Specializarea Pedagogia Învă ț ământului Primar si Pre ș colar [606050]

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ Lungu ​ ​ Maria ​ ​ Alexandra
Facultatea ​ ​ de ​ ​ Teologie ​ ​ Ortodoxă ​ ​ si ​ ​Ș tiin ț ele ​ ​ Educatiei
Specializarea ​ ​ Pedagogia ​ ​ Învă ț ământului ​ ​ Primar ​ ​ si ​ ​ Pre ș colar

Introducere

Semantica ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ ramură ​ ​ a ​ ​ lexicologiei ​ ​ care ​ ​ cercetează ​ ​ sensurile
cuvintelor, ​ ​ cauzele ​ ​ schimbării ​ ​ acestora ​ ​ș i ​ ​ evolu ț ia ​ ​ lor ​ ​ în ​ ​ timp. ​ ​ Semantica ​ ​ este ​ ​ un
factor ​ ​ de ​ ​ organizare ​ ​ a ​ ​ vocabularului.Vocabularul ​ ​ sau ​ ​ lexicul ​ ​ unei ​ ​ limbi ​ ​ este
totalitatea ​ ​ unită ț ilor ​ ​ lexicale ​ ​ (cuvintelor) ​ ​ care ​ ​ există ​ ​ și ​ ​ care ​ ​ au ​ ​ existat ​ ​ cândva ​ ​ în
limbă. ​ ​ Lexicologia ​ ​ este ​ ​ disciplina ​ ​ lingvistică ​ ​ ce ​ ​ se ​ ​ ocupă ​ ​ cu ​ ​ studiul
vocabularului.

Lingvistica ​ ​ este ​ ​ș tiin ț a ​ ​ care ​ ​ studiază ​ ​ limba ​ ​ și ​ ​ legile ​ ​ ei ​ ​ de ​ ​ dezvoltare.
Cuvântul ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ structură ​ ​ fonică ​ ​ (un ​ ​ sunet ​ ​ sau ​ ​ un ​ ​ grup ​ ​ de ​ ​ sunete) ​ ​ la ​ ​ care
se ​ ​ asociază ​ ​ un ​ ​ sens, ​ ​ și ​ ​ este ​ ​ capabilă ​ ​ să ​ ​ îndeplinească ​ ​ o ​ ​ func ț ie ​ ​ în ​ ​ comunicare
(om, ​ ​ floare, ​ ​ harnic, ​ ​ doi, ​ ​ eu, ​ ​ a ​ ​ scrie, ​ ​ sus, ​ ​ pe, ​ ​ și). ​ ​ Structura ​ ​ fonică ​ ​ (sonoră)
alcătuie ș te ​ ​ înveli ș ul ​ ​ sonor, ​ ​ material ​ ​ (grafic ​ ​ este ​ ​ notată ​ ​ prin ​ ​ litere), ​ ​ adică ​ ​ forma
cuvântului. ​ ​ Forma ​ ​ poate ​ ​ suferi ​ ​ modificări ​ ​ fără ​ ​ să ​ ​ se ​ ​ modifice ​ ​ sensul
lexical.Acestea ​ ​ sunt ​ ​ cuvinte ​ ​ flexibile ​ ​ (om-oameni; ​ ​ negru-neagră; ​ ​ a ​ ​ scrie- ​ ​ scriu-
scriam- ​ ​ scrisesem- ​ ​ voi ​ ​ scrie). ​ ​ Sunt ​ ​ și ​ ​ cuvinte ​ ​ neflexibile ​ ​ a ​ ​ căror ​ ​ formă ​ ​ rămâne
neschimbată ​ ​ (a ș a, ​ ​ cum, ​ ​ pe, ​ ​ș i, ​ ​ fiindcă, ​ ​ vai).

Denumirea ​ ​ no ț iunilor ​ ​ de ​ ​ semantica:
1.sens ​ ​ lexical
● sens ​ ​ nemotivat ​ ​ și ​ ​ sens ​ ​ motivat ​ ​ ;
2. ​ ​ actualizarea ​ ​ sensului,
● cuvinte ​ ​ monosemantice ​ ​ și ​ ​ cuvinte ​ ​ polisemantice ​ ​ ;
3. ​ ​ sensul ​ ​ cuvintelor ​ ​ în ​ ​ context:
● denotativ, ​ ​ conotativ, ​ ​ derivat, ​ ​ ambiguu ​ ​ și ​ ​ incompatibil ​ ​ ;
4. ​ ​ cuvinte ​ ​ cu ​ ​ sens ​ ​ figurat:
● figurile ​ ​ de ​ ​ stil ​ ​ ;
● evoluția ​ ​ sensului ​ ​ unor ​ ​ cuvinte ​ ​ ;

1

5. ​ ​ categorii ​ ​ semantice:
● antonime,
● sinonime,
● omonime,
● omofone,
● omografe,
● paronime,
● pleonasme
● tautologii.

