În lucrarea Creșterea eficienței turismului românesc prin dezvoltatea ș i modernizarea [606136]

1

INTRODUCERE

În lucrarea “Creșterea eficienței turismului românesc prin dezvoltatea ș i modernizarea
agroturismului din zona Gura Humorului” am evidențiat prinicipale le tendinț e ale
agroturismului din Româ nia.
Putem spune că turismul ru ral nu este unul nou. Dorinț a oamenilor de a petrece
timpul liber și a vacanțelor la “țară” constituie preocupări vechi mai ales ale
împătimiț ilor de natura.
Cu siguranță agroturismul joacă, un rol importanat în metamorfoza de ansamblu a
spațiului rural, cu deosebire a satelor și a orașelor mici cu grad sporit de ruralitate și un
potenț ial turistic valoros.
Una dintre multele definiț ii ale agroturismului și cu o relevanță aparte este
următoarea: “o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea mesei
numai pensiuni și ferme agroturistice, beneficiind în acelaș i timp de un mediu nepoluan t
și pitoresc , de numeroasel e atracții turistice naturale ș i de valorile c ultural –
istorice, de tradițiile și obiceiurile prezentate î n mediul sătesc”.
Practicarea agrotur ismului s -a extins din ce în ce mai mult î n a do ua jumătate
a secolului al XX-lea în aproape toată Europa.
În România există sate ce dispun de condiț ii naturale extraordinare pentru
practicarea turis mului , agroturismul reprezentând o șansă reală pentru economia
locală .
Gura Humorului este una din zonele importante din România în care se practică
agroturismul mentinând motivația turiștilor de a lua parte la noi activități.
În aceast ă lucrare mi -am propus să evidențiez principalele moduri de dezvoltare ale
agroturismului românesc și să realizez o analiz ă a potențialului turistic din zona Gura
Humorului prin analizarea eficienței sale.
Agroturismul din zona Gura Humorului s -a dezvoltat datorită dorinței sătenilor de a
participa la găsirea ș i oferirea de noi elemente c are să ajute dezvoltarea serviciilo r
turistice.
În capitolul I Agroturismul – Concepte si definiții am prezentat principalele moduri de
definire ale agroturismului și efectele economico -sociale generate de acesta.

2 În capitolul II Servicii turistice din Gura Humorului am realizat o pre zentare a zonei , a
potențialului turistic și am elaborat o descriere a cererii și ofertei turistice.
În capitolul III Stiudierea eficienț ei economic e a zonei Gura Humorului utilizându -se ca
metodă de analiză analiza S.W.O.T am încercat studierea e ficienț ei economice a zonei .
În capitolul IV Promovarea și distribuția produselor turistice din zona Gura Humorului
prin pensiunea “Perla Bucovinei ”, am vorbit despre arhitectura și dotarea camerelor,
petrecerea timpului liber în cadrul pensiunii și Analiza S.W .O.T. a acesteia.

CAPITOLUL I. AGROTURISMUL – CONCEPTE ȘI DEFINIȚII

Agroturis mul este un concept mai recent și se referă la diferitele forme de turism aflate
în legatură direct ă cu activităț ile agricole. Agroturismul se poate defini ca fiind ,,acțiunea
de deplasare a unei persoane î ntr-o localitate rurală nepoluată, pitorească, având un
specific agrar, finalizată prin șederea (sejurul) pentru o durată de cel puțin 24 de ore într-
o gospodarie țărănească, consumul de produse alimentare și n ealimentare și coaprecierea
în comunitatea socială locală, prin respectarea normelor ce fac posibilă întreaga acțiune,,.
Această formă de turism rural este susținută de micii proprietari de la țară, rămânând
principala ocupație și sursă de venit.
Astfe l, dezvoltarea sectorului agroturistic se datorează creșterii fluxului turistic, care în
ultima perioadă preferă deplasarea spre zonele rurale acestea menținându -și încă
obiceiurile si tradițiile.

3
1.1. AGROTURISMUL ÎN ROMÂNIA

Agroturismul beneficiază de un mediu nepoluant și pitoresc, de tradițiile și obiceiurile
prezente în mediul rural cât și de atracțiile turistice naturale și de valorile cultural –
istorice, transformându -se într-un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu
potențialul său agricol, turistic, uman și tehnico -economic .
Agroturismul contribuie, pe lângă obținerea unor venituri complementare pentru
populația locală și la realizarea unor obiective socia le cum ar fi: continuitatea activităților
agricole într -un mediu slab -productiv, mobilizarea unui număr însemnat de gospodării și
de persoane, ridicarea nivelului general de civilizație a unei categorii de populație care
trăiește izolat, ameliorarea compor tamentului social în relațiile umane, cultivarea
relațiilor umane și chiar ameliorarea situației igienico -sanitare din multe localități rurale.
Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori culturale istorice (arta populară,
etnografie, folclor , tradiții, vestigii istorice), un cadru natural armonios îmbinat, cu un
fond peisagi stic variat și pitoresc.
Apărute și dezvoltate pe cele mai variate forme de relief încă din vremea traco -dacilor,
așezările rurale românești au păstrat și încă mai păstrează datinile și obiceiurile străvechi,
un bogat și variat folclor, elemente originale de etnografie și artizanat, ce pot fi
valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare și dezvoltare a turismului rural.
Satele româ nești dispun de resurs e turistice de mare varietate : tradiții și valori
etnofolclorice (arhitectura populară, meșteșuguri, obiceiuri, manifestări folclorice, port și
folclor popular etc.), monumente istorice și de artă , cadru natural nepoluat și cu un
potențial divers ( ape m inerale, bioclimat, aspecte peisagistice pitorești, domeniu schiabil
etc. ). La acestea se adaugă o infrastructură adecvată ( energie electrică, alimentare cu
apă, accesibilitate ușoară și alte dotări tehnico -edilitare ), gospodării, în cea mai mare
parte , confortabile și, nu în ultimul rând, ospitalitatea proverbială a țăranului român .
Europa este cea care înregistreaz ă primele forme conștientizate de agroturism în
secolele XVI -XVII; în acele vremuri pictorii erau interesați să valorifice în operele lor
construcțiile și mediul spațiului rural. Viața satului, așa cum era ea și nu inventată, este
imortalizată în operele pictorilor francezi, italieni sau olandezi. Pe acest fond
marele gânditor francez Jean Jacques Rousseau (1721 -1778) povestește în l ucrarea sa

