona golfului, 1 milion de masini au fost distruse fara a mai putea fi reparate. Totodata au fost inundate si 800 de facilitati care se ocupau cu tratarea apei lucru ce a facut ca deseurile toxice sa se verse in zonele inundate Uraganul a avut si un impact asupra pretului petrolului, acesta crescand. Imprejurarile au facut ca 25% din productia de gaze si petrol sa fie inchisa in regiune afectand aproximativ 5% dn productia tarii. Inainte de a lovi, pretul la gaze era de 2.35$ per galon pentru ca mai apoi sa ajunga la 2.49$ per galon. Pe data de 5 septembrie preturile au coborat ajungand inapoi la cat erau inainte ca acesta sa loveasca. Harvey a primit categoria a 4-a fiind clasat pe locul al 2 lea in topul celor mai devastatoare furtuni. avand in vedere ca 9 dintre acestea s-au petrecut dupa anul 2000 putem concluzia ca schimbare climatului are un impact considerabil asupra acestora. Aceste doua uragane au cauzat pierderi devastatoarea si au avut un impact semnificativ asupra unui numar foarte mare de familii si de comunitati. b) Pe baza informatiilor citite despre cele 2 uragane am ajuns la concluzie ca atat inainte cat si pe parcursul lor au existat urmatorele riscuri: •Riscul inundatiilor, lucru iminent, soselele s-au transformat in rauri iar sute de mii de oameni au fost evacuati din casele lor; •Riscul ramanerii fara electricitate, inca un lucru care s-a si intamplat deoarce sute de mii de oameni au ramas fara electricitate. Totodata cum am mentionat si mai sus fabrica de chimicale din Texas a luat foc deoarece a ramas fara electricitate; •Riscul ca vantul sa fie foarte foarte puternic, lucru care din nou a fost valabil si s-a adeverit cele doua furtuni fiind 2 dintre cele mai distrugatoare •Riscul ca milioane de oameni sa ramana fara case •Riscul ca ajutoarele sa fie insuficiente •Riscul ca scoli si spitale sa fie complet distruse •Riscul incetinirii productiei •Riscul cresterii somajului, datora distrugerii mai multor business-uri •Riscul cresterii preturilor in special la carburant, au fost afectat fabrici care produceau carburant c) Pentru a putea gestiona situatia in care se afla guvernul american a luat o serie de masuri anticipative. In primul rand s-au folosit de mass media pentru a distribui catre populatie mesaje cu recomandari in privinta proviziilor de urgenta pe care orice cetatean ar trebui sa le aiba la indemana. Totodata acestia au sugerat cetatenilor sa isi faca un plan de urgenta pentru ei si familiile lor. In al doilea rand autoritatile s-au pregatit pentru evacuarea unui numar urias de cetateni. Acestia au dat ordinul de evacuare deoarece uraganele ce urmau sa vina pareau a fi catastrofale.

