Integrare economică Europeană [606262]

Universitatea Al. I Cuza Iași
Integrare economică Europeană
Master An I

Piața internă

Cherecheș Andrei

2020

1
Introducere

Piața internă a Uniunii Europene (UE) este o piață unică, pe care este asigurată libera
circulație a bunurilor, serviciilor, c apitalurilor și a persoanelor, pe teritoriul căreia cetățenii
europeni au libertatea de a locui , lucra, studia sau face afaceri .
De la apariția sa în 1993, piața unică a devenit mai deschisă pentru mediul concurențial, a
creat noi locuri de muncă și a redus nenumărate bariere din calea comerțului. Actul privind piața
unică a fost prezentat în două etape, în 2011 și 2012, și cuprinde propuneri cu privire la exploatarea
în continuare a oportunităților oferite de piața unică, cu scopul de a crește gradul de ocupare a
forței de muncă și a spori încrederea în afacerile europene.
În anul 1950, ministrul afacerilor externe al Franței, Robert Shuman a propus unirea
industriilor metalurgice și cea de extracție a cărbunelui din Europa de Vest. În următorul an, ideile
lui au fos t expuse în Acordul de la Paris, astfel luând naștere predecesorul UE – Comunitatea
Europeană a Cărbunelui și Oțelului. De atunci, UE introducea în mod constant corectări și
modificări în acorduri, cu scopul de a eficientiza procesul de implementare a l politicilor și de
adoptare a deciziilor. Acordul de la Paris, a fost s emnat la data de 18 aprilie 1951 și a intrat în
vigoare în 1952. Termenul de valabilitate a acestuia a expirat în anul 2002.
Acest acord reprezenta o abordare sect orială a integrării regionale, î nsă el a fost consacrat
de Tratatul de la Roma , semnat la 25 mai 1957, când a fost definit în baza a 4 libertăți
fundamentale : libera circulație a mărfurilor, a serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor. L a
acestea, s-au adăugat ca suport cele 4 politici comune (PAC – Politica agricolă comună , politica
comercială, politica în domeniul oncurenței și politica de transport).

2
Prevederi ale tratatelor de bază

Tratatul de la Roma1 este tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică
Europeană (CEE) și care a fost semnat de Franța, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia și
Luxemburg la 25 martie1957.
Tratatul de la Maastricht2 a fost semnat la data de 7 februarie 1992 și a intrat în vigoare
în anul următor . Conform acestui tratat , Uniunea Europeană se bazează pe trei piloni:
Pilonul 1 : Comunitățile Europene, care cuprind cele trei comunități existente: Comunitatea
Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA
sau Euratom) și Comunitatea Economică Europeană (CEE), a cărei denumire este schimbată î n
Comunitatea Europeană;
Pilonu l 2: Politica externă și de securitate comună;
Pilonul 3 : Coopera rea în domeniul Justiției și afacerilor interne.
Tratatul de la Amsterdam3 a fost semnat la 2 octombrie 1997 și a intrat în vigoare la 1
mai 1999. Acest Tratat a amendat Tratatul de la Maastricht, fără însă a -l înlocui. Scopul lui inițial
a fost de a asigura capacitatea de acțiune a UE și după extinderea spre est. Reformarea pro fundă a
UE a eșuat îns ă, făcând necesare alte măsuri cum ar fi Tratatul de la Nice și Constituția Europeană.
Tratatul a extins drepturile Parlamentului European în sensul coparticipării acestuia la procesul
decizional.
Tratatul de la Nisa4 a fost semnat l a data de 26 februarie 2001 și a intrat în vigoare în anul
2003. Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat ca și indispensabil viitoarei extinderi, este să
conțină prevederi cu scopul de a asigura o activitate instituțională corespunzătoare în momentul în
care Uniunea va avea aproape 30 de membri , astfel , înscriindu -se în spectrul unei reforme
instituționale ale cărei axe principale sunt următoarele : componența și modul de funcționare al

1 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:xy0023
2 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:xy0026
3 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=legissum:4301858
4 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TX T/?uri=legissum:xy0012

3
instituțiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Miniștri și consolidarea
cooperării între instituții.
Tratatul de la Lisabona5 a fost semnat la data de 13 decembrie 2007 și a intrat în vigoare
în anul 2009. Tratatul de la Lisabona aduce modificări Tratatul ui privind Uniunea Europeană și
Tratatele C E (fără să le înlocuiască ) și pune la dispoziția Uniunii Europene cadrul legal și
instrumentele juridice necesare pentru a face față provocărilor viitoare și pentru a răspunde la
așteptările cetățenilor. O Europă mai democratică și mai transparentă, în car e Parlamentul
European și cele naționale se bucură de un rol bine închegat , în care cetățenii au mai multe șanse
de a fi ascultați și care definește mai clar ce acțiuni trebuie întreprinse la nivel european și național
și de către cine.

5 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:ai0033

4
Libertatea de cir culație a lucrătorilor

Libertatea de circulație a lucrătorilor este un principiu fundamental înscris la articolul 45
al Tratatul ui privind funcționarea Uniunii Europene. Ulterior, legislația secundară a UE și
jurisprudența Curții de Justiție au dezvoltat acest principiu, în baza căruia cetățenii UE au
următoarele drepturi :
 De a-și căuta un loc de muncă într -o altă țară din UE ;
 De a lucra în țara respectivă, fără a fi nevoie de un permis de muncă ;
 De a locui în țara respective, tocmai în acest scop (pentru a munci);
 De a rămâne în țara respectivă chir și după expirarea perioadei de angajare ;
 De a beneficia de același tratament ca și cetățenii țării respective , în ceea ce privește accesul
pe piața muncii, condițiile de muncă sau alte avantaje sociale și fiscal;
 Totodată, cetățenii UE au posibilitatea de a -și transfera anumite drepturi legate de
asigurările de sănătate și de securitate socială, în țara în care urmează să se angajeze .
La nivelul UE au fost adoptate mai multe măsuri cu scopul de a încuraja libera circulație ,
urmărindu -se, în principal, ca orice cetățean să î și poată practica liber profesia în orice stat
membru. Cu toate acestea, punerea în practică a acestui principiu este împiedicată de anumite
cerințe naționale privind accesul la diferite profesii în statul membru gazdă. Sistemul de
recunoaștere a calificărilor profesionale a fost reformat în vederea sporirii flexibilității pe piața
forței de muncă și pentru a încuraja recunoașterea automată a calificărilor profesionale. Directiva
2005/36/CE6 (astfel cum a fost actualizată prin Directiva 2013/55/UE7) privind recunoașterea
calificărilor profesionale întărește și actualizează cele cincisprezece directive existente care
acoperă aproape toate normele în materie de recunoaștere și preved e caracteristici inovatoare, ca
de exemplu cardul profesional european și evaluarea reciprocă a profesiilor reglementate.

