INTRODUCERE …pg. 2 [606098]

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………pg. 2
CAPITOLUL I. BUGETUL ………………………………………………………………………………pg. 3
1.1 BUGETUL INSTRUMENT DE POLITICĂ PUBLIC Ă……………….. …………. ……….pg. 3
1.2 PROCESUL BUGETAR ………………………………………………. ………………………… …….pg. 5
1.2.1 PROCESUL BUGETAR – DEFINIȚIE Ș I CARACTERISTICI …………. …………….pg. 5
1.2.2 ETAPELE PROCESULUI BUGETAR ………………… …………………………. …………..pg. 6

CAPITOLUL II. BUGETELE LOCALE ÎN ROMÂ NIA……………. …………….. …….pg. 16
2.1 CONSIDERAȚ II PRIVIND AUTONOMIA LOCALĂ ……………….. ………….. ……..pg. 16
2.2 VENITURILE BUGETULUI LOCAL ………………….. ……………………….. …………….pg. 20
2.2.1 VENITURILE PROPRII ………………………………………… ………………………. ………..pg. 21
2.2.2 COTE Ș I SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE
STAT …………… …………………………………………………….. ……………………….. ………. ……….pg. 22
2.2.3 Î MPRUMUTURI ………………………………………………………. ……………………. ………pg. 24
2.3 CHELTUIELILE BUGETULUI LOCAL …………………… …………………….. ………….pg. 25
2.3.1 CLASIFICSREA CHELTUIELILOR BUGETULUI LOCAL …………. ……………pg. 27
2.3.2. EXE CUȚIA VENITURILOR Ș I CHELTUIELILOR BUGETULUI
LOCAL ………………………………………………………………….. ……….. ………………………… …..pg . 29

CAPITOLUL III. EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR LA
NIVELUL PRIMĂRIEI ORAȘULUI CÂMPINA Î N PERIOADA 2019 -2020 ……pg. 32
3.1 ORAȘUL CÂMPINA, DATE INFORMATIVE ……….. …………… ………….. ………….pg. 32
3.2 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚ IONAREA APARATULU I LA NIVELUL PRIMĂRIEI
ORAȘULUI CÂMPINA …………………………… ……………. ………….. …………………………. ..pg. 33
3.3 ANALIZA STATISTICĂ AVENITURILOR ………………….. …………… …………….. ..pg. 35
3.4 ANALIZA STATISTICĂ A CHELTUIELILOR …………….. ………………… …………..pg. 38

CONCLUZII ………………………………………………………………………. ……………. ……………pg. 43
ANEXE ………………………………………………………………………………… ……………………… ..pg. 46
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………… ……… ………….. ….pg. 66

2
INTRODUCERE

În ultimii 30 de ani, România a făcut pași importanți pentru îmbunătățirea cadrului
legal existen t în domeniul bugetelor locale. Tema lucrării este ”Bugetul local, analiza și
evoluția surselor de finanțare ale unei unități administrativ -teritoriale”. Date fiind
importanța și complexitatea temei, lucrare a de față își propune să ofere o imagine de
ansamblu asupra bugetelor locale.
Lucrarea de față propune o analiză a evoluției veniturilor și cheltuielilor bugetului
local al p rimăriei municipiului Câmpina , constituirea și gestionarea acestora fiind
importante, în mare parte, atât pentru colectivitate cât și pentru dezvoltarea economiei,
având în vedere că această unitate administrativ -teritorială are un buget consistent , datori tă
colectării taxelor și impozitelor, care provin în mare parte de la agenții economici , care îș i
desfășoară activitatea în Parcul Industrial ”21 Decembrie ” aflat pe teritoriul localității.
Lucrarea este structurată pe trei capitole. Primul capitol intitulat simbolic „ Bugetul ”
conține informații despre conceptul de buget public, date despre procesul bugetar .
Cel de -al doilea capitol intitulat „ Bugetele local e în România ” prezintă structura și
rolul bugetelor locale și modul în care se rea lizează procesul de descentralizare.
Ultimul capitol propune un studiu de caz, analizându -se ”Evoluția veniturilor și
cheltuielilor bugetului local al primăriei municipiului Câmpina ”. Lucrarea se încheie cu
concluziile trase asupra acestei teme.
Am ales a ceasta temă pentru oportunitatea pe care mi -a oferit -o în posibilitatea de
aplicare a cunoștințelor acumulate primite în anii de studiu asupra unui caz real.
Pentru elaborarea lucrării de licență am studiat Legea nr. 500/2002 privind finanțele
publice, ac tualizată, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, modificată și
completată, Legea nr. 215/ 2001 privind administrația publică locală, modificată și
completată, Constituția României, precum și alte cărți, cursuri si manuale de specialitate.
Prin realizarea acestei lucrări doresc să demonstrez nivelul de cunoștințe și abilități
pe care le -am dobândit în decursul celor trei ani de facultate. Consider că aceste cunoștințe
mă vor ajuta în activitățile viitoare pe care le voi realiza în acest dome niu.

3
CAPITOLUL I. BUGETUL

Apariția categoriei moderne a bugetului public s -a produs în mod obiectiv pe fondul
existenței nevoilor publice de satisfăcut și al mobilizării și utilizării în mod rațional a unor
resurse financiare de către autoritățile publice .
În sens juridic, bug etul public de stat apare ca un document cu valoare juridică
obligatorie, de lege, care fixează într -o anumită structură indicatorii de venituri și de
cheltuieli publice pentru o perioadă de un an, confor m unor reguli prestabilite, autorizează
încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor și asigură premisele unui control asupra
acestora.

1.1. BUGETUL – INSTRUMENT DE POLITICĂ PUBLIC Ă

O politică publică reprezintă un ansamblu de măsuri luate de către o autoritate legală
și responsabilă care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor sau
conceperea unor măsuri de stimulare a creșterii economice. (Profiroiu M.C, Iorga E,
2012)
În acest sens, bugetul este documentul politic de bază al guvernului. Acesta ar trebui
să fie cuprinzător, reflectând toate veniturile și cheltuielile publice, astfel încât să fie
posibilă evaluarea compromisurilor între diferitele opțiun i de politică. Bugetul public
exprimă relațiile economice în formă bănească ce iau naștere în procesul repartiției PIB –
ului, în conformitate cu obiectivele de politică economică, socială și financiară ale fiecărei
perioade. Bugetul este un instrument de p olitică economică a statului în domeniul
fiscalității și a cheltuielilor publice, întrucât prin acest document sunt stabilite veniturile
bugetare ce reflectă politica fiscală și cheltuielile bugetare ce au un rol important în plan
economic și social. (Hara lambie G.A., 2013)
Bugetul național este cel mai important instrument de politică publică pentru
punerea in practică a priorităților economice și sociale ale unei țări în cadrul resurselor
limitate aflate la dispoziția guvernului pentru cheltuie li publice.

4
Din punct de vedere juridic, bugetul reprezintă o lege care prevede veniturile și
cheltuielile statului pe durata unui exercițiu bugetar. Conceperea și utilizarea lui îi conferă
poziția de instrument financiar de predicție și planifi care macroeconomică. Componenta de
program pe termen scurt este completată cu cea de program financiar pe temen mediu,
urmare a includerii cheltuielilor publice de investiții, al căror durată este de cel puțin 2 -3
ani. Legea 500/2002 stabilește principiile cadrului general și procedurile privind formarea,
administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile
instituțiilor publice implicate în procesul bugetar. (Legea 500/2002, actualizată)
Bugetul public este conceput și elaborat ca un buget consolidat care reflectă la
nivelul unui an, efortul financiar public.
Apreciat prin prisma conținutului economic specific, „bugetul exprimă procese,
tehnici și relații de mobilizare a unei păr ți din produsul intern brut la dispoziția statului și
de repartizare a resurselor respective pe destinații corespunzătoare nevoilor
sale.(Manolescu G., 2013)
Alți autori constată că „bugetul de stat nu mai este doar un document, aprobat prin
lege, de planificare și canalizare a resurselor financiare anuale ale statului spre destinații
conforme cu programul de guvernare al puterii politice. El este un reper important al
reflectării gradului în care statul se implică în plan economic și în viața soc ială, al
capacității economiei naționale de a contribui la constituirea resurselor financiare necesare
statului, precum și al modului în care acesta înțelege să le gestioneze. Bugetul de stat este,
în același timp, un instrument contabil și financiar, un a ct juridic și unul politic, deoarece
este, în mod esențial, un act de autorizare (de către parlament), precum și o transpunere
financiară a viziunii politice a executivului” ( Anghel, M.G., Anghelache, C. and Carp,
A., 2017)
Bugetul public îndeplinește o funcție de informare, prin reflectarea dimensiunii
viitoare a efortului financiar public și a destinațiilor care vor fi date resurselor mobilizate
prin buget. Totodată, bugetul, ca act de previziune, asigură predictibilitatea necesară
oricăr ei acțiuni rațional derulate în timp, permițând anticipările necesare
considerării/reconsiderării viitoarelor acțiuni de săvârșit atât pentru planul public, cât și
pentru planul privat.

5
În țara noastră, reglementarea legală a bugetelor pub lice (L egea finanțelor publice )
definește generic noțiunea de buget ca fiind „documentul prin care sunt prevăzute și
aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție
de sistemul de finanțare a instituțiilor publice ”( Legea nr. 270/2013 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice ).