In al treilea rand au fost mobilizare forte impresionante ce au fost pregatite pentru ca in orice memoent sa poata interveni in cadrul unei operatiuni de salvare. Totodata Departamentul Energiei a trimis mai multe echipe in apropiere de zonele afectate pentru a pune electricitatea pe picioare. Datorita acestor actiuni au fost salvate foarte multe vieti omenesti din pacate nu se poate spune acelasi lucru si despre multe cladiri care au fost distruse in totalitate. Resursele aduse pentru aprovizionare au depisa 1 milion de mese, 1 milion de litrii de apa si peste 70 de generatiare. Au fost trimis 1.800 de profesionisti pregatiti pentru a ajuta cat mai multi cetateni. Construirea unor diguri sau amenajarea unor locuri speciale pentru generatoare de rezerva sunt 2 dintre masurile pe care eu as fi incercat sa le implementez. Desi acestea ar lua timp pentru a putea fi puse in practica, ar reduce din riscurile provocate de o asemenea calamitate. Totodata uzinele care au nevoie de energie nu doar pentru a produce ci si pentru a fi in siguranta, trebuie dotate cu generatoare care sa le poata sustine pe o perioada de timp de minim o saptamana. O alta masura important ce ar putea ajuta populatia care are de a face cu un asemenea eveniment este suplimentarea proviziilor in acea regiune astfel incat oamenii sa aiba de unde cumpara tot ce au nevoie. Exista riscul ca in unele parti bunurile sa nu fie suficiente pentru ca un locuitor sa poata procura tot ce este sa sfatuit la televizor sa cumpere, in cadrul mesajelor de informare publica. d) Uraganele sunt cele mai distrugatoare fenomene ale naturii, fiind deosebit de periculoase atat pentru oamenii care se afla in fata acestora cat si pentru economia nationala. Cand apare un astfel de eveniment, care se incadreaza in categoriile 4 sau 5, repercursiunile acetuia se vor resimtii in scadere productiei, cresterea ratei somajului dar si o crestere la preturile unor bunuri. Statele Unite sunt foarte vulnerabile la asemenea fenomene deoarece o treime din produsul intern brut provine de la statele ce se afla in apropierea golfului. Pentru a putea intelege mai bine sa ne uitam pe cateva cifre: in aceasta zona se afla 72 din porturi, 27% din drumurile importante si 9% din sinele de cale ferata. Autoritatile estimeaza ca in jur de 1.2 milioane de americani traiesc in zonele ce prezinta un risc ridicat in cazul unor distrugeri substantiale. Totodata acestia spun ca aceste distrugeri pot cauza pierderi de aproximativ 5% din venitul mediu. Calculand o medie se poate spune ca distrugerile cauzate de uragane costa in medie 28 de miliarde de dolari pe an, la aceasta suma contribuind intr-o proportie de 55% Florida, apoi intr-o proportie de 13% Texas si 9% Louisiana. Guvernul federal plateste 60% din distrugerile facute de uragane, suma ce vine de la 3 agentii guvernamentale: Agentia Federala pentru Management-ul Urgentelor, Departamentul pentru Dezvoltare Urbana si Corpul Inginerilor din Armata Statelor Unite Ale Americii. Restul de 40% este platit de catre guvernele locale, asiguratori si alti privati. Majoritatea marilor companii au sarit in ajutorul celor loviti de uragan promitand ajutoare financiare. Astfel Apple a donat 8 milioane de dolari, Allstate a donat la randul sau 3 milioane de dolari. Totodata Bank of America a donat 3.5 milioane de dolari dintre care 755 de mii de dolari s-au dus catre angajatii acesteia. La randul lor Coca Cola a donat 2 milioane de dolari, iar Disney a strans aproximativ 16 milioane de dolari din diverse campanii. Pe langa aceste multe alte companii au desfasurat campanii de strangeri de fonduri pentru a veni in ajutorul celor loviti de catre aceste calamitati. Ajutorul din partea mariilor companii americane nu a fost doar unul financiar. De exemplu Google a marcat in timp real drumurile care se inchideau pentru a fi siguri ca cei ce incercau sa

