Carol Davila Bucure ti ș [605960]

Universitatea de Medicină si Farmacie
„Carol Davila” Bucure ti ș
Faculatatea de Medicină Dentară
LUCRARE DE LICEN Ă Ț
„Topografia liniei zâmbetului la un lot de pacien i cu vârsta ț
cuprinsă între 25-35 ani”
Coordonator tiin ific ș ț
Prof. univ. Dr. Milicescu tefan Ș
Îndrumător tiin ific ș ț
Asist. Univ. Dr. Stroe-Mihai Sorina

Absolvent: [anonimizat]
2018

Cuprins
Introducerea ………………………………………………………………… 3
Partea generală
Cap 1 No iuni de estetică ……………………………………………….. ț
Cap 2 Componenete dento-faciale ale zâmbetului …………………….
Partea specială
Cap 3 Partea personală ….……………………………………………….
3.1 Introducerea …………………………………………………..
3.2 Participan ii la studiu ………………………………………… ț
3.3 Material i metodă ……………………………………………. ș
3.4 Rezultate ……………………………………………………….
Concluzii ……………………………………………………………………
Bibliografie …………………………………………………………………

Introducere
Estetica dentară, ca ramură a stomatologiei, reprezintă o serie de proceduri i tehnici, ș
care în armonie cu grija pentru tratament i preven ie dentară, realizează îmbunătă irea aspectului ș ț ț
facial al individului prin reorganizarea i repozi ionarea anumitor structuri ale cavită ii orale. ș ț ț
Încă din cele mai vechi timpuri, s-a observat interesul acordat studiului
frumosului,
căutându-se de-a lungul istoriei forme perfecte. Primele contribu ii importante la teoria estetică ț
sunt de obicei considerate a fi aduse de filosofii din Grecia Antică, dintre care cei mai vizibili
sunt Platon i Aristotel [1]. ș
Platon asocia no iunea de ”frumos” atât celor care se bazau pe armonia dintre propor ii ț ț
perfecte, cât i celor care se bazau pe virtu i, calită i, în elepciune, bunătate [2]. Acesta considera ș ț ț ț
că există no iunea de ”frumos ca atare”, fără contribu ia vrunui scop anume, negând astfel cele ț ț
două defini ii anterioare ale frumosului i anume:cea dintâi defini ie sus inea că frumosul este ț ș ț ț
reflexia unui lucru, iar în cea de-a doua frumosul era definit ca ” ceea ce produce plăcere prin
intermendiul văzului și / sau auzului” sau “plăcerea care vine prin auz și / sau vedere ” [Hippias
Maior, 297-298] [3].
Aristotel, spre deosebire de Platon, a dezvoltat anumite principii ale frumuse ii, cel mai ț
clar în tratatele sale despre poezie i retorică. Acesta găse te ca elemente universale ale ș ș
frumuse ii ordinea, simetria i definitivitate . Aristotel a fost pasionat de bunătatea oamenilor, iar ț ș
pentru a în elege bine bunătatea, a studiat de asemenea frumuse ea. După cum se men ionează i ț ț ț ș
în Encyclopædia Britannica (1902), Aristotel, "ignoră toate concep iile despre o frumuse e ț ț
absolută i în acela i timp încearcă să distingă frumosul de cel bun ș ș ” [4].
Kant imagina estetica ca „locul de intâlnire dintre natură i om”, iar Lusterman spunea că ș
„fa a influentează i fasonează personalitatea i comportamentul” [1].ț ș ș
Alexander Gottlieb Baumgarten în lucrarea „Aestethica” publicată în 1750, afirma că
„estetica este o tiin ă a cunoa terii sensibile”. Acesta va face deosebirea între percep ia celor trei ș ț ș ț
valori din filosofia lui Kant: frumos, bine, adevăr, imaginate ca fiind principii func ionale ale ț
min ii umane [5]. ț

Se tie că un zâmbet frumos ne influen ează pozitiv starea de spirit, ne cre te încredereaș ț ș
în noi în ine, ne ajută sa ne apropiem de ceilal i, reprezentând un aspect important pentru modul ș ț
în care suntem percepu i în societate. În zilele noaste, gra ie preten iilor din ce în ce mai exigente ț ț ț
ale pacien ilor în ceea ce prive te aspectul estetic al fe ei, suntem obliga i să acordăm o ț ș ț ț
importan a deosebită esteticii dentare, precum i ob inerii unui zâmbet cât mai aproape de cel ț ș ț
ideal.
În procesul de căutare a formei perfecte a fe ei, de-a lungul timpului numero i arti ti au ț ș ș
dictat anumite „canoane de frumuse e ț” bazânde-se pe o serie de principii matematice De i ș
estetica este un termen ce implică o abordare subiectivă i mul i consideră că un zâmbet ideal ș ț
este influen at doar de din i există si o serie de al i factori obiectivi ce ne orientează în definirea ț ț ț
esteticii referitoare la o persoană sau un obiect din natură [1].
Scopul lucrării de fa ă este de a studia topografia liniei zâmbetului, parte a elementelor ț
componente ale unui zâmbet ideal în contextul esteticii, cu impact asupra calită ii vie ii ț ț
individului , precum i în ceea ce prive te integrarea acestuia în societate, unde majoritatea ș ș
oamenilor judecă după aparen e. Analiza zâmbetului raportată la componentele dento-faciale ne ț
direc ionează spre ob inerea unor rezulatate cât mai mul umitoare din punct de vedere estetic, ț ț ț
atât pentru noi, cât i pentru pacien i. ș ț

Capitolul I. No iuni de estetică facială ț
Termenul estetică provine din termenul grecesc aistheton reprezentând capacitatea unui
lucru, obiect de a fi perceput cu ajutorul sim urilor. Acest termen este introdus in filosofie in de ț
către A.G. Baumgarten in lucrarea Aesthetica, în care prin constrastul dintre scopul esteticii si al
logicii, define te acest termen ca fiind tiin a cunoa terii senzoriale [5]. ș ș ț ș
Fiecare fa ă este unică i este considerată fiind purtătoarea identită ii omului, forma ț ș ț
sufletului reflectată, precum i o expresie a ceea ce sim im i gândim. Fa a este regiunea ș ț ș ț
anatomică cea mai expusă privirii, care în timpul comunicării verbale si non-verbale transmite
anumite mesaje, reflectând aspecte ale personalită ii individului [6]. ț
Pacientul acordă o importan a deosebită țcompozi iei faciale, iar această perspectivă ț
influen ează majoritatea no iunilor pacien ilor cu privire la un zâmbet perfect, ț ț ț având ca motiva ie ț
faptul că majoritatea imaginilor media ale frumuse ii se concentrează pe fa ă. Iluzia optică a unei ț ț
benzi albe de din i marginite de buzele ro ii este prezentată în mod constant în societate. Din ii ț ș ț
anteriori nu sunt o bandă albă mărginită de buze, ci entită i distincte cu propor ii i caracteristici ț ț ș
specifice. Perspectiva facială reprezintă factorul decisiv pentru aprecierea unui tratament ca fiind
un succes sau un e ec. [6] ș
Fa a este reflectarea sufletului nostru interior, influen ată atât de ereditate, cât i deț ț ș
factorii de mediu. Ereditatea este dincolo de puterea noastră de a o controla, în timp ce ace tia ș
din urmă se supun voin ei i certitudinii noastre [7]. ț ș Frumuse ea facială reprezintă unul dintre ț
obiectivele principale ale pacien ilor care caută îngrijire dentară ț
Prin îmbunătă irea propor iei faciale deficitare i a formei integrale, chirurgii, ortodon ii ț ț ș ț
i stomatologii restauratori au ocazia de a aborda nevoile estetice ale pacien ilor într-o manierăș ț
cuprinzătoare care asociază esuturile moi faciale cu forma scheletului oferă. ț Când vine vorba de
a face o primă impresie pozitivă, având o fa ă plăcută din punct de vedere estetic, existen a unui ț ț
zâmbet atractiv, se situează pe primul loc, de aceea se consider ca etajul inferior al fe ei are un ț
impact major asupra perceptiei esteticii faciale [8].

Societatea de astăzi este subordonat ă ideii de a fi atractivă printr-o varietate mare de
mijloace i tehnici. Acest fapt face ca standardele faciale împreună cu percep ia frumuse ii să fie ș ț ț
asociate cu un sentiment de acceptare socială [9].
Frumuse ea nu este o tiin ă exactă, dar există un sistem specific propor ional care ț ș ț ț
include înăl imea, lă imea i simetria facială. Cu toate acestea, defini ia unei fe e atractive i ț ț ș ț ț ș
frumoase este subiectivă, cu numero i factori inclusi – social, cultural, etnic i vârstnic. ș ș
Frumuse ea fe ei persoanei este determinată de armonizarea propor iilor i a simetriei. ț ț ț ș
Dimensiunile ideale sunt legate de a a-numitele propor ii divine, iar cea mai importantă valoare ș ț
în raport cu aceste propor ii este 1: 1.618. Cunoa terea propor iei divine există de la sculptorul ț ș ț
grec antic Phidias i a fost șpentru prima data descrisă tiin ific de Filius Bonacci, descoperitorul ș ț
valorii numerice a propor iilor divine. Această propor ie împarte fa a în trei păr i ț ț ț ț cu ajutorul a 3
linii: A – linia părului, B – linia bărbiei, C – baza nasului. Treimea determinată intre segmentele
A si C este egală cu 1, iar celelalte două treimi aferente segmentelor C i B este 1,618, ș
considerată o propor ie universal de perfec iune [10]. ț ț
Aprecierea formei profilului facial este foarte utilă atunci când se planifică tratamentul
atât al problemelor estetice cât i șal celor ocluzale. Evaluarea fe ei cuprinde evaluarea clinică a ț
profilului, cefalometrie pentru evaluarea scheletului facial, evaluarea ocluziei precum i a ș
cre terii osoase. Evaluarea esteticii faciale se face in func ie de anumite elemente obiective,ș ț
dintre care cele mai importante sunt: forma si dimensiunea fe ei, simetria fe ei, propor iile ț ț ț
etajelor, tipul de profil facial, aspectul arcadelor dentare, al gingiilor, lungimea si forma
comisurilor, forma i grosimea buzelor, an urile nazo-labiale, pozi ia nasului i a ochilor, ș ș ț ț ș
alinierea dentară. Metoda cea mai obiectivă de evaluare facială se bazează pe principiile
matematice de evaluare a frumuse ii [11]. ț
Conform clasificării lui Hipocrate, din punct de vedere tipologic, tipul de fa ă ț este
atribuită uneia dintre cele patru categorii temperamentale [12]:
• limfatic (caracteristici pline rotunjite cu o personalitate timidă)
•sanguin (trăsături groase bine definite i asociate cu intransigen a i spontaneitatea) ș ț ș
• nervoase fruntea, trăsături delicate sub iri, cu o dispozi ie anxioasă) ț ț
• bilios (trăsături rectangulare i musculare asociate cu o persoană dominantă) ș
În anul 1910, Sigaud sus inea ca țforma din ilor trebuie de asemenea să fie conformă ț
cu aceste patru tipuri temperamentale[11]. Fiecare zonă a fe ei este atribuită unui organ de sim , ț ț

treimea superioară: ochii, etajul mijlocul: nasul i cel inferior: buzele. Ochii mari, nările dilatate ș
i buzele voluptoase se consideră a fi exprexia unor senza ii de excitare i senzualitate. Gradul deș ț ș
relief tegumentar este mo tenit, dar laxitatea cre te odată cu avansarea ș ș în vârsta. Pielea dură i ș
texturoasă necesită din i cu caracteristici similare, în timp ce esutul moale, lucios se asociază o ț ț
denti ie lucioasă i netedă [10]. ț ș
Potrivit unui studiu realizat de Zlataric si Zagar, femeile i bărba ii sunt evalua i diferit ș ț ț
în fun ie de anumi i parametrii implica i în estetica facial i dentară [13]. Func iile faciale ț ț ț ș ț
masculine afi ează structuri osoase proeminente, linii maxilare unghiulare, unghi facial închis i ș ș
unghiurile esuturilor moi dreptunghiulare etc. Componentele feminine cuprind schelet osos ț
delicat, unghiul facial deschis i unghiurile esuturilor moi rotunjite etc. de aceea un medic ș ț
trebuie să stabilească clar tiparul biologic al pacientului care să asigure un tratament reu it i ș ș
mul umitor.ț
Potrivit lui Capelozza Filho (2004), tiparul facial este "managementul configura iei ț
faciale de-a lungul timpului". În stomatologia estetică se diferen iază apte tipuri de forme de ț ș
bază [14]:
-ovală
-rotundă
-pătrată
-dreptunghiulară
-romboidală
-pară
-inimă
-triunghiulară cu vârful in sus
-triunghilară cu vârful in jos