4 „Confesiuni” despre o călătorie în care a traversat Alpii, ce a sugerat multor oameni ai
timpului planuri de călătorii spre regiunile muntoase pentru a admira natura. În secolul al
XIX-lea, odată cu afirmarea marilor peisagiști, arhitectura ru rală ocupa un loc din ce în ce
mai important în desen sau pictură. Se impun din nou pictorii și artiștii francezi și italieni
cărora li se adaugă mai apoi cei din Anglia.
În România, care, a șa cum afirma Geo Bogza în reportajul „Sate și orașe” – la înce put a
fost o țară de sate, prin excelență agricolă, spațiul rural s -a aflat la el acasă întotdeauna.
Mai mult, „viața la țară” a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminând cu
manifestarea unui puternic curent literar; similar, în operele pl astice din perioadele de la
sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea satul fiind cadrul, obiectul,
subiectul și inspiratorul unui număr însemnat de pictori români.
Agroturismul, definit de Comisia Zonei Montane din România, în cadr ul ”Programului
privind organizarea și dezvoltarea agroturismului în zona montan ă”, drept o formă
particulară de turism rural, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu –
zisă: cazare, pensiune, circulație turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de
bază și suplimentare, cât și activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de
gazdele turiștilor (activități productive de obținere și prelucrare a produselor agricole în
gospodărie și comercializarea acestora către turiști sau prin rețele comerciale, precum și
modul de petrecere a timpului liber).
Agroturismul este un mijloc de valorificare integral ă a mediului rural cu potențialul său
agricol, turistic, uman și tehnico -economic.
Caracteristicile agroturismului sunt:
 serviciile turistice se desf ășoară în mediul rural cu accent pe: calitatea pensiunii și
serviciilor de primire la fermieri, cunoașterea mediului natural, uman și cultural,
precum și originalitatea produselor turistice;
 oferta turistic ă autentică, diferenți ată, multiplă în diversitatea sa, organizată și
condusă de fermieri;
 activitate economic ă complementară exploatației agricole și nu o alternativă sau o
substituție a acesteia;
 oferă posibilitatea de odihnă și reconfortare, de petrecere a timpului liber din
vacanțe sau weekend -uri, în peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural –
educative și cu o ospitalitate specifică;

5  este un turism „difuz” prin specificul ofertei sale diversificate și de mare
diseminare în spațiu; astfel, aparent, nu aduce pr ejudicii prea mari mediului
natural și al celui construit, dar trebuie să se țină seama de un anumit „prag
ecologic” și „prag fizic”. Pentru că această trăsătură să se înscrie foarte bine în
conceptul de agroturism trebuie avută în vedere „capacitatea de p rimire” a satului
și a arealului limitrof, mai ales în condițiile unui turism de sejur, în lunile de vară
(dotări, amenajări, servicii conexe, raportul cu populația autohtonă, etc.);
 nu este compatibil cu turismul de mas ă;
 agroturismul este o form ă de turi sm unde inițiatorul reprezintă elementul esențial
și central; fermierul, teritoriul, deci satul și „produsul turistic” reprezintă
elementele de bază ale agroturismului;
 nu necesit ă investiții foarte mari pentru amenajări de infrastructură și
suprastructură turistică sau pentru alte dotări de profil;
 agroturismul este o form ă de turism unde inițiatorul reprezintă elementul esențial
și central; fermierul, teritoriul, deci satul și „produsul turistic” reprezintă
elementele de bază ale agroturismului;
 asocia ția locală și fermierii asigură atractivitatea acestei forme de turism prin
calitatea primirii, cunoașterea mediului local natural, uman și istoric precum și
autenticitatea produselor;
 participarea comunit ății locale este strict necesară în parteneriatul cu a sociația de
turism a colectivității în asigurarea dezvoltării rurale, în general și a turismului, în
special;
 asocierea fermierilor înlesne ște alcătuirea ofertelor, urmărirea pieței, promovarea
și comercializarea acestora, ceea ce nu ar putea realiza o sin gură persoană;
 posibilitatea dezvolt ării în comun a unor oferte de agrement costisitoare, ca pârtii
de schi, piscine, piste pentru cicloturism, alei pentru turism ecvestru, terenuri
sportive, etc.;
 realizarea unor studii de inventariere a resurselor și de creare a unor oferte
specifice acestora, studii de piață și respectiv de marketing, studii de impact
agroturism – mediu, etc;
 realizarea de programe de formare și perfecționare a membrilor asociației;

6  stimularea identit ății comunității, asumarea responsabi lităților și favorizarea
creativității și cooperării pentru asigurarea dezvoltării agroturismului cu specific
local .
Activit ățile turistice, spre deosebire de alte îndeletniciri umane strict indispensabile
vieții ( procurarea hranei, îmbrăcămintei, adăpo stul, culturalizarea ), debutează în
contextul unor premise favorabile, pe care opțiunea individului le caută și le selectează.
Neavând un statut obligatoriu pentru existența acestuia ele nu pot fi impuse. Ca urmare,
persoanele decise a practica o formă de turism, pe care o declanșează cheltuind energie,
timp și fonduri bănești, vor apela la acele însușiri ale mediului geografic unde nevoile
recreative sau curative pot fi optim satisfăcute.(Pompei C ocean, 1996) .

1.2.EFECTELE ECONOMICO -SOCIALE GENERATE DE DEZVOLTAREA
AGROTURISMULUI DIN ROMÂNIA

Dezvoltarea economic ă durabilă a satelor se datorează evoluției agroturismului care a
creat o evoluț ie pozitivă a mediului ambiant, agriculturii, transporturilor, construcțiilor,
serviciilor din cele mai diverse domenii.
Reglementarea juridică a activității de turism în România o constituie ordonanța de
guvern nr. 58 din 21 aug. 1998 – privind organiza rea și desfășurarea activității de turism,
publicată în monitorul oficial al României nr. 309/26 aug. 1998. Potrivit acestui act,
turismul reprezintă un domeniu prioritar al economiei naționale (art. 1, al. 1).
Turismul contribuie la producerea de venit național și prin valorificarea resurselor
nevalorificate, exploatarea suplimentară a celor ce aparțin altor domenii sau a creațiilor
realizate în alte scopuri.