ajunga in siguranta sa nu mearga catre o zona periculoasa. Nu doar aplicatia de harti a fost modificata de catre Google ci si magazinul acestora de aplicatii care a pus pe prima pagina aplicatii ce se pot dovedi folositoare in cazuri de urgenta. Printre aceste aplicatii putem mentiona GasBuddy (aceasta marcheaza pe harta benzinariile impreuna cu pretul la carburant iar pentru cei localizati in statele cu situatie de urgenta se mentiona si cat carburant se gaseste in aceste benzinarii) si Zello (aplicatie de tip walkie-talkie prin care utilizatorii nu trebuie sa sune sau sa trimita SMS-uri ci doar sa apese un buton pentru a vorbi cu persoane din apropiere; se poate comunica cu 2000 de persoane in acelasi timp). Totodata Tesla a extins durata de viata a bateriei masinilor din Florida pentru ca acestea sa poata merge 30-40 de mile in plus. Airbnb a creeat optiunea ca cetatenii sa ii poata fazdui pe cei ce au nevoie de un acoperis in timpul acestor furtuni nimicitoare. Conform economistilor americani forta de munca din Statele Unite va intarzia reconstructia pagubelor produse de cele doua uragane. Companiile de constructii au cereri de 4 ori mai mari, nefiind capabile sa faca fata datorita numarului insuficient de angajati. Avand nevoie de muncitori bine pregatiti unii angajatori au fost dispusi sa creasca salariul pe ora de la 16 dolari pana la 20 de dolari. Rata de somaj din ambele state se afla sub medie in luna august a anului 2017, in Texas vorbim de 4.2% in timp ce in Florida este de 4%. V orbind in cifre, putem spune ca intr-o singura luna 33.000 de oameni si-au pierdut locul de munca. Cele doua uragane nu si-au pus amprenta doar asupra locuitorilor ci si asupra companiilor facand ravagii in 2 din cele mai importante state din punct de vedere economic Florida si Texas. Cel din urma a contribuit cu aproximativ 8 procente la produsul intern brut al Statelor Unite. Economia Floridei este relativ mai mica decat cea a Texasului, la jumate chiar, insa are o varietate de industrii, incepand cu turism si porturi pana la servicii medicale. La momentul impactului economistii au prevazut o scadere cu aproape un procent de la 2.8% la 1.8% a cresterii economice. Trebuie mentionat ca Houston este al 4-lea cel mai mare oras din SUA. Majoritatea cetatenilor au fost afectati, atat in mod direct cat si in mod indirect. Putem lua ca exemplu autostrazile blocate din cauza inundatiilor care au transformat cozi de masini de 20 de minute in cozi de 2 ore scazand astfel productivitatea muncii. In statul Florida exista o industrie a citricelor care isi va reveni greu pe picioare din cauza faptului ca 70% din pomii respectivi pierzandu-si fructele. Uraganele s-au produs cu o luna inainte de perioada recoltarii, lovind astfel din plin in afacerile cu astfel de produse. Industriile energetice si petrochimice au fost foarte afectate, avand in vedere ca la momentul de apogeu al furtunii, 20 dintre rafinariile de petrol ale statului Texas au fost inchise sau partial inchise. Aceasta cifra reprezinta aproape un sfert din capacitatea totala a SUA de rafinare. Totodata acest lucru a lasa foarte mult fara un loc de munca. Interesant de mentionat este faptul ca datorita celor doua uragane industria dronelor a primit o mana de ajutor. Avand in vedere numarul foarte mare de distrugeri, companiile de asigurari si statul american au achizitionat un numar mare de drone pentru a usura atat procesul de evaluare al pagubelor cat si posibile actiuni de salvare. Dronele devin din ce in ce mai inteligente, avand capacitatea de a dedecta fiecare avarie intr-un timp mult mai scurt. O companie de logistica din Houston, numita Jetco Delivery, a publicat prin fondatorul ei Brian Fielkow planul de redresare, acesta bazandu-se pe ignorarea intr-o oarecare masura a distrugerilor fizice ci mai degraba a celor psihice. Acesta a incercat sa fie cat mai intelegator cu angajatii sai, a golit calendarele de lucru si a mizat pe comunicarea intre acestia. Totodata a creeat un parteneriat cu o companie externa, pentru a le oferi imprumuturi la dobanzi foarte mici angajatilor ce aveau nevoie de fonduri in caz de urgenta. Filozofia pe care compania a folosit-o a mers pe principiul de a-si ajuta salariatii sa treaca peste, pentru a putea fii prezenti nu doar fizic ci si psihic.