Figura 1. Tipuri de forme ale fetei (healthandstyle.com)
Figura este împăr ită în trei etaje: etajul superior delimitat între linia sprâncenelor i ț ș
limita frontală a regiunii piloase a capului, etajul mijlociu între linia sprâncenelor i linia ș
subnazală, iar etajul inferior între linia subnazală i menton. șAceastă diferen iere morfologică ț
implică trăsături psihologice specific, astfel că etajul superior este asociat cu creativitatea, cel
mijlocul cu emo ii i cel de-al treilea cu activită ile instinctive i senzuale [10] ț ș ț ș .
Fa a corespunde etajelor mijlociu i inferior ale figurii, fiind la rândul ei alcătuită dintr-ț ș
un etaj superior i unul inferior (Ionescu i Stanciu 2005) ș ș [15]. Propor ia etajelor fe ei poate fi ț ț

determinată prin examinare clinică sau metode complementare: analiza fotografică,
teleradiografia de fa ă. În mod normal etajul mijlociu este egal cu cel inferior, însă dimensiunile ț
pot varia in func ie de patologia asociată a individului. ț
Pentru a se ob ine o integrare echilibrată i armonioasă, zonele fe ei trebuie să fie egale, ț ș ț
însă orice diferen ță de dimenisune apărută între etaje poate fi compensată. În analizarea etajului
inferior al fe ei se acordă un interes deosebit zâmbetului ț [16].
Structura facială simetrică este unul dintre principalii factori atunci când judecăm
atractivitatea cuiva. O evaluare geometrică a fe ei presupune trasarea unor linii imaginare în ț
normă frontală i sagitală. Începând de la partea superioară până la partea inferioară a fe ei, ș ț
liniile orizontale sunt materializate prin punctele antropometrice Trichion, Ophrion, linia
interpupilară, interalară i intercomisurală. ș Aceste linii paralele creează simetrie orizontală [10] .
Linia mediană a fe ei este perpendiculară pe liniile orizontale, iar abaterea liniei mediene ț
faciale este secundară i prezintă diverse varia ii la multe persoane, fără efect dăunător. Ceea ce ș ț
este cu adevarat important este reprezentat de paralelismul general al liniilor orizontale. Linia
interpupilară este utilizată ca plan de referin ă pentru orientările planului ocluzal. Celelalte linii ț
orizontale pot fi evitate i, prin urmare, nu ac ionează ca referin e clare, ș ț ț însă există situa ii în care ț
pot fi folositoare; planul orizontal al lui Frankfurt, planul E al lui Ricketts, liniile Steiner sau
Burstone i unghiul nazolabial contribuie, de asemenea, la evaluarea profilului. ș Simetria facială
se determină din normă frontală i se apreciază atât în plan transversal cât i în plan verticală ș ș
[10].
Planul median ce trece prin punctele Nasion i Subnazale permite aprecierea simetriei ș
hemife ei drepte comparativ cu hemifa a st ț ț ângă.. Se pot întâlni asimetrii faciale asciate cu
devierea mandibuei spre stânga sau spre dreapta. Aceasta poate fi mo tenită, asociată traumelor ș
sau determinată prin boală. Mo tenirea joacă un rol major în formarea elementului dentar, ș
aliniere, culoare, segmentele maxilare i mandibulare. ș Speciali tii esteticieni sus in ideea că ș ț
simetria perfectă este o situa ie extrem de greu de atins [10]. ț
În literatura de specialitate se consideră că pentru un profil facial frumos trebuie să existe
o armonie între pozi ia bărbiei, a nasului, a frun ii, treapta labială să fie normală, astfel încât buza ț ț
superioară să fie pozi ionată la aproximatv 2 cm ț anterior fa ă de buza inferioară, iar san urileț ț
peri-orale să fie normal conformate i bine eviden iate. ș ț

Unghiul nazolabial reprezintă intersec ia a două linii: linia care une te Subnasale cu ț ș
vârful nasului i linia care une te Subnasale cu punctul cel mai anterior al buzei superioare. ș ș
Pentru bărba i, acest unghi se dezvoltă de la 90 ° la 95 ° i la femei de la 100 ° la 105 ° ț ș [17].
Potrivit unui studiu realizat în 2005, presupunând 90 ° ca fiind normal, dacă unghiul nazolabial
este <90°, rezultă că maxilarul este proeminent i se materializează sub forma unui profil facial ș
convex. În acest caz, sunt luate în considerare restaurările anterioare maxilare. Dacă unghiul
nazolabial e mai mare de 90° , materializând o forma de profil concav, este indicat un segment
dentar anterior maxilar [10].
Spear a numit acest concept de profil facial pentru a determina pozi ia i gradul de ț ș
dominare a din ilor maxilari anteriori ca "planificare a tratamentului generat facial" ț [18]. Ricketts
presupune că existen a unei linii imaginare E, linie ce une te punctele Nasion si Pogonion trebuie ț ș
să fie la o anumită distan ă de punctul cel mai proeminent al buzei inferioare, în func ie de vârstă ț ț
i sex, astfel: pentru copii până la 8 ani distan a trebuie sa fie la 1 milimetru, pentru femei 2ș ț
milimetri, iar la bărba i să existe o distan ă de 3 milimetri [12]. ț ț
Profilul fe ei se apreciază fa ă de linia de profil ce trece prin următoarele puncte ț ț
antropometrice: nasion, naso-spinalis anterior i gnation. Numero i speciali ti au evaluat forma ș ș ș
de profil facial în func ie de planuri, considerate de referin ă [18]: ț ț
-Planul Frankfurt – este planul orizontal care trece prin punctele Orbitale(Or) i ș
Porion (Po).
-Planul Simon – planul orbito-frontal vertical, trasat din punctual Orbitale
perpendicular pe planul Frankfurt
-Planul Dreyfuss – planul naso-frontal reprezentat de tangenta la Nasion
perpendicular pe planul Frankfurt
De-a lungul timpului s-au apreciat formele de profil facial după diverse repere. Evaluarea
profilului este influen at de suportul dento-alveolar i buze în condi iile în care se apreciază că ț ș ț
punctele gnation i subnazale se gasesc pe planurile de referin ă stabilite [19]. Se analizează ș ț
pozi ia punctelor antropometrice Gnation, fa ă de planul Simon, forma de profil facial putând fi:ț ț
convex (Gnation are o pozitie posterioară), concav (Gnation are o pozitie anterioară) sau drept
(Gnation se află pe plan) [20] .

O altă clasificare în func ie de pozi ia punctului Subnazale fa ă de planul Dreyfuss ț ț ț
orientează spre forma de profil convex (Subnazale situat anterior), concav (Subnazale situat
posterior de plan) i drept (Subnazale se afl ș ă pe plan) [20].
Potrivit lui Riolo and Avery, tipurile de profil facial pot fi: convex, drept sau concave
[21].
Figura 2. Tipuri de profil facial (healthtipssource.com) [22]
Evaluarea facială este atât subiectivă, cât i obiectivă. Fiziologia i morfo-pshiologia ș ș
sunt metode de evaluare subiective, în timp ce geometria este o analiză obiectivă. Cu toate
acestea, rezultatul final este foarte dependent de creativitatea clinicianului [10].

Capitolul 2. Componenete dento-faciale ale zâmbetului
Armonizarea unui zâmbet estetic necesită o integrare perfectă a compozi iei faciale i a ț ș
compozi iei dentare. Compozi ia faciala include esuturile dure i moi ale fe ei. Compozi ia ț ț ț ș ț ț
dentară se referă mai ales la din i i la rela ia lor cu esuturile gingivale. Un tipar de zâmbet ar ț ș ț ț
trebui să includă întotdeauna evaluarea i analiza atât a compozi iei dentare, cât i a celei faciale ș ț ș
[23].
Pentru ob inerea unui rezultat reu it, sănătos i func ional este necesară întelegerea ț ș ș ț
interrela iei dintre țtoate structurile orale de sprijin, inclusiv mu chii, oase, articula ii, esuturi ș ț ț
gingivale i ocluzia. În planificarea tratamentului dentar, pentru ob inerea unor rezultate estetice ș ț
satisfăcătoare, este important ca proiectarea zâmbetului să nu fie tratată izolat de celelalte
procedee terapeutice [16].
Conform principiilor percep iei vizuale precum i a unei compozi ii armonice i ț ș ț ș
simetrice din i, gingii vizibile, coridoare bucale i buze sunt o cerin ă pentru un zâmbet estetic i ț ș ț ș
plăcut Elementele faciale principale cărora li se acordă o importan ă deosebită pentru ob inerea ț ț
unui zâmbet armonios sunt buzele si linia interpupilară. Linia interpupilară trebuie să fie
perpendiculară pe linia mediană a fe ei i paralelă cu planul ocluzal. Buzele sunt importante ț ș
deoarece ele creează limitele designului zâmbetului. Dacă întâlnim discrepan e majore în cei doi ț
factori men iona i mai sus, atunci trebuie să luăm serios în considerare corectarea compozi iei ț ț ț
faciale, înainte de a ne aventura în corectarea compozi iei dentare [10]. ț

Conform lui Prendergast, în termeni clasici, dimensiunile orizontale i verticale pentru o ș
fa ă ideală sunt [24]: ț
– orizontală: Lă imea fe ei ar trebui să fie lă imea a cinci "ochi". ț ț ț
Distan a dintre sprâncene i bărbie trebuie să fie egală cu lă imea fe ei ț ș ț ț
– vertical: Înăl imea fe ei este împăr ită în trei păr i egale de la linia ț ț ț ț
părului până la linia sprâncenelor, de la linia sprâncenelor până la baza nasului i de la baza ș
nasului până la baza bărbiei. Partea inferioară a fe ei de la baza nasului la bărbie este împăr ită în ț ț
două păr i, buza superioară formează o treime i buza inferioară i bărbia două treimi [24]. ț ș ș
Printre aspectele fe ei adesea trecute cu vederea în timpul procedurilor estetice se numără buzele ț
unui pacient. În realitate, buzele creează cadrul pentru din i asemenea unei rame pentru un ț
tablou. Buzele au un rol important în estetica facială, reprezentând un simbol al feminită ii i al ț ș
senzualită ii [25]. Forma, mărimea precum i culoarea buzelor pot determina caracteristici ț ș
specifice chipului i pot comunica anumite trăsături cu privire la personalitatea individului. În ș
func ie de anumite culturi i etnii sunt caracteristici ce in de estetica facială si buze considerateț ș ț
atractive. Integrarea buzelor în portretul facial, întrucât acestea sunt considerate unul dintre
elementele care domină etajul inferior al fe ei, presupune o analiză a arhitecturii acestora i locul ț ș
pe care îl ocupă în interiorul conturului facial [10].
Odata cu procesul de îmbătrânire, buzele î i pierd din volum i devin sub iri i aplatizate. ș ș ț ș
Aspectul buzelor este de asemenea influen at de anumi i factori: aspectul pielii, musculatura ț ț
fe ei, structura osoasă facială. Schimbările produse la nivelul acestor structuri contribuie la unț
aspect al buzelor diferit de cel in i ialț precum i la modificarea zâmbetului [25]. ș
Schi a buzelor afectează construc iile vizuale cum ar fi coridoarele bucale i arculț ț ș
zâmbetului. Ca regulă generală se evalueaz ă două elemente principale care privesc buzele:
modul în care se mi că, ceea ce se traduce prin simetrie i grosimea sau plenitudinea lor. ș ș
Urmărindu-se traseul realizat de către buza superioară din mi carea de repaus spre realizarea ș
unui zâmbet se pot constata simetrii sau asimetrii. Cercetările au arătat că aproximativ 30%
dintre adul i au o anumită formă de asimetrie a buzelor, deci este foarte comună [26]. ț

Figura 3. Simetria buzelelor (speareeducation.com) [27]
Linia buzelor reprezintă cantitatea de expunere verticală a dintelui în zâmbet – altfel spus,
înăl imea buzei superioare fa ă de incisivii centrali maxilari. Cantitatea de expunere verticală înț ț
zâmbet depinde de anumi i factori. Lungimea medie a buzelor în repaus, măsurată de la ț
subnasion până la partea cea mai inferioară a buzei superioare la linia mediană, este de
aproximativ 23 mm la b ărba i ți 20 mm la femei [28]. ș
Potrivit unui studiu efectuat în anul 2005, lungimea buzelor trebuie să fie aproximativ
egală cu înăl imea comisurală, care este distan a verticală între comisură i o linie orizontală de ț ț ș
la Subnasale [29]. În zâmbet, buza superioară este ridicată cu aproximativ 80% din lungimea
ini ială, afi ând ț șîn medie 10 mm din incisivii maxilari. Femeile prezintă o mobilitate a buzelor cu
3,5% mai mare decât a bărba ilor. De fapt, există o variabilitate individuală considerabilă a ț
înăl imii buzei superioare din pozi ia de repaus la zâmbetul plin, de 2-12 mm, cu o medie de 7-8ț ț
mm [28].
Dacă un zâmbet gingival este cauzat de o buză hipermobilă, se consideră a fi o gre eală ș
corectarea printr-o interven ie asupra incisivului sau o interven ie chirurgicală maxilară, pentru ț ț
că ar avea ca rezultat afi area acestuia într-o propor ie incorect de mică sau deloc în stare de ș ț
repaus, făcând astfel pacientul să pară mai în vârstă [29].
Când lungimea i mobilitatea buzelor superioare sunt normale, un zâmbet gingival cu o ș
expunere a incisivilor excesivă în repaus poate fi atribuit unui exces maxilar în sens vertical.