7
CAPITOLUL II. SERVICII TURISTICE ÎN ZONA GURA HUMORULUI

Turiștii din toate colțurile țării sunt din ce în ce mai atrași de zona Gura Humorului.
Localitatea aflată în Județul Suceava s -a transformat de -a lungul timpului într -o
stațiune cu flux turistic ridicat datorită numeroaselor obiective turistice dar s i datorită
frumuseții zonei.
Datorită situării în depresiunea montană cu același nume, dezvoltată la confluența
Moldovei cu râul Humor între culmile împadurite ale Obcinei Mari, Obcinei Voronețului
și Obcinei Humorului dispune de un potențial turistic dezvoltat, agroturismul fiind
principala forma de turism dezvoltată în zonă.

2. 1. Prezentarea generală și obiectivele turistice din zona Gura Humorului

Zona Gura Humorului es te un loc de poveste cu o mare î ncarcatură istorică.
Atestarea sa documentară datează de pe vremea lui Stefan cel Mare. În momentul
cuceririi austriece din 1775, Gura Humorului era o așezare destul de modestă care a avut
o evoluție lentă pe tot parcursul secolului al XIX – lea.
De asemenea, foarte inter esantă este istoria prin care comun a a trecut de -a lungul
anilor .Construită ca entitate social -administrativă distinctă, desprinsă de Voroneț, în anul
1780, Gura Humorului s -a ridicat la rangul de târg și centru administrativ – teritorial
(1820).
Orașul Gura Humorului a intrat în conștiința economică a ținutului ca locul în care se
desfășoara unul dintre cele mai importante târguri săptămânale – târgul de marți , rămas
și astăzi un punct de reper pentru producătorii din zonele de șes și de munte din
Buco vina.
Către mijlocul secolului al XIX – lea, începuse să devină un loc căutat de vilegiaturiști
pentru calitățile deosebite ale aerului și apei.

8 Orașul este străbătut de șoseaua europeană E576 Suceava – Gura Humorului – Vatra
Dornei – Bistrița Năsăud , fiind situat la 37 km de Suceava – centrul administrativ al
județului, 36 km de orașul Fălticeni, 33 km de orașul Câmpulung Moldovenesc.
Rețeaua de drumuri județene asigură legătura cu localitățile vecine: DJ 177 – Mănăstirea
Humor – Poiana Micului; DJ 177C – Valea Moldovei.
Accesul în localitate se realizează și feroviar, pe magistrala 502, Gura Humorului fiind
stație pe rețeaua feroviară Suceava – Vatra Dornei.

Figura nr. 2.1. Harta rutieră a Sucevei, conf orm http://www.hartaromanieionline.ro

Din punct de vedere administrativ, Orașul Gura Humorului are în componență două
localități: Gura Humorului – reședința orașului – și Voroneț – localitate componen tă.
Din punct de vedere teritorial Gura Humorului are ca vecini – la nord, comunele
Mănăstirea Gura Humorului și Parteș ti, la sud co muna Slatina, la est comunele Pă ltinoasa
si Valea Moldovei si la vest Orasul Frasin.

9 Tabel nr. 2.1. Populatia din Gura Humorului

ANUL NUMĂR
2010 16828
2011 16954
2012 16957
2013 17020
2014 17115
2015 17148
2016 17074
2017 17118
2018 17106
Sursa INNS, 2018

02000400060008000100001200014000160001800020000
1 2 3 4 5 6 7 8 9Anul
Numar

Figura nr. 2.3. Evoluția populației în Gura Humorului

Dacă până în 2013 putem vorbi d e o ușoară creștere a populației în Gura Humorului, în
2014 vor bim despre o scădere a acesteia, urmând ca în 2015 numărul populației sa
crească din nou ,fiind anul în care natalitatea a fost în creștere.

10

Tabel nr. 2.2. Capacitatea de cazare a zonei G ura Humorului (pensiuni agroturistice)

Anul Numar
2010 18
2011 24
2012 28
2013 28
2014 26
2015 25
2016 27
2017 38
Sursa INSS, 2018

0 500 1000 1500 2000 250012345678
Numar
Anul

Figura 2.4 . Evoluția pensiunilor agroturistice din Gura Humorului

Putem observa o creștere a pensiunilor agroturistice , dacă în anul 2010 numar acestora a
fost de 18 pensiuni agroturistice, în anul 2017 acestea au crescut la 38 de pensiuni
agroturistice, anul 201 7 reprezentând și anul cu cele mai multe pensiuni agroturistice.

11

Tabel 2.3. Sosiri ale turiștilor în Gura Humorului

Sursa INSS, 2018

0500010000150002000025000300003500040000
1 2 3 4 5 6 7 8Anul
Numar

Figura 2.5. Evoluția sosirilor în Gura Humorului

Observăm o evoluție semnificativă a numarului de sosiri al turiștilor în cursul celor 7
ani analizați, pornind de la 6400 de turiști în anul 2010 și ajungând la 34265 în anul 2017
fiind și cea mai mare valoare înre gistrată, cu o diferență de 27865 turiști.

ANUL NUMĂR
2010 6400
2011 8938
2012 13100
2013 13474
2014 12693
2015 16317
2016 22204
2017 34265

12

Tabelul 2.4. Înnoptări ale turiștilor în Gura Humorului
ANUL NUMĂR
2010 11875
2011 19776
2012 27859
2013 25422
2014 25494
2015 31373
2016 39586
2017 60072
Sursa INSS, 2018

010000200003000040000500006000070000
1 2 3 4 5 6 7 8Anul
Numar

Figura 2.6. Evoluția înnoptărilor turiștilor în Gura Humorului

Se observă o creșt ere semnificativă a înnoptărilor în Gura Humorului, daca în anul 2010
numărul înnoptărilor a fost de 11875 în decursul a 7 ani numărul acestora a ajuns la
60072 turiști.

13

Tabelul 2.5 . Durata medie a sejurului în Gura Humorului

ANUL NUMĂR
2010 1,85
2011 2,21
2012 2,12
2013 1,88
2014 2
2015 1,92
2016 1,78
2017 1,75
Sursa INSS, 2018

Numar
00,511,522,5
1 2 3 4 5 6 7 8Numar

Figura 2.7. Evoluția duratei medii a sejurului în Gura Humorului

14

Tabel 2.6. Densitatea med ie a sejurului în Gura Humorului
ANUL NUMĂR
2010 0,38
2011 0,52
2012 0,77
2013 0,79
2014 0,74
2015 0,95
2016 1,3
2017 2
Sursa INSS, 2018

Numar
00,511,522,5
1 2 3 4 5 6 7 8Numar

Figura 2.8. Evoluția densității circulației turistice în Gura Humorului

15

2.1.1 . OBIECTIVELE TURISTICE DIN ZONA GURA HUMORULUI

Împrejurimile orașului Gura Humorului oferă o mulțime de frumuseți naturale care sau
format de -a lungul sutelor și miilor de ani, multe dintre e le fiind încă necunoscute
turistului care pășește pe aceste meleaguri .
Gura Humorului este una din cele mai importante destinații turistice ale Bucovinei .
În anul 2005, prin HG 114, orașului Gura Humorului i s -a recunoscut statul de stațiune
turistică d e importanță națională.
Gura Humorului este o adevărată placă turnantă a turismului cultural – religios
bucovinean , de aici putând fi accesate traseele c ătre toate celelalte bisericile , aflate sub
patronaj UNESCO : Humor, Moldovița, Sucevița, Arbore, Pă trăuți, Probota, Sfântul
Gheorghe – Suceava .