6 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02005L0036 -20160524&from=EN
7 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32013L0055

5
Procedura privind obținerea accesului la o profesie reglementată în altă țară din UE diferă
în funcție de perioada de timp pentru care se dorește exercitare profesiei.
Astfel, în caz de stabilire pe teritoriul statului membru este nevoie de recunoașterea calificării
profesionale. Odată cu recunoașterea acestor calificări, cetățenii UE pot accesa profesia și o pot
practica în aceleași condiții ca și cetățenii din țara respectiv ă care sau ca cei care și-au obținut
diploma acolo.
Statul gazdă, are obligativitatea ca în termen de o lună de la depunerea cererii de
recunoaștere a calificărilor, să co nfirme primirea cererii și să solicite documentele necesare.
Din momentul în care au primit dosarul complet, autoritățile vor trebui să ia o decizie în termen
de 3 luni (recunoașterea reciprocă) pentru profesii cum ar fi: medic, asistent medical generalist,
moașă, medic veterinar, medic st omatolog, farmacist și arhitect. Aceste profesii beneficiază de
recunoaște re automată. Iar pentru celelalte profesii, termenul de luare a unei decizii de aprobare
este de 4 luni.
Dacă autoritățile consideră că nivelul de pregătire și de experiență profesională al
solicitantului nu corespunde standardelor va labile în țara -gazdă, acestea ar putea veni cu solicitarea
de a lua măsuri suplimentare pentru a dovedi că solicitantul este calificat. În principiu, s-ar putea
alege între teste de aptitudini și stagii de adaptare ( acestea pot avea o durată chir și de până la 3
ani).
Orice decizie de respingere a dosarului va trebui sî fie motivată de către autorități, iar în cazul în
care nu se ia o decizie în termenul -limită stabilit, solicitantul poate contacta serviciile de asistență
sau punctele naționale de contact pentru calificări profesionale. Dacă nici acestea nu vă pot ajuta,
va trebui formulată o cerere în fața instanțelor naționale.
De-a lungul timpului au fost implementate anumite intrumente ce vin în sprijinul libertății
de ciruclație a persoanelor. Dintre acestea amintim următoarele:
EURES ( The European Job Mobility Portal )8. Acesta reprezintă de fapt o platformă ce
îi ajută pe cetățeni să-și găsească un loc de muncă și pe angajatori să recruteze personal din toată
Europa . EURES furnizarea o gamă largă de servicii , disponibile pe portal sau prin intermediul unei

8 https://ec.europa.eu/eures/public/ro/eures -in-your -country

6
rețele umane vaste de peste o mie de consilieri care își desfășoară activita tea în cadrul
organizațiilor membre și ale organizațiilor partenere EURES9.
Serviciile destinate solicitanților locuri lor de muncă și angajatori lor includ:
 Corelarea locurilor de muncă vacante cu CV -urile depuse de pe portal;
 Centru de informare și îndrum ări, precum și alte servicii ce vin în sprijinul lucrătorilor și
angajatori lor;
 Informarea cu privire la condițiile de viață și de muncă în statele membre ale UE, de
exemplu impozitarea, pensiile, asigurările de sănătate și asigurările sociale ;
 Servicii de asistență destinate lucrătorilor frontalieri și angajatorilor din regiunile
transfrontaliere ;
 Sprijin pentru anumite grupuri în contextul programelor specifice de mobilitate a locurilor
de muncă desfășurate de EURES, cum ar fi „Primul loc de muncă EURES” și „Reactivate” ;
 Promovarea oportunităților pentru tineret prin i ntermediul Drop’pin@EURES, loc în care
companiile își pot promova oportunitățile pentru tineret menite să îi ajute pe tinerii
europeni să facă primii pași pe piața muncii;
 Asistență pentru ev enimente dinamice de recrutare prin intermediul platformei „Zilele
europene (online) ale locurilor de muncă” ;
 Informații ce privesc asistența oferită după recrutare ( ex: cursuri de limbă și sprijin pentru
integrare în țara de destinație) și accesul la acea sta.
EPSO ( European Personnel Selection Office )10 oferă instituțiilor europene proceduri de
selecție eficace și de calitate, care să le permită să recruteze persoana potrivită pentru un anumit
post vacant , la momentul potrivit .
EPSO este un oficiu interinstituțional ce a fost înființat in ianuarie 2003, care își asumă
responsabilitatea pentru selecția personalului tuturor instituțiilor și agențiilor Uniunii Europene,
inclusiv pentru Parlamentul European, Consiliul UE, Comisia Eur opeană, Curtea de Justiție,

9 https://ec.europa.eu/eures/public/ro/what -can-eures -do-for-you-
10 https://epso.europa.eu/job -opportunities_ro

