CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SURSELE DE FINANȚARE ALE ÎNTREPRINDERII 4 1.1 Caracterizarea finanțării întreprinderii 4 1.2 Sursele de… [605986]

Licență

CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SURSELE DE FINANȚARE ALE ÎNTREPRINDERII 4 1.1 Caracterizarea finanțării întreprinderii 4 1.2 Sursele de… [605986]

Byadmin ianuarie 1, 2024

1
CUPRINS

INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SURSELE DE FINANȚARE ALE
ÎNTREPRINDERII 4
1.1 Caracterizarea finanțării întreprinderii 4
1.2 Sursele de finanțare 5
1.2.1 Operațiuni de finanțare 6
1.2.2 Autofinanțare 8
1.2.3 Finanțarea prin capitalul împrumutat 9
1.2.4 Alte surse de finanțare 10
CAPITOLUL II: SC GESEIDL SRL 13
2.1: Informații generale despre SC GESEIDL SRL 13
2.2 Cele mai importante momente din cadrul firmei 14
2.3 Misiunea GESEIDL 15
2.3.1 Structura surselor de finanțare și domeniul de activitate 16
2.4 Serviciile oferite de firma 18
2.5 Mod de organizare 22
Capitolul III: Contabilitatea surselor de finantare in cadrul SC Geseidl SRL 26
3.1 Generalitati despre SC Geseidl SRL 26
3.2 Evolutia indicatorilor principali ai societatii 26
3.3.Surse de finantare interna 32
3.4 Finanțarea SC Elder SRL prin aporturi în naturǎ 34
3.5 Finanțarea SC Geseidl SRL prin emisiunea de noi acțiuni 34
3.6 Finantarea prin subventii a societatii 36
3.7 Contabilitatea imprumuturilor obligatare la SC Geseidl SRL 38
3.8 Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung 39
3.9 Contabilitatea operatiunilor privind majorarea capitalului 41
CONCLUZII 43
BIBLIOGRAFIE 44
ANEXE 45

2

CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE FINANTARE
STUDIU DE CAZ – SC GESEIDL SRL

INTRODUCERE
În esență,contabilitatea a apărut din necesitatea de a se formulă răspunsuri atât
în plan decizional cât și informațional că problematica gestiunii valorilor economice împărțite
pe entități patrimoniale. În România se disting că unități patrimoniale societățiile comerciale,
regiile autonome, asociațiile, unitățiile cooperatiste, instituțiile publice precum și celelalte
personae fizice și ju ridice ce desfășoară activități comerciale.
Din structura tipurilor unitățiilor patrimoniale ,întreprinderea este sfera de acțiune în
care contabilitatea adoptă o latură de control și reprezentare asupra modului de utilizare a
resurselor.Activitățiile de p roducție, circulația mărfurilor, prestarea serviciilor, circulația
titlurilor de valoare și a instrumentelor de plată se desfășoară la alt nivel organizatoric.
Contabilitatea financiară explică circuitul financia r al firmei luat în structura s a dar și
în totalitate.Principalul motiv este constituit de către furnizarea poziției financiare,
performanțelor și modificărilor poziției financiare. Pe lângă utilizarea internă de către
management, informația contabila este folosită și de utilizatorii externi, ca de exemplu :
angajații, furnizorii, clienț ii, investitorii de capital, bancherii, guvernul și instituțiile care îi
aparțin precum și publicul.Contabilitatea este standardizată, însemnând că se bazează pe
norme privind prezentarea, producția și utilizarea info rmației contabile.
Contabilitatea de gestiune este prelucrată și transmisă către management spre utilizare
internă. Aceast a descrie circuitul patrimonial la nivelul intern al firmei, definit fiind de
activitățile care consumă resurse și produc rezultate. Obiectivele principale ale contabilităț ii
de gestiune sunt:
 Calcularea analitică a costurilor și rezultatelor, bugetarea internă a
activităț ii firmei (pe locuri de activități);

3
 Controlul de gestiune sau managerial privind costurile prestabilite și
abaterile de la aceste costuri.
Funcționarea contabilității de gestiune se bazează pe principii interne al căror conținut
este definit de convențiile propii fiecărei firme.Organizarea contabilității de gestiune este de
ordin obligatoriu, având parte de libertate în ceea ce privește adaptarea de fiecare firmă , în
funcție de specificul activităților și nevoile de informare pentru actul decizional.
Întreprinderea – sfera de acțiune a contabilităț ii financiare
Unitățile patrimoniale sunt locul de acțiune și cunoaștere a contabilităț ii.În ceea ce
privește form a de propunere asupra capitalului acesta se împarte în privat și de stat .
Pentru punerea în aplicare a dreptului de propietate privată s -au conturat două forme
de organizare pe plan economic a firmei și anume personal ă și socială.
Întreprinderea propietate socială,mai poate fi numită și societate comercială și este
formată prin investiția de capital a două sau mai multe personae fizice ori juridice în vederea
derulării actelor de comerț.
Întreprinderea personală este c ea în care doar o persoană participa cu tot capitalul,are
conducere directă și totodată răspunde cu toată averea pentru obligațiile avute.
Constituirea societăților comerciale se efectuează doar dacă tot capitalul societăț ii a
fost subscris și dacă toți ac tionarii ori asociații au depus în natură, cota stabi lita prin
intermediul Legii societatiilor comerciale numărul 31/1990 actualizată în 2017.
Bunurile bănești dar și materiale ce au fost aduse de toți actionarii ori asociații c a
aport dar și cele pe care f irma le va dobândi ulterior alcătuiesc patrimoniul societății
comerciale.Format fiind și având scopul realizării obiectului propus, patrimoniul poate fi
urmărit decât pentru drepturile propii ale societății comerciale.
Activitatea economică a firmelor este derulată în baza unui program de activitate,
concretizat în bugetul de venituri și cheltuieli. În baza celor două documente problemele cu
privire la urmărirea și organizarea activităților se rezolva:formarea beneficiilor și repartizarea
lor, comercializar ea, aprovizionarea, finanțarea și alocarea fondurilor, gestionarea
personalului.Pe partea contabila, firmele au obligația de a conduce contabilitatea în dublă
partida și să i ntocmeasca un bilanț contabil c a document oficial de gestiune a patrimoniului
întreprinderii.

4

CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SURSELE DE
FINANȚARE ALE ÎNTREPRINDERII
1.1 Caracterizarea finanțării întreprinderii
Întrepri nderea este o unitate economică , autonomă patrimonial, în care mijloacele
umane, materiale și finan ciare sunt organizate și coordonate pentru realizarea de bunuri
materiale, executarea de lucrări și prestarea de servicii, în scopul obținerii de
profit.(Mirela Aura Din, MANAGEMENT SINTEZE )
Finanțarea unei întreprinderi poate fi definită în diferite felur i ca de exemplu:
Finanțarea afacerilor reprezintă mobilizarea resurselor de capital de la cei cu
excedent de resurse (investitorii) spre cei care au nevoie de acestea (agenț ii economici) prin
intermediul unor instrumente și mecanisme specifice în cadrul u nor piețe organizate. (
http://www.dexonline.ro )
Finanțarea este destinată obținerii de fonduri (lichidități) pentru a acoperi nevoi
temporare generate de activități comerciale sau de producție sau pentru a dezvolt a capacitatea
de producție existentă prin derularea unor proiecte de investiți. ( http://www.dexonline.ro)
Finanțarea pe termen lung a întrepriderilor presupune nevoi de fonduri, cu caracter
permanent sau pentru perioade mari de timp, operațiune care se poate realiza în diverse
forme, in funcție de condițiile concrete ale întreprinderii respectiv gestiunea pe termen
lung.(Gestiunea financiară a întreprinderii – Petre Brezeanu)
Firma trebuie să posede un anumit capital cu ajutorul căruia să își poată plăti datoriile
scadente în acest mod putând să își asigure un echilibru financiar bun pe un termen
scurt.Mijloacele de finanțare vor trebui ajustate astfel încât să se potrivească cu nevoile
firmei.Costul surselor de finanțare sunt în relație cu rezultatele obținute din tranzacțiile în
care sunt implicate.
O importantă esențială este dată de problemele generate de finanțare,clarificarea lor
ducând la continuarea activitățîi întreprinderii,dezvoltarea acesteia,performanțele realizate
atât pe moment cât și pe viitor,dar și autonomia liderilor săi.
Aceste probleme fac legătură cu următoarele surs e financiare:
– Creditarea firmei
– Autofinanțarea firmei

5
– Finanțarea externă prin participarea la capitalul propiu
– Finanțarea prin împrumuturi pe termen scurt,mediu și lung.
1.2 Sursele de finanțare
Sursele de f inanțare reprezintă procesul de asigurare a fondurilor bănești necesare
desfășurării activitățîi unei întreprinderi.( https://dexonline.ro )
Politic a de finanțare a întreprinderii trebuie să selecteze sursele de finanța re a
întreprinderii pentru a asigura bun a sa funcționare, performanțele acesteia prezente și
vitoare.
Din punct de vedere al apartenenței fondurilor sursele de finanțare pot fi:
-finanțare din fonduri propii (autofinanțarea și creșteri de capital );
-finanț ări prin angajamente la termen (împrumuturi obligatare, credite bancare).
Din punct de vedere al efortului depus pentru obținerea lor, sursele de finanțare
pe termen lung cuprind:
-finanțări interne (autofinanțarea)
-finanțări externe (creșteri de capital și î mprumuturi diverse).
Nevoia de resurse apare atât la infințarea societăț ii cât și pe parcursul derulării
activităț ii de exploatare și acelei investiționale,capitalul reprezentând motorul dezvoltării
societăț ii.
Pentru realizarea echilibrului pe termen scurt este necesară acoperirea nevoilor
permanente de capital din surse permanente,mobilizate pe termen lung sau nelimtat și
asigurarea unor resurse temporare care să facă față nevoilor de finanțare pe termen scurt.

