LECT. UNIV. DR. Marcela CIORTEA [605976]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMB RIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECT. UNIV. DR. Marcela CIORTEA

ABSOLVENT: [anonimizat] – Maria COROIU

ALBA IULIA
2017

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMB RIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

ACTIVITĂȚI ÎN COMPLETAREA ORELOR DE
LIMBA ROMÂNĂ. EXERCIȚIUL

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECT. UNIV. DR. Marcela CIORTEA

ABSOLVENT: [anonimizat] – Maria COROIU

ALBA IULIA
2017

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
Motivația alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……3
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 5
1.1. Aplicarea principiilor didactice în predarea orelor de limba română ……………………….. 5
1.2. Modalități de aprofundare a orelor de limba română ………………………….. ………………… 7
1.3. Fixarea și sistematizarea conținuturilor de limba română ………………………….. ………… 10
CAPITOLUL 2 – EXERCIȚIUL ………………………….. ………………………….. ………………. 11
2.1. Exercițiul, metodă folosită în lecțiile de limba română ………………………….. …………… 11
2.2. Tipologia exercițiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
2.3. Exerciții pentru formarea comportamentului de ascultător (receptor)/vorbitor (emițător)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
2.4. Exerciții de pronunție, ortografie și punctuație ………………………….. ……………………… 21
2.5. Texte pentru dictare sau pentru copiere ………………………….. ………………………….. …… 23
2.6. Tipuri de exerciții și activități în completare la lecțiile de citire și scriere la clasa I ….. 24
2.7. Texte pentru copiere ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 26
2.8. Jocuri distractive ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 27
2.9. Mijloace de învățământ folosite în lecțiile de limba română ………………………….. …….. 28
CAPITOLUL 3 – VALORIFICAREA EXPERIENȚEI PERSONALE LA CLASĂ …… 30
3.1. Ipoteza și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………. 30
3.2. Aria și metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………… 30
3.3. Etapa inițială, cu caracter constatativ ………………………….. ………………………….. ………. 32
3.5. Etapa propriu -zisă cu caracter formativ ………………………….. ………………………….. …… 38
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 62
Concluzie asupra lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 63
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

3

INTRODUCERE
Motivația alegerii temei

Realizarea procesului de învățământ ridică tot mai mari probleme, deoarece întâmpină
din ce în ce mai multe obstacole. Pentru ca procesul de învățământ să aibă o finalitate trebuie
să parcurgă niște etape, are anumite componente. Etapele sunt dirijate apro ximativ în totalitate
de către cadrul didactic. Analizând aceste etape, am realizat că predarea constituie punctul de
plecare al realizării acestuia. Dar se realizează predarea fără a avea o continuitate? Mai ales la
școlarii de vârstă mică, răspunsul este , categoric Nu!.
Este de datoria cadrului didactic să declanșeze învățarea. La școlarii de vârstă mică,
acest lucru este tot mai greu de realizat pentru că trăind într -un mediu modern, foarte greu le
poate fi captată și menținută atenția asupra unui sing ur lucru, mai ales asupra orelor de
predare. Pentru a ne asigura că elevul reține informațiile, trebuie să obținem un feed -back
imediat de la acesta. În învățământul primar, lipsa obligativității temelor, lezează prelucrarea
informațiilor. Astfel încât, în vățătorul trebuie să genereze învățarea în clasă.
Sistemul metodologic este tot mai diversificat și, din fericire, tot mai modern. Ne oferă
multe șanse să oferim copiilor informațiile pe calea lor preferată de primire a acestora:
computerizat. Dar, nu es te suficientă această metodă, astfel, trebuie să apelăm și la cele
tradiționale. Metoda este o cale de urmat pe care elevii pășesc cu ajutorul cadrelor didactice și
ajung să dobândească cunoștințe și deprinderi, este un sistem de operații al cadrului didac tic și
al elevilor. Sistem care produce învățarea.
Prin această lucrare mi -am propus să demonstrez că doar exersând putem aprofunda
ceea ce este predat. Exercițiul este metoda care vine în completarea tuturor orelor de limba
română și generează învățarea. Toate definițiile acestuia venite din partea pedagogilor dar și a
filologilor, ne demonstrează acest lucru. Iată câteva definiții care reflectă acest lucru:
S. Cristea (2000) – Exercițiul reprezintă o metodă didactică/de învățământ, în care
predomină acțiunea practică/operațională reală. Această metodă implică automatizarea
acțiunii didactice prin consolidarea și perfecționarea operațiilor de bază care asigură
realizarea unei sarcini didactice la niveluri de performanță prescrise și repetabile, eficien te
în condiții de organizare pedagogică relativ identice.

4
I. Cerghit; L. Vlăsceanu (1988) – Exercițiul este modalitatea prin care se realizează,
în mod conștient și repetat, o suită de acțiuni și operații mentale și motrice, în scopul formării
de noi priceperi și deprinderi, structuri operatorii, capacități și aptitudini (intelectuale sau
fizice), al consolidării cunoștințelor, al aplicării/transferului cunoștințelor sau abilităților, al
stimulării creativității etc.
I. Nicola (1994) – În principiu, metoda exercițiului are un caracter algoritmic,
deoarece presupune efectuarea unor acțiuni într-o anumită ordine, relativ stabilă,
determinând formarea unor componente automatizate. Exercițiul nu este totuși o simplă
repetare de acțiuni omogene, deoarece el presupune o creștere a performanței de la un
moment la altul, de la o exersare la alta.
Prin prezenta lucrare, doresc să -mi aduc aportul în înțelegerea importanței pe care o
are exercițiul în orele de limba română, la un nivel practic, din experiența trăită la clasă.

5
CAPITOLUL 1
1.1. Aplicarea principiilor didactice în predarea orelor de limba română

Principiile didactice sunt niște norme care necesită a fi urmate și respectate, în vederea
îndeplinirii actului de instruire. Predarea oricărei discipline de învățământ, atrage după sine
respectarea principiilor didactice, deci și predarea limbii române pr esupune respectarea
acestora. Principiile didactice sunt aceleași, pentru orice disciplină, doar modul lor de
interpretare diferă puțin de la o materie la alta.
Princpiul însușirii active și conștiente a cunoștințelor este esențial în predarea orelor
de li mba română. Pentru a se realiza actul predării, trebuie ca elevii să participe activ, să
depună un efort voluntar, să se implice în activități: ascultare, scriere, dezbatere, creație etc.
Participarea activă presupune o acumulare mult mai rapidă a informaț iilor. Conștientizarea
conținutului predat elevilor de către învățător, se realizea ză în momentul în care intervin
aplicarea celor învățate, retenția realizându -se automat.
Prezentarea și demonstrarea obiectelor și fenomenelor lumii obiective sau a imagini lor
acestora, constituie premisa principală a pri ncipiului intuiției. La ora de l imba română, este
respectat necontenit, luând în considerare cuvintele, structura lor fonetică, formele pe care le
iau în vorbire, raporturile ce se stabilesc între cuvinte în propoziție. Intuiția este prezentă la
toate orele din învățământul primar, fiind esențială pentru ilustrarea grafică a literelor, spre
exemplu.
Principiul legării teoriei de practică presupune înțelegerea de către copii a necesității
de dobândire a cunoșt ințelor de limbă pe care le pot folosi în practica vorbirii, scrierii și în
aprecierea creațiilor literare. Lecțiile trebuie să fie constituite din situații în care copiii pot
aplica ceea ce învață. Pentru o mai bună retenție, mereu se prezintă și exemple din viața
cotidiană. Respectarea principiului presupune ca orice informație teoretică, să aibă și o
aplicabilitate practică, se vor folosi mereu exemple concrete, iar copiii vor fi provocați mereu
să fie activi la ore. Consolidarea pe baza exercițiilor a c unoștințelor predate la ora de l imba
română, demonstrează că principiul poate fi aplicat la această disciplină.
Principiul accesibilității și individualizării învățării presupune accesibiltatea
conținuturilor și individualizarea elevilor. Aceste două premi se lucrează concomitent,
conținutul trebuie să fie accesibil tuturor elevilor și individualizarea elevilor presupune

6
cunoașterea necesităților fiecăruia. Știindu -i fiecărui elev particularitățile fizice și psihice,
cadrul didactic poate diferenția sarcinil e didactice, devenind a ccesibile tuturor elevilor. La
limba română este aplicat la toate orele, fie de predare sau consolidare, tipul de activitate
desfășurat fiind mereu individualizat și accesibil fiecărui elev. Sunt elevi care citesc mai bine
decât scri u, știind lucrul acesta, cadrul didactic știe unde trebuie insistat, și astfel se va ajunge
la un echilibru.
Folosirea corectă a limbii presupune formarea unor abilități și capacități care sunt
evidențiate de principiul însușirii temeinice a cunoștințelor. Cunoștințele de ordin teoretic sunt
coordonatele atingerii scopului final. Memorarea unor reguli nu e importantă, ci însușirea și
aplicarea lor conștientă. Predarea limbii române presupune și prezentarea unor noțiuni
abstracte care sunt greu de perceput d e către elevii care se află la începutul dezvoltării gândirii
abstracte. Astfel, le este greu să înțeleagă ceva ce nu este concret, fiind necesară o însușire
temeinică a cunoștințelor, pentru ca atunci când elevii trebuie să utilizeze ceva ce au învățat,
să li se declanșeze automat informațiile.
În învățământul românesc se încearcă tot mai mult îndepărtarea formalismului și a
verbalismului, astfel se cere și respectarea principiului sistematizării și continuității în
învățare. Sistematizarea conținutului în vățării este esențială, mai ales în clasele primare, unde
cadrul didactic îi învață pe copii să învețe, unde le formează stilul de învățare. Dezorganizarea
conținuturilor, atrage după sine și lipsa continuității. Elevul nu poate continua să învețe ceva
ce nu e organizat și bine sistematizat. Continuitatea apare succesiv, în funcție de dezvoltarea
copiilor. Mintea cu cunoștințe fragmentare și neordonate seamănă cu o cămară plină, în care
găsești ceva doar din întâmplare. (K.D. Ușinsky)
Predarea l imbii române în învățământul primar necesită multă migală din partea
învățătorului, deoarece deși pare mai ușor de concretizat decât matematica, are gradul său de
dificultate și presupune activizarea gândirii abstracte a copiilor, cât mai mult. Procesul de
învățământ fiind abordat sistemic, presupune modernizarea obiectivelor educaționale în
conformitate cu conținuturile învățării, cu metodele și procedeele eficientizate în vederea
realizării corelației predare -învățare -evaluare. Curricul um-ul, programa școlară și
particularitățile de vârstă ale elevilor sunt reperele disciplinelor predate. Învățătorul predă
copiilor conținuturi literare și lingvistice fiind însușite de ei în timp. Conținuturile sunt

7
structurate pe zile (lecții), semestre, ani. Retenția și transferul cu noștințelor sunt asigurate de
corelarea eficientă a activităților componente ale sistemului de învățământ.
Cadrul didactic trebuie să fie cel care influențează continuu procesul evoluției elevilor
și progresul acestora. Trebuie să fie „înarmat” cu multă ră bdare, tact, vocație pedagogică și
mai ales cu dragostea pentru copii. Partea teoretică a predării conținuturilor, metodica predării
acestora pornește tot de la cadrul didactic, care trebuie să sistematizeze conținuturile.
Proiectarea este punctul de pleca re, îi oferă cadrului didactic o sistematizare a instruirii și a
rezultatelor așteptate în urma acesteia.
Școala românească caută să implementeze tot mai mult un sistem modern de
învățământ, să evite lecțiile pline de conținut științific care dăunează tot mai mult activității
didactice, mai ales la vârstele mici. Orele de l imba română presupun atragerea copiilor spre
citit și scris, ceea ce e tot mai greu de realizat, odată cu evoluția galopantă a tehnologiei.
Copiii știu deja să citească diverse informați i în format electronic și știu să comunice astfel,
fiind greu să înțeleagă de ce este necesar scrisul de mână, de ce este bine să existe cel puțin o
oră de caligrafie, de ce este bine să citim cărți de la bibliotecă și de ce nu putem doar să
mizăm pe infor mațiile primite prin intermediul tehnologiei. Din păcate, de prea puține ori se
facilitează cu ajutorul tehnologiei activitatea de învățare, de multe ori fie din lipsa
materialelor necesare, sau, și mai grav din lipsa capacității cadrelor didactice de a o folosi.

1.2. Modalități de aprofundare a orelor de limba română

Orele de predare sunt momentul în care se declanșează avalanșa de cunoștințe spre
copii. În funcție de conținutul predat, copiii asimilează cunoștințe. Dar oare este suficient?
Este suficient ca învățătorul să prezinte conținuturile și ca lecția să se sfârșească? S -a realizat
asimilarea? Se poate obține un feed -back?
Procesul de învățământ presupune ca relația predare -învățare -evaluare să se realizeze
succesiv și progresiv. Predarea trebuie să ge nereze învățare care mai apoi poate fi evaluată. În
funcție de conținutul predat și de modalitățile de aprofundare ale acestuia, se poate vorbi
despre evaluare. La orice disciplină nu este suficientă predarea conținutului fără a mai fi
aprofundat prin dive rse metode. Metodele tradiționale de predare dar și cele moderne , vin în
completarea orelor de l imba română.