Omofonele

Omofonia ​ ​ reprezintă ​ ​ o ​ ​ categorie ​ ​ de ​ ​ fonetica ​ ​ care ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ constituire ​ ​ a ​ ​ douã
sau ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ cuvinte ​ ​ care ​ ​ au ​ ​ aceeași ​ ​ pronunțare ​ ​ si ​ ​ au ​ ​ aceeasi ​ ​ forma ​ ​ sonora,
insa ​ ​ forma ​ ​ scrisa ​ ​ este ​ ​ diferita ​ ​​ ​ de ​ ​ regula, ​ ​ exceptie ​ ​ subcategoria ​ ​ omografelor,
usor ​ ​ de ​ ​ confundat, ​ ​ insa ​ ​ care ​ ​ apar ​ ​ destul ​ ​ de ​ ​ des.
Omofonele ​ ​ sunt ​ ​ cuvinte ​ ​ cu ​ ​ sens ​ ​ diferit, ​ ​ scriere ​ ​ diferita ​ ​ din ​ ​ punct ​ ​ de
vedere ​ ​ ortografic ​ ​ dar ​ ​ pronun ț ie ​ ​ identica.
În ​ ​ cazul ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ nu ​ ​ există ​ ​ diferen ț e ​ ​ de ​ ​ expresie ​ ​ fundamental ​ ​ diferite,
diversele ​ ​ accep ț ii ​ ​ ale ​ ​ unei ​ ​ forme ​ ​ trebuie ​ ​ să ​ ​ corespundă ​ ​ aceleia ș i ​ ​ zone ​ ​ de
semnificație ​ ​ și ​ ​ tot ​ ​ ce ​ ​ aparține ​ ​ acestei ​ ​ zone ​ ​ trebuie ​ ​ să ​ ​ constituie ​ ​ o ​ ​ manifestare ​ ​ a
aceluia ș i ​ ​ în ț eles ​ ​ ca ​ ​ valoare ​ ​ de ​ ​ limbă ​ ​ . 1
In ​ ​ limba ​ ​ noastră, ​ ​ de ​ ​ multe ​ ​ ori ​ ​ omofonia ​ ​ si ​ ​ omografia ​ ​ coexista ​ ​ iar
ocazional, ​ ​ împreună ​ ​ alcătuiesc ​ ​ grupul ​ ​ de ​ ​ cuvinte ​ ​ numite ​ ​ omonime- ​ ​ cuvinte ​ ​ cu
scriere ​ ​ identica ​ ​ș i ​ ​ în ț eles ​ ​ diferit. ​ ​ Ortografia ​ ​ este ​ ​ cea ​ ​ care ​ ​ duce ​ ​ la ​ ​ diferen ț ierea
intre ​ ​ omofone ​ ​ș i ​ ​ alte ​ ​ cuvinte ​ ​ pronun ț ate ​ ​ identic, ​ ​ care ​ ​ însă ​ ​ nu ​ ​ sunt ​ ​ omografe ​ ​ ( ​ sar
si ​ ​ ​ s-ar, ​ ​ car ​ ​​ si ​ ​ ​ c-ar).
Omofonele ​ ​ sunt ​ ​ destul ​ ​ de ​ ​ rare ​ ​ in ​ ​ limba ​ ​ romana.

1 ​ ​ Coseriu ​ ​ 2000: ​ ​ 173-181

2

Exemple:
● pronumele ​ ​​ ea ​ ​ ​ș i ​ ​ verbul ​ ​​ ia
● pronumele ​ ​​ ele ​ ​ ​ cu ​ ​ substantivul ​ ​​ iele
● pronumele ​ ​​ ei ​ ​ ​ (fie ​ ​ plural ​ ​ de ​ ​ la ​ ​​ el ​ , ​ ​ fie ​ ​ genitiv-dativ ​ ​ de ​ ​ la ​ ​​ ea ​ ) ​ ​ cu ​ ​ verbul
iei
● aceea ș i ​ ​ ​ș i ​ ​​ aceia ș i
● chil ​ ​ ​ (lichid ​ ​ fiziologic) ​ ​ș i ​ ​​ kil ​ ​ ​ („kilogram”)
● tocsine ​ ​ ​ (plural ​ ​ de ​ ​ la ​ ​​ tocsin ​ , ​ ​ „clopot ​ ​ de ​ ​ alarmă”) ​ ​ș i ​ ​​ toxine ​ ​ ​ (plural ​ ​ de ​ ​ la
toxină ​ , ​ ​ „substan ț ă ​ ​ otrăvitoare”)
● lacs ​ ​ ​ (specie ​ ​ de ​ ​ pe ș ti) ​ ​ș i ​ ​​ lax ​ ​ ​ („lejer”)
● elementele ​ ​ de ​ ​ compunere ​ ​​ kali- ​ ​ ​ („potasiu”) ​ ​ș i ​ ​​ cali- ​ ​ ​ („frumos”)