7
Curtea de Conturi, Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul Economic și Social,
Comitetul Regiunilor, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Ombudsmanul European.
Fiecare dintre aceste instituții își recruteaz ă personalul de pe lista de candidați selectați în prealabil
de EPSO.
EPSO a devenit un centru de selecție de top, în evoluție constantă. Pentru a putea recruta
candidații cei mai capabili de a face față provocărilor complexe cu care se confruntă Europa, EPSO
urmărește cu atenție tendințele de pe piața muncii și își face din ce în ce mai mult apariția pe
rețelele sociale și menține o legatură regulată cu organizațiile internaționale (ex. ONU și Uniunea
Africană) pentru a face schimb de bune practici.
EPSO aplică metode foarte moderne de evaluare a candidaților. De câțiva ani, examenele
nu se mai bazează doar pe cunoștințe, ci se pune accest și pe simulări ale unor situații concrete
care pot fi întâlnite la locul de muncă și care permit evaluarea competențe lor generale ale
candidaților. Aceste evaluări sunt din ce în ce mai interactive și sunt îmbunătățite continuu . Printre
cele mai semnificative noutăți introduse recent se numără testul „e -tray”, un test de tratare a unor
e-mailuri primite pe un calculator din sala de examinare , și interviurile video la distanță.
În prezent, EPSO prelucrează în medie , aproximativ 50 000 de candidaturi pe an, pentru
circa 1 500 de posturi vacante, iar t estarea se desfășoară în 24 de limbi11.
EURAXESS12 este o inițiativă unică europeană , un instrument de recrutare, care oferă
servicii de informare și suport cercetătorilor profesioniști . Susținut de Uniunea Europeană, statele
membre și țările asociate, sprijină mobilitatea cercetătorilor și dezvoltarea carierei, îmbunătățind
totodată colaborarea științifică între Europa și lume.
EURAX ESS este, de asemenea, o poartă . către Science4Refugees, o inițiativă a Comisiei care
ajută cercetătorii refugiați să -și găsească locuri de muncă adecvate în peisajul de cercetare
provocator de azi. , prin potrivirea domeniului de cercetare, a studiilor științifice și a intereselor.

11 https://epso.europa.eu/how -to-apply/sample -tests_ro
12 https://euraxess.ec.europa.eu/

8
EURAXESS Jobs nu aplică taxe. Cercetătorii pot găsi o mulțime de informații actualizate
constant despre posturile vacante, oportunitățile de finanțare și bursele din toată Europa. Postarea
CV-ului lor le va permite potențialilor angajatori să le găsească.
Companiile sau institutele de cercetare pot posta posturi vacante în mod gratuit și pot căuta CV –
urile unor cercetători internaționali de top. Utilizatorii pot accesa direc t portalurile naționale
EURAXESS ale țărilor partenere care conțin informații despre locurile de muncă și oportunitățile
de finanțare, precum și despre serviciile personalizate din fiecare țară.
EURAXESS Services este o rețea de peste 500 de centre de service , situate în 40 de țări
europene. Aceste centre ajută utilizatorii și familia lor să -și planifice și să își organizeze mutarea
într-o țară străină. Această asistență personalizată gratuită , îi ajută pe cercetători să abordeze
probleme precum cazare, permise de viză și de muncă, lecții de limbi străine, școli pentru copiii
lor, securitate socială și îngrijiri medicale. O echipă de personal bine informat este la dispoziția
lor.
EURAXESS Worldwide oferă utilizatorilor șansa de a interacți ona la scară mondială .
EURAXESS Worldwide este un instrument de rețea care sprijină cercetătorii care lucrează în afara
Europei și doresc să se conecteze sau să rămână conectat cu Europa.
Fie că se dorește aflarea detaliilor despre politica europeană de c ercetare, finanțare sau oportunități
suplimentare de colaborare, EURAXESS Worldwide are echipe dedicate în ASEAN (Indonezia,
Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda, Brunei Darussalam, Cambodgia, Lao PDR, Myanmar și
Vietnam), America Latină și Caraibe (CELAC), China, India, Japonia și America de Nord (SUA
și Canada) pregătite să ajute.
Europass13 cuprinde un portofoliu compus din cinci documente cu ajutorul cărora
competențele și calificările cetățenilor pot fi înțelese în mod clar și cu ușurință în toată Europa.
Două dintre aceste documente au acces liber:
 Curriculum Vitae , care ajută la prezentarea competențelor și calificărilor într-un mod
eficient și clar14;

13 https://europass.cedefop.europ a.eu/ro/about -europass
14 https://europass.cedefop.europa.eu/editors/ro/cv/compose

9
 Pașaportul lingvistic care reprezintă un instrument de autoevaluare a competențelor și
calificări lor lingvistice15.
Alte t rei documente sunt emise de autoritățile competente din domeniul educației și formării
profesionale:
 Documentul de mobilitate Europass înregistrează cunoștințele și competențele dobândite
într-o altă țară din Europa .
 Suplimentul la certificatul profesional detaliază cunoștințele și competențele dobândite de
titularii certificatelor de studii și formare. Acesta vine în completarea informațiilor din
documentul original, făcându -l mai ușor de înțeles, în special în străinătate.
 Suplimentul la diploma de licență descrie cunoștințele și competențele dobândite de
titularii diplomelor de studii superioar e. Acesta vine în completarea informațiilor din
diploma originală, fă când -o mai ușor de înțeles, în special în străinătate.
Obiectivele principale ale Europass sunt:
 Să ajute cetățenii să își facă cunoscute competențele și calificările , într-un mod mai eficace
pentru a -și găsi un loc de muncă sau pentru a se înscrie într -un program de for mare
profesională;
 Să ajute angajatorii să înțeleagă competențele și calificările candidatului la job;
 Să ajute autoritățile din domeniul educației și formării profesionale să definească și să facă
cunoscut conținutul programelor de învățământ și formare profesională.

15 https://europass.cedefop .europa.eu/editors/ro/lp/compose

10
Libertatea de circulație a serviciilor

Prin libera circulație a serviciilor sunt eliminate restricțiile cu privire la libertatea de a
presta servicii în cadrul Comunității Europene cu privire la resortisanții statelor membre stabiliți
într-un alt stat al Comunității decât cel al beneficiarului serviciilor.
Conform Tratatului de la Roma16, sunt considerate servicii , prestațiile furnizate în mod
obișnuit în schimbul unei remunerații, în măsura în care nu sunt reglementate de dispozițiile
referitoare la libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a persoanelor.
Serviciile cuprind în principal:
 activități cu ca racter industrial;
 activități cu caracter comercial;
 activități meșteșurgărești;
 activități prestate în cadrul profesiunilor liberale.
Libertatea de a presta servicii garantează mobilitatea în UE a întreprinderilor și a membrilor
din diferite profesii. Cercetări recente ne arată că valoarea beneficiilor generate datorită legislației
adoptate de parlament , cu privire la libera circulație a serviciilor, inclusiv a calificărilor
profesionale și a comerțului cu amănuntul, însumează aproximativ 236 miliarde EUR pe an .
Libertatea de circulație a serviciilor este evidențiată în a rticolele 26 (piața internă), 49 -55
(stabilirea) și 56 -62 (servicii le) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)17.
Dreptul de stabilire cuprinde dreptul de a începe și desfășura activități independente și de
a înființa și conduce întreprinderi, ca activitate permanentă de natură stabilă și continuă, având
aceleași condiții precum cele stabilite de legislația statului membru de stabilire pentru resortisanții
săi proprii.
În domeniul serviciilor, o ramură foarte importantă este cea a transportului. Politica UE în
domeniul transporturilor contribuie la buna dezvoltare a economiei europene, prin implementarea