8
Lecția de predare de noi cunoștințe presupune atât predarea conținutului de către
cadrul didactic, cât și asimilarea acestuia de către elevi. Modal itățile de aprofundare a
conținutului predat variază în funcție de timpul alocat pentru această etapă, dar și de tipul
conținutului care necesită a fi aprofundat. Cadrul didactic, în funcție de nivelul clasei,
schițează desfășurarea lecției, alocând timp a profundării cunoștințelor. Această etapă a lecției
este elementară, poate chiar mai importantă decât etapa predării, deoarece în acest moment,
elevii află exact ce nu au înțeles și pot clarifica acest aspect.
În proces ul de învățământ românesc, l imba român ă reprezintă principalul obiect de
studiu. Este emblema poporului român, se identifică perfect cu existența acestuia. Dacă nu are
loc însușirea limbii române, nu se poate produce progresul intelectual al elevilor, nu va putea
avea loc nici predarea celorla lte discipline. Limba română are o enormă importanță în
învățământul primar, ea urmărește dezvoltarea limbajului oral și scris al elevilor, cunoștințe
aplicabile ale limbii, stârnește munca intelectuală care produce dezvoltarea și perfecționarea
limbajului precum și succesul în întreaga evoluție viitoare.
În funcție de personalitatea și creativitatea cadrului didactic, pot fi aplicate modalități
complexe de organizare și conducere a procesului instructiv -educativ pe baza combinării
mijloacelor de învățământ și a formelor de grupare a elevilor. Ora de limba română ne permite
combinarea strategiilor în diverse moduri, optimizând astfel procesul instructiv -educativ.
Metodele de predare și de învățare sunt modul de acțiune atât al cadrului didactic, cât
și al el evilor. Munca lor este calitativă și cantitativă în funcție de aceste metode care
reprezintă un factor de mare influență asupra eficacității și eficienței învățământului.
Diferențele în pregătirea elevilor le aduc metodele aplicate diferit. Însușirea unor cunoștințe
noi poate deveni mai dificilă sau mai ușoară pentru aceeași elevi, în funcție de metodele
utilizate. Metodele utilizate generează exersarea funcțiilor intelectuale ale elevilor.
Instruirea eficientă și interactivă are ca rezultat elaborarea unor structuri cognitiv –
intelectuale, acționale, afective și motivaționale, rezultat care se produce doar în urma
implicării active și interactive a elevilor cu întregul lor potențial intelectual, fizic, cu
creativitatea și productivitatea lor. Rezultatul educ ației-autoeducației este activizarea învățării,
produce o instrucție și o autoinstrucție eficientă, la un nivel superior. Elevul devine subiect
activ al activității de predare -învățare, activitate care este dirijată de propriile -i nevoi și
interese educați onale, ajutându -l să devină propriul lui educator.

9
Învățătorul creează mediul educațional ideal pentru elev. Acest lucru nu se poate
realiza fără contribuția elevului care trebuie să știe să „ceară” ceea ce îi trebuie pentru o
învățare propice. În orele de limba română, utilizarea diverselor metode, stârnesc interesul
elevului, îl mențin activ și îl ajută să aprofundeze cunoștințele. Cele mai eficiente metode sunt
cele ale gândirii critice. Într -o oră de lectură, spre exemplu, îi solicită pe elevi să formul eze
întrebări referitoare la text, întrebări care să genereze răspunsuri diversificate, care produc de
altfel învățarea lucrurilor noi.
Atenția trebuie captată mereu, dar mai ales, menținută. Pentru a menține atenția
elevilor de clase primare, trebuie cont inuu să îi activizăm, să le oferim șansa de a -și canaliza
atenția în așa fel încât să învețe cât mai multe lucruri noi. Metodele antrenează activitatea,
dacă sunt utilizate la momentul potrivit. Citirea pe roluri sau citirea în lanț le menține de
obicei at enția elevilor. Pe baza textelor citite se pot purta discuții cu argumente „pro” și
„contra” care îi ajută să identifice valorile prezentate.
Dintre metodele gândirii critice, pot fi enumerate următoarele: exercițiul, turul
galeriei, cubul, pălăriile gândi toare, ciorchinele, brainstorming -ul, cadranele, Știu/Vreau să
știu/Am învățat, explozia stelară etc.
Tehnica cubului „apelează” la gândirea critică, poate să prezinte verbe care denumesc
operațiile gândirii, chiar în sarcinile sale. Aprofundarea unei lecț ii se realizează prin diferite
indicații -cheie pe fiecare latură a cubului: „descrie”, „compară”, „asociază”, „analizează”,
„aplică”, „apreciază”. Pe cele 6 fețe ale cubului sunt scrise cerințele, astfel:
1. Descrie (subiectul lecției)
2. Compară (cu alte lecții învățate)
3. Asociază (găsește legături între lecțiile învățate și cea nouă)
4. Analizează (se obține astfel morala lecției)
5. Aplică (legătura cu viața cotidiană)
6. Apreciază (argumente „pro” sau „contra” asupra acțiunii din lecție)
Metoda cubului produce învățare a prin cooperare care se realizează printr -o muncă
dinamică, putând fi aplicată pe grupe, fiecare grupă primind o sarcină de pe una dintre fețele
cubului. Aplicarea metodei realizează structuri cognitive atunci când membrii grupei se
confruntă cu sarcinile cooperative, formulează idei diferite pe care trebuie să le confrunte și să
le contopească. Reflecția și tatonarea apar în momentul în care elevii încep un proces de

10
reflecție, cercetare și învățare cu toate cunoștințele de care dispun. Ideile elevilor su nt
exprimate, apar interacțiuni verbale între membrii grupelor, între elevi și învățător și astfel se
produce o dezbatere colectivă. Aplicarea metodei în învățământul primar poate genera
dificultăți dar și un mare succes, dacă este aplicată cu regularitate și strictețe. Elevii învață să
își împărtășească ideile, să le expună și mai ales să -și asculte unii altora părerile.

1.3. Fixarea și sistematizarea conținuturilor de limba română

Limba română trebuie să fie predată copiilor sistematic și organizat, trebuie
aprofundată fiecare cunoștință și trebuie valorificat fiecare rezultat venit din partea copiilor.
Fiind limba noastră maternă, începe a fi insuflată copiilor din primele zile de viață, astfel,
când copilul ajunge la vârsta școlară, are deja o bază pe care urmează a o prelucra pentru a o
putea îndrepta spre un progres continuu.
Procesul de învățământ ideal este cel care beneficiază de o programă care beneficiază
la cultivarea creativității elevilor prin excelență. Însă, programa testărilor finale este formu lată
în detrimentul imaginației, creativității, ingeniozității, cerând elevilor memorarea mecanică a
informațiilor. Pentru a se realiza o asimilare cu structură logică, este necesar să fie valorificată
dezvoltarea personală a elevilor, capacitatea de utilizare maximă, eficientă a cunoștințelor și a
propriei experiențe.
Limba română este limba poporului românesc, se identifică cu înțelegerea existenței,
este esențial să fie predată într -un mod în care să rămână bine impregnată elevilor. Limba
română asi gură dobândirea tuturor cunoștințelor, din toate domeniile. Studierea limbii române
este parte integrantă a procesului de cultivare a gândirii elevilor, a posibilității de a realiza
relații interumane, a integrării în societatea modernă.
Respectarea unor c erințe metodologice care provin din particularitățile disciplinei este
premisa realizării obiective generale ale studierii limbii române. Procesul de predare -învățare
nu urmărește limba ca sistem abstract, ci limba în funcțiune. Este vizată abordarea funcț ională
și aplicativă a normelor gramaticale, în vederea constituirii unei comunicări coerente și
corecte.

11
CAPITOLUL 2 – EXERCIȚIUL
2.1. Exercițiul, metodă folosită în lecțiile de limba română

Procesul de învățământ ideal este cel care beneficiază de o pr ogramă care beneficiază
la cultivarea creativității elevilor prin excelență. Însă, programa testărilor finale este formulată
în detrimentul imaginației, creativității, ingeniozității, cerând elevilor memorarea mecanică a
informațiilor. Pentru a se realiza o asimilare cu structură logică, este necesar să fie valorificată
dezvoltarea personală a elevilor, capacitatea de utilizare maximă, eficientă a cunoștințelor și a
propriei experiențe.
Limba română este limba poporului românesc, se identifică cu înțelegere a existenței,
este esențial să fie predată într -un mod în care să rămână bine impregnată elevilor. Limba
română asigură dobândirea tuturor cunoștințelor, din toate domeniile. Studierea limbii române
este parte integrantă a procesului de cultivare a gândiri i elevilor, a posibilității de a realiza
relații interumane, a integrării în societatea modernă.
Respectarea unor cerințe metodologice care provin din particularitățile disciplinei este
premisa realizării obiective generale ale studierii limbii române. Pro cesul de predare -învățare
nu urmărește limba ca sistem abstract, ci limba în funcțiune. Este vizată abordarea funcțională
și aplicativă a normelor gramaticale, în vederea constituirii unei comunicări coerente și
corecte.
Exercițiul (lat. exercitium, din exercere = efort, acțiune repetată în vederea dobândirii
unei îndemânări, exercitarea funcțiilor) este o metodă cu o arie foarte largă de utilizare, la
toate disciplinele de învățământ și la orice nivel de instruire. Există, în acest sens, o gamă
foarte exti nsă de exerciții care cuprinde: exerciții de analiză gramaticală și stilistică, de calcul
mintal, de citit, scris, de mânuire a unor instrumente și aparate, exerciții fizice etc. Eficiența
acestei metode este dovedită mai ales în cazul formării automatismelor, dar și a operațiilor,
capacităților, aptitudinilor etc. 1
Exercițiul este modalitatea prin care se realizează, în mod conștient și repetat, o suită
de acțiuni și operații men tale sau motrice, în scopul formării de noi priceperi și deprinderi,
structuri operatorii, capacități și aptitudini (intelectuale sau fizice), al consolidării
cunoștințelor, al aplicării/transferului cunoștințelor sau abilităților, al stimulării creativită ții

1 Letiția Trif; Elisabeta Voiculescu; Teoria și metodologia instruirii , Editura Didactică și Pedagogică, București,
2013, p. 249.

12
etc.2. Exercițiul nu este doar o repetare de acțiuni identice, deoarece el presupune o creștere a
performanței de la un moment la altul, de la o exersare la alta, cu cât se exersează mai mult,
cu atât rezultatele sunt mai mari.
La început, metoda exerc ițiului era o modalitate de formare exclusivă a deprinderilor.
Exercițiul a fost implicat treptat în formarea operațiilor, pierzând conștientizarea i nsuficientă
a acțiunilor de realizat și consecința rigidității deprinderilor formate, a stereotipiei acțiun ilor.
Didactica modernă promovează tot mai mult exercițiile care presupun creativitate, depășesc
stereotipiile și oferă posibilitatea unei prelucrări active și constructive a cunoștințelor.
Exercițiul este o metodă de aplicare practică a cunoștințelor teor etice. În formarea
capacităților de exprimare, exercițiul este metoda principală. Manualele școlare alternative
indică de obicei tipurile de exerciții care sunt diversificate.
La ora de l imba română exercițiile pot varia în funcție de tipul lecției, manual ,
conținutul predat și timpul alocat. Exercițiile facilitează predarea și însușirea limbii române în
învățământul primar. Ele generează rezolvarea unei variații de probleme și atingerea unor
competențe prevăzute în programa școlară în vigoare:
– însușirea conștientă și corectă a noțiunilor de limbă de către elevi, concomitent
cu sporirea operativității, operaționalizării cunoștințelor dobândite, ca efect al exercițiului;
– formarea și consolidarea deprinderilor de exprimare corectă orală și scrisă, ale
căror baze se pun încă din primii ani de școală, îndeosebi prin exerciții privitoare la silabă și
despărțirea în silabe, ortografia, ortoepia, de punctuație și vocabularul sau de schimbare a
formei cuvintelor în timpul vorbirii cu ajutorul articolului;
– dezvoltar ea imaginației și a vocabularului, a capacității copiilor de a -și
organiza logic ideile, prin lărgirea sferei de interes în comunicare, prin orientarea observării și
a exprimării către noțiuni ce depășesc limitele tradiționalului și a convenționalului atât de
evidente îndeosebi în vorbirea copiilor din mediul rural. (Programa școlară pentru disciplina
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a Aprobată
prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013).
Exercițiile sunt folosite în t oate tipurile de lecții, cu deosebire în lecțiile de consolidare
a cunoștințelor. Se pot folosi și în cadrul lecțiilor de predare, de formare de priceperi și
deprinderi, mai ales în partea finală, când se face fixarea cunoștințelor. Într -o lecție de fixare

2 Ioan Cerghit, Metode de învățământ , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993, p. 143.

13
și sistematizare constituie activitatea principală, scopul acestor exerciții fiind: să dezvolte
cunoștințele teoretice, să consolideze cunoștințele anterioare; să dezvolte deprinderile de
muncă independentă; să dezvăluie eventualele lacune ale elevilor.
Exercițiul este o metodă destinată în principal formării deprinderilor, metodica
desfășurării exercițiilor respectă etapele psihologice de formare și perfecționare a
deprinderilor. În acest sens, principalele etape ale metodei exercițiului sunt:
– familiariza rea cu acțiunea ce urmează a fi automatizată;
– antrenarea operațiilor necesare pentru desfășurarea acțiunii respective (sau
realizarea acțiunii pe părți, pe etape);
– integrarea operațiilor antrenate în structura acțiunii;
– sistematizarea acțiunii în funcție d e scopul activității;
– integrarea acțiunii automatizate în activitatea respectivă;
– perfecționarea acțiunii automatizate în diferite contexte, care o fac stabilă și
flexibilă, adaptabilă la diferite condiții de exersare a deprinderii.
Utilizarea exercițiulu i își propune să valorifice valențele sale instructive și formative,
astfel presupune respectarea unor cerințe și condiții. Cele mai importante dintre acestea, sunt:
– cerința exercițiului trebuie să corespundă conținutului științific și obiectivului
urmărit ;
– cerința să fie accesibilă și să se regăsească în elementele teoretice învățate;
– exercițiul să fie formulat și comunicat explicit, concis, precis;
– exercițiile (cu cerințe multiple) să fie ordonate în funcție de creșterea gradului
de dificultate);
– cerințel e să fie formulate și adresate diferențiat (pe capacități și ritmuri de
învățare diferite);
– exercițiul să acopere prin cerințe, toate aspectele activității operaționale: de
recunoaștere, de modificare, de completare, de exemplificare, de creație;
– exercițiu l să asocieze problemei gramaticale și aspecte lexicale, ortografice,
stilistice;
– exercițiul să fie extins către relația de comunicare orală sau scrisă, sub formă
de: dialog, narațiune, descriere.
Sunt și condiții în care elevii vor rexolva corect un exerc ițiu:

14
– elevii trebuie să recepteze corect enunțul exercițiului;
– învățătorul va verifica prin întrebări dacă enunțul a fost înțeles corect și
complet;
– se actualizează cunoștințele teoretice necesare rezolvării exercițiului;
– elevii vor avea și vor consulta un tabel sinoptic, o schemă care prezintă
sistematic informațiile necesare;
– elevii vor avea și vor consulta algoritmi de lucru;
– învățătorul va îndruma operațiile logice de realizare a exercițiilor;
– rezolvarea exercițiilor trebuie să îndeplinească următoarele exigențe: să fie
corecte logic și gramatical; să fie motivate; să fie expresive; să fie rostite fluent, corect; să fie
scrise corect, ordonat, estetic;
– elevii vor rezolva exercițiile în ritm propriu, dar susținut prin încurajarea și
îndrumarea învățătorul ui;
– rezolvările vor fi analizare, apreciate, corectate, cu explicațiile date imediat.