Mănăstirea Humor se află la 5 kilometrii departare de oraș ul Gura Humorului, în
frumosul sat Mănăstirea Humorului, pe valea râului Humor , în mijlocul unui ținut
legendar, de o frumus ețe copleșitoare .
Remarcabilă prin pictura exterioară, dominată de „roșul de Humor”, reprezentativ
pentru această mănăstire fiind tabloul asediului Constantinopolului, Mănăstirea Humor
este una dintre cele mai importante ctitorii ale evului mediu moldovenesc, pentru
valoarea s a culturală și spirituală fiind i nclusă în patrimoniul mondial UNESCO,
ansamblul mănăstiresc incluzând Biserica cu hramurile Adormirea Maicii Domnului și
Sfântul Gheorghe – construită în 1530, ruinele caselor mănăstirești – datând din secolele
XVI – XVIII , Turnul lui Vasile Lupu – construit în anul 1641 și Turnul clopotniță –
datând din secolul al XIX – lea.
În biserica Mănăstirii Humor au fost înmormântați ctitorii și mai mulți demnitari ai
Moldovei medievale, pe lângă mormintele marelui logofăt Toader Bubuiog și al soției
sale, Anastasia, aflându -se, în pronaos, mormântul episcopului Eftimie al Rădăuților
(1558 -1561), decedat în anul 1561, iar în partea stângă a pronaosului, mormântul
logofătului Solomon.

16 Mănăstirea Humor deține în patrimoniul său mai multe obiecte cu valoare documentară
și artistică, printre care o catapeteasmă sculptată artistic și aurită, un jeț domnesc din
lemn, datând din secolul al XVI -lea, un analoghion de la 1545, o cruce de lemn, datată
1623, icoane de dimensiuni mari, pict ate în secolele XV -XVI.

Figura 2.9. , Sursa http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective –
turistice/manastiri/manastirea -humor/

Mănăsti rea Voroneț se află la 36 kilometrii de municipiul Suceava și la 4 kilometri de
centrul orașului Gura Humorului.Supranumită “Capela Sixtină a Estului” datorită frescei
de pe fațada de vest care ilustrează “Judecata de Apoi” , este un complex monarhal
constr uit în satul Voroneț , astăzi cartier al orașului Gura Humorului.Constituie una dintre
cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare(1457 -1504).
Biserica a fost ridicată în anul 1448 , în numai 3 luni si 3 saptămâni, constituind un
record pentru a cea vreme. Fiind de mici proporții, având turla cu boltă moldovenească pe

17 naos, biserica face parte din puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul
Moldovei care își păstrează în mare măsură forma inițială .
Pictura interioară a bisericii dat ează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel
Mare, anul 1496, iar pictura exterioară datează din timpul domniei lui Petru Rareș, fiind
realizată la un înalt nivel artistic, socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale
moldovenești. Fresc ele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii
înconjurătoare și în care predomină verdele și albastrul, prin compoziția larg desfășurată
a diferitelor scene.
În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al X VI-lea (printre
altele un jilț domnesc, o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul
mitropolitului Grigore Roșca, din pridvor, dar și mormântul sihastrului Daniil (Daniil
Sihastrul), din pronaos.

Figura 2.10 , Sursa http://www.9am.ro/top/Incredibil/291401/30 -2-imagini -din-
romania -pe-care-toata -lumea -ar-trebui -sa-le-vada/6/6 -Manastirea -Voronet.html

18

Mănăstirea Moldovița are un important și glorios trecut istoric, fiind una din vechile
așezări călugărești.Este situată în comuna Vatra Moldoviței la o distanță de circa 15 km
de comuna Vama și la 30 km de Gura Humorului.Biserica pictată a mănăstirii este
înscrisă în patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Sub pașnica domnie a lui Alexandru cel Bun, mănăstirea a dăinuit până la sfarșitul
secolului al XV – lea când, din cauza unei alunecări de teren, s -a prabușit.Ruinele se vad
și astăzi la circa 500 metrii d istanță de actuala mănăstire.
Voievodul Petru Rareș fiind un mare iubitor de artă ca și tatăl său, Stefan cel Mare, a
ales un loc mai la șes de vechea biserică și a construit actuala biserică Moldovița în anul
1532.Domnul împrejmuiește biserica cu ziduri și turnuri de apărare, dandu -i aspectul unei
mici fortărețe.
Unul dintre punctele de atracție al Mănăstirii Moldovița îl constituie pictura exterioară,
in deosebi cea de pe peretele sudic al bisericii care s -a păstrat în bune condiții.

Figura 2.11, Sursa
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Moldovi%C8%9Ba

19
Mănăstirea Putna este încă din vechile timpuri unul dintre importantele centre
culturale și reli gioase din Județul Suceava și din România.Supranumită și “ Ierusalimul
neamului Rom ânesc ” de către Mihai Eminescu , mănăstirea se situează în localitatea
Putna, la 33 kilometrii distanță de orașul Gura Humorului.
Mănăstirea a fost un centru cultural impor tant unde s -au copiat manuscrise și au fost
realizate miniaturi prețioase.Lăcașul detine un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii,
manuscrise, obiective de cult, icoane, etc.
Potrivit vechilor cronici zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a început în
anul 1466 și s -a terminat în 1469, iar sfințirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469. Incinta,
turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481.
În incinta sa au fost inmormântați Stean cel Mare și mitropolitul Teoctist .