16 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Roma
17 https://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8 -4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF

11
unei rețele moderne de infrastructură care să facă călătoriile mai rapide și mai sigure, promovând,
totodată soluții de durată și digitale.
Transporturile reprezintă o bază a integrării europene și sunt esențiale pentru libera
circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor . Sectorul contribuie foarte mult la economia
europeană, (peste 9 % din valoarea adăugată brută din UE ). În 2016, numai serviciile de transport
reprezentau o valoare adăugată brută de circa 664 de miliarde EUR, cu locuri de muncă pentru
aproximativ 11 milioane de persoane.
Implementarea unor mijloace de transport de durată și inovatoare este foarte importantă
pentru atingerea obiectivelor UE în cee ace privește energia și combaterea schimbărilor climatice.
Pe măsură ce europenii se deplasează tot mai mult, politica UE ajută sistemele de transport să facă
față dificultăților majoritare , cum ar fi:
 Aglomerarea traficului rutier și aerian ;
 Durabilitatea – în sensul în care transporturile depind înca de petrol , pentru cea mai mare
parte a necesarului de energie, situație care nu mai poate dura mult din punct de vedere
ecologic și economic ;
 Poluarea : până în anul 2050, UE trebuie să -și reducă emisiile generate de tran sporturi cu
60 % față de nivelul din 1990 și să îmbunătățească calitatea aerului;
 Calitatea infrastructurii, ce diferă de la o țară la alta ;
 Concurența: sectorul transporturilor din UE se confruntă cu o concurență în creștere din
partea piețelor de transpo rt din alte regiuni de pe glob, care cunosc o dezvoltare rapidă18.
O altă ramură foarte importantă a serviciilor este cea financiară . Serviciile financiare sunt
un element esențial al eforturilor U niunii Europene de finalizare a pieței interne, încadrându -se la
libera circulație a serviciilor și a capitalurilor.
Integrarea s-a extins în mai multe etape, după cum urmează :
 Eliminarea barierelor de intrare d e la nivel național (1957 -1973) – Prin semnarea
Tratatului de la Roma în 1957, a fost create o piață comună, fiind distruse obstacolele din calea
liberei circulații a persoanelor, serviciilor și a capi talurilor între statele membre. Consiliul a sfârșit

18 https://europa.eu/european -union/topics/tra nsport_ro

12
această sarcină în 1962, implementân d programe generale pentru eliminarea restricțiilor ce afectau
libertatea de a presta servicii și libertatea de stabilire. Pentru a pune în aplicare aceste programe,
între 1964 și 1973 , Consiliul a adoptat o serie de directive în domeniul asigurărilor și î n domeniul
bancar19.
 Armonizarea legilor și politicilor de la nivel național (1973 -1983) – Procesul de
armonizare a documentelor cu putere de lege și a celor administrative ale statelor membre a luat
naștere , în special, odată cu adoptarea de către Cons iliu a unor directive, în 1973 ( „Prima directiv ă
privind asigurările generale”)20, apoi în 1977 ( „Prima directi vă privind serviciile bancare”)21și în
1979 ( „Prima directivă privind asigurările de viață” )22.
 Finalizarea pieței interne (1983 -1992) – În iunie 1985, Comisia a publicat o carte
albă23 în care era prezentat un program și un calendar clar pentru finalizarea pieței interne până la
sfârșitul anului 1992. Această carte conținea o secțiune specială destinată serviciilor financiare
(punctele 101 -107), care specifica următorul lucru : „Liberalizarea serviciilor financiare,
concomitent cu liberalizarea circulației capitalurilor, va reprezenta un pas determinant pe calea
integrării sectoarelor financiare din cadrul Comunității și a extinderii pieței interne”. Prin
adoptarea în 1987 a Actului unic european, obiectivul stabilit în Cartea albă din 1985 a fost
consacrat în dreptul primar al UE.
 Crearea zonei cu o monedă unică și perioada pre mergătoare crizei (1999 -2007) – În
mai 1999, Comisia a publicat planul de acțiune privind serviciile financiare (FSAP) , care avea în
vedere introducerea monedei euro și stimularea procesului de a elimina segmentarea încă prezentă
a piețelor financiare din UE. FSAP conținea 42 de măsuri legi slative dar și fără caracter l egislativ,
ce urmau să fie finalizate până în 2004. FSAP s-a finalizat aproape în totalitate în termenul stabilit
(2004), fiind adoptate 39 din totalul de 42 de măsuri, unele chiar depășind cadrul prevăzut inițial.
În 2005 au fost adoptate alte două măsur i, rămânând numai cea de -a 14-a directivă în materie de
drept al societăților comerciale referitoare la transferul transfrontalier al sediului social.
 Reforma întreprinsă în urma crizei (începând cu 2007) – Perioada de după anul
2007 , a fost caracterizată d e o aprofundare a integrării și a dependenței reciproce a piețelor

19 https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/83/politica -privind -serviciile -financiare
20 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:31973L0239&from=RO
21 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:31977L0780&from=RO
22 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/HTM L/?uri=CELEX:31979L0267&from=RO
23 https://europa.eu/documents/comm/white_papers/pdf/com1985_0310_f_en.pdf