2.2. Tipologia exercițiilor

Cele mai utlizate posibilități de clasificare a exercițiilor sunt:
– exerciții introductive – (de inițiere sau acomodare) care urmăresc
famili arizarea elevilor cu ceea ce urmează a fi repetat și aplicat; au un caracter demonstrativ –
ilustrativ și se folosesc la începutul activităților;
– exerciții curente (de bază) – prin care se asigură însușirea cunoștințelor sau
formarea deprinderilor;
– exerciț ii recapitulative și de verificare – prin care se urmărește restructurarea
materiei sau evaluarea cunoștințelor, având și rolul de realizare a feed -back-ului;
– exerciții de corectare a operațiilor/deprinderilor greșite, mai dificil de realizat,
dar necesare în anumite situații.
Există și alte criterii de stabilire a tipurilor de exerciții:
– După numărul de participanți la exerciții: exerciții individuale, exerciții de
echipă, exerciții colective (frontale).

15
– După gradul de dirijare și intervenție al cadrului d idactic: dirijate, semidirijate,
autodirijate, combinate.
– În funcție de disciplina de învățământ la care se folosesc: literare, gramaticale,
matematice, artistice, sportive etc.
– După sarcina didactică principală: de comunicare, de lectură, de dezvoltare a
funcțiilor și capacităților psihice, de calcul mintal, de creație, de control și autocontrol al
progresului de instruire și formare, de aplicare a principiilor rezolutive, eurist ice, de
problematizare, de algoritmizare, psihomotorii, de comportament în situații complexe, de
autocunoaștere și intercunoaștere, de organizare și conducere etc. 3
În cadrul orei de Limba română pot apărea diverse tipuri de exerciții. Mijloacele
tehnice de realizare a vorbirii corecte la elevi se constituie într -o gamă variată de exerciții:
A. Exerciții de interpretare a unui material dat cu variantele:
– analiza gramaticală (operație de identificare și caractrizare a unităților
lingvistice dintr -o secvență și expresie);
– exercițiul de grupare (care cere recunoașterea și ordonarea după anumite
criterii a unor fapte de limbă într -un material dat);
– exercițiul de motivare (solicită precizarea argumentelor pe care se întemeiază
folosirea în exprimarea orală sau scri să a unui fapt de limbă concret);
– exercițiul de diferențiere (constă în recunoașterea, compararea și opunerea
trăsăturilor a două fapte de limbă, aparent asemănătoare, de exemplu duminică/duminica,
diferențe prin opunere etc.).
B. Exerciții de intervenție înt r-un material dat, cu variantele:
1. Exercițiul de modificare: modificarea formei sau situației ortografice a unui
cuvânt (copii -copiii, bani -banii, ceată -cete etc.); modificarea alcătuirii unui enunț:
a. prin extensie:
Material: Elevul e în clasă. Colegii stau lângă el. Își așteaptă profesorul.
Sarcini: de spus prima propoziție vorbind și despre clasă, vorbind apoi despre colegi, o
alta despre profesor, de scris toate propozițiile noi, de explicat ortografia cuvintelor introduse.
b. prin restrângere:
Material: Harnicii elevi îngrijesc grădina. Minunatele flori cer atenție.

3 Ioan Cerghit, Metode de învățământ , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993, p. 147.

16
Sarcini: de scris propozițiile fără însușirile precizate.
c. prin schimbarea calității enunțului:
Material: Umple -l cu cerneală.
Sarcini: de trecut propozițiile la forma negativă.
2. Exercițiul de completare (litere omise, cuvinte omise).
3. Exercițiul de exemplificare (liberă, cu repere date, prin analogie).
C. Exercițiile de compoziție cu temă gramatical -ortografică (ca și în cazul
exercițiilor de exemplificare, se pot reda liber, cu sarcina ortografier ii unei clase oarecare, de
exemplu relatarea succintă a unei călătorii folosind unele repere, expresii sau alcătuirea unei
descrieri folosind anumite cuvinte).
D. O altă categorie de exerciții o constituie exercițiile structurale care revalorifică
în bună par te, procedee didactice mai vechi. Se pot folosi următoarele tipuri de exerciții
structurale:
– exercițiul de repetiție (care poate fi productiv sau corectiv);
– exercițiul de substituție (caracterizat prin menținerea unei structuri date și
varierea conținutulu i ei semantic prin înlocuiri).
Model: I-am vorbit.
Stimulii: înlocuim persoana celui la care se referă acțiunea: Ție? (…), Vouă? (…), Lor?
(…), Mie? (…), Ei? (…). Ce a rămas neschimbat? Schimbăm autorul acțiunii: Tu? (…), Voi?
(…), El? (…), Ei? (…).
E. Exercițiul de transformare (prin care se ajunge de la o structură la dată la o
structură nouă), cunoaște mai multe variante:
– transformarea prin adiționare (realizată cu ajutorul unui element de
transformare)
Model: Vino numaidecât.
Elementul de transformare trebuie introduce în mesaj o anumită atitudine a
vorbitorului față de comunicare.
Structura nouă: Trebuie numaidecât să vii.
– transformarea prin expansiune (realizată prin determinanți ai unor constituenți
existenți)
Model: Elevii se străduies c.

17
Structura nouă: Elevii conștiincioși se străduiesc.
– transformarea prin reducere (constă în suprimarea unuia sau mai multor
constituenți)
Modelul: Munții zvelți se conturează la orizont.
Structura nouă: Munții se conturează la orizont.
– transformarea prin generarea unei structuri noi (este procesul prin care pornind
de la două sau mai multe structuri fapte, se generează o nouă structură)
Model: Irina e silitoare. Gigel e silitor.
Structura nouă: Irina și Gigel sunt silitori.
Model: Nicu admiră pe Vasile. V asile jonglează cu balonul.
Structura nouă: Nicu admiră pe Vasile jonglând cu balonul.
Toate exercițiile de limbă, dar mai ales exercițiile structurale au un rol instructiv –
formativ, în sensul că arată elevilor diverse posibilități de manipulare a limbii î n actul
comunicării și regulile de care ascultă fiecare schimbare produsă în organizarea enunțurilor:
simple expeditive, deschise surprizelor, angajând elevul într -o activitatea continuă, frizând
adeseori jocul, exercițiile structurale folosite cu măsură ș i când trebuie, ar putea aduce mari
servicii studierii limbii materne. Ele pot aduce însă reale servicii și pe linia formării
deprinderilor elevilor de a compune, de a vorbi corect, de a scrie corect, expresiv, logic.

2.3. Exerciții pentru formarea compor tamentului de ascultător (receptor)/vorbitor
(emițător)

1. Exerciții de identificare a ascultătorului, a vorbitorului și a informației
transmise/receptate:
– se ascultă cu atenție, de către elevi, un dialog;
– elevii trebuie să răspundă la întrebările: Cine vorb ește? Cui vorbește? Despre
ce vorbește? ;
– cadrul didactic reproduce dialogul ascultat, cu o elevă, și astfel elevii vor
identifica vorbitorul (emițătorul), ascultătorul (receptorul) și informația transmisă;
– elevii dau exemple de situații în care doi oameni nu pot avea un dialog
(vorbesc limbi diferite, este zgomot, sunt departe unul de celălalt etc.).

18
2. Exerciții de ascultare și de probare a înțelegerii mesajului de ascultat:
– se formulează întrebări și răspunsuri pe baza mesajului ascultat;
– cadrul didactic for mulează cerințe iar elevii le îndeplinesc.
3. Exerciții de selectare a enunțurilor corecte/incorecte din exprimarea orală:
– elevii ascultă o întâmplare povestită de unul dintre ei;
– dau exemple de enunțuri corecte/incorecte utilizate de elevul/eleva care a
povestit.
4. Exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt prin raportare la context:
– se scriu pe tablă enunțurile:
Cartea mea e foarte mare .
Alin a fost la mare cu părinții.
Nu am pus sare în supă.
Ana sare coarda în curte.
– elevii explică ceea ce constată.
5. Exerciții de oferire a unor informații despre identitatea membrilor de familie:
– elevilor li se cere să precizeze 3 -4 informații despre familia lor;
– câte unul prezintă informațiile în fața clasei;
– ceilalți elevi îi adresează întrebări la care el trebuie să răspundă.
6. Exerciții de oferire a unor informații despre forma și despre utilitatea unor
obiecte
– elevii trebuie să descrie un obiect preferat precizându -i: forma, mărimea,
culoarea, părțile componente, materialele din care este realizat, utilitatea etc.
7. Exerciții de exprimare a acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt:
– cadrul didactic le citește elevilor o știre din ziarul local;
– elevii trevuie să -și exprime punctele de vedere asupra faptelor prezentate în
știre.
8. Exerciții de identificare a cuvint elor cunoscute și acelor necunoscute într -un
text dat:
– cadrul didactic le citește elevilor un text: „La circ, în târgul Moșilor,/ Pe gheața
unui răcitor,/ Trăia voios și zâmbitor/ Un pinguin din Labrador.” (Gelu Naum, Cărțile cu
Apolodor );

19
– elevii trebuie s ă precizeze cuvintele al căror înțeles le este necunoscut;
– găsirea unui sinonim pentru cuvântul voios .
9. Exerciții de dialog: învățător -elev, elev -elev; elev -elevi:
– elevii sunt așezați în grupuri de câte 4 -5;
– tema dialogului va fi o excursie în care elevii își imaginează că au fost, cu
excepția unuia din fiecare grupă;
– elevul care a lipsit trebuie să le adreseze întrebări celorlalți care au participat,
aflând cât mai multe informații.
10. Exerciții de sesizare/utilizare a formulelor de inițiere a dialogului
– câteva ilustrații cu situații de comunicare diferită, le sunt prezentate elevilor;
– pe baza acestora, stabilesc corespondența cu diverse formule de inițiere a
dialogului ( Sărut mâna doamnă/domnișoară! Bună dimineața! Bună ziua! Bună seara! Bună,
ce mai faci? Bună ziua, vă pot întreba ceva? Bună, te pot ajuta cu ceva? Hai să ne jucăm de –
a…!
11. Exerciții de ordonare temporală a secvențelor unui mesaj oral:
– cadrul didactic le citește elevilor o scrisoare adresată de un copil mamei sale și
o scrisoare adresată buni cii sale;
– elevii trebuie să precizeze în care din cele două scrisori nu s -a respectat ordinea
temporală (cronologică)/succesiunea în timp.
12. Exerciții de comunicare prin mimică și gesturi:
– pe baza unor imagini, elevii identifică ceea ce exprimă prin mimica s a fiecare
personaj (bucurie, curiozitate, spaimă, tristețe, supărare, timiditate, nedumerire etc.);
– elevii sunt împărțiți pe grupe, fiecare extrage dintr -o cutie, un bilețel pe care
scrie ceea ce trebuie să mimeze și colegii grupei să ghicească;
– exemple de mesaje de pe bilețele: Mănânc un măr. Cânt la fluier. Vino mai
repede! Sună -mă! Bravo! Mi -e sete!.
13. Exerciții de sesizare a corespondenței elementelor verbale cu cele nonverbale:
– elevii trebuie să răspundă prin cuvinte însoțite de gesturi și mimică unor
întrebări adresate fie de doamna învățătoare, fie de colegul de bancă.
14. Exerciții de formulare de întrebări pentru stabilirea raporturilor logice (de
tipul: din ce cauză, cu ce condiție):

20
– aceste exerciții se pot folosi la povestiri, povești, adresând întrebăr i de tipul
Din ce cauză…? Cu ce condiție…? referitoare la acțiunile personajelor.
15. Exerciții de eliminare a unor cauze care împiedică înțelegerea mesajului (vocea
scăzută și/sau rostirea incorectă; neatenția și/sau auzul slab; zgomotele etc.):
– elevii as cultă dialogul dintre o bătrânică și un copilaș, dialog care se produce
greu din cauza vârstei bătrânicii care aude greșit ceea ce îi transmite copilul;
– elevii trebuie să identifice cauza din care este împiedicată înțelegerea
mesajului.
16. Exerciții de formar e a deprinderii de a povesti/de a descrie:
– povestirea unei scene dintr -un film;
– alcătuirea orală a unui autoportret;
– descrierea orală a clasei;
– povestirea pe scurt a unei povești recent citite.
17. Exerciții pentru formarea deprinderii de a discuta (pe o temă dată):
– elevii pot fi împărțiți pe grupe și să primească următoarele teme de discuție:
vacanța, programul unei zile de școală, poluarea mediului natural, importanța respectării
regulilor de circulație.
18. Exerciții de transformare a propozițiilor simple în pro poziții dezvoltate (fără
menționarea terminologiei date):
– completarea enunțurilor date cu alte cuvinte: Rândunica a plecat. Este
fotbalist. Vine acasă.
19. Exerciții de alcătuire a unor texte orale scurte, pe baza unui șir de ilustrații sau
de benzi desenate
20. Exerciții de întrebări și răspunsuri în legătură cu un text citit
21. Exerciții de integrare a achizițiilor lexicale noi în enunțuri proprii:
– elevii trebuie să alcătuiască propoziții cu cuvinte date.
22. Exerciții de corectare a pronunțării regionale:
– găsirea varia ntei literare a cuvintelor: frunce, dește, ștergar.
23. Exerciții de construire a propozițiilor dezvoltate exclamative, interogative și
enunțiative (fără folosirea terminologiei):

21
– ordonarea cuvintelor pentru a formula o propoziție: Ion, mâine, pe, noi, la,
Mâine, vine.
24. Exerciții de povestire a unor fapte, întâmplări, fictive sau reale
25. Exerciții de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă
26. Exerciții de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare (revedere,
vergiă, butelie)
27. Exerciții lexical e de sinonimie, de antonimie, de paronimie (fără a se face
referire la terminologia lexicală)
28. Exerciții de formulare de enunțuri interogative, exclamative, enunțiative
29. Exerciții de construire a unor texte orale pe baza unui șir de întrebări sau a unui
plan de idei
30. Exerciții de stabilire a acordurilor gramaticale:
– corectarea propozițiilor: Publicul au aplaudat îndelung. ;
– punerea cuvintelor din paranteză la forma corectă: Paza (bun) trece
(primejdiile) rea. ;
31. Exerciții de utilizare a genitivului și a dativului :
– completarea propozițiilor cu cuvintele din paranteză:
I-a adus dulciuri………………….. .
Clanța unei ………………… s -a stricat.
Prietenii lui ………………… au hotărât să meargă la teatru.
(Ioana, Mariei, uși)
32. Exerciții de simulare a unor situații de comunicare:
– dialog cu o persoană pe care o invită la ziua lor;
– dialog în care roagă pe cineva să -i ajute să expedieze o scrisoare.4