1.2. PROCESUL BUGETAR

1.2.1. Procesul bugetar – definiție și caracteristici

Procesul bugetar reprezintă ansamblul operațiunilor legate de elaborarea, aprobarea,
execuția și controlul execuției bugetului, ce se încheie cu aprobarea contului general de
execuție a bugetului.
Execuția bugetară la orașe, municipii, sectoarele municipiului București, județe și
municipiul București se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au
calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Operațiunile specifice angajăr ii, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în
competența ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de
specialitate ale instituțiilor publice. Plata cheltuielilor este asigurată de șeful
compartimentului financiar -contabil, în limita fondurilor disponibile.
Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative. Aceste
documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor, executarea
serviciilor și altele asemen ea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de
plată se semnează de către contabil și șeful compartimentului financiar -contabil.
Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de
acte justificati ve, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea
au fost angajate, lichidate și ordonanțate .(Barbu V., 2011)
În procesul execuției bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze:

Angajament Lichidare Ordonanțare Plată

6

Procesul bugetar e ste decizional, democratic, ciclic și de cele mai multe ori are
caracter politic, are ca scop formularea, realizarea și controlul formării resurselor bu getare
și al alocării lor pe baza exercitării atributelor statului de drept și al exercițiului puterii de
stat pe seama opțiunilor libere exprimate prin vot de către cetățeni; etapele procesului
bugetar sunt stabilite prin legi formulate pe baza principiilo r anuității și publicității
bugetare, cu precizarea termenelor concrete de derulare și finalizare;
Procesul bugetar e ste de larg imp act public, deoarece cuprindere a și efectele
generate se regăsesc atât la nivel macroeconomic, cât și microeconom ic, precum și în toate
domeniile vieții social -economice .(Haralambie, 2013)

1.2.2. Etapele procesului bugetar

Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar -fiscale (art.47) stabilește
activitățile principale și termenele de realizare a acestora în procesul bugetar.
➢ La nivel central, principalele activități și termene limită în procesul de elaborare și
aprobare a bugetelor sunt următoarele:
a) Guvernul aprobă cadrul bugetar pe termen mediu și prezintă Parlamentului proiectul
legii privind limitele macrobugetare pe termen mediu și, în caz de necesitate, proiectul
legii pentru modificarea sau completarea unor acte legislative, pînă la 1 iunie.
b) Parlamentul adoptă legea privind limitele macrobugetare pe termen mediu și, în caz de
necesitate, legea pentru modificarea sau completarea unor acte legislative – pînă la 15 iulie.
c) Guvernul aprobă și prezintă Parlamentului proiectele legilor bugeta re anuale, pînă la 15
octombrie.
d) Parlamentul adoptă legile bugetare anuale, pînă la 1 decembrie.
➢ La nivel local, principalele activități și termene limită în procesul de elaborare și
aprobare a bugetelor sunt următoarele:
a) Autoritățile executive lo cale elaborează și prezintă autorităților reprezentative și
deliberative locale proiectele bugetelor locale respective, pînă la 20 noiembrie.

7
b) Autoritățile reprezentative și deliberative locale aprobă bugetele locale respective, pînă
la 10 decembrie.
➢ Activitățile intermediare ale calendarului bugetar și termenele de realizare ale
acestora se stabilesc de către Ministerul Finanțelor.
Anul bugetar este echivalent anului calendaristic cu începere de la 1 ianuarie pînă la
31 decembrie.

sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Figura 1. Etapele principale în procesul de elaborare a bugetului

8
Elaborarea CBTM1 constituie prima fază – faza strategică în procesul de planificare
a bugetului. Anual, în temeiul Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar -fiscale și
în conformitate cu calendarul bugetar, Guvernul aprobă CBTM, care conține obiectivele
politi cii bugetar -fiscale, prognoza resurselor și cheltuielilor BPN2 și a componentelor
acestuia pe termen mediu, precum și limitele de cheltuieli de la bugetul de stat pe autorități
publice centrale. Prognozele CBTM se actualizează anual, menținînd perspectiva de trei
ani în planificarea bugetului. Primul an din CBTM reprezintă anul bugetar viitor, pentru
care se elaborează proiectul de buget.
Prioritățile de politici și limitele de cheltuieli cuprinse în CBTM servesc drept bază
autorităților publice pentru elaborarea propunerilor/proiectelor de buget pe anul bugetar
viitor. Obiectivele specifice ale CBTM sunt:
a) consolidarea disciplinei bugetar -fiscale generale prin stabilirea unui cadru macrobugetar
realist pentru fundamentarea bugetelor anuale;
b) sporirea eficacității cheltuielilor bugetare prin asigurarea unei legături mai bune între
prioritățile strategice de politici și alocarea resurselor;
c) asigurarea previzibilității politicii bugetar -fiscale și a cadrului de resurse disponibile
pentru p lanificarea și implementarea programelor multianuale de cheltuieli;
d) ridicarea nivelului de transparență și responsabilitate în procesul de luare a deciziilor cu
privire la buget.
CBTM reprezintă instrumentul care asigură corelarea alocării re surselor cu
prioritățile de politici. În procesul de elaborare a CBTM, se asigură estimarea de sus în jos
a cadrului general de resurse disponibile pentru finanțarea cheltuielilor publice, în
combinare cu estimările de jos în sus a costurilor politicilor a sumate/planificate.
Politicile sectoriale se actualizează anual odată cu elaborarea strategiilor sectoriale
de cheltuieli, care asigură corelarea alocării resurselor bugetare cu prioritățile de politici la
nivel de sector.
Interacțiunea între procesul de elaborare/actualizare a politicilor și procesul bugetar
anual se prezintă schematic în figura 2.

1 CBTM – cadrul bugetar pe termen mediu
2 BPN – Buget public național

9

sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Figura 2. Legătura dintre politicile publice și procesul bugetar

Elaborarea CBTM reprezint ă un proces complex, care implică contribuția diferitor
autorități/instituții publice și necesită un mecanism adecvat de coordonare și luare a
deciziilor.
Elaborarea CBTM este un proces participativ și necesită instrumente și mecanisme
adecvate de luare a deciziilor, precum și de conlucrare eficientă între autoritățile publice în
cadrul Guvernului.
Rolul Ministerului Finanțelor Publice în cadrul procesului bugetar este acela de
administrator general al fondurilor publice. În această cal itate, colaborează permanent cu
ordonatorii de credite (Saguna Drosu, 2012).
Structurile de coordonare a procesului de elaborare a CBTM sunt prezentate în
figura 3.

10

sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Figura 3. Structurile de coordonare în procesul de elaborare a CBTM

În conformitate cu Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar -fiscale,
CBTM cuprinde patru elemente principale:
a) cadrul macroeconomic, care conține analiza evoluțiilor macroeconomice și
prognoza principalilor indicatori macroeconomici pe termen mediu, care stau la
baza prognozelor bugetare..
b) politica bugetar -fiscală, care determină obiectivele politicilor în domeniul
veniturilor și cheltuielilor, datoriei de stat, precum și prioritățile de politici
sectoriale și intersectoriale, care stau la baza alocării resurselor atît între sectoare,
cît și în cadrul sectoarelor.
c) cadrul macrobugetar, care prezintă prognoza cadrului general de resurse la nivel
agregat, incluzînd principalii indicatori bugetari la nivelul BPN și pe componentele
acestuia.

11
d) cadrul de cheltuieli, care cuprinde limitele sectoriale de cheltuieli, repartizate pe
tipuri de bugete și pe APC.
Procesul bugetar cuprinde următoarele etape :
➢ Elaborarea proiectului de buget ;
➢ Aprobarea bugetului ;
➢ Execuția bugetului ;
➢ Încheierea anului bugetar ;
➢ Controlul execuției bugetului .
Pentru realizarea planului de acțiuni și respectarea termenelor pentru elaborarea și
prezentarea proiectului legii bugetului de stat, precum și în scopul organizării interne a
activităților legate de elaborarea propunerilor/proiectelor de buget, APC își elaborea ză și
aprobă calendare proprii de activități, în conformitate cu recomandările privind organizarea
internă a procesului de elaborare a bugetelor anuale .
Elaborarea proiectului bugetului de stat reprezintă prima etapă a procesului bugetar
la nivel ul acestui buget, care constă în formularea propunerilor privind veniturile și
cheltuielile bugetare de către ordonatorii de credite bugetare, comunicarea acestora
Ministerului Finanțelor Publice la nivelul căruia are loc centralizarea într -un document
numit proiect al legii bugetului de stat. Acesta este documentul elaborat de către Guvern
prin Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de
credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale.
Proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de că tre Guvern,
prin Ministerul Finanț elor Publice, având la bază:
➢ prognozele indicatorilor macroeconomici și sociali din anul bugetar pentru care se
întocmește bugetul și ale celor pentru urmă torii trei ani;
➢ politicile fiscale și bugetare;
➢ prevederile memorandumurilor de finanțare, de înțelegere sau ale altor acorduri
internaționale cu organisme și instituții financiare internaționale, semnate și/sau
ratificate;
➢ politicile și strategiile sector iale, prioritățile stabilite în formularea propunerilor de
buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;
➢ propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

12
➢ programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanțării
unor acțiuni de ansamblu, programe ce sunt însoțite de estimarea anuală a
performanțelor fiecărui program;
➢ propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului d e stat, precum și de
transferuri consolidabile pentru autoritățile administrației publice locale;
➢ posibilitățile de finanțare a deficitului bugetar (Vacarel, 2011).
Proiectele de buget și anexele la acesta, finalizate, se depun de către ordonatorii
principali de credite la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 1 august a fiecărui an,
în vederea examinării, urmând ca ulterior să poarte negocieri cu aceștia.
Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor
principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și
proiectele bugetelor pe care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui
an. Guvernul aprobă proiectele legilor bugetare și de buget și l e transmite spre adoptare
Parlamentului până la data de 15 octombrie a fiecărui an.
Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puțin 48 de ore înainte de expirarea
exercițiului bugetar, Guvernul îndeplinește sarcinile prevăzute în bugetul a nului precedent,
limitele lunare de cheltuieli neputând depăși 1/12 din prevederile bugetelor anului
precedent .(Haralambie, 2013)
Aprobarea bugetului – după întocmire, proiectul de buget este supus dezbaterii și
aprobării Parlamentului. Dezbaterile și apro barea proiectului de buget este de competența
Parlamentului și presupune, de regulă:
– prezentarea proiectului de buget în Parlament de către șeful executivului sau de
către ministrul Finanțelor Publice;
– analiza acestuia în comisiile parlamentare; concilierea amendamentelor propuse
la proiectul de buget; aprobarea proiectului de buget în Parlament;
– ratificarea bugetului aprobat, de către șeful statului.
În România, dezbaterea și aprobarea proiectului de buget presupun parcurgerea
următoarelor etape:
– examinarea proiectului de buget, a raportului Guvernului și a proiectului Legii
anuale de c ătre Comisia de buget și finanțe, alte comisii interesate și de către
Compartimentul tehnic -legislativ care comunică avizul lor, inclusiv