13
financiare, nu numai în UE, ci și la nivel mondial. Acest proces s -a oprit brusc odată cu izbucnirea
în 2007 -2008 a crizei financiare mondiale și a crizei datoriilor ce a urmat în UE, întru cât fluxurile
financiare transfrontaliere s-au diminuat considerabil.
Prin urmare, UE a întreprins o reformă fără precedent a legislației din domeniul serviciilor
financiare, pe baza ag endei de la nivel international, dar și reforme din proprie inițiativă menite să
determine evoluția în continuare a proceselor de lungă durată, ca de exemplu finalizarea pieței
unice. De la apariția crizei, Comisia a propus peste 50 de măsuri legislative și fără caracter
legislativ. Propu nerile cele mai importante se încadrează în inițiativele emblematice ale UE, cum
ar fi uniunea bancară și uniunea piețelor de capital. Reformele întreprinse în urma crizei au avut
ca rezultat un anumit grad de centralizare și transfer al responsabilității de la nivel național la
nivelul UE cu privire la numeroase aspecte ale reglementării și supravegherii serviciilor
financiare24.
Retragerea Regatului Unit din UE atrage după sine o serie de provocări noi care pot afecta
sectorul serviciilor financiare din UE și din afara acesteia.
Temeiul juridic pentru Directivele și regulamentele din domeniul serviciilor financiare este
dat de art. 49 (libertatea de stabilire), art. 56 (libertatea de a presta servicii), art. 63 (libera circulație
a capitalurilor) și art. 114 (apropierea legislațiilor în vederea înființării și funcționării pieței
interne) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)25.

24 https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/83/politica -privind -serviciile -financiare
25 https://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8 -4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF

14
Piața internă digitală – prioritate strategică și rol în funționalitatea și
eficacitatea pieței unice în UE.

Strategia în ceea ce privește piata unică digitală, țintește aspectele care urmează :
o economia Europei ;
o industria Europei ;
o societatea Europei .
Toate cele trei ramuri trebuie sa cunoască din plin de întreaga digitalizare. Pe langă soluții,
date și servicii digitale transfrontaliere, piața unică digitală face parte din proiectul U niunii
Europene pentru o Europa digitală.
Au fost multe discuții legate de acest proiect, UE inițiind demersurile pentru a crea o piață
unică digital, liberă ș i sigură în care toți cetățenii să aibă posibilitatea de a cumpă ra online liber ,
iar înterprinderile să poată vinde online în întrega organizaț ie UE.
Încă din anul 2015, de când a fost propusă de Comisia Europeană , strategia priviind piața
unică digitală a pus bazele unei entități digitale europene durabile și unite.
Importante realiz ări au luat ființă și î n anii 2 016 – 2017, printre care enumeră m
următoarele:
o Eliminarea tarifelor de roaming;
o Securitate avansată pentru protecția datelor ;
o Portabilitate transfr ontalieră a con ținutului online.
Principala strategie a pieței digitale UE, este reprezentată de u n acord ce privește
deblocarea comerțului electronic prin încetarea geodeblocării nejustificate. Aceasta urmărește
extinderea în continuare a economiei digitale a UE și elim inarea obstacolelor de reglementare
dintre statele membre ale UE.
Introducerea unei astfel de strategii a fost necesară din mai multe motive . Printre ele
amintim următoarele:

15
 Transformările tehnologice care afectează cam toate domeniile vieții moderne, de la
educație și locuri de muncă până la sistemul de securitate socială. De exemplu, în unele
categorii de locuri de muncă, 90% dintre roluri necesită competențe digitale.
 Europa trebuie să adopte aceste modificări pentru a proteja proprii cetățeni, dar și pentru a
le da posibilitatea să profite de noile oportunități. De exemplu, se estimează că digitalizarea
producției va aduce UE beneficii de 1,25 mii de miliarde EUR până în 2025.
 UE dorește conturarea viitorul digital în jurul unor subiecte precum încrederea, securitatea
și guvernarea electronică. În prezent, lucrurile evoluează destul de repede pe acest plan . De
exemplu, doar 15% dintre cetățeni fac cumpărături online din altă țară,ceea ce evidențiază
un procent destul de redus fata de celelalte tari S.U.A sau Australia.
 O piață digitală întru totul funcțională , ar putea adăuga aproximativ 415 miliarde EUR
anua l la economia UE. Aceasta ar putea de asemenea să permită UE să devină un lider
digital la nivel mondial. Pentru a valorifica acest potențial, UE desfășoară reforme
aprofundate în diverse domenii, privind drepturile de autor și până la un regulament privind
geoblocarea.
 Tehnologia ar putea automatiza 45% din sarcinile pe care le îndeplinesc oamenii la locul
de muncă în fiecare zi .
 65% dintre copiii care încep în prezent școala vor ocupa tipuri de locuri de muncă complet
noi în viitor .
 Numai 7% dintre întreprinderile mici și mijlocii realizează vânzări online în altă țară din
UE.
 Eliminarea piedicilor de localizare a datelor ar furniza o sumă suplimentară anuală de 8
mld. EUR la PIB -ul Uniunii Europene .
Viziunea UE pentru o Europă digitalizată: nimeni nu trebuie lăsat în urmă .
Consiliul a adoptat concluzii cu privire la viitorul unei Europe cu un grad ridicat de
digitalizare după 2020. Documentul asociat este intitulat „Stimularea competitivității digitale și
economice în întreaga Uniune și a coeziunii digitale”.
Concluziile evidențiază principalele priorități și provocări pentru o Europă puternică,
competitivă, inovatoare și cu un nivel ridicat de digitalizare. Ele se referă la:

16
– sprijinirea inovării și promovarea tehnologiilor digitale europene esențiale ;
– respectarea princip iilor și valorilor etice în domeniul inteligenței artificiale ;
– consol idarea capacităților Europei cu privire la securitate a cibernetică ;
– îmbunătățir ea competențelor digitale ;
– dezvoltarea societății gigabiților, inclusiv 5G .
Concluziile evidențiază to todată , necesitatea de a mări numărul feneilor din sector și
posibilitatea tuturor grupurilor vulnerabile de a se bucura de beneficiile digitalizării, astfel încât
nimeni să nu fie lăsat în urmă26.
Uniunea Europeană elaborează noi reguli pentru a fi permisă circulația liberă și fără
obstacole, a datelor fără caracter personal peste granițele naționale.
Reprezentanții permanenți s-au pus de acord asupra mandatului Președinției pentru a lansa
negocierile cu Parlamentul European în cee ace privește aceas tă propunere. Ea are ca și obiectiv
stimularea economiei bazate pe date în UE , prin eliminarea tuturor restricțiilor nejustificate legate
de localizarea geografică pentru stocarea și prelucrarea datelor.
Totodată , noua lege ar asigura faptul că autoritățil e au acces la datele stocate sau prelucrate
în alte state membre, cu sopul de a -și îndeplini atribuțiile.
În principal , noile norme vor crea o piață unică pentru serviciile de stocare și prelucrare a
datelor, cum este de exemplu cloud computingul27.