2.4. Exerciții de pronunție, ortografie și punctuație

A. Exerciții pentru educarea pronunției:
1. Rostirea corectă a vocalelor:

4 Estera Nicolescu, Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar , Editura Egal , Bacău,
2003, pp. 42 -68.

22
A, a, a!/ Acum e toamnă, da!/ Frunza -n codru -ngălbenește,/ Iarba -n câmp se
veștejește,/ A, a, a!/ Acum e toamnă, da! (Toamna)
2. Rostirea corectă a consoanelor:
Știu un gândac/ Sâsâie -n sac:/ Sssss! Sssss! Sssss!/ Spune gândacul/ Hâr ș! Hârș!
Hârș!/ Se rupe sacul./ Sssss!/ Hârș!
Zzz! Zzz! Zzz!/ Zboară albinele./ Sss! Sss! Sss!/ Liniște! Liniște!/ Mârr! Mârr! Mârr!/
Mârâie Azor.
3. Exerciții de rostire silabisită:
La cumătra sus pe casă/ Vine barza jupâneasă/ Și se -așază -ntr-un picior/ Și din cioc
bate de zor:/ Tica -tac, tica -tac,/ Copilașii buni îmi plac!/ -Barză, barză, ce -ai în gușă?/ –
Zarzăre și -o corcodușă./ -Barză, barză, ce -ai în gușă?/ -Zarzăre și -o corcodușă./ -Barză,
barză, ce -ai în cioc?/ Friptură pentru boboc./ Tica -tac, tica -tac,/ Copilașii buni îmi plac!
B. Exerciții pentru educarea ortografiei și punctuației:
1. Alcătuirea unor propoziții cu cuvinte date.
2. Completarea propozițiilor cu semnul două puncte (:) acolo unde este cazul.
Exemplu: Țăranii au recoltat din belșug grâu, ovăz, porumb, secară și legume.
Copiii au mâncat cu multă plăcere mere, pere, prune și mai ales struguri și piersici.
3. Recunoașterea semnelor de punctuație dintr -un text și explicarea rolului
acestora:
Exemplu:
a. Hei! Dar ce auzi? Ce văzu? Îmi vine nici să nu mai p ovestesc când văd atâta
răutate, atâta suflet fără milă, și urâtă și supărăcioasă, și grozavă treabă, încât nici nu se
poate spune fără ca să sufli o dată greu! (Ioan Slavici, Doi feți cu stea în frunte )
b. Ce să fac? Unde -mi stă capul/ Grabnic, hai să -nchid dulapul/ Să mă port să
nu mă prindă./ Salbă jos. Și -n cui oglindă !/ Ce -am uitat? Închisă ușa./ De la tindă.
(George Coșbuc, La oglindă )
4. Completarea textului cu semnul virgulă (,) acolo unde este nevoie.
Exemplu: Cățelul trage de fată fata de babă baba de moș moșul de ridiche trag de zor
dar fără spor. (Ridichea uriașă, după o povestire
populară rusă)
5. Completarea spațiilor libere cu cuvintele într-un sau într-o.

23
Exemplu:
a. Un vântuleț răcoros îi înfășura gâ tul și crupa ca ………. pânză udă.
b. Și-n cuprinsul clar, uriașul policandru al cerului își aprinde câte una, luminile
ca ………. nemăsurată sală de danț.
c. S-a desfăcut din mugur …………… dimineață caldă a începutului de primăvară.
d. Și parcă depar te ………… colț zări o floare, necunoscută.
(Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă )
6. Corectarea cuvintelor subliniate.
Exemplu:
a. El a mers la cinema înpreună cu părinții lui.
b. Plinbarea l-a ajutat să se relaxeze.
c. Elena a adunat flori de pe cânp .

2.5. Texte pentru dictare sau pentru copiere

a. Scrierea corectă a substantivelor proprii:
Delia, Dana, Dorin, Dorel
Delia e cu Dana. Ele vin de la bunici. Dorin și Dorel le așteaptă.
Doina vine după ei?
b. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupuri de litere:
Celia are un arici.
Aici sunt maci înfloriți.
Marcela cere o ceapă.
Gheorghe e vărul meu.
Germania este o țară.
Chitara este a lui.
A venit și Chiriac?
c. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin litera „x”:
Box, pix, taxă, exerciții, expunere
Alex este fericit. Știe să cânte la xilofon. Cântă extraordinar.
Maxim a tras la xerox un exercițiu pentru examen.

24
d. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupul de vocale „oa”:
Se deschide poarta. E Ioana. Ioana este sora Mioarei.
A trecut ploaia. A răsărit soarele. Animalele ies din ascunzătoarea lor. Toată natura
prinde viață.
e. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupul de vocale „ea”:
Ileana are o carte. Cartea are multe pagini. Oare o va citi ea toată?
Ana vrea un ceas nou. Vrea să îi ceară mamei ban i. Nu prea îndrăznește pentru că nu
a fost cuminte.
f. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupul de vocale „ia”:
Maia a pierdut cheia. Cheia mamei e la ea în geantă. Dacă nu are cheia, nu poate
intra în casă.
Iancu se ceartă cu Iacob. El ia o piatră și o aruncă spre Iacob.
g. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupul de vocale „ie”:
Ieri a fost Ana la teatru. A purtat o ie albă. Piesa de la teatru a fost cu doi iepurași.
Băiețelul are un ied. Iedul este jucăuș. Când behăie iedul, băiețelul se sperie .
h. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupul de vocale „ua” și „uă”:
Azi e ziua lui Maria. Împlinește nouă ani. Nouă ne va da tort.
Găinile au ouat azi. Alin adună ouăle. Sunt nouă ouă.
i. Folosirea corectă a semnelor de punctuație:
George vrea să mearg ă la tenis. O cheamă și pe Ana. Ea va merge cu el. Se vor distra
de minune.
Unde a zburat fluturele? Este speriat? Oare este sub florile galbene? O să îl mai
găsesc?
2.6. Tipuri de exerciții și activități în completare la lecțiile de citire și scriere la c lasa I

1. Exerciții de delimitare a cuvintelor dintr -o propoziție dată:
Exemplu: Mariaafostieripelamine.
2. Exerciții de stabilire a numărului și a ordinii cuvintelor într -o propoziție dată:
Exemplu:
a. Câte cuvinte are propoziția: Ghiță cântă la vioară. ?
b. Scrie deasupra fiecărui cuvânt numărul care să îi arate ordinea în propoziție:

25
mâine Vei bunici la merge.
3. Exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe
Exemplu: În dreptul fiecărui cuvânt, scrieți numărul de sila be al acestuia.
moară – ; erou – ; școală – ; pisică – ; elicopter – .
4. Exerciții de identificare a sunetelor din structura silabei/cuvântului dat
Exemplu: Scrieți în dreptul fiecărui cuvânt numărul de s unete pe care acesta îl are:
cireașă – ; mic – ; ochelari – .
5. Exerciții de sta bilire a locului u nui anumit sunet în cadrul silabei/cuvântului
Exemplu: Încercuiți numărul care arată locul sunetului b în cuvântul albină : 1, 2, 3, 4.
6. Exerciții de formare a unor cuvinte cu ajutorul unor silabe date
Exemplu: Formulați cuvinte cu ajutorul silabelor date: reu, ci, la, ge, a , me, ta, Ge, li,
mer, Ce.
7. Exerciții de constituire a unor cuvinte cu ajutorul unor silabe date
Exemplu: Cu ajutorul literelor date, alcătuiți silabe: i, m, e, a .
8. Exerciții de asociere a literei cu sunetul corespunzător sau invers
Exemplu: Învățătoarea rostește diverse sunete, iar elevii trebuie să scrie în caiete
literele corespunzătoare acestora.
9. Exerciții de identificare a literelor mari și a literelor mici de tipar sau scrise de
mână
10. Exerciții de recunoaștere a cuvintelor și a propozițiilor în spațiul grafic
Exemplu: Copiați de pe tablă doar cuvintele alcătuite din două silabe/propoziția
alcătuită din trei cuvinte.
11. Exerciții de citire selectivă
Exemplu: Din textul citit, citiți cu voce tare numai cuvintele: alcăt uite din trei silabe,
care conțin grupurile de litere învățate, care ocupă primul loc în propoziție, care arată o
însușire, care exprimă o acțiune, care sunt scrise cu majusculă.
12. Exerciții de citire la prima vedere
13. Exerciții de citire a cuvintelor pe silab e
14. Exerciții de citire corectă a cuvintelor care con țin aglomerări de consoane,
grupuri de litere învățate

26
Exemplu: Din textul citit, citiți doar cuvintele care conțin două consoane alăturate din
care una este i sau r; sau care conțin grupurile de litere în vățate.
15. Exerciții de explicare a înțelesului unor cuvinte dintr -un text citit
16. Exerciții de citire “pe roluri” în ritm propriu cu respectarea intonației impusă
de semnele de punctuație
17. Exerciții de citire a literelor în ordine alfabetică
18. Exerciții de ascult are a textului citit de către învățător/colegi5

2.7. Texte pentru copiere

1. Exercițiu:
Hans se duse la Gretel.
– Bună ziua, Gretel!
– Bună ziua, Hans! Ce bunătăți îmi aduci?
– Nu-ți aduc nimic, se cade tu să -mi dai!
Gretel îi dărui lui Hans o bucată de slănină.
– Cu bine, Gretel!
– Cu bine, Hans!
Hans luă slănina, o legă cu o sfoară și o târî pe jos, după el.
(Frații Grimm, Hans cel m intos )
2. Exercițiu:
Se întâmplă uneori ca Tomuț să scâ ncească în timpul somnului, ba chiar să latre cu
ochii închiși, alteori să dea din lăbuțe de parcă ar fugi cine știe unde.
Copiii mă întreabă:
– De ce latră Tomuț? Că doar a adormit.
– Fiindcă visează, le răspund eu.
– Ce anume visează?
– Se vede treaba că a re și el visele lui de câine – vise cu vânătoarea, cu animale
și păsări sălbatice. Oameni i au alte vise.

5 Estera Nicolescu, Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar , Editura Egal , Bacău,
2003, pp. 84 -90.

27
– Foarte interesant! Exlcamă copiii.
S-au adunat grămadă în jurul lui Tomuț și îl privesc cum doa rme.
(Evgheni Cearușin, Visele lui Tomuț)

2.8. Jocuri distractive

Joc: Se dau trei silabe diferite, cu care jucătorii, pregătiți cu foi de hârtie și creioane,
trebuie să alcătuiască cuvinte, amplasându -le la începutul, în interiorul sau la sfârșitul
cuvântului. Câștigă cel care a scris cele mai multe cuvinte, având silabele situate în cele trei
poziții. Durata unei reprize este de zece minute.
Exemplu : se pornește de la silaba fa.
– fabrică (silaba fa apare la începutul cuvântului);
– alfabet (silaba fa apare la mijlocul cuvântului);
– agrafă (silaba fa apare la sfârșitul cuvântului).
Joc: Conducătorii jocului trebuie să știe din timp câți jucători vor parti cipa la joc.
Aceasta se impune deoarece ei vor trebui să pregătească bilețelele, pe care vor scrie câte un
cuvânt, cuvinte care însumate și ordonate, că alcătuiască o propoziție cu înțeles deplin.
Fiecare propoziție în bucățele va fi pusă într -un plic. Pli curile vor fi împărțite jucătorilor,
fiecare având obligația de a găsi ordinea corectă, în scopul obținerii unei propoziții. Va fi
declarat câștigător cel care va rezolva cel mai repede această problemă. Timpul unei reprize
este de cinci minute.
Joc: Jucăt orii sunt așezați unul lângă altul. Unul dintre ei va spune un cuvânt care să
denumească o ființă sau un lucru. Cel din dreapta va spune un alt cuvânt care să exprime o
însușire a cuvântului spus înainte. Următorul jucător din dreapta va spune un cuvânt ca re să
arate ce face primul cuvânt, iar următorul jucător va spune un cuvânt care să arate cum se face
precedentul cuvânt. Și toate acestea pentru a obține o propoziție frumoasă. Atenție: la acest
joc se poate alege un delegat care să meargă la tablă și să scrie cuvintele, pe măsură ce sunt
spuse. În cazul în care un jucător spune un cuvânt care nu se p otrivește, va fi exclus din joc. O
partidă va dura atâta timp cât durează obținerea unei propoziții sau a unei fraze.
Exemplu: J 1 (jucător) spune cuvântul elevul, J2 – silitor , J3 – citește, J4 – cu atenție , J5
– cărți , J6 – interesante , J7 – pentru a afla , J8 – multe , J9 – lucruri , J10 – folositoare . În final,

28
elevul delegat va avea pe tablă următoarea propoziție: Elevul silitor citește cu atenție cărți
interesante pentru a afla multe lucruri folositoare .