Figura 2.12. , Sursa http://www.istorie -pe-scurt.ro/cum -a-murit -stefan -cel-
mare/manastirea -putna/

20

Figura 2.13. Mormântul lui Stefan cel Mare , Sursa https://vivafm.ro/2016/12/01/de –
ziua-nationala -a-romaniei -membrii -asociatiei -cosarilor -din-romania -au-depus -o-coroana –
la-mormantul -lui-stefan -cel-mare -de-la-putna/

Mănăstirea Sucevița este o mănăstire din România situată la 18 km de Rădăuți(Județul
Suceava), înscrisă pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.
Înconjurată de culm ile împadurite ale Obcinei Mari, mănăstirea a fost construită în
ultimile decenii ale secolului al XVI – lea, cu banii familiei de boieri a
Movileștilor.Inițial a fost o mică biserică de lemn ridicată de primii sihaștrii, ucenici ai lui
Daniil Sihastrul.Înfațișarea actuală si -a căpătat -o la inițiativa mitropolitului Gheorghe
Movila, conform unui document din anul 1589.
Legenda acestei mănăstiri spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror
păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară
actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului
Petru Șchiopul.
Este monumentul cu cel mai mare număr de imagini religioase din țară, un „testament al
artei vechi moldovenești“, după cum l -a numit cercetătorul de artă francez Paul Henry.
De fapt, pictura murală de la Sucevița încheie epoca marilor creații ale secolul al XVI –
lea.

21
Revelat oare pentru Sucevița rămâne „Scara lui Ioan Climax“ (la nord), cea mai vastă
interpretare iconografică românească a credinței într -o primă judecată imediat după
moarte.

Figura 2.14 , Sursa http://viaggi.campiontour.r o/tours/standard -tour-monasteri –
dipinti -della -bucovina/

22
Chilia lui Daniil Sihastrul se afla la o distanta de aproximativ 1,5 km de Mănăstirea
Putna.În această chilie a trait 20 de ani, timp în care monahi ori pustnici din toată țara
veneau la el pentru a primi îndemnuri și sfaturi duhovnicești. Încă din timpul vietii, el era
cunoscut de credincioși drept Sihastrul cel Bătrân, nume care exprima încrederea pe care
contemporanii o aveau în întelepciunea și sfințenia sa.

Figura 2.15. , Sursa http://pensiunea -lidana.ro/2017/07/27/chilia -lui-daniil -sihastru/

23
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este situat in orașul Gura Humorului, în
imediata vecinătate a Primăriei.Acesta datează din anul 1 958, fiind singurul muzeu care a
reușit să transpună cu mijloace muzeotehnice obișnuite acel segment de spiritualitate
definitorie pentru orice etnie, popor, natiune : traditia populară.

Figura 2.16 , Sursa http://www.primariagh.ro/institutii -de-cultura/muzeul/

Figura 2.17. , Sursa http://discoverbucovina.i nfo/5 -muzee -pe-care-nu-trebuie -sa-le-
ratezi -cand -vii-in-bucovina/

24

2.2. CEREREA ȘI OFERTA DE PRODUSE AGROTURISTICE ÎN ZONA
GURA HUMORULUI

2.2.1. CEREREA TURISTICĂ

Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a
se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât pentru
prestarea unor servicii remunerate la locul de destinație.
În literatura de specialitate se disting trei tipuri de turism, cu diferențe mari în ceea ce
privește aspirațiile și manifestările fiecaruia în parte față de produsele turistice și
destinațiile de vacanță.

2.1.1.1 TIPOLOGIILE CERERII TURISTICE

Turiști de lux :
Acest tip de turism include doar categoriile de turiști pentru care prețul unui pachet
turistic sau al unui sejur nu este un impediment.
Deși pe această piață particularizată se înregistrează un volum redus de cerere,turismul de
lux este totuși profitabil pentru agentii economici, însă dificil de monitorizat datorită
pretențiilor pe care le au turiștii față de calitatea serviciilor.

Turismul activ :
În această categorie se înscriu toti vi zitatorii ce formează grupuri eterogene, dar care au
o trăsătură comuna tendința de a concilia mijloacele lor economice cu dorința de a -și
satisface cererea pentru diversele forme de consum turistic.
Din această categorie fac parte turiștii ce dispun atâ t de anumite posibilități cât și de
discernamânt și selecție privind formele de turism și destinațiile preferate.
Satisfacția consumului turistic este amplificată de sentimentul că îsi pot alege mediul
destinațiilor de vacanță știind că bugetul le permit e și posibilitate de a decide asupra
perioadei și duratei sejurului, asupra formelor de cazare și asupra organizării.

25

Turismul celor “pasivi” :
În această formă de turism se înscriu acei turiști care ar dori sa se deplaseze în călătorii
de va canță dar care nu dispun de suficiente posibilităti materiale pentru a -și alege
mijloacele preferate de transport și de cazare.
Nedispunând de suficiente posibilități pentru a -și realiza pe cont propriu sejurul turistic,
aceștia se limitează la câmpul d e selecție a ofertelor de produse turistice pe care le
consideră accesibile în limita bugetului modest de vacanță.
Exemplul cel mai bun este oferit de formele turismului rural, unde turistii acceptă
condițiile modeste de confort, compensat însă cu satis facțiile căutate în mediul nepoluat
al gospodăriilor țărănești.

2.2.1.2 MOTIVAȚII POSIBILE ÎN APARIȚIA CERERII TURISTICE

Motivația pentru călătorie există de când lumea, sub forme ușor diferite față de cele din
ziua de azi: călătoria ca expediție, călătoria ca pelerinaj, călătoria ca inițiere, călă toria ca
accesare a unor locuri noi m ai mult sau mai puțin îndepărtate, călă toria ca mod de viata.
Printre motivele care îl determină pe om să se deplaseze de la locul de reședință pentru a
vizita o localitate, zonă sau țară ori sa -și petreacă timpul în mijlocul naturii sunt
 Nevoia de evadare din mediul urban poluat și din ritmul unor activități cotidiene
 Nevoia de divertisment, agrement sau distracție
 Nevoia de contactul cu noul
 Dorința de a c unoaște frumusețile unei zone, țări sau cultură
 Îngrijirea sănătății

Ținând seama de experiența mondială privind evoluția cererii de servicii turistice,
motivațiile turistice pot fi grupate în doua categorii principale
 Motivațiile turistice decurgând di n preocupările extraprofesionale de ordin
general ca de exemplu îngrijirea sănătății, participarea la unele manifestări sau
evenimente culturale, care oferă satisfacții în general opuse condițiilor existente la
reședința permanentă.

26  Motivații decurgând din atracțiile resurselor propriu -zise, ca de exemplu atracții
naturale sau atracții socio -culturale.