1.2.1 Operațiuni de fin anțare
De regulă, în activitatea de învestire se folosesc cele mai multe resurse externe.În
situația în care entitatea dispune de mai multe posibilități de finanțare a activităț ii, se i-a în
calcul posibilitatea de a le alege pe cele care se potrivesc cel ma i bine cu nevoile ei. Selecția
se realizează ț inând cont de factorii care limitează domeniul din care se obț in resursele.
Acoperirea lipsei de resurse pe termen lung se poate realiza prin apelarea la stat, sistemul
bancar,f irme specializate, piață de capital. Întrucât acestea se găsesc în structura capitalului
permanent, regasinduse în mecanismul financiar al întreprinderii o lungă perioada de timp se
impune o fundamentare adecvată a deciziei de finanțare.Astfel că raportul dinte capitalurile
propii și finanțarea prin îndatorare trebuie să asigure costul de finanțare cel mai mic ,decizia
de finanțare bazându -se pe îmbunătățirea proporției dintre surs a de finanțare, alocarea și

6
utilizarea fondurilor și obținerea de surplusuri financiare viitoare ce vor permite resti tuirea
împrumuturilor și dezvoltarea activităț ii.
Perfecționarea metodelor de alegere a modalităților de finanțare adecvate nevoilor
întreprinderii pun în evidență patru tipuri de resurse financiare:
1. Creditarea între întreprinderi/creditul comercia l ;
2. Finanțarea externă prin participarea la capitalul propriu al întreprinderii;
3. Finanțarea externă prin împrumuturi sau credite la termen acordate
întreprinderii;
4. Autofinanțarea întreprinderii.
Prin autofinanțare se înțelege potenț ialul întreprinderii de a se finanța din surse propii
interne,această depinzând de capacitatea de autofinanțare a întreprinderii care este
determinată de mărimea provizioanelor și amortizărilor calculate și
neconsumate,mărimea veniturilor rezultate din dez investiț ii și mărimea profiturilor
nerepartizate încă. Amortizarea fiind o cheltuiala deductibilă reiese că economiile fiscale
realizate scad într -o măsură foarte importantă costul autofinanțării.
Autofinanțarea este baza dezvoltării unei firme.Aceast a este cea mai cunoscută formă
de finanțare folosită de agenț ii economici, presupunande de asemenea că firma să se dezvolte
prin forțe propii.
Creșterea capitalului propriu prin emisiunea de acțiuni reprezintă o formă de finanțare
prin fonduri proprii că și auto finanțarea. Deosebirea constă în faptul că, în timp ce
autofinanțarea este o finanțare internă, realizată prin efortul propriu al întreprinderii, –
capitalizarea unei părți a profitului – creșterea de capital prin emisiunea de acțiuni noi
reprezintă o fin anțare din surse proprii externe, fonduri aduse din afară societăț ii de către
acționarii reali sau potențiali. Din acest punct de vedere creșterile de capital prin emisiunea
de acțiuni se aseamănă cu finanțarea prin îndatorare . (G.Dobrotă,2009)
Finanțarea prin credit bancar
Creditele bancare sunt contractate pe perioade de timp stabilite prin contractul
încheiat între instituția bancară și solicitant, pentru obiective bine precizate. Ele sunt
generatoare de costuri sub formă dobînzilor și comisioanelor ban care ce pot fi achitate lunar,
anual, la sfîrșitul perioadei, respectiv în momentul contractării (comisioane și speze
(cheltuieli pe care le suportă cineva pentru o deplasare, pentru anumite servicii, pentru
punerea în practică a unei inițiative etc.) banc are).

7
Ceea ce se stabilește între debitori și bănci sunt condițiile creditului și anume,rată
dobânzii,perioada de grație,termenul de rambursare,penalitățile ce se vor aplică în cazul
nerespectării clauzelor cuprinse în contract.
Un credit se rambursează pr in împărțirea ratelor și a dobânzilor annual, semestrial,
trimestrial sau lunar.
Finanțarea prin obligațiuni prezintă atât avantaje cât și dezavantaje.Câteva din
avantajele acestei metode pot fi:
– determină mobilizarea unor resurse importante de fi nanțare;
– permite evitarea băncilor și a cheltuielilor bancare în procurarea resurselor
necesare;
– se obține un profit mai mare pentru reinvestire dec ât în cazul finanțării prin
emisiune de acțiuni;
– oferă posibilitatea rambur sării anticipate în funcție de evoluția ratei dobînzii;
– nu modifică structura acționariatului;
– nu conferă creanțierilor întreprinderii drepturi în adoptarea deciziilor.
În același timp însă, emisiunea de obligațiuni prezintă și dezava ntaje, astfel:
– implică efectuarea unor cheltuieli financiare, indiferent de rezultatele
înregistrate de societate;
– determină diminuarea lichidităților societăț ii emitente că urmare a
obligativităț ii rambursării împrumutului .
1.2.2 Au tofinanțare
Autofinanțarea este o formă de finanțare foarte răspândită și se referă la dezvo ltarea
firmei prin forțe propii , utilizând c a sursă o parte a profitului realizat în timpul exercițiului
financiar anterior și fondul de amortizare.
Autofinanțarea are următoarele avantaje:
– reprezintă factorul hotarâtor în asigurarea accesului pe piață de capital și
atragerea de noi capitaluri din afar a întreprinderii ;
– asigur ă întreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea
investițiilor, cu condiția realizării unor investiț ii utile, profitabile ;
– permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a rentabilităț ii
financiare (autofinanțarea netă / capitalul propriu);
– autonomia financiară asigur ată prin autofinanțare permite întreprinderii
independența de gestionare față de organismele financiare și de credit ;

8
– constituie un mijloc sigur de finanțare, o sursă independența și stabilă de
fonduri;
– permite frânarea îndatorarii ș i implicit reducerea cheltuielilor financiare.
Autofinanțarea globală este de două feluri :
a) autofinanțare de menținere;
b) autofinanțare netă.
Autofinanțarea de menținere include sursele din care urmează să se realizeze în
viitor cheltuielile pentru menținerea potențialului productiv, respectiv pentru reînnoirea
mijloacelor de producție și acoperirea riscurilor de explo atare. Principalele surse de formare a
autofinanțării de menținere sunt amortizările normale (ce corespund pierderii reale
din valoarea imobilizărilor) și provizioanele. Autofinanțarea netă este partea din
autofinanțarea brută din care se formează sursele proprii ale întreprinderii peste necesarul
cerut de refacerea capitalurilor investite având că efect o creștere a patrimoniului.
Autofinan țarea netă se constituie în principal din profitul net repartizat pentru fonduri proprii,
adică din profitul care ramâne după participarea angajaților la profit și remunerarea
asociaților sau acționarilor. Partea din fondul de amortizare care depășește dep recierea reală a
imobilizărilor poate constitui de asemenea o sursă a autofinanțării nete.
1.2.3 Finanțarea prin capitalul împrumutat
În completarea capitalului propriu insuficient întreprinderile recurg la capitalul
împrumutat. Procurarea are loc:
– pe piaț a mone tară a creditului (bănci), în cazul finanțărilor pe termen
scurt și mediu activități curente
– pe piața obligațiunilor (obligatara) și piața leasingului, în cazul
finanțărilor pe termen lung pentru dezvoltarea și modernizarea întreprinderii.
Finanțarea prin capitaluri împrumutate se poate realiza în mod direct sau prin
intermediari financiari specializați (încasează comisioane, care pentru plătitor sunt
cheltuieli financiare).

Capitalurile împrumutate pot fi grupate în 3 mari categorii, în funcție de termen ul de
acordare sau de utilizare:
a)împrumuturi pe termen lung;
b)împrumuturi pe termen mediu;
c)împrumuturi pe termen scurt.

9
Din punct de vedere al gestiunii financiare, această clasificare nu poate fi
satisfăcătoare, impunându -se gruparea capitalurilor îm prumutate, după destinație în :
a) capitaluri de împrumut destinate finanțării activelor fixe.
b) capitaluri împrumutate cu scopul finanțării părț ii din activele circulante care
nu poate fi acoperită de către datoriile de exploatare curentă .
Finanțarea pe termen lung mai poate fi asigurată și de organisme publice specializate
precum și de bănci și de alte instituț ii financiare.
Capitalurile împrumutate peste 5 ani sunt menite să finanțeze elemente le cu caracter
stabil al patrimoniului. În funcție de originea /provenienț a sumelor împrumutate,
împrumuturile pe termen lung se pot clasific a în :
-împrumuturi obligatorii
-împrumuturi de la organisme publice specializate
-împrumuturi de la stat
– împrumuturi de la bănci

1.2.4 Alte surse de finanțare
Prin obligați uni
Avantajele acestui tip de finanțare sunt:
-împrumutul obligatar este o alternativă la piața creditului (piață cu un risc foarte
ridicat);
-împrumutul obligatar reprezintă, de asemenea, o alternativă la piața acțiunilor, atunci când
această este în scă dere sau în stagnare și când emitentul dorește obținerea unor fonduri
importante care nu pot fi obținute fără schimbări majore ale acționariatului;
-rambursarea sumei împrumutate se face integral la momentul scadenței; pe perioada de viață
a obligațiunii s e plătește numai dobânda;
– întreaga sumă de bani împrumutată poate fi utilizată pentru realizarea unei investițîi
care să devină rentabilă după o perioadă mai îndelungată;
– convertibilitatea obligațiunilor le face mai atractive pentru investitori.
Indife rent de cum sunt emise obligațiunile ,întreprinderea va suport a doar cheltuielile
ce vor reieși în urmă unui studiu de finanțare, cheltuieli de publicitate și cele care survin în
urma întocmirii documentului de oferta.
Prin leasing
Prin această modalitate d e finanțare se asigura capitalul fix al firmei.

10
Leasingul se referă la un mod prin care se transferă dreptul de folosință a unui bun pe
o perioada de timp ,acesta putând fi cumpărat la sfârșitul perioadei.( Ordonanța nr. 51/1997,
privind operațiunile de leasing și societățile de leasing actualizată în 2018)
Obiectul de leasing este;
a) utilizarea bunurilor de folosință îndelungată și a imobilelor cu destinație de
locuință, pe ntru persoanele fizice;
b) utilizarea bunurilor imobile cu destinație comercială, achiziționate sau
construite de o societate de leasing (societate imobiliară pentru comerț și industrie);
c) utilizarea bunurilor mobile, inclusiv a valorilor mobi liare;
d) utilizarea fondului de comerț sau a unuia dintre elementele sale necorporale;
e) utilizarea echipamentului industrial;
În momentul încheierii perioadei contractuale firma beneficiara are următoarele
opțiuni:
a) achiziționarea bunul ui la prețul corespunzător valorii actualizate;
b) prelungirea contractului;
c) restituirea bunului .
Investițiile reprezintă o economie la fondul de consum, o cheltuieală făcută astăzi
pentru asigurarea unei dezvoltări viitoare și, în acest caz, investitorului nu -i poate fi indiferent
modul în care se cheltuiește această economie a lui. C a urmare, la baza oricărei activități
investiționale trebuie să stea principiul eficienței economice, al obținerii nui efect c ât mai
mare la fiecare u nitate de efort făcută și la fiecare risc suplimentar asumat. Dar fiecare
investitor știe că nu se pot obține rezultate bune și o eficiență economică m aximă decît
cheltuind, adică ac hiziționînd utilaje de bună calitate, materii prime și materiale în struct ura și
de calitate cerută, folosind un personal bine pregătit.
În luarea deciziei de investiț ii, o însemnătate deosebită o prezintă studiul de
oportunitate și de eficiență realizat pe baza mai multor variante de proiect din care urmează
să se selecteze cea care asigură rezultate maxime cu minim de efort. Evaluarea financiară a
proiectelor de investiții este responsabilitatea permanentă a managementului unei firme și se
realizează cu o serie de metode și modele specific. (Buletinul Știintific,2012), (G.
Dobrot ă,2009)

11

CAPITOLUL II: SC GESEIDL SRL

Detalii de identificare GESEIDL SRL

Nume firmă : GESEIDL SRL

Cod Unic de Înregistrare: 15667089

Cod CAEN 6920 Activități de contabilitate și audit financiar ; consultanță în
domeniul fiscal

Nr. Înmatriculare : J29/1322/2003

Adresa: Str. Ana Ipătescu, Nr. 20, Cod 100337, Ploiești, Prahova, România

Telefon : +40244591897; +40344801413

12
Email: office@geseidl.ro

Web: www.geseidl.r o

2.1: Informații generale despre SC GESEIDL SRL

Firma să infintat în anul 2003 în luna iulie,totul pornind de la o familie formată din 4
membrii. Aceast a a început să crească destul de repede și să pună în prim plan valoriile
prieteniei și familiei atât în cadrul firmei cât și pentru clienții companiei.