Acest tip de zâmbet gingival este în general asociat cu o înăl ime excesivă a fe ei. Dimpotrivă, o ț ț
linie a buzei inferioare fără afi area incisivului în repaus este "scheletară" atunci când este ș
asociată cu o înăl ime facială inferioară inadecvată [28]. ț
Ca o orientare generală, linia buzelor este optimă atunci când buza superioară atinge
marginea gingivală, afi ând lungimea totală cervico-incizală a incisivilor centrali maxilari, ș
împreună cu papilele gingivale interproximale. O linie de buze mari expune toate coroanele
clinice plus o bandã continuă de esut gingival, în timp ce o linie a buzei mici afi eazã mai pu in ț ș ț
de 75% din dintii anterior i maxilari [29].
Raportându-se la studiile efectuate de-a lungul timpului, profesioni tii din șdomeniul
stomatologic au considerat că un "zâmbet gingival" este unul nedorit, dar unele expuneri
gingivale sunt cu siguran a acceptabile i sunt considerate un semn al aspectului tineresc, chiar ț ș
atrăgător. Pozi ia de repaus permite un grad de expunere pentru incisiv ț ul maxilar de 1,91 mm la
bărba i i aproape de două ori mai mare 3,40 mm, la femei. Cu îmbătrânirea, se înregistrează o ț ș
scădere treptată a expunerii incisivilor maxilari în stare de repaus i într-o măsură mai mică în ș
zâmbet [29].
Este important să se facă diferen a între zâmbetul for at i zâmbetul spontan. Un zâmbet ț ț ș
for at este expresia voluntară realizată atunci când este impusă cuiva. Un zâmbet spontan, esteț
involuntar, natural i șdeterminat, de emo ii. Cu to i mu chii de expresie a ț ț ș i fe ei implica i, unț ț
zâmbet spontan are întotdeauna mai multă altitudine decât un zâmbet for at [ ț29]. Cele mai multe
studii se referă la zâmbetul for at, deoarece este reproductibil i prin urmare poate fi folosit ca ț ș
pozi ie de referin ă. Linia buzelor nu trebuie confundată cu linia zâmbetului. Se referă la pozi iaț ț ț
marginii inferioare a buzei superioare în timpul formării zâmbetului i determină astfel ș
expunerea din ilor sau gingiei la această interfa ă de esut dur i moale. În condi ii ideale, ț ț ț ș ț
marginea gingivală i linia buzelor trebuie să fie congruente sau poate exista un afi aj de 1-2 mm ș ș
al esutului gingival. Afi area a 3-4 mm sau mai mult din gingie, ceea ce conduce la un zâmbetț ș
gingival necesită adesea reconturări parodontale cosmetice pentru a ob ine un rezultat ideal [28]. ț
Elementele principale implicate în designul zâmbetului sunt următoarele:
Componentele dentare:
-Linia interincisivă superioară/inferioară

-Dimensiunile dintelui
-Punctele zenit
-Înclina ii țle axiale ale din ilor ț
-Zona de contact interdentar/punctual de contact interdentar
-Ambrasura incisivă
-Simetria din ilor [10] ț
Componentele esutului gingival: ț
-Sănătatea gingivală
-Nivelul gingival
-Nivelul papilelor interdentare
-Linia zâmbetului
-Linia estetică gingivală
-Arcul zâmbetului [10]
Linia interincisivă superioară trebuie să se continue cu linia interincisivă inferioară, să fie
perpendiculară pe planul incisiv i să coincidă cu linia mediană a fe ei ș ț [30]. Diferen ele minore ț
între linia medienă a fe ei i cele două linii interincisive (superioară i inferioară) sunt acceptate ț ș ș
i în cele mai multe cazuri nu sunt observate, astfel că o deviere a liniei interincisive fa ă de liniaș ț
mediană a fe ei cu mai pu in de 4 mm este admisă ț ț [30].
Diverse repere anatomice, cum ar fi linia mediană a nasului, a frun ii, a bărbie, precum i ț ș
filtrum sau planul bipupilar, pot fi folosite ca ghiduri pentru evaluarea liniei mediene. Filtrul
buzei este unul dintre cele mai exacte repere de ghidare anatomice. Este întotdeauna în centrul
fe ei, cu excep ia cazurilor chirurgicale sau de ț ț anomali congenitale (despicături) . Centrul filtrului
ar trebui să se potrivească cu papila dintre incisivii centrali. Dacă aceste două structuri se
potrivesc i linia mediană este incorectă, atunci problema este de obicei ș devierea liniei
interincisive. O linie mediană este mai vizibilă atunci când nu intersectează papila comparativ cu
o linie mediană care nu intersectează filtrul [29].
Conform studiului efectuat de Kang Young Choi, în anul 2015, linia mediană a fe eiț ar
trebui să fie:
– paralelă cu axa lungă a fe ei: linia care se formează la contactul dintre cei doi ț
incisivii centrali trebuie să fie paralelă cu axa lungă a fe ei; ț
– perpendiculară pe planul incisiv: linia care se formează contactul dintre cei doi
incisivii centrali trebuie să fie perpendiculară pe planul incisiv
– să intersecteze papila: linia mediană ar trebui să treacă direct prin papilă [31].

Potrivit lui Paul Sj, un plan de referin ă aliniat paralel cu planul interpupilar poate funiza ț
informa ii utile pentru laborator în ceea ce prive te înclina ia liniei mediene i prezen a posibilă a ț ș ț ș ț
unui plan incizal înclinat [32].
Liniile mediane maxilare i mandibulare nu coincid în 75% din cazuri. Prin urmare, nu ș
este recomandabil să se utilizeze linia mediană mandibulară ca punct de referin ă. Neconcordan a ț ț
dintre linia mediană maxilară i mandibulară nu ș afectează totdeauna estetica, deoarece din ii ț
mandibulari nu sunt de obicei vizibili în timp ce zâmbesc [30].
Pozi iile marginii incizale – Pozi ia marginii incizale maxilare este cel mai important ț ț
element al creării zâmbetului deoarece, odată setată, serve te ca punct de referin ă pentru a ș ț
decide propor ia corectă a din ilor i nivelurile gingivale. Parametrii utiliza i pentru a stabili ț ț ș ț
pozi ia marginii incizale maxilare sunt [10]: ț
-gradul de afi are a din ilor, ș ț
-fonetica
-contribu ia pacientului ț
Gradul de afi are a din ilor: ș țatunci când gura este relaxată i u or deschisă, 3,5 mm din treimea ș ș
incizală a incisivului central maxilar trebuie să fie vizibilă la un tânăr. Odată cu cre terea vârstei, ș
scăderea tonusului muscular duce la expunerea din ilor într-o propor ie mai mică [10]. ț ț
Fonetica: fonetica este un determinant major al lungimii dintelui. Pentru a determina suportul
adecvat pentru buze, limbă i incisiv precum i pentru pozi ia din ilor, este necesar ca pacientul ș ș ț ț
să fie a ezat sau să stea în picioare în timpul exerci iilor fonetice, fiind rugat să pronun e ș ț ț
următoarele foneme [10]:
– Sunetul M: după pronun are, buzele revin țîn pozi ia de repaus, permi ând evaluarea ț ț
expunerii dintelui în pozi ie de repaus. ț
– Sunetul E: pozi ia marginii incizale maxilare trebuie să fie la jumătatea distan ei ț ț
dintre buza superioară i buza inferioară în timpul sunetului "E". ș
– Sunetele F i V ș: în timpul pronun iei fonemelor „f” ț și „v” marginea incizală a
din ilor anteriori maxilari trebuie să vină în contactț cu zona de jonc iune dintre mucoasă i ro ul ț ș ș
buzei inferioare. Astfel, aceste sunetele ajută la determinarea pozi iei labio-linguale i a lungimii ț ș
din ilor maxilare. ț
– Sunetul S: în timpul pronun iei, incisivii centrali mandibulari sunt pozi iona i la 1 ț ț ț
mm în spate i 1 mm sub marginea incizală maxilară. ș

Contribu ia pacientului: previzualizarea cosmetică intraorală i restaurările provizorii ajută la ț ș
confirmarea pozi ionării corespunzătoare finale a incisivului. Dorin ele pacientului trebuie ț ț
îndeplinite cât mai bine, cu condi ia să nu interfereze cu parametrii stabili i anterior ț ț [10].
Pozi ia corectă a marginii incizale este deosebit de importantă, deoarece este legată deț
contururile labiale, suportul pentru buze, contururile linguale i de afi area din ilor. Pozi ia ș ș ț ț
fiecărui dinte anterior este determinat de asocierea dintre realizarea unui suportul corect pentru
buză i pozi ia muchiei incizale. Pe scurt, to i ace ti factori joacă un rol dominant atât în ș ț ț ș estetică,
cât i în realizarea actelor func ionale:mastica ie, fona ie i respira ie ș ț ț ț ș ț [33].
Dimensiunile dintelui – Corpul dentar este un element implicat în morfologia facială i ș
este esen ial pentru crearea unui zâmbet estetic plăcut. Estetica dictează că din ii dominan i în ț ț ț
zâmbet sunt incisivii centrali i ace tia trebuie să aibă propor ii plăcute, fiind cheia zambetului ș ș ț
frumos. Propor iile centralilor trebuie să fie corecte din punct de vedere estetic i matematic. ț ș
Raportul coronar lă imea / lungimea ar trebui să fie de aproximativ 4:5 (0,8-1,0). Forma i ț ș
pozi ia influen ează sau determină apari ia i plasarea lateralilor precum i a caninilor[10]. ț ț ț ș ș
Există diverse propor ii faciale corecte, imaginate de-a lungul timpului de oameni de ț
tiin ă, pentru proiectarea unui zâmbet mul umitor i anume [10]:ș ț ț ș
-Propor ia de aur (Lombardi) ț
-Recurente propor ii estetice dentare (Ward) ț
-Propor ii M (Methot) ț
-Chiturile estetice ale lui Chu
Raportul de aur (Lombardi): Lombardi a fost primul care a sugerat utilizarea
proporiei de aur în domeniul stomatologic ț [34] . La privirea din norm ă frontală, lă imea fiecăruiț
dinte anterior este de 60% din lă imea dintelui adiacent (raportul matematic fiind de 1,6: 1: 0,6). ț
Pentru ob inerea unor rezultate estetice i func ionale favorabile este important să se determine ț ș ț
anumite rela ii matematice cu privire la dimensiunile din ilor. Aplicarea strictă a calculelor ț ț
propor iei de aur limitează creativitatea, ceea ce poate duce la insuficien ă cosmetică [35]. ț ț

Figura 4. Propor ia de aur bazat pe lă imea aparentă din perspectiva frontală ț ț [10]
Repetarea propor iei estetice dentare (Ward) ț [36]: Propor ia de lă ime succesivă atunci ț ț
când este văzută din aspectul facial ar trebui să rămână constantă pe măsură ce ne mi căm ș
posterior din mijlocul liniei. Acest lucru oferă o mare flexibilitate pentru a se potrivi
proprietă ilor dentare cu propor iile fe ei. ț ț ț

Figura 5. Proportii dentare estetice [10]
Propor ii M (Methot): Este o metodă prin care se compară lă imea din ilor cu lă imea ț ț ț ț
fe ei folosind un software, implicând o serie de calcule matematice [10]. ț