26 https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press -releases/2019/06/07/post -2020 -digital -policy -council -adopts –
conclusions/
27 https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press -releases/2017/12/20/removing -barriers -to-free-flow -of-data-
council -agrees -its-position/

17
Piața internă și suport pentru IMM – uri

,,IMM -urile au devenit tot mai importante în societatea în care trăim , ca furnizori de
oportunități de angajare și elemente cheie pentru bunăstarea comunităților locale și regionale.
Așadar, l egea privind întreprin derile mici pentru Europa propune, pentru prima dată, înfăptuirea
unui cadru de politici cuprinzător pentru Uniunea Europeană și pentru statele sale membre.
Legea privind întreprinderile mici , are la bază convingerea că spiritul antrepre norial și
antrepre norii trebuie recompensați; aceștia reprezintă baza societății noastre. Susținerea IMM –
urilor ar trebui să devină o politică de bază. Pentru a duce la bun sfârșit acest lucru, în elaborarea
de politici trebuie ancorat ireversibil principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”, de la reglementări
la servicii publice, asigurându -se astfel că regulile vizează majoritatea persoanelor care le vor
utiliza.
IMM -urile trebuie ajutate să prospere. Când constituirea și dezvoltarea întreprinderilor sunt
împiedicate de obstacole inutile, acestea trebuie eliminate . Atunci când IMM -urile întâmpină
obstacole pe fondul unor căderi ale pieței, acestea trebuie corectate. Legea privind întreprinder ile
mici ale Europei propune o asociere între UE și statele sale membre. Un set de zece principii
comune trebuie să orienteze politicil e atât la nivelul UE, cât și la nivel național.
Ceea ce avem acum nevoie este un angajament politic solid , la cel mai în alt nivel, pentru a
putea obține un progres semnificativ real. Cred cu tărie că Legea privind întreprinderile mici pentru
Europa va fi un factor declanșator pentru a transforma cuvintele în acțiune.
Este timpul acum, să consolidăm plasarea nevoilor IMM -urilor în prim -planul politicilor
europene. Prin Legea privind întreprinderile mici pentru Europa, întreaga forță a Europei este
implicate în sprijinirea IMM -urilor, antrenând toate resursele Europei pe ntru a susține
întreprinderile mici în activitatea lor de zi cu zi și pentru a pregăti calea celor care își doresc să
creeze mai multe locuri de muncă și să se dezvolte, în Europa și nu numai’’. ( Gunter Verheugen,
Vicepresedinte al Comisiei Europene ) .
În cele ce urmează vom prezenta câ teva acțiuni prin care Uniunea Europeană sprijină IMM –
urile:

18
 Transformarea legislației într -una prietenoasă pentru IMM -uri; s -au făcut diverse eforturi
pentru ca noua legislație nu încarce suplimentar întreprinderile mici, ci să țină cont de
necesitățile lor. Pentru aceasta , Comisia Europeană a adoptat următoarele principii:
– toate propunerile noi, care au impact asu pra societăților trebuie să fie cercetatae
riguros în cee ace privește impac tul lor potențial asupra IMM -urilor.
– legislația poate fi diferită pentru microîntreprinderi, întreprinderile mici și mijlocii
și întreprinderile mari, în sensul de a se asigura că povara creată va fi împărțită proporțional între
diferitele tipuri de întrep rinderi.
– pentru a proteja IMM -urile, se pot pune în aplicare anumite măsuri de sprijin (taxe
și impozite reduse sau chiar scutiri ale taxelor și impozite lor) pentru a asigura un mediu
concurențial echitabil pentru toate întreprinderile.
Exemplu:
Comisia Europeană a simplificat legile privitoare la IMM -urile din sectorul farmaceutic prin
reducerea taxelor și impozitelor pentru microîntreprinderi, mergând pană la suspendarea taxelor și
impozitelor, oferind asistență administrativă și normativă la trimiterea de cereri către Agenția
Europeană a Medicamentului.
În Comisia Europeană, Reprezentantul IMM -urilor acționează drept „ambasador” consacratpentru
întreprinderile mici și menține dialogul activ cu reprezentanții IMM -urilor, pentru a se asigura că
interesele întreprinderilor mici sunt abordate corespunzător în noua legislație.Reprezentantul
IMM -urilor a desfășurat, de asemenea, o activitate în propunerea de soluții pentru eliminarea
barierelor întâmpinate de IMM -uri. protejarea IMM -urilor în cazurile de plăți întârziate
Întârzierea efectuării plăților poate periclita IMM -urile. Un sfert din toate situațiile de
insolvabilitate sunt cauzate de plățile întârziate, iar IMM -urile sunt în mod particular vulnerabile
la acestea. Pentru a rezolva această problemă, Comi sia Europeană și -a asumat revizuirea Directivei
2000 a Comisiei, în scopul de a o simplifica și de a clarifica problemele precum plățile
dobânzilor.Acest lucru va descuraja companiile rău platnice și va garanta că IMM -urile sunt plătite
la timp pentru toat e tranzacțiile comerciale28.

28 http://old.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd –
62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/7_Intrerinderile_mici_au_prioritate.Studiu_al_CE.pdf

19
 crearea unor standarde relevante pentru IMM -uri;
Este important ca IMM -urile să aibă cunoscute standardele europene și internaționale și să le
includă în specificațiile produselor lor, astfel încât acestea să fie în competiție pe piețele
internaționale. Pentru a ne asigura că necesitățile IMM -urilor sunt luate în considerare în
elaborarea standardelor, Comisia își va dubla ajutorul financiar pentru promovarea intereselor
IMM -urilor. De asemenea , Comisia a recomandat ca organismel e de standardizare să diminueze
costurile în accesarea standardelor pentru IMM -uri și să publice rezumate gratuite. Sunt de
asemenea, planificate măsuri care să ghideze și să sprijine IMM -urile în procesul de standardizare.
 realizarea schimbului de idei și de bune practici;
Majoritatea problemelor cu care se confruntă IMM -urile apar din cauza legilor, regulilor și
practicilor la nivel național și regional. De aceea, Comisia încurajează autoritățile din toată UE să
identifice și să pună în aplicare inițiative eficiente pentru a îmbunătăți cadrul în care funcționează
IMM -urile. Acest lucru are ăn componența sa, probleme cum ar fi reducerea birocrației în inițierea
unei afaceri, accesul la finanțare și îmbunătățirea consultării c u întreprinderile mici în transpunerea
politicilor care le afectează. Comisia ușurează schimbul de bune practici, permițând autorităților
naționale și regionale să stabilească etaloane ale progresului și să facă schimb de experiențe .