În prezent GESEIDL este un brand național care oferă servicii de audit și consultanță
fiscală, cu o echipă bine structurată, formată din economiști, experți contabili, consultanți
fiscali, inspectori de resurse umane și specialiști IT.

Valorile brandului sunt:

– Inovație
– Organizare
– Mentorat
– Perseverență
Geseidl Group este un integrator de soluții inteligente prin servicii interconectate, care
dau perspec tiva dezvoltării clienților noștri.

Responsabilitatea pe care compania o are a dus la crearea unor centre de excelență pe
mai multe domenii conexe precum financiar, resurse umane, audit și taxe, Real Estate sau
Startups. Astfel să format GESEIDL GROUP, di n dorința de a performa pe fiecare domeniu
menționat.

Structura Geseidl Group:
– Geseidl Euro Finance Consulting SRL
– Geseidl Human Resources SRL
– Geseidl Startups SRL
– Geseidl Real Estate SRL
– Geseidl Audit&Tax SRL

13
– Asoci ația Geseidl pentru Sport și Sănătate
– Geseidl IT SRL
– Geseidl AI SRL

2.2 Cele mai importante momente din cadrul firmei

În anul 2003 să infintat Geseidl iar în luna Decembrie avea patru angajați și doi
stagiari.În 2004 firma își extinde sediul și ajunge la un număr de șapte angajați.

Anul 2005 începe prin implementarea Sistemului de Management al calității după
care compania semnează contractul cu numărul 50.În luna Octombrie Geseidl se certifica
conform standardului ISO 9001:2000 de către AJ A Registrars.

Semnarea contractului cu numărul 100 are loc în anul 2006 când se infinteaza și
Geseidl Human Resources.Această companie este membru ANEVAR (Asociația Națională a
Evaluatorilor Autorizați din România) având de asemenea primii clienți la care
implementează ISO 9001. În acest an conform datelor din Registrul Comerțului este deja
între primele 10 companii.

În anul 2007 ecgipa se mărește ajungând la 20 de membrii iar firma semnează
contractul cu numărul 200.

Această trece la sistemul informatic de Management de Gestiune și de asemenea
devine membră a Camerei Consultanților Fiscali din România ,înregistrați că firma de
consultanță fiscală. Compania ocupă locul I în județul Prahova pentru servicii de
contabilitate, aceste evenimente având loc în a nul 2008.

Anul 2009 este la fel de înfloritor pentru firma deoarece echipa se mărește ajungând la
30 de membri, și obține certificarea sistemelor de management al calității conform
standardului internațional ISO 9001:2000 pentru domeniul certificat.Reușeș te să înfrunte cu
succes criză prin investiții majore în IT și obține din nou locul I pe județul Prahova pentru
servicii de contabilitate.

14
Softul de gestiune Gestok a fost dezvoltat în anul 2010 și tot în acest an se aniversează
Teambuildingul numărul 20 și de asemenea își consolidează locul I pe județul Prahova pentru
serviciile de contabilitate.

Obține certificarea sistemelor de management al calității pentru domeniul firma de
contabilitate ,salarizare Ploiești în anul 2011 conform ISO 9001:2008.Tot în acest an firma
are doi experți evaluatori la ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din
România), semnează contractul cu numărul 300,obține locul I și un premiu special în Topul
Firmelor pe județe din partea CECCAR (Corpul Expertiilor Cont abili și Contabililor
Autorizați din România) și primește calificativul A din partea Corpului de Control al Camerei
Auditorilor din România.

Devine membru ANEVAR în anul 2012 și tot în acel an obține locul I și premiul
special de la CCCAR Prahova, locul I II pe România pentru firme mici de contabilitate din
partea CECCAR România ,și locul I din partea CCIPH(Camera de Comerț și Industrie
Prahova) pentru firme de contabilitate.

Geseidl împlinește 10 ani având o nouă imagine pe piață și obține locul I și prem iul
special de la CECCAR Prahova , aceste evenimente având loc în anul 2013.

Programul Geseidl Start Plus(prima ediție) a fost lansat în anul 2014.Geseidl lansează
două programe în anul 2015 și anume : Geseidl Start Plus 2015 (ediția a două) și programul
de instruire pentru tinerii experți contabili (parteneriat cu CECCAR Prahova)

În anul 2016 organizează Workshopul “Impactul modificărilor fiscale asupra profesiei
contabile” și de asemenea participa la lansarea Cartei Albe a IMM -urilor din România în
Regiunea Sud -2016 CECCAR a Federației Regionale a întreprinderilor private Mici și
Mijlocii Sud Muntenia.

Compania a obținut locul I în Top Afaceri România, județul Prahova pentru Activități
Judiciare și de Contabilitate în anul 2017 .

15
Proiectul Geseidl Art lansat anul acesta este un proiect ce pune în prim plan ideea de
comunitate care unește oamenii de afaceri în jurul unei dorințe,și anume aceea de “a face o
lume mai bună”.Viziune a schimbaii și dovadă a faptului că totul este posibil proiectul
demonstre ază că ARTĂ este în tot ceea ce facem.

2.3 Misiunea GESEIDL

Misiunea firmei constă în enunțarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale și a
concepției privind evoluția și desfășurarea activităților firmei, prin care se diferențiază de
întreprinderile s imilare și din care decurge sfera sau domeniul de activitate și piață deservită.

Viziunea unei organizații reprezintă o stare ideală proiectată în viitor și care
configurează o posibilă și deziderabilă dezvoltare a organizației respective. Ea presupune o
gândire dinamică și capabilă care să evalueze pe termen lung șansele de dezvoltare ale
organizației.(Management strategic -Doina Ciocîrlan 2010)

Misiunea Geseidl este aceea de a oferi încredere și stabilitate oricărui client. Geseidl
este mai mult decât un serviciu de contabilitate: este o poveste de viață cu și despre oameni, o
poveste despre succes și bucurie, în care cifrele prind viață.

Realizarea misiunii sale presupune satisfacerea de către Geseidl a patru cerințe de
bază:

Credibilitate – în întreag a societate există nevoia de credibilitate în informație și în
sistemele de informații.

Profesionalism – există o necesitate pentru clienți, patroni și alte părți interesate de a
putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.

Calitatea serviciilor – este nevoie de asigurarea că toate serviciile obținute din partea
profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanță.

Încredere – utilizatorii serviciilor profesioniștilor contabili trebuie să fie încredințați
că există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.

16

De-a lungul timpului, echipa Geseidl a lucrat cu pasiune și devotament în această
meserie deloc ușoară. Echipa și lucrul în echipă au reprezentat încă de l a început priorități
pentru Geseidl, care a investit permanent în echipă, activități de teambuilding și evenimente
pentru a crea o atmosferă plăcută și modernă de lucru. Pe parcurs echipa s -a dezvoltat, în
prezent fiind alcătuită din 34 de persoane.

2.3.1 Structura surselor de finanțare și domeniu l de activitate

În funcție de sursele utilizate, există două cai de finanțare a afacerii:

– Finantatea prin fonduri propii;

– Finanțarea prin angaja mente la termen.

17
Fig. Nr. 1 Graficul cailor de finanțare ale întreprinderilor

Din graficul cailor de finanțare a afacerii, rezultă că activitatea firmei se desfășoară pe baza
surselor propii și a celor străine. Pentru că activitatea să fie menț inută în parametrii de
rentabilitate și pentru că valoarea acestora să fie într -o continuă creștere se analizează
periodică activitatea din punct de vedere al echilibrul ui financiar. (Valentina Capotă ,
Finanțarea întreprinderii )
Sursele de finanțare ale întreprinderilor pot fi :
Capitaluri proprii, care pot fi:
 Capital Social
 Diferențe de reevaluare
 Prime legate de capital
 Rezerve
 Provizioane Reglementate
 Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
 Împrumuturi pe termen mediu și lung
Codul CAEN al societății este 6920 “Activități de contabilitate și audit financiar;
consultanță în domeniul fiscal”.

Această clasa include:

18
-servicii de înregistrare a tranzacțiilor comerciale pentru firme sau alții -pregătirea sau
auditul conturilor financiare
-examinarea conturilor și certificarea ac urateții lor
-servicii de întocmire a documentelor de impozitare pentru persoane fizice și firme –
activități de consultanță și reprezentare a clienților în față organelor fiscal.
2.4 Serviciile oferite de firma
SC GESEIDL SRL oferă următoarele servicii :
Compania ofera servicii de contabilitate de calitate in scopul oferirii unui sprijin in
dezvoltarea afacerii.
Serviciile de contabilitare oferite de catre intreprindere sunt :
Contabilitate managerială – Experiența Geseidl în management o ajută să ofer e
clienților rapoartele de care au nevoie, atunci când au nevoie. Fie că este vorba de indicatori,
de rapoarte sintetice sau de analize drill down to details, Geseidl poate configura culegerea de
date în așa fel încât clienților să le parvină rapid informa țiile necesare.
Această se realizează în două etape:
– implementarea contabilității manageriale;
– analiză financiară permanentă.
Verificări contabile – Verificările contabile efectuate de Geseidl oferă certificarea
calității înregist rărilor contabile sau o garanție suplimentară a înregistrării corecte și complete
în contabilitate.
Refacerea contabilității – Indiferent de situația în care se află contabilitatea firmei –
client, Geseidl o ajută să ajungă cu toate actele la zi, inclusiv de clarațiile către stat.
Contabilitate financiar -fiscală – Experiența în domeniul contabilității financiar -fiscale
este principalul avantaj al echipei Geseidl. Această are, din proprie experiență, o viziune de
ansamblu asupra mediului de afaceri zonal și a î nvățat de -a lungul timpului diferitele moduri
de raportare solicitate de clienții săi.
Expertize contabile amiabile – Expertiză contabilă amiabilă poate fi utilizată de către
beneficiari pentru a -și fundamenta deciziile investiționale, pentru a proceda la partaje,
fuziuni, divizări etc. sau poate avea drept scop confirmarea corectitudinii unor aspecte
financiar -contabile.
Contabilitate în partidă simplă – Constă în preluarea documentelor, completarea
registrelor de încasări și plăți, calculul impozitului pe venit, analiză cheltuielilor deductibile
(amortizări, descărcări de stocuri), întocmirea și depunerea declarațiilor 112, 200, 220.
Consultanță managerială ofera urmatoarea paleta de servicii:

19
– consultanță și asistență managerială și servicii d e management financiar;
– consultanță privind organizarea și conducerea societății;
– elaborarea de proceduri și norme interne privind desfășurarea activității de
bază și a activităților conexe;
– analiză și organizarea flu xului informațional (comunicarea între
departamente);
– consultanță privind organizarea contabilității financiare și de gestiune în
conformitate cu legislația în vigoare;
– instruirea personalului cu privire la modul de întocmire a do cumentelor
primare și circuitul acestora în cadrul organizației;
– consultanță în alegerea sistemului informatic necesar activității.
Taxe le și impozite le includ rambursă ri de TVA, rambursări de alte taxe ș i impozite,
informări legislative, dec larații online dar și consultanță fiscală.
Rambursări de TVA – Deoarece rambursarea de TVA este de cele mai multe ori
greoaie și durează mai mult decât este necesar, Geseidl își ajută clienții să optimizeze acest
proces.
Rambursări de alte taxe și impozite – Aceste servicii se adresează persoanelor fizice
sau juridice nerezidente în România, ale căror venituri au fost impozitate prin reținere la
sursă.
Informări legislative – Interpretarea incorectă a legislației fiscale poate genera taxe
suplimentare și pe nalitățile aferente. Clienții Geseidl beneficiază de informări periodice cu
privire la problemele de natură fiscală, actualizate concomitent cu schimbările legislației,
interpretări ale principalelor modificări legislative și opinii cu privire la modul de punere în
practică a acestora, atenționări cu privire la aspectele legislative ce pot avea impact asupra
activității lor.
Declarații online – Acest serviciu constă în întocmirea și depunerea online, pe site –
urile autorităților, prin semnătura digitală Gese idl, a declarațiilor privind taxele și impozitele.
Consultanță fiscală – Geseidl pune la dispoziția clienților serviciul de certificare a
declarațiilor fiscale.
Există cateva diferențe î ntre a udit și evaluare , acestea fiind :
Evaluarea înseamnă identifica rea și înțelegerea unui anumit proces în scopul de a -l
restructura și îmbunătăți sau de a face modificările necesare pentru a -l îmbunătăți.Practic,
evaluarea este considerată un instrument de cunoaștere a proceselor în timpul timpul
desfășurării sau la sfâ rșitul desfășurării acestora. Este vorba despre identificarea și înțelegerea

20
rezultatelor și impactului unui proces și care sunt cele mai bune modalități de sprijin în luarea
deciziilor care să conducă la îmbunătățirea procesului respectiv.
Cea mai importa ntă trăsătură a evaluării este cunoașterea prin practică . Învățarea prin
practică se referă la faptul că un proces poate fi înțeles și îmbunătățit doar prin metode de
încercare -eroare.
Cel mai important factor de reglementare al evaluării este responsabili tatea și anume
dacă rezultatele sunt atinse sau nu și care sunt motivele din spatele succesului sau eșecului
procesului.
Audit
Auditul poate fi definit ca o activitate independentă asiguratorie având obiectivul de a
adăuga valoare și de a îmbunătăți activi tățile unei anumite organizații. Este introdus pentru a
îmbunătăți procesele de control și de guvernanță într -o organizație și, de asemenea,
pentru a
verifica eficiența managementului riscurilor. Acest lucru se face printr -o abordare
sistematică și discipl inată de apreciere globală a unei organizații.
În audit, responsabilitatea este foarte importantă deoarece se concentrează asupra
succesului și adecvării cadrului de management stabilit de către organizație și oferă o
confirmare privind eficacitatea practi cilor de management în cadrul organizației.
Auditul poate fi:
AUDIT DE PRIMĂ PARTE SAU AUDIT INTERN: audit care se face în cadrul
organizației iar raportarea se face către conducerea superioară a organizației.
AUDIT DE SECUNDĂ PARTE: audit care se face de către o entitate independentă
asupra unei organizații iar raportarea se face către conducerea superioară a organizației care a
comandat auditul. (pentru verificare a furnizorilor companiei care a solicitat auditul)
AUDIT EXTERN: audit care se face de către o entitate independentă asupra unei
organizații iar raportarea se face către conducerea superioară a organizației auditate.( ISO
9001, Sisteme de management al calității)
Evaluări de întreprinderi -evaluarea întreprinderii este necesară în următoarele sit uații:
achiziția sau vânzarea de acțiuni, fuziuni – achiziții, preluarea unor participațiuni, asocierea
cu părți ale întreprinderii, vânzarea societății.
Evaluări de proprietăți imobiliare – deoarece unei clădiri nereevaluate i se aplică o
cotă de impozit mult mai mare decât unei clădiri reevaluate, este bine că acestea să fie
reevaluate o dată la 3 ani.

21
Verificarea situatiilor financiare pe baza elementelor puse la dispozitia Auditorului d
catre beneficiar constituie obiectivul auditului.In cadrul societat ii Geeidl activitatea de audit
consta in :
 auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor
financiare anuale consolidate;
 auditul financiar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor
financiare consolidate ale entităților care a u optat pentru auditarea situațiilor
financiare anuale;
 misiuni de revizuire a situațiilor financiare anuale, a situațiilor
financiare consolidate, precum și a situațiilor financiare interimare;
 misiuni de asigurare și alte misiuni și servicii profesionale .
Audit intern este constituit din :
 verificarea conformității activităților din entitatea economică
auditată cu politicile, programele și managementul acesteia, în conformitate cu
prevederile legale;
 evaluarea gradului de adecvare și aplicare a controalel or
financiare și nefinanciare dispuse și efectuate de către conducerea unității în
scopul creșterii eficienței activității entității economice;
 evaluarea gradului de adecvare a datelor/informațiilor
financiare și nefinanciare destinate conducerii pentru cu noașterea realității din
entitatea economică;
 protejarea elementelor patrimoniale bilanțiere și extrabilanțiere
și identificarea metodelor de prevenire a fraudelor și pierderilor de orice fel.
Serviciile de salarizare și resurse umane sunt constituite din Leasing de personal,
Salarizare, Resurse Umane si Recrutari personal.
Leasing de personal – scopul principal al soluțiilor de leasing de personal oferite de
Geseidl este scutirea clienților de eforturi administrative specifice în anumite situații precum:
angajări temporare pentru proiecte punctuale, angajați permanenți în concedii medicale, de
odihnă sau de maternitate, restructurări de personal etc.
Salarizare – La Geseidl, administrarea personalului și salarizarea formează un pachet
complet.

22
Resurse um ane – conceperea fișei postului, evaluări psihologice periodice ale
personalului, consultanță în aria resurselor umane, consultanță pentru restructurări de posturi,
consultanță privind salarizarea, asistență la controalele ITM în domeniul relațiilor de mun că.
Recrutări personal – analiză postului care se dorește a fi ocupat și rezolvarea tuturor
aspectelor recrutării, inclusiv formalitățile de angajare.
Printre avantajele serviciilor oferite de Geseidl se numără:
– calitatea lucrărilor, certificată de CEC CAR;
– experiență bogată în relațiile cu autoritățile statului;
– experiență bogată în relațiile cu organismele de control;
– cele mai bune soluții de aplicare a taxelor și impozitelor (inclusiv pentru Uniunea
Europeană);
– metode simple, rapide și eficiente de aplicare a legislației în vigoare;
– recomandări privind programele informatice care respectă cerințele legii și sunt
agreate de organele de control fiscal;
– raportări IAS pentru firmele multinaționale;
– informații direct în limba en gleză;
– ținerea la curent cu noutățile legislative pe probleme specifice;
– costuri mai mici pentru serviciile Geseidl decât costurile efectuării evidenței
contabile la sediul societății proprii;
– promovarea de parteneriate pe termen lung, echitabil e și profitabile pentru ambii
parteneri, bazate pe încredere reciprocă.
2.5 Mod de organizare
SC GESEIDL SRL dispune de o structură organizatorică de tip piramidal, iar
conducerea societății se realizează în colaborare cu asociații firmei, care sunt și
administratori.
ORGANIGRAMA este reprezentarea grafica a structurii organizatorice care reda o
parte din componentele structurii organizatorice formale si anume: directii, departamente,
compartimente, niveluri ierarhice, ponderea ierarhica, relatii organiz atorice. Organigrama
este un instrument important folosit in analiza managementului firmei.(Danut Tiberiu Epure,
Economia Intreprinderii ,2003)
Structura și complexitatea organigramei sunt influențate de o serie de factori:
– mărimea întreprinderii;
– dispersarea geografică a subunităților componente;
– natura produselor, lucrărilor și serviciilor;

23
– tipul de producție;
– sistemul informațional;
– numărul și calificarea personalului;
– obiectivele strategice.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi:
– organigrame generale (care reprezintă structura pe toată întreprinderea);
– organigrame parțiale (care prezintă structura doar pentru unele părți ale
întreprinderii).
Adunarea Generală a Asociaților (AGA) se reu nește o dată pe an, în ședință ordinară,
pentru a aprobă situațiile financiare anuale și propunerile de distribuire a profitului. În cadrul
ședinței anuale se discută și dimensionarea capitalului social față de volumul activităților,
precum și obiectivele firmei.
Consiliul de administrație este format din administratori, ceea ce simplifică procesul
de aprobare a deciziilor strategice și tactice luate de consiliu, de către AGA.