Cerin ele estetice ale lui Chu: cercetarea Dr. Chu sus ine conceptul RED al lui Levin i ț ț ș
respinge propor ia de aur. Pentru a facilita analiza intraorală scala propus ț ă de dr. Chu permite
analiza rapidă, simplă i diagnosticarea problemelor privind lă imea din ilor, problemele privind ș ț ț
lungimea din ilor i discrepan ele în lungimea gingivală; codarea culorilor predefine te ț ș ț ș
propor iile dorite ale dintelui; poate fi folosit ca ghid de referin ă între clinician i tehnician, ț ț ș
reducând apari ia erorilor de comunicare [37]. ț
Aceste principii sunt folosite mai degrabă ca o metodă matematică rigidă. Ricketts
recomandă crearea unei armonii i a echilibrului prin ochi, prin ajustarea i evaluarea adecvată ș ș
provizorie. Ace ti factori conduc spre dimensiunile individuale ale din ilor, astfel: incisivul ș ț
central maxilar: reprezentând punctul focal al unui zâmbet estetic se presupune că lungimea
aproximativă a acestuia trebuie să fie de 10-11 mm, iar lă imea este calculată corespunzător ț
astfel încât raportul lungime/lă ime să ajungă între 75 i 80%. Incisivul lateral maxilar este ț ș
elementul care conferă individualitate i nu sunt niciodată simetrici ș [10].
Potrivit unui studiu realizat de Moore T în anul 2005, caninul maxilar joaca un rol
esen ial în realizarea zâmbetului frumos, întrucât acesta se găse te la jonc iunea dintreț ș ț
segmentele dentare anterioare i posterioare, motiv pentru care numai jumătatea mezială a ș
caninului este vizibilă din normă frontală atunci când pacientul zâmbe te; astfel că dimensiunea ș
i caracteristica coridorului bucal este determinată de dimensiunea, forma i pozi ia caninului. Deș ș ț
asemenea caninul descrie trăsături ale personalită ii individului: masculine – viguros i agresiv, ț ș
feminine – delicat i moale ș[38].
Un alt aspect de care trebuie inut cont este că incisivul central este mai lat decât cel ț
lateral cu 2-3 mm i decât canin șul cu 1-1.5 mm; caninul este mai lat decât lateralul cu 1-1,5 mm
iar incisivul central i caninul sunt mai lungi decât incisivul lateral cu 1-1,5 mm. Din ii laterali ș ț
cuspida i au rol în formarea i designul arcului zâmbetului i trebuie să ocupe zona coridorului ț ș ș
bucal [38].
Coridorul bucal se referă la spa iul întunecat vizibil între suprafe ț ele vestibulare aleț
din ilor i mucoasa jucală,ț ș timpul formării zâmbetului.

Figura 5. a) Coridorul bucal insuficient dezvoltat, b) coridorul bucal dezvoltat corespunzător [10]
Aspectul său este influen at de lă imea zâmbetului i a arcului maxilar, tonusul mu chilor faciali, ț ț ș ș
pozi ionarea suprafe ei vestibulare a premolarilor maxilari, proeminen a caninilor în special laț ț ț
nivelul unghiul distal i orice diferen ă între valoarea premolarilor i cei ase din i anteriori. ș ț ș ș ț
Forma arcului are o influen ă directă asupra coridorului bucal [38]. ț
Arcul ideal este larg i se conformează unei forme caracteristice asemanatoare literei ș
”U”. Un arc îngust este, în general, neatractiv. Spa iul negativ, neatractiv, ar trebui să fie redus la ț
minimum, prin restaurarea premolarilor. Coridorul bucal nu ar trebui să fie complet eliminat,
deoarece un indiciu de spa iu negativ conferă zâmbetului o sugestie de profunzime [10]. În cele ț
din urmă, nu există o formulă pentru estetica anterioară; în schimb, estetica finală reprezintă o
combina ie între percep ia pacientului, influen ele culturale i sociale, artistice precum i ț ț ț ș ș
comunicarea eficientă cu laboratorul.
Punctul zenit reprezintă pozi ia cea mai apicală a marginii cervicale a din ilor, ț ț pe fata
vestibulară. Acesta este situat u or distal fa ă de linia verticală trasată în centrul dintelui. Partea ș ț
laterală este o excep ie, deoarece punctul său de zenit poate fi situat central. Punctul zenit pe ț
incisivii centrali maxilari i canini a fost descris în literatur ș a de specialtate ca fiind la aceea i ș
înăl ime, iar pe incisivii laterali a fost descris ca fiind u or coronar [39]. ț ș
Stabilirea pozi iei corecte a punctelor zenit este un pas esen ial în modificarea ț ț
dimensiunilor meziale i distale a din ilor, ș ț închiderea diastemelor, astfel că prin deplasarea
punctelor de zenit se asigură iluzia mi cării corporale i se corectează angula ia din ilor. Este ș ș ț ț
obligatoriu ca în cursul manevrelor terapeutice să se realizeze pozi ionarea corectă a zenitului, ț
deoarece acesta poate domina remarcabil aspectul individului producând dezechilibru [10].

Figura 6. Zenitul dentar [40]
Înclina ii ale din ilor – ț țînclinarea axială compară alinierea verticală a din ilor ț
maxilarului, vizibilă în timpul zâmbetului, cu linia mediană centrală verticală. Dinspre incisivul
central spre canin, ar trebui să existe o cre tere naturală i progresivă a înclinării meziale a ș ș
fiecărui dinte anterior. Înclinarea axială ar trebui să fie cel mai pu in vizibi țlă în cazul centralilor
i mai pronun ată la din ii laterali ș ț ț [30].
Dacă planul incizal este înclinat, înclina ia axială a din ilor anteriori i linia mediană ț ț ș
însă i, dacă este în unghi drept fa ă de planul incisiv, va fi în mod corespunzător incorectă.ș ț
Evaluarea înclinării axiale poate fi făcută pe o fotografie a din ilor anteriori din normă frontală. ț
O linie este schi ată pe fiecare dinte de la mijlocul marginii incizale prin linia mediană a dintelui ț
la interfa a gingivală ț[10].
Înclinarea axială se poate referi i la gradul de basculare în orice plan de referin ă. ș ț
Referin ele din literatura de specialitate pentru înclinarea axială a din ilor este [10]: ț ț
-Incisivul central maxilar : pozi ionat vertical sau u or vestibular; ț ș
-Incisivul lateral maxilar : marginea cervicală este u or înclinată spre vestibular ș
-Caninul maxilar : marginea cervicală este pozi ionată spre vestibular, iar vârful ț
cuspidului este angulat spre palatinal
Intervalul de contact interproximal – definit ca zona largă în care se ating doi din i ț
adiacen i. Se respectă propor ia de 50:40:30 cu referire la incisivul central maxilar. ț ț Cre tereaș
intervalului de contact interproximal ajută la crearea iluziei din ilor mai lungi prin extindere i, ț ș
de asemenea, se extind apical pentru a elimina triunghiurile negre. Ambrazurile incizale ar
trebui să prezinte o cre tere naturală, progresivă în dimensiune sau adâncime de la incisivul ș

central spre canin. Aceasta este o func ie a anatomiei acestor din i i, ca rezultat, punctul de ț ț ș
contact se mi că apical, dinspe central spre canin. Punctele de contact în progresia lor apicală ar ș
trebui să imite linia de zâmbet. Nu se va asigura o adâncime i o varia ie adecvată a ambrazurii ș ț
incizale. Individualitatea incisivilor se va pierde dacă ambrazurile incizale nu sunt dezvoltate
corespunzător. De asemenea, dacă acestea sunt prea adânci va avea tendin a de a face din ii să ț ț
arate nefiresc. De regulă, un dinte este mai rotunjit la unghiul disto-incizal comparativ cu unghiul
mezio-incizal [10].
În ceea ce prive te vârsta se consideră că din ii persoanelor tinere au margini incizale ș ț
neuzate, nete, ambrazura incizală definită, cromatică scăzută i valoare implantară ridicată, iar în ș
cazul vârstnicilor din ii apar: mai scur i, ambrazură incizală minimă, cromatică crescută, cu un ț ț
grad înalt de transluciditate i valoarea implantară scăzută. ș Persoanele de sex femnin prezintă o
formă rotundă, netedă, moale i delicată a din ilor, iar sexul masculin este caracterizat de formă ș ț
cuboidă, viguroasă [12].
Simetria din ilor ț – simetria este aranjarea armonioasă a mai multor elemente în raport
cu celelalte. Lungimea i lă imea simetrice sunt cele mai importante pentru incisivii centrali i ș ț ș
devine mai pu in evidentă pe masură ce ne îndepartăam de linia median.. Jocul cu ț
“imperfec iunea perfectă” ț în ceea ce prive te din ii laterali i canini permite un zâmbet mai vital, ș ț ș
dinamic, unic i natural. Echilibrul este observat pe măsură ce ochii se deplasează distal fa ă de ș ț
linia mediană, astfel încât atât partea dreaptă cât i cea stângă a zâmbetului sunt bine echilibrate ș
[10].
Sănătatea esulului gingival : Perspectiva gingivală se referă la ansamblul de esuturi ț ț
moi din jurul din ilor. Textura gingivală, forma, progresia din ilor i rela ia lor cu esuturile extra- ț ț ș ț ț
orale este interdependentă de mul i factori. Acestea includ anatomia complexului dentogingival, ț
ierarhia esuturilor, creasta osoasă, biotipuri parodontale i bioforme, morfologia din ilor, ț ș ț
punctele de contact, pozi ia din ilor (progresia gingivală) i reperele extraorale ale scheletului i ț ț ș ș
esuturilor moiț [41].
Gingia ac ionează ca un cadru pentru din i; astfel, succesul final estetic este foarte ț ț
afectat de conceptul de sănătate gingivală. Este extrem de important ca esuturile gingivale să fie ț
într-o stare completă de sănătate înainte de ini ierea oricărui tratament. Gingia sănătoasă este de ț
obicei de culoare roz, rotunjită, fermă i ar trebui să prezinte o suprafa ă mată; localizare – 3 mm ș ț

deasupra osului crestal alveolar i interproximal – 5 mm deasupra papilei osoase intercrestale i ș ș
ar trebui să umple ambrazura gingivală până la zona de contact [41].
Cercetarea de referin ă realizată de către Garguilo i Ingber ț ș [42] a stabilit lă imea ț
biologică citată în mod obi nuit i calculată prin adăugarea măsurării liniare a esutului ș ș ț
conjunctiv i ata area epitelială, la o valoare de 2,04 mm. esutul conjunctiv i ata amentele s-au ș ș Ț ș ș
dovedit a fi cele mai consecvente, în timp ce adâncimea sulcusului tinde să variaze enorm, în
func ie de tipul de din i, locul dintelui, prezen a sau absen a din ilor adiacen i, diastema, boalaț ț ț ț ț ț
parodontală i erup ia pasivă sau modificată. Semnifica ia "lă imii" biologice este reprezentată de ș ț ț ț
prezen a sa în jurul fiecărui dinte [41]. ț
De asemenea, trebuie remarcat faptul că "lă imea" biologică este de fapt un concept ț
tridimensional, nelimitat la un singur plan liniar, iar termenul "spa iu biologic" a fost propus să ț
cuprindă această formă tridimensională. De fapt, această barieră naturală sau scut protejează cele
două dintre cele mai vulnerabile structuri ale unui dinte – ligamentul parodontal i osul alveolar, ș
care determină în cele din urmă supravie uirea i longevitatea elementelor dentare. Eficacitatea ț ș
acesteia se prezintă doar în cazurile în care este intactă, dacă este încălcată de bacterii sau de o
cauza iatrogenică, func ia sa este compromisă sever, ceea ce pune în pericol din ii ducând la un ț ț
rezultat precar [41].
Măsura citată de literatura de specialitate i anume de 2,04 mm pentru lă imea ș ț
biologică presupune o creast ă osoasă normală, predominând în 85% din popula ie, cu o adâncime ț
a sulcusului de 1 mm, dând 3 mm pentru întregul complex dentogingival. Importan a celor din ț
urmă este că, dacă sunt necesare coroane, trebuie să se acorde o aten ie deosebită pentru a se ț
asigura că acest echilibru este men inut (3 mm) i nu este încălcat prin nici o procedură clinică. ț ș
[41].
Din punct de vedere facial, un parodontiu sănătos are următoarele delimitări; începând
apical, mucoasa liberă se termină la jonc iunea muco-gingivală. Din acest punct de vedere ț
coronar, esutul este keratinizat i împăr it în gingia ata ată, care se termină ca marginea liberă a ț ș ț ș
gingiei. Textura gingivală keratinizată poate fi foarte scobită sau netedă sau poate avea texturi
intermediare între aceste două extreme. În anumite cazuri, există o înăl ime distinctă numită ț
canelură gingivală, în timp ce persoanele cu ten întunecat prezintă adesea pigmentarea melanică
a gingiilor ata ate [41]. ș