20
IMM -urile în economia europeană , prezintă umătoarea situație :
• IMM -urile reprezintă un procent de 99,8% din totalul întreprinderilor europene ;
• IMM -urile reprezintă un procent de 67,1% din locurile de muncă ale sectorul ui privat ;
• IMM -urile reprezintă un procent mai mare de 80% din forța de muncă în anumite sectoare
industriale cum ar fi industria produselor din metal, sectorul de construcții și sectorul mobilei29.

29 Sursă: Eurostat, Indicatori cheie pentru întreprinderile din economia întreprinderilor nefinanciare, UE27, 2005

21

22
Sistemul de guvernan ță al piețeii interne: instrumente și analiză
comparativă EU 15 vs EU 12 ( ță rilor ade rate în 2004 și 2007 ) a
performanței statelor membre

Piața unică are la bază Dreptul Uniunii Europene . Aceasta vine la pachet cu o serie de
măsuri naționale de transpunere. Pentru a evolua de la statutul de concept, aceasta să se
materializeze în viața de zi cu zi a comunității europene, să se resimtă printre cetățenii care vor să
lucreze în alte țări, să calatorească, și chiar printre cei care doresc să investească sau sa aibă alte
tipuri de beneficii din ”căderea” granițelor formale.
Pentru ca acest lucru să se înfăptuiască, este necesară o guvernare eficace a pieței unice,
realizată prin implicarea Comisiei Europene, a statelor membre UE și a celor ce fac parte din
Spațiul Econom ic European. Totodată, este nevoie de multă implicare la nivel național.
Odată cu extinderea Uniunii Eurpene, aceasta a dus la o lărgire a pieței unice și la o
accelerare a concurenței atât pentru țările aderate, cât și pentru statele membre ale Uniunii
Europene. Considerând experiențele cu piața unică ca punct de referință, acest lucru a diminuat
presiunile asupra prețurilor și creșterea nivelului productivității. Acest l ucru a contribuit la o
accelerare a ritmului de creștere durabil în țările aderate și a celor din cadrul Uniunii Europene .
Mărimea acestui efect a fost strâns legată de punerea în aplicare a reformelor structurale necesare
atât în statele membre existente în Uniune Europeană, cât și în cele noi , aderate în anul 2004.
Succesul celor zece state membre noi care s -au alăturat Uniunii Europene la extinderea din
2004, au c rescut PIB -ul nominal din Uniunea Europană cu 5 puncte procentuale . De asemenea ,
populația Uniunii Europene s -a extins mai mult, cu aproximativ 20%. Cifrele PIB -ului pe cap de
locuitor din noile state membre (UE -10) sunt mult mai mici decât din țările UE -15. Din această
cauză, PIB pe cap de locuitor din UE -25 a crescut esențial.30
În anul 2007 au aderat la UE, Romania și Bulgaria, care și-au început drumul de aderare
încă din anii 1995. În urma aderării lor, Uniunea Europeană număra 27 de state membre și a
adăugat în plus o populație de 490 de milioane de oameni. În anul 2007 Uniunea Europeană

30http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2009 -01/12_HALMAI_PETER.pdf

23
numără cel mai mare număr de state membre ce deține o inegalitate înaltă de dezvoltare dintre
statele membre deja existente în Uniunea Europeană și state le nou incluse .
În primii doi ani de la integrare a Romaniei și a Bulgariei în UE, țările au beneficiat de
bugetul general comunitar. Romania a înregistrat un sold net de 511,2 milioane de euro în primul
an și 1,44 miliarde de euro în cel de -al doilea an. În paralel, Bulgaria a înregistrat 289,2 milioane
și respectiv, 598,6 milioane.

24
Strategia Piețeii Intern e – obiective și corelarea lor cu strategiile UE

,,Anul 2010 trebuie să marcheze un nou început. Îmi doresc ca Europa să iasă mai
puternică din criza economică și financiară ”31. Impactul mondial al crizei financiare ne -a arătat că
realitățile economice se dezvoltă mai alert decât cele p olitice. Trebuie să fim de acord că
interdependența economică din c e în ce mai accentuată necesită totdeauna un răspuns mai hotărât
și mai coerent la nivel politic.
Între anii 2008 -2009 , milioane de oameni și-au pierdut locul de muncă. Suntem nevoiți să
suportăm încă mulți ani povara d atoriei generate de criză, care a provocat noi presiuni asupra
coeziuni i noastre sociale. Criza a scos de asemenea la suprafață anumite adevăruri fund amentale
privind provocăril e cu care se confruntă economia europ eană. Între timp însă, economia mondială
se dezvoltă , iar viitorul nostru va depinde de răspunsul Europei.
Criza reprezintă un semnal de alarmă, c are ne determină să conștientizăm faptul că dacă
am merge în continuare pe același drum, am d ecădea puțin câte puțin, în rangul doi al noii ordini
mondiale. Acum este momentul adevărului pentru Europa.
Este timpul să dăm dovadă de curaj și de ambiție . S-au realizat progrese remarcabile în
ceea ce privește modul în care a fost controlată situația crizei băncilor care au acordat împrumuturi
neperformante, piețele financiare s-au corectat și au conștientizat nevoia unei coordonări mai
strânse a politicilor în zona euro. Pentru a asigura un viitor de durată , ar trebui să privim deja mai
departe decât prioritățile pe termen scurt. Europa trebu ie să se redreseze în urma crizei și, apoi, să
îsi mențină poziția .
Acesta este obiectivul strategiei Eur opa 2020, care propune crearea mai multor locuri de
muncă și asigurarea u nor condiții de viață mai bune. Strategia reliefează că Europa este în capabilă
să asigure o creștere inteligentă, durabil ă și favorabilă incluziunii, să găsească metode pentru a
crea noi locuri de muncă și să imprime o direcț ie clară societăților noastre. Există înțelegeri în
rândul liderilor europeni referitoare la învățămintele de reținut în urma crizei. Există totodată ,

31 José Manuel BARROSO , “EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii „ Bruxelles, 3.3.2010, COMUNICARE A COMISIEI.