Fig. Nr. 2 Organigrama societatii SC GESEIDL SRL

24

În cadrul compan iei Directorul General este subordonat A dunării Generale a Asocia țiilor și
are mai multe atribuții precum:
– angajarea personalului ncesar societății;
– aprobă normele cu privire la disciplină tehnică, tehnologică, economică,
administrat ivă și ecologică în cadrul firmei;
– revoca și numește conducătorii locurilor de muncă ;
– negociază cu sindicatele ori de câte ori este nevoie;
– încheie contractul colectiv de muncă;
– aprobă toate documentele financia r-contabile ce impun acest lucru;
– decide formă de organizare a firmei în vederea obținerii unei eficiente maxime
– rezolva sarcinile trasate de AGA etc.
Directorul Economic este subordonat Directorului General și a re la rândul sau în
subordine .Contabilul Șef colaborează cu directorii celorlalte departamente ale firmei și
reprezintă firma față de organele de control de specialitate.
Activitățiile principal e ale acestuia sunt:
– asigurarea bunei gestionări a patrimoniului ;
– urmărirea respectării legislației în vigoare la nivelul frmei;
– întocmirea bugetului general al societății;
– raportarea rezultatelor fianciare ale întreprinde rii;
– gestionarea și implementarea sistemului general d e evidență al firmei
– coordonarea activității compartimentelor din subordine. DIRECTOR
GENERAL
DIRECTOR
ECONOMIC
ASISTENT
MANAGERCONTABIL ȘEF
CONTABIL

25
Câteva din responsabilit ățiile postului sunt efectuarea la timp și corect a calculelor
drepturilor bănești al e personalului angajat al firmei, respectarea disciplinei financiar –
valutare, stabilirea corecțiilor bugetare și de executare a acestora (în colaborare cu
managementul ), reprezentarea firmei la întâlniri ce au că obiect problemele economico –
financiare ale firmei, elaborarea și comunicarea la nivelul firmei a procedurilor de lucru în
probleme de gestiune a patrimoniului, organizarea inventarierii patrimoniului,etc.
Contabilul șef organizează, îndrumă, conduce și răspunde de desfasur area eficientă a
activităț ii financiar -contabile ale firmei în conformitalte cu legile în vigoare, organizează și
coordonează contabilitatea operațiilor de capital, contabilitatea imobilizarilor, contabilitatea
stocurilor, contabilitatea terților, contabilitatea trezoreriei, contab ilitatea cheltuielilor,
veniturilor și rezultatelor, contabilitatea angajamentelor și altor elemente patrimoniale,
contabilitatea de gestiune în conformitate cu legislația în vigoare, răspunde de evidență
formularelor cu regim special, etc.
Responsabilitat iile Asistentului Manager sunt:
– managementul documentelor companiei;
– administrarea apelurilor în companie;
– managementul și evidența obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe la nivelul
întregii companii;
– coord onarea activităților de recrutare, selecție și integrare a personalului
(anunțuri de recrutare, preselecție candidați, organizarea interviurilor de selecție, organizarea
activității de întocmire a dosarului de angajare și a actelor necesare pentru încheier ea
contractelor de muncă);
– gestionarea și soluționarea reclamațiilor primite;
Contabilul își desfășoară activitatea în departamentul financiar -contabil al
firmei.Printre atribuțiile sale se numără și întocmirea și arhivarea documentelor primare ale
firmei și clienților, stabilitrea formulelor de calcul potrivite , completarea registrelor contabile
ale firmei/clienților,cooperarea cu persoanele cu atribuții specifice în domeniul securității și
sănătății în muncă, atât timp cât este necesar pentru r ealizarea oricărei sarcini sau cerințe
impuse de autoritate competență pentru prevenirea accidentelor și bolilor profesionale. etc
CAPITOLUL III: CONTABILITATEA SURSELOR DE FINANTARE IN
CADRUL SC GESEIDL SRL

3.1 Generalități despre SC Geseidl SRL

26
Denumirea întreprinderii este SC Geseidl SRL, această având Codul Unic de
Înregistrare (CUI) 15667089. Codul CAEN al acestei întreprinderi este 6920 ceea ce
înseamnă “Activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal” și de
asemenea est e înregistrată la Registrul Comerțului având că Număr de Înregistrare :
J29/1322/2003.
Societatea poate fi găsit la următoarea adresa : stradă Ana Ipătescu, nr 20, cod
100337, orașul Ploiești, județul Prahova.Întreprinderea mai poa te fi contactată și prin email
la office@geseidl.ro și de asemenea informații suplimentare se pot găși și pe site -ul acesteia
www.geseidl.ro .
Clasa codului CAEN 6920 include serviciile de înregistrare a tranzacțiilor comerciale
pentru persoane fizice sau juridice, pregătirea conturilor financiare,examinarea și certificarea
acurateții conturilor, serviciile de întocmire a documentelor de impozitare pentru persoane
fizice și firme, activități de reprezen tanta și consultare a clienților în față organelor fiscale.
Colectarea facturilor, activitățiile de prelucrare a datelor și realizarea tabelelor și
conultanta managerială pe sistem contabil, și procedurile de control bugetar sunt activitățiile
excluse din această clasa.

3.2 Evoluția indicatorilor principali ai societății
Principalii indicatori economico -financiari
Pentru evidențierea situației reale a unei întreprinderi trebuie să avem în vedere o
serie de indicatori economico -financiari, precum: cifra de afaceri, profitul net, datorii, active
imobilizate, active circulante, capital propiu.

A
NI CI
FRA
AFACERP
ROFIT
NET D
ATORII A
CTIVE
IMOBIA
CTIVE
CIRC C
APITAL
PROPRINR
ANGAJ

27
Tab. Nr . 1 -Indicatorii economici ai SC Geseidl SRL I L U
2
017 1 6
88 561 3
339 70
1 788 2
79 138 4
82 820 63
624 0
2
016 1 5
45 062 1
34 372 48
4 743 1
66 302 4
67 421 15
2 285 31
2
015 1 3
16 076 9
9 176 20
8 684 1
22 211 5
99 014 51
3 835 30
2
014 1 4
72 040 3
47 241 22
2 811 1
43 268 6
58 110 57
8 945 30
2
013 1 3
80 054 2
13 791 25
2 100 7
1 997 4
11 807 23
1 704 33

2
012 1 2
43 113 1
19 214 59
2 035 1
07 437 5
20 619 36
021 29
2
011 1 1
14 178 2
5 378 46
9 028 1
59 638 2
26 197 83
193 33
2
010 92
8 686 2
03 107 49
2 859 2
49 702 1
34 586 10
8 571 29
2
009 1 1
68 879 1
5 310 42
6 217 2
96 473 2
25 351 95
607 30
2
008 1 1
08 016 2
8 203 46
9 021 3
21 228 2
10 777 62
984 28
2
007 71
2 349 2
9 861 57
2 841 4
38 180 1
69 442 34
781 21
2
006 41
4 872 4
165 47
6 732 3
42 570 1
34 586 4 9
20 20
2
005 19
5 080 2
509 18
6 268 1
31 345 5
5 678 75
5 9
2
004 78
249 1
608 46
708 3
0 944 1
4 010 1 7
54 3
2
003 8 8
57 6
46 20
647 1
3 222 7
279 14
6 1

28

Din datele prezentate în tabel se observă evoluția ascendentă a indicatorilor și îmbunătățirea
semnificativă a performanțelor societății.
Deoarece numărul de salariați nu reprezintă o valoare în analiz ă economică, în
continuare vom prezența evoluția Productivității Muncii și evoluția Cifrei de Afaceri.
Productivitatea muncii sau randamentul factorilor de producție reprezintă eficientă
combinării factorilor de producție orientată spre obținerea maximului de efecte cu minimul de
resurse (costuri cât mai mici).

În sens larg, productivitatea poate fi definită ca „ raport între cantitatea de bogăție
produsă și cantitatea de resurse absorbite în cursul producerii ei”. Deci, practic ea se
determină ca raport între rezultatele obținute ( producția – output -ul unei unități economice )
și eforturile depuse pentru a le obține ( factorii de producțieutilizați, adică input -urile )
Ea se poate reprezenta sub 3 forme distincte:
 productivitatea totală a unui factor de producție;
 productivitatea medie (W );
 productivitatea marginală (Wm).
Nivelul productivității muncii se stabilește raportând unul din indicatorii derezultate la
indicatorii de măsurare a consumului de muncă.( MIHAI IOAN – Analiză economic o-
financiară )
Există diferite modalități de abordare a productivității.Astfel, după maniera de
măsurare
a rezultatelor consacrate există:
Productivitatea fizică – care măsoară randamentele în natură ale utilizării
factorilor de producție și este exprimată î n unități fizice ( natur ale sau natural -convenționale )
Productivitatea măsurată valoric – care permite măsurarea în termenifinanciar –
monetari eficienți. Ea este larg utilizată în gestiunea întreprinderilor moderne.O altă tipologie
a productivității are în vedere noțiunile de:
Productivitatea brută – care apreciază ansamblul producției î n raport cufactorii
utilizați ( sau factorul utilizat ). În acest caz producția este privită ca o„ producție finală ” deci
ca o sumă a valorilor adăugate de diferitele activi tăți de producție.

29
Productivitatea netă – care are în vedere eliminarea din producția finală avalorii
achizițiilor exterioare și a costului utilizării capitalului instalat( amortismentele ), pentru a
încerca să autonomizeze ceea ce este direct dependentde efortul productiv al firmei
analizate.În literatura de specialitate productivitatea este abordată însă, în special, pe celedouă
tipuri consacrate și anume:
Productivitatea globală – care surprinde efectele combinării tuturor factorilor de
producție, măsurân d performanța și eficiența de ansamblu a acestoraproductivitatea
parțială a fiecărui factor de producție, care exprimă producția obținută prin utilizarea fiecărui
factor de producție consumat(muncă, capital, etc. ).

Principalele aspecte legate de analiza productivității muncii sunt:
– analiza situației generale a indicatorilor productivității muncii;
– aprecierea nivelului și dinamicii productivității muncii;
– analiza factorială a productivității muncii;
– analiza resurselor de creștere a productivității muncii;
– analiza efectelor economice ale modificării productivității muncii
Nivelul productivitatii muncii se stabilește raportând unul din indicatorii de rezultate
la indicatorii de măsurare aconsumului de muncă.
Determinarea corectă a productivității m uncii are importanță economică deosebită
întrucât e legată de:
– determinarea procesului de forță de muncă
– corelația creșterii salariului mediu și a productivității muncii
– evidențierea utilizării timpului de lucru
– dimensionarea fondului de salariu – creșterea gradului de înzestrare tehnică și
creșterea randamentului muncii.
Tab. Nr. 2 Productivitatea muncii

Nr
.crt. Indicator economic U.M. Perioada de
analiză
2016 2017
1 Producția exercițiului lei 1545 1688

30

Nivelul productivității muncii se determină pentru perioada curentă și pentru perioada
considerată ca bază de comparație.
Wm2016=1545062
31 x 100= 498407 lei
Wm2017=1688561
31 x 100=54469 7 lei

Grafic , evolutia productivitatii muncii se prezinta astfel:

Grafic 1 Productivitatea muncii

În perioada analizată societatea își îmbunătățește productivitatea munci ,ceea ce aduce
influențe bune asupra rezultatelor, fie ele totale ale exerc ițiului sau provenite din exploatare.
020000040000060000080000010000001200000140000016000001800000
2016
2017062 561
2 Numărul de salariați pers 31 31
3 Productivitatea muncii lei/pers 4984
07 5446
97

31
Din punctul de vedere al diversității obiectului de activitate, o importantă la fel de
mare o prezints și CA (Cifra de Afaceri).