Nivelul gingival i armonie – Stabilirea nivelurilor corecte de esut gingival pentru ș ț
fiecare dinte individual este cheia în crearea unui zâmbet armonios. Înăl imea nivelului cervical ț
gingival (pozi ia sau nivelul) al incisivilor centrali ar trebui să fie simetrică i de asemenea se ț ș
poate potrivi i cu a caninilor. Este acceptabil ca din ii laterali să afi eze acela i nivel gingival. ș ț ș ș
Cu toate acestea, zâmbetul rezultat poate fi prea uniform i este de preferat să se manifeste o ș
cre tere a esutului moale, având conturul gingival peste laturile situate spre incisiv comparativș ț
cu nivelul esutului incisivilor centrali i caninilor [10]. ț ș
Marginea gingivală a incisivului lateral este de 0,5-2,0 mm sub cea a incisivilor
centrali. Pozi ionarea gingivală cea mai pu in de dorit pentru din ii laterali este aceea de a fi ț ț ț
apicală fa ă de cea a centralilor i / sau caninilor. Forma gingivală a incisivilor mandibulari i ț ș ș
lateralilor maxilari trebuie să prezinte o formă simetrică ovală sau semicirculară. Centralii
maxilari i caninii ar trebui să prezinte o formă gingivală mai eliptică. Astfel, a a cum am ș ș
men ionat mai devreme, zenitul gingival este localizat distal fa ă de axa lungă a incisivilorț ț
maxilare i canini i coincide de-a lungul axei longitudinale a incisivilor laterali maxilari [41]. ș ș
Ambrazura interdentară – Punctele de contact ale din ilor maxilari sunt relevante pentru ț
asigurarea unei "estetici roz" optime pentru pacien ii cu o linie de zâmbet ț înaltă. Studiul realizat
de Tarnow [42], în urma căruia s-a ajuns la regula "5 mm", sus ine că atunci când distan a de la ț ț
punctul de contact la creasta osului interproximal este de 5 mm sau mai pu in, există umplerea ț
completă a ambrazurilor gingivale cu o papilă interdentară. Pentru fiecare 1 mm peste 5 mm,
ansa de umplere completă este redusă progresiv cu 50%. Pentru din ii de formă pătrată cuș ț
puncte largi de contact, ansele apari iei "triunghiuri negre" sunt minime în compara ie cu din ii ș ț ț ț
triunghiulari, care având puncte de contact înguste, determină apari ia ”triunghiurilor negre” ț
[41].
Zona de întuneric din interiorul cavită ii bucale nu trebuie să fie vizibilă în triunghiul ț
interproximal dintre gingie i zona de contact. Dacă punctul cel mai apical al unei restaurări este ș
de 5 mm sau mai pu in de creasta osului, atunci triunghiurile negre vor fi evitate. Uneori, acest ț
lucru va necesita o zonă de contact lungă care va fi extinsă spre cervical i va încuraja formarea ș
unei papile sănătoase, subliniate. Dimpotrivă, o ambrazură cervicală necorespunzătoare care
implică restaurări voluminoase, va avea ca rezultat un profil nearmonios i esuturi gingivale ș ț
umflate i inflamate [41]. ș

Figura 7. 10) Nivelul gingival ideal ; 11) Ambrazura interproximală ; 12) Linia zâmbetulu i [10]
Linia zâmbetului – se referă la o linie imaginară de-a lungul marginilor incizale ale
din ilor frontali maxilari, care ar trebui să imite curbura marginii superioare a buzei inferioare înț
timp ce subieciiț zâmbesc [33].
"Compozi ia zâmbetului" este încadrată de buze; în acest fel, aranjamentul din ilor i a ț ț ș
gingiei vizibile este dictată de conturul buzelor i de topografia liniei zâmbetului. Un alt cadru de ș
referin ă pentru linia zâmbetului sugerează că incisivii centrali ar trebui să apară pu in mai mult ț ț
sau, cel pu in, să nu fie mai scurti decât caninii de-a lungul planului incisiv ț [10]. Această
abordare este utilă în special în cazul simetriei buzelor sau al curburii extreme a buzelor în
timpul formării zâmbetului. Linia de zâmbet inversă apare atunci când incisivii centrali sunt mai
scur i decât caninii de-a lungul planului incisiv. Nu numai din ii anteriori au expunerea limitatăț ț
de această linie, dar i din ii posteriori. ș ț
În literatură i în cadrul studiilor efectuate există numeroase clasificări ale respective ș
linii. Se recomandă ca, în timpul zâmbetului, pozi ia marginii inferioare a buzei superioare să ț
coincidă cu marginea gingivală a incisivului central maxilar. Cu toate acestea, se consideră că un
zâmbet ar putea fi acceptabil din punct de vedere estetic cu expunerea în sus la 2 mm de esut ț
gingival. Această diferen ă de opinii duce la concepte inadecvate i confuze care nu ajută la ț ș
standardizarea clasificărilor zâmbetului [44].
Cea mai cea mai simplă modalitate de a clasifica linia zâmbetului este folosind rela ia ț
dintre incisivii maxilari i buza superioară. În raport cu pozi ionarea buzei superoare, în zâmbet, ș ț
fa ă de conturul gingival se pot descrie trei situa ii [10]: ț ț

– linie a zâmbetului înaltă, care dezvaluie din ii frontali maxilari în ț
întregime i parte din esului gingival; ș ț
– linie a zâmbetului medie – fiind considerată ideală din punct de
vedere estetic. Buza superioară este pozi ionată astfel încât să acopere par ial incisivii maxilari, ț ț
atingând vârful papilei interdentare;
– linie a zâmbetului joasă – se consideră că buza superioară acoperă
1/3 sau chiar mai mult din înăl imea din ilor, situa ie frecventă în cazul unui fren labial jos ț ț ț
inserat.
O linie de zâmbet care afi ează întreaga lungime a din ilor i unele esuturi gingivale este ș ț ș ț
associată, în general, cu un aspect tânăr. În contrast, o linie de zâmbet care dezvăluie doar o
parte din din i rezultă într-un zâmbet mai pu in tineresc. Din punct de vedere estetic i pentru ț ț ș
satisfacerea dorin elor pacientului, topografia i cursul liniei zâmbetului sunt aspecte importante ț ș
de diagnostic ortodontic, planificarea tratamentului adecvat i ob inerea rezultatelor pe termen ș ț
lung.
Conform studiilor un zâmbetul estetic ideal este unul în care aproximativ 0-1 mm din
gingia marginală este dezvăluită în timpul unui zâmbet natural, iar papilele interdentare sunt
vizibile, iar expunerea a mai mult de 4 mm de gingie în timpul zâmbetului este percepută ca
neatractivă la majoritatea pacientilor [30].
Există întotdeauna excep ii de la regulă, totu i, astfel că la unele persoane un zâmbet ț ș
gingival poate fi foarte atractiv. În plus, opinia individuală cu privire la zâmbetul atractiv variază,
în special între diferitele culturi.. Este important de re inut că atunci când se evaluează linia de ț
zâmbet, este pu in probabil ca un pacient să producă un zâmbet natural la cerere când este a ezat ț ș
în scaunul dentar. În plus, un pacient con tient de o anumită problemă estetică este antrenat să- i ș ș
restrângă zâmbetul natural. Este adesea mai util să observi pur i simplu pacientul în timpul unei ș
conversa ii u oare. Fotografia pacientului în timpul unei conversa ii normale este, de asemenea, ț ș ț
un instrument foarte util pentru planificarea tratamentului, de i un zâmbet natural poate să nu fie ș
pe deplin demonstrat. De asemenea, ar trebui analizată "lărgimea zâmbetului". S-a raportat că un
zâmbet care prezintă 10 din i maxilari (până la premolari i inclusiv al i din i) este cel mai ț ș ț ț
observat model comun de lă ime a zâmbetului. S-a demonstrat că, pentru o estetică optimă, ț
esuturile dentare dure ar trebui să umple col urile gurii pentru a produce un "zâmbet complet,ț ț
evitând astfel prezen a "coridoarelor bucale negative” [10]. ț

Figura 8. Linii de zâmbet – A) înaltă; B) medie, C) joasă [???]
Linia estetică gingivală GAL – provine din limba engleză ”gingival aesthetic line” i ș
reprezintă linia imaginară care une te zenitul gingival al incisivului central superior cu cel al ș
caninului superior la nivelul unei hemiarcade i formează cu linia mediană un unghi cuprins între ș
45-90 grade. Linia estetică gingivală (GAL) este folosită pentru pentru crearea unei tranzi ii ț
plăcute la nivel gingival între din ii maxilari anteriori. Presupunând un raport normal în ceea ce ț
prive te lă imea, anatomia, pozi ia i alinierea segmentului dentar anterior, sunt descrise patru ș ț ț ș
clase de GAL [41]:
– Clasa I: Unghiul GAL este între 45 ° i 90 ° i incisivul lateral atinge sau ș ș
este sub valoarea 12 mm;
– Clasa II: Unghiul GAL este între 45 ° i 90 °, dar incisivul lateral este ș
deasupra (1-2 mm) GAL i partea sa mezială se suprapune cu partea distală a incisivului central. ș
Aceasta situatie este adesea observată în condi iile țanomaliilor de clasa II sau i adaugă varietate ș
la compozitia dentară;
– Clasa III: Unghiul GAL = 90ș, iar incisivii centrali, laterali i caninii, se ș
afla sub GAL
– Clasa IV: Conturul gingival nu poate fi atribuit niciuneia dintre cele trei
clase de mai sus.
Unghiul GAL poate fi acut sau obtuz. O multitudine de asimetrii gingivale sunt
evidente clinic, incluzând: recesiune, erup ie pasivă i modificată, erup ie excentrică, pierderea ț ș ț

papilelor interdentale i inser ii înalte ale frenurilor. Într-o aceea i cavitate bucală, partea dreaptă ș ț ș
i cea stângă afi sează diferite clase GAL. Scopul clinicianului este de a restabili conturulș ș
gingival la o clasă GAL I, II sau III pentru a ob ine o evaluare estetică [41]. ț
Arcul zâmbetului – Arcul zâmbetului este rela ia dintre o curbă ipotetică trasată de-a ț
lungul marginilor din ilor frontali maxilari i conturul interior al buzei inferioare în zâmbet. ț ș
Curbura marginilor incizale pare a fi mai pronun ată pentru femei decât pentru bărba i i tinde să ț ț ș
se aplatizeze cu vârsta. Curbura buzei inferioare este de obicei mai pronun ată în zâmbetele mai ț
mici. Într-un raport optim al zâmbetului – descris ca fiind "consonant" – curbura marginilor
incisivului maxilar coincide sau este paralelă cu marginea buzei inferioare. Într-un zâmbet
"neconsonant", muchiile incisivului maxilar sunt fie plane, fie inversate în raport cu curbura
buzei inferioare [29].
În mod ideal, curbura buzei inferioare ar trebui să fie paralelă cu cea a marginilor
incisivului, iar marginea superioară a buzei inferioare ar trebui să fie pozi ionată spa ial u or ț ț ș
inferior de marginile incisivilor. Arcul zâmbetului poate fi aplatizat neinten ionat în timpul ț
tratamentului ortodontic prin oricare dintre procedurile de tratament. În cazul în care incisivii
maxilari sunt supraîncarca i pentru a corecta un overbite sau un zâmbet gingival fără a lua în ț
considerare sau monitoriza pozi ia buzei în raport cu incisivul în repaus, arcul zâmbetului poate ț
fi aplatizat. Utilizarea nediscriminată a arcurilor de utilitate care au curbe accentuate nu poate
numai să aplatizeze arcul zâmbetului, dar poate duce i la o linie a buzelor mici în repaus i în ș ș
zâmbet, care îmbătrâne te pacientul a a cum este descris mai sus [29]. ș ș
Conform lui Sarver iș lui Ackerman [45], se consideră că zâmbetul urmează anumite
faze. Aceste faze sunt triple: prima se nume te faza ini ială "vârf", care corespunde perioadei în ș ț
care buzele se îndepărtează de la o pozi ie neutră până la pozi ia de contrac ie maximă a buzelor ț ț ț
în timpul zâmbetului spontan. În această fază, lă imea gurii este mărită, iar înăl imea buzei este ț ț
redusă, comisurile se mi că în sus i în lateral în acela i raport, cu variabilitate individuală mare ș ș ș
în direc ia mi cării acestor puncte. Este cea mai scurtă fază a ciclului, care durează în medie mai ț ș
pu in de 0,5 secunde. A doua fază este sprijinirea buzelor. În această fază zâmbetul depinde deț
stimul. Durata acestei faze este destul de variabilă i depinde de voin a fiecăruia. Ultima fază ș ț
este declinul, în care buzele se închid din nou. Durata acestei faze este, de obicei, mai lungă
decât faza ini ială de vârf, dar, ca i în faza de sus inere, nu este posibil să se măsoare durata ț ș ț
acesteia deoarece este supusă unui stimul. În evaluarea ciclului zâmb etului, se poate observa că
singura fază reproductibilă este cea ini ială. Spre deosebire de celelalte faze, care pot fi ț

influen ate de voin a individuală, faza maximă depinde doar de stimulul ini ial care provoacă ț ț ț
zâmbetul, de i durata sa este extrem de scurtă [33]. ș

