Licenta 2017 Borcea Andreea [606053]

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii
INFORMATICĂ ECONOMICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific Absolvent: [anonimizat]. univ.dr. Lixăndroiu Dorin Borcea Andreea

Brașov 2017

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii
INFORMATICĂ ECONOMICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Aplicații ale sistemelor BI în gestiunea studenților

Conducător științific Absolvent: [anonimizat]. univ.dr. Lixăndroiu Dorin Borcea Andreea

Brașov 2017

FIȘA LUCRĂRII DE ABSOLVIRE/ LUCRĂRII DE LICENȚĂ / PROIECTULUI DE DIPLOM Ă/ DISERTAȚIE

Universitatea Transilvania din Brașov
Lucrare de absolvire/ lucrare de licență/ proiect
de diplomă/ disertație nr. ……….
Facultatea de Științe Economice și
Administrarea Afacerilor

Departamentul Management și Informatică
Economică
Viza facultății
Programul de studii Informatică Economică
Anul universitar 2016 -2017
Candidat: [anonimizat] 2014 -2017
Cadrul didactic îndrumător
Prof. univ. dr. Lixăndroiu Dorin

LUCRARE DE ABSOLVIRE/ LUCRARE DE LICENȚĂ/ PROIECT DE DIPLOM Ă/
DISERTAȚIE
Titlul lucrării: Aplicații ale sistemelor BI în gestiunea studenților

Problemele principale tratate:
– Sisteme informatice integrate
– Business Intelligence

Locul și durata practicii: 3 luni, Pentalog Brașov

Bibliografie:

Aspecte particulare:

(desene, aplicații practice, metode specifice etc.)

Primit tema la data de:
20.10.2016

Data predării lucrării:
14.06.2017

Director departament , Cadru didactic îndrumător,
(nume, prenume, semnătura)………………………………………………… (nume, prenume, semnătura)

Candidat,
(nume, prenume, semnătura)

LUCRARE DE ABSOLVIRE/ LUCRARE DE LICENȚĂ / PROIECT DE DIPLOM Ă/
DISERTAȚIE – VIZE
Data
vizei Capitole/ problemele analizate Semnătura cadrului didactic
îndrumător
10.12.2016 Sisteme informatice integrate
20.01.2017 Noțiuni Business Intelligence
01.03.2017 Definirea rapoartelor în Power BI
05.04.2017 Verificarea rapoartelor în Power BI
20.05.2017 Verificarea finală a lucrării

APRECIEREA ȘI AVIZUL CADRULUI DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR

(aprecierea lucrării/ proiectului se face prin raportare la cerințele privind elaborarea și redactarea
stabilite pe PS/ facultate; pot fi utilizate instrumente de evaluare, grile cu criterii unitare de apreciere
adoptate de facultate/ departament )

Data:
ADMIS pentru susținere/
RESPINS
CADRU DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR
(nume, prenume, semnătură)

AVIZUL DIRECTORULUI DE DEPARTAMENT
Data: ADMIS pentru susținere/
RESPINS Director departament
(nume, prenume, semnătură)

SUSȚINEREA LUCRĂRII DE ABSOLVIRE/ LUCRĂRII DE LICENȚĂ /
PROIECTULUI DE DIPLOM Ă/ DISERTAȚIEI
Sesiunea

Rezultatul
susținerii PROMOVAT cu media:

RESPINS cu refacerea lucrării

RESPINS fără refacerea lucrării

PREȘEDINTE COMISIE
(nume, prenume, semnătura)

Absolvent: [anonimizat]: 2014 -2017
Programul de studii: IE
Conducător științific: Prof.univ.dr. Dorin LIXĂNDROIU
Tema lucrării: Aplicații a sistemelor BI în gestiunea studenților
Studiu de caz efectuat la: Pentalog Brașov
Rezumatul lucrării:

Lucrarea “Aplicații ale sistemelor BI în gestiunea studenților” cuprinde aspectele necesare pentru a
putea concluziona referitor la utilitatea sistemelor business intelligence. Acesta are la bază analiza
studenților din cadrul facultăț ii de Științe Economice.
Capitolul Nr.
pagini
Nr.
figuri Nr.
tabele Nr.referințe
bibliografice Nr. Denumire
1 Sisteme informatice integrate 22 9 1 22
2
Noțiuni teoretice privind aplicațiile folosite
în cadrul realizării rapoartelor
19 2 – 18
3 Realizarea rapoartelor în Power BI 20 22 – 2
4 Concluzii și propuneri 1 – – –

Sinteza
Lucrării de
licență Nr. pagini
text Nr. figuri Nr.
tabele Nr. referințe bibliografice Anexe
[nr. pag.]
66 33 1 42 –

i

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 3
Cap.1. SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT – STRUCTURĂ, CARACTERISTICI,
AVANTAJE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.1. SISTEME INFORMATICE – NOȚIUNI FUNDAMENTALE ………………………….. ………. 5
1.2.CLASIFICAREA SISTEMELOR INFORMATICE ………………………….. ………………………. 7
1.3. CONCEPEREA, CONSTR UIREA ȘI CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI SISTEM
INFORMATIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 8
1.4. NOȚIUNI GENERALE BUSINESS INTELLIGENCE ………………………….. ……………….. 10
1.5. DEFINIREA CONCEPTULU I DE BUSINESS INTELLIGENC E SI BENEFICIILE EI
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 12
1.6. ARHITECTURA ȘI COMPO NENTELE UNUI SISTEM
BI…………………………………………………………………………………………………14
1.6.1 Componentele unui sistem BI ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
1.6.2 Caracteristicile și scopul unui depozit de date ………………………….. ………………………… 19
1.6.3. Comparație între bazele de date și depozitele de date ………………………….. …………….. 20
1.6.4. Arhitectura bazelor de date ………………………….. ………………………….. ……………………… 21
1.7. ANALIZA MULTIDIMENSI ONALĂ ………………………….. ………………………….. ……………. 23
1.8. COSTURILE UNUI SIS TEM DE BUSINESS INTELLIGENCE ………………………….. …. 26
Cap. 2. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND APLICAȚIILE FOLOSITE ÎN CADRUL
REALIZĂRII LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
2.1. PRE ZENTARE FIRMA PENTAL OG ………………………….. ………………………….. ……………. 27
2.2. ORACLE – SQL DEVELOPE R ………………………….. ………………………….. ………………………. 29
2.3. PENTAHO – DATA INTEG RATION (KETTLE) ………………………….. ……………………….. 35
2.4. MICROSOFT POWER BI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 41
Cap. 3. REALIZAREA RAPOARTELOR ÎN POWER BI ………………………….. ……………………. 46
3.1. REALIZAREA BAZEI DE DATE ………………………….. ………………………….. …………………. 46
3.2. POPULAREA BAZEI DE D ATE ………………………….. ………………………….. …………………… 52
3.3. REALIZAREA RAPOARTEL OR ÎN POWER BI ………………………….. ………………………. 58
3.3.1. Analiza numărului de studenți, media notelor, procentul de promovare în raport cu
specializarea și anii de studiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 59
3.3.2. Analiza studenților care iau bursă de merit și de studiu ………………………….. …………. 61
3.3.3. Raport privind numărul studenților care iau bursă în funcție de anul de studiu … 62

ii
3.3.4. Raport privind suma valorilor burse i de merit și bursei de studiu în funcție de anii
de studiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 63
3.3.5. Raport privind media studenților în raport cu anul de studiu ………………………….. … 64
3.3.6. Raport privind nota cea mai mare în funcție de anul calendaristic ……………………… 65
Cap. 4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………. 66
Bibliografie ș i webografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 67

3

Introducere

Lucrarea de licență “Aplicații ale sistemelor BI în gestiunea studenților” are la bază analiza
studenților din cadrul unei facultăți, respectiv Facultatea de Ș tiințe Economice.
Pe parcursul lucrării este analizată, cu ajutorului aplicației de business intelligence Power BI, o
comparație a numărului de studenți, a mediei și a procentului de promovare în raport cu specializarea
de care aparțin și de anii de studiu. De asemenea cuprinde niște rapoarte privind numărul studenților
ce primesc burse, respectiv suma alocată pentru fiecare tip de bursă în funcție de numele anilor de
studiu.
Lucrarea este structurată astfel încât să cuprindă aspectele ne cesare pentru a putea concluziona
referitor la utilitatea folosirii aplicațiilor de business intelligence.
Partea teoretică este prezentată în capitolul 1, aici fiind incluse noțiunile fundamentale despre
sistemele informatice, clasificarea sisteme lor, ciclul de viață, conceperea și construirea sistemelor
informatice. În cadrul aceluiași capitol sunt prezentate noțiuni teoretice privind Business Intelligence.
În al doilea capitol sunt prezentate tehnologiile utilizate în realizarea lucrării, mai exact Oracle
folosit pentru crearea bazei de date. Pentru popularea cu date a bazei de date s -a folosit Kettle, iar
pentru realizarea rapoartelor s -a utilizat Power BI.
Cel de -al treilea capitol cuprinde realizarea propriu -zisă a rapoartelor cu ajutorul Power BI.
În final sunt prezentate concluziile lucrării și câteva recomandări.
O mare recunoștință și sincere mulțumiri, adresez domnului Prof. univ. dr. Lixăndroiu Dorin,
pentru că a acceptat să îmi fie îndrumător al lucrării de licență și m -a prezentat la firma Pentalog
Brașov, unde am realizat practica pe perioada realizării lucrării.
O mare recunoștință pentru îndrumarea necondiționată și sincere mulțumiri adresez doamnei
informatician Samson – Paltanea Delia, pentru bu năvoința de a ghida redactarea prezentei lucrări și
indicațiile prețioase primite.

4

5
Cap.1. SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT – STRUCTURĂ,
CARACTERISTICI, AVANTAJE

1.1. SISTEME INFORMATICE – NOȚIUNI FUNDAMENTALE
În secolul XXI, noi trăim într -o lume a inf ormației, puterea fiind deținută de cei care dețin
informația. Este foarte observabil că accesul la informații si sisteme informatice se face foarte ușor,
dar în același timp, acestea joacă un rol important.
De regulă, fiindcă avem nevoie de inform ații în viața de zi cu zi, oamenii apelează la presă,
televiziune, radio și cea mai importantă sursă din zilele noastre, Internetul.
Organizațiile foarte mari au nevoie de aceste informații într -un timp real, pentru a -si rezolva
problemele urgente apărute sau pentru a lua cele mai bune și utile informații.
Pentru luarea deciziilor și soluționarea problemelor apărute, cei din organizații se bazează pe
folosirea corectă și eficientă a informațiilor obținute din analiza datelor cunoscute pentru a putea
realiza tot ce și -au propus.
Scopul acestor sisteme informatice este de a -i ajuta pe cei din organizații, companii foarte mari
să își soluționeze eficient și într -un timp foarte scurt toate obiectivele, dar în același timp să ia și cele
mai bune decizii.
În fiecare organizație pot fi trei componente:
 Sistemul decizional
 Sistemul informațional
 Sistemul operațional

Figura 1.1 Sistemele din cadrul unei organizații
Sursa: Lixandroiu D., – “Bazele informaticii economice”, Ed. Infomarket, 2000, pag. 15 Sistemul
decizional Sistemul
informațional Sistemul
operațional

6

Sistemul informațional nu poate lipsi din cadrul unei organizații și face legătura între elementele
de decizie și cele de execuție. Acest sistem primește intrări, le prelucrează și furnizează ieșiri. Intrările
și ieșirile sistemului informațional le reprezintă datele, deciziile și informațiile.
Dacă activitățile din cadrul sistemului informațional se realizează cu ajutorul mijloacelor
electronice de culegere, transmitere, stocare și prelucrare automată a datelor se po ate spune că apare
noțiunea de sistem informatic.
Conform definiției, sistemul informatic este un ansamblu coerent structurat, format din
echipamente electronice de calcul și comunicație, procese, proceduri automate și manuale, inclusiv
structurile o rganizatorice și personalul care utilizează calculatorul electronic ca instrument de
prelucare automata a datelor.
Sistemul informatic este un sistem informațional în care operațiile de culegere, stocare, prelucrare
și transmitere a datelor se realize ază cu calculatorul electronic.
Orice sistem informatic este grefat pe sistemul informațional la care se referă.
Sistemele informatice au anumite particularități:
 au un ciclu de viață lung – intervalul de timp de la inceperea lucrărilor de realiza re a
unui sistem informatic până la introducerea unui nou sistem este mare;
 fac apel la o mare cantitate de date – realizarea sistemelor informatice integrate
permite răspunsuri la cele mai variate cerințe ale conducerii;
 sunt folosite de un număr mare de utilizatori – situați de cele mai multe ori la distanță,
lucru posibil prin utilizarea rețelelor de calculatoare;
 utilizează intens aparatul matematic – cercetarea operațională, analiza factorială,
teoria stocurilor, teoria așteptării, teoria reînnoirii;
 îmbină utilizarea procedurilor automate cu procedurile manuale;
 datorită schimbărilor frecvente ale cerințelor utilizatorilor, sistemul informatic trebuie
să fie prevăzut încă din faza de proiectare cu posibilități rapide și simple de
modificare;