25
întelegeri cu privire la gradul de urgență al măsurilor pe care este necesar să le luăm în fața
provocărilor care ne așteaptă. Este mom entul să ne unim eforturile pentru a avea reușită . Europa
are numeroas e atuuri. Avem o forță de muncă talentată și o bază tehnologică și de cunoaștere
solidă. Avem o piață internă și o monedă unică datorită cărora am reușit să trecem de cele mai
grele mome nte. Avem o econ omie de piață care și -a dovedit meritele. Trebuie să avem încredere
în puterea noastră de a ne propune o agendă ambițioasă și de a ne focusa apoi eforturile pentru a o
duce la bun sfârșit .
Pentru 2020, Comisia vine cu propunerea către Uniunea Europeană a cinci obiective
măsurabile ce vor ghida acest proces ș i vor fi transpuse în obiective naționale:
 ocuparea forței de muncă,
 cercetarea și inovarea,
 schimbările climatice și energia,
 educația ,
 combaterea sărăciei.
Acestea vor imprima direcția în care ar trebui să ne îndrepte Europa și vor reprezenta
mijloacele de măsurare a le succesului. Aceste obiective țintesc destul de sus , însă pot fi duse
la îndeplinire . Ele au la bază propuneri concrete, menite să garante ze realizarea lor. Iniția tivele
emblematice cuprinse în acest docum ent evidențiază modul în care UE poate a vea o contribuție
decisivă. Uniunea Europeană are la dispoziție instrumente puternice cum ar fi :
noua guvernanță economică, susținută de piața internă;
bugetul, comerțul și politica economică externă;
normele și sprijinu l uniunii economice și monetare;
Gradul de reuțită al intregii strategii depinde de implicarea reală a l iderilor și a instituțiilor
din Europa. Noua agendă necesită un răspuns coordonat la nivel european, în care să fie
implicați parteneri i sociali și societatea civilă. Numai prin toate aceste a se pot zădărnici
efectele crizei și putem ieși din această situație cu o Europă mai puternică, ce are la dispoziție
noi instrumente și noi planuri mărețe .

26
Impactul economic al pieței interne

Piața Internă reprezintă o realitate, iar beneficiile acesteia nu pot fi contestate de către
niciun cetățean comunitar. Cu toate acestea, există încă nenumărate provocări care trebuie
îndepărtate , pentru ca Uniunea Europeană s ă își atingă obiectivele de creștere ș i competitivitate a,
asumate prin Strategia Lisabona. Partenerii sociali au convenit că Piața Unică a adus nenumărate
beneficii, unii dintre ei precizând că acestea au fost benefice pentru consumatori și pentru
întreprinderile mici și mijlocii. Respondenții au demonstrat că susțin menținerea Pieței Unice, însă
reprezentanții mediului de afaceri au remarcat faptul că aceasta nu este desăvârșită în întregime.
Prin existența piețe interne au fost identificate o seri e de avantaje economice:
 piața internă a ușurat utilizarea într -un mod mai eficient și mai inteligent a forței de muncă;
 piața iternă a contribuit în mod direct la întregul proces de optimizare a investițiilor de
capital;
 facilitează o producție de serie mai numeroasă, rezultatu fiind un cost de producție mai
scăzut;
 prin creșterea gradului de concurență, cosumatorii se bucură de un raport mai ridicat cost-
beneficiu sau calitate -preț și de asemenea și de o gamă mai largă când vine vorba de spre
bunurile de calitate superioară;
 piața internă susține creșterea productivității, dar cu atat mai mult și cel al indicelui de
calitate al vieții.
De la înființarea sa în anul 1993, piața unică a devenit mai deschisă pentru mediul
conc urențial, a creat noi locuri de muncă și a diminuat numeroase bariere ce stateau în calea
comerțului. Actul privind piața unică a fost adoptat în două etape, în 2011 și 2012, și conține
propuneri cu privire la exploatarea în continuare a beneficiilor oferi te de piața unică, pentru a ridica
gradul de ocupare a l forței de muncă și a crește încrederea în afacerile europene.32

32 https://eur –
lex.europa.eu/summary/chapter/internal_market.html?root_default=SUM_1_CODED%3D24, SUM_2_CODED%3D2
405&locale=ro

27
Bibliografie

1. Pascariu, G. C., Politici europene, Supot de curs, Univestitatea Alexandru Ioan
Cuza
2. Parlamentul european si Consiliul uniunii europene. 2011. Regulamentul
nr.492/2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
3. Parlamentul european si Consiliul uniunii europene. 2013. Regulamentul
nr.1296/2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de
muncă si inovare socială si de abrpgare a Deciziei nr.23/2010/UE de instituire a
unui intrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de
muncă si incluziunea socială. Jurnalul Oficial al Uniunii Euro pene.
4. Uniunea Europeană. 2010. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Luxemburg ꓽ Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.
5. https://eur –
lex.europa.eu/summary/chapter/internal_market.html?root_default=SUM_1_CO
DED%3D24,SUM_2_CODED%3D2405&locale=ro
6. http://www.utgjiu.ro/revista/ec/ pdf/2009 -01/12_HALMAI_PETER.pdf
7. https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press -releases/2019/06/07/post -2020 –
digital -policy-council -adopts -conclusions/
8. https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press -releases/2017/12/20/removing –
barriers -to-free-flow-of-data-council -agrees -its-position/
9. https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/83/politica -privind -serviciile –
financiare
10. https://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8-4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF
11. https://ro.wikip edia.org/wiki/Tratatul_de_la_Roma
12. https://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8-4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.000 1.02/DOC_2&format=PDF

28
13. José Manuel BARROSO, “EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o creștere
inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii „ Bruxelles, 3.3.2010,
COMUNICARE A COMISIEI.