2.2.2. OFERTA TURISTICĂ

Oferta turistică reprezintă ansamblul atracțiilor naturale și antropice care pot motiva
deplasarea turiștilor și a elementelor destinate sa le valorifice , să satisfacă cererea.
Oferta cuprinde pe langa atracțiile turistice, resursele și echipamentul de producere și
comercializare a produsului turistic, bunurile și serviciile destinate consumului turistic,
condițiile de comercializare a acestora, infrastructura și forța de muncă necesară
activității turistice.
Turismul rural dispune de o oferta de cazare diversa, utilizând si stru cturile de primire
din mediul rural: hotel, han, motel, cabana, sat de vacanta etc., celelalte componente ale
produsului turistic (gastronomie, artizanat, mediu natural, cultural si arhitectural) fiind
comune agroturismului din zona respective.
În Români a promovarea si publicitatea ofertei turistice rurale se face la nivel national
prin Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), care editeaza
cataloage cu pensiunile turistice rurale, participa la târguri si expozitii interne si
internationale, organizeaza seminarii, workshop -uri, schimburi de experienta, asigura
legatura cu presa si mass -media, în general. Pe plan local, filialele ANTREC si asociatiile
locale/familiale de turism îsi promoveaza oferta proprie prin prospecte, pliante , presa
locala etc. De asemenea, Federatia Româna pentru Dezvoltare Montana (FRDM) are
propriul sau sistem de promovare si publicitate prin cataloage, pliante, postere e tc.

2.2.2.1. TIPOLOGIILE OFERTEI TURISTICE

Principala caracteristică a ofertei turistice o reprezintă complexitatea și eterogenitatea
sa.Acesta vizează atât structura ofertei cât și structura producției și a întreprinzătorilor din
turism.
Elementele de atractivitate ale ofertei includ elementele naturale și elementele antropice.
În cadrul elementelor naturale enumeram: peisajul, flora și faună.

27 În funcție de motivația consumatorilor produsului turistic, oferta turistică se clasifică
astel:
 Oferta turismului de vacanță acesta include turismul balnear, turis mul sportiv,
turismul de odihnă și recreere.
 Oferta turismului de afaceri acesta include turismul itinerant, turismul de congrese
și convenții
 Oferta turismului de sănătate acesta include turism de tratament, turism profilactic
 Oferta turismul cultural ace sta include turism de studii, festivaluri, turism religios.

2.2.2.2. MOTIVAȚII POSIBILE ÎN APARIȚIA OFERTEI TURISTICE

În spațiul rural românesc oferta turistică este foarte diversificată, aceasta satisfăcând un
registru larg de m otivații precum: cunoaștere, odihnă și recreere într -un spațiu nepoluat și
ferit de zgomotele orașului, religie, cultură etc.
Motivații le în apariția ofertei turistice sunt următoarele:
 Ameliorarea transporturilor și comunicațiilor. Extinderea rețelei de drumuri
modernizate combinată cu expansiunea automobilismului reprezintă principalele
modalități de penetrare a spațiului rural, chiar dacă adeseori starea tehnică precară
a drumurilor îngreunează accesibilitatea.
 Autenticitatea este o calitate din ce în ce mai solicitată. Provenind, în majoritatea
cazurilor, dintr -un mediu saturat de zgomot , dominat de produse puternic
industrializate, cartiere de blocuri anoste, relații colective impersonale etc.,
turistul
apreciază tot mai mult autenticitatea, nat uralețea vieții de la țară, căldura
sufletească
specifică micilor comunități rurale.
 Creșterea timpului alocat pentru odihnă și recreere
 Tot mai căutate de turiști sunt liniștea și confortul psihic, datorită stresului
acumulat la locul de muncă aceștia sim t nevoia de evadare din viața cotidiană.

28

CAPITOLUL III. STUDIEREA EFICIENȚEI ECONOMICE A ZONEI
GURA HUMORULUI , UTILIZÂNDU -SE CA METODĂ DE ANALIZĂ
“ANALIZA SWOT”

3.1. CONCEPTUL DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ

Dezvoltarea economică , ca și proces la scară macroeconomică a generat o serie de
fenomene majore care a u schimbat orientarea strategică a organizațiilor, indiferent de
locaț ie sau domen iu. Acce sul limitat la resurse și competiția pentru supremația
economico -socială a determinat a pariția unor preocupă ri majore pentru atingerea unor
performanț e superioare la nivel intra si extraorganizatie .
Una dintre preocupările majore la nivel micro și macr o a fost legată de int egrarea
conceptului de eficiență ș i a principiilor de lucru specif ice la nivelul tuturor activităților
desfăș urate. Avantajul principal al acestei alternative es te legat de posibilitatea evaluă rii
complexe a tuturor eforturilor ș i efectelor generate de un proiect, cu precădere cele de
investiții, și transpunerea lor î ntr-un siste m unitar de evaluare, capabil să asigure
fundamentarea corectă și transparentă actului decizional. De asemenea prin int egrarea
conceptului de eficiență economi că se realizează legatura dintre resursele alocate pentru
desfășurarea unei acțiuni ș i rezultatele obț inute de pe urm a acesteia, respectiv se asigură
orientarea ș i dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se utilizează optim
în condițiile u nei dezvoltări durabile ș i sustenabile.
În domeniul economic, referiri la conceptul de e ficiență au fost întâlnite la marii
gânditori ai secolului trecut, precum Adam Smith sau David Ricardo. Utilizat initial
pentru analiza activității curente a organiza țiilor acesta a cunoscut o largă diversificare pe
măsura integrării în domenii complexe ș i a interconectă rii din sistemele economice.
Una dint re cele mai complexe si cuprinzătoare definiții a conceptului de eficiență a fost
dată de Petre Jica . Acesta atr ibuie noț iunii patr u sensuri aparent diferite, după cum
urmează .
 un sens foarte larg in care eficienta este definita ca si calitatea unei actiuni sau a
unei resurse de a produce efecte economice pozitive, evidentiate prin compararea
efectelor cu eforturile necesare.

29  un sens larg in cadrul caruia se includ efectele si eforturile atat cele directe cat si
cele conexe. Avem de a face deci cu eficienta absoluta, care nu presupune
comparatia cu alte alternative ale actiunii respective
 un sens restrans care presup une ca raportul efecte/eforturi sau eforturi/efecte sa
fie acceptabil in comparatie cu alte raporturi ale activitatii desfasurate sau cu un
regim normat de eficienta
 un sens forte restrans care prezinta abordarea cea mai sintetica si mai completa a
notiuni i de eficienta, abordare ce presupune o corelare a eforturilor echivalate ca
natura si timp cu efectele obisnuite, de asemenea echivalate ca natura si timp.
Conceptul de eficienta a fost introdus practic in toate laturile activitatii socio – umane, se
poate vorbi astfel despre o eficienta economica, eficienta sociala sau eficienta ecologica.