7
 existența unei baze de date – aici vor fi stocate toate datele care provin de la surse
externe sau interne;
 sunt costisitoare – datorită resurselor materiale pe care le solicită atât în faza de
proiectare, cât și în exploatare.1

1.2. CLASIFICAREA SISTEMELOR INFORMATIC E

1. Sisteme destinate conducerii
a) Sisteme suport ale executivului – sunt destinate conducerii strategice (top și midle
management), oferă acces rapid și selectiv la date interne și externe firmei, sunt ușor de utilizat și
asigură un mod de lucru interactiv;
b) Sisteme suport de decizie – valorifică informațiile provenite din mediul interior și
exterior al organizației, sunt sisteme interactive care utilizează o bază de modele de decizii;
c) Si steme destinate conducerii curente – sunt destinate managementului operațional,
asigură generarea rapoartelor sintetice, de rutină; rapoartele au o structură bine stabilită și sunt oferite
la cerere și/sau periodic.
2. Sisteme operaționale
a) Sisteme pentru procesarea tranzacțiilor;
b) Sisteme pentru activitatea de birotică;
c) Sisteme pentru controlul proceselor.2

1 Lixandroiu D., – “Bazele informaticii economice”, Ed. Infomarket, 2000, pag. 20 -21

2 Lixăndr oiu, D., Analiza și proiectarea sistemelor informatice, Note de curs 2016 -2017

8

Fig 1.2. Clasificarea sistemelor informatic

1.3. CONCEPEREA, CONSTRUIREA ȘI CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI
SISTEM INFORMATIC

Conceperea unui sistem informatic de planficare a resurselor unei întreprinderi pornește
de la cerințele utilizatorilor. Se disting astfel două categorii de cerințe : cele care precizează
cerințele pe care sistemul urmează să le prelucreze și să le asigure, numite funcționale și cele
privind performanțele și caracteristicile de exploatare, numite nefuncționale sau calitative.
Pentru a putea realiza sistemul dorit de c ătre beneficiar, este necesar ca cel care îl dezvo ltă
să înțeleagă aceste cerințe și să evalueze posibilitatea de a le oferi un răspuns în limitele
materiale, financiare și, în timp, fixate de către utilizator. Acest aspect constituie subiectul
analizei. În cazul în care sistemul este realizat chiar de că tre utilizator, analiza este foarte
scurtă și relativ simplă. În celelalte cazuri, analiza presupune un efort de informare și evaluare
considerabil, având în vedere că cel care dezvoltă sistemul trebuie să cunoască și să înțeleagă
cerințele formulate de ut ilizator.

9
După analiza cerințelor, urmează ca dezvoltatorul să propună o soluție informatică ce va
fi exploatabilă pe o anumită platformă, în spațiul unei anumite arhitecturi aplicative. Acest
aspect constituie obiectul proiectării din care va rez ulta multitudinea de elemente necesare,
pentru realizarea programelor ce compun respectivul software de aplicație. Proiectarea este
cea care definește datele ce vor fi memorate și structura bazei de date, în care acestea vor fi
stocate, formatele ecranelor de introducere a datelor și a rapoartelor ce vor fi distribuite
utilizatorilor, procedurile de prelucrare și operare, maniera de distribuire a datelor și
prelucrărilor. Rezultatele conceperii formează specificațiile după care se va construi sistemul.
Construirea unui sistem informatic de planificare a resurselor unei întreprinderi începe
de la anumite specificații care au rezultat în urma conceperii și asigură redactarea programelor
de calculatoare până la forma finală. Pașii urmați în construirea sistemului sunt: scrierea
programelor într -un limbaj sursă la un anumit nivel, aducerea acestuia în forma executabilă
prin compilare și testarea acestuia pe o platformă de calcul.
Orice sistem informatic proiectat într -un mod profeional trebuie testat și validat înainte
să intre în faza de producție. Clientul trebuie să fie sigur că sistemul a fost dezvoltat și integrat în
conformitate cu specificațiile proiectului. De asemenea clientul trebuie să se asigure că
funcționalitatea proiectulu i este corectă și fără erori.
Testarea sistemului presupune 3 etape:
 testarea unitară – verifică funcționarea separată a fiecărei unități de program;
 testarea de integrare – vizează funcționarea unităților de program în
interacțiune;
 testarea de sistem – verifică funcționarea ansamblului, în calitate de software
aplicativ, coerent și unitar.

Identificarea sursei erorilor și disfuncționalităților, precum și înlăturarea lor, presupune
revenirea la oricare dintre niv elele de proiectare, inclusiv la programele sursă.
După ce programele sursă au fost redactate si testate, se generează prin compilare și editare
de legături, formatul executabil final si livrabil ce formează alături de dovumentația de uti lizare și
exploatare a sistemului, rezultatele acestei etape.3

3 Zaharie D., Roșca I., Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Ed. Dual Tech,București, 2002, pag 36, pag.38

10
Un sistem informatic are o existență limitată în timp, reprezentând ciclul său de viață, pe
parcursul căreia parcurge trei stadii: de adolescență, de maturitate și de declin.
Ciclul de viață presupune parcurgerea unor etape care asigură:
 Conceperea și realizarea(adolescența);
 Implementarea, exploatarea, întreținerea și dezvoltarea(maturitate);
 Scăderea performanțelor, sistemul răspunde tot mai greu cerințelor
utilizatorilor(d eclin).4

1.4. NOȚIUNI GENERALE BUSINESS INTELLIGENCE

Cele mai multe soluții de tip ERP pot furniza rapoarte standard predefinite care satisfac
nevoile de bază ale unei organizații.
Dar în ultimul timp, tot ce presupune sistemul informatic este înt r-o continuă schimbare și
se cer instrumente mai bune, astfel încât sa ajute managerii să ia decizii, să analizeze și să
gestioneze mult mai bine evoluția afacerii lor, acest lucru putând fi realizat prin conceperea
calitativă de rapoarte și de analize.
Marile întreprinderi cheltuiesc o mulțime de bani pe sisteme. Deși informațiile necesare ar
putea fi furnizate de către un sistem ERP, de multe ori, managerii apelează la alt sistem pentru
o obține tot ce au nevoie pentru a vedea evoluția afacerii, pentr u a lua decizii.
Pentru un manager, aceste informații trebuie îmbinate pentru a putea fi utile. Colecțiile de
informații oferă managerilor o putere mai mare de luare a deciziilor și de analiză a rapoartelor
specifice activității lor de desfășurare, cum ar fi: veniturile din anul actual comparativ cu cele
din anul precedent.
Soluțiile de tip BI (Business Intelligence) oferă managerilor rezultatele și informațiile de
care au nevoie pentru luarea celor mai bune decizii și în același timp, se obțin cele mai bune
rezultate posibile. BI este un facilitator de furnizare de rapoarte și prin urmare, este cea mai

4 Lixăndroiu, D., Analiza și proiectarea sistemelor inform atice, Note de curs 2016 -2017

11
bună soluție de luare a deciziilor în cadrul unei organizații, astfel încât să diminueze pierderile,
facând să crească profitul in același timp.
În condițiile actualului mediu de afaceri, calitatea si promptitudinea informațiilor
reprezintă pentru firmă nu o alegere între profit și pierdere, ci o chestiune de supraviețuire u
faliment. Beneficiile unui sistem Business Intelligence sunt evidente – analiștii sunt optimiști,
arătând că în anii care vin milioane de oameni vor folosi zi de zi instrumente vizuale de analiză
si BI. Piața este deja saturată în ceea ce privește oferta de aplicații analitice dintre cele mai
diverse, care pot efectua tot soiu l de analize în sprijinul procesului decizional la toate
nivelurile.5
Aplicațiile de tip Business Intelligence sunt diferite între ele semnificativ, prin
performanțele de care dau dovadă: durata timpului de răspuns în efectuarea calculelor,
cantitatea de date ce poate fi prelucrată sau procesată, viteza de implementare, ușurința de a
face modificări și expunerea rezultatelor obținute. În schimb, precizia informațiilor oferite de
Business Intelligence conduce la luarea de decizii cât mai precise ș i cu un grad de risc scăzut.

Beneficiile implementării unui sistem de Business Intelligence sunt următoarele :
 Economisirea timpului a echipei manageriale și a celei de suport de
decizie, cu realocarea resurselor in zone cu eficiență mai
sporită;
 Îmbunătățirea calității deciziilor pe care le ia managerul;
 Informațiile sunt prezentate sub o formă atractivă prin tabele, rapoarte
interactive, grafice.

5 Hurbean Luminița, Păvăloaia Vasile -Daniel, Fotache Doina, Dospinescu Octavian, Platforme integrate pentru
afaceri – ERP, Editura Economică București, 2013, pag.264

12
1.5. DEFINIREA CONCEPTULU I DE BUSINESS INTELL IGENCE SI
BENEFICIILE EI

Rădăcinile acestui concept se găsesc în anii ’70 în sistemele de raportare ale mainframe –
urilor, când rapoartele erau statice, bidimensionale și fără facilități analitice. Dorința și cererea
de sist eme de raportare dinamice, multidimensionale, cu suport pentru decizii predictive, au
determinat dezvoltarea BI, care a devenit realitate odata cu emergenta noilor tehnologii.6
Ca definiție, unii autori spun că “BI este un sistem informațional care îi asistă pe
manageri și alți utilizatori în analiza activităților trecute și curente și în previziunea
evenimentelor viitoare”.7
Într-o altă definiție, Business Intelligence constituie o arhitectură și o colecție de aplicații
și baze de date ope raționale integrate, precum și de sisteme de asistență a deciziilor, care
furnizează utilizatorilor acces mai usor la datele despre afacere.8
Scopul său este ca utilizatorul să ajungă cât mai ușor la datele produse prin accesarea,
vizualizarea ace stora într -un timp real si scurt. Business Intelligence realizează o analiză a
activităților de afaceri, astfel încât managerii să fie ajutați să ia cele mai bune decizii prin
informații calitative, inclusiv cele de previziune.
Aceste sisteme au a părut datorită nevoii organizațiilor de a -și prelucra cât mai bine
volumele de date adunate în cadrul unor sisteme ERP, bazate pe OLTP. Astfel s -au realizat
depozite de date si au fost implementate instrumente ETL (extragerea – transformarea –
încărcarea dat elor) pentru a putea exploata baza de date.
Cele mai semnificative domenii de aplicare a soluțiilor BI sunt:
 Raportări generale;
 Analiza vânzărilor și marketing;
 Planificare și previziune;
 Consolidare financiară;
 Bugetare;

6 Hurbean Luminița, Păvăloaia Vasile -Daniel, Fotache Doina, Dospinescu Octavian, Platforme integrate pentru
afaceri – ERP, Editura Economică București, 2013, pag.264

7 Kroenke D., Auer D., Database concepts, Pearson Education, 2008, pag.350
8 Moss L., Atre S., Business Intelligence Roadmap, Addison -Wesley Professi onal, 2003, pag.14

13
 Analiza profitabilității.
Prin Business Intelligence poți câștiga avantaje competiționale, daca știi sa exploatezi cum
trebuie informațiile. Acesta poate să găsească și să ofere răspunsuri la majoritatea problemelor
întâmpinate în cadrul unei organizații, ajutând -o să ia cele ma i rezonabile decizii privind rezolvarea
problemelor. Găsirea răspunsurilor se realizează prin compararea datelor din cadrul firmei, cît și a
celor primite din afara organizației, din mediul extern.

Figura 1.3 Ciclul Busi ness Intelligence
Sursa: Măzăreanu, V., “<<Inteligen ță>> în Business Intelligence”, Analele Științifice ale
Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, Tomul LII/LIII, 2005/2006, pag.362 Business Strategist
OLAP Data mining Rapoarte
Depozite de date
Extragere, transformare, încărcare
SCM Contabilitate Finanțe Resurse Umane Depozit de date
Sisteme de asistarea deciziilor

14

Beneficiile utilizării sistemelor BI sunt:
 Rapoarte mai corecte, car e se obțin mai ușor;
 Îmbunătațirea procesului decizional;
 Apropierea de clienți;
 Venituri mai mari;
 Economii de costuri IT și non – IT.9

1.6. ARHITECTURA ȘI COMPO NENTELE UNUI SISTEM BI

În prezent, un sistem BI are o arhitectură mai complex ă față de trecut, când primele
sisteme BI erau alcătuite doar din depozitele de date.
Mai jos sunt prezentate componentele unui sistem BI.