Crawford&Co o companie bazata in Atlanta care se ocupa cu furnizarea solutiilor de gestionare a daunelor catre companiile de asigurari si-a chemat angajatii de peste ocean pentru a putea fi pregatiti sa faca fata tuturor solicitarilor. Totodata operatorul de call center Teleperformance a anuntat ca va angaja 500 de oameni pentru a putea face fata numarului foarte mare de apeluri din partea cetatenilor. Cele doua uragane au incetinit economia Statelor Unite pentru cateva zile, punand capat multor afaceri. Pentru ca pe viitor, efectele unor astfel de catastrofe sa fie diminuate se pot lua cateva masuri de preventie. In primul rand creearea unui plan de continuitate ce presupune mutarea temporara a afacerii intr-o locatie ceva mai sigura, accesibila angajatilor. In acelasi timp comunicarea cu distribuitorii care se ocupa de aprovizionare trebuie sa fie activa pentru a evita eventuale neplaceri in lanturile de arpovizionare. Totodata organizarea si protejarea documentelor importante ale companiei este necesara pentru ca date importante sa nu se piarda. In al doilea rand orice fel de afacere trebuie sa aiba asigurarile necesare, avand in vedere faptul ca o asemenea catastrofa precum un uragan ar putea distruge munca de o viata a unor oameni in numai cateva ore. Au existat cazuri precum cel al companiei Today’s Vision, o clinica de oftalmologie si optica medicala din Texas, in care asiguratorul sa refuze despagubire firmei. Conform fondatorului, Thomas Arnold, clinica sa nu a putut functiona timp de 5 zile fiind inundata iar polita de asigurare platita de acesta este de 1.083 de dolari pe luna. Acestuia i-a fost refuzata cererea de despagubire din cauza faptului ca nu au existat distrugeri fizice. Surse: http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=BRD http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/brd-a-investit-15-milioane-de-euro-intr-un-centru-regional-de-procesare-it-3057248 https://www.brd.ro/_files/pdf/prezentare%20brd.pdf https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/brd-si-a-marit-profitul-net-la-9-luni-cu-76-fata-de-aceeasi-perioada-a-anului-trecut-depasind-1-miliard-lei-banca-a-inchis-29-de-agentii-17365807 www.fitchratings.com https://www.worldvision.org/disaster-relief-news-stories/hurricane-irma-facts#world-vision http://edition.cnn.com/specials/hurricane-irma https://www.thebalance.com/hurricane-harvey-facts-damage-costs-4150087 http://money.cnn.com/2017/09/11/news/companies/corporate-donations-hurricane-relief/index.html https://www.thebalance.com/hurricane-damage-economic-costs-4150369 http://www.myajc.com/business/firms-scrambling-handle-aftermath-hurricanes-harvey-and-irma/BR9aDjJBhYyY0uBm8JzKFO/

https://www.cnbc.com/2017/09/15/texas-and-florida-face-economic-blow-from-hurricanes-harvey-and-irma.html https://www.entrepreneur.com/article/300205 https://www.washingtonpost.com/news/wonk/wp/2017/10/04/companies-cant-find-workers-to-rebuild-after-harvey-and-irma/?utm_term=.1eed556d42c3 https://uk.crawfordandcompany.com/about-us.aspx https://www.nytimes.com/2017/09/27/us/politics/trump-puerto-rico-aid.html https://thenextweb.com/us/2017/09/15/tech-companies-help-hurricane-harvey-irma/ https://www.inc.com/will-yakowicz/storm-damage-irma-harvey-drones.html https://www.aol.com/article/finance/2017/09/16/small-business-owners-struggle-to-bounce-back-after-hurricane-irma-and-harvey/23211909/ https://www.nbcnews.com/storyline/hurricane-harvey/hurricanes-harvey-irma-wiped-out-33-000-jobs-last-month-n808286 https://www.insurancejournal.com/news/national/2017/09/18/464599.htm