2.9. Mijloace de învățământ folosite în lecțiile de limba română

Lecțiile de limba română cer folosirea echilibrată a unui bogat material didactic
intuitiv și a unor procedee speciale care impun astfel real izarea aprofundării conținutului
predat. Folosirea materialului intuitiv și a celui figurativ contribuie la formarea noțiunilor
predate, la concretizarea și însușirea temeinică a acestora.
Noțiunile predate, în ciclul primar se realizează în mod treptat, c oncentric. Pentru
formarea noțiunii de cuvânt, elevii mici intuiesc sub îndrumarea învățătorului, diverse lucruri
și ființe, își formează reprezentări grafice și apoi pot denumi singuri cuvinte, le asociază și le
explică. La o astfel de oră se face tot mai puțin apel la clasele următoare, unde de bază este
limba vorbită.
Pornind de la exemple concrete, se formează și noțiunile de bază ale limbii române,
intuirea directă a obiectelor și ființelor este folosită doar la clasele mici, dar trebuie
subordonată sc opului de a se dezvălui caracteristicile esențiale ale noțiunii respective.
Faptele de limbă constituie materialul fundamental folosit în predarea limbii române la
intrarea copilului în școală. Faptele de limbă, ca material intuitiv, constă în propoziții, fraze su
mici texte închegate. Un astfel de material capătă un caracter demonstrativ când este
întrebuințat în procesul comunicării unei noțiuni sau regul de limbă și devine obiectul concret
de aplicare a cunoștințelor teoretice predate când procesul inst ructiv urmărește verificarea și
consolidarea noțiunilor și regulilor de limbă.
Valorarea instructiv -educativă a unei lecții de li mba română este determinată în primul
rând de calitatea materialului lingvistic folosit în cadrul ei, învățătorul trebuie să folosească
drept material de limbă textele cu conținutul literar sau practic -științific care să reprezinte
modele de limbă pentru e levi. Aceste texte trebuie să îndeplinească anumite condiții. Este
necesar ca ele să aibă un conținut bogat, valoros din punct de vedere educativ. Această cerință
impune învățătorului alegerea din vreme a textelor respective, elaborarea, prelucrarea sau
selectarea lor din diverse opere literare, din manual, din caiete auxiliare etc. Este necesar ca
textele să fie accesibile elevilor. Un text inaccesibil obligă elevul să se concentreze asupra

29
conținutului său de idei, a sensului unor cuvinte și abia apoi asu pra fenomenului de limbă care
face obiectul studiului.
În procesul explicării noului material și în exercițiile rezolvate pentru fixarea lui,
adeseori este indicată folosirea propoziției sau fragmentului logic închegat și nu texte întregi.
Deoarece exempl ele separate oferă mai multe posibiltăți în folosirea procedeului comparării
fenomenelor gramaticale, a noilor noțiuni, în principiu.
Mijloacele de învățământ sunt instrumente sau complexe instrumentale menite a
facilita transmiterea unor cunoștințe, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziții,
realizarea unor aplicații practice în cadrul procesului instructiv -educativ. 6
În funcție de conținutul predat, diferă și modul de folosire al exemp lelor, a
materia lului de limbă.
a. Mijloace de învățământ care c uprind mesaj didactic: material care redau forma
natural a obiectelor, material grafice, modele substitutive, mijloace tehnice sau audiovizuale.
b. Mijloace de învățământ care facilitează transmiterea mesajelor did actice:
instrumente, calculatoare, jocuri didactice, simulatoare didactice.
Îmbunătățirea continuă a mijloacelor didactice reprezintă eficientizarea lecției ca
formă de bază a organizării procesului de învățământ. A cest aspect îl demonstrează practica
școlară prin care arată contribuția deosebit de importantă pe care o au mijloacele didactice
audio -vizuale. Acestea se pot folosi la clasele mici în însușirea p ronunțării corecte a unor
sunete, pentru a -i face pe elevi să -și dea mai bine seama de deosebirile c are există între
pronunțarea unor cuvinte. De asemenea, pot ajuta la formarea priceperii de a respecta normele
de intonație și accentuare corectă și prin compararea cu greșelile pe care elevii le fac în
această privință.
Mijloacele didactice asigură parti ciparea activă și intensă a tuturor elevilor, folosirea
lor constituind un element de noutate în lecție, care contribuie la stimularea interesului și
atenției elevilor.

6 Constantin Cucoș, Pedagogie , Editura Poliro m, Iași, 1998, p. 96.

30

CAPITOLUL 3 – VALORIFICAREA EXPERIENȚEI PERSONALE LA CLASĂ
3.1. Ipoteza și obiectivel e cercetării

Cercetarea de față pleacă de la ipoteza următoare:
Dacă utilizăm metoda exercițiului diversificat, cu cerințe care stimulează atenția
elevilor în cadrul lecțiilor de limba română, atunci această metodă va contribui semnificativ
la îmbunătățirea rezultatelor școlare, la formarea unui limbaj corect, atât oral cât și în scris.
Obiectivele cercetării:
Identificarea cunoștințelor dobândite anterior, cunoașterea nivelului inițial de pregătire
al elevilor:
 Înlăturarea elementelor care pot bloca implicarea activă și conștientă, utilizarea
unor tipuri noi de exerciții pentru învățarea – fixarea cunoștințelor predate în cadrul orelor de
limba română;
 Determinarea contribuției exercițiilor la consolidarea cunoștințelor elevilor și
creșterea randamentului școlar;
 Urmărirea progreselor înregistrate de elevi după ce conținuturile au fost
predate, fixate și evaluate prin exercițiu.

3.2. Aria și metodologia cercetării

Aria și populația cercetării:
Prezenta cercetare s -a desfășurat în anul școlar 2016 -2017 în perioada 19.12.2016 –
05.05.2017. A avut ca arie de cuprindere elevii clasei I de la Școala Gimnazială Mihai
Eminescu Alba Iulia. Cercetarea a vizat un eșantion de 23 subiecți, elevi în cadrul unui
colectiv mixt compus din 9 fete și 14 băieți, reprezentați în tabelul de mai jos. În urma
discuțiilor cu părinții elevilor am realizat o scurtă analiză, după cum urmează:
Elevii au fost familiarizați cu mediul școlar, au avut deprinderi formate, încă din
grădiniță, dar și unele care încă se formează. Din punct de vedere social, mediul familial în
care se dezvoltă grupul, este normal. Privind posibilitățile intelectuale ale elevilor, nivelul de

31
pregătire al colectivului este omogen. Familiile elevilor sunt implicate pozitiv în procesul de
studiu pe car e îl desfășoară, majoritatea având chiar și camere alocate studiului.
Metodologia cercetării:
Pornind de la fixarea temei într -un spațiu teoretic și ajungând la reliefarea implicațiilor
practice menite să îmbunătățească și să optimizeze activitatea de învă țare, am ales ca
modalitate de cercetare tipul teoretico – fundamental și practico – aplicativ. Metodologia
cercetării este experimentală, prin introducerea în activitatea elevilor a unor exerciții tratate în
mod diferit, menite să activizeze elevii, cu ce rințe formulate într -un mod creativ și distractiv,
prin îmbinarea metodelor tradiționale cu cele activ – participative, să declanșeze acțiuni
educaționale noi, ale căror rezultate sunt înregistrate și prelucrate în vederea demonstrării
valorii pe care o au în însușirea progresivă a elementelor predate în orele de limba română și
în aprofundarea acestora.
Am folosit următoarele metode non experimentale și experimentale:
 Observația sistematică pe parcursul întregului experiment și constă în utilizarea
unor gr ile de observație;
 Testele;
 Metoda analizei rezultatelor școlare;
 Metoda anchetei pe bază de chestionar;
 Metode acționale sau de intervenție:
 experimentul presupune crearea unei situații noi, prin introducerea unor
modificări în desfășurarea acțiunii educa ționale și are ca principale variabile:
 Variabila independentă reprezintă introducere unor activități interactive și teste
în cadrul lecțiilor de limba română;
 Variabila dependentă care urmărește performanțele elevilor pe tot parcursul
experimentului.
Valoarea testelor constă în cunoașterea și delimitarea mai în amănunt a modului în
care aplicarea exercițiilor ca metodă de aprofundare a conținutului predat influențează
performanțele școlare și mă ajută să surprind obiectiv evoluția și stadiul atins de f iecare elev
în parte. Pe baza chestionarului pot afla în ce măsură se angajează elevii în învățare, cum le
stimulează exercițiile potențialul intelectual, în ce măsură se asigură progresul școlar, cum
apreciază elevii rezultatele obținute la sfârșitul acti vității didactice. Observația mă ajută să

32
urmăresc modul în care elevii prezintă judecățile, atitudinea pe care o au în timpul lecției dar
și a altor activități, dacă duc la bun sfârșit sarcinile de lucru, dacă vin cu idei originale în
rezolvarea acestor s arcini. Am folosit și metode de conversație în scopul de a -mi cunoaște mai
bine elevii, în dialogul cu părinții acestora și cu personalul didactic implicat în evoluția lor
educativă.

3.3.Etapa inițială, cu caracter constatativ

În cadrul orelor de limba român ă, în predarea unor litere, a unor grupuri de litere și a
unor povești, am folosit metode tradiționale (conversația, explicația, exercițiul, observația),
dar și metode moderne (brainstormingul, metoda cubului). Perioada de predare învățare a fost
finalizat ă cu un test de evaluare, cu caracter constatativ, care a demonstrat, prin rezultatele
elevilor că au o atitudine de respingere față de exercițiile din partea de fixare și sistematizare a
cunoștințelor, în etapa de aprofundare a cunoștințelor predate. Astf el, mi -am propus să
transform aceste exerciții în unele mult mai atractive, care să îi stimuleze să fie creativi,
activi, să le crească performanțele, să le dezvolte spiritul de echipă și să -i provoace să
participe cu drag la rezolvarea lor. Această perioa dă s-a desfășurat pe parcursul unității de
învățare Prietenia/Scrierea funcțională (19.12.2016 -03.02.2017).
Chestionar pentru elevi
I. Cum sunt exercițiile din cadrul orelor de limba română?
1. plictisitoare;
2. plictisitoare rareori;
3. plictisitoare de obicei;
4. plictisitoare aproape întotdeauna.
II. Cât de mult consideri că înveți la limba română prin exerciții?
1. foarte mult;
2. mult;
3. puțin;
4. foarte puțin.
III. În ce măsură ești atent în timpul efectuării unui exercițiu?
1. în foarte mică măsură;

33
2. în măsură potrivită;
3. în mare măsură;
4. în foarte mare măsură.
IV. Cum apreciezi rezultatele obținute la sfârșitul efectuării unui test?
1. foarte bune;
2. bune;
3. suficiente;
4. insuficiente.
Itemul
I
1. plictisitoare
2. plictisitoare
rareori;
3. plictisitoare de
obicei;
4. plictisitoare
aproape întotdeauna.

17%
22%
26%35%Cum sunt exercițiile din cadrul orelor
de limba română?
plictisitoare plictisitoare rareori
plictisitoare de obicei plictisitoare întotdeauna

34
II
1. foarte mult ;
2. mult;
3. puțin;
4. foarte puțin.

III
1. în foarte mică
măsură;
2. în măsură
potrivită;
3. în mare măsură;
4. în foarte mare
măsură.

25%
12%
25%38%Cât de mult consideri că înveți la
limba română prin exerciții?
foarte mult mult puțin foarte puțin
33%
42%8%17%În ce măsură ești atent în timpul
efectuării unui exercițiu?
în foarte mică măsură în măsură potrivită
în mare măsură în foarte mare măsură

35
IV
1. foarte bune;
2. bune;
3. suficiente;
4. insuficiente.

3.4. Centralizarea rezultatelor obținute la chestionarul pentru elevi

PROBA DE EVALUARE – constatativă (19.12.2016)
1. Transcrie literele, silabele, cuvintele și propozițiile pe liniatură:
P, ci, V, ie
pas, vioaie, Cici
Petru cumpără creioane.
Nu mai niciun caiet.
Vera a venit la noi.

2. Formulează câte o propoziție, folosind cuvintele:
vioară, cineva, Lucian, arici 30%
22%26%22%Cum apreciezi rezultatele obținute la
sfârșitul efectuării unui test?
foarte bune bune suficiente insuficiente

36

3. Subliniază doar cuvintele scrise cu „v”, „p” și „ci”.
revistă casetă Cicerone
pictor motan mătură
4. Scrie:
 trei cuvinte care îl conțin pe v:
___________________________________________ ;
 trei cuvinte care îl conțin pe p:
___________________________________ ________ ;
 trei cuvinte care conțin grupul de litere ci:
_________________________________ .
5. Completează pro pozițiile, alegând dintre cuvintele date:
 ____________ este aviator.
 Penarul Paulei e cu un ________ .
 Cartea _________ este interesantă.
(Lucia, citită, vesele, păun, Vasile, pară)
6. Transcrie invitația:

Vă invit vineri la teatru.
Spectacolul e la ora nouă.
Sala e pe Calea Victoriei.

37

3.3. Descriptori de performanță – Proba de evaluare constatativă
Itemi FB B S
1. Transcrie integral
literele, silabele,
cuvintele și
propozițiile. Transcrie două litere, două
silabe, două cuvinte și
două propoziții. Transcrie o literă, o
silabă, un cuvânt și o
propoziție.
2. Formulează trei
propoziții cu cuvintele
date. Formulează două
propoziții cu cuvintele
date. Formulează o
propoziție cu
cuvintele date.
3. Subliniază corect trei
cuvinte. Subliniază corect două
cuvinte. Subliniază corect trei
cuvinte.
4. Scrie câte trei cuvinte
pentru fiecare literă sau
grup de litere solicitat. Scrie câte două cuvinte
pentru fiecare literă sau
grup de litere solicitat. Scrie câte un cuvânt
pentru fiecare literă
sau grup de litere
solicitat.
5. Completează corect trei
propoziții. Completează corect două
propoziții. Completează corect o
propoziție.

3.3. Rezultatele probei de evaluare con statative
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
6 elevi 7 elevi 7 elevi 3 elevi

38

3.3. Graficul calificativelor obținute în urma probei de evaluare constatative

3.5.Etapa propriu -zisă cu caracter formativ

În această etapă (13.02.2017 -05.05.2017) mi -am propus o abordare diferită a
aprofundării orelor de Limba română, îmbinând exercițiile clasice, tradiționale cu unele cu
itemi mai diversificați. Exercițiile aveau menirea de a încuraja creativitatea, cooperarea,
competiția dar mai ales să creeze o atmosferă propice realizării aprofun dării cunoștințelor,
având loc învățarea. Pe parcursul acestei unități am urmărit dezvoltarea imaginației creatoare,
prin transpunerea în achiziții, care să exprime, părerile și opiniile elevilor, experiența lor
personală. Conținuturile acestor unități au fost:
Țara mea/Cuvântul. Despărțirea cuvintelor în silabe
 Sunetul și literele mici și mari de tipar și de mână (d, D). În Delta Dunării
 Sunetul și literele mici și mari de tipar și de mână (ș, Ș). Meșterul popular
 Sunetul și literele mici și mari de tipar și de mână (î, Î, â). România
 Sunetul și literele mici și mari de tipar și de mână (b, B). Orașul lui Bucur
 Recapitulare
 Proiect. Țara mea
 Evaluare

FBBSI
01234567
FBBSIFB
B
S
I

39
Activități la școală/scrierea funcțională
 Sunetul și literele mici și mari de tipar și de mână (j, J). Jurnalul clasei
 Sunetul și literele mici și mari de tipar și de mână (h, H). Harta
 Sunetul și literele mici și mari de tipar și de mână (g, G). În grădina școlii
 Sunetul și grupurile de litere mici și mari de tipar și de mână (ge, Ge). Legenda
 Lectură. Harap Alb, după Ion Creangă
 Recapitulare. Labirintul
 Recapitulare
 Evaluare
Prieteni necuvântători/descrierea unei ființe, a unui obiect
 Sunetul și literele mici și mari de tipar și de mână (ț, Ț). Veverița Rița
 Sunetul și literele mici și mari de tipar și de mână (z, Z). Primăvara
 Sunetul și grupurile de litere mici și mari de tipar și de mână (gi, Gi). Regina
albinelor
 Recapitulare
 Evaluare
Eroi de poveste/repovestirea unor întâmplări
 Sunetul și literele mici și mari de tipar și de mână (f, F). Fata babei și fata
moșneagului, după Ion Creangă
 Sunetul și grupurile de litere mici și mari de tipar și de mână (che, Che). Darul
lui Enache
 Sunetul și grupurile de litere mici și mari de tipar și de mână (chi, Chi).
Pinocchio
 Recapitulare
 Evaluare
Fiecare unitate de învățare s -a încheiat cu o atentă evaluare care a constituit punctul de
plecare în proiectarea următoarei etape. În planificare au fost prevăzute ore speciale de
ameliorare și dezvoltare. În timp ce am par curs unitățile de învățare, am aplicat teste de
cunoștințe pe care le -am analizat comparativ. În primele teste exercițiile au fost clasice, cu
cerințe bazate pe solicitarea noțiunilor noi acumulate, în următoarele teste cerințele solicitau

40
elevilor o gândi re profundă, creatoare, sub formă de joc. Exercițiile structurate în așa fel încât
să stimuleze elevii, le -au adus acestora rezultate mai bune, devenind mai activi în cadrul
orelor de Comunicare în limba română. Voi prezenta câteva teste pe care le voi tra ta
comparativ și câteva exemple de activități de învățare desfășurate pe perioada cercetării. Am
anexat și unele fișe de lucru folosite la clasă. (Anexe)
Exerciții de formare de noi cuvinte – cu scopul de a fixa și consolida noțiunile despre
substantiv, da r și de a reactualiza literele deja învățate. Exemplu: Elevii primesc o schemă pe
care trebuie să o completeze cu silabele: li, vid, a, ri. În centrul schemei se află silaba Da,
deci, silabele le pun în continuarea sa, pentru a alcătui noi cuvinte, nume de băieți sau fete.