1.6.1 Componentele unui sistem BI

Un sistem BI este alcătuit din urm ătoarele componente:
 Depozitul de date, care este sursa de date a sistemului;
 Aplicații analitice, o colecție de instrumente pentru manipularea și analiza din
depozitul de date;
 Business performance management pentru monitorizarea și analiza
performanței;
 Interfața utilizator.10

9 Hurbean Luminița, Păvăloaia Vasile -Daniel, Fotache Doina, Dospinescu Octavian, Platforme integrate pentru
afaceri – ERP, Editura Economică București, 2013, pag.266, pag.267
10 Hurbean Luminița, Păvăloaia Vasile -Daniel, Fotache Doina, Do spinescu Octavian, Platforme integrate pentru
afaceri – ERP, Editura Economică București, 2013, pag.268

15
În structura BI se regăsesc următoarele instrumente: depozite de date ( Data Warehouse, Data
Mart), ETL, instrumente de interogare și raportare( Reporting and Query), instrumente de
vizualizare(Data Visualization), tablo ul de bord(Dashboard), OLAP(Online Analytical Processing),
minerit de date( Data Mining), sisteme de alertare și notificare.
Conform definiției lui W. H. Inmon, un depozit de date este o colecție de date orientate pe
subiecte, integrate, istori ce și nevolatile, fiind destinată fundamentării deciziei manageriale.11
Datele adunate de marile companii au nevoie de un mediu de stocare în care să poată fi
colectate și organizate pentru a le pregăti pentru analizele viitoare. Un astfel de me diu se numește
Datawarehouse (depozit de date), un mediu în care sunt adunate datele din diferitele surse de date ale
unei companii. Aceste date pot veni din sistemele tranzacționale, cum ar fi sistemele de marketing,
vânzări, CRM și ERP, precum și surse e xterne, cum ar fi web. Datele sunt astfel stocate încât să poată
fi utilizate pentru rapoartele de procesare și pentru a genera analize.
Sursele de date sunt, de obicei, sisteme de tranzacționare, adică sunt proiectate și construite
pentru a util iza datele atunci când se efectuează funcții specifice. Rularea rapoartelor și a analizelor
din datele deținute în aceste sisteme tranzacționale ar întrerupe probabil operațiunile lor normale, ceea
ce face imposibilă efectuarea analizelor BI și a rulării a facerii în același timp.
Depozitele de date, pe de altă parte, sunt concepute special pentru analize, ceea ce face posibilă
utilizarea tuturor înregistrărilor din toate sursele, în același timp, pentru a răspunde la întrebări.
Un alt motiv pentru care deozitele de date sunt necesare este că datele trebuie să fie stocate
adesea în moduri diferite pentru tipuri diferite de analize.
O deosebire importantă în modurile în care datele pot fi stocate este diferența dintre o bază de
date rel aționale și multidimensionale:
 O bază de date relațională poate fi gândită ca folosind o structură cu două dimensiuni.
Imaginați -vă o bază de date simplă, cum ar fi o foaie de calcul Excel. Datele sunt organizate
folosind rânduri și coloane și trebuie să f ie normalizate astfel încât fiecare atribut să poată fi
pus în locul potrivit și intrările să poată fi sortate.

11 Inmon W. H., Building the Data Warehouse, John Wiley &Sons, New York, 1996, pag.3

16
 O bază de date multidimensională , după cum sugerează și numele, stochează date bazate pe
mai mult de două dimensiuni. Mai degrabă decât o intrar e fiind definită de rând și coloana sa
ca într -o foaie de calcul, fiecare entitate dintr -o bază de date multidimensională poate conține
un număr de atribute diferite ce pot exista independent de alte intrări.12

ETL reprezintă procesul de extracție, transformare și încărcare a datelor. Implementarea ETL
depinde de factori cum ar fi: tipul de date, numărul de surse de date, volumul de date și modul preferat
de transport de date.
Extracția reprezintă identificarea seturilor de date relevante și s electarea acestora de la mai multe
sisteme sursă, operaționale și tranzacționale.
Una din provocările din etapa de extracție este de a diferenția sistemele care furnizează datele.
Ca și exemple de formate folosite sunt fișierele, bazele de date rela ționale si baze de date non –
relaționale. Fiecare sursă de date are un set distinct de caracteristici care trebuie sa fie gestionate și
integrate în sistemul de ETL, în scopul de a extrage date în mod eficient.

Figura 1.4. Procesul de transformare al da telor
Sursă: http://www.srmuniv.ac.in/sites/default/files/files/ETL.pdf

Faza de transformare a procesului ETL implică pregătirea datelor extrase pentru încărcarea în
bazel e de date. Unele date nu necesită transformare sau foarte putină, în schimb alte seturi de date vor

12 http://plaut.ro/ro/blog/ce -este-datawarehouse -ce-tipuri -de-datawarehouse -exista/ , accesat la data de 23.03.2017

17
trebui restructurate, triate și organizate înainte de transport. Tipurile specifice de transformare a
datelor sunt:
 Re-cartografiere;
 Triere
 Filtrare
 Recodare
 Standardizare
 Agregare
 Pivotare

Faza de încărcare încarcă datele în depozitul de date (Data Warehouse). În funcție de cerințele
organizației acest proces variază foarte mult. Unele depozite de date pot suprascrie informațiile
existe nte cu date cumulative, actualizate periodic, în timp ce alte depozite de date pot adăuga date noi
într-o formă de istorizare a datelor.
Întrucât faza de încărcare interacționează cu o bază de date, constrângerile definite în schema
bazei de dat e se aplică (de exemplu, unicitatea, integritatea referențială, câmpuri obligatorii), care, de
asemenea, contribuie la obținerea de date de calitate a procesului de ETL.
În concluzie, procesele de ETL pot implica complexitate considerabilă, și pot apărea probleme
operaționale importante, cu sisteme operaționale ETL impropriu proiectate. Analiștii de proiectare ar
trebui să stabilească scalabilitatea unui sistem ETL pe întreaga durată de viață a utilizării sale. Aceasta
include înțelegerea volumelor de date care vor trebui procesate.13
Una din funcțiunile principale ale BI, raportarea, desemnează un proces de accesare a datelor,
formatarea acestora și livrarea lor sub formă de informații. Rapoartele și cererile sunt obținute cu
ajutorul limbajulu i de interogare SQL. Instrumentele de vizualizare îl ajută pe utilizator să vadă mai
clar datele. Forma preferată o constituie reprezentările grafice. Cu ajutorul acestor instrumente sunt

13 https://en.wikipedia.org/wiki/Extract,_t ransform,_load , accesat la data de 24.03.2017

18
interpretate informațiile și relațiile dintre date. Pot fi combinate reprezentări diferite de seturi de date
multiple, se pot obține vederi multiple ale unui singur set de date.
Tabloul de bord oferă o viziune comprehensivă asupra performanței organizației, prin
intermediul unui set de indicatori de măsurare sp ecifici (KPI – indicatori de performanță), cât și prin
semnalarea tendințelor și a excepțiilor. Un tablou de bord integrează informații din toate ariile de
business și le oferă în formă grafică, arătând evoluțiile efective în comparație cu cele dorite.14
Conform definiției, OLAP este o categorie de instrumente software care permite analiștilor și
managerilor să înțeleagă esența datelor printr -un acces rapid, consistent și interactiv la o mare
varietate de viziuni posibile ale informațiilor, care au fost obținute prin transformarea datelor primare
astfel încât să reflecte dimensiunile reale ale organizației așa cum o percepe și înțelege urilizatorul.15
OLAP permite utilizatorului extragerea și prezentarea facilă a datelor. Această analiz ă este
posibilă doar în baze de date multidimensionale. Elementul principal este serverul OLAP, situat între
client și SGBD. Aceste instrumente OLAP permit analiza pe diferite dimensiuni a datelor
multidimensionale și se utilizează în mineritul de date.
Instrumentele Data Mining extrag informațiile ascunse în baza de date și pot căuta după
diferite șabloane în bazele de date tranzacționale. Se utilizează tehnici ale analizei statistice sau de
inteligență artificială, care permit descoperirea de corelații, reguli și cunoștiințe utile sprijinirii
deciziilor.
Sistemele de alertare și notificare funcționează proactiv, oferind utilizatorilor informații pe
baza unor criterii prestabilite, odata ce se produc evenimentele. Utilizatorii sunt c ontinuu la curent cu
producerea evenimentelor importante – mesajele le vin la birou, acasa sau pe drum, prin e -mail sau
alte mijloace wireless.16

14 Hurbean Luminița, Păvăloaia Vasile -Daniel, Fotache Doina, Dospinescu Octavian, Platforme integrate pentru
afaceri – ERP, Editura Economică București, 2013, pag.270 -271

15 Sabău Ghe., ș.a., Baze de date, Edit ura Matrix Rom, 2008, București
16 Hurbean Luminița, Păvăloaia Vasile -Daniel, Fotache Doina, Dospinescu Octavian, Platforme integrate pentru
afaceri – ERP, Editura Economică București, 2013, pag.271

19
1.6.2. Caracteristicile și scopul unui depozit de date

Caracteristicile principale a le depozitelor de date sunt: orientarea pe subiecte, integrarea,
caracterul istoric și persistența datelor.
Un depozit de date se concentrează pe modelarea și analiza datelor pentru luarea deciziilor.
Depozitele de date oferă doar informațiile nece sare luării celei mai bune decizii, excluzând datele și
informațiile care nu sunt utile managerului.
Integrarea în bazele de date se realizează pentru a asigura potrivirea în regulile de atribuire a
numelor, de atribuire a valorilor.
Datele din bazele de date sunt stocate pentru a oferi utlizatorilor informațiile dorite, chiar dacă
au fost stocate acum câțiva ani în urmă. Astfel, utilizatorii pot verifica simultan datele din perioada
curentă, cât și dintr -o perioadă din trecut pentru a calcu la anumiți indicatori și pentru a determina
evoluția acestora, adică cu cât s -au modificat aceștia în timp.
Datele din bazele de date sunt permanente. Dacă dorim să modificăm anumite date, nu ni se va
permite. Se pot insera date noi, fără ca datele existente să fie modificate sau șterse.
Scopurile unui depozit de date sunt:
 să furnizeze utilizatorilor accesul sporit la date;
 să furnizeze o singură versiune a adevărului;
 să înregistreze cu acuratețe trecutul;
 să jongleze cu nivelurile de acces sinteză/detaliu la date;
 să separe prelucrările de nivel operațional și analitic.17

17 Airinei D., Depozite de date, Editura Polirom, Iași, 20 02, pag.21 -22

20
1.6.3. Comparație între bazele de date și depozitele de date

Un sistem OLTP (baze de date) este orientat pe client și este utilizat pentru p rocesarea
tranzacțiilor și interogărilor. Un sistem OLAP (depozite de date) este orientat spre piață și este utilizat
de manageri, analiști și specialiști. Un OLTP gestionează date curente, care sunt destul de detaliate,
pentru a fi mai ușor utilizate în l uarea deciziilor. Un sistem OLAP gestionează volume mari de date
istorice, furnizând informații pentru stocarea și gestionarea informațiilor cu diferite niveluri de
granularitate. Aceste aspecte fac ca datele să fie ușor utilizate de utilizatori, mai ales în domeniile
tactic și strategic.18
Tab 1. 1. Comparație între OLTP și OLAP
Caracteristici OLTP OLAP
Volumul de date Mic Important( poate ajunge la
miliarde de articole)
Cereri Simple, predefinite și repetitive Complexe, ad -hoc, “one use”
Frecvența cer erilor Mare Mică
Utilizatorii Agenți operaționali(numeroși) Analiști/decidenți(mai puțin
numeroși)
Granularitatea(nivelul de
detaliere a datelor) Date detaliate Date agregate pe mai multe
niveluri
Acces Citire/scriere date curente Citire date istorice
Scop Depinde de aplicație Luarea deciziilor

Sursă: Radu Lixăndroiu, Dorin Lixăndroiu, Baze de date cu aplicații, Editura Universității
Transilvania, Brașov, 2016, pag.148

18 Hurbean Luminița, Păvăloaia Vasile -Daniel, Fotache Doina, Dospinescu Octavian, Platforme integrate pentru
afaceri – ERP, Editura Economică București, 2013, pag.275 -276

21
1.6.4. Arhitectura bazelor de date

Într-un depozit de date pot exista mai multe tipuri de date: metadate, date detaliate și date
agregate. Metadatele descriu datele din depozitul de date și modul în care sunt obținute și stocate.
Metadatele joacă un rol esențial în alimentarea depozitului de date; ele sunt u tilizate în toate etapele
de încărcare a datelor și sunt consultate și actualizate pe parcursul întregului ciclu de viață al
depozitului.

Figura 1.5. Arhitectura simplificată a unui depozit de date
Sursa: file:///C:/Users/Lenovo/Downloads/2.+Arhitectura+depozitelor+de+date.pdf

Sursele de date pentru depozitele de date sunt: bazele de date operaționale curente, bazele de
date vechi arhivate, precum și baze de date externe. Construirea depozitului de date presupune
parcurgerea următorilor pași:
 extragerea datelor din bazele de date operaționale sau din surse externe, urmat de
copierea lor în depozitul de date;
 curățarea datelor;
 încărcarea datelor în depozitul de date;
 crearea unor mulțimi de agregări ale datelor: totaluri precalculate, subtotaluri, valori
medii care se preconizează că vor fi cerute și folosite de către utilizatori.

22
Pentru luarea deciziilor, managerii au nevoie de anumite instru mente pentru accesare și utlizare.
Acestea sunt:
 instrumente necesare utilizatorilor, care includ un limbaj de interogare SQL sau
generatoare de rapoarte;
 instrumente specializate pentru asistarea deciziilor care transformă informațiile în
forma ceruta de către decidenți (grafice, diagrame): instrumentele de tip OLAP și Data
Mining.19

Figura 1.6. Componentele software ale unui depozit de date
Sursa: file:///C:/Users/L enovo/Downloads/2.+Arhitectura+depozitelor+de+date.pdf

Pot fi mai multe modele de depozite de date: depozite de întreprindere, data mart -uri și depozite
virtuale.