Propozi ț ii ​ ​ formate ​ ​ cu ​ ​ omofone:
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „i-ar” ​ ​ș i ​ ​ „iar”
1. I-ar ​ ​ ​ cumpăra ​ ​ un ​ ​ cadou ​ ​ mai ​ ​ târziu ​ ​ însă ​ ​ nu ​ ​ș tie ​ ​ dacă ​ ​ are ​ ​ timp.
2. Cat ​ ​​ i-ar ​ ​ ​ da ​ ​ pe ​ ​ bluza, ​ ​ daca ​ i-ar ​ ​ ​ nu ​ ​ ar ​ ​ stii ​ ​ cat ​ ​ a ​ ​ costat ​ ​ ?
3. Mătu ș a ​ ​​ i-ar ​ ​ ​ lua ​ ​ ceva ​ ​ dulce.
4. Iar ​ ​ ​ va ​ ​ veni ​ ​ primăvara.
5. Am ​ ​ fost ​ ​ la ​ ​ pescuit ​ ​​ iar ​ ​​ apoi ​ ​ mama ​ ​ a ​ ​ gătit ​ ​ peste.
6. Ce ​ ​ zici ​ ​ sa ​ ​ ne ​ ​ vedem ​ ​​ iar ​ ​​ mâine? ​ ​ Mai ​ ​ am ​ ​ sa ​ ​ î ț i ​ ​ arat ​ ​ ceva.
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „iau” ​ ​ și ​ ​ „i-au”
● Astăzi ​ ​ la ​ ​ 12 ​ ​​ iau ​ ​ ​ copilul ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ grădini ț ă.
● Iau ​ ​ ​ întotdeauna ​ ​ notele ​ ​ pe ​ ​ care ​ ​ le ​ ​ merit.
● Nu ​ ​ ma ​ ​​ iau ​ ​ ​ după ​ ​ cei ​ ​ care ​ ​ comentează ​ ​ în ​ ​ necuno ș tin ț ă ​ ​ de ​ ​ cauza.
● I-au ​ ​ ​ plătit ​ ​ salariul ​ ​ cu ​ ​ o ​ ​ luna ​ ​ întârziere.
● Nu ​ ​​ i-au ​ ​ ​ mai ​ ​ văzut ​ ​ niciodată.
● I-au ​ ​ ​ cumpărat ​ ​ o ​ ​ cafea, ​ ​ apoi ​ ​​ i-au ​ ​ ​ luat ​ ​ș i ​ ​ o ​ ​ brio ș ă.

3

Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „s-a” ​ ​ și ​ ​ „sa”
● Copilul ​ ​​ s-a ​ ​​ jucat ​ ​ în ​ ​ balta ​ ​ toată ​ ​ diminea ț a.
● Vântul ​ ​ ​ s-a ​ ​ ​ făcut ​ ​ sim ț it ​ ​ în ​ ​ toată ​ ​ zona.
● S-a ​ ​ ​ mi ș cat ​ ​ greu ​ ​ mult ​ ​ timp ​ ​ după ​ ​ ce ​ ​ a ​ ​ avut ​ ​ piciorul ​ ​ rupt.
● S-a ​ ​ ​ lini ș tit ​ ​ când ​ ​ a ​ ​ auzit ​ ​ ca ​ ​ e ​ ​ totul ​ ​ în ​ ​ regula.
● Ea ​ ​ e ​ ​ bunica ​ ​​ sa ​ .
● Mătu ș ă- ​ sa ​ ​ ​ era ​ ​ plecata ​ ​ la ​ ​ serviciu.
● Haina ​ ​​ sa ​ ​ ​ era ​ ​ murdara.
● Acum ​ ​ era ​ ​ sansa ​ ​ ​ sa ​ .
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „la” ​ ​ș i ​ ​ „l-a”
● L-a ​ ​ ​ mi ș cat ​ ​ sa ​ ​ vadă ​ ​ dacă ​ ​ mai ​ ​ respira.
● Acum, ​ ​ ca ​ ​​ l-a ​ ​ ​ înapoiat ​ ​ Ana, ​ ​ Maria ​ ​ avea ​ ​ din ​ ​ nou ​ ​ un ​ ​ laptop ​ ​ pe ​ ​ cre ​ ​ sa
lucreze.
● Minciuna ​ ​​ l-a ​ ​ ​ dat ​ ​ de ​ ​ gol.