Cifra de afaceri (C a) face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico -financiar e,
reprezentând principalul indicator în baza căruia se apreciază volumul activității întreprinderii
și unul dintre cei mai importanți indicatoride măsurare a performanteloreconomice ale
întreprinderii.
Cifra de afaceri reprezintă totalitatea veniturilor c e se obțîn din activități comerciale
curente.(Viorela Iacovoiu -Analiză economico -financiară,2015)
Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordată că:
-cifra de afaceri totală (C A), reprezentând volumul total al afacerilor unei firme,
evaluate la prețurile p ieței, respectiv încasările totale
-cifra de afaceri medie ( CA), că reflecție a încasărilor pe unitate de rodus, sau
serviciu.
Fiind considerată indicatorul fundamental al volumului activității unui agent
economic, cifra de afaceri nu lipsește din nici un sistem de indicatori folosiți în
diagnosticarea și evaluarea economică a întreprinderii.
Analiză cifrei de afaceri are că obiectiv identificarea variațiilor înregistrate pe diverse
tipuri structurale, explicarea acestor variații și a implicațiilor lor asu pra rezultatelor
economico -financiare ale societății. Într -o întreprindere pot fi identificate o varietate de trepte
de analiză structurală și anume: tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse,
produse, referințe, secții, unități și tipuri d e unități, categorii de clientela.(
http://www.răsfoiesc.com)
Grefic, evoluția Cifrei de Afaceri se prezintă astfel :

Grafic 2 Cifra de afaceri Tab. Nr . 3 Cifra de afaceri
N
r.crt. Indicator economic U
.M. Perioada de analiză
2016 2017
1 Cifra de afaceri l
ei 1545
012 1688
561
2 Venituri din activitatea de baza l
ei 1410
3951 1599
5174
3 Venituri din alte activitati l
ei 1470
9838 1647
1158

32

Accentul este pus pe activitatea principala astfel încât evoluția în mărimi absolute a cifrei de
afaceri r eflectă menținerea nivelului real de la un an la altul, în timp ce creșterea reală a cifrei
de afaceri aferentă celorlalte activități în care compania este implicată, demonstrează strategia
de lărgire a pieței pe care acționează .

3.3.Surse de finanțare internă
Capitalul propiu este format din totalitatea capitalurilor individuale, care se înscriu în
pasivul b ilantului și cuprind mai multe elemente, cum sunt : primenle de capital, rezervele din
reevaluare, rezervele, rezultatul reportat și rezultatulvexerc itului.Capitalul este egal cu
valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale.Pentru evidențierea acțiunilor și a pârtiilor
sociale subscrise a aportului în bani și în natură precum și a altor operații economice legate de
capitalul propiu se utilizează următoarele conturi sintetice: 456” decontări cu asociații privind
capitalul” –cont bifuncțional de creanțe și obligații; 101”conturi de capital” -cont de surse
propii de finanțare(după conținutul economic) și cont de pasiv (după funcția contabila).
Debitu l cintului 456 “Decontări cu asociați privind capitalurile se folosește în
evidențierea aporturilor subscrise de acționari sau asociați pentru creșterea capitalului social,
precum și a obligațiilor societății comerciale de a restitui acestora contravaloare a părții din
capital, aprobată de adunarea generală. Deci, după conținutul economic este atât un cont de
creanțe cât și un cont de obligații, iar după funcția contabila este un cont bifuncțional.
Contul 101”Capitaluri” este un cont de surse propii de finan țare (după conținutul
economic), iar după funcția contabila este un cont de pasiv.
020000004000000600000080000001000000012000000140000001600000018000000
2016 2017
Cifra de afaceri
Venituri din activitatea de
baza
Venituri din alte activitati

33
În creditul acestui cont se reflectă capitalul social subscris de acționari sau
asociați,capitaul social majorat prin subscripție sau emitere de noi acțiuni, capitalul socia l
preluat în urmă operațiunilor de fuziune, rezervele destinat creșterii capitalului, primele de
capital încorporate în capital.
În debitul contului, se reflectă capitalul retras de către acționari sau asociați, capitalul
lichidat cu ocazia fuziunii sau f alimentului (lichidării) persoanelor juridice, pierderile
realizate în exercițiile precedente, care reduc capitalul, valoarea acțiunilor propii anulate.(
Conf.dr. Marilena Aura Din , Management -Sinteze)

Capitaurile propii al SC Geseidl SRL sunt consti tuite din :
Capital social – 5000 lei
Rezerve – 900 lei
Total – 5900 lei

Capitalul este reprezentat de 50 de acțiuni cu valoarea nominală de 100 lei/acțiune și valoarea
contabila de 130 lei/acțiune.
În scopul dezvoltării mijloacelor să le de inve stiții, societatea decide să își majoreze
capitalul cu 2000 lei prin emiterea de 10 acțiuni noi a căror valoare nominală (VN) este egală
cu 200 lei. Deci o moua acțiune este emisă pentru patru acțiuni vechi.Prețul de emisiune este
110 lei.
Situația în con tabilitate se prezintă astfel :
 Capital social inițial 5000lei
 Rezerve 900lei
5900 lei
 Creșterea capitalului propriu (10 acțiuni × 110 lei) din care:
⇒creșterea capitalului social 1100 lei
(10 acțiuni × 100 lei)
⇒primele de emisiune 2000 lei
(10 acțiuni × 200 lei)
 valoarea matematică contabilă nouă
(5900+1100)/60=80 lei
⇒dreptul de subscripție 130 lei – 80 lei = 50 lei

34
Înregistrarea contabilă va fi:
456 = 1011
 decontări cu asocia ții privind capitalul
Capital subscris nevărsat 1011 =1041 2000 lei prime de emisiune
În cazul în care creșterea capitalului îmbracă formă de aport în natură nu se pune
problema protecției acționarilor vechi.Acțiunile noi vor fi emise la un preț teoretic ceeste
apropiat de valoare contabila a titlului.Diferența dintre valoarea de emisiune și valoarea
nominală este înregistrată că fiind prima de aport.

3.4 Finanțarea SC Elder SRL prin aporturi în naturǎ
Aportul în natură reprezintă bunurile aduse de as ociați la constituirea
societății comerciale sau ulterior, pe parcursul funcționarii acesteia. Aportul în
natură poate îmbracă formă unor bunuri imobile (clădiri, terenuri), bunuri mobile
corporale (mărfuri) sau bunuri incorporale (creanțe, fond de comerț) .
Spre deosebire de aporturile în numerar, care sunt obligatorii la constituirea
oricărei societăți comerciale, aporturile în natură (facultative) sunt admise la toate
formele de societăți, în funcție de voință asociaților.
Aportul în natură constă în tran smiterea către societate a dreptului de
proprietate sau a dreptului de folosință asupra bunului în cauza. Cele două tipuri de
drepturi care pot fi transmise societății pe calea aportului în natură sunt importante
în determinarea regimului aplicabil raportu rilor dintre asociat și societate.Astfel,
dacă prin aportul adus se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun, această va
intră în patrimoniul societății cu excluderea oricărui drept al asociatului asupra
bunului respectiv, iar în caz de dizolvare a societății, asociatul nu va avea niciun
drept asupra acestuia, ci doar asupra părții care i se cuvine din lichidarea societății.
(suport curs ASE –Contablitate financiară)
Pentru aparatură birotică evaluată la valoarea de 6600 lei, valoarea reținută la
subscriere pentru o acțiune este de 110 lei, valoarea nominală a acțiunii este
de10 lei.Numărul de acțiuni noi create este de 6600/ 110 = 60 acțiuni.
Înregistrarea creșterii de capital se face astfel :
6600 lei 2133 = 1012
Mijloace de tr ansport Capital subscris vărsat

35
3.5 Finanțarea SC Geseidl SRL prin emisiunea de noi acțiuni
Acțiunea este o valoare mobiliară primară ce conferă posesorului ei calitatatea de
coproprietar, dreptul de fructificare prin dividend și dreptul la adoptarea deciziei în cadrul
emitentului în conformitate cu numărul acțiunilor deținute.
În ceea ce privește valoarea nominală a acțiunii, această se distinge de
valoareaintrinsecă care reprezintă cota parte din acțiune în activul social net.La
momentul constituirii societății, valoarea intrinsecă este egală cu valoarea nominală a unei
acțiuni.
Pe durata funcționării societății, valoarea intrinsecă crește sau scade comparativ cu
valoarea nominală, după cum activul net este mai mare sau mai mic decât capit alul.
(Dr.Lavinia Tec, Dr.Claudia Roșu, Constituirea și funcționarea societăților comerciale, 2007,
p.365.)
În cadrul societății se decide o majorae a capitalului prin emisiunea de noi acțiuni
astfel: 200 de acțiuni cu o valoare de emisiune (VE) de 62 lei/ acțiune și o valoare nominală
(VN) de 60 de lei/acțiune. Relația de calcul a capitalului social este cea care denotă valoarea
primei de emisiune.

– VE: 200 acțiuni x 620 lei / acțiune = 124.000 lei
– VN: 200 acțiuni x 600 lei / acțiune = 120.000 lei
– Prima de emisiune (VE – VN) = 4000 lei
Subscrierea acțiunilor noi cu prima de emisiune duce la creșterea dreptului de creanță
asupra acționarilor și se înregistrează în contul 456 “Decontări cu asociații privind capitalul”
pe debitul contului și o c reștere a capitalului social cu valoarea nominală (VN) a acțiunilor
reflectată în contul 1011”Capital subscris nevărsat “ pe credit și o creștere a primelor de
emisiune și cea nominală a acțiunilor, ce se reflectă în contul 1041”Prime de emisiune”.
Formul a contabilă este :
456 „Decontări cu asociații = % 12400lei
privind capitalul”
1011 „Capital subscris nevărsat” 12000 lei
1041 „Prime de emisiune” 400 lei
Se înregistrează transferarea capitalului din categoria capit al subscris nevărsat în
categoria capital subscris vărsat.
1011 „Capital subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat” 12000
lei

36
Se înregistrează încorporarea primelor de emisiune astfel: 200 lei pentru majorarea
capitalului social și 60 lei pentru majorarea rezervelor.
Încorporarea primelor de emisiune în capital și rezerve duce la micșorarea valorii
primei de emisiune ce se înregistrează în contul 1041”Prime de emisiune” pe debit și la o
creștere a capitalului social, ce se reflec tă în contul 1012”Capital subscris vărsat” pe credit și
o creștere a rezervelor care sunt înregistrate în contul 106”Rezerve”.
Formula contabilă este următoarea :

1041 „Prime de emisiune” = % 320 l ei
1012 „Capital subscris vărsat” 260lei
106 „Rezerve” 60 lei

3.6 Finanțarea prin subvenții a societății
Subv enția poate fi considerată ca fiind un ajutor bănesc nerambursabil acordat (de
guvern, agenții guvernamentale, alte instituții naționale și internaționale) unei persoane, unei
instituții, unei ramuri economice sau întreprinderi în scopul atenuării efectelo r sociale ale
modificărilor economice de structură.
În categoria subvențiilor se cuprind subvențiile aferente activelor și subvențiile
aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu -zis, agenții
guvernamentale și alte instituții simil are naționale și internaționale.
În categoria subvențiilor se includ:
 subvențiile aferente activelor;
 subvențiile aferente veniturilor;
 subvențiile guvernamentale;
 împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții;
 alte sume primite cu caracter de subven ții.
Recunoașterea veniturilor din subvenții se efectuează cu respectarea clauzelor care au
stat la baza acordării lor.
Contabilitatea proiectelor finanțate din subvenții se ține distinct, pe fiecare proiect,
sursă de finanțare, potrivit contractelor înche iate, fără a se întocmi situații financiare anuale
distincte pentru fiecare asemenea proiect.(OMFP 1802 actualizat 2018)
Societatea primeste o subventie pentru investitii in valoare de 15000 lei, pe baza carei
achizitioneaza un program informatic in valoar e de 3000 de lei.