19 Luminița Hurbean, Vasile -Daniel Păvăloaia, Doina Fotache, Octavian Do spinescu, Platforme integrate pentru
afaceri – ERP, Editura Economică București, 2013, pag.278 -279-280

23
1.7. ANALIZA MULTIDIMENSI ONALĂ

Conform definiției, modelarea multidimensională es te o tehnică logică folosită pentru
vizualizarea modelelor de date sub forma unui set de variabile cheie pentru activitatea
analizată.

Elementele unei analize multidimensionale sunt:
 Cubul n -dimensional . La nivel conceptual, datele sunt văzute sub formă de
puncte într -un spațiu cu mai multe dimensiuni. Fiecare dată este o celulă a
cubului, iar marginile cubului reprezintă axele de analiză a datelor.
 Dimensiunile sunt reprezentate prin axele cubului. Dimensiunile dau informații
despre fiecare variabilă. La nivelul fiecărei dimensiuni sunt mai multe atribute.
Granularitatea cubului este dată de granularitatea dimensiunilor, adică de gradul
de detaliere al datelor stocate. În procesul de analiză, la nivelul cubului n –
dimensional, se poate realiza:
– o dezagrega re a datelor prin introducerea unei noi dimensiuni
în analiză(operația drill -down);
– o reagregare a datelor prin eliminarea unei dimensiuni în
analiză (operația roll -up).
 Ierarhiile permit aranjarea atributelor unei dimensiuni pe mai multe niveluri
în struc turi arborescente.
 Gradul de împrăștiere al datelor este dat de numărul de celule ale cubului
pentru care nu avem date și de modul de poziționare al celulelor care conțin
date.
 Măsurile sau variabilele sunt atribute numerice ale elementelor din colecția
de fapte și sunt indicatorii prin care se măsoară performanțele procesului
analizat.
 Colecția de fapte este un ansamblu format din variabile și din date de context.
Colecțiile de fapte asociate evenimentelor se numesc colecții de fapte fără fapte
și sunt de fapt colecții de fapte fără variabile.

24
Există trei tipuri de modele multidimensionale:

 Modelul stea . Este o reprezentare intuitivă a cubului de date multidimensional
într-un mediu relațional.Modelul se caracterizează prin clasificarea datelor în
două grupe: datele din colecția de fapte și datele din dimensiuni. Aceste grupe
sunt reprezentate sub formă tabelară: tabela de fapte este plasată în centru și este
înconjurată de tabelele de dimensiuni. Tabelele dimensiuni nu au legături între
ele. Dimens iunile sunt conectate la tabela de fapte sub formă de stea. Tabela de
fapte conține cheile externe către dimensiuni. Ansamblul acestor chei externe
formează cheia primară a tabelei de fapte.

Figura 1.7. Exemplu schemă model stea
Sursă: http://revistaie.ase.ro/content/17/Muntean.pdf

 Modelul fulg de zăpadă . Acest model rezultă din descompunerea unei
dimensiuni sau a mai multor dimensiuni care au ierarhii. Dimensiu nile sunt
normalizate pentru a constitui o structură ierarhizată. Acest model reduce
reduntanța datelor și îmbunătățește performanța operașiilor drill -down și roll –
up.20

20 Lixăndroiu R.., Lixăndroiu D., Baze de date cu aplicații, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2016, pag.153 –
154

25

Figura 1.8. Exemplu schemă fulg de zăpadă
Sursă: http://revistaie.ase.ro/content/17/Muntean.pdf

 Modelul constelație . Acest model rezultă din fuziunea mai multor modele
stea care utilizează dimensiuni comune. Modelul conține mai multe tabele de
fapte și tabele de dimensiun i eventual comune.21

Figura 1.9. Exemplu schemă constelație
Sursă: http://revistaie.ase.ro/content/17/Muntean.pdf

21 Lixăndroiu R.., Lixăndroiu D ., Baze de date cu aplicații, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2016, pag.153 –
154

26

1.8. COSTURILE UNUI SISTEM DE BUSINESS INTELLIGENCE

Punerea în funcțiune a unui sistem de BI include:

 Costurile de hardware . Aceste costuri depind de ce este deja instalat. În cazul în care un
depozit de date este deja în uz, este nevoie de o bază de date specială pentru BI, care stochează
date și utilizează setul de informații pent ru a asista și sprijini cerințele implicate într -o funcție
de afaceri sau de departament. Cu toate acestea, mai pot fi necesare componente hardware
cum ar fi un intranet și extranet pentru a transmite date către comunitatea de utilizatori;

 Costurile de s oftware . Acestea se ridică la sume destul de mari deoarece se iau în considerare
abonamente la diverse servicii, licențe. De exemplu, firmele din industria de retail, cumpără
date de scanare pentru a verifica cererea produselor sale și a produselor concure nte, răspunsul
la ofertele speciale, introducerea de noi produse și a schimbărilor de zi cu zi din cadrul pieței;
 Costurile de implementare . Odată ce hardware -ul și software -ul sunt achiziționate, una din
marile cheltuieli o reprezintă implementarea, resp ectiv formarea inițială. Formarea reprezintă,
de asemenea, un cost major deoarece presupune aducerea de nou personal care să utilizeze
sistemul și totodată modernizarea acestuia. În plus, contractele anuale de întreținere a
software -ului reprezintă aproxim ativ 15% din costurile de achiziție;
 Costurile de personal . Costurile pentru persoanele care se ocupă de sisteme de Business
Intelligence și de suport IT trebuie să fie luate pe deplin în considerare, spațiul în care lucrează,
respectiv echipamentele de c alcul, precum și alte infrastructuri pentru persoanele fizice.22

22 Negash S.,”Communications of the Association for Information Systems”, Vol. 13, 2004, pag. 185

27
Cap. 2. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND APLICAȚIILE FOLOSITE ÎN
CADRUL REALIZĂRII LUCRĂRII

Pentru partea aplicativă realizată în cadrul firmei Pentalog s -a ales realizarea câto rva rapoarte
în Power BI. În realizarea acestor rapoarte s -a folosit baza de date privind gestiunea studenților din
cadrul facultății de Științe Economice, aceasta fiind realizată în Oracle. Încărcarea datelor în baza de
date s -a făcut cu ajutorul softului Kettle de la Pentaho.

2.1. PREZENTARE FIRMA PENT ALOG

Pentalog este liderul european pe piața serviciilor de inginerie și consultanță IT , care operează în 7
țări din Europa, America de Nord și de Sud și Asia. Gama largă de servicii IT oferite de Pentalog
acoperă diversele nevoi ale companiilor, indiferent de mărime, activitate sau țară, inclusiv: comerț
electronic, IOT, editori de software, M2M, turism, telecomunicații și multe altele. Oferă o gamă
completă de servicii de software pentru fabrici:
 Ingineria software: Full Stack
 Business Intelligence și date mari
 Monitorizarea IT
 Cloud Computing
 Securitate
 Consultanță IT strategică
 Sisteme integrate
 Dezvoltarea soluției mobile
Pentalog este în procent de 100% angajat să sprijine clienții săi la toate nivelurile în
dezvoltarea de software și operarea sistemelor de informații, precum și întreținerea pe tot parcursul
ciclului de viață al soluției și la toate nivelurile în marke tingul digital, recrutare sau servicii de
finanțare pe tot parcursul ciclului lor de viață. Pentalog este un creator autentic de noi activități și
locuri de muncă locale. Pentalog investește în oameni și companii la nivel local prin distribuirea de

28
capital de participare și de acțiuni. De asemenea, pregătesc viitorii profesioniști în cadrul programului
Pentalog Evolution , investesc în lansări prin Pentalabbs și oferă servicii de consultanță clienților lor.

Rata de inovare pe care o oferă este uimitoare. Sunt capabili să construiască medii de producție
complexe digitale sau R & D pentru clienți de la zero, să găzduiască competiții de angajare on -line /
offline pentru coderi, să evalueze abilitățile departamentelor IT / digitale prin universitățile ITC, să
treacă la terenuri agile, să construiască modele matematice, partener pentru clienții lor. Pentalog face
tot posibilul pentru a ajuta clienții lor să se scufunde în cadranul magic al celor mai bune practici
digitale. Sunt mult mai mult decât o companie tradițională de outsourcing.
Modelul lor constă în următoarele etape:
 Etapa de proiectare, în cadrul căreia Pentalog oferă consultanță prin intermediul experților
tehnici, analiștilor de afaceri și experților în management și ergonomie.
 Construirea stadiului , care include outsourcingul nearshore și offshore și serviciile de personal
pentru a ajuta clienții să își îndeplinească obiectivele, dezvoltând sol uții mai rapide și mai
eficiente.
 Etapa de rulare , legată de serviciile cloud care permit o livrare continuă a serviciilor software
și gestionarea platformelor web existente, în deplină securitate.
Proiectele dezvoltate de echipele Pentalog, indiferen t de locație, se bazează pe metodologiile
Agile (Scrum sau Kanban), precum și pe practicile DevOps pentru a asigura livrarea rapidă către
clienții lor, pentru a crește calitatea produselor livrate și a reduce timpul. Pentru dezvoltarea software –
ului, tehn ologiile utilizate în cadrul proiectelor Pentalog sunt: Java, Microsoft .Net, PHP, Python,
Ruby, C / C ++. Organismele Pentalog specializate în Business Intelligence folosesc instrumente
de open source ca: Talend, Spago BI sau Pentaho și software de afac eri precum: SAP Cognos,
Business Objects sau SAS. Pentalog dispune de mai multe laboratoare de măsurare și testare care
permit echipelor lor integrate să efectueze medii complexe de testare și validare dedicate unei game
largi de hardware:
 2G / 3G telecomu nicații: măsurători în GSM, TDMA, WCDMA / HSPA, GPRS, EDGE.
 Multimedia: analizor logic, analizor audio, cameră acustică, microfoane, simulator de rețea.

29

Pentru dezvoltarea aplicațiilor mobile, dezvoltatorii Pentalog utilizează platformele iOS, Android
și Windows Mobile.

Pentalog este capabil să dezvolte și să livreze orice fel de soluții clienților proveniți din diferite
țări și linii de afaceri, atrași de capacitatea mare de flexibilitate și inovație a companiei lor. Din acest
motiv, clienții Pentalog sunt eterogeni (începând cu companii multinaționale mari din Europa de
Vest, Asia sau America de Nord). Profesionalismul manifestat de echipele Pentalog, precum și
abilitățile lor bune de comunicare și capacitatea de reacție, disponibilitat ea, oportunitatea și în special
calitatea produselor livrate au atras companii importante din întreaga lume.23

2.2. ORACLE – SQL DEVELOPE R

Oracle Database (Oracle DB) este un sistem de management relațional al bazelor de date
(RDBMS) de la Or acle Corporation. Dezvoltat inițial în 1977 de către Lawrence Ellison și alți
dezvoltatori, Oracle DB este unul dintre motoarele de baze de date relaționale de încredere și cele mai
utilizate.
Sistemul este construit în jurul unui cadru de bază de da te relațional în care obiectele de date pot
fi accesate direct de utilizatori (sau de un front -end al aplicației) prin intermediul unei limbi de
interogare structurate (SQL). Oracle este o arhitectură bazată pe relații bazate pe relații și este adesea
utilizată de întreprinderile globale, care gestionează și procesează date în rețele largi și locale. Baza
de date Oracle are propria componentă de rețea pentru a permite comunicațiile între rețele.
Oracle DB este, de asemenea, cunoscut ca Oracle RDBMS ș i, uneori, doar Oracle.
Oracle DB rivalizează cu Microsoft SQL Server pe piața de baze de date a întreprinderii. Există
alte oferte de baze de date, dar majoritatea acestora primesc o cotă de piață mică comparativ cu Oracle

23 https://www.pentalog.ro accesat la data de 15.04.2017

30
DB și SQL Server. Din fer icire, structurile Oracle DB și SQL Server sunt destul de similare, ceea ce
reprezintă un beneficiu în administrarea bazelor de date.
Oracle DB rulează pe cele mai importante platforme, inclusiv Windows, UNIX, Linux și Mac
OS. Diferite versiuni soft ware sunt disponibile, pe baza cerințelor și a bugetului. Edițiile Oracle DB
sunt defalcate ierarhic, după cum urmează:
 Enterprise Edition: oferă toate caracteristicile, inclusiv performanțe și securitate superioare,
și este cel mai robust;
 Ediție standard : conține funcționalitatea de bază pentru utilizatorii care nu au nevoie de
pachetul robust Enterprise Edition;
 Express Edition (XE): ediția ușoară, liberă și limitată Windows și Linux;
 Oracle Lite: pentru dispozitivele mobile.
O caracteristică cheie a sistemului Oracle este că arhitectura sa este împărțită între logică și
fizică. Această structură înseamnă că pentru computerele distribuite pe scară largă, cunoscută și sub
denumirea de grid computing, locația datelor este irelevantă și transparentă pe ntru utilizator,
permițând o structură fizică mai modulară care poate fi adăugată și modificată fără a afecta activitatea
bazei de date, datele sau utilizatorii săi. Împărțirea resurselor în acest mod permite rețelele de date
foarte flexibile, a căror ca pacitate poate fi ajustată în sus sau în jos, în funcție de cerere, fără
degradarea serviciului. De asemenea, permite crearea unui sistem robust, deoarece nu există un punct
unic în care un defect poate duce la scăderea bazei de date, deoarece schema în re țea a resurselor de
stocare înseamnă că orice eșec ar fi doar local.24
Pentru a realiza baza de date, am instalat serverul Oracle Database 11 g Express Edition.
Oracle Database 11 g Express Edition (Oracle Database XE) este o bază de date cu ni vel redus
de amprentă, bazată pe baza de cod Oracle Database 11 g Release 2. Este liberă să dezvolte, să
desfășoare și să distribuie, rapid pentru a descărca și este ușor de administrat.
Oracle Database XE este o bază de date excelentă pentru:
 dezvol tatori care lucrează pe aplicațiile Node.js, Python, PHP, Java, .NET, XML și Open
Source;