13
amendamentele propuse, Comisiei permanente de buget și finanțe;
– comisiile permanente de buget și finanțe din cele două camere dezbat proiectul
de buget și propunerile de amendamente și ulterior întocmesc un raport comun,
aprobat prin vot, cuprinzând toate propunerile de amendamente, precum și
propunerea motivată pentru adoptarea bugetului de stat;
– dezbaterea proiectului de buget în ședință comună a celor două Camere.
Reprezentantul Guvernului prezintă constrângerile care au influențat elaborarea
proiectului de buget, Raportul privind situația economico -financiară și pro iecția
acesteia pentru anul viitor.
– aprobarea Legii bugetare și a Bugetului de stat, se efectuează pe baza votului
de ansamblu al legii, care poate fi deschis sau secret;
– promulgarea de către Președintele țării a legii adoptate de către Parlament.
Executarea bugetului de stat – înseamnă încasarea integrală și în termenele legale a
tuturor impozitelor, taxelor și a altor venituri publice și efectuarea cheltueililor publice în
corespundere deplină cu destinațiile stabilite. În esența sa, această fază constă în
realizarea prevederilor Legii bugetului, atât la venituri, cât și la cheltuieli.
Prevederile la venituri sunt considerate niveluri minime obligatorii, iar cele de la
cheltuieli reprezintă niveluri maxime ce nu se pot depăși.
Ca fază a procesului bugetar, responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat
revine Guvernului, îndeplinită prin Ministerul Finanțelor Publice, care trebuie să
organizeze act ivitatea și să aplice procedurile adecvate. Dar, sub acest din urmă aspect,
este de remarcat folosirea unor instrumente și proceduri diferite în executarea părții de
cheltuieli, respectiv a părții de venituri, implicând o anumita structurare a activității și
specializare a personalului.
Totodată, coordonarea activității privind execuția bugetară de ansamblu, urmărind și
corelarea operațiunilor de alocare a sumelor din buget, pentru efectuarea de cheltuieli, cu
cele de încasare a veniturilor bugeta re se asigură printr -un departament specializat, care
funcționează în Ministerul Finanțelor Publice.
Execuția bugetului are loc pe o perioadă de un an și constă în realizarea pe de o parte
a venituirlor prevăzute în bugetul de stat și pe de altă parte a cheltuielilor aprobate.
Executarea efectivă a bugetului este precedată de repartizarea lunară a veniturilor și

14
cheltuielilor.
Încheierea exercițiului bugetar – Execuția bugetară se încheie la data de 31
decembrie a fiecărui an. Când veniturile sunt neîncasate, cheltuielile angajate, lichidate,
ordonanțate și neplătite până la această dată, se vor încasa sau se vor achita după caz, în
contul bugetului pe anul viitor.
Pe baza situațiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a
conturilor privind execuția de casă a bugetului, Ministerul Finanțelor Publice elaborează
contul general anual de execuție a bugetului, ce oferă o imagine asupra modului în care au
fost realizate veniturile, cheltuielil e și soldul bugetului, așa cum au fost ele aprobate prin
legea bugetului sau prin legile de rectificare a acestuia, pe care îl prezintă spe analiză
Guvernului. După ce se analizează de către Guvern, contul general anual de execuție a
bugetului se transmite spre aprobare Parlamentului până la data de 1 iulie a anului următor
celui de execuție. (Haralambie G.A, 2013)
Întregul proces bugetar și cu deosebire execuția bugetului implică exercitarea
controlului, începând cu verificarea realității informa țiilor folosite în fundamentarea
prevederilor înscrise în proiectul de buget și încheind cu asigurarea veridicității contului de
execuție bugetară.
Controlul execuției bugetului – În mod specific, controlul bugetar se efectuează de
către anumite organe sau instituții abilitate prin lege și, în acest sens, el poate fi:
a) control politic – se exercită de către Parlament, mai ales, în cadrul activității
legate de aprobarea proiectului de buget și contului de execuție bugetară sau a
rectificărilor bugetului. Acesta se poate efectua, însă, și pe parcursul execuției bugetare
curente, atât prin comisiile permanente, cât și prin comisii special instituite pe anumite
probleme sau prin solicitarea de rapoarte și audierea în plen a persoanelor care
adminis treaza resursele financiare publice. Controlul efectuat de Parlament vizează, în
principal, respectarea legislației financiare și concordantă cu obiectivele politicii generale
a statului etc., iar sub aspectul execuției bugetare pe anul în curs, urmărește, în primul
rând, încadrarea în prevederile autorizației parlamentare, respectiv în dimensiunile și
structura cheltuielilor (ca limite maxime) și a veniturilor (ca niveluri minime) aprobate de
Parlament. (Șaguna -Drosu, D. 2012)
b) control jurisdi cțional – se exercită de către o instituție cu atribuțiuni speciale,

15
împuternicită să verifice modul cum este administrat patrimoniul public și legalitatea
operațiunilor financiare cu impact asupra bugetului de stat efectuate de entitățile publice;
să jude ce neregulile, aplicând sancțiuni și să impute celor vinovați prejudiciile constatate la
control. În acest scop, organele de control aparținând acestei instituții analizează actele
justificative privind operațiunile înregistrate în conturile contabile și s e pronunță asupra
legalității lor, luând decizia de a da descarcare de gestiune sau de a imputa pagubele
produse, celor raspunzători (Vacarel si Georgescu, 2014 )
O asemenea instituție specializată în control jurisdicțional poartă numele de Curte
de Conturi sau Camera de Conturi, iar asupra constatărilor rezultate prin exercitarea
controlului informează periodic, prin rapoarte, Parlamentul sau șeful statului.
c) control administrativ – este organizat și efectuat, fie din interiorul entităților
publice (control intern), fie de la nivel ierarhic superior (de la nivelul ministerului până la
instituțiile operative), fie din afară, prin organe specializate ale Ministerului Finantelor
Publice. Acest tip de control are o mare arie de cuprindere și poate f i exercitat în mai
multe moduri, dar în raport cu momentul producerii operațiunilor bugetare supuse
controlului, se disting cele trei forme cunoscute ale controlului financiar: preventiv,
concomitent și ulterior.
Contul anual de execuție a bugetu lui cuprinde :
➢ La venituri : prevederile bugetare aprobate inițial, prevederile bugetare definitive,
încasările realizate;
➢ La cheltuieli : creditele aprobate inițial, cele definitive și plățile efectuate ;
Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat și
al bugetelor fondurilor speciale se determină ca diferență între veniturile încasate și pl ățile
efectuate până la încheierea exercițiului bugetar. Excedentul rezultat după finalizarea
exercițiului bugetar este utilizat pentru reducerea deficitelor din anii precedenți.
(Haralambie, 2013)

16
CAPITOLUL II. BUGETELE LOCALE ÎN ROMÂNIA

Bugetul local este un instrument de politică financiar -bugetară prin care statul
intervine în economia de la nivelul colectivităților locale având totodată impact și asupra
rezultatului bugetului general consolidat.
În contextul în care rolul și impactul bugetelor locale asupra economiei atât la nivel
european cât și național sunt într -o continuă creștere, prin prisma proceselor de
descentralizare tot mai intens dezbătute și aplicate, lucrarea de față își pr opune să
analizeze și să evidențieze importanța bugetelor locale în cadrul bugetelor generale
consolidate atât la nivel european cât și național.

2.1 CONSIDERAȚ II PRIVIND AUTONOMIA LOCALĂ

Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitat ea efectivă a autoritățiilor
administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul
colectivitățiilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. (Legea nr
215/2001, republicat ă în 2007 )
Acest drept se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile
județene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct,
secret și liber exprimat. Autonomia locală este numai administrative ș i financiară, fiind
exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.
Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile,
precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului,
municipiu lui sau județului, după caz.
În cadrul politicii economice naționale, comunele, orașele, municipiile și județele au
dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritățiile administrației publice locale le

17
stabilesc, le administrează și le utilizează pentru îndeplinirea competențelor ce le revin, în
condițiile legii. (Anghelache, G.V. ,Anghel M.G , 2015)
Descentralizarea competențelor către autoritățiile administrației publice locale se face
cu respectarea principiilor și regulilor prevăzute de Legea -cadru a descentralizării.
Potivit legii, veniturile și cheltuielile înscrise în buget, se grupează pe baza clasificației
bugetare care a fost elaborată de Ministerul Finanțelor (Legea nr. 500/2002 privind
finanțele publice, art . 29, actualizată ).
Bugetul este o categorie fundamentală a științei finanțelor, legată de existent statului
și a mecanismului pieții. Prin intermediul acesteia statul își îndeplinește funcțiile pe care le
exercită: de alocare, redistribuire, stabilizare macroeconomică, regla re a sctivitatilor
agenților economici. În condițiile finanțelor clasice, după cum Haralambie George
menționa în Finanțe publice “bugetul public este considerat, ca act legislativ, doar o listă a
cheltuielilor și a veniturilor publice, fără specificarea vr eunei legături cu starea și
perspectiva economiei naționale.” (Haralambie, G., A. 2013 ).
Potrivit Constituți ei României bugetul public na țional, cuprinde “bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale ale comunel or, ale orașelor și
județelor .
În practica bugetară se utilizează următoarele principii :
➢ Principiul universalității – conform legii 273/2006 privind finanțele publice locale,
veniturile și cheltuielile bugetare se includ în buget în totalitate în sume brute. Nu
sunt afectate veniturile bugetare în mod direct, cu excepția donațiilor și
sponsorizărilor care au stabilite destinații distincte;
➢ Principiul transparenței – procesul bugetar este transparent și deschis și se
realizează prin: publicarea în presa locală, pe internet sau prin afișare la sediul
autorității administrației publice locale respective proiectului de buget local și a
contului anual de execuție a acestuia ; dezbaterea publică a bugetului local, cu
prilejul aprobării acestu ia;
➢ Principiul publicității – presupune că veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu
într-un singur document pentru a asigura utilizarea eficientă și monitorizarea
conturilor utilizate.