Eu spun una, tu spui multe! – exerciții folosite pentru formarea corectă a pluralului
cuvintelor. Este un exercițiu eficient pentru pronunțarea articulată a cuvintelor, fie la singular,
fie la plural.
Exemplu:
pomișor – ……………. cocoș – ………………
pește – …………………. roșu – ………………..
păpușă – ………………. șină – …………………
Exercițiu, joc Schimbă cuvântul! – elevii trebuie să schimbe forma cuvin telor, prin
alcătuirea silabelor îm sau în. Astfel se fixează scrierea corectă cu îm și în. Apoi, sarcina este
să formuleze enunțuri cu cuvintele obținute.
Exemplu: Se dau cuvintele:
prieten – împrietenit parte – ……………. na Da

41
bătrân – …………… .. tânăr – …………….
Elevii au formulat următoarele enunțuri: M-am împrietenit cu fetița cu părul de aur.
Bunicul a îmbătrânit fără regrete. Am împărțit portocala frățește. Bunica a întinerit de când o
vizităm mai des.
Cadranul cu însușiri – pe un cadran se scriu 12 însușiri ale corpurilor fizice. Sunt
necesare două zaruri. Se aruncă unul și se reține cifra, apoi se aruncă ambele, se face suma și
se reține rezultatul. Astfel, avem indicate două însușiri din cadran. Într -un timp cât mai scurt
(3 min ute) trebuie enumerat maximum de lucruri cărora să li se potrivească cele două însușiri.
Exemplu, pentru 1 și 6 (alb și ușor): fulg, cățel, mănușă, foaie, vată etc.
Pe cadran se înscriu următoarele însușiri:
Însușiri:
1 – alb
2 – luminos
3 – lung
4 – transparent Însușiri:
5 – pufos
6 – ușor
7 – scund
8 – purpuriu
Însușiri:
9 – firav
10 – greu
11 – robust
12 – gros Cuvinte: se notează cuvintele obținute
1 și 6: fulg, cățel, mănușă, foaie, vată.
10 și 8: ghiozdan, dulap, bagaj.

Careu – exercițiu pentru rapiditate dar și pentru alcătuirea și scrierea cuvintelor cu
noile litere învățate. Exemplu: Se dă un careu cu litere dar și cu spații goale, se dau literele
care trebuie să fie așezate în spațiile goale pentru a alcătui cuvinte și apoi t rebuie să scrie pe
liniatură cuvintele noi.

D A
A D
A R
I, A, R

42

Caută cuvântul! – sarcina este de a așeza silabele în așa fel încât să formeze cuvinte cu
literele învățate și în ora respectivă, dar reactualizează și literele învățate până atunci. Elevii
trebuie să scrie pe liniatură cuvintele. Exemplu:

Să scriem o însușire ! Elevii trebuie să transforme cuvintele date în însușiri ale unor
cuvinte (adică substantivele în adjective). Exemplu:
joc – jucăuș bujor – ………………
vijelie – …………… curaj – ……………….
Taie silaba! – sarcina exercițiului este de a tăia prima silabă a cuvintelor pentru a
obține unele noi. Apoi, trebuie să scrie cuvintele noi formate.
albine – …………… silabă – ………….
robot – ……………. balcon – …………
Exerciții de înlocuire a literelor: Înlocuiește litera c cu g după modelul dat:
cară – gară când – …………..
coală – …….. cât – ……………..
Exerciții de găsire a sinonimelor, Găsește cuvintele prietene! Exemplu:

dân sa tit
în vâ
r
ple te
teș îm
în nit tâl

43

Exerciții de ordonare a cuvintelor pentru formularea unor noi propoziții:

Exerciții de tipul Găsește intrusul! Cu sarcina de a alege forma corectă a unui cuvânt
într-o propoziție. Îi ajută pe copii să facă acordul predicatului cu subiectul și să reactualizeze
literele și grupurile de litere învățate.
Valentin a luat/au luat borcanul cu ghem/gem de caise.
În curte sunt/este o ceată/gheată de copii.
Eu o chemăm/chem pe Marcela/Margela la joacă.
Bunicul are/au o carte veche/veghe.
Gerul pune/pun flori de cheață/gheață la ferestre.
Exerciții de combinare – sunt distractive și eficiente în provocarea copiilor de a fi
originali în gândire. Se poate combina un personaj dintr -o lectură, cu alt personaj din altă
lectură sau se pot combina m ai multe povești într -o singură poveste, combinarea unor cuvinte
pentru a forma o poveste, combinarea unor propoziții care nu au legătură una cu cealaltă
pentru a forma un text. Se pot adăuga diverse cerințe, spre exemplu: formularea unor însușiri
pentru p esonajele date. mâhnit hărnicie talent har mohorât vrednicie
matematica îi place Mihăiță ? Lui
povețe dau copiilor Învățătorii .
. bucătărie Steluța la șorț un poartă

44
Exerciții de rol de tipul: Ghicește personajul! – se poate folosi în recapitularea
personajelor într -un mod interactiv. Pe bilete se scriu numele personajelor învățate (sau dintr –
o poveste), apoi se lipesc copiilor pe spate fără ca aceștia să vadă numele personajului de pe
bilețel. Fiecare copil își va alege un coleg pe care să -l întrebe Cine sunt? Colegul va trebui să –
i dea însușiri ale personajului, să -i atribuie acțiuni și astfel el să ghicească cine este.
Metoda Pălăriilor gânditoare – Harap -Alb, după Ion Creangă
PĂLĂRIA ALBĂ (informează – povestitorul )
 Care este titlul poveștii?
 Care este autorul poveștii?
 Care sunt personajele?
PĂLĂRIA ROȘIE (spune ce simți – psihologul )
 Ce v-a amuzat cel mai mult?
 Cum se comportă Harap -Alb?
 Ce ai sim țit referitor la acțiunile sale?
PĂLĂRIA NEAGRĂ (aspecte negative – criticul )
 Cu ce fapte din text nu ești de acord?
 Ești de acord cu testele date de împărat?
PĂLĂRIA GALBENĂ (aspecte pozitive – creatorul )
 Ce ai învățat citind acest basm?
 Care sunt învățăturile care se desprind din text?

45
PĂLĂRIA VERDE (idei noi – gânditorul )
 Ce ai fi făcut tu dacă erai Harap -Alb?
 Ce s-ar întâmpla dacă Harap -Alb nu se lupta cu ursul (împăratul)?
PĂLĂRIA ALBASTRĂ (clarifică – moderatorul )
 Formulează două întrebări re feritoare la textul citit și adresează -le colegului de bancă
pentru a vedea dacă l -a citit cu atenție.
Exerciții de tipul Cum se zice? – solicită completarea unor expresii uzuale, cu sens
figurativ. Pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt preze ntate și folosite ca termeni
comparativi, cu sens figurativ.
Exemplu:
Era _________ ca tuciul. (negru)
Se făcuse _______ ca racul fiert. (roșu)
Zbura _______ ca gândul. (repede)
Plutea _______ ca fulgul. (ușor)

3.6. Etapa finală, cu caracter comparativ

Într-o clasă ( I E) a fost organizat un experiment pedagogic la disciplina Comunicare
în limba română în perioada 19.12.2016 -05.05.2017 . Numărul subiecților cercetării a fost de
23. Prezenta cercetare a avut următoarea ipoteză: Dacă utilizăm metoda exercițiulu i
diversificat, cu cerințe care stimulează atenția elevilor în cadrul lecțiilor de limba română,
atunci această metodă va contribui semnificativ la îmbunătățirea rezultatelor școlare, la
formarea unui limbaj corect, atât oral cât și în scris. În cadrul cer cetării s -au aplicat șase teste
de evaluare, pe care le -am analizat comparativ. Primele teste sunt notate cu A și au avut
cerințele formulate în mod tradițional (subliniază), celelalte au fost notate cu B și au fost
formulate în așa fel încât să stimuleze elevii să obțină performanțe, dând dovadă de

46
originalitate și creativitate (descoperă). Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos,
măsurate în calificative:

3.4. Tabel cu rezultatele testelor
Calificativele obținute Testul 1 -A Testul 2 -A Testul 3-A
FB 7 7 6
B 6 7 10
S 10 9 7

3.4. Tabel cu rezultatele testelor
Calificative obținute Testul 1 -B Testul 2 -B Testul 3 -B
FB 8 10 12
B 8 7 8
S 7 6 3

3.4. Tabel de organizare a obiectivelor urmărite în activitatea la clasă prin
metoda observației
Ce urmăresc Apreciere
Modul în care prezintă judecățile Coerent
Incoerent
Științific
Empiric
Atitudinea în timpul activității Colaborator
Pasiv
Dinamic
Interes, curiozitate Deloc
Puțin
Frecvent
Permanent

47
Adaptare socială Nesociabil
Sociabil
Neutru
Finalizează sarcina de lucru Da
Nu
Solicită ajutor Da
Nu
Urmează instrucțiunile specifice Da
Nu
Elaborează soluții originale pentru
rezolvarea sarcinilor de lucru Uneori
Frecvent
Deloc

PROBA DE EVALUARE – 1A

1. Completează spațiile libere cu unul dintre grupurile de litere învățate:
ze_____ bi___cletă ro___e
o___lari ____brit ra___tă
2. Realizează corespondența între cuvintele cu sens asemănător:

3. Scrie câte un cuvânt cu sens opus celor date:
închide _________________
împachetează ____________
economisește ____________
4. Separă cuvintele și copiază propozițiile obținute, respectând regulile de scriere.
 buniculmatacheestepeschele. plătește calculat tufiș
boschet achită chibzuit

48

 peetichetacaietuluiscrie iordache.

 cineaînchiriatperecheadeschiuri?

5. Completează căsuțele cu semnele de punctuație potrivite.
Bunica are o pereche de ochelari vechi 
Ce rechizite a achiziționat Chivu 
Buchetul de lalele e împachetat frumos 
6. Subliniază cuvintele care conțin grupurile de litere învățate.
Tache și Chivu au chef de joacă. Vine și Enache. El îi spune ceva la ureche lui Tache.
Acesta aduce cheia de la magazia cea veche. Răsucește cheia în broască. Ușa se deschide.
Înăuntru sunt câteva pachete. Se zărește o pereche de schiuri. Alături e o chitară.

3.4. Tabel cu Descriptori de performanță – Proba de evaluare – 1A
Itemul FB B S
1. Completează toate cele 6
spații cu grupurile de literele
corespunzătoare. Completează 4 spații cu
grupurile de litere
corespunzătoare. Completează 2 spații cu
grupurile de litere
corespunzătoare.
2. Realizează corespondența
între 3 cuvinte cu înțeles
asemănător. Realizează corespondența
între 2 cuvinte cu înțeles
asemănător. Realizează
corespondența între un
cuvânt cu altul cu înțeles
asemănător.
3. Găsește 3 cuvinte cu sens Găsește 2 cuvinte cu sens Găsește 1 cuvânt cu sens

49
opus celor date. opus celor date. opus pentru un cuvânt
din cele date.
4. Scrie corect 3 propoziții. Scrie corect 2 propoziții. Scrie corect o propoziție.
5. Completează cu 3 semne de
punctuație căsuțele. Completează cu 2 semne de
punctuație căsuțele. Completează cu un semn
de punctuație o căsuță.
6. Subliniază toate cuvintele. Subliniază 10 cuvinte. Subliniază 5 cuvinte.

PROBA DE EVALUARE – 1B

1. Desparte în silabe cuvintele date și colorează grupurile de litere învățate:
chelt uială – __________ chin – _________ chinez – _______
chiuvetă – ___________ Chirița – _______ jachetă – _______
2. Alcătuiește pe baza c uvintelor date câte o propoziție la sfârșitul căreia să folosești
semnul întrebării:
 etichetă

 chip

 zboară

3. Alcătuiește propoziții în care cuvântul ochi să aibă înțelesuri diferite

50

4. Scrie DA dacă toate cuvintele din șir sunt corecte și NU dacă apar și cuvinte
incorecte.
 Chiriac, chiar, chem, chec
 urece, chear, chic, ceamă
 rochiță, veche, pereche, Chiriac
5. Formează noi cuvinte după modelul dat.
Vasile  Vasilache Mitru _______
Ursu  _________ Marin _______
Dumitru  ______ Petre _______
6. Eu spun una, tu spui multe.
rochie  chioșc 
chirurg  trunchi 
cochilie  echipă 

3.4. Tabel cu Descriptori de performanță – Proba de evaluare – 1B
Itemul FB B S
1. Desparte 6 cuvinte în
silabe și colorează
grupurile de litere învățate. Desparte 4 cuvinte în
silabe și colorează
grupurile de litere
învățate. Desparte 2 cuvinte în
silabe și colorează
grupurile de litere învățate.
2. Alcătuiește 3 propoziții cu
cuvintele date. Alcătuiește 2 propoziții
cu cuvintele date. Alcătuiește o propoziție cu
unul dintre cucintele date.
3. Alcătuiește 3 propoziții cu Alcătuiește 2 propoziții Alcătuiește o propoziție cu

51
sensurile cuvântului. cu sensurile cuvântului. un sens al cuvântului.
4. Scrie DA sau NU în cele 3
casete. Scrie DA sau NU în 2
casete. Scrie DA sau NU într -o
casetă.
5. Formează 5 cuvinte după
modelul dat. Formează 3 cuvinte după
modelul dat. Formează un cuvânt după
modelul dat.
6. Formează pluralul tuturor
celor 6 cuvinte. Formează pluralul a 4
cuvinte. Formează pluralul a 2
cuvinte.