24 https://www.techopedia.com/definition/8711/oracle -database accesat la data de 20.04.2017

31
 DBA care au nevoie de o bază de date gratuită, de pornire pentru instruire și desfășurare,
 furnizori independenți de software (ISV) și furnizori de hardware care dore sc să distribuie
gratuit o bază de date de pornire;
 instituțiile de învățământ și studenții care au nevoie de o bază de date gratuită pentru
curriculum -ul lor;

Cu Oracle Database XE, poți dezvolta și implementa aplicații cu o infrastructură puternic ă,
dovedită, din industrie, și apoi să faci upgrade, dacă este necesar, fără migrații costisitoare și
complexe.
Oracle Database XE poate fi instalat pe orice masă gazdă cu orice număr de procesoare (o bază de
date pe mașină), dar XE va stoca până la 1 1 GB de date de utilizator, va utiliza până la 1GB de
memorie și va folosi un singur procesor pe mașina gazdă. 25

Oracle SQL Developer este IDE -ul bazei de date Oracle. O interfață grafică gratuită pentru
utilizatori, Oracle SQL Developer permite utili zatorilor de baze de date și administratorilor să -și
îndeplinească sarcinile de bază de date în mai puține clicuri și apăsări de taste. Un instrument de
productivitate, obiectivul principal al dezvoltatorului SQL este de a ajuta utilizatorul final să
econo misească timp și să maximizeze rentabilitatea investiției în stivele de tehnologie Oracle
Database.
SQL Developer suportă Oracle Database 10g, 11g și 12c și va funcționa pe orice sistem de
operare care acceptă Java.
Pentru dezvoltator, SQL Develop er oferă editori puternici pentru lucrul cu SQL, PL / SQL,
proceduri stocate Java și XML. Poți executa interogări, genera planuri de execuție, exporta datele în
formatul dorit (XML, Excel, HTML, PDF etc.), executa, depana, testa și documenta programele de
bază de date și multe altele cu SQL Developer.
Pentru DBA, SQL Developer nu este doar pentru dezvoltatori. Din versiunea 3.0, panoul DBA a
furnizat administratorilor de baze de date un set de interfețe pentru sarcinile cele mai critice. SQL
Developer va continua să adauge și să îmbunătățească caracteristicile pentru DBA. Astăzi, panoul
DBA de la SQL Developer oferă suport pentru:

25 http://www.oracle.com/technetwork/database/database -technologies/express -edition/overview/index.html accesat la
data de 20.04.2017

32
 pompă de date;
 manager de recuperare (RMAN);
 Oracle Auditing;
 gestionarea utilizatorilor și a rolurilor;
 gestiunea depozitul ui, inclusiv capacitatea de a adăuga spațiu în spațiul dvs. de masă;
 Resurse Manager;
 Caracteristicile pachetului de diagnosticare:
– Instantanee;
– liniile de referință;
– ADDM;
– FRASIN;
– AWR.

Oracle SQL Developer include o soluție completă de modelare a d atelor cu Oracle SQL Developer
Data Modeler (SDDM) care rulează în interiorul aplicației. SDDM suportă:
 modelare logică, relațională, fizică, dimensională;
 diagrame de fluxuri de date;
 Scripting DDL;
 importarea din dicționarele de date, scripturile DDL, re positorele Oracle Designer
și Erwin;
 un depozit de raportare;
 versiunea design -ului dvs. prin intermediul Subversion;
 compararea modelelor cu generarea de scripturi ALTER;
 un utilitar puternic de căutare și raportare.
Oracle SQL Developer se integrea ză cu Oracle APEX, permițând răsfoirea aplicațiilor și
efectuarea altor activități Application Express. Cu ajutorul programului Oracle SQL Developer se
poate naviga, exporta și importa, plasa sau implementa aplicații. Există o selecție de rapoarte
Applicat ion Express și se pot crea propriile rapoarte personalizate.
Puse la dispoziție anterior în Migration Workbench, Oracle SQL Developer este acum platforma
de migrare primară pentru mutarea bazelor de date 3rd Party în Oracle Database. Utilizatorii s e pot

33
conecta la Access, SQL Server, Sybase ASE, DB2 sau Teradata și pot parcurge un proces bazat pe
experți pentru a -și muta obiectele, datele și aplicațiile către Oracle.
Mai jos sunt prezentate principalele capabilități pentru SQL Developer:
 Crearea de conexiuni ;
 Răsfoirea obiectelor;
 Crearea obiecte lor;
 Modificarea obiectelor;
 Interogare și actualizare date ;
 Export de date și date DDL și de import ;
 Comenzi de proces ;
 Editarea PL / SQL ;
 Executarea și depanarea PL / SQL ;
 Executarea și crearea rapoarte lor;
 PL / SQL Unitatea de testare ;
 Modul de vizualizare a datelor ;
 Migrarea din baza de date a terților;
 Versiuni fișiere ;
 Examinați IDE -ul robust .

Crearea de conexiuni
Se pot crea și testa conexiunile pentru mai multe baze de date, pentru mai multe scheme, se pot
depozita conexiunile utilizate frecvent, se pot importa și exporta conexiuni, se poate stoca parola sau
se solicită o conexiune. Se pot importa detalii despre conexiunea de la tnsnames.ora, este suport
pentru LDAP, Kerberos, autentificare externă și utilizatori pr oxy.
Utilizatorii pot crea baze de date de baze de date pentru bazele de date non -Oracle: MySQL,
Microsoft SQL Server, Microsoft Access, Sybase, Teradata și IBM DB2 pentru navigarea prin obiecte
și date.

Răsfoirea obiectelor
Este suport pentru obiecte obișnuite:
 tabele, vizualizări, indici;

34
 pachete, proceduri, funcții, declanșatoare;
 tipuri;
 secvențe;
 linkuri de baze de date;
 directoare;
 schemele XML;
 tabele de coadă și cozi;
 Java;
Obiectele sunt grupate în funcție de tip. Pentru fiecare tip de obiect, se poate aplica un filtru
pentru a restricționa afișarea.

Crearea obiectelor
  Se pot crea dialoguri pentru fiecare tip de obiect acceptat. Include suport pentru:
 Tabele externe
 Tabele organizate de index
 Tabele temporare26

 Odată ce este creata o conexiune la baza de date, se deschide automat o fereastră a foii de lucru
SQL. Fișa de lucru SQL acceptă crearea SQL, PL / SQL și SQL * Plus. Se poate specifica orice
acțiune care poate fi procesată de baza de date: conexiunea asociată cu foaia de lucru, cum ar fi
crearea unui tabel, introducerea datelor, crearea și editarea unui declanșator, selectarea datelor dintr –
un tabel și salvarea acestor date într -un fiși er.
Se poate scrie una sau mai multe instrucțiuni SQL și le puteți executa individual sau
împreună. Plasând cursorul în instrucțiune și selectând Execute Statement
(F9), instrucțiunea unică este executată, iar rezultatele afișate în fila rezultate. Se lectând opțiunea
Run Script (F5), toate instrucțiunile din caseta de selectare sunt executate și afișate sub fila Output
Script.27

26 http://www.oracle.com/technetwork/developer -tools/sql -developer/what -is-sqldev -093866.html accesat la data de
20.04.2017
27 http://www.oracle.com/technetwork/developer -tools/sql -developer/sqldeveloperwhitepaper -v12-129509.pdf accesat la
data de 20.04.2017

35
Printre alte caracteristici, Oracle SQL Developer oferă dezvoltatorilor de baze de date și DBA –
urilor un mediu complet p entru crearea, editarea, compilarea, rularea și depanarea unităților de
program PL / SQL. Funcțiile sale de editare includ evidențierea sintaxelor personalizabile, marcaje,
finalizarea codului, plierea codurilor și căutarea / înlocuirea. Funcțiile de depan are sunt utile în
special pentru lucrul cu pachete mai complexe, depanarea în timp ce trece printr -o serie de proceduri
și depanare la distanță (depanare inițializată de un client sau program extern).28

2.3. PENTAHO – DATA INTEG RATION (KETTLE)

Integrarea datelor Pentaho (PDI, numită și Kettle) este componenta Pentaho responsabilă de
procesele de extracție, transformare și încărcare (ETL). Deși instrumentele ETL sunt utilizate cel mai
frecvent în mediile depozitelor de date, PDI poate fi utilizat și în alte scopuri:
 Migrarea datelor între aplicații sau baze de date;
 Exportarea datelor din baze de date în fișiere plate;
 Încărcarea masivă a datelor în baze de date;
 Curățarea datelor;
 Integrarea aplicațiilor.
PDI este ușor de utilizat. Fiecare proces este creat cu un instrument grafic în care se specifică ce
trebuie făcut fără a scrie cod pentru a indica cum se realizează acest lucru; Din această cauză, PDI
este orientat spre metadate.
PDI poate fi folosit ca aplicație independentă sau poate fi folosit ca parte a suitei mai mari
Pentaho. Ca instrument ETL, este cel mai popular instrument open source disponibil. PDI acceptă o
gamă largă de formate de intrare și ieșire, inclusiv fișiere text, fișele tehnice și motoare de baze de
date comer ciale și gratuite. Mai mult, capacitățile de transformare ale PDI vă permit să manipulați
date cu foarte puține limitări.29
Cu ajutorul instrumentelui de proiectare sunt construite transformările. La un nivel superior avem
locurile de muncă care perm it ca transformările și alte componente să fie rulate și procesul să fie

28 http://www.oracle. com/technetwork/topics/o67sql -101793.html accesat la data de 20.04.2017
29 http://wiki.pentaho.com/display/EAI/Pentaho+Data+Integration+%28Kettle%29+Tutorial accesat la data de
21.04.2017

36
orchestrat. PDI nu este un generator de coduri, este un motor de transformare, unde datele și
transformările sale sunt separate. Transformările și joburile sunt stocate în format XM L, care specifică
acțiunile de preluare a datelor. În transformări se utilizează pași care sunt legați unul de altul prin care
se determină fluxul de date între diferitele componente. Pentru posturile de lucru, avem un alt set de
pași, care pot efectua dif erite acțiuni (sau pot executa transformări). Salturile în acest caz determină
ordinea de execuție sau executarea condiționată.
Metadatele sunt limitate la conexiunile de baze de date, putând fi partajate de diferite transformări
și locuri de muncă. In formațiile despre date (tabele / câmpuri de catalog) sau specificațiile fișierelor
(structura) sunt stocate în pași și nu pot fi reutilizate.30
Spoon este o interfață grafică care permite să fie proiectate transformări și locuri de muncă care
pot fi exec utate cu uneltele Kettle – pan și kitchen. Pan este un motor de transformare a datelor care
efectuează o multitudine de funcții, cum ar fi citirea, manipularea și scrierea datelor către și din
diferite surse de date. Kitchen este un program care execută lu crările proiectate de Spoon în XML sau
într-un depozit de baze de date. Lucrările sunt de obicei programate în mod șarjat pentru a fi executate
automat la intervale regulate.31
Transformările și joburile se pot descrie folosind un fișier XML sau pot fi plasate într -un depozit
de baze de date Kettle. Pan sau Kitchen pot citi datele pentru a executa pașii descriși în transformare
sau pentru a executa lucrarea. Pe scurt, Pentaho Data Integration face depozitele de date mai ușor de
construit, actualizat și m enținut.32
O transformare este o rețea de sarcini logice numite pași. Transformările sunt în esență fluxuri de
date. Transformarea este, în esență, un grafic orientat al unui set logic de configurații de transformare
a datelor. Numele fișierelor de tra nsformare au o extensie .ktr.
Cele două componente principale asociate transformărilor sunt pașii și hop-urile. Pașii reprezintă
blocurile de transformare ale unei transformări, de exemplu o intrare de fișier text sau o ieșire de
tabel. Există peste 14 0 de pași disponibili în Pentaho Data Integration și sunt grupați în conformitate
cu funcția lor, de exemplu: intrare, ieșire, scripting. Fiecare pas într -o transformare este conceput

30 https://churriwifi.wordpress.com/2010/06/01/comparing -talend -open -studio -and-pentaho -data-integrat ion-kettle/
accesat la data de 21.04.2017
31 http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.01+Introduction+to+Spoon accesat la data de 21.04.2017
32 http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.02+Creating+a+Transformation+or+Job accesat la data de 21.04.2017

37
pentru a îndeplini o sarcină specifică, cum ar fi citirea datelor dintr -un fișier plat, filtrarea rândurilor
și logarea la o bază de date. Pașii pot fi configurați pentru a efectua sarcinile dorite.33

O transformare poate fi creată în oricare variantă din cele trei modalități:
 Făcând clic pe butonul Transformare nouă de p e bara principală de instrumente
 Dând clic pe Nou, apoi pe Transformare
 Prin utilizarea tastei rapide CTRL -N.
Un job se creează într -unul din cele trei moduri:
 Făcând clic pe butonul Notificare nouă de pe bara de instrumente principală
 Făcând clic pe Nou, apoi la Job
 Prin utilizarea tastei rapide CTRL -ALT -N34

Figura 2.1. Crearea unei transformări sau unui job
Sursa: http://wiki.pentaho..com/display/EAI/.02+Creating+ a+Transformation+or+Job

Un hop conectează un pas de transformare sau o intrare de locuri de muncă cu altul. Direcția
fluxului de date este indicată cu o săgeată în panoul de vizualizare grafică. Un hop poate fi activat sau
dezactivat.