18
➢ Principiul unității bugetare – Veniturile și cheltuielile bugetar e se înscriu într -un
singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor
publice locale.
➢ Principiul unității monetare – presupune că veniturile și cheltuielile bugetare sunt
exprimate în monedă națională.
➢ Principiul anualității – presupune că veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate
în condițiile legii pe o perioadă de 1 an, care corespunde exercițiul bugetar.
➢ Principiul specializării bugetare – presupune că veniturile și cheltuielile se înscriu în
buget și se aprobă pe surse de proveniență și respectiv pe categorii de cheltuieli,
grupate după natura lor economică și destinația acestora.
➢ Principiul echilibrului bugetar – în conformitate cu care cheltuielile unui buget se
acoperă integral din venitur ile acestora.
Legislația b ugetară din România prevede o serie de reguli bugetare, astfel :
➢ Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu excepția
cazurilor în care legea prevede altfel.
➢ Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de
autorizările din legile bugetare anuale sau din legile speciale.
➢ Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trez oreriei statului, etc și nu poate fi
angajată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru acea cheltuială.
➢ Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și
plătită, dacă nu este aprobată potrivit legii și dacă nu ar e prevederi bugetare și
surse de finanțare
➢ După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații
asupra acestora numai cu prezicerea surselor de acoperire a scăderii veniturilor sau
creșterea cheltuielilor aferente exercițiului buget ar, pentru care s -au aprobat
bugetele locale respective
În afara principiilor bugetare prezentate, pe plan local sunt valabile și următoarele
principii (Attila Gyorgy, Stoian Andreea, Tâțu Lucian , 2009) :

19
➢ Principiul solidarității presupune că prin politicile locale se poate realiza ajutorarea
unității administrativ teritoriale și a persoanelor fizice aflate în dificultate, prin
alocarea de sume din fondul de rezervă constituit la nivel local.
➢ Principiul au tonomiei locale financia re – Unitățile administrativ teritoriale au
dreptul la resurse financiare suficiente pe care le pot utiliza în exercitarea
atribuțiilor lor, pe bază și în limitele prevazute de lege. Autoritățile publice locale
au competența stabili rii nivelului impozitelor și taxelor locale în condițiile legale.
Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale, nu trebuie să
afecteze implementarea politicilor bugetare ale administratiilor locale în domeniile
sale de competență
➢ Principiul proporționalității presupune ca resursele financiare ale unității
administrativ teritoriale să fie proporționale cu responsabilitățile acestora stabilite
prin lege
➢ Principiul consultării – Autoritățile administrației publice locale prin structurile
asociative trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor
financiare de la bugetul de stat către bugetele locale .
Proiectul bugetului local se elaborează de primar, respectiv de președintele
consiliului județean. Consiliile locale, respectiv județene, analizează, dezbat și aprobă
bugetul local, căruia îi pot aduce modificări, dacă este cazul.
Execuția bugetului local constă în încasarea veniturilor stabilite și efectuarea
cheltuielilor asumate. Execuția bugetară se încheie odată cu finalizarea procesului bugetar,
cînd este întocmiot un raport din care reiese modul de realizare a veniturilor si de
efectuarea cheluielilor ăn anul bugetar încheiat.
Controlul execției bugetare este efectuat de organe abilitat e de control, atat în timpul
execuției bugetului local cât și la incheierea acesteia.
Aprobarea execuției bugetare este redactată, prezentată și aprobată în ședință
publică . (Lazăr , Matei & Andrei 2007)
Pentru îmbunătățirea modului de repartizare a fondurilor pentru echilibrarea
bugetelor locale și pentru diminuarea suspiciunilor legate de subiectivismul repartizării
este necesar să se acorde fonduri pentru echilibrare localităților în primul râ nd pentru
acoperirea cheltuielilor de întreținere și apoi pentru cheltuielile de dezvoltare. Astfel,

20
fondurile ar ajunge la comunitățile care au cea mai mare nevoie de ele. În ceea ce
privește repartizarea sumelor pentru echilibrare, respectiv a sumelor din cota defalcată din
impozitul pe venit, fiecare județ ar trebui să -și stabilească singur prioritățile, problemele,
criteriile de repartizare, și să -și construiască proprii indicatori de repartiție datorită
faptului că problemele sunt diferite. (Văcărel Iulian, Bistriceanu Gheorghe, Bercea
Florian, Anghelache Gabriela, Moșteanu Tatiana, Bodnar Maria, 2010)

2.2 VENITURILE BUGETULUI LOCAL

Bugetele locale sunt constituite din venituri proprii provenite din impozite, taxe și
venituri cu destinaț ie specială la care se adaugă cotele și sumele defalcate din impozitul pe
venit și sumele defalcate din T.V.A., ca mijloace de echilibrare de la bugetul de stat. În
cazul în care bugetele locale nu au suficiente resurse, se pot contracta împrumuturi din
disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei statului, la băncile comerciale sau
alte instituții de credit. De asemenea, pentru echilibrarea bugetelor locale se pot efectua
transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat. Veniturile cons tituite la nivelul
bugetelor locale sunt destinate finanțării acțiunilor specifice administrației locale.
Bugetele locale reflectă fluxurile formării veniturilor și efectuării cheltuielilor
administrațiilor locale, modalitatea de finanțare a cheltuielilor pe destinații și de acoperire
a deficitelor. Bugetele locale cuprind două capitole principale: veniturile și cheltuielile
localităților . Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți,
capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate și paragrafe, după caz. Cheltuielile
prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată. (Haralambie G.A, 2013)
Veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetele locale s e repartizează pe trimestre, în
funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară
efectuarea cheltuielilor, și se aprobă, pentru sumele defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat și pentru transferuri de la acest buget, de către Ministerul Finanțelor
Publice, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. ( Legea
finanțelor publice nr. 500/2002 , modificată și completată prin Legea 270/2013 )

21
Aprobarea pentru aceste sume se face pe baza propunerilor ordonatorilor principali
de credite ai bugetelor locale, transmise la Ministerul Finanțelor Publice de către direcțiile
generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat.

2.2.1 Veni turile proprii

Veniturile totale ale bugetelor locale sunt formate din următoarele categorii
principale de venituri :
a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri și
cote defalcate din impozitul p e venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;
d) donații și sponsorizări ;
e) operațiuni financiare.
Veniturile proprii sunt veniturile pe care autoritățile le realizează pe plan local.
Nivelul și sursele acestor venituri sunt controlate, decise de către autoritățile locale, în
limitele legale prevăzute.

sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Figura 4. Structura veniturilor bugetare locale în anul 2019

22
În România principalele acte normative care reglementează veniturile proprii sunt
Legea finanțelor publice locale și Legea privind impozitele și taxele locale. Un alt aspect
care definește veniturile proprii este acela că autoritățile locale au în general libertate în
privința modului în care sunt cheltuite.
Ideal ar fi ca veniturile proprii să poată acoperi cheltuielile efectuate pentru
satisfacerea nevoilor locale. Pentru aceasta însă competențele autorităților locale trebuie
corelate cu veniturile bugetelor locale. În realitate acest lucru se întâmplă foarte rar.
În România ponderea veniturilor proprii în cadrul veniturilor la bugetele locale a
crescut în ultimii ani, în primul rând ca urmare a modificărilor survenite în domeniul
legislației care au permis descentralizarea mai multor surse de venituri.
Un efect important asupra veniturilor proprii îl are procesul de descentralizare.
Gradul de descentralizare a crescut în ultimii ani, mai multe servicii trecând din
administrarea autorităților centrale în cea a autorităților locale .

2.2.2 Cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Cotele și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cotele adiționale la
unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu destinație specială de la bugetul de
stat formează venituri ale bugetelor locale și, în consecință, sunt cuprinse ca atare în
bugetele unităților administrativ -teritoriale. În stabilirea, aprobarea ș i distribuirea acestora
sunt implicate atât autoritățile administrației publice locale cât și cele ale administrației
centrale, competențele lor în materie fiind stabilite prin lege. (Lazăr Cornel, Matei
Mirela, ANDREI Jean, 2010 )
Pentru finanț area cheltuielilor publice, precum și pentru echilibrarea bugetelor locale
ale unităților administrativ -teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinație specială și, respectiv, pentru
echilibrarea bugetelor locale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale vor fi repartizate pe județe, potrivit următoarelor criterii:

23
a) capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe
locuitor, în proporție de 70%, potrivit următoarei formule de calcul:
b) suprafața județului în proporț ie de 30%. Sumele defalcate cu destinație specială
se repartizează conform legii.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, și din cota de 21% p revăzută
la art. 32 alin. (1), o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se
repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, astfel:
a) 80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directoru lui direcției
generale a finanțelor publice județene, în funcție de următoarele criterii:
populație, suprafața din intravilanul unității administrativ -teritoriale și
capacitatea financiară a unității administrativ -teritoriale;
b) 20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului județean, pentru
susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de
infrastructură care necesită cofinanțare locală. Hotărârea consiliului județean se
comunică directorului direcției generale a fina nțelor publice județene, instituției
prefectului și consiliilor locale din județ.

sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Figura 5 . Repartizare fonduri de la bugetul de stat

24
Autoritățile locale nu dispun de control asupra sumelor acordate drept subvenții și
nici nu pot stabili cum vor fi acestea cheltuite. În funcție de destinația acestora sume,
subvențiile vor fi repartizate de către ministerele responsabile. Subvențiile fac parte din
veniturile totale ale bugetului de stat.
Fondurile speciale sunt venituri constituite prin acte normative, de către Guvern sau
Parlament, au destinație specială și sunt gestionate de minstere care hotărăsc criteriile de
repartizare în teritoriu. Fondurile speciale se formează din taxe instituite sp ecial și plătite
de contribuabilii care beneficiază dire ct.
Repartizarea acestor sume este stabilită la nivel central, autoritățile locale nu au
control asupra cuantumului lor, iar în unele cazuri, nici asupra modului în care vor fi
cheltuite. Au toritățile locale primesc astfel sume și cote defalcate din impozitele pe venit și
TVA.