PROBA DE EVALUARE – 2A

1. Subliniază grupurile de litere ghe și ghi din cuvintele și propozițiile de mai jos.
Gherghina, gheață, Ghiță, înghețată, circ, intrare, ghiozdan. Gheorghe scrie. Ghemul
este roșu. Chenarul este verde.
2. Ordonează cuvintele pentru a forma propoziții și scrie -le pe liniatură.
 stă, Cine, în, ungherul, întunecat,?
 este, acela, Ghiozdanul, din, nu, piele, ?
 turiștii, excursiei, Ghidul, îndrumă, .

3. Alege forma corectă a cuvintelor:
Arghir înghit/înghite în grabă.
Felix și Maxim ghicesc/ghicește răspunsul corect.
Anghelina înghesui/înghesuie ghetele în ghiozdan/chiozdan.
4. Completează tabelul.
Cuvânt Nr. de silabe Nr. de litere Nr. de sunete

52
ghem
lighean
veghează
5. Găsește locul cuvintelor potrivite din chenar în propoziții.
Anghel stă de ________ sub o pătură.
Gherasim a uitat să ________ mamei bani pentru ________ .
Nu m -am dat pe ________ fiindcă era ________ .
Cățelușa mea e rănită la o _________ .

3.4. Tabel cu Descriptori de performanță – Proba de evaluare – 2A
Itemul FB B S
1. Subliniază toate grupurile
de litere întâlnite în
cuvinte. Subliniază 5 grupuri de
litere întâlnite în cuvinte. Subliniază 3 grupuri de
litere întâlnite în cuvinte.
2. Ordonează cuvintele și
alcătuiește 3 propoziții cu
ele. Ordonează cuvintele și
alcătuiește 2 propoziții
cu ele.. Ordonează cuvintele și
alcătuiește o propoziție cu
ele.
3. Alege forma corectă
pentru 4 cuvinte. Alege forma corectă
pentru 3 cuvinte. Alege forma corectă pentru
un cuvânt.
4. Completează corect tabelul
pentru 3 cuvinte. Completează corect
tabelul pentru 2 cuvinte. Completează corect tabelul
pentru un cuvânt.
5. Așază 6 cuvinte la locul
potrivit. Așază 4 cuvinte la locul
potrivit. Așază 2 cuvinte la locul
potrivit.

PROBA DE EVALUARE – 2B

1. Scrie cuvintele care reprezintă imaginile pe liniatură. veche/veghe
ceață/gheață
ridici/ridichi
ceară/gheară

53

2. Unește corespunzător.

3. Completează căsuțele cu semnele de punctuație corespunzătoare.
a. Fructul stejarului este ghinda 
b. Ce înghesuie Gheorghiță în ghiozdan 
c. De la ghereta din colț am cumpărat înghețată 
4. Înlocuiește cuvintele subliniate cu altele având înțeles asemănător.
Trandafirul are spini _______ pe tulpină.
Am cumpărat un ziar de la tonetă _______ .
Vestitorul primăverii __________ a înflorit.
5. Continuă textul, adăugând 3 propoziții care să conțină cuvinte scrise cu x.
Examenul
Roxana și Xenia se pregătesc pentru concurs. Fetele rezolvă multe exerciții și
probleme. Exersează zilnic. Astăzi…

CHE CHI GHE GHI

54

3.4.Tabel cu Descriptori de performanță – Proba de evaluare – 2B
Itemi FB B S
1. Scrie 3 cuvinte care
reprezintă imaginile. Scrie 2 cuvinte care
reprezintă imaginile. Scrie un cuvânt care
reprezintă o imagine.
2. Unește corespunzător 3
grupuri de litere cu toate
imaginile. Unește corespunzător 2
grupuri de litere cu 2
dintre cele date. Unește corespunzător un
grup de litere cu o imagine
dintre cele date.
3. Completează 3 căsuțe cu
semnele de punctuație
corespunzătoare. Completează 2 căsuțe cu
semnele de punctuație
corespunzătoare. Completează o c ăsuță cu
un semn de punctuație
corespunzător.
4. Găsește 3 sinonime pentru
toate cuvintele date. Găsește 2 sinonime pentru
2 dintre cuvintele date. Găsește un sinonim pentru
unul dintre cuvintele date.
5. Continuă textul cu 3
propoziții care conțin litera
x. Continuă textul cu 2
propoziții care conțin
litera x. Continuă textul cu o
propoziție care conține
litera x.

PROBA DE EVALUARE – 3A

1. Transcrie pe liniatură cuvintele corectate.
chiozdan, chiveci, pacină, macie, jaghetă, gheie

2. Separă cuvintele și copiază propozițiile obținute, respectând regulile de scriere.
 tataaduceunpachetargintiu.
 soareleîncălzeștepământulumed.
 ceciliașigigieldescifreazăoghicitoare.

55

3. Desparte în silabe cuvintele.
împreună – ___________ scorbură – __________ mâncare – __________
bursuc – _____________ clasă – _____________ mașină – ___________
4. Transcrie următorul text.
Vine vacanța de vară. Grâul verde a dat în spic. Florile de mac au înflorit. Al băstrelele
au umplut câmpul. Totul scânteiază sub razele soarelui.

5. Completează spațiile libere cu grupurile de litere învățate.
__neva __piu ure__ __te __ie
pa__nă în__țată re __ __ne pa__

3.4. Tabel cu Descriptori de per formanță – Proba de evaluare – 3A
Itemi FB B S
1. Corectează 6 cuvinte și le
transcrie pe liniatură. Corectează 4 cuvinte și le
transcrie pe liniatură. Corectează 2 cuvinte și le
transcrie pe liniatură.
2. Separă cuvintele ,
formează 3 propoziții și le
transcrie pe liniatură. Separă cuvintele, formează
2 propoziții și le transcrie
pe liniatură. Separă cuvintele,
formează o propoziție și o
transcrie pe liniatură.

56
3. Desparte 6 cuv inte în
silabe. Desparte 4 cuvinte în silabe
dintre cele date. Desparte 2 cuvinte în
silabe dintre cele date.
4. Transcrie 5 propoziții pe
liniatură. Transcrie 3 propoziții pe
liniatură. Transcrie o propoziție pe
liniatură.
5. Completează 10 cuvinte
cu grupurile de litere
învățate. Completează 6 cuvinte cu
grupurile de litere învățate. Completează 4 cuvinte cu
grupurile de litere
învățate.

PROBA DE EVALUARE – 3B

1. Ordonează literele pentru a obține cel puțin șase cuvinte.
c, e, r, t, a, m, i, o, s, n, u.

2. Combină silabele pentru a obține cel puțin cinci cuvinte.

3. Scrie cuvinte:
a. Cu sens asemănător pentru:
pădure – _________ teamă – ________ zice – ________
b. Cu înțeles opus pentru:
bătrână – _________ rău – __________ a plecat – __________
re de ti pe ne ma ce sa pa a

57
4. Formulează trei propoziții pe baza imaginii alăturate.

5. „Alintă” cuvintele după model.
sat – sătuc copil – _________
poartă – _____ mamă – ________
nuia – ______ băiat – _________

3.4.Tabel cu Descriptori de perf ormanță – Proba de eva luare – 3B
Itemi FB B S
1. Ordonează literele și obține
6 cuvinte. Ordonează literele și
obține 4 cuvinte. Ordonează literele și
obține 2 cuvinte.
2. Combină silabele și
alcătuiește 5 cuvinte. Combină silabele și
alcătuiește 3 cuvinte. Combină silabele și
alcătuiește un cuvânt.
3. Găsește 3 sinonime și 3
antonime pentru cuvintele
date. Găsește 2 sinonime și 2
antonime pentru cuvintele
date. Găsește 1 sinonim și 1
antonim pentru câte unul
dintre cuvintele date.
4. Formulează 3 propoziții pe
baza imagini i alăturate. Formulează 2 propoziții
pe baza imaginii alăturate. Formulează o propoziție
pe baza imaginii alăturate.
5. Formează diminutivul
pentru 5 cuvinte. Formează diminutivul
pentru 3 cuvinte. Formează diminutivul
pentru un cuvânt.

58

3.4. Reprezentare grafică – rezultatele probelor de evaluare 1A – 1B

3.4. Reprezentare grafică – Rezultatele probelor de evaluare 2A – 2B

Testul 1-ATestul 1-B0246810
FBBSTestul 1-A
Testul 1-B
Testul 2ATestul 2B
0246810
FB B STestul 2A
Testul 2B

59

3.4. Reprezentare grafică – Rezultatele probelor de evaluare 3A – 3B

Am întocmit un tabel în care am notat rezultatele obținute prin metoda observației pe
parcursul activităților de predare – învățare pentru fiecare elev în parte.

Testul 3ATestul 3B
051015
FB B STestul 3A
Testul 3B

60
Ce urmăresc Apreciere Numele și prenumele elevilor
Modul în
care prezintă
judecățile În
efectuarea
exercițiilor A.
E. B.
C. B.
A. B.
A. C.
R. C.
A. D.
D. G.
B. G.
E. G.
G. H.
C. I.
A. L.
I. M.
L. M.
C. M.
B. O.
D. O.
R. P.
D. S.
D. S.
T. T.
R. V.
L.
Coerent X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Incoerent X X
Științific
Empiric X X
Atitudinea în
timpul
activității Colaborator X X X X X X X X X X X
Pasiv X X
Dinamic X X X X X X X X X X
Interes,
curiozitate Deloc X X
Puțin X X X
Frecvent X X X X X X X X
Permanent X X X X X X X X X X X
Adaptare
socială Nesociabil X
Sociabil X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Neutru X X X
Finalizează
sarcina de
lucru Da X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Nu X X

61

3.4.Tabel cu rezultatele obținute prin metoda observațieSolicită
ajutor Da X X X X X
Nu X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Urmează
instrucțiunile
specifice Da X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Nu X X
Elaborează
soluții
originale
pentru
rezolvarea
sarcinilor de
lucru Uneori X X X X X
Frecvent X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Deloc

62

CONCLUZII

Analizând consemnările grafice, produsele elevilor, teste, reiese că exercițiul utilizat
ca metodă în completarea orelor de limba română este o activitate defășurată de toți elevii,
fără a ridica mari probleme de adaptare, mai ales dacă este creat fiind at ractiv.
Prin intermediul acestui proiect de cercetare am îmbinat metodele tradiționale cu cele
activ -participative putând astfel să cercetez exprimarea în plan verbal oral și scris,
originalitatea în gândire, colaborarea în echipă și retenția asupra infor mațiilor transmise prin
predare. Am încercat ca pe parcursul lecțiilor să antrenez copiii să fie implicați, să dea dovadă
de creativitate, i -am stimulat prin laude și evidențieri, am încercat mereu să -i implic cât mai
mult pe cei timizi și nesiguri.
Aceas tă experiență mi -a dezvăluit modalități de stimulare a potențialului creativ al
școlarului mic care intersectează experiența cognitivă, mecanismele operaționale declanșate și
menținute de nevoia de cunoaștere și liberă exprimare, de atitudinea gândirii car e se dezvoltă
corespunzător.
Compararea rezultatelor obținute de aceiași elevi în cele trei faze ale experimentului –
inițială, pe parcurs și finală – mi-au oferit date pentru a susține validarea ipotezei cercetării:
Dacă utilizăm metoda exercițiului diver sificat, cu cerințe care stimulează atenția elevilor în
cadrul lecțiilor de limba română, atunci această metodă va contribui semnificativ la
îmbunătățirea rezultatelor școlare, la formarea unui limbaj corect, atât oral cât și în scris .
Exercițiul vine în c ontinuarea și completarea orelor de limba română ca un sistem de
prelucrare a informațiilor primite prin predare. Exercițiile ajută elevii să -și dezvolte
potențialul creativ, implicit aducându -l și rezultate mult mai bune.
În elaborarea testelor folosite, am avut în vedere parcurgerea următoarelor etape:
stabilirea obiectivelor și a conținutului supus examinării; stabilirea numărului de itemi și
formularea lor. Itemii au cuprins ideile de bază, esențiale materiei parcurse. Întrebările și
itemii testelor au fost clar formulate, adaptate nivelului și particularităților de vârstă ale
elevilor, stabilirea modalităților de răspuns, aranjarea itemilor, redactarea formei de răspuns,
aplicarea experimentală, stabilirea cotei testului, stabilirea timpului de rezolvar e al acestuia.
Textele alese ca material au fost diversificate, din literatura română și universală.

63
Testele sunt alcătuite dintr -o serie de itemi obiectivi care solicită din partea elevilor
selectarea răspunsului corect dintr -o serie de variante posibile . Itemii obiectivi au următoarele
caracteristici: pot fi corectați și notați obiectiv, pot acoperi o gamă largă de obiective, sunt
ușor de administrat, permit un feed -back rapid, permit utilizarea informațiilor în scop obiectiv.
Am folosit și itemi subiect ivi de alcătuire a unor propoziții pe baza unei imagini, itemi care
să-i stimuleze să fie creativi. Combinarea tipurilor de itemi au generat obținerea unor rezultate
clare care să probeze ipoteza acestei cercetări.