Capitolul 3. Partea personală
3.1. Introducere
În lucrarea de fa ă ne propunem abordarea unui studiu de caz de tip observa ional- ț ț
transversal. Studiului observa ional permite analiza subiec ilor fără a impune o interven ie ț ț ț
directă, ci doar expunerea voluntară i naturală a acestora la anumi i factori ale i aleatoriu. ș ț ș
Caracteristicile unui studiu transversal ne îndrumă spre asocierea unui factor cu un rezultat, fiind
un studiu de prevalen ă [46]. Scopul acestui studiu este reprezentat de analiza topografiei liniei ț
zâmbetului, atât în contextul unui zâmbet natural cât i a unui zâmbet for at, evaluând ș ț
vizibilitatea parodon iului ț marginal. În cazul pacien ilor, capturarea fotografiilor reprezintă un ț
instrument de diagnostic foarte util, pentru a studia rela ia buzelor cu din ii, nivelul liniei ț ț
zâmbetului, arcul zâmbetului, morfologia buzelor. Linia zâmbetului este definită ca linia ce
une te marginea inferioară a buzei superioare cu linia incizală descrisă de din ii anterioriș ț
maxilari, având de cele mai multe ori o formă convexă.
3.2 Participan ii la studiu ț
În cadrul studiului s-a evaluat un e antion de 60 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 25 ș
i 35 ani, studen i ai Faculta ii de Medicină Dentară Bucure ti i angaja i ai Bazei 86 Aeriene,ș ț ț ș ș ț

Borcea. Participan ii sunt locuitori ai municipiului Bucure ti i provin din mediul urban. ț ș ș
Conform studiului efectuat de Tjan i Miller în anul 1984 ș [47], topografia liniei zâmbetului este
modificată odată cu înaintarea în vârstă, aftfel că e antionul de 60 de persoane a fost împăr it ș ț
după sex i vârstă în patru grupuri: femei cu vârsta cuprinsă intre 25-28 ani, femei cu vârsta ș
cuprinsă între 29-35 ani, bărba i cu vârsta cuprinsă între 25-28 ani i bărba i cu vârsta cuprinsă ț ș ț
între 29-35 ani. Participan ii țla studiu au fost informa i cu privire la scopul acestuia i s-a ob inut ț ș ț
consim ământul informat din partea lor, reprezentând acordul în cuno tiin ă de cauză al ț ș ț
pacientului. Au fost respectate normele privind drepturile fundamentale ale persoanei, a
inviolabilită ii vie ii i libertă ii sale, totodată respectându-se dreptul la confiden ialitatea ț ț ș ț ț
informa iilor personale. Criteriile de includere a participan ilor în studiu au fost următoarele: ț ț
-vârsta cuprinsă între 25-35 ani;
-să aibă un parodon iu sănătos; ț
-să nu prezinte malforma ii congenitale la nivelul fe ei; ț ț
-să prezinte un minim de ase unită i dentare distribuite uniform fa ă de linia ș ț ț
interincisivă;
Criteriile de excludere a participan ilor s-au referit la : ț
-să nu aibă proteze dentare, deoarece acestea ar fi putut afecta sănătatea parodon iului, ț
precum i estetica acestuia; ș
-abesn a oricărei malforma ii care ar afecta conturul zâmbetului. ț ț
3.3 Material i metodă ș
În zilele noastre, în contextul unei tehnologii din ce în ce mai avansate, fotografia dentară
a ajuns să aibă un impact major asupra reabilitării pacientului, în ob inerea unor rezultate cât mai ț
satisfăcătoare, de i aceastea nu reprezintă o noutate în practica medicinii dentare, având utilitate ș
încă de la începuturile tehnologiei fotografiei. În afara eficien ei pe care o are în elaborarea unui ț
plan de tratament complet i complex care să satisfacă cerin ele pacien ilor, fotografia dentară ș ț ț
poate fi folosită ca i document medico-legal, medicul fiind obligat să înregistreze situa ia ș ț
dentară clinică ini ială a pacientului, înaintea oricărui tratament stomatologic ț aplicat [48].
Conform literaturii de specialitate, utilitatea fotografiei dentare se regăse te ca i: document ș ș
suplimentar în completarea fi ei pacientului, documentarea i arhivarea cazurilor, înlesne te ș ș ș

comunicarea cu pacientul i cabinetul de tehnică dentară, comunicarea cu firmele private de ș
asigurări medicale, instrument de autoevaluare a rezultatelor ob inute, educa ie i marketing ț ț ș [49].
În altă ordine de idei, în contextul avansului tehnologic, fotografia dentară a ajuns să fie
pentru medicii stomatologi, un instrument primordial de diagnostic i planificare a tratamentului. ș
Rolul acesteia ca element auxiliar pentru diagnostic este cel mai important dintre toate, de i mult ș
timp acesta a fost neexploatat. Avantajele incontestabile ale fotografiei dentare sunt următoarele
[49]:
-metodă non-invazivă;
-nu creează disconfort pacientului, fiind de asemenea un instrument foarte rapid;
-ne orientează spre detalii i informa ii care pot scăpa la o primă examinare clinică ș ț
-posibilitatea vizualizării unor detalii neobservabile cu ochiul liber prin intermediul
folosirii unor obiective dedicate acestui tip de fotografie;
-după realizarea fotografiei, aceasta poate fi post-procesată intr-un soft dedicat;
-presupune un proces interactiv între medic i pacient. ș
Pentru realizarea scopului prezentului studiu, a fost folosită o procedură standard de
fotografiere a fiecărui subiect, pentru a ob ine imagini ale cavită ii orale, în scopul evaluării ț ț
pozi iei liniei zâmbetului. Fiecare participant a fost a ezat pe scaun cu spatele drept, privind laț ș
infinit, iar orizontala de la Frankfurt (linie imaginară, formată prin unirea punctelor
antropometrice Porion si Orbitale), să fie paralelă cu podeaua.
Punctul antropometric Porion este definit ca fiind punctul cel mai extern al marginii
superioare a meatului auditiv extern, pe o verticală care trece prin centrul acestuia, iar Orbitale
reprezintă punctul lateral, corespunzaăor marginii inferioare a orbitei, pe o verticală care trece
prin pupilă când ochiul prive te înainte [20]. ș
Pentru realizarea fotografiilor, au fost folosite următoarele materiale:
-aparat foto DSLR (Digital Single Lens Reflex);
-obiectiv macro;
-trepied.
De-a lungul timpului a rezultat că pentru fotografia dentară, dar i medicală în general, ș
categoria de echipamente cea mai utilizată i care oferă toate func iile necesare, rămâne categoria ș ț
aparatelor DSLR [48].

Anumite cerin e tehnice trebuie îndeplinite pentru ca o fotografie dentară să fie ț
considerată corectă [49]:
– necesitatea folosirii unor aparate foto DSLR datorită senzorului Full Frame al acestora
care reprezintă un echivalent de aprox 35mm pe peliculă foto;
– necesitatea folosirii unor obiective speciale, de tip macro care permit fotografului să se
aproprie cât mai mult de subiectului fotografiat, creând, în funcție de distanța minimă de
focalizare, un anumit raport de mărire;
– scara de reproducere trebuie să fie cât mai apropiată de valoarea macro “reală” 1:1,
aceasta fiind scrisă chiar pe corpul obiectivului;
– folosirea unei iluminări adecvate care să nu fie dependentă de reflexiile dinspre subiect;
– obiectivului trebuie să fie pozi ionat perpendicular pe subiect, iar pentru fotografiile ț
intraorale se poate folosi grila de ghidaj a aparatului foto, astfel încât grilei verticale să-i
corespundă linia interincisivă, iar linia orizontală să fie situată pe planul de ocluzie;
– reproducerea cât mai fidelă a detaliilor câmpului muco-osos cât i a culorii acestuia. ș
Pentru realizarea fotografiilor din acest studiu s-a folosit următorul kit:
Aparat foto DSLR Nikon D610 24.3MP CMOS Body

Specifica ii [50]: ț
Rezolutie efectiva (Mpx) 24.70Mpx
Senzor Full frame 35.9 x 24.0 mm CMOS sensor (Nikon FX)
Rezolutie inregistrata 24.3 Mpx
Tip focalizareAutofocalizare
Senzor nou focalizare automata avansata cu 39 puncte (9 tip
cruce) Multi-CAM4800
Display LCDMonitor TFT LCD3,2 aprox. 921.000 de puncte (VGA), cu unghi
de vizualizare de 170 °, acoperire cadru aprox. 100% si functie
automata de ajustare a luminozitatii cu ajutorul senzorului pentru
luminozitate ambientală (31)

Obiectiv foto Sigma 105mm F2.8 EX HSM DG macro 1:1
Specifica ii [50]: ț
Montura Nikon
Compatibil Full Frame Da
Tip macro
Tip focalizare Autofocus
Zoom / Focala fixa Fix

Distanta focala 105mm (157.5mm in format APS-C)
Stabilizare de imagine Da
Constructie 16 elemente in 11 grupuri
Unghi de cuprindere 23.3
Raport marire 1:1
Distanta minima de focus 31.2 cm
Nr. lamele diafragma 9
Plaja diafragme diafragma maxima: f/2.8diafragma minima: f/22
Filet filtru 62mm
Diametru maxim 78.3mm
Lungime 126.4mm
Greutate 725g
Parasolar inclus Da
Setările folosite pentru realizarea fotografiilor intraorale sunt următoarele: (32)
-modul de lucru: manual (Aperture Priority)
-diafragma: f/22
-modul de focalizare: manual focus (MF)
-timp expunere: 1/200 s

-sensibilitatea ISO: 100
-balansul de alb (white balance WB): native
În continuare, pentru fiecare subiect s-au înregistrat câte două fotografii din normă
frontală, una exemplificănd zâmbetul natural, iar cea de-a doua reprezentând zâmbetul for at. ț
De i s-a încercat ca participan ii să simuleze un zâmbet natural, acest lucru a fost destul deș ț
dificil, întrucât ace tia având o atitudine rezervată au ajuns să afi eze un zâmbet mai mult sau ș ș
mai pu in natural. Cu toate acestea, în ț via aț reală, subiec ii pot dezvălui mai mult esut gingival ț ț
prin for area zâmbetului la un grad maxim de contrac ie a buzelor, astfel zâmbetul devenind mai ț ț
pu in atractiv.ț

Figura 9. Zâmbet for at ț

Figura 10. Zâmbet natural
Linia zâmbetului poate fi modificată de o serie de factori cum ar fi: dimensiunea i ș
pozi ia din ilor, lungimea i plenitudinea buzelor, precum i mobilitatea acestora, curbura iț ț ș ș ș
pozi ia buzei superioare. Conform literaturii de specialitate i în urma consultării studiilorț ș
realizate de oameni de tiin ă cu privire la topografia liniei ș ț zâmbetului [47], în lucrarea de fa ă, ț
am luat în considerare următoarea clasificare:
-clasa 1: linie a zâmbetului foarte înaltă – expunerea a mai mult de 2 mm din esutul ț
gingival, în timpul zâmbetului;
-clasa 2: linie a zâmbetului înaltă – expunerea esutului gingival cuprinsă între 0-2 ț
mm, în timpul zâmbetului;
-clasa 3: linie a zâmbetului medie – expunerea doar a papilelor interdentare i a ș
din ilor anteriori maxilari în propor ie de 75-100 %, în timpul zâmbetului;ț ț
-clasa 4: linie a zâmbetului joasă – papilele interdentare nu sunt vizibile în timpul unui
zâmbet, iar expunerea din ilor anteriori maxilari este în propor ie mai mică de 75 %. ț ț
După înregistrare, fotografiile au fost stocate în foldere separate, individuale pentru
fiecare caz. Fiecare fotografie a fost editată în ceea ce prive te dimenisunile sale, înclinările i ș ș
rota iile, printr-un program de operare numit Paint 3D. Ulterior cu ajutorul a două software-uriț
ce permite procesarea imaginilor, Fiji J si Power Point 10, s-au realizat măsurători ale nivelului
liniei zâmbetului, măsurând distan a cuprinsă între marginea superioară a celui mai apical punct ț

al muchia cervicale a din ilor anteriori i marginea inferioară a buzei superioare, precum i ț ș ș
gradul de expunere a din ilor, atât în timpul zâmbetului natural cât i a celui for at. S-au efectuat ț ș ț
de asemenea i măsurători clinice la nivelul incisivilor, cu ajutorul ublerului electonic, ș ș
ob inându-se astfel o medie a acestora (9,8 mm) care a servit ca i măsură de referin ă, pentru aț ș ț
putea realiza scalarea tuturor fotografiilor în cel două programe software utilizate. Este imperios
necesară scalarea corectă a imaginilor, pentru ca măsurătorile să fie relevante.
Cu ajutorul programului de post-procesare Fiji is Just i pe baza măsurătorilor de ș
referin ă ob inute prin măsurătoarea clinică, s-au scalat toate fotografiile folosite în acest studiu. ț ț
Astfel cu ajutorul parametrului Set Scale din meniul Analyze s-a realizat scalarea tutuor
imaginilor în func ie de măsura de referin ă (9,8 mm – media anterior men ionată). ț ț ț
Figura 11. Scalare Image J