● Ai ​ ​ plecat ​ ​ cu ​ ​ Marian ​ ​​ la ​ ​ ​ pia ț ă?
● Era ​ ​ cu ​ ​ gândul ​ ​ tot ​ ​​ la ​ ​ ​ vacanta.
● Am ​ ​ sa ​ ​ îmi ​ ​ petrec ​ ​ sărbătorile ​ ​​ la ​ ​ ​ munte.
Propoziții ​ ​ cu ​ ​ „ca” ​ ​ și ​ ​ „c-a”
● Nu ​ ​ sunt ​ ​ doua ​ ​ la ​ ​ fel ​ ​​ ca ​ ​ ​ ea.
● A ​ ​ reu ș it ​ ​​ ca ​ ​ ​ partea ​ ​ a ​ ​ doua ​ ​ a ​ ​ proiectului ​ ​ sa ​ ​ fie ​ ​ mai ​ ​ buna ​ ​ decât ​ ​ se ​ ​ a ș tepta.
● Nu ​ ​ exista ​ ​ ceva ​ ​ mai ​ ​ fin ​ ​​ ca ​ ​​ blăni ț a ​ ​ acestui ​ ​ iepura ș .

● M-a ​ ​ min ț it ​ ​​ c-a ​ ​ ​ fost ​ ​ acasă, ​ ​ însă ​ ​ plecase ​ ​ în ​ ​ alt ​ ​ ora ș ​ ​ înainte ​ ​ cu ​ ​ o ​ ​ zi.
● Am ​ ​ș tiut ​ ​ mereu ​ ​​ c-a ​ ​ ​ locuit ​ ​ în ​ ​ Constanta.
● Consider ​ ​​ c-a ​ ​ ​ trecut ​ ​ primejdia ​ ​ de ​ ​ acum ​ ​ încolo.
4

Propoziții ​ ​ cu ​ ​ „cam” ​ ​ și ​ ​ „c-am”
● A ​ ​ fost ​ ​​ cam ​ ​ ​ cald ​ ​ în ​ ​ luna ​ ​ iunie ​ ​ anul ​ ​ trecut.
● Cam ​ ​ ​ glume ț ​ ​ e ș ti ​ ​ tu ​ ​ astăzi!
● Va ​ ​ fi ​ ​​ cam ​ ​​ greu ​ ​ de ​ ​ recuperat ​ ​ dacă ​ ​ nu ​ ​ înve ț i ​ ​ pana ​ ​ în ​ ​ sesiune.
● Recunosc ​ ​​ c-am ​ ​ ​ dat-o ​ ​ în ​ ​ bara.
● C-am ​ ​ ​ reu ș it, ​ ​ e ​ ​ adevărat, ​ ​ însă ​ ​ cu ​ ​ ce ​ ​ pre ț ?
● Eu ​ ​ cred ​ ​​ c-am ​ ​ ​ gre ș it ​ ​ când ​ ​ am ​ ​ ales ​ ​ acest ​ ​ traseu.
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „care” ​ ​ș i ​ ​ „c-are”
● Voi ​ ​ veni ​ ​ la ​ ​ petrecere ​ ​ cu ​ ​ drag, ​ ​ îmbrăcata ​ ​ în ​ ​ rochia ​ ​ pe ​ ​​ care ​ ​ ​ mi-am
cumpărat-o ​ ​ săptămâna ​ ​ trecuta
● Acel ​ ​ bărbat ​ ​ de ​ ​ pe ​ ​ marginea ​ ​ drumului ​ ​ este ​ ​ cel ​ ​​ care ​ ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ ieri ​ ​ în ​ ​ Mall.
● Voi ​ ​ merge ​ ​ la ​ ​ cinema ​ ​ sa ​ ​ vad ​ ​ filmul ​ ​ la ​ ​​ care ​ ​​ ii ​ ​ face ​ ​ atâta ​ ​ reclama.
● Ionel ​ ​ spunea ​ ​​ c-are ​ ​ ​ el ​ ​ o ​ ​ geanta ​ ​ pentru ​ ​ laptop.
● Noi ​ ​ cred ​ ​ ca ​ ​ mergem ​ ​ la ​ ​ cumpărături ​ ​ azi, ​ ​ îmi ​ ​ spusese ​ ​ Mirela ​ ​ ​ c-are ​ ​ ​ ceva ​ ​ de
cumpărat.
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „c-ai” ​ ​ș i ​ ​ „cai”
● Ai ​ ​ spus ​ ​​ c-ai ​ ​​ scris, ​ ​ș i ​ ​ totu ș i ​ ​ ai ​ ​ un ​ ​ rezultat ​ ​ nesatisfăcător.
● Ziceai ​ ​​ c-ai ​ ​​ fost ​ ​ acasă. ​ ​ De ​ ​ ce ​ ​ nu ​ ​ ai ​ ​ răspuns ​ ​ la ​ ​ telefon?
● Daca ​ ​ș tiai ​ ​ lectia, ​ ​ș tiai ​ ​ si ​ ​​ c-ai ​ ​​ gre ș it ​ ​ la ​ ​ exerci ț iul ​ ​ 2.
● In ​ ​ poza ​ ​ erau ​ ​ multi ​ ​​ cai ​ , ​ ​ unul ​ ​ mai ​ ​ frumos ​ ​ decât ​ ​ celalalt.
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ ”n-ai” ​ ​ș i ​ ​ ”nai”
● N- ​ ai ​ ​ ​ cumva ​ ​ o ​ ​ geanta ​ ​ mai ​ ​ mare?
● Ș tii ​ ​ tu ​ ​ ceva ​ ​ dar ​ ​​ n-ai ​ ​​ cum ​ ​ sa ​ ​ș tii ​ ​ tot.
● N-ai ​ ​ ​ vrea ​ ​ sa ​ ​ vin ​ ​ cu ​ ​ tine?
● Am ​ ​ văzut ​ ​ un ​ ​ spectacol ​ ​ popular ​ ​ cu ​ ​ un ​ ​ domn ​ ​ care ​ ​ canta ​ ​ la ​ ​​ nai ​ .