2.2.3 Împrumuturi

Legea cadru a finanțelor publice locale oferă posibilitatea autorităților administrației
publice locale de a -și completa pro priile resurse financiare prin contractarea unor
împrumuturi interne sau externe pe care le pot folosi fie pentru realizarea de investiții
publice de interes local, fie pentru refinanțarea datoriei publice locale.
Pentru realizarea acestor împru muturi autoritățile locale au la dispoziție două
instrumente. Primul dintre ele este emiterea și lansarea titlurilor de valoare care se poate
face fie direct de către autoritățile locale, fie prin intermediul unor agenții sau instituții
specializate. Cel d e-al doilea se referă la împrumuturi de la băncile comerciale sau de la
alte instituții de credit . (Vacărel, I. Georgescu, F. , 2014)
Deși actualul cadru legislativ permite contractarea de împrumuturi de către
autoritățile locale, condițiile în care se pot realiza acestea determină administrațiile locale
să nu apeleze la această variantă de suplimentare a veniturilor locale. Cel mai impo rtant
impediment este că toate operațiunile financiare legate de împrumuturi se realizează prin
Trezorerie, lucru care dezavantajează banca cu care se contractează aceste împrumuturi.

25
Investițiile care conduc la dezvoltarea comunităților locale f ac ca veniturile proprii
ale bugetelor locale și/sau sumele și cotele provenite de la bugetul de stat sa nu fie
suficiente pentru bugetele locale.
Împrumuturile reprezintă o posibila sursă de suplimentare a veniturilor.
Adiministrații le publice locale au posibilitatea să contracteze unele împrumuturi
interne sau externe. Acestea pot fi folosite pentru realizarea de investiții publice de interes
local sau pentru refinanțarea datoriei publice locale.
Pentru realizarea acestor împrumuturi autoritățile locale pot să emită și să lanseze
titluri de valoare, direct sau prin intermediul unor agenții specializate sau să facă
împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituții de credit.
Toate operațiunile financ iare legate de împrumuturi sunt realizate prin Trezorerie,
lucru care dezavantajează banca cu care se contractează acestei împrumuturi. Nu
întotdeuna autoritățile locale pot să garanteze un împrumut, nefiind încă bine stabilită
distincția dintre proprieta tea publică și privată a teritoriilor administrativ – teritoriale.
Pentru desfășurarea activității lor instituțiile publice pot folosi și bunuri materiale și
fonduri bănești, primite de la persoane juridice și fizice sub formă de donații și
sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale. Donațiile și sponsorizările, în situația
instituțiilor publice finanțate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din
care se finanțează acestea.
Cu aceste sume se majorează veniturile și cheltuielile bugetului local, iar fondurile
respective se vor util iza cu respectarea destinațiilor stabilite de transmițător. Bunurile
materiale primite de instituțiile publice sub formă de donații și sponsorizări se înregistrează
în contabilitatea acestora. Prin legile bugetare anuale, veniturile bugetelor locale pot fi
actualizate.

2.3 CHELTUIELILE BUGETULUI LOCAL

Legea finanțelor publice definește cheltuiala bugetară, ca fiind o cheltuială aprobată
prin bugetul local, bugetul unei instituții sau al unui serviciu public, bugetul unei activități

26
finanțate integral din venituri extrabugetare și efectuată în limita resurselor acestor bugete,
cu respectarea prevederilor legale.
Cheltuielile publice din bugetele locale se concretizează în cumpărarea de bunuri și
servicii efectuată de autorit ățile locale pentru cetățeni, în plățile efectuate cetățenilor sub
formă de transferuri (pensii, subvenții, ajutor de șomaj etc.), precum și în plata
împrumuturilor contractate de ordonatorii principali de credite.
Cheltuielile din bugetele locale exprimă eforturile financiare realizate de autoritățile
administrației publice locale pentru acoperirea cerințelor sociale, culturale, economice, a
serviciilor de dezvoltare publică și a altor cerințe ale locuitorilor din u nitățile administrativ
– teritoriale . (Moșteanu N.R, 2014)
Există două clasificări a cheltuielilor cuprinse în bugetele locale românești. Prima
dintre ele vizeză aspecte tehnice (tipul de cheltuieli care vor fi făcute pentru diferitele
domenii – de capital, materiale și servicii, etc.) iar cea de -a doua are în vedere cheltuielile
globale programate pentru aceste domenii (ex: cheltuieli pentru autorități, publice,
învățământ, etc). Se face, de asemenea, distincția între cheltuieli curente (de între ținere) și
cheltuieli pentru investiții.

sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Figura 5. Structura cheltuielilor unui buget local

Fiecare categorie de cheltuieli are particularitățile ei, iar mărimea cheltuielilor
alocate pentru o activitate sau alta depinde de o serie de factori politici, economici, sociali.

27
Sumele cheltuite diferă de la o localitate la alta și de la un an la altul în funcție de
capacitatea economică de a produce și de a distribui, precum și de presiuni politice sau
sociale cu care se confruntă comunitățile locale.
Cheltuielile aprobate prin bugetul local, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și
se efectuează plăți, sunt limite maxime ce nu pot fi depășite.
Ordonanțarea cheltuielilor este etapa în care se certifică livrarea bunurilor,
verificarea creanțelor și confirmarea realizării plății . (Boni Străoanu, 2013)

2.3.1 Clasificarea cheltuielilor bugetului local

Ca și în cazul veniturilor, bugetul local încadreză cheltuielile în două secțiuni:
➢ secțiunea de funcționare cuprinde cheltuielile curente pentru realizarea
atribuțiilor și competențelor stabilite prin lege, specifice fiecărei unități
administrativ -teritoriale;
➢ secțiunea de dezvoltare cuprinde cheltuielile de capital.
Cheltuielile secțiunii de funcționare sunt următoarele:
• cheltuieli de personal ;
• bunuri și servicii;
• dobânzi;
• subvenții ;
• transferuri curente între unitățiile administrației publice ;
• alte transf eruri pentru cheltuieli curente;
• asistență socială;
• rambursări de credite ;
• alte cheltuieli;
• împrumuturi pentru instituții și servicii publice locale sau activități finanțat e
integral din venitur i proprii.
Cheltuielile secțiunii de dezvoltare sunt următoarele :
• cheltuieli de capital ;

28
• proiecte cu finanțare prin fonduri externe nerambursabile de post -aderare ;
• transferuri pentru cheltuieli de capital ;
• alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital .

sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Figura 6. Ponderea cheltuielilor bugetelor locale în anul 2019

În bugetele locale sunt prevăzute în mod distinct cheltuielile pentru investiții publice
locale. Aceste cheltuieli pot fi angajate numai în baza unui program de investiții publice
actualizat anual la nivelul fiecărei unități administrativ – teritoriale și cuprins într -o anexă
la bugetul local. Programele de investiții (care de regulă s e întind pe mai mulți ani) sunt
aprobate de consiliile locale sau consiliile județene, după caz, urmând ca în fiecare an să
fie cuprinse în bugetele locale cheltuielile necesare, potrivit graficului de execuție și
graficului de finanțare pentru fiecare pro gram în parte.
În bugetele locale sunt cuprinse cheltuieli precum:
➢ cheltuielile cuprinse în bugetul județului , împărțite la randul lor în:
• cheltuieli pentru învățământul primar și gimnazial și pentru învățământul special;
cheltuieli pentru fi nanțarea unor instituții și acțiuni sanitare;
• cheltuieli pentru finanțarea bibliotecilor publice județene;
• cheltuieli destinate asistenței sociale (asistența socială în caz de invalidități,
susținerea serviciilor publice specializate pentru protecția c opilului etc.);

29
• cheltuieli pentru agricultură și silvicultură; cheltuieli pentru prevenirea
inundațiilor;
• cheltuieli pentru drumuri județene și susținerea aviației civile;
• cheltuieli pentru susținerea program elor de dezvoltare regională .
➢ cheltuielile cuprinse în bugetele comunelor, orașelor, sectoarelor municipiului
București și în bugetul municipiului București , care cuprind:
• cheltuieli pentru învățământul preșcolar, liceal, profesional, postliceal, pentru
internate, cămine și cantine pe ntru elevi;
• cheltuieli pentru finanțarea creșelor, a altor instituții și acțiuni sanitare;
• cheltuieli pentru finanțarea caselor de cultură și a căminelor culturale;
• cheltuieli destinate asistenței sociale (centre de îngrijire și asistență , cantine de
ajutor social, centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap, diverse
tipuri de ajutoare sociale);
• cheltuieli pentru servicii publice, dezvoltare publică și locuințe (întreținerea și
repararea străzilor, iluminat public, salubritate, înt reținere parcuri publice,
construcție de locuințe);
• cheltuieli pentru susținerea programelor de dezvoltare regională și pentru
contribuția la Fondul Român de Dezvoltare Socială .

2.3.2 Execuția veniturilor și cheltuielilor bugetului local

Execuția veniturilor bugetelor locale se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al
fiecărei administrații locale. Se derulează în patru etape succesive: așezarea, lichidarea,
emiterea titlului de percepere și perceperea propriu -zisă a venitului (impozitului, taxei).
(Străoanu B., 2013)
➢ așezarea impozitului , reprezintă identificarea și stabilirea masei impozabile
a persoanelor fizice și/sau juridice supuse impozitării.