37
Programul este supus amortizarii pe durata a 5 ani, folosind metoda liniara.

Inregistrari:
1) primirea subventiei de la buget
445 “Subventii” = 475”Subventii pentru investitii” 15000 lei
5125”Conturi la banci” = 445”Subventii”
2) achizition area programului
% = 404”Furnizori de imobilizari” 357000 lei
208”Alte imobilizari necorporale” 3000 lei
4426”TVA deductibil” 5700 lei

3) amortizarea programului aferenta pentru cele 6 luni ale anului
6811”Ch de exploatare privind = 208’’Alte imobilizari necorporale” 3000 lei
Amorti zarea imobilizarilor”
4) virarea subventiei pentru investitii la venituri
475”Subventii pentru investitii” = 7584”Venituri din subventii pentru investitii”
15000 lei
In exercitiile urmatoare amortizarea se va inregistra corespunzator planului de
amortizar e, iar subventiile sunt virate la venituri.
Se constituie o societate comerciala cu raspundere limitata a carei capital social
subscris este de 40.000 lei, impartit in 4000 de parti sociale. Constituirea se realizeaza printr –
un aport in numerar de 30.000 lei ,iar pentru diferenta se aporteaza o cladire evaluata la
10.000 lei, pentru care se atribuie aportului 2000 de parti sociale.

a) Subscriere capital
456”Decontari cu asociatii” = 1011 “ Capital subscris nevarsat” 40.000 lei
b) Inregistrare aport
% = 456 “Decontari cu asociatii’’ 40.000 lei
5121”Conturi la banci” 30.000 lei
212”Constructii” 10.000 lei

c) Regularizare conturi de capitaluri
1011”Capital subscris nevarsat” = 1012” Capital subscris varsat” 40.000 lei .

38
3.7 Contabilitatea împrumuturilor obligatare la SC Geseidl SRL
În structura financiară a capitalurilor deținute de societate, împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni (împrumuturi obligatare) ocupă un loc primordial. Sumele obținute
din emisiune de obligațiuni sunt utilizate cu prioritate pentru satisfacerea nevoilor de
investiții ale firmelor.
Dobânda practicată pentru împrumuturi obligata re este fixă sau variabilă, iar pentru că
împrumutul să fie atractiv prețul de emisiune al obligațiunilor este mai mic că valoarea lor
nominală, iar rambursarea se poate face la un preț mai mare decât valoarea nominală.
În anul 2006 societatea emite 20.00 0 de obligațiuni care se vând la valoarea nominală
de 2 lei/buc. Dobânda este de 9 %.
După un an și jumătate obligațiunile vor fi răscumpărate la valoarea nominală după
care se vor anula. Vânzarea, cumpărarea obligațiunilor și plata dobânzii se realizează cu
numerar.
a) Emisiunea de obligațiuni 461”Debitori diverși” = 1618” Alte
împrumuturi și emisiuni de obligațiuni” 20.000 lei
5121”conturi la bănci”= 461”Debitori diverși” 20.000 lei
a) Cheltuieli cu dobânda pentru primul an
666”Cheltuieli privin d dobânda” = 1618” Dobânzi aferente
împrumuturilor din 1800
emisiunea de obligațiuni”
20.000 x 9% = 1800 lei

b) Plata dobânzii pentru primul an
1681”Dobânzi aferente împrumu turilor din = 5121”Conturi la bănci”
1800 lei
emisiunea de obligațiuni”
c) Cheltuieli cu dobânda pentru cele 6 luni din anul 2
666 ”Chel tuieli privind dobânda” = 1618 ”Dobânzi a ferente împrumuturilor din
900lei emisiunea de obligațiuni”

d) Plata dobânzii cele 6 luni din anul 2

39
1681”Dobânzi aferente împrumuturilor din = 5121”Conturi la bănci” 900
le
emisiunea de obligațiuni”
e) Răscu mpărarea obligațiunilor
505”Obligațiuni emise și răscumpărate” = 5121”Conturi la bănci” 20.000
lei
f) Anularea obligațiunilor răscumpărate
1618”Alte împrumuturi din = 505 “Obligațiuni emise și răscumpărate”
20.000 lei
emisiunea de o bligațiuni”
3.8 Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung
Creditele bancare pe termen mediu și lung sunt o componentă a capitalurilor
permanente și reprezintă o sursă de finanțare cu caracter durabil, durata rambursării fiind
cuprinsă între 1 -5 ani pentru creditele bancare pe termen mediu și peste 5 ani pentru creditele
pe termen lung. Asemenea credite se primesc de la instituțiile bancare în lei și/sau în valută,
sunt destinate finanțării investițiilor, se garantează cu activele întreprinderii sau d e către terți
și sunt purtătoare de dobânzi.
Pentru înregistrarea în contabilitate a operațiilor ocazionate de primirea și
rambursarea creditelor menționate se folosește contul de pasiv 162 “Credite bancare pe
termen lung”. Se creditează cu valoarea credit elor contractate de la banca și se debitează cu
valoarea creditelor rambursate. Soldul creditor reflectă creditele de restituit băncii.( Staicu,
C., Contabilitate financiară armonizată , 2002)
Acestea se acordă clientelei pentru finanțarea următoarelor ac țiuni:
 Modernizarea și dezvoltarea capacităților de producție
existente.
 Retehnologizarea proceselor de producție.
 Achiziționarea din import de mașini, utilaje, tehnică de
calcul,instalații tehnologice, mijloace de transport, etc.
 Efectuarea oricăror altor cheltuieli legate strict de
realizarea și darea în exploatare a investițiilor productive.
În cazul unor împrumuturi contractate în valută ram bursarea lor presupune
contabilizarea unor diferențe de curs valutar că urmare a modificării raportului dintre moneda
națională și valută în care să obținut creditul respectiv.

40
Aprobarea sau respingerea cererii de creditare pe termen lung și mediu se face după
efectuarea analizeicomplexe privind îndeplinirea condițiilor de creditare. Se au în vedere, în
primul rînd, bonitatea agentului economic,cît și garanțiile asigurătorii. Pentru aprobare,
cererea de credite, însoțită de referatul de analiză, fișele de e valuare aîmprumuturilor și
întreaga documentație depusă de solicitant se prezintă comitetului de credite al unității
operative a băncii. Acesta aprobă sau respinge creditarea. Comitetele de credite au anumite
competențe de aprobare stabilite deConsiliile d e administrație. Ele se întrunesc săptămînal.
Societate contractează în anul 2007 un credit bancar fdpe termen lung de
200.000 lei pe 10 ani cu o dobânda de 16%.
a) Înregistrarea creditului
5121”Conturi la bănci” = 1621”Credite bancare pe termen lung ”
200.000 lei

b) Înregistrarea dobânzii pentru prima luna
200.000 x 16 % /12 luni = 2.666 lei/luna
666”Cheltuieli cu dobânda” = 1682 ”Dobânda aferentă 2.666 lei
creditelor pe termen lung”
c) Plata dobânzii în prima luna
1682 ”Dobânda aferentă = 5121”Conturi la bănci” 2.666 lei
creditelor pe termen lung”
d) Rambursarea creditului
1621”Credite bancare pe termen lung”= 5121”Conturi la bănci”
200.000 lei
e) Trecerea la credite restante
1621”Credite bancare pe termen lung”= 1622”Credite bancare pe termen lung
200.000 lei
nerambursate la
scadență”

f) Rambursarea creditului restant
1622”Credit e bancare pe termen lung = 5121”Conturi la bănci” 200.000
lei
nerambursate la scadență”
3.9 Contabilitate a operațiunilor privind majorarea capitalului

41
Majorarea capitalului se face prin următoarele mijloace: creșterea capitalului social
prin noi aporturi de numerar și /sau în natură, operațiuni interne,conversia unei datorii în
capital.
Asociații firme decid să majorareze capitalul social prin emiterea de noi părți sociale
la un preț de 16 lei. Numărul de părți sociale astfel emise este de 300 buc.
La sfârșitul anului 2017 societatea are un capital social în valoare de 20.000 lei,
format din 2000 de părți soc iale a câte 10 lei fiecare.
a) Înregistrarea subscrierii
456 “ Decontări cu asociații” = % 4800 lei
1011”Capital subscris nevărsat” 4000 lei
1041”Prime de emisiune” 800 lei

b) Vărsare capital
5121 “ Conturi la bănci” = 456”Decontări cu asociații” 4800 lei
c) Încorporare prima de capital în capitalul social
1041 “Prime de emi siune” = 1012 “Capital subscris vărsat” 800 lei

Contabilitatea operațiunilor privind constituirea capitaului social
Capitalul social subscris și vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza
actelor de constituire a persoanei juridice și a documentelor justificative privind vărsămintele
de capital.(OMFP 1802 actualizat în 2018)
Evidență constituirii capitalului subscris și varasat în natură și/sau numerar de
actionarii sau asociații societății, precum și evidență măririi sau reducerii acestu ia se
realizează cu ajutorul contului 101”Capital”.
Prin Legea privind societatiile comerciale,modificată și republicată,se precizează că
este necesară subscrierea integrală a capitalului social, iar subscriitorii au obligația de a varsă
în numerar și/sau în natură valoarea capitalului subscris.
La începutul anului 2018 acționarul majoritar al societății infinteaza o nouă societate
comercială pe acțiuni cu un capital social de 60.000 lei, divizat în 60.000 acțiuni cu valoare
nomiala unitară de 10.000 lei. P rin contractul de societate și statut s -a prevăzut că 50 % din
valoarea acțiunilor subscrise să se depună imediat în conturile bancare ale societăți, iar
diferența în termen de 60 de zile.
a) Înregistrarea subscrierii
456”Decontări cu asociații” = 1011 “Capital subscris nevărsat” 60.000 lei

42
b) Depunerea a 50% din valoarea capitalului subscris
5121”Conturi la bănci” = 456”Decontări cu asociații” 30.000 lei
c) Evidențierea capitalului subscris că efectiv vărsat pentru aportul efectuat
1011”Capital subscris nevărsat” = 1012”Capital subscris vărsat” 30.000 lei
d) Depunerea diferenței de aport înainte de scadență
5121”Conturi la bănci” = 456”Decontări cu asociații” 30.000 lei
e) Închidere cont de capital nevărsat prin cel d e capital vărsat
1011”Capital subscris nevărsat” = 1012”Capital subscris vărsat” 30.000 lei

CONCLUZII

Realizarea combinării optime între modalitațiile de finanțare pe termen lung ,
destinate susținerii investițiilor, trebuie să fie cea mai im portantă preocupare a conducerii
orcărei întreprinderi.
În urma a ceea ce a fost prezentat pe parcursul lucrării, se conturează concluzia că nu
întotdeauna finanțarea propie este și cea mai avantajoasă. În cadrul întreprinderii în cadrul
căreia să efectuat studiul de caz ( SC Geseidl SRL), asociații nu au pretins dividende, ei
preferând să consolideze situația financiară a firmei. În majoritatea cazurilor, finanțarea prin
emisiuni de acțiuni sau părți sociale este destul de costisitoare, costuri induse de d ividendele
ce vor fi distribuite.
Autofinanțarea poate fi realizată prin profitul ce a rămas nedistribuit. Regimul de
amortizare ales de conducere este destul de important în cazul societatiilor productive și celor
din servicii ce necesită mari investiții. Modalitatea în care investiția va fi recuperată va fi
influențată de autofinanțarea firmei.