33 https://help.pentaho.com/D ocumentation/5.1/0L0/0Y0/040/000 accesat la data de 21.04.2017
34 http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.02+Creating+a+Transformation+or+Job accesat la data de 21.04.201 7..

38

Figura 2 .2. Hop
Sursa: http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.06+Hops

Atunci când un hop este dezactivat într -o transformare, pașii care urmează după hopul
dezactivat sunt întrerupți de orice date a hopului dezactivat. Acest lucru poate duce la rezultate
neașteptate la editarea pașilor care urmează. De exemplu, dacă un anumit tip de pas oferă un buton
"Obțineți câmpuri", făcând clic pe buton, nu se poate dezvălui niciunul dintre câmpurile primite,
atâta timp cât hop -ul este încă dezactivat.
Pe lângă comanda de executare, un hop specifică și condiția în care va fi executată următoarea
înregistrare de locuri de muncă. Se poate specifica modul de evaluare făcând clic dreapta pe hoc:
 "Necondiționat" specifică faptul că intrarea următorului loc de muncă va fi executată
indiferent de rezultatul introducerii lucrării.
 "Urmați când rezultatul este adevărat" specifică faptul că intrarea următorului loc de muncă
va fi executată numai atunci când rezultatul intrării inițiale a postului a fost adevărat, ceea ce
înseamnă executarea cu succes, fișierul găsit, tabelul găsit, fără eroare.
 "Urmați când rezultatul este fals" specifică faptul că următoarea înregistrare de locuri de
muncă va fi executată numai atunci când rezultatul intrării inițiale a postului a fost fals, ceea

39
ce înseamnă executarea nereușită, fișierul nu a fost găsit, tabelul nu a fost găsit, eroarea a
apărut, evaluarea a fost falsă.

Un hop se poate crea într -unul dintre cele patru moduri:
 Se glisează vizualizarea grafică între două etape, ținând apăsat butonul mijlociu al
mouse -ului
 Se trage vizualizarea grafică între doi pași în timp ce apăsați tasta <SHIFT> și folosiți
butonul stâng al mouse -ului
 Se face click dreapta și se selectează New Ho p pentru a selecta doi pași din arbore
 Se utilizează <CTRL> + se face click stânga pentru a selecta două în vizualizarea
grafică; se face click dreapta pe pas și se selectează New Hop. 35

Variabilele pot fi utilizate în întreaga integrare a datelor P entaho, inclusiv în pașii de transformare
și intrările în joburi.
Modul de utilizare a acestora este fie prin prinderea lor folosind pasul Get Variable, fie prin
specificarea unor metode de date precum: $ {VARIABILE} sau %%VARIABIL%%. Ambele
formate p ot fi utilizate și chiar amestecate, primul este un derivat Unix, al doilea este derivat din
Microsoft Windows. Dialogurile care acceptă utilizarea variabilă în cadrul integrării datelor Pentaho
sunt indicate vizual cu ajutorul unui semn roșu de dolari. Se poate utiliza tasta <CTRL> + spațiu
pentru a selecta o variabilă care să fie inserată în valoarea proprietății. Se mută peste pictograma
variabilă pentru a afișa ajutorul pentru comenzi rapide.
Alte metode de setare și accesare a variabilelor:
 Există, d e asemenea, parametri de sistem, inclusiv argumentele liniei de comandă. Acestea
pot fi accesate folosind pasul Get System Info într-o transformare.
 De asemenea, se pot specifica valori pentru variabile în caseta de dialog "Executați o
transfo rmare / lucrare" în perspectiva Spoon sau Planificare. Dacă se include numele
variabilelor în transformare, acestea vor apărea în aceste dialoguri.
 De asemenea, este posibilă setarea variabilelor prin parametrii denumiți .36

35 http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.06+Hops accesat la data de 21.04.2017
36 http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.07+Variabl es accesat la data de 21.04.2017

40
Adăugarea pașilor la o transfor mare (sau o intrare de job la un job) pe pagina de lucru este ușoară:
pur și simplu se selectează un tip de pas din arborele din stânga și se trage pe pagina de lucru.
Opțiuni pentru pasul de transformare:
 Editarea pasului
Aceasta deschide dialogul pas pentru a putea schimba setările.
 Editarea descrierii pasului
Aceasta deschide un dialog care vă permite să se introducă o descriere textuală a pasului.
 Duplicarea pasului
Această opțiune va crea o copie, poziționată puțin mai jos în dreapta pasului inițial .
 Ștergerea pasului
Aceasta va elimina definitiv pasul din transformare.
 Ascunderea pasului
Aceasta va ascunde pasul din vederea grafică, dar nu îl va elimina din transformare.
 Afișarea câmpurilor de introducere
Această opțiune încearcă să determine toate câmpurile și originea lor urmărind fluxurile de intrare
înapoi la sursa lor.
 Afișarea câmpurilor de ieșire
Această opțiune adaugă câmpurile pasului curent la câmpurile de introducere și afișează rezultatul.37

37 http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.12+Graphical+View accesat la data de 21.04.2017

41
2.4. MICROSOFT POWER BI

Power BI es te o suită de instrumente de analiză a afacerilor pentru a analiza date și a împărtăși
informații. Tablourile de bord BI oferă o vizualizare de 360 de grade pentru utilizatorii de afaceri cu
cele mai importante valori dintr -un singur loc, actualizate în timp real și disponibile pe toate
dispozitivele lor. Cu un singur click, utilizatorii pot explora datele din spatele tabloului de bord
folosind instrumente intuitive care ușurează găsirea răspunsurilor. Crearea unui tablou de bord este
simplă, datorită sutelor de conexiuni la aplicațiile de afaceri popu lare, completate cu tablouri de bord
pentru a ajuta utilizatorul să se deruleze rapid. Și se pot accesa datele și rapoartele de oriunde cu
aplicațiile Power BI Mobile , care se actualizează automat cu orice modificări ale datelor dvs.
Dacă utilizatorul este un analist de date care furnizea ză rapoarte și analize către o organizație,
Power BI permite să fie productiv și creativ cu ceea ce construie ște. Power BI Desktop este un
instrument de creare a datelor și un instrument de scriere a rapoartelor. Se pot combina datele din
baze de date, fișiere și servicii web cu instrumente v izuale care ajută la înțelegerea și la remedierea
automată a problemelor legate de calitatea datelor și de formatare. Cu peste 20 de vizualizări integrate
și o comunitate vibrantă de vizualizări personalizate, se pot crea rapoarte uimitoare care comunică
mesajul în mod eficient. Cu serviciul Power BI , se pot publica în siguranță rapoartele organizației și
se pot actualiza reîmprospătarea automată a datelor, astfel încât toată lumea să aibă cele mai recente
informații.
Power BI poate unifica toate datele organizației, fie în nor, fie în local. Utilizând gateway -urile
Power B I , se pot conecta bazele de date SQL Server, modelele de servicii de analiză și multe alte
surse de date la aceleași tablouri de bord în Power BI. Dacă există deja portaluri sau aplicații de
raportare, se pot încorpora rapoartele Power BI și tablourile de bord pentru o experiență unificată.38
Principalele caracteristici ale interfeței dvs. de servicii Power BI sunt următoarele:
 bară de navigare;
 tablou de bord cu date;
 întrebări și răspunsuri;

38 https://powerbi.microsoft.com/en -us/what -is-power -bi/ accesat la data de 22.04.2017

42
 butoane de ajutor și feedback;
 tabloul bordului;
 progra mul de lansare a aplicațiilor Office 365;
 butoane de pornire pentru BIOS;
 acțiuni suplimentare la tabloul de bord.
Cele 3 componente principale ale Power BI sunt: tablouri de bord , rapoarte și seturi de date . Nu
pot fi tablouri de bord sau rapoarte fără date, deci se începe cu seturi de date .
Un set de date este o colecție de date la care utiliatorul se conectează. Power BI permite
conectarea și importarea diferitelor seturi de date și aducerea lor împreună într -un singur loc.
În bara de navigare, seturile de date la care utiliztorul s -a conectat sau le -a importat sunt listate
sub titlul Seturi de date . Fiecare set de date enumerat reprezintă o singură sursă de date, de exemplu,
un registru de lucru Excel pe OneDrive sau un set de dat e din tabelul local SSAS sau un set de date
Salesforce.
Pentru ca utilizatorul sa se conecteze sau pentru a importa un set de date , trebuie selectat “Obțineți
date” (în partea de jos a barei de navigare) sau pictograma plus de lângă rubrica Seturi de
date. Trebuie urmate instrucțiunile pentru conectarea sau importarea unei surse și a adăuga setul de
date în spațiul de lucru. Seturile noi de date sunt afișate în bara de navigare din stânga și marcate cu
un asterisc galben.
Seturile de date pot fi a ctualizate, redenumite, explorate, utilizate pentru a crea rapoarte și
eliminate. Pentru a explora un set de date, trebuie selectat.
Un raport Power BI este una sau mai multe pagini de vizualizări (diagrame și grafice, cum ar fi
diagrame de linie, di agrame plăcute, tremade și multe altele). Vizualizările sunt denumite și imagini
vizuale . Toate vizualizările dintr -un raport provin dintr -un singur set de date. Rapoartele pot fi create
de la zero în Power BI, pot fi importate cu tablouri de bord sau pot fi create atunci când se face
conectarea la seturi de date din Excel, Power BI Desktop, baze de date, aplicații SaaS și pachete de
conținut . De exemplu, când se face conectarea la un registru de lucru Excel care conține fișiere Power
View, Power BI creează un raport bazat pe acele foi. Și când se face conectarea la o aplicație SaaS,
Power BI importă un raport pre -construit.

43
Există 2 moduri de vizualizare și de interacțiune cu rapoartele: vizualizare citire și vizualizare
editare . Doar persoana care a creat raportul, coproprietarii și cei cărora le -a fost acordată permisiunea
au acces la toate capabilitățile de explorare, proiectare, construire și partajare din
vizualizarea editare pentru acel raport, iar oamenii cărora le distribuie raportul pot explora și
interacționa cu raportul utilizând vizualizare citire .
În panoul de navigare, rapoartele sunt afișate în rubrica Rapoarte . Fiecare raport listat reprezintă
una sau mai multe pagi ni de vizualizări bazate pe un set de date de bază. Pentru a deschide un raport,
trebuie selectat. Implicit, raportul se deschide mai întâi în vizualizare citire. Doar se selectează Editați
raportul pentru a -l deschide în vizualizare editare. Dacă un tablo u de bord partajat are rapoarte, nu se
vede raportul afișat în bara de navigare.
Un tablou de bord este ceva creat de utilizator sau ceva ce un coleg creează și împărtășește cu
el. Este o singură pânză care conține zero sau mai multe dale și widget -uri. Fiecare placă afișează o
singură vizualizare care a fost creată dintr -un set de date și fixată pe tabloul de bord. Există multe
modalități de adăugare a plăcilor în tabloul de bord.
Uneori tablourile de bord sunt importate cu setul de da te sau sunt create în timp ce se face
conectarea la setul de date .
Câteva dintre motivele pentru care oamenii creează tablouri de bord sunt:
 Pentru a vedea, dintr -o singură privire, toate informațiile necesare pentru a lua decizii;
 Pentru a monitoriza cele mai importante informații despre afacerea lor;
 Pentru a se asigura că toți colegii se află pe aceeași pagină, vizionând și utilizând aceleași
informații;
 Pentru a monitoriza starea de sănătate a unei afaceri sau a unui produs sau a unei unități de
afaceri sau a unei campanii de marketing;
 Pentru a crea o vizualizare personalizată a unui tablou de bord mai mare.39

39 https://powerbi.microsoft.com/en -us/documentation/powerbi -service -basic -concepts/ accesat la data de 22.04.2017

44
Power BI este ușor de utilizat și conține o colecție de caracteristici puternice care pot fi utilizate
pentru a crea rapoarte vizualiz ate personalizabile în timp real din cantități mari de date. Power BI
poate realiza următoarele:
 Colectează și analizează datele din mai multe sisteme în timp real;
 Creează grafice atrăgătoare vizual;
 Creează rapoarte de date logice;
 Poate fi complet perso nalizat;
 Este accesibil de pe dispozitive mobile;
 Oferă o vizualizare de 360 ° a datelor de afaceri.
În timp ce oferă capabilități analitice puternice, tablourile de bord din timp real ale Power BI pot
fi integrate cu sistemele actuale și construit e cu un efort minim.
Power BI este foarte ușor de utilizat. Trebuie făcută legătura cu sursa de date existentă, trebuie
selectat tipul de raport dorit și trebuie personalizate imaginile. La sfârșit, tragem și plasăm coloanele
dorite în raport si vizua lizăm ceea ce am realizat.
Cu ajutorul acestor trei pași simpli, Power BI oferă:
 Rapoarte și tablouri de bord care pot fi create în câteva minute fără codificare personalizată;
 Rapoarte care pot fi extrase din orice bază de date;
 Puterea computațională care poate fi efectuată în rapoarte și diagrame;
 KPI (Indicatori cheie de performanță) care evaluează valorile actuale față de ținte predefinite;
 Abilitatea de a efectua o analiză a datelor prin categorii distincte.
În plus, Power BI este independent de platformă și poate fi conectat la surse de date cum ar fi:
 SQL;
 Excel;
 Sharepoint ;
 Biroul 365 ;
 Acces;
 Alte surse de date Microsoft.
Power BI este unul dintre cele mai utile instrumente de analiza a datelor de afaceri.