30
➢ lichidarea constă în calculul impozitului datorat de o persoană fizică și/sau
juridică, în funcție de mărimea masei impozabile, de cotele de impozit și alte condiții
prevăzută de actul normativ care reglementează fiecare impozit în parte.
➢ emiterea titlului de perce pere a impozitului reprezintă operațiunea prin care
se înscrie într -o dispoziție cuantumul impozitului datorat. Acest document autorizează
perceperea impozitului ca venit și reprezintă titlul executoriu de încasare prin procedurile
specifice executării sil ite, în afara cazului în care contribuabilul îsi achită obligația din
proprie inițiativă.
➢ perceperea impozitului este etapa în care se încasează efectiv obligațiile
financiare ale contribuabililor, în cuantum și la termenele stabilite. Operațiunea se
desfășoară prin unități ale trezoreriei statului.
Veniturile și cheltuielile aprobate în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcție
de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea
cheltuielilor ( Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, art.50, modificată și
completată ).
În funcție de corectitudinea stabilirii dimensiunilor veniturilor și de încasarea lor la
termenele stabilite se pot efectua cheltuielile stabilite și aprobate p rin proiectul bugetului
local.
Execuția cheltuielilor bugetelor locale se realizează tot prin parcurgerea a patru faze
procedurale, prin care se urmăresc respectarea destinației și a cuantumului aprobat pentru
fiecare categorie de cheltuieli bugetare. Aceste etape sunt angajarea, lichidarea,
ordonanțarea și plata propriu -zisă.
➢ angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare, de
către un ordonator de credite asupra cheltuielilor bugetare. Aceasta angajare impune
oblig ația instituției publice de a efectua plăți, pe seama creditelor deschise din bugetul de
stat. Angajarea cheltuielilor și efectuarea plăților pot avea loc numai daca acestea sunt
cuprinse într -un act legal cum ar fi contractul, comanda sau factura. În aces t act trebuie să
fie stabilite obligațiile furnizorilor și ale beneficiarului.
Actul astfel întocmit trebuie să poarte viza de control financiar preventiv a șefului
compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia. Ordonatorul d e credite
este conducătorul instituției publice.

31
➢ lichidarea reprezintă operațiunea prin care se verifică și se constată
realizarea furnizării bunurilor, a execuției lucrărilor și/sau a serviciilor prestate în urma
recepțiilor efectuate. În funcție de real izarea acestora se stabilesc sumele ce vor fi achitate
din creditul bugetar aprobat.
Lichidarea trebuie să aibă la bază acte justificative: facturi, avize de însoțire, procese –
verbale de recepție, situații de lucrări, etc. Prin aceste documente se determi nă nivelul
plăților ce urmează a se efectua de către instituția publică beneficiară.
➢ ordonanțarea constituie actul de emitere a ordinului de plată, de către
instituția publică. Pe baza evaluării realizate prin lichidare, prin ordinul de plată se dispune
achitarea unei sume de bani din suma alocată la buget, în favoarea unui terț. Această
operațiune care va fi vizată de controlul financiar preventiv .
➢ plata reprezintă achitarea efectivă de către instituția publică a sumei datorate
către furnizori sau credi tori. Prin achitarea efectivă se sting obligații bănești pentru livrările
de mărfuri, executarea de lucrări și/sau serviciile prestate, față de furnizori sau creditori.
Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură de către trezoreriile teritoria le pe
baza deschiderilor de credite de către ordonatorii principali de credite. La deschiderea
conturilor de credit se verifică încadrarea în limita creditelor bugetare aprobate prin
bugetele locale.
Execuția bugetului local pe tot parcursul an ului bugetar, este urmărită și analizată
periodic de către consiliile locale prin comisiile buget -finanțe, ordonatorii principali
întocmind conturile anuale de execuție a bugetelor locale, pe care le supun spre aprobarea
consiliilor locale până 31 mai a a nului următor.

32
CAPITOLUL 3 . EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR
LA NIVELUL PRIMĂRIEI ORAȘULUI CÂMPINA Î N PERIOADA
2019 -2020

3.1 ORAȘUL CÂMPINA – DATE INFORMATIVE

Municipiul Câmpina este situat în județul Prahova, al 3 -lea județ ca mărime al țării.
Prima atestare istorică a localității datează din 1503, numele acesta figurând în registrele
vigesimale ale negustorilor brașoveni care tranzitau Valea Prahovei, o zonă folosită drept
drum comercial . Din 1422 până în 1840 a funncționat ca vamă. Timp de câteva decenii,
orașul Câmpina a cunoscut o lentoare în dezvoltarea sa, mai ales de când vama se mutase
la Breaza și, apoi la Predeal. Odată cu începerea exploatării moderne a țițeiului, așeza rea
va înflori din nou (1880).
Câmpina se află pe Valea Prahovei, la 30 km depărtare față de Ploiești și la 90 km de
Brașov. Așezat la o altitudine medie de 450 m, orașul se înscrie în zona subcarpatică
Este mărginit la nord de râul Câmpinița, la est de râul Doftana, iar la vest de râul Prahova.
Municipiul Câmpina este un centru economic important în regiune, cu reprezentanți de
marcă în majoritatea ramurilor economice, cum ar fi: Rafinăria STEAUA ROMANA
STEROM ( utilaj petrolier) ,TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION , CONFIND ( reductoare,
echipamente petroliere, scule foraj și extracție, module – containere, hale metalice, pompe
de adâncime) , FIBEC HOLDING ( proiectare rețele de gaze și urbanism, transport de
călători și mărfuri, construcții, confecții metalice și tâmplărie din aluminiu și PVC,
construcții montaj telecomunicații) , Uzina NEPTUN ( principalul producător de transmisii
mecanice din România) , EMON ELECTRIC (instalații electrice de conexiuni,
transformare, transport, auxiliare și aut omatizări) , EDILCONST ( construcții civile,
edilitare, industriale) . La acestea se adaugă un număr însemnat de societăți comerciale în
domeniul industriei textile, comerțului, transportului și turismului , domeniul cercetării este
reprzentat de Institutul d e Cercetări și Proiectări Tehnologice pentru petrol și gaze .
Din 1994 – prin decret guvernamental, Câmpina a devenit municipiu.

33
3.2. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA APARATULUI LA NIVELUL
PRIMĂRIEI ORAȘULUI CÂMPINA

Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ -teritoriale și aparatul de
specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă,
denumită primăria comunei, orașului sau municpiului, care duce la îndeplin ire hotărârile
consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității
locale.
Structura organizatorică și numărul de funcții publice din aparatul de specialitate al
primarului municipiului Câmpina se stabi lește prin hotărâre a Consiliului Local, la
propunerea Primarului, în conformitate cu prevederile art. 36, al. 3, lit. “b” din Legea 215 /
2001 privind administrația publică locală, numai cu avizul Agenției Naționale a
Funcționarilor P ublici. Municipiul Câ mpina este administrat de un primar și un consiliu local
compus din 17 consilieri.
Aparatul de specialitate al primarului este constituit din compartime nte funcționale
structurate ca: direcții, servicii, birouri și compartimente a căror conducere este asigurată
de către primar, viceprimar și secretarul municipiului, potrivit organigramei aprobate ce
Consiliul Local.
Conducerea, coordonarea și controlul activității curente și a personalului din cadrul
compartimentelor funcșionale este asi gurată de către funcționari de conducere (funcționari
publici și personal contractual), numiți în condițiile legii.
În cadrul subdiviziunilor aparatului de specialitate al primarului orașului Câmpina se
realizează atribuțiile consilului local și ale primarului, prin acte și operațiuni tehnice,
economice și juridice; ele nu au capacitate juridică, administrativă distinctă de cea a
autorității în numele căreia acționează.
Direcțiile, serviciile, biroul și compartimentele nu au capacitate j uridică
administrativă distinctă de cea a autorități lor în numele cărora acționează.
Conform legii 215/2001 -privind Administrația publică locală, primarul îndeplinește
următoarele categorii principale de atribuții :
1. Atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii;

34
2. Atribuții referitoare la bugetul local;
3. Atribuții referitoare la relația cu consiliul local;
4. Atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor;
5. Alte atribuții stabilite prin lege.
În exercitare atribțiilor referitoare la bugetul local, primarul:
1. Exercită funcția de ordonator principal d e credite;
2. Întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului
bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;
3. Inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și
emiterea de titluri de valoare în num ele unității administrativ -teritoriale;
4. Verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a
contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și
a sediului secundar.
Atribuțiile vicepr imarului sunt:
1. coordonează concretizarea serviciilor publice de interes local, efectuate prin
intermediul organismelor prestatoare de servicii publice;
2. coordonează, conduce și controlează activitatea Regiei Autonome de Servicii
Publice ;
3. coordonează, îndrumă și verifică activitatea culturală din teatre, muzee;
4. coordonează realizarea serviciilor publice de interes local realizate prin
intermediul aparatului de specialitate;
5. în lipsa motivată a primarului, ține locul acestuia;
6. execută orice alte sarcini oferite de primar dar și pe cele de la Consiliul Local .
Atribuțiile secretarului municipiului:
1. informează, pentru legalitate, hotărârile primarului și prevederile Consiliului
Local;
2. asistă la ședințele Consiliului Local;
3. susține gestionarea procedurilor administrative în ceea ce privește relația dintre
Consiliul Local și primar,dar și dintre aceștia și prefect;
4. susține transparența și comunicarea între autoritățile și persoanele publice
privind accesul liber la informațiil e cu caracter public;

35
5. asigură formalitățile de convocare a Consiliului Local și realizarea lucrărilor de
secretariat, transmite ordinea de zi, redactează procesul verbal al ședințelor
Consiliului Local și întocmește hotărârile acestuia;
6. întocmeste lucrăril e supuse discutării Consiliului Local;
7. -alte atribuții date de către Consiliul Local și primar sau prevăzute în lege.