5

Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „mi-au” ​ ​ș i ​ ​ „miau”
● Mereu ​ ​​ mi-au ​ ​ ​ fost ​ ​ alături ​ ​ cei ​ ​ doi ​ ​ prieteni ​ ​ din ​ ​ copilărie.
● Ei ​ ​​ mi-au ​ ​ ​ povestit ​ ​ cat ​ ​ de ​ ​ amuzanta ​ ​ eram.
● Sa ​ ​ș tii ​ ​ ca ​ ​ mi-au ​ ​ plăcut ​ ​ poeziile ​ ​ tale!
● Miau, ​ ​ miau- ​ ​ se ​ ​ auzea ​ ​ incet ​ ​ din ​ ​ podul ​ ​ casei.
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „ne-am” ​ ​ș i ​ ​ „neam”
● Ne-am ​ ​​ gândit ​ ​ ce ​ ​ e ​ ​ de ​ ​ făcut ​ ​ dar ​ ​ nu ​ ​ am ​ ​ ajuns ​ ​ la ​ ​ o ​ ​ concluzie.
● Ne-am ​ ​​ duce ​ ​ în ​ ​ vacanta, ​ ​ însa ​ ​ unde?
● Ne-am ​ ​ ​ plăcut ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ prima ​ ​ întâlnire.
● Se ​ ​ spune ​ ​ ca ​ ​ prin ț ii ​ ​ sunt ​ ​ de ​ ​​ neam ​ ​ ​ nobil, ​ ​ însă ​ ​ eu ​ ​ ii ​ ​ consider ​ ​ oameni ​ ​ la ​ ​ fel
ca ​ ​ to ț i ​ ​ ceilal ț i.
● Se ​ ​ pare ​ ​ ca ​ ​ la ​ ​ nunta ​ ​ au ​ ​ fost ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ persoane ​ ​ care ​ ​ erau ​ ​​ neam ​ ​ ​ cu ​ ​ mirele.

Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „zi-le/zile”
Exemple:
● Zi-le ​ ​​ ce ​ ​ teme ​ ​ aveau ​ ​ pentru ​ ​ ora ​ ​ aceasta.
● Zi-le ​ ​​ doua ​ ​ de ​ ​ dulce ​ ​ dacă ​ ​ nu ​ ​ se ​ ​ potolesc!
● Anul ​ ​ are ​ ​ 365 ​ ​ de ​ ​ zile.
● In ​ ​ câteva ​ ​​ zile ​ ​ ​ începe ​ ​ Târgul ​ ​ de ​ ​ Crăciun.
● Zi-le ​ ​ ​ș i ​ ​ lor ​ ​ ce ​ ​ mi-ai ​ ​ spus ​ ​ mie!
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ ”v-ar” ​ ​ș i ​ ​ ”var”
● Cum ​ ​ crede ț i ​ ​ ca ​ ​ v-ar ​ ​ vedea ​ ​ prietenii ​ ​ vo ș tri ​ ​ dacă ​ ​ ar ​ ​ afla ​ ​ ce ​ ​ secret ​ ​ ascunde ț i?
● Cam ​ ​ ce ​ ​​ v-ar ​ ​ ​ lipsi ​ ​ in ​ ​ următoarele ​ ​ 3 ​ ​ zile?
● V-ar ​ ​ fi ​ ​ văzut ​ ​ dacă ​ ​ nu ​ ​ va ​ ​ ascundea ț i ​ ​ atât ​ ​ de ​ ​ bine.
● V-ar ​ ​​ duce ​ ​ mintea ​ ​ sa ​ ​ face ț i ​ ​ș i ​ ​ voi ​ ​ asa ​ ​ ceva?
● V-ar ​ ​ ​ lua ​ ​ prea ​ ​ mult ​ ​ timp ​ ​ pe ​ ​ aceasta ​ ​ ruta.
● Pe ​ ​ vremuri, ​ ​ se ​ ​ folosea ​ ​ pentru ​ ​ pere ț i ​ ​​ var ​ ​ ​ simplu, ​ ​ alb.
6

Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ ”într-una” ​ ​ș i ​ ​ ”întruna”
● Vor ​ ​ veni ​ ​ în ​ ​ inspec ț ie ​ ​​ într-una ​ ​ ​ din ​ ​ următoarele ​ ​ săptămâni.
● Într-una ​ ​ ​ din ​ ​ dă ț i, ​ ​ am ​ ​ văzut.-o ​ ​ fără ​ ​ machiaj ​ ​ș i ​ ​ e ​ ​ foarte ​ ​ frumoasa!
● Nu ​ ​ vreau ​ ​ sa ​ ​ ma ​ ​ gândesc ​ ​ ca ​ ​ săptămâna ​ ​ viitoare ​ ​ va ​ ​ ploua ​ ​​ întruna ​ !
● Le ​ ​ merge ​ ​ gura ​ ​​ întruna, ​ ​ ​ zi ​ ​ș i ​ ​ noapte!

Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „totuna ​ ​ș i ​ ​ “tot ​ ​ una”.
● Cred ​ ​ ca ​ ​ e ​ ​​ totuna ​ ​ ​ dacă ​ ​ vom ​ ​ merge ​ ​ în ​ ​ Grecia ​ ​ sau ​ ​ în ​ ​ Italia…
● Am ​ ​ ales ​ ​ o ​ ​ geaca ​ ​ verde ​ ​ iar ​ ​ Camelia ​ ​​ tot ​ ​ una ​ ​ ​ verde.
● Nu ​ ​ i ț i ​ ​ e ​ ​​ totuna ​ ​​ când ​ ​ vezi ​ ​ cata ​ ​ nedreptate ​ ​ exista.
● Tot ​ ​ una ​ ​​ din ​ ​ noi ​ ​ a ​ ​ trebuit ​ ​ sa ​ ​ cure ț e ​ ​ cartofii.
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „decât” ​ ​ș i ​ ​ „de ​ ​ cât”
● Nu ​ ​ voi ​ ​ plăti ​ ​ mai ​ ​ mult ​ ​ ​ decât ​ ​​ face.
● Decât ​ ​ ​ sa ​ ​ citesc ​ ​ o ​ ​ carte ​ ​ neinteresanta, ​ ​ mai ​ ​ bine ​ ​ ascult ​ ​ o ​ ​ muzica ​ ​ buna.
● Am ​ ​ ales ​ ​ sa ​ ​ ies ​ ​ pe ​ ​ afara ​ ​​ decât ​ ​​ sa ​ ​ stau ​ ​ în ​ ​ casa.
● De ​ ​ cat ​ ​ ​ ulei ​ ​ ai ​ ​ nevoie?
● De ​ ​ cat ​ ​ ​ timp ​ ​ nu ​ ​ te-am ​ ​ mai ​ ​ văzut!.
● Oare ​ ​​ de ​ ​ cat ​ ​​ timp ​ ​ a ​ ​ ajuns ​ ​ la ​ ​ destina ț ie?
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „de ​ ​ vreme” ​ ​ș i ​ ​ „devreme”
● Ieri ​ ​ am ​ ​ ajuns ​ ​ prea ​ ​​ devreme ​ .
● Daca ​ ​ ma ​ ​ trezesc ​ ​​ devreme ​ , ​ ​ poate ​ ​ voi ​ ​ ajunge ​ ​ la ​ ​ timp.
● E ​ ​ prea ​ ​​ devreme ​ ​ ​ ora ​ ​ 6 ​ ​ pentru ​ ​ alergat.
● Te ​ ​ rog ​ ​ sa ​ ​ ajungi ​ ​​ devreme ​ !
● Doua ​ ​ bătrânici ​ ​ vorbesc ​ ​ ​ de ​ ​ vreme ​ ​ ​ de ​ ​ o ​ ​ jumătate ​ ​ de ​ ​ ora.
● De ​ ​ vreme ​ ​ ​ rea ​ ​ suntem ​ ​ sătui!