45
Într-o singură situație, clientul poate gestiona stocurile prin intrări manuale pe mai multe foi Excel,
care s -au dovedit a fi consumatoare de timp, predispuse la erori de utilizator și ineficiente pentru
analiza indicatorilor -cheie de performanță. Prin integrarea sistemului Excel actual cu Power BI,
informațiilede afaceri au fost aut omat populate în rapoarte și grafice personalizabile, vizibile.

Clientul nu mai menține stocurile manual într -un sistem separat și poate studia datele în zbor în
timp real. Instrumentele de filtrare avansate, dar ușor de utilizat, ajută în continuar e utilizatorii și îi
permit să descopere pentru a găsi informațiile de care are nevoie, indiferent dacă sunt legate de un
anumit produs, interval de timp sau regiune geografică. Cu Power BI, firmele se pot concentra pe
analiza datelor generate automat pent ru ei.40

40 http://www.alliancetek.com/Blog/post/2016/05/13/Analyzing -and-Visualizing -Data -with-Power -BI.aspx accesat la
data de 22.04.2017

46
Cap. 3. REALIZAREA RAPOARTELOR ÎN POWER BI

3.1. REALIZAREA BAZEI D E DATE
În vederea realizării bazei de date, am folosit Oracle cu SQL Developer, după cum am precizat
și în capitolul anterior. Baza de date conține informații despre gestiunea studenților de la două
specializări de la facultatea de Științe Economice, și anume, studenții de la Contabilitate și
Informatică de gestiune și Informatică Economică.
Am realizat opt tabele care conțin informații despre studenți , anii de studiu, anii calendaristici,
specializarea de care aparțin, profesori, discipline studiate, departamentele de care aparțin și notele
obținute în cei trei de studiu. Popularea tabelelor va fi facută, mai târziu, cu ajutorul unui software
ETL numit Kettle.
În continuare, o să prezint pașii pe care i -am parcurs în vederea realizării bazei de date.
Prima dat ă am creat și testat o conexiune pentru baza mea de date, denumită Licență. În figura
3.1. este aratată modalitatea prin care am realizat o conexiune nouă pentru baza mea de date.

Figura 3.1. Conexiune la baza de date

47
În pagina SQL deschisă am început să creez tabelele de care am nevoie. Am început crearea
cele care aveau doar chei primare, doar după aceea, am creat t abelele care aveau chei străine, pentru
acestea creând și indecși.
Prima dată am creat tabelele „An studiu” și „An calendaristic”. Pe acestea le -am populat folosind
sintaxa Oracle “Insert into table_name (column_name) values ( );”.

Figura 3.2. Creare tabel ă An_studiu

48

Figura 3.3. Creare tabel ă An_calendaristic
Tabela Specializare co nține pe lângă cheia primară id) și o cheie străină (id_an_studiu) cu
referință spre tabela an_studiu. Pentru chei a stăină am creat și un index pentru crearea de
performanță.

Figura 3.4. Crearea tabelei Specializare

49
Indecșii41 sunt niste obiecte de tip schemă care îmbunătățesc timpul de căutare și acces la
înregistrările din baza de date. Indecșii sunt crea ți în mod explicit sau automat în anumite condiții.
Indecșii oferă o metodă de access directă către înregistrările care se doresc extrase. Scopul lor este
de a diminua operațiile de intrare/ieșire către disc prin folosirea unei metode de indexare a c ăilor către
acele date. Indecșii sunt utilizați și menținuti de către serverul Oracle în mod transparent pentru
utilizator care nu implică nici o altă acțiune ulterioară.
Modul în care indecșii sunt concepuți îi fac independent fizic și logic de baza de date ceea ce arată
că ei pot să fie creați sau distruși în orice moment fără a afecta structura bazei de date sau asupra
celorlalți indecși.
Indecșii sunt creați în două feluri:
 Automat: În momentul în care se creează o cheie primară asupra tabe lelor, în momentul
în care se creează o restricție ca înregistrările din baza de date să fie unice și în alte situații
asemănătoare.
 Manual: Se pot defini indecși manuali care nu trebuie să conțină o restricție cum este
cazul indecșilor unici.
Un index este creat dacă:
 singura coloană conține o varietate foarte mare de valori și un număr mare de valori;
 câmpul din baza de date conține multe înregistrări de tip null;
 câmpurile sunt folosite foarte frecvent în condițiile de selectare a înregistrăr ilor sau
în cazuri de JOIN;
 tabela pe care se creează indexul este foarte mare și cererile în mod frecvent nu
extrag o cantitate mare de date (2 -4%);
 în momentul în care anumite chei sunt create în tabelă ca și cheile unice, atunci
Oracle generează automat un index unic.

41 http://cursuri.cs.pub.ro/~radulescu/bd/sql9/cap12.html accesat la data de 15.05.2017

50
În figura 3.5. este un extras din baza de date în care se pot vedea indec șii creați pentru tabela
Specializare.

Figura 3.5. Index pentru tabela Specializare

Tabela Departament s -a creat ușor, ținând cont că ar e doar cheie primară. Asemănător creării
tabelei Specializare, am creat și urm ătoarele tabele:
– tabela Profesor, cu o cheie primară (id) și cheie străină (id_departament)
cu referință spre tabela Departament;
– tabela Discipline, cheie primară (id), cheie str ăină (id_profesor) cu
referință spre tabela Profesor;
– tabela Studenți, cheie primară (id), cheie străină (id_specializare) cu
referință spre tabela Specializare;
– tabela Note, cheie primară (id), iar ca și chei străine avem: id_disciplină
cu referință spre tabela Discipline, id_student cu referință spre tabela
Studenți, id_specializare cu referință către tabela Specializare și
id_an_calendaristic cu referință spre tabela An_calendaristic.

51
Fiecare tabelă din cele opt are identifiant cu nume id, iar num ele tabelei nu are sens să se repete și
în numele coloanelor. Pentru fiecare cheie străină a fiecărui tabel am creat și index.
În figura 3.6. este un extras din baza de date, din tabela Note, unde se pot vedea constrângerile de
chei străine asupra tabe lei.

Figura 3.6. Constr ângeri de chei străine în tabela Note

În momentul în care am creat tabelele am ținut cont și de respectarea formelor normale ale unei
baze de date. Sunt trei tipuri de formă normală.
O relație este în prima formă norm ală notată 1NF, dacă fiecare din atributele sale are un domeniu
atomic și nu conține grupuri repetitive. O relație nenormalizată poate fi transformată într -o relatie
1NF dacă se înlocuiește atributul compus prin atributele simple corespunzătoare (spargere a relației)
sau duplicând tuplele de atâtea ori de câte valori există pentru un atribut dat (spargerea grupului
repetitiv).
O relație este în a doua formă normală notată 2NF, dacă și numai dacă relația este în 1NF și oricare
din atributele care nu apa rțin cheii primare este complet dependent funcțional de cheie ( nu depinde
de o parte a cheii). O relație în 2NF nu conține dependențe funcționale parțiale între atributele cheie
și celelalte atribute.

52
O relație este în a treia formă normală notată 3NF dacă relația este în 2NF și orice atribut care nu
aparține cheii primare nu depinde tranzitiv de cheie.42
În baza mea de date, dacă aș fi pus în tabela Studenți coloana denumire_specializare, nu s -ar fi
respectat formele normale și aveam date redundant e în bază. Fiindcă tabela Studenți este legată prin
id_specializare de tabela Specializare, când am nevoie de denumirea specializării, o să o iau direct
din tabela Specializare mergînd pe coloana id_specializare. La fel ar fi fost și dacă puneam în tabela
Note și nume_student. Coloana nu trebuie să existe, pentru că o iau din tabela Studenți mergând pe
coloana id_student.
Folosind principiul acesta, am reușit să respect formele normale și astfel să diminuez informațiile
eronate, datele redundante din b aza de date la care aș fi putut ajunge.
În figura 3.7. se poate vedea structura bazei de date cu legăturile dintre tabele.

Figura 3.7. Structura bazei de date și legăturile dintre tabele

42 Lixăndroiu R.., Lixăndroiu D., Baze de date cu aplicații, Ed itura Universității Transilvania, Brașov, 2016, pag.118,
pag.120,pag.124

53
3.2. POPULAREA BAZEI DE D ATE

Popularea cu date în baza de date este foarte facilă pentru toți utilizatorii, deoarece nu necesită
elemente de programare. Popularea se face cu ajutorul soft -ului Kettle, componentă Pentaho care este
responsabilă cu procesul de extracție, prelucrare și încărcare a datelor. Acesta este un soft în care
nu este nevoie să scrii cod în diferite limbaje, ci se face prin funcția drag&drop, luând niște elemente
predefinite din meniu, aducându -le în spațiul de lucru și prelucrându -le, pentru a obține transformarea
de care este nevoi e pentru a popula tabelele din baza de date.
Interfața programului Kettle este foarte prietenoasă cu utilizatorul, după cum se poate vedea și in
figura 3.8.

Figura 3.8. Interfața Kettle

Pentru a popula baza de date, a trebuit să realizez câ te o transformare în Kettle pentru fiecare tabel
din bază. Transformarea are ca scop preluarea datelor dintr -un fișier, prelucrarea acestora și încărcarea
lor în baza de date. Datele necesare populării au fost preluate din niste fișiere în format Excel.

54
În baza de date, tabelele An_studiu și An_calendaristic au fost populate direct în Oracle, cu ajutorul
sintaxei specifice inserării datelor în acesta. Fiindcă au fost puține date de inserat, am considerat că
nu este necesar să apelez la o transformare p entru a popula tabela.
Pentru celelalte tabele a fost nevoie de câte o transformare, datorită faptului că sunt foarte multe
date de inserat și ar fi fost greu să le introduci manual. Astfel cu Kettle, timpul de lucru se reduce
substanțial și erorile sun t îndepărtate.
În continuare o să prezint pașii parcurși pentru a realiza o transformare reprezentativă pentru tabela
Specializare. În acest fel am realizat și celelalte transformări pentru celelalte tabele.
Din meniul aflat în stânga, se selectează de la Input funcția Microsoft Excel Input, deoarece luăm
datele dintr -un fișier în format Excel. În interiorul funcției se fac modificări. Mai întâi, am redenumit
funcția, spunându -i “CitireInput” . În primul nod CitireInput la File/Directory trebuie să ada ugăm
calea spre fișierul respectiv. Se poate face în două moduri: ori punem calea din calculatorul nostru,
ori punem un parametru pentru Input, dar în același timp și pentru calea unde să fie scris log -ul. Astfel
că la File/Directory am adăugat ca parametr u ${InputFile} în loc de calea din calculatorul meu. Asta
face ca atunci când transformarea e rulată, să ceară o valoare pentru ${InputFile}.
Următorul pas este ca în al doilea nod CitireInput, la Content, să se selecteze din “Get sheetname(s)”
numele t abelei pentru care dorim s ă facem transformarea. Apoi mergem la nodul Fields, de unde
selectăm numele coloanelor din fișier pe care le conține tabela selectată .
În figurile 3.9. și 3.10. sunt prezentate modurile de prelucrare în primul pas al tran sformării,
reprezentativ pentru tabela Specializare.