3.3. AN ALIZA STATISTICĂ A VENITURILOR

Conform prevederilor art.26 din OUG nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea
Legii 273/2006 Legea finanțelor publice locale, bugetele trebuie struc turate și aprobate pe
secțiuni. Veniturile totale ale bugetului local al municipiului Câmpina realiza te în anul
2019 sunt în sumă de 63.937.82 0 lei, structurate pe secțiuni, astfel:
➢ secțiunea de funcționare în sumă de 59.812.260 lei, în procent de 93,55 % din total
venituri;
➢ secțiunea de dezvoltare în sumă de 4.125.560 lei, în procent de 6,45% din total
venituri,

Figura 7 . Structura veniturilor bugetului local pe secțiuni în 2019 total venituri 2019
secțiunea de funcționare
93.55%
secțiunea de dezvoltare 6.45%

36
Veniturile sunt formate din:
➢ venituri proprii în sumă de 54.593.090 lei
➢ venituri curente: 62.554.140 lei din care:
▪ venituri fiscale: 52.190.000 lei;
▪ venituri nefiscale: 10.364 ,000 mii lei
➢ subvenții: 24.070 lei.
În figura de mai jos se prezintă nivelul veniturilor din secțiunea de funcționare și
secțiunea de dezvoltare pe anii 2019 și estimări pentru anul 2020 .
După cum se poate observa în figura 8 , veniturile din secțiunea de funcționare pe
anul 2019 au fost mai mari cu aproximativ 1,1% decât veniturile din secți unea de
funcționare care se preconizează pentru anul 2020 .
În ceea ce privește veniturile din secțiunea de dezvoltare , în anul 2019 veniturile din
secțiunea de dezvoltare au f ost mai mari cu aproximativ 1,28% decât veniturile din
secțiunea de dezvoltare care se preconizează pentru anul 2020.

Figura 8 . Nivelul veniturilor pe cele 2 secțiuni 2019 vs 2020

Din contul de rezultat patrimonial prezentat în anexa 3 a rezultat următoarele
venituri la data de 31.12.2019 : 500000005200000054000000560000005800000060000000620000006400000066000000
2019 2020total venituri secțiunea de
dezvoltare
total venituri secțiunea de
funcționare

37
Total venituri operaționale în anul 2019: 17.402.460 lei din care:
➢ venituri din impozite, taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor.
10.750.000 lei
➢ venituri din activități economice: 297.700 lei
➢ finanțări din subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială: 24.070
lei
➢ alte venituri operaționale: 5.567.390 lei
➢ venituri extraordinare: 1.061.000 lei
Total venituri operaționale preconizat e pentru anul 2020 : 22.866.170 lei din care:
➢ venituri din impozite, taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor.
16.440.040 lei
➢ venituri din activități economice: 203.790 lei
➢ finanțări din subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială: 7040 lei
➢ alte venituri operaționale: 6.048.460 lei
➢ venituri extraordinare: 166.840 lei

Figura 9 . Nivel ul veniturilor operaționale 2019 vs 2020

0500000010000000150000002000000025000000
venituri operaționale în anul
2020
venituri operaționale în anul
2019

38
După cum se poate observa veniturile operaționale din anul 2019 au fost mai mici decât
cele din 20 20. Atât în 2020 , cât și în 2019 cea mai mare pondere au avut -o venituri le din
impozite, taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor .

3.4. ANALIZA STATISTICĂ A CHELTUIELILOR

Cheltuielile bugetului local pe anul 2019 au fost în sumă de 72.726.820 lei, structurate pe secțiuni,
astfel:
➢ secțiunea de funcționare, care cuprinde cheltuieli curente, în sumă de 59.812.260 mii lei,
procent de 82,24 % din total cheltuieli;
➢ secțiunea de dezvoltare în sumă de 12.914.560 lei, procent de 17,76 % din totalul
cheltuielilor.

Figura 10 . Structura cheltu ielilor bugetului local pe secțiuni în 2019

Conform clasificației economice (la nivel de titlu) cheltuielile au fost structurate astfel:
➢ cheltuieli de personal – suma de 24.395.520 lei, în procent de 33,54 % din totalul
cheltuielilor; total cheltuieli 2019
secțiunea de funcționare
82.24%
secțiunea de dezvoltare 17.76%

39
➢ bunuri și s ervicii – suma de 15.057.908 lei, în procent de 20,7% din totalul cheltuielilor;
➢ subvenții – suma de 150.000 lei, în procent de 0.21% din totalul cheltuielilor;
➢ fond de rezervă – suma de 100.000 lei, în procent de 0.14% din totalul cheltuielilor;
➢ alte transferuri –suma de 215.000 lei, în procent de 0,3% din totalul cheltuielilor;
➢ asistență socială – suma de 5.313.000 lei, în procent de 7,3% din totalul cheltuielilor;
➢ alte cheltuieli – suma de 1.553.930 lei, în procent de 2.14% din to talul cheltuielilor;
➢ cheltuieli de capital (active nefinanciare) – suma de 10.945.350 lei, în procent de 15,04 %
din totalul cheltuielilor;
➢ transferuri între unități ale administrației publice în sumă de 4.761.500 lei, în procent de
6,54% dintotalul cheltui elilor;
➢ proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 –
2020 în sumă de 1.079.100 lei, în procent de 1.5% dintotalul cheltuielilor;
➢ dobânzi în sumă de 736.000 lei, în procent de 1.01% dintotalul cheltuielilor;
➢ ramb ursări de credite în sumă de 4.368.540 lei. în procent de 6% dintotalul cheltuielilor;
Contul de execuție bugetară al bugetului local al comunei Ariceștii -Rahtivani pe cele
două secțiuni este prezentat în anexele 1 și 2.
După c um se poate observa în figura 11 cheltuielile din secțiunea de funcționare
preconizate pentru anul 20 20 sunt mai mari cu aproximativ 1,05% decât cheltuielile din
secțiunea de funcționare pe anul 2019 .

Figura 11 . Nivelul cheltuielilor pe cele 2 secțiuni în 2019 vs 2020 01000000020000000300000004000000050000000600000007000000080000000
2019 2020total cheltuieli secțiunea de
dezvoltare
total cheltuieli secțiunea de
funcționare

40
În ceea ce privește cheltuielile din secțiunea de dezvoltare situația se inversează. În
anul 2019 cheltuielile din secțiunea de dezvoltare au fost mai mari cu aproximativ 1,05%
decât cheltuielile din secțiunea de dezvoltare preconizate pentru an ul 2020.
Din contul de rezultat patrimonial prezentat în anexa 3 a rezultat următoarele
cheltuieli la data de 31.12.2019 :
Total cheltuieli operaționale în anul 2019: 41.806.300 lei din care:
➢ salarii și contribuții sociale aferente angajaților: 24.395.520 lei
➢ subvenții și transferuri: 4.911.500 lei
➢ cheltuieli de capital, amortizări și provizioane: 10.945.350 lei
➢ alte cheltuieli operaționale: 1.553.930 lei
Total cheltuieli operaționale preconiza te pentru anul 2020 : 41.795.640 lei din care:
➢ salarii și contribuții sociale aferente angajaților: 25.773.100 lei;
➢ subvenții și transferuri: 158.550 lei
➢ cheltuieli de capital, amortizări și provizioane: 11.246.440 lei
➢ alte cheltuieli operaționale: 4.617.550 lei

Figura 12. Nivelul cheltuielilor operaționale 2019 vs 2020

După cum se poate observa cheltuielile operaționale din anul 2019 sunt mai mici
decât cele preconizate pentru anul 2020 . Atât în 20 19, cât și în 20 20 cea mai mare pondere
01000000020000000300000004000000050000000
cheltuieli operaționale în anul
2019
cheltuieli operaționale în anul
2020

41
o au cheltuielile cu salariile și contribuții le sociale aferente angajaților, urmate de
cheltuielile de capital, amortizări și provizioane.

Tabelul 1. Dinamica veniturilor în anul 2019 și estimare pentru anul 2020
Nr.
Crt INDICATORI (lei) Anul 2019 Anul 2020
1 Venituri – total 63.937.820 58.460.870
2 Venituri proprii 54.593.090 44.647.600
3 I.Venituri curente 62.554.140 58.249.810
4 A.Venituri fiscale 52.190.000 47.131.970
5 A.1. Impozit pe venit, profit
și câștiguri din capital 28.178.000 16.674.000
6 A.3. Impozite și taxe pe
proprietate 12.852.000 13.584.560
7 A.4. Impozite și taxe pe
bunuri și servicii 10.750.000 16.440.040
8 A.6. Alte impozite și taxe
fiscale 410.000 433.370
9 C. Venituri nefiscale 10.364.140 11.117.840
10 C.1. Venituri din
proprietate 1.750.000 1.849.750
11 C.2. Vânzări de bunuri și
servicii 8.614.140 9.268.090
12 II. Venituri din capital 297.700 203.790
13 III. Operațiuni financiare 4,368,540 4,617,550
14 IV. Subvenții 24.070 7.270

Observăm că în dinamica veniturilor totale se preconizează o scădere pentru anul
2020 comparativ cu anul 2019. O dinamică favorabilă a are dinamica veniturilor nefiscale ,
care se preconizează a fi mai mari în anul 2020 față de cele din anul 2019. Veniturile

42
fiscale pe anul 2019 au o pondere mai mare decît cele care se preconizeazăpentru anul
2020.
Tabelul 2. Dinamica cheltuielilor în anul 2019 și estimare pentru anul 2020
Nr.
Crt INDICATORI (lei) Anul 2019 Anul 2020
1 Cheltuieli – total 72.726.820 75.116.730
2 Autorități publice și
acțiuni externe 11.053.970 11,684,060
3 Alte servicii publice
generale 989.420 1 ,045,830
4 Tranzacții privind
datoria publică și
imprumuturi 776.000 820,230
5 Ordine publică și
siguranță națională 3,606,780 3,812,370
6 Învățământ 7,074,900 6,863,130
7 Sănătate 1,733,790 1,832,630
8 Cultură, recreere și
religie 4,984,810 5,029,970
9 Asigurări și asistență
socială 12,992,230 13,732,840
10 Locuințe, servicii și
dezvoltare publică 15,787,380 15,785,630
11 Protecția mediului 4,046,000 4,276,630
12 Transporturi 9,481 ,540 10,022,010

Dinamica ridicată a nivelului cheltuielilor din domeniile învățământ , locuințe,
servicii și dezvoltare publică și asigurări și asistență socială , estimate pentru anul 2020
comparativ cu anul 2019 , dar și cele din sănatate, alte servicii pub lice generale și
transporturi estimate pentru anul 2020 comp arativ cu anul 2019 este rezultatul preocupării
administrației publice locale pentru o mai bună repartizare a veniturilor în folosul
colectivităților locale, între indivizi sau grupuri de populație, ș i acordare a de sprijin
material unor categorii sociale defavorizate.