7

Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „degrabă” ​ ​ș i ​ ​ „de ​ ​ grabă”
● Am ​ ​ sa ​ ​ vin ​ ​​ degrabă ​ ​​ sa ​ ​ verific ​ ​ ce ​ ​ ai ​ ​ rezolvat.
● Nu ​ ​ pot ​ ​ ajunge ​ ​​ degrabă ​ , ​ ​ sunt ​ ​ prinsa ​ ​ in ​ ​ trafic!
● Se ​ ​ referea, ​ ​ mai ​ ​​ degrabă ​ , ​ ​ la ​ ​ tine ​ ​ decât ​ ​ la ​ ​ mine.
● Habar ​ ​ nu ​ ​ are ​ ​ ce ​ ​ cum ​ ​ sa ​ ​ rezolve ​ ​ aceasta ​ ​ problema ​ ​​ degrabă ​ .
● Vorbesc ​ ​​ de ​ ​ graba ​ ​ ​ însă ​ ​ ei ​ ​ sunt ​ ​ mereu ​ ​ în ​ ​ pauze.
● De ​ ​ graba ​ ​​ le ​ ​ este ​ ​ frica ​ ​ numai ​ ​ celor ​ ​ care ​ ​ nu ​ ​ș tiu ​ ​ sa ​ ​ fie ​ ​ harnici!
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „o ​ ​ dată” ​ ​ș i ​ ​ „odată”
● Ninsoarea ​ ​ a ​ ​ venit ​ ​​ odată ​ ​​ cu ​ ​ luna ​ ​ decembrie.
● Uita ​ ​​ odată ​ ​​ ideea ​ ​ aceasta ​ ​ neinspirata!
● Odată ​ ​​ va ​ ​ veni ​ ​ș i ​ ​ timpul ​ ​ tău!
● Am ​ ​ fost ​ ​​ o ​ ​ data ​ ​ ​ în ​ ​ acel ​ ​ birou.
● Voi ​ ​ încerca ​ ​​ o ​ ​ data ​ ​ ​ sau ​ ​ș i ​ ​ de ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ ori, ​ ​ pana ​ ​ voi ​ ​ reu ș i.
● Am ​ ​ în ț eles ​ ​ ca ​ ​ au ​ ​ ales ​ ​ deja ​ ​​ o ​ ​ data ​ ​ ​ pentru ​ ​ nunta ​ ​ lor.
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „altădată” ​ ​ș i ​ ​ „altă ​ ​ dată”
● Voi ​ ​ alege ​ ​​ altădată ​ ​​ destina ț ia ​ ​ș i ​ ​ traseul ​ ​ excursiei.
● Verile ​ ​ de ​ ​​ altădată ​ ​​ păreau ​ ​ mai ​ ​ frumoase.
● Femeile ​ ​ de ​ ​​ altădată ​ ​​ aveau ​ ​ drepturi ​ ​ restrânse ​ ​ în ​ ​ societate.
● Elevii ​ ​ ar ​ ​ alege ​ ​​ alta ​ ​ data ​ ​ ​ pentru ​ ​ teze.
● Cred ​ ​ ca ​ ​ voi ​ ​ veni ​ ​​ altă ​ ​ dată ​ , ​ ​ e ș ti ​ ​ cam ​ ​ ocupata ​ ​ astăzi ​ ​ș i ​ ​ nu ​ ​ vreau ​ ​ sa ​ ​ te
încurc.
● Ce ​ ​​ alta ​ ​ data ​ ​ ​ crezi ​ ​ ca ​ ​ e ​ ​ mai ​ ​ buna ​ ​ decât ​ ​ azi?
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „nici ​ ​ de ​ ​ cum” ​ ​ș i ​ ​ „nicidecum”
● Nu ​ ​ mi-a ​ ​ plăcut ​ ​ ​ nici ​ ​ de ​ ​ cum ​ ​ ​ i-ai ​ ​ vorbit ​ ​ acelei ​ ​ vânzătoare ​ ​ si ​ ​ nici ​ ​ de ​ ​ ce ​ ​ fel
de ​ ​ produs ​ ​ ai ​ ​ ales ​ ​ la ​ ​ final.
● Nu ​ ​ vreau ​ ​ sa ​ ​ îmi ​ ​ amintesc ​ ​​ nici ​ ​ de ​ ​ cum ​ ​ ​ m-am ​ ​ sim ț it ​ ​ atunci ​ ​ș i ​ ​ nici ​ ​ de
nimic, ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ o ​ ​ experienta ​ ​ groaznica!
● Cred ​ ​ ca ​ ​ nu ​ ​ ii ​ ​ va ​ ​ plăcea ​ ​​ nici ​ ​ de ​ ​ cum ​ ​ ​ ai ​ ​ ales ​ ​ culorile ​ ​ș i ​ ​​ nici ​ ​ de ​ ​ cum ​ ​​ ai
transpus ​ ​ scena ​ ​ carnavalului ​ ​ în ​ ​ desen.
● Încerc ​ ​ sa ​ ​ il ​ ​ întâlnesc ​ ​ dar ​ ​ nu ​ ​ dau ​ ​​ nicidecum ​ ​​ de ​ ​ el ​ ​ în ​ ​ timpu ​ ​ programului.
8