43
Finanțarea externă din împrumuturi indiferent de formă lor, implică un cost. Acesta
este mai vizibil pentru micii investitori, societățiile mici și mijlocii și mic roîntreprinderi.
Finanțarea prin credite bancare este mai puțîn costisitoare decât cea prin leasing.
Acest lucru este influențat de poziția societății față de condițiile negociate cu finanțatorii,
banca creditoare și poziția pe piață.
În cazul SC Geseidl S RL, finanțarea internă este destul de mare chiar la începutul
investiției și se completează pe parcurs. Dacă reinvestirea profitului se menține, costul
capitalului propiu este cel mai mic ceea ce justifică orientarea spre capitaluri propii, deoarece
efortu l este mai mic din partea firmei și mai accentuat din partea acționarilor. Această situație
nu se poate prelungi îndelung deoarece costul capitalului propiu îl va depăși pe cel al
creditului.
În concluzie, în funcție de cât de complexe sunt activitățile de sfășurate trebuie să
realizeze o combinare a surselor de finanțare ce au fost prezentate în lucrare.

BIBLIOGRAFIE
1) Conf. Univ. Dr. Petre Brezeanu, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura
Economică, 2002
2) Conf.Univ. Dr. Sestacovsai a Angela, Buletinul științific al universtatii de stat
“Bogdan P Hasdeu, 2012 Științe Economice 43 Eficientă și riscul – criterii esențiale în
selectarea surselor de finanțare a investițiilor
3) Dan Tiberiu Epure, Economia întreprinderii, Editura Muntenia, 2009
4) Doinița Ciocarlad, Management strategic, Editura Universitară, 2010
5) G. Dobrotă, M. Chirculescu, Decizia de finanțare pe termen lung la nivelul
firmelor, Seria Economie, Nr. 1/2009
6) http://ceccarbucuresti.net
7) http://www.cciat.ro
8) http://www.dexonline.ro
9) http://www.răsfoiesc.com
10) Io n Parvutoiu, Contabilitate financiară, Editura Sitech, 2017
11) ISO 9001, Sisteme de management al calității

44
12) Lavinia Tec, Claudiu Roșu, Constituirea funcționarea societatiilor comerciale,
2007
13) Mihai Ioan, Analiză economico -financiară, Editura M iriton, 2015
14) Mirela Aura Din, Management Sinteze,2004, Editura Fundației România de
Mâine
15) OMFP 1802 actualizat 2018
16) Ordonanță Nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățiile de leasing,
actualizată în 2018
17) Suport curs ASE – Contabilitate financiară
18) Valentin Capotă, Finanțarea întreprinderii, Editura Akademos, 2007
19) www.geseidl.ro

45

Anexa .1

Tabloul Soldurior Intermediare de Gestiune
Nr. DENUMIRE INDICATOR Simbol Mod de calcul
1 Venituri din vânzarea mărfurilo r
2 Cheltuieli privind mărfurile
3 MARJA COMERCIALA Mc 1-2
4 Producția vândută
5 Venituri din producția stocată
6 Venituri din producția de imobilizări
7 PRODUCTIA EXERCITIULUI Qe 3+4+5+6
8 CIFRA DE AFACERI CA 1+4
9 Cheltui eli materiale – total
10 Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți
11 VALOAREA ADAUGATA VA 3+7-9-10
12 Venituri din subvenții pentru exploatare
13 Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte
14 Cheltuieli cu personalul – total
15 EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE EBE 11+12 -13-14
16 Alte venituri din exploatare
17 Alte cheltuieli de exploatare
18 Cheltuieli nete cu amortizările și provizioanele
19 REZULTATUL EXPLOATARII RE 15+16 -17-18
20 Venituri financia re – TOTAL
21 Cheltuieli financiare – TOTAL
22 REZULTATUL FINANCIAR Rf 20-21
23 Rezultatul exploatării
24 Rezultatul financiar
25 REZULTATUL CURENT Rcrt 19+22
26 Venituri extraordinare
27 Cheltuieli extraordinare
28 REZULTA TUL EXTRAORDINAR Rext 26-27
29 Rezultatul curent
30 Rezultatul extraordinar
31 REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI Rbe 25+28
32 Impozit pe profit
33 REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI Re 31-32

46

Bilant prescurtat
Anexa 2

Denumirea elementului Nr.
rd. Sold la:
Începutul
exercițiului
financiar Sfârșitul
exercițiului
financiar
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct. 201 + 203 + 205
+ 2071 + 208 + 233 +234 -280 – 290 – 2933) 01 7.838 5.050
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 211 + 212 + 213 +
214 + 223 + 224 + 231 + 232 – 281 – 291 – 2931) 02 6.976.999 6.702.330
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
(ct. 261 + 263 + 265 + 267* – 296*) 03 6.984.837 6.707.380
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01 la 03) 04 13.961.836 13.414760
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct. 301 + 321 + 302 + 322 + 303 + 323
+/- 308 + 328 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346 +/ – 348
+ 351 + 354 + 356 + 357 + 358 + 361 + 32 6 +/- 368 +
371 + 327 +/ – 378 + 381 +/ – 388 – 391 – 392 – 393 –
394 – 395 – 396 – 397 – 398 + 4091 – 4428) 05 1.300.545 1.620.733
II. CREANȚE29
(Sumele care urmează să fie încasate după o
perioadă mai mare de un an trebuie pre zentate
separat pentru fiecare element)
(ct. 267* – 296* + 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 +
4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + 06 364.607 581.153

47
4428** + 444** + 445 + 446** + 447** + 4482 +
451** + 453** + 456** + 4582 + 461 + 473** – 491 –
495 – 496 + 5187)
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT (ct. 501 + 505 +
506 + 508 + 5113 + 5114 – 591 – 595 – 596 – 598) 07 53.239 51.146
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI
(ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) 08 1.921.576 2.014.815
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (r d. 05 la 08) 09 3.586.721 4.267.847
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10 10.516 155.131
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR -O
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 – 169 + 269 + 401 +
403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426
+ 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** +
4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** +
4481 + 451*** + 453*** + 455 + 456*** + 457 +
4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 519) 11 567.529 661.722
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE
(rd. 09 + 10 – 11 – 19) 12 1.364.563 1.508.174
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
(rd. 04 + 12) 13 8.349.400 8.215.554
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR -O
PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 – 169 + 269 + 4 01 +
403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426
+ 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** +
4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** +
4481 + 451*** + 453*** + 455 + 456*** + 4581 +
462 + 473*** + 509 + 5186 + 519) 14 257.647 116.028
H. PRO VIZIOANE (ct. 151) 15 0 0
I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17 + 18 + 21), din care: 16 0 0

48
Subvenții pentru investiții (ct. 475) 17 0 0
Venituri înregistrate în avans (ct. 472) – total
(rd. 19 + 20), din care: 18 0 0
Sume de reluat într -o perioadă de până la un an
(ct. 472*) 19 0 0
Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an
(ct. 472*) 20 0 0
Fondul comercial negativ (ct. 2075) 21 0 0
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. CAPITAL (r d. 23 la 25), din care: 22 4.093.446 4.093.446
– capital subscris vărsat (ct. 1012) 23 0 0
– capital subscris nevărsat (ct. 1011) 24 0 0
– patrimoniul regiei (ct. 1015) 25
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 26 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 27 0 0
IV. REZERVE (ct. 106) 28 188.640 180.093
Acțiuni proprii (ct. 109) 29
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri
proprii (ct. 141) 30
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri
proprii (ct. 149) 31
V. PROFITUL SAU PIER DEREA
REPORTAT(Ă) (ct. 117) SOLD C 32 0 0
SOLD D 33 1.742.219 1.726.573
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA
EXERCIȚIULUI FINANCIAR (ct. 121) SOLD C 34 16.471 7.775
SOLD D 35 0 0
Repartizarea profitului (ct. 129) 36 824 45
4
CAPITALURI P ROPRII – TOTAL (rd. 22 + 26 + 27 + 28
– 29 + 30 – 31 + 32 – 33 + 34 – 35 – 36) 37 8.091.753 8.099.526
Patrimoniul public (ct. 1016) 38 0 0
CAPITALURI – TOTAL (rd. 37 + 38) 39 8.091.753 8.099.526

49

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SURSELE DE FINANȚARE ALE ÎNTREPRINDERII 4 1.1 Caracterizarea finanțării întreprinderii 4 1.2 Sursele de… [605986] (ID: 605986)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SURSELE DE FINANȚARE ALE ÎNTREPRINDERII 4 1.1 Caracterizarea finanțării întreprinderii 4 1.2 Sursele de… [605986]

Copyright Notice

Seton H all U niversit y [612320]

Consiliere educașională și vocațională Profesor: Echipă studenți: Conf. univ. dr. Ioana Panc Istrate (căsăt. Șerban) Livia – Anul II I, Grupa 3, IF… [620097]

REȚELE INFORMAȚIONALE. CARACTERISTICA GENERALĂ [311458]

Cinematica studiază mișcarea mecanică fără a se ține seama de mase și de forțe, urmărindu-se doar aspectul ei geometric. În cinematică intervin două… [304893]

1Academia de Poli ție Alexandru Ioan Cuza [600340]

Specializarea: Studii de Securitate [621671]

Copyright Notice

Similar Posts