43
Cheltuielile totale estimate pentru anul 2020 sunt în creștere față de cele din anul
2019 ,. Un factor economic cu influență semnificativă asupra creșterii cheltuielilor publice
îl reprezintă moneda națională. Manifestarea fenomenului deprecierii monetare a avut ca
efect direct creșterea sumei totale a cheltuielilor efectuate.
Pentru cate goria privind autoritățile publice și acțiunile externe plățile estimate
pentru anul 2020 au crescut foarte puțin față de cheltui elile efectuate în anul 2019. Sunt și
categorii de cheltuieli a căror dinamică a fost în scădere cum ar fi: cheltuielile
Tabel ul 3. Corelația veniturilor și a cheltuielilor
Anul Venituri totale reali zate
(mil lei) Cheltuieli totale
efectuate (mil lei) Diferența
(mil lei)
1 2 3 4 = 2 -3
2019 63.937.820 72.726.820 – 2.789.000
2020 58.460.870 75.116.730 -16.655.860

Tabelul de mai sus ne arată că veniturile totale realizate în perioada studiată au fost
mai mici decât cheltuielile totale efectuate, rezultând un deficit bugetar pe anul 2019 și se
s-a estimat că deficitul bugetar va crește considerabil în anul 2020 . Deficitul bugetar
rezultat va fi acoperit cu sume provenite de la bugetul public de stat.

CONCLUZII

În mare parte, raționam entele puse la baza modului în care sunt repartizate și
relaționate sursele generatoare de venituri pentru și între bugetele locale de diferite
niveluri, nu derivă din considerente argumentate științific, fiind mai degrabă produsul unor
decizii arbitrare ș i/ sau obținute prin negocieri politice netransparente. La nivelul surselor
individuale de venituri bugetare, doar transferurile cu destinație specială și cele cu
destinație generală sunt reglementate legal conform unor formule de calcul.
Centralizarea financiară, manifestată prin restrângerea ponderii veniturilor proprii în
totalul veniturilor bugetare și creșterea concomitentă a ponderii transferurilor, cunoaște

44
proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre
altele, independența autorităților APL în luarea deciziilor la nivel local, generând premise
denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse pr in
motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale.
În plus, reducerea veniturilor proprii înseamnă pentru APL mai puține resurse pentru
finațarea exercitarea competențelor proprii.
Putem concluziona că e xecuția bugetară, în majoritatea statelor lumii, dar în mod
special și în România, se concretizează și se echilibrează prin existența datoriei publice.
Bugetul general consolidat concentrează veniturile și cheltuielile între care au loc
transferu ri, dar, în cele mai mu lte cazuri, se ajunge la un defi cit al veniturilor bugetare care
trebuie acoperite rapid și aceasta se face prin împrumuturi, emiterea de titluri de stat
interne și internaționale, care asigură echilibrarea execuției bugetare. În acel ași timp,
aceasta contribuie la creșterea datoriei publice pe termen mai lung sau mai scurt.
Administrațiile locale joacă un rol important în finanțele publice și, în măsura în care
sunt independente din punct de vedere politic si răspunzătoare d in punct de vedere
financiar, furnizează o bază pentru ca sistemele de piață democratice sa aibă o mai mare
șansă de succes. Administrațiile locale au multe probleme în ce privește perceperea
impozitelor, scopurile cheltuielilor lor și metodele de administ rare și de promovare a
dezvoltării economice.
La nivelul municipiului Câmpina, un criteriu foarte important î n elaborarea și
adoptarea bugetului local o are participarea și implicarea populației în problemele de
interes ale comunității.
Realizarea ven iturilor în cuantumul și la ter enul prevăzut reprezintă o obligație
minimă, valoarea acestora putând fi superioară celei preconizate. Efectuarea cheltuielilor
conform destinației stabilite prin bugetul local este o obligatie care nu poate f i încălcată.
Venituri le fiscale ale primăriei municipiului Câmpina s -a estimat că vor suferi o
scădere în anul 2020 față de veniturile fiscale realizate în anul 2019. În schimb, se
estimează o creștere a veniturilor nefiscale în anul 2020 față veniturile nefiscale realizate
în anul 201 9.
Se poate observa și o creștere a veniturilor provenite din operațiuni financiare estimate a se
realiza în anul 2020 față de veniturile provenite din operațiuni financiare realizatte în anul

45
2019. Cheltuiel ile efectuate au avut, de asemenea, o evoluție oscilantă, se estimează o
creștere a cheltuielilor totale în 2020 cu aproximativ 1,03% față de cheltuielile executate în
anul 2019.
Cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor o au cheltuielile de personal, cele cu
bunuri și servicii și cheltuielile de capital. La polul opus se situează cheltuielile cu
sănătatea și învățământul.
În perioada analizată dinamica cheltuielilor publice realizate în 2019 și estimate a
se realiza în anul 2020 a devansat dinamica veniturilor publice realizate în anul 2019 și
cele estimate a se realiza în anul 2020 , prin urmare se poate afirma ca bugetul local al
municipiului Câmpina nu este unul echilibrat, raportându -se deficit bugetar la sfârșitul
exercițiului financiar ș i ca atare acest deficit va trebui acoperit cu sume provenite de la
bugetul public de stat.

46
ANEXE
Anexa 1 Bugetul primăriei municipiului Câmpina pe anul 2019

47

48

49

50

51

52

53

54
Anexa 2 Veniturile si cheltuielile secțiunii de funcționare

55

56

57

58

59

60
Anexa 3. Veniturile si cheltuielile secțiunii de dezvoltare

61

62

63

64

65

66
BIBLIOGRAFIE

1) Marius Constantin PROFIROIU, Elena IORGA – Manual de politici publice, Ed.
Economică, București, 2012
2) Moșteanu Tatiana, Roman Constantin, Finanțele instituțiilor publice, Editura
Economică, București, 2012;
3) Haralambie George Alin, Fiscalitate Teorie și Aplicații, Editura Pro Universit aria,
București , 2013;
4) Barbu, V., Fonduri publice –constituire si utilizare , Editura de Vest, Timisoara,
2011
5) Tatiana Moșteanu, Buget și trezorerie publică, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2012
6. Radu Stancu, Drept financiar și fiscal, Editura Fundației România de Mâine,
București, 2007;
7. Haralambie George Alin, Finanțe Publice, Editura Pro Universitaria, București
2013;
8. Mladen Luise, Manolescu Gheorghe, Buget și Trezorerie, Editura Fundației
României de Mâine, București, 2 007;
9. Moraru Dan, Finanțe Publice, Editura Economică, București 2007;
10. Dascălu Elena Doina, Sistemul bugetar din România, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2012;
11. Ghe. Manolescu, Buget. Abordare economică și financiară, Editura Economi că,
București, 2013
12. Cioponea Mariana Cristina, Finanțe publice și Teorie fiscala, Editura Fundației
România de mâine, Universitatea Spiru Haret, București, 2007;
13. Văcărel I., Finanțe publice. Ediția a VI -a, Editura Didactică și pedagogică,
București , 2012
14. Attila Gyorgy, Stoian Andreea, Tâțu Lucian , Finanțele instituțiilor publice Ediția
I, Editura Universitara, București, 2009;

67
15. Văcărel Iulian, Bistriceanu Gheorghe, Bercea Florian, Anghelache Gabriela,
Moșteanu Tatiana, Bodnar Maria, Finanțe publice, Editura Didactică -Pedagogică,
București, 2010
16. Moșteanu Narcisa Roxana, Fiscalitate. Impozite și taxe, Editura Universitară
2014;
17. Străoanu Boni Mihaela, Abordări teoretice și practice ale contabilității
instituțiilor publice, Editura Pro Universitaria, București, 2013
18. Lazăr Cornel, Matei Mirela, ANDREI Jean, Finanțe, Editura Universității Petrol
și Gaze, Ploiești, 2010
19. BUCUR, I. Economie politică, Editura PIM, Iași, 2011
20. Anghel, M.G., Anghelache, C. and Car p, A. The main correlations between the
monetary -banking indicators, Theoretical and Applied Economics, XXIV (2), 2017
21. Anghelache, C., Anghelache, G.V. and Anghel, M.G – The monetary evolution,
placements and resources, 2015
22) Șaguna -Drosu, D. Drept financiar și fiscal european. București. Editura Oscar
Print , 2012
23) Vacărel, I. Georgescu, F. Finanțe Publice. București. Editura Didactică și
Pedagogică. 2014
24. Legea finanțelor publice nr. 500/2002, publicată în Monitorul Ofic ial nr. 597/13
august 2002, modificată și completată prin Legea 270/2013
25. Legea 215/2001 -privind Administrația Publică Locală, republicată în M.OF. nr.
123 din 20 februarie 2007, modificată și actualizată prin Legea 305/2018
26. Legea nr. 273/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 618 din 18.07.2006 ),
modificată și completată prin Legea 305/2018
27. Constitutia Romaniei , TITLUL IV -Economia si finantele publice, articolul 138 –
Bugetul public na țional

68

Similar Posts