● Nicidecum ​ ​​ nu ​ ​ ma ​ ​ po ț i ​ ​ convinge ​ ​ sa ​ ​ accept!
● Nu ​ ​ inteleg ​ ​​ nicidecum ​ ​​ ce ​ ​ s-a ​ ​ intamplat ​ ​ in ​ ​ acea ​ ​ zi.
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „oricând” ​ ​ș i ​ ​ „ori ​ ​ când”
● Ne ​ ​ putem ​ ​ întâlni ​ ​​ oricând ​ ​​ dori ț i.
● Voi ​ ​ salva ​ ​ acest ​ ​ document, ​ ​ sa ​ ​ îl ​ ​ pot ​ ​ vizualiza ​ ​​ oricând ​ ​​ doresc.
● Voi ​ ​ fi ​ ​ acolo ​ ​​ oricând ​ , ​ ​ dacă ​ ​ este ​ ​ nevoie.
● S-a ​ ​ accidentat ​ ​​ ori ​ ​ când ​ ​​ a ​ ​ căzut, ​ ​​ ori ​ ​ când ​ ​ ​ a ​ ​ jucat ​ ​ handbal.
● Te ​ ​ sun ​ ​​ ori ​ ​ când ​ ​ ​ ajung ​ ​ acasă, ​ ​ ori ​ ​ mâine ​ ​ diminea ț ă.
● Vom ​ ​ face ​ ​ temele ​ ​ ​ ori ​ ​ când ​ ​ ​ venim ​ ​ de ​ ​ afara, ​ ​ ​ ori ​ ​ când ​ ​ ​ ajunge ​ ​ș i ​ ​ Mihai
înapoi ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ antrenament.
Propozi ț ii ​ ​ cu ​ ​ „oarecum” ​ ​ș i ​ ​ „oare ​ ​ cum”
● Va ​ ​ fi ​ ​​ oarecum ​ ​ ​ ciudat ​ ​ sa ​ ​ stam ​ ​ la ​ ​ aceea ș i ​ ​ masa..
● As ​ ​ putea, ​ ​​ oarecum ​ , ​ ​ sa ​ ​ rezolv ​ ​ aceasta ​ ​ problema, ​ ​ însa ​ ​ nu ​ ​ va ​ ​ fi ​ ​ u ș or.
● Făcuse ​ ​ ceva, ​ ​​ oarecum ​ , ​ ​ însă ​ ​ era ​ ​ mult ​ ​ prea ​ ​ incomplet.
● Fusese, ​ ​​ oarecum ​ , ​ ​ș i ​ ​ vina ​ ​ mea.
● Oare ​ ​ cum ​ ​ ​ se ​ ​ va ​ ​ sfâr ș i ​ ​ povestea, ​ ​ copii?
● To ț i ​ ​ ne ​ ​ întrebam ​ ​​ oare ​ ​ cum ​ ​ ​ vor ​ ​ fi ​ ​ sărbătorile ​ ​ pentru ​ ​ oamenii ​ ​ săraci ​ ​ care
acum ​ ​ aveau ​ ​ un ​ ​ nou ​ ​ adăpost.
Toate ​ ​ aceste ​ ​ exemple ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ folosite ​ ​ cu ​ ​ succes ​ ​ in ​ ​ aplica ț ii ​ ​ precum ​ ​ jocuri
lingvistice, ​ ​ predarea ​ ​ limbii ​ ​ș i ​ ​ literaturii ​ ​ romane ​ ​ în ​ ​ metoda ​ ​ distractiva ​ ​ș i
interactiva, ​ ​ educarea ​ ​ copiilor ​ ​ privind ​ ​ gre ș eli ​ ​ de ​ ​ fonetica ​ ​ș i ​ ​ gramatica ​ ​ mult ​ ​ prea
des ​ ​ întâlnite ​ ​ în ​ ​ societatea ​ ​ noastră ​ ​ si ​ ​ de ​ ​ ce ​ ​ nu, ​ ​ pot ​ ​ servi ​ ​ ca ​ ​ș i ​ ​ exemplu ​ ​ inclusiv
adul ț ilor.

9

BIBLIOGRAFIE
Coșeriu, ​ ​ 2000 ​ ​ – ​ ​ Coșeriu, ​ ​ Eugen, ​ ​ Lecții ​ ​ de ​ ​ lingvistică ​ ​ generală, ​ ​ Editura ​ ​ Arc,
Chișinău, ​ ​ 2000
Dimitrescu, ​ ​ Florica, ​ ​ Introducere ​ ​ în ​ ​ fonetica ​ ​ istorică ​ ​ a ​ ​ limbii ​ ​ române, ​ ​ București,
1967
LRC, ​ ​ 1985 ​ ​ – ​ ​ Coteanu, ​ ​ I., ​ ​ (coord.), ​ ​ Limba ​ ​ românã ​ ​ contemporanã: ​ ​ I. ​ ​ Fonetica,
Fonologia, ​ ​ Morfologia, ​ ​ ed. ​ ​ revizuitã ​ ​ și ​ ​ adãugitã; ​ ​ II. ​ ​ Vocabularul, ​ ​ București,
EDP, ​ ​ 1985
Wikipedia.ro
www.litere.usv.ro

10

11