55

Figura 3.9. Punerea unui parametru în nodul CitireInput

Figura 3.10. Denumirile câmpurilor din tabela Specializare

56
Adăugăm un alt pas din meniu, și anume “Select Values” de la func ția Tra nsform. Acesta va fi legat
de CitireInput printr -un hop. Aici, putem să redenumim numele coloanelor puse în pasul anterior.
Este indicat sa dăm coloanelor aceeași denumire pe care o avem și în baza de date.
Din meniu, de la funcția Validation adăugam pasul “Data Validator” care va fi legată printr -un hop
de “SelectValues”. Sub funcția “DataValidator” vom adăuga un pas numit “TextFileOutput”. Acesta
va fi legat de “Data Validator” printr -un hop de erori, care este marcat cu o linie roșie. În
“DataValida tor”, am făcut o validare pe cod_specializare astfel încât să nu permit ca valoarea pentru
cod_specializare să fie 0. Dacă aș adăuga o linie în coloana cod_specializare din fișier, și valoarea
acesteia să fie nulă, atunci linia va fi scrisă în fișierul “Te xtFileOutput”.
În general, tabele din baza de date sunt legate între ele. De aceea, în transformare, dacă în bază,
tabelul este legat de alt tabel printr -o cheie străină, este necesar să punem din meniu “Database
lookup”. Are ca scop căutarea unei valo ri în tabelul în care se găsește pentru a fi returnată și utilizată
în tabelul nostru. Dacă tabelul în baza de date, are mai multe chei străine, atunci, se vor pune câte un
“Database lookup” pentru fiecare valoare pe care dorim să o returnăm în tabelul nos tru. De exemplu,
tabelul Specializare este legat prin id_an_studiu de tabela An_studiu. Căutăm în tabelul An_studiu
valorile pemtru denumirea anului de studiu si returnăm în tabelul Specializare id_an_studiu. De aceea
se pune din nou un “Select Values” und e vom adăuga și numele coloanei recent adăugate, în cazul
nostru, id_an_studiu.
La sfârșit, o să adaug din Output, o funcție numită “Insert/Update” în care trebuie făcută conexiunea
la baza de date. Această funcție caută rândurile din tabel, folosind a numite chei de căutare. Dacă
rândurile nu au fost găsite, inserează în baza de date, dacă nu doar le updatează. De exemplu, în cazul
transformării pentru tabelul Specializare, caută după id, care este de fapt cod_specializare.
După ce se salvează, se rulează si dacă totul funcționează cum trebuie, ar trebui ca toate
componentele transformarii să fie marcate cu o bifă verde, ca în figura 3.11.

57

Figura 3.11. Transformare în Kettle

58
3.3. REALIZAREA RAPOARTEL OR ÎN POWER BI

Realizarea rapoartelor în Power BI este una facilă pentru toți utilizatorii. Aceștia nu trebuie să
aibă cunoștiințe de programare, pentru că nu se va scrie cod în diferite limbaje. Toate rapoartele se
realizează din meniul aplicației și prin funcția drag&drop. Dacă e ste nevoie, se vor mai construi noi
măsuri sau coloane necesare realizării rapoartelor.

Figura 3.12. Interfața Power BI

Primul pas în realizarea rapoartelor îl reprezintă importul datelor. Acestea se vor transforma în
informații, mai apoi în d ecizii. Datele pot fi sub formă de baze de date, fișiere, fișiere online. În cazul
acesta, s -a folosit importul de date din baza de date.
Importul de date în Power BI se face selectând din meniu funcția “Get Data -Database – Oracle
Database”, dup ă car e se selectează baza de date din care se vor extrage datele.

59

Figura 3.13. Meniul de import date din Power BI

3.3.1. Analiza numărului de studenți, media notelor, procentul de promovare în raport cu
specializarea și anii de studiu

În realizar ea raportului privind analiza numărului de studenți, media notelor, procentul de
promovare în raport cu specializarea și anii de studiu, s -au folosit date din următoarele tabele din
cadrul bazei de date:
– An_studiu
– Specializare
– Note
Câmpurile din tab ele și legăturile dintre acestea se pot vedea în figura 3.14.

60

Figura 3.14. Tabele folosite în realizarea raportului

Realizarea propriu -zisă al raportului se va face prin simpla selectare a unui model de raport
prestabilit oferit de Power BI.

Figura 3.15. Modele de rapoarte prestabilite oferite de Power BI

Pentru acest raport s -a ales modelul Matrix pentru că oferă o viziune mai clară asupra analizei
făcute. Ca dimensiuni am pus denumire an studiu și denumire specializare, iar ca măsuri am adăugat,
calculându -le în același timp: media notelor obținute de fiecare specializare, în funcție de anul de
studiu, numărul de studenți și procentul de promovare al studenților de la fiecare specializare, tot în
funcție de denumirile anilor de studiu.

61
După cum se poate observa în figura 3.15. numărul studenților de la specializarea Contabilitate și
Informatică de gestiune este mult mai mare, pe când la procentul de promovare și media notelor pe
ani de studiu si specializare, se diferențiază clar spec ializarea Informatică economică.

Figura 3.16. Raport privind numărul de studenți, procentul de promovare și media notelor în raport
cu specializarea și denumirile anilor de studiu

3.3.2. Analiza studenților care iau bursă de merit și de studiu

Pentru acest raport s -au utilizat următoarele tabele din baza de date: Studenți, Note, Specializare,
An studiu.
Câmpurile și legăturile dintre acestea se pot vedea în figura 3.17.

Figura 3.17. Tabele folosite în realizarea raportului

62
Pentru acest raport, am utilizat ca model predefinit tabelul. Este un tabel care conține studenții
care obțin bursă de merit și unul pentru cei cu bursă de studiu. Am presupus că cei cu medii mai mari
de 9,50 o să obțină bursă de merit, iar cei cu media de la 9 până la 9,50 o să ia bursă de studiu.

Figura 3.18. Raport privind studenții care iau bursă de merit și bursă de studiu

3.3.3. Raport privind numărul studenților care iau bursă în funcție de anul de studiu

Pentru realizarea acest ui raport s -au utilizat aceleași tabele ca la raportul privind evoluția
numărului de studenți, media și procentul de promovare în funcție de specializare și ani de studiu.
S-a ales ca model predefinit graficul, și anume linie chart cu două lini i, pentru că oferă o
viziune mai clară asupra analizei făcute.

63

Figura 3.19. Raport privind numărul de studenți cu bursă în raport cu anul de studiu

După cum se poate observa, în primul grafic este prezentat numărul studenților cu bursă de merit,
iar în cel de -al doilea pe cei cu bursă de studiu. Se poate observa că evoluția este una descrescătoare,
în primul an de studiu se obțin cele mai multe burse față de anii de studiu doi si trei.

3.3.4. Raport privind suma valorilor bursei de merit și bur sei de studiu în funcție de anii de
studiu

Pentru acest raport s -a presupus următoarea situație: există un buget pe an de studiu de 10 000
unități monetare care să fie împărțit celor care vor lua bursă de merit și studiu. Bursa de studiu este
X, iar bursa de merit este dublul bursei de studiu. Numărul celor care vor lua bursă de studiu este A,
iar cei cu bursă de merit B. Ecuația pentru aflarea valorii burselor este: Ax+2Bx=10000 u.m.
Pentru realizarea acestui raport s -a folosit tot linia chart cu două linii: pe axa Ox s -au pus anii de
studiu, iar pe axa Oy suma valorilor bursei de studiu și de merit. S -a pus câte o măsură pentru aflarea
valorii bursei de merit și de studiu, apoi s -a calculat câte o măsură și pentru suma valorilor burselor
în raport cu anii de studiu.

64

Figura 3.20. Raport privind suma valorilor bursei de merit și studiu în funcție de anii de studiu

3.3.5. Raport privind media studenților în raport cu anul de studiu

Pentru acest raport s -au utilizat ca mod ele predefinite KPI și Tachometer. În funcție de anul de
studiu, se va calcula media notelor și se va colora cu roșu dacă media notelor este sub 7, dacă este
peste 7 se va colora cu galben. Am pus și un filtru separat pentru anul calendaristic și pentru an ul de
studiu.

Figura 3.21. Raport privind media notelor în raport cu anii de studiu

65
După cum se poate observa în figura 3.21., în anul de studiu I, anul calendaristic 2016 -2017,
media notelor este 6.54 și este colorată cu roșu, fiind medie sub n ota 7.

3.3.6. Raport privind nota cea mai mare în funcție de anul calendaristic

Pentru acest raport s -a utilizat ca model predefinit KPI. S -a dorit afișarea celei mai mari note
obținute într -un anumit an calendaristic.

Figura 3.22. Raport priv ind cea mai mare notă dintr -un an calendaristic

După cum se poate vedea în figura 3.22., în anul calendaristic 2016 -2017, cea mai mare notă a fost
cea maximă, și anume 10.

66
Cap. 4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Sistemele informatice integra te de asistare a deciziei sunt o industrie care până în acest moment
au arătat numai aspecte de viitor, iar acest lucru nu pare să se opreasca aici. Acestea sunt din ce în ce
mai utile societății în care trăim, mai ales fiind indispensabile procesului de m anagement al firmei.
Soluțiile Business Intelligence sunt răspunsurile cele mai complete la rapoarte cât mai bine
definite, clare, oferindu -le managerilor dintr -o firmă informațiile de care au nevoie pentru a lua cele
mai bune și utile decizii. Bu siness Intelligence este cel mai bun facilitator de furnizare de rapoarte,
deci s -ar putea spune că este cel mai bună soluție de luare a deciziilor în afaceri, reducînd costurile și
crescând profitul.
Pentru a demonstra eficiența folosirii soluți ilor de tip Business Intelligence am ales să fac o
analiză, situație privind gestiunea studenților de la două specializări din cadrul facultății de Științe
Economice.
În cadrul realizării acestor rapoarte și analize am folosit o aplicație numită Power BI. Aceasta
este o aplicație de Business Intelligence destul de nouă și foarte ușor de folosit de către toți utilizatorii.
Datele folosite pentru realizarea de rapoarte au fost extrase din baza de date creată în Oracle și
populată cu ajutorul lui Ket tle, care se ocupă cu extragerea datelor, transformarea lor și încărcarea
acestora în baza de date.
Aceste rapoarte pot fi personalizate în funcție de ce dorește utilizatorul să obțină. În cadrul
acestei lucrări am analizat o evoluție a numărul ui de studenți, a mediei și a procentului de
promovare la examene în raport cu specializarea si anul de studiu de care aparțin. Am facut o
statistică privind studenții care o să obțină bursă de merit și de studiu, numărul acestora, sumele
valorilor burselo r în raport cu anii de studiu, am analizat mediile si cele mai mari note dintr -un an
calendaristic sau anumit an de studiu.
În concluzie, prin realizarea acestei lucrări am evidențiat importanța existenței unui sistem
informatic integrat de asistare a deciziei în cadrul unei organizații, facilitatea și utilitatea pe care ne –
o oferă soluțiile de tip Business Intelligence. Totodată, am putut să văd cum funcționează o aplicație
de raportare, mai exact Power BI.

67
Bibliografie și webogra fie

1. Airinei D., Depozite de date, Editura Polirom, Iași, 2002
2. Inmon W. H., Building the Data Warehouse, John Wiley &Sons, New York, 1996
3. Hurbean Luminița, Păvăloaia Vasile -Daniel, Fotache Doina, Dospinescu Octavian, Platforme integ rate
pentru afaceri – ERP, Editura Economică București, 2013
4. Kroenke D., Auer D., Database concepts, Pearson Education, 2008
5. Lixăndroiu D., “Bazele informaticii economice”, Ed. Infomarket, 2000
6. Lixăndroiu D., Analiza și proiectarea sisteme lor informatice, Note de curs 2016 -2017
7. Lixăndroiu R., Lixăndroiu D., Baze de date cu aplicații, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2016
8. Măzăreanu, V., “<<Inteligen ță>> în Business Intelligence”, Analele Științifice ale Universității A lexandru
Ioan Cuza, Iași, Tomul LII/LIII, 2005/2006
9. Moss L., Atre S., Business Intelligence Roadmap, Addison -Wesley Professional, 2003
10. Negash S.,”Communications of the Association for Information Systems”, Vol. 13, 2004
11. Sabău Ghe., ș.a., Baze de date, Editura Matrix Rom, 2008, București
12. Zaharie D., Roșca I., Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Ed. Dual Tech,București, 2002
13. http://www.srmuniv. ac.in/sites/default/files/files/ETL.pdf
14. http://plaut.ro/ro/blog/ce -este-datawarehouse -ce-tipuri -de-datawarehouse -exista/
15. https://en.wikipedia.org/wiki/Extract,_transform,_load
16. file:///C:/Users/Lenovo/Downloads/2.+Arhitectura+depozitelor+ de+date.pdf
17. http://revistaie.ase.ro/content/17/Muntean.pdf
18. https://www.pentalog.ro
19.https://www.techopedia.com/definition/8711/oracle -database
20.http://www.oracle.com/technetwork/ database/database -technologies/express -edition/overview/index.html
21. http://www.oracle.com/technetwork/developer -tools/sql -developer/what -is-sqlde v-093866.html
22.http://www.oracle.com/technetwork/developer -tools/sql -developer/sqldeveloperwhitepaper -v12-
129509.pdf
23. http://www.oracle.com/technetwork/topics/o67sql -101793.html
24. http://wiki.pent aho.com/display/EAI/Pentaho+Data+Integration+%28Kettle%29+Tutorial
25.https://churriwifi.wordpress.com/2010/06/01/comparing -talen d-open -studio -and-pentaho -data-
integration -kettle/

68
26.http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.01+Introduction+to+Spoon
27.http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.02+Creating+a+Transformation+or+Job
28.https://help.pentaho.com/Documentation/5.1/0L0/0Y0/040/000
29.http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.02+Creating+a+Transformation+or+Job
30.http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.06+ Hops
31.http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.07+Variables
32.http://wiki.pentaho.com/display/EAI/.12+Graphical+View
33.https://powerbi.microsoft.com/en -us/what -is-power -bi/
34.https://powerbi.microsoft.com/ en-us/documentation/powerbi -service -basic -concepts/
35.http://www.alliancetek.com/Blog/post/2016/05/13/Analyzing -and-Visualizing -Data -with-Power-BI.aspx
36.http://cursuri.cs.pub.ro/~radulescu/bd/sql9/cap12.html