3.2. ANALIZA SWOT A ZONEI GURA HUMORULUI
3.2.1. PUNCTE FORTE ȘI PUNCTE SLABE ALE ZONEI GURA HUMORULUI

Puncte forte ale zon ei Gura Humorului
 Poziția geografică – peisaje naturale attractive ;
 Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită ;
 Floră, faună , diversitate ;
 Resurse naturale ale solului și subsolului bogate ;
 Ecosistem, rezervații naturale ;
 Existența arealelor turisti ce deosebite ;
 Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toată perioada anului, în
toate anotimpurile ;
 Existența unor monumente istorice – mănăstirile din apropiere ;
 Existența muzeelor, caselor memoriale ;
 Valoriicarea spațiului multicultural ș i multi etnic, cu un bogat trecut istoric ;
 Drumul European E85 ;
 Aeroportul Suceava – Salcea ;
 Crearea capacitățilpr de cazare ( pensiuni, moteluri, hoteluri) corespunzătoare
standardelor internaționale .
 Clima favorabilă desfășurării activităților turistice în orice anotimp

30  Gura Humorului este una dintre cela mai importante destinații turistice ale
Bucovinei

Puncte slabe ale zonei Gura Humorului
 Insuficienta valorificare și dezvoltare a potențialului turistic de care dispune
localitatea ;
 Insuficientă pregat ire de specialitate a lucrătorilor din industria ospitalității ;
 Insuficienta comunicare și coeziune pentru realizarea unor obiective majore în
domeniul turismului .
 Infrastructură insuficient dezvoltată
 Nu există ateliere de meșteșuguri
 Promovarea insuficie ntă a unor obiective turistice( număr redus de centre de
informare turistică, lipsa materialelor promoționale de tipul broșurilor oferite
gratuit în unitățile de cazare ).

3.2.2 OPORTUNITĂȚI ȘI AMENI NȚĂRI ALE ZONEI

OPORTUNITĂȚILE ZONEI GURA HUMORU LUI
 Susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente
culturale și spirituale din Bucovina ;
 Încurajarea unor noi forme de turism (turism științific, de aventură) ;
 Construirea Parcului Național Regional al Mănăstirilor din Buco vina;
 Includerea unor case de vacanță (pensiuni agroturistice) în rețeaua de agenți i de
turism din România și în rețelele europene profesionale ;
 Modernizarea infrastructurii aeriene
 Promovarea unor pachete de servicii turistice mai puțin aplicate în zonă ( turismul
de vânătoare).

31
AMENINȚĂRI ALE ZONEI GURA HUMORULUI
 Lipsa mărcii Bucovina care să fie un produs complex, să valorifice în totalitate
potențialul de care dispune zona și atracțiile culturale și tradiționale ;
 Degradarea monumentelor de artă și arhitectură ;
 Lipsa colaborării între regiuni pentru dezvoltarea turismului (promovarea unui
turism care să includă zona Maramureș și Bucovina)
 Slaba promovare a regiunii.

CAPITOLUL IV. PROMOVARE A ȘI DISTRIBUȚIA PRODUSELOR
TURISTICE DIN ZONA GURA HUMORULUI PRIN
PENSIUNEA PERLA BUCOVINEI

4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A PENSIUNII

Pensiunea Perla Bucovinei se situează la 200 m. de M ănăstirea Voron eț din stațiunea
turistică Gura Humorului și la 2,5 km de pârtia de schi Șoimul într -un cadru fașcinant.
Locația acestei pensiuni, într -o zonă ce face fală României, a fost aleasă cu gandul la
dorințele turiștilor ca de exemplu dorința de liniște și ae r curat, plăcerea apropierii de
legende dar în aceiași măsură și de dorința de a avea beneficiile civilizației la îndemână.
Pensiunea Per la Bucovinei pune la dispoziția turiștilor 10 camere, dintre care 5 camere
duble, 4 camere triple și 1 apartament.
De asemenea, aceasta oferă numeroase facilități atât în unitate cât și în camere.
Facilitățile din unitate sunt :
 Living ;
 șemineu ;
 restaurant ;
 sală de mese ;
 bar;
 cramă ;
 bucătărie ;

32  frigider ;
 terasă ;
 terasă acoperită ;
 acces internet ;
 sală de con ferințe ;
 gradină ;
 parcare ;
 foișor ;
 ghid turistic ;
 închiriere atv -uri;
 plimbări cu trăsura, căruța, sania trasă de cai ;

Facilitățile camerelor :
 minibar ;
 camere cu balcon ;
 cablu tv ;
 încălzire centrală ;
 camere cu baie ;
 uscător de păr ;
 internet wireless ;
 mic dejun la cerere.

Figura 4.1. Exteriorul pensiunii Perla Bucovinei, conform
https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea -perla -bucovinei -gura-humorului

33
Restaura ntul pensiunii oferă turiștilor posibilitatea de a gusta din bucătăria tradițională a
Bucovinei dar și din cea internațională.Marea majoritate a produselor folosite sunt ECO,
gătite după rețetele tradiționale moștenite din generații în generații.

Figura 4.2. Preparat tradițional, conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea -perla –
bucovinei -gura-humorului

34

Figura 4.3. Restaurantul pensiunii Perla Bucovinei , conform
https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea -perla -bucovinei -gura-humorului

Datorită generozității naturii cu aceste locuri, trasee montane încântătoare atâ t de vară cât
și de iarnă , vestigii istorice medievale, pârtie de schi, pensiunea pune la dispoziția
turiștilor plimbări cu trăsura sau cu sania trasă de cai.

Figura 4.3. , conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea -perla -bucovinei -gura-
humorului

35

4.2. ARHITECTURA, DOTAREA CAMERELOR ȘI A CELORLALTE
ÎNCĂPERI

Camerele pensiunii P erla Bucovinei sunt dotate cu baie cu cabină de duș , uscător de păr ,
cablu TV, minibar, balcon de la care turiștii pot admira priveliștea deosebită , iar
mobilierul este din lemn masiv de cea mai bună calitate .