Concluzie asupra lucrării

Exercițiile s unt baza învățării comportamentelor. De când ne naștem, prin imitație și
repetiție, apoi prin educația primită în familie, cea ambientală și instituțională, acumulăm
experiențe comportamentale care se structurează ca mai apoi să ne favorizeze integrarea în
societate și calea spre succes. În activitatea de învățarea limbii române, a graiului românesc,
copiii trebuie să învețe elemente de autocontrol pentru a -și dezvolta capacitatea de exprimare
orală și scrisă, să fie motivați să devină persoane autonome și competitive, creatori de noi
valori și mai ales, să devină originali. Aceste deziderate nu se pot realiza fără mult exercițiu,
valoarea educativă a acestuia presupune o abordare serioasă din partea cadrelor didactice
pentru a le putea accesibiliza tuturor elevilor, având în vedere caracterul lor abstract.
Elevii încep să devină tot mai timizi în exprimare, fie ea scrisă sau verbală. Această
timiditate provine din lipsa unor elemente de autoreglare și control insuficient achiziționate în
anii de școală și po ate duce la blocaje, inhibiții, pierderea încrederii în capacitățile proprii.
Acesta este motivul pentru care am abordat această temă, exercițiul vine în completarea
predării noțiunilor, asigură retenția și automat asigură obținerea unor rezultate ridicate ,
rezultate care formează baza noțiunilor care trebuiesc a fi deținute la fiecare sfârșit de ciclu
școlar.
Lucrarea de față tratează tema completării orelor de limba română din perspectiva
activității de predare – învățare – evaluare vizând utilizarea efic ientă a limbii ca mijloc de
comunicare și gândire de către copiii de vârstă școlară mică, modalitățile de stimulare a
creativității lor prin studiul limbii române, contribuția restul disciplinelor la acest aspect,
necesitatea respectării principiilor didac ticii în predarea gramaticii. Am abordat tipologia

64
exercițiilor printr -o largă varietate, descrierea acestora, scopul și rolul acestora în dezvoltarea
gândirii creative a elevilor, precum și actul evaluativ ca parte componentă a procesului
educativ.
Parte a practică a lucrării indică o modalitate de a influența pozitiv creativitatea prin
exerciții, de a asigura retenția și transferul informațiilor predate, de a asigura un feed -back
imediat în cadrul orelor de limba română, modalitate provenită din dorința p ersonală de a -mi
ajuta elevii să progreseze, de a mă autodepăși, de a împărtăși din puțina mea experiență la
catedră.
În concluzie: Pe lângă formarea și consolidarea unor deprinderi, exercițiul poate
realiza și alte sarcini, precum: adâncirea înțelegerii noțiunilor, regulilor, principiilor și
teoriilor învățate, consolidarea cunoștințelor și deprinderilor însușite, dezvoltarea operațiilor
mintale și constituirea lor în structuri operaționale, sporirea capacității operatorii a
cunoștințelor, deprinderilor, prevenirea uitării și evitarea tendințelor de interfernță
(confuzie), dezvoltarea unor trăsături morale, de voință și caracter.7

7 Ioan Cerghit, Metode de învățământ , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, p. 192.

BIBLIOGRAFIE

Cărți și lucrări de autor în edituri

1. Albulescu, I., Albulescu, M., Predarea și învățarea disciplinelor socioumane –
Elemente de didactică aplicată , Editura Polirom, Iași, 2000.
2. Barbu, M., (coord.), Metodica predării limbii și literaturii române –învățământul
primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003.
3. Berca, I., Metodica predării limbii române, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1974.
4. Buzași, I., Literatura pentru copii (note de curs) , Editura Gheorghe Alexandru,
Craiova, 2005.
5. Cerghit, I., Metode de învățământ , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.
6. Cerghit, I., Metode de învățământ , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993 .
7. Cerghit, I., Vlăsceanu, L. (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea București, 1988.
8. Ciortea, M., Literatura română și literatura pentru copii: Caiet de seminar, Alba
Iulia, 2014.
9. Ciortea, M. , Metodica limbii și literaturii române în învățământul primar: Suport de
curs și seminar, Alba Iuli a, 2016.
10. Cristea, S., Dicționar de pedagogie, Editura Litera -Litera Internațional, Chișinău –
București, 2000.
11. Cucoș, C., Pedagogie , Editura Polirom , Iași, 1998 .
12. Mihăilescu, C., Pițilă, T., Grigorescu, C., Coman, C., Caiet de luru – Comunicare în
limba română (partea I și II), Editura Arthur la școală, București, 2015.
13. Mihăilescu, C., Pițilă, T., Grigorescu, C., Coman, C., Comunicare în limba română,
manual pentru clasa I (partea I și II), Editura Arthur la școală, București, 2015.
14. Molan, V., Didactica Disciplinei, Limba și literatura Română în învățământul primar,
Editura Miniped, București, 2010.
15. Nicola, I., Pedagogie, Ediția a II-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994.
16. Nicolescu, E., Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar ,
Editura Egal , Bacău, 2003.

17. Norel, M. , (coord.) – Recuperarea rămânerii în urmă la limba română , modul 5 din
seria Module pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activități de
mentorat , Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Unitatea de Management al
Proiectelor cu Finanțare Externă, București, 2009 .
18. Nuță, S., Metodica predării limbii și literaturii române în clasele primare, vol. I-II,
Editura Aramis, București 2000.
19. Pamfil, A., Elemente de didactica limbii române: clasele primare, Casa Cărții de
Știință, Cluj-Napoca, 2007.
20. Sălăvăstru, D. Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004.
21. Șeulean, A., Oltean, E., Minculescu, M., Comunicare în limba română, auxiliar
pentru clasa I (partea I și II), Editura Kreativ, Târgu Mureș, 2014 .
22. Todor, I., Perspective actuale în psihologia învățării, Suport pentru dezbateri, Alba
Iulia, 2008.
23. Trif, L., Pedagogia învățământului preșcolar și primar, Ed. Eurostampa, Timișoara,
2008.
24. Trif, L., Voiculescu, E., Teoria și metodologia instruirii , Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2013.
25. Voiculescu, E., Aldea, D., Manual de pedagogie contemporană. Partea II: Teoria și
metotdologia instruirii și evaluării, Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2005.

Resurse electronice

1. https://dexonline.ro/
2. http://www.didactic.ro/
3. http://eincluziune.ro/wpcontent/Cursuri/Drept/Lia_Bologa/Didactica_limbii_si_literaturii_
romane_FINAL.pdf
4. Programa școlară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Clasa
pregătitoare, clasa I și clasa a II -a Aprobată prin ordin al min istrului Nr. 3418/19.03.2013.

ANEXE

REBUS ,, ÎN LUMEA POVEȘTILOR…’ ’

„Completând corect liniile orizontale , vei obține pe verticala A -B o urar e folosit ă într –
o mare zi de sărbătoare a creștinilor de pretutindeni. ”

A

B
1. Într.o țară îndepărtată/ Trăia o preafrumoasă fată/ Ea părul lung și blond avea/ Și mama
vitregă, într -un turn, captivă o ținea.
2. Pe frumoasa adormită/ Prințul cel chipeș a trezit -o./ Ghiciți, vă rog, dacă puteți!/ Numele
acestei frumuseți.
3. De la bal când a fugit, cond urul și l -a pierdut.
4. Când din munți se întorceau/ Veseli, așa cântau/ I -ho, I-ho noi suntem ….. mișto.
5. Când o ……..vicleană te sfătuiește,/ Să bagi coada în baltă/ Să prinzi pește,/ Atunci, tu
gândește/ Ce instrument se folosește…?/ La prins pește .

6. Dacă de sfatul mamei asculta,/ În burta lupului nu ajungea.
7. Era odată un prinț/ Și Prîslea se numea./ Și el păzea …../ De câteva păsări viclene.
8. În fântână dac -a intrat,/ Numele și l -a schimbat.
9. În oceane trăia/ Fiica lui Neptun era.
10. Nasul îi creștea,/ Numai atunci când mințea.
11. Când puiul de om s -a pierdut,/ De lupi a fost crescut./ Prieteni buni, din junglă,el a avut.
12. ….încălțat pe căpcăun l -a mâncat/ Când înfățișarea și -a schimbat.
Răspunsuri:
1. Rapunzel
2. Aurora
3. Cenușăreasa
4. Pitici
5. Vulpe
6. Scufița Roșie
7. Mere
8. Harap -Alb
9. Mica Sirenă
10. Pinocchio
11. Mowgli
12. Motanul
Urarea: ,, PAȘTE FERICIT !”

FIȘĂ PENTRU EXERSAREA CITITULUI

13. Citește următoarele propoziții :

Mo-ni-ca a-re mul -te me -re.
Me-re-le sunt co ap-te și moi.
Vic-tor a -re o vi -oa-ră no -uă.
Vi-oa-ra e la noi.
So-ri-na vi -ne vi -neri la mi -ne.

So-rin es -te vă -rul meu.
La noi vi -ne va -ra .
Va-ra es-te căl -du-roa-să.
La-vi-ni-a e cu noi la mun -te.
Pe mu n-te es-te mul -tă nea.
Nea-ua e moa -le.
Vul-pea e vi -clea-nă.
Vre-mea e rea.
La noi plo -uă mult.
Noi vrem să vi-nă pri -mă-va-ra.
Pri-mă-va-ra vi-ne cu pă -sări și soa -re.
Ce-rul es -te cu nori.
No-rii sunt ce -nu-șii.
Ne pla -ce să a -vem no -te mari.
Li-viu a -re un pi -an.
Pi-a-nul es -te al ma -mei lui.
Ca-sa ei e ma -re și lu -mi-noa-să.
Voi ve -ni la ti -ne vi -neri.
Vi-pe-ra a-re ve-nin.
Ve-ni-nul e pe -ri-cu-los.
Ea a-re o vo -ce plă-cu-tă.
Sil-vi-a as-cul-tă o po -ves-te cu plă -ce-re.
Sa-vu e vă -rul meu.
Cor-nul e cu va -ni-li-e.

Mor-co-vul es -te por -to-ca-liu.
Va-si-le es-te a-vi-a-tor.
Li-vi-a e so -ra Sil -vi-ei.
El-vi-ra a-re un co -vor ma -ro a-ca-să.
Ma-și-na a-re vo -lan .
E-va es -te so -ra mea.

14. Unește cuvintele cu înțeles opus :

vine trist

vesel tace

spune pleacă

2. Citește următoarele cuvinte :
vi-ne sa-ni-e vi-se a-lu-ne
sa-re So-ri-na ca-să ră-sa-re
Sa-ra Li-li-ca să-rac că-ra-re
soa-re Va-si-le coa-sa a -vi-on
lu-mi-nă lu-pul lap-te-le cor-nul
vul-pe vre-mea cra-va-tă co-vo-rul

3. Transcriere :

Vulpea

A sosit vara . Pe pot eca din pădur e a apărut o vulpe. Se uită cu teamă spre sat.
Vicleana ar vrea un pui .
Cum să mă strecor spre poiată ?

EVALUARE A CUVINTELOR FORMATE DIN 1 – 2 – 3 SILABE
Scrieți în cerculețe numărul de silabe al fiecărui cuvânt care ilustrează ceea ce este în
imagine:

Evaluare – propoziția, cuvântul, silaba

1. Realizează corespondența între propoziții și reprezentările lor grafice:

COPIII ADUNĂ MERE. ELEVUL SCRIE. ANA ȘI TEO
ÎNOATĂ.

2. Reprezintă grafic propozițiile (propoziția cu linie roșie, cuvintele cu linii negre):

____________________ .
____ ___ ___ ___
____________________ .
_________ _________
____________________ .
______ _____ _____

MARIA CITEȘTE. LUCA JOAC Ă TENIS. OMIDA MĂNÂNCĂ DIN FRUNZĂ.

3. Din fiecare reprezentare, încercuiește liniile pentru cuvintele: MARIA, TENIS,
MĂNÂNCĂ.
4. Încercuiește numărul de silabe al fiecărui cuvânt:

1 2 3
1 2 3
1 2 3

5. Reprezintă grafic cuvintele (cuvântul cu linie neagră, silabele cu linii verzi):

6. Scrie semnele grafice:
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________

FIȘĂ DE LECTURĂ
Povestea unei picături de apă

de M.Ghivrigă

Când se trezi dimineață, se află pe un fir de iarbă. Se întinse somnoroasă de era gata –
gata să se rostogolească pe o frun ză lată de conduraș. Era rotundă și sclipitoare că un bob de
mărgăritar. Soarele o mângâie tandru cu razele lui răcoroase de diminea ță. Se simțea atât de
fericită! Cine m ai era atât de răsfățată că ea? După un timp simți că i se întâmplă ceva. O rază
insistență de soare o gâdilă necontenit făcând -o parcă mai ușoară. Vru să scape de ea și
încerca să se ro stogolească pe frunză de conduraș dar se simți luată pe sus de rază jucăușă și
începu să urce spre cer.
La început s -a simțit frustrată de ce i se întâmplă dar apoi descoperi că -i place. Era
ușoară și diafană și se simțea înconjur ată de altele că ea. După un timp ajunse într -un nor unde
hotărî să se odihnească. Parcă nu mai era atât de ușoară, ba din contra, parcă era mai grasă! Își
făcu cu greu loc printre suratele ei și încerca să ațipească puțin. Dar deodată simți că o ia
frigul și că norul începe să pl utească. Deschise ochii speriată și -l văzu. Era vântul cel de
miază -noapte care, turbat, suflă norii încolo și încoace izbindu -i unul de altul. Încerca să se

țină de tovarășele ei dar se simți din ce în ce mai grea. Parcă nici norul nu o mai putea ține și,
învins de vântul cel rău, le dădu drumul obosit tuturor. Era ca un mic bolovan care, speriat,
zbura spre pământ că nu cumva vântul cel fioros s ă o ajungă din urmă.
Alături de ea erau mii și mii de cristale de gheață îngrozite. Speră că rază cea
prietenoa să de soare s -o ajute dar n -o întâlni. Cu toate că era după – amiază soarele, cu razele
lui blânde, nu era nicăieri. Cine o va salva? se întreba îngrozită picătură înghețată de spaima.
Nu se mai gândi, și -și dădu drumul printre frunzele unui trandafir roș u și posomorât
zdrentuindu -i-le, după care se izbi dureros de o piatră de se sfărâma în câteva bucăți mici și
sclipitoare de gheață.
Se lasă purtată de vânt până sub tufă de trandafir unde încerca să -și tragă sufletul. Uf!
Prin ce -i fusese dat să treacă! Se lipi de tulpină trandafirului și -i simți căldură
prietenoasă. Privi în jur. Suratele ei speriate și înghețate că și ea acoperiseră pământul cu un
strat rece și supărat de gheață.
Urgia trecuse. Soarele dădu la o parte un nor încă bosumflat, să vadă ce se
întâmplase. Cum? Cineva încercase să -i înlocuiască strălucirea? Ce-i cu stratul acela sclipitor
de gheață de pe pământ?
Cu forțe sporite, chiar dacă era spre seară, soarele alungă vântul cine știe unde,
împinse norii spre apus și -și trimise razele înarm ate cu căldură spre pământ. Bobul cel mic de
gheață simți înțepătura caldă a razei. Chiar dacă durea, simțea că se topește de plăcere. Se lipi
totuși de tulpină primitoare a trandafirului și se lasă absorbită în jos de rădăcina lui.
Se simți folositoare și mulțumită și se lasă încălzită de căldură și întunericul
pământului. Adormi gândindu -se : și mâine e o zi. Oare cum va fi?

APLICAȚIE PRACTICĂ ÎN CONTINUAREA LECTURII

O oră de lectură a clasei I E