Figura 4.4. Camera dublă, conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea -perla –
bucovinei -gura-humorului

36

Figura 4.5. Apartament, conform https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea -perla –
bucovinei -gura-humorului

Băile pensiunii sunt dotate cu cabină de duș, uscător de păr, chiuvetă, și toaletă.

Figura 4.6 Baia apartamentului pensiunii, conform
https://travelminit.ro/ro/cazare/pensiunea -perla -bucovinei -gura-humorului

37

4.3. TARIFELE PRACTICATE DE PENSIUNEA PERLA BUCOVINEI

Tabel nr. 4.1. Tarifele practicate de pensiu nea Perla Bucovinei
Tip spațiu de cazare 15 ianuarie -15 iulie 16iulie -15septembrie 16sept. – 20dec.
Cameră single 130 lei 150 lei 140 lei
Cameră dublă 140 lei 160 lei 140 lei
Cameră triplă 175 lei 195 lei 175 lei
Apartament 220 lei 250 lei 210 lei
Sursa, Pensiunea Perla Bucovinei

Toate aceste tarife nu includ micul dejun.
Pentru copii se oferă reducere 100%.

Tabel nr. 4.2. Tarifele practicate de pensiunea Perla Bucovinei pentru mese le principale
Tipul mesei Tarif
Mic dejun 20 lei
Prânz 35 lei
Cină 30 lei
Sursă, Pensiunea Perla Bucovinei

4.4. Petrecerea timpului liber în cadrul pensiunii

Pensiunea Perla Bucov inei pune la dispoziția turiștilor numeroase posibilități de relaxare
în cadrul acesteia deoarece dispune de gradină, terasă acoperită, foișor, leagăn, sală de
jocuri cu table, cărți de joc, remi dar și loc de joacă pentru copii.
Mai multe activități pe ntru petrecerea timpului liber se pot prac tica în afara
pensiunii.Turștii care doresc sa exploreze frumusețile zonei pot închiria ATV -uri, se pot
plimba cu căruța, iar cu sania trasă de cai în timpul iernii.Aceștia pot vizita Mănăstirea

38 Voroneț inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, care se află la doar 200 m.
de pensiune.

4.6. ANALIZA SWOT – FOLOSITĂ CA METODĂ DE APRECIERE A
ACTIVITĂȚII ECONOMICE, ÎN CADRUL PENSIUNII PERLA BUCOVINEI

4.6.1. PUN CTE FORTE ȘI PUNCTE SLABE

Punctele forte ale unei organizații pot lua forma produselor sau serviciilor pe care
acesta le deține la un nivel superior față de conc urență, astfel punctele tari sunt
reprezentate de activități pe care organizația le reali zează mai bine decât concurența, sau
resurse care le depășesc pe ale altora.
Punctele forte ale pensiunii Perla Bucovinei
 Locatia – este una de vis într-un loc liniștit , oferind o priveliște deosebită asupra
satului Voroneț
 Confortul camerelor care sun t dotate cu baie proprie, cablu TV, acces la internet
și balcon
 Serviciile sunt de bună calitate
 Restaurantul pune la dispoziția turiștilor o gamă largă de preparate atât tradițional
bucovinene cât și meniu internațional

Punctele slabe ale organizație i sunt date de vulnerabilitatea acesteia care determină un
nivel de performanță inferior față de concurență.
Punctele slabe ale pensiunii Perla Bucovinei
 Prețuri mari
 Lipsa unei piscine

39
4.6.2. OPORTUNITĂȚI ȘI AMENINȚĂRI

Oportunități ale pensiunii Perla Bucovinei
 Încheierea de contracte cu agenții de turism
 Extinderea ofertei turistice și în afara României
 Cadrul natural nepoluat
Amenințări ale pensiunii Perla Bucovine i
 Prețurile concurențiale din partea concurenței
 Schimbările gusturilor și preferințelor turiștilor

CONCLUZII

În concluzie, putem observa că ag roturismul s -a dezvoltat din ce în ce ma i mult, de la
an la an, atrăgând în mod clar îmbunătățirea nivelului de trai al populației rurale.
Farmecul agroturismului îl constituie spațiul rural care este capabil să ofere populației
din mediul foarte urban izat condiții excelente de relaxare.Această formă de turism
adresându -se în special oamenilor iubitori de natură, numărul acestora crescând
considerabil, cu siguranță din dorința de evadare din aglomerația urbană.
Zona Gura Humorului este un loc fermecăt or, un ținut de legendă, oferind turiștilor
numeroase obiective turistice cu o mare încărcătură istorică.
Orașul a intrat din 2016 în topul celor mai frumoase 30 de orașe mici din Europa, iar din
2005 deține titlul de stațiune turistică de interes națion al.
Cei care au pășit pe aceste meleaguri au fost fascinați de frumusețea zonei, de bunătatea
oamenilor, dar și de mâncărurile tradiționale.
Sărbătorile în Bucovina și în Gura Humorului sunt unele spectaculoase unde încă se
păstrează obiceiuri de mult uitate.
Pensiunile agroturistice au evoluat din ce în ce mai mult, astfel numărul acestora a
crescut de la an la an, acest fapt dovedind că cererea turistică pentru această zonă este tot
mai mare.

40 Numărul turiștilor sosiți în zonă a început să crească , dacă în anul 2010 numărul
acestora a fost de 6400 turiști, în 2017 numărul turiștilor a crescut la 34265,
înregistrându -se o diferență de 27856 turiști.
Despre înnoptări putem spune același lucru, acestea crescând spectaculos în ultimii ani.
Ca o con cluzie fin ală, putem spune că Gura Humorului trebuie vizitată de fiecare în
parte deoarece frumusețea, încărcătura istorică și spirituală a zonei este una aparte.

BIBLIOGRAFIE

Cărți:
 Bucur Ion, (2 007) Economia Politic ă, Editura Universității Din Ploiești, Ploiești
 Glăvan Vasile, (2005) Turismul Rural, Agroturism, Turism Durabil, Ecoturism ,
Editura Economică, București
 Ionescu Ion, (2000) Turismul Fenomen Social -Economic și Cultural , Editura
Oscar P rint, București
 Neagu Vasile, (2007) Economia Serviciilor , Editura Bucure ști
 Nedelcu Adrian, (2011) Geografia Turismului , Editura Universitar ă, București
 Pompei Cocean, (1996 ) Geografia Turismului , Editura Carro, Bucure ști

Referințe Internet:
 www.primariagh.ro
 www.romania.directbooking.ro
 www.nadianca.ro
 www.statistici.insse. ro
 www.scribd.com
 www.regielive.ro

41