Pentru a evita apari ia erorilor s-au facut măsurători i cu ajutorul programului Power ț ș
Point 2010. Fotografiile au fost scalate asfet încât media lungimilor din ilor incisivi să fie egală ț
cu 9,8 mm.
Figura 12 – Scalare Power Point
În continuare, au fost executate măsurători referitoare la nivelul liniei zâmbetului pentru
fiecare subiect în parte, atât în timpul zâmbetului natural cât si într-un zâmbet for at. Ulterior ț
valorile ob inute au fost introduse într-o foaie de calcul Excel (spreedsheet) care va fi utilizată ț
pentru construc ia unor grafice. ț

Figura 13 – măsurarea gradului de esut gingival expus într-un zâmbet for at ț ț
Figura 14 – măsurarea gradului de esut gingival expus într-un zâmbet natural ț

Figura 15 – Fragment din foaia de calcul Excel (Spreedsheet)
În cadrul studiului lotul de 60 de persoane compus din femei i bărba i a fost împăr it în ș ț ț
partru grupuri : femei cu vărsta cuprinsă intre 25-28 ani, femei cu vârsta cuprinsă între 29-35 ani,
bărba i cu vârsta cuprinsă între 25-28 ani i bărba i cu vârsta cuprinsă între 29-35 ani. Din totalul ț ș ț
de 60 de persoane 38 sunt de sex feminin, restul de 22 fiind de sex masculin.
Întrucât e antionul analizat a fost limitat, fiind compus din participan i cu vârsta de ș ț
maxim 35 de ani, niciun subiect analizat nu a fost exclus din studiu, ace tia prezentând o dantură ș
sănătoasă, îndeplinind în totalitate cerin ele impuse. ț
Plecând de la ipoteza că nu există două persoane identice, considerăm că orice parametru
biologic pentru a fi cunoscut cu o anumită precizie, acesta, trebuie evaluat printr-o serie de
măsurători i observa ii. ș ț
După interpretarea tuturor măsurătorilor efectuate asupra fotografiilor subiec ilor, au fost ț
ob inute cele patru clase, anterior men ionate, privind topografia liniei zâmbetului, ceea ce faceț ț
obiectul acestui studiu.
Clasele privind nivelul liniei zâmbetului au fost exemplificate după cum urmează:

Figura 16 – linie a zâmbetului foarte înaltă – clasa 1 – vizibilitatea esutului gingival peste 2 mm ț
Figura 17 – linie a zâmbetului înaltă – clasa 2 – vizibilitatea esutului gingival cuprinsă între 0-2 ț
mm

Figura 18 – linie a zâmbetului medie – clasa 3 – expunerea ambrazurilor gingivale i a ș
din ilor în propor ie de 100 %ț ț

Figura 19 – linie a zâmbetului joasă- clasa 4 – expunerea din ilor în propor ie de 70 % ț ț
Defini ia zâmbetului este subiectivă în funcție de percepțiile fiecărui individ, fiind ț
deseori considerat un zâmbet frumos, atrăgător sau neatrăgător, grosier. Pentru a obține unele
date despre limitele în care s-ar încadra zâmbetele considerate ideale, atrăgătoare, satisfăcătoare
sau neatractive în percepția indivizilor, în cadrul studiului de față am realizat un chestionar de tip
grilă cu 10 întrebări esențiale privind caracteristicile principale ale unui zâmbet estetic.
Întrebările au fost de tip închis, cu posibilitatea alegerii unui singur răspuns corect, prin bifarea
unui căsuțe, acestea fiind doar un instrument de procurare a informațiilor. La sfârșitul
chestionarului se regăsesc atașate 4 fotografii care eviden iază topografia linie zâmbetului, ale ț
unor persoane cu vârsta cuprinsă între 25 – 35 ani: poza 1 corespunde clasei 1, poza 2 corspunde
clasei a 2-a, poza 3 corespunde clasei a 3-a, poza 4-a corespunde clasei a 4-a. Participanții au fost
înștiințați cu privire la scopul chestionarului și a faptului că identitatea lor va rămâne anomină,
fiind rugați să completeze doar rubricile destinate vârstei și sexului. Pentru a putea analiza
rezultatele răspunsurilor subiecților, în urma evaluării fiecărei fotografii de către ace tia, li s-a ș
pus întrebare: ”Care considera i că este poza care eviden iază cel mai atractiv zâmbet?„ ț ț
Chestionarul a fost aplicat unui e antion de 200 de persoane, cu vârsta cuprinsă între ș
25 – 60 de ani, de ambele sexe, împăr ite în două categorii de vârstă: 25-40 ani i 41-60 ani ț ș
întrucât s-a dorit să se observe difen ele de opinie între vârste cu privire la designul unui zâmbet ț .
Rezultatele chestionarului au fost centralizate într-o foaie de calcul Excel (spreedsheet), pentru a
putea fi interpretate ulterior, precum i pentru reprezantarea grafică a diferen elor percepute de ș ț
voluntarii care au analizat fotografiile, asigurându-se astfel procesarea adecvată a informa iilor ț
primite i formularea unor concluzii. ș

CHESTIONAR
1.Vi se pare important ca un zâmbet să fie simetric?
a.Da
b.Nu
2. Care considerați ca este cel mai important element al unui zâmbet?
a.Dinții
b.Buzele
3.Considerați că expunerea țesutului gingival în zâmbet este?
a.Atrăgătoare
b.Neatrăgătoare
4.Ce proporție a expunerii dinților anteriori maxilari considerați a fi optimă pentru un
zâmbet atrăgător ?
a.Sub 75 %
b.Peste 75%
5.Influențează forma buzelor aspectul unui zâmbet?
a.Mult
b.Pu inț
c.Deloc
6.În timpul zâmbetului ideal expunerea dinților mandibulari este?
a.Absentă
b.Limitată
c.Evidentă
7.Afectează nivelul liniei zâmbetului aspectul acestuia?
a.Da
b.Nu
8.Care considerați că este elementul principal implicat în atractivitatea unei persoane?
a.Ochii
b.Părul
c.Zâmbetul
9.Influențează calitatea zâmbetului modul în care sunt percepuți oamenii în societate?
a.Da
b.Nu
10.Poate influența zâmbetul personalitatea unui individ?
a.Da
b.Nu

Fi ă evaluare chestionarș
Nr crt. poza1 poza2 poza3 poza4
1 x
2 x
3 x x
4 x
5 x
6 x
7 x
8 x
9 x
10 x
11 x
12 x
13 x
14 x
15 x
16 x
17 x
18 x
19 x
20 x
Figura 20 – Model fi ă șevaluare fotografii
3.3 Rezultate
Lotul studiat în prezenta lucrare a fost alcătuit din 60 de persoane, femei i bărba i, cu ș ț
vârste cuprinse între 25 – 35 ani. Din totalul de 60 de participan i, 38 au fost femei împăr ite în ț ț
două categorii de vârste: 25 – 28 ani, 29 – 35 ani. Totalul de 22 de bărba i a fost de asemenea ț
împăr it în acelea i categorii de vârstă. ț ș

33%
15%27%25%
Femei 25-28 ani
Bărbati 25-28 ani
Femei 29-35 ani
Bărbați 29-35 ani
Figura 21 – Distribu ia participan ilor în func ie de vârstă i sex ț ț ț ș
Prin analiza graficului de mai sus, rezultă că majoritatea persoanelor studiate au fost de
gen feminin, acestea reprezenând un total de 60 % din totalul participan ilor, restul de 40 % fiind ț
reprezentat de persoane de sex masculin. Se poate observă că 33 % sunt femei cu vârsta cuprinsă
între 25 – 28 ani, 27 % femei cu vârsta cuprinsă între 29 – 35 ani, 15 % bărba i cu vârsta ț
cuprinsă între 25 – 28 ani, restul de 25 % fiind reprezentat de bărba ii cu vârsta cuprinsă între 29 ț
– 35 ani.

Clasa 1Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
Procentaj
Figura 22 – Distribu ia participan ilor pe clase în func ie de tipul zâmbetului ț ț ț
În func ie de tipul zâmbetului (natural sau for at) se observă că în timpul zâmbetului ț ț
natural s-au ob inut următoarele valori: 10 % dintre participan i prezintă o linie a zâmbetului ț ț
foarte înaltă, 23 % prezintă o linie a zâmbetului înaltă, majoritatea de 45 % prezintă o linie a
zâmbetului medie, iar restul de 22 % prezintă o linie a zâmbetului joasă.
În timpul zâmbetului for at, cei mai mul i, 35 % s-au încadrat în clasa a 2-a (linie a ț ț
zâmbetului înaltă), 33 % în clasa a 3-a (linie a zâmbetului medie) , 22 % în clasa 1 (linie a
zâmbetului foarte înaltă), în clasa a 4-a (linie a zâmbetului joasă ) încadrându-se doar 10 %
dintre participan i. ț

Clasa 1Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
15.%
25.%50.%
10.%11.111%
22.222%44.444%
22.222%12.5%
25.%37.5%
25.%0%
20%47%33%
Bărba i 29-35 ani ț
Femei 29-35 ani
Bărba i 25-28 ani ț
Femei 25-28 ani
Clasele privind topografia liniei zâmbetuluiProcentaj
Figura 23 – Distribu ia participan ilor pe clase în zâmbetul natural ț ț
Din analiza graficului se constată că în timpul zâmbetului natural:
-din categoria bărba ilor cu vârsta cuprinsă între 29 – 35 ani, ponderea cea mai mare ț
este reprezentată de clasa a 3-a i anume o propor ie de 47 %, în timp ce niciun bărbat ș ț
nu a prezentat o linie a zâmbetului foarte înaltă;
-din grupul femeilor cu vârsta cuprinsă între 29 – 35 ani, 38 % dintre acestea au
prezentat o linie a zâmbetului medie, valoarea de 25 % a fost înregistrată atât pentru
clasa a 2-a cât i pentru a 4-a; ș
-din grupul bărba ilor cu vârsta cuprinsă între 25 – 28 ani procentul cel mai mare (44 ț
%) este atribuit clasei a 3-a, doar 11 % dintre ace tia prezentând o linie a zâmbetului ș
foarte înaltă;
-din categoria femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 – 28 ani, se reliefează că majoritatea
se încadrează în clasa a 3-a, în propor ie de 50 % , observându-se că acestea prezintă ț
de cele mai pu ine ori o linie a zâmbetului joasă. ț

Clasa 1Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
25.%30.%40.%
5%22.222%
33.333%33.333%
11.111%25.%
31.25%31.25%
12.5%13.333%
46.667%26.667%
13.333%
Bărba i 29-35 ani ț
Femei 29-35 ani
Bărba i 25-28 ani ț
Femei 25-28 ani
Clasele privind topografia liniei zâmbetuluiProcentaj
Figura 24 – Distribu ia participan ilor pe clase în zâmbetul for at ț ț ț
Din analiza efecută asupra graficului se observă că în timpul zâmbetului for at se ț
înregistrează următoarele diferen e fată de zâmbetul natural: ț
-se obesrvă că în timpul zâmbetului for a dintre bărba ii cu vârsta cuprinsă între 29 – ț ț ț
35 ani, 13 % au avut o linie a zâmbetului foarte înaltă;
-în cazul femeilor cu vârsta cuprinsă între 29 – 35 ani se constată că propor ia acestora ț
a crescut până la 25 % pentru clasa 1;
-în cazul bărba ilor cu vârsta cuprinsă între 25 – 28 ani se observă că ponderile ț
atribuite claselor 1 i 4 s-au inversat, astfel că, în timpul zâmbetului for at 22 % dintre ș ț
ace ia prezintă linie a zâmbetului înaltă, în timp ce 11 % prezintă o linie a zâmbetuluiș
joasă;
-grupul femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 – 28 ani prezintă doar în 5 % dintre cazuri
o linie a zâmbetului joasă.

Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 000%005%010%015%020%025%030%035%040%045%050%
019%028%043%
010%013%031%035%
021%
25-28 ani 29-35 ani
Figura 25 – Distribu ia participan ilor pe clase în func ie de grupa de vârstă ț ț ț
Analizând graficul de mai sus, putem men iona următoarele: ț
-în clasa 1 prezentând o linie a zâmbetului foarte înaltă, într-o propor ie mai mare ț
(18,97 %) s-au încadrat persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 – 28 ani ;
-în clasa a 2-a persoanele cu vârsta cuprinsă între 29 – 35 ani au înregistrat un procent
de 30,65 % comparativ cu cei cu vârsta cuprinsă între 25 – 28 ani care au avut un
procent egal cu 27,59 % ;
-cele mai multe persoane s-au încadrat în clasa a 3-a, înregistrând cele mai ridicate
valori, i anume : 43,10 % (persoane cu vârsta între 25 – 28 ani), 35,48 % (persoane ș
cu vârsta între 29 – 35 ani) ;
-în clasa a 4-a se observă că persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 – 28 ani
înregistrează valoarea cea mai scăzută (10,34 %) .

Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 000%010%020%030%040%050%060%
014%024%048%
014%
006%023%042%
029%
25-28 ani 29-35 ani
Figura 26 – Distribu ia pe clase în func ie de vârstă în cadrul zâmbetului natural ț ț
Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 000%005%010%015%020%025%030%035%040%045%
024%031%038%
007%019%039%
029%
013%
25-28 ani 29-35 ani
Figura 27 – Distribu ia pe clase în func ie de vârstă în cadrul zâmbetului for at ț ț ț

Analizând figurile 26 i 27, se pot constata următoarele varia ii : ș ț
-în clasa 1: persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 – 28 ani care prezintă o linie a
zâmbetului foarte înaltă atât în timpul zămbetului natural cât i a celui for at, ș ț
înregistrează valori mai crescute, comparativ cu persoanele cu vârsta între 29 – 35
ani;
-în clasa a 2-a : în timpul zâmbetului natural, persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 –
28 ani prezintă o pondere mai mare comparativ cu participan ii cu vârsta cuprinsă ț
între 29 – 35 ani, în timp ce în cadrul zâmbetului for at, cei cu vârsta între 29 – 35 ani ț
înregistrează un procent crescut comparativ cu celălalt grup;
-în clasa a 3-a : atât în timpul zâmbetului natural cât i în timpul zâmbetului for at ș ț
procentul cel mai crescut este atribuit persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 – 28 ani;
-în clasa a 4-a : în ambele tipuri de zâmbet se observă că persoanele cu vârsta între 29
– 35 ani prezintă mai des o linie a zâmbetului joasă comparativ cu persoanele cu
vârsta între 25 – 28 ani.
Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 000%010%020%030%040%050%060%
005%023%050%
032%
013%024%042%
016%Bărba i ț Femei
Figura 28 – Distribu ia pe clase, în func ie de sex în timpul zâmbetului natural ț ț

Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 000%005%010%015%020%025%030%035%040%045%050%
018%045%
032%
014%024%029%034%
008%Bărba i ț Femei
Figura 29 – Distribu ia pe clase, în func ie de sex în timpul zâmbetului for at ț ț ț
Analizând figurile 28 i 29, se pot observa următoarele aspecte : ș
-în clasa 1 atât în cazul zâmbetului for at cât i a celui natural bărba ii înregistrează ț ș ț
procente scăzute comparativ cu femeile ;
-în clasa a 2-a în timpul zâmbetului for at, comparativ cu zâmbetul natural, în cazul ț
bărba ilor se observă o cre tere exponen ială a procentului în raport cu cel al femeilor, ț ș ț
care înregistrează varia ii foarte mici; ț
-în clasa a 3-a între bărba i i femei, atât în timpul zâmbetului for at cât i a celui ț ș ț ș
natural, se înregistrează varia ii procentuale nesemnificative; ț
-în clasa a 4-a bărba ii prezintă i în zâmbetul for at i în cel natural o linie a ț ș ț ș
zâmbetului joasă de aproximativ două ori mai mult decât femeile.

În paralel s-a realizat interpretarea chestionarului aplicat e antionului de 200 de persoane, ș
iar în urma evaluării răspunsurilor a fost creată o foaie de calcul Excel (Spreedsheet), eviden iată ț
în figura de mai jos :
Număr total participan i ț
200Poza 1 Poza 2 Poza 3
Femei / Bărba i 25-40 ani ț 17 36 73
Procent 13,0% 27,5% 55,7%
Femei / Bărba i 41-60 ani ț 9 21 29
Procent 13,0% 30,4% 42,0%
Figura 30 – Fragment din baza de date privind rezultatele chestionarului
13%
27%
56%4%
Poza 1
Poza 2
Poza 3
Poza 4
Figura 31 – Evaluare chestionar grupă de vârstă 25-40 ani
Prin analiza graficului 31, deducem că lotul cu vârsta cuprinsă între 25-40 ani consideră că un
zâmbet atractiv este acela care prezintă o linie a zâmbetului înaltă, propor ia acestora fiind de ț
56%.

13%
42%30%14%
Poza 1
Poza 2
Poza 3
Poza 4
Figura 32 – Evaluare chestionar grupă de vârstă 41-60 ani
În urma analizei graficului 32, deducem că lotul de persoane cu vârsta cuprinsă între 41-60 ani
consideră că un zâmbet atractiv prezentă o linie a zâmbetului medie, ace tia fiind într-o popor ie ș ț
de 42 %.

Concluzii
-Zâmbetul este o parte componentă a dinamicii fe ei, având un impact covâr itor ț ș
asupra esteticii faciale precum i asupra percep iei individului în societate; ș ț
-Se consideră că un zâmbet estetic este acela care prezintă echilibru i armonie, fiind ș
condi ionat să respecte parametrii biologici precum i rela iile dento-faciale bine ț ș ț
definite;
-În procesul de proiectare a zâmbetului analiza începe întai la nivel facial presupunând
evaluarea tuturor parametrilor, în special a etajului inferior al fe ei, în care zâmbetul ț
ocupă locul cel mai important. Se ajunge ulterior la analizarea din ilor atât ca ț
ansamblu cât i individual; ș
-Plenitudinea i curbura buzelor, alinierea, forma i culoarea din ilor, aspectul sănătos ș ș ț
al esutului gingival, forma maxilarului, sunt aspecte care influen ează în mareț ț
măsură natura i expresivitatea unui zâmbet; ș
-Conform studiilor de specialitate prin avansarea procesului de îmbătrânire i a ș
pierderii laxită ii esuturilor se poate considera că buza superioară poate suferi ț ț
modificări în ceea ce prive te dimensiunea; ș
-Conform studiului efectuat vârsta i sexul sunt coordonate care influen ează aspectul ș ț
zâmbetului, mai precis nivelul liniei zâmbetului
-inând cont de importan a esteticii dento–faciale în zilele noastre i datorită accesuluiȚ ț ș
larg la informa ie al oamenilor, ace tia se adresează mult mai des în prezent ț ș
serviciilor de medicină dentară în vederea îmbunătă irii aspectului estetic; ț
-În prezentul studiu a fost eviden iat faptul că majoritatea persoanelor cu vârsta mai ț
mică de 35 de ani prezintă în general o linie a zâmbetului medie, totodată cei mai
pu ini dintre ace tia prezentând o linie a zâmbetului foarte înaltă.ț ș
-S-a concluzionat de asemenea că persoanele cu vârsta cuprinsă între 41 – 60 ani
consideră că zâmbetul atractiv este reprezentat de persoanele cu linia zâmbetului
înaltă, iar pentru cei cu vârste cuprinse între 25 – 40 ani, atractivitatea unui zâmbet se
referă la o linie a zâmbetului medie.
-Pentru a putea evalua estetica zâmbetului i cea facială, medicul dentist este nevoit să ș
de ină o serie de cuno tiinte medicale, care să-i permită o evaluarea corectă iț ș ș
complexă a tuturor parametrilor în vederea relizării unui plan de tratament reu it i ș ș
adecvat fiecărui individ.
Bibliografie

1.Ada Cătălina Epistatu, David Dumitru, Dragos Epistatu, Andra Rădulescu, Drago ș
Stanciu – Cosmetică dentară în practica stomatologică, editura MAD Linotype Buz ău,
2002, pag 29
2.https://www.scribd.com/doc/11830824/estetica-Lui-Platon
3.Wladyslaw Tatarkiewicz – Istoria esteticii, București: Editura Meridiane, 1978, vol. 1,
pag.171-195.
4.http://evidentacercetare.univ-danubius.ro/Surse/Set_013/ksws875DF9.pdf
5.http://www.caslam.ro/docs/Curs%20de%20estetica%20An%20II.pdf
6.https://en.wikipedia.org/wiki/Facial_expression
7.http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/EREDITATE-SI-
PERSONALITATE35679.php
8.Annu. Rev. Pshycol. 2003. Downloaded from arjournals.annualreviews.org by Columbia
University , pag 53
9.http://www.romedic.ro/estetica-fetei-0C1257
10.I. Ahmad, Anterior dental aesthetics – Facial perspective, Br Dent J. 2005 Jul
9;199(1):15-21
11.https://www.slideshare.net/farooque92/facial-evaluation-by-dr-pooja-shroff
12.Anca Vâlceanu, Estetică în medicina dentară, editura Brumar, 2000, pag 23
13.Drd. Dr. Claudiu Ciortea, Asist. Univ. Dr. Lumini ța Oancea – Factori implica i în analiza ț
estetică a zonei frontale maxilare, Romanian Journal of Stomatology, Vol. LX, Nr. 1, An
2014, pag 19-31
14.Sílvia Augusta Braga Reis, Jorge Abrão, Leopoldino Capelozza Filho, Cristiane
Aparecida de Assis Claro – Estudo comparativo do perfil facial de indivíduos, Revista
Dental Press de Ortodontia e Ortopedia Facial. On-line version ISSN 1980-5500, pag 7-
12
15.. Ecaterina Ionescu, Anomalii dentare, cartea Cartea Universitară, 2005, pag 98
16.Aesthetic Surgery Journal , Volume 30, Issue 1_Supplement, 1 July 2010, pag 25S–27S
17.http://www.academia.edu/6492108/Curs_1_estetica_2014
18.Frank Spear – Evaluating Facial Esthetics: Facial Profile, Journal of cosmetic dentistry,
vol.31, issue 4, 2005
19.Frank Spear – Evaluating Facial Esthetics: The Esthetic Plane, Journal of cosmetic
dentistry, vol.60, issue 11 2017
20.Stanciu D., Dorobă V. – Ortodon ie i ortopedie dento-facială, Editura Medicală, Ia i ț ț ș ș
2009, pag 20-31
21.Riolo and Avery – Essentials for orthodontic practice, First Edition, University Litho
Press, 2005, pag 163-178
22.www. healthtipssource.com

23.Eduard A. McLaren and Robert Rifkin – Macroestethics: Facial and DentoFacial
Analysis, vol.30, no.11, 2002, pag 14
24.Prendergast PM. Facial proportions. In: Erian A, Shiffman MA, editors. Advanced
Surgical Facial Rejuvenation: Art and Clinical Practice. Berlin: Springer; 2012. pag. 15–
22.
25.Vincenzo Penna – The attractive lip: A photomorphometric analysis, Journal of Plastic
Reconstructive & Aesthetic Surgery 68(7), March 2015
26.https://aestheticsjournal.com/feature/perioral-ageing
27.www. speareeducation.com
28.Neves FD, Mendonça G, Fernandes Neto AJ – Analysis of influence of lip line and lip
support in esthetics and selection of maxillary implant-supported prosthesis design, J
Prosthet Dent, 91:286-8 , 2004. pag 9-13
29.Roy Sabri, DDS, MS – The Eight Components of a Balanced Smile,  Journal of clinical
orthodontics: JCO 39(3):155-67, April 2005, pag 5-9
30.Corina Marilena Cristache , Tamara Mihuț – Parametrii implica i în țrealizarea unui design
ideal al zâmbetului, January 2017, pag 10-25
31.Kang Young Choi – Analysis of Facial Asymmetry, Arch Craniofac Surg . 2015 Apr;
16(1): 1–10. 2015, pag 3-8
32. Paul SJ. Smile analysis and face bow transfer: Enhancing esthetic restorative treatment.
Pract Proced Aesthet Dent. 2001;13:217–22
33.Carlos Alexandre Câmara – Aesthetics in Orthodontics: six horizontal smile lines, Dental
Press J. Orthod. vol.15 no.1 Maringá Jan./Feb. 2010, pag 3-6
34.Lombardi RE. The principles of visual perception and their clinical application to denture
esthetics. J Prosthet Dent. 1973;29:358–82
35.BV Sreenivasan Murthy, Niketa Ramani – Evaluation of natural smile: Golden
proportion, RED or Golden percentage, J Conserv Dent. 2008 Jan-Mar; 11(1): 16–21, pag
4.
36.Daniel Ward DDS – Proportionl smile design using the recurring esthetic dental (RED)
proportion, vol 45, no 1, 2001, pag 4-6
37.Aruna Nautiyal, Sheela Gujjari, and Vikas Kumar – Aesthetic Crown Lengthening Using
Chu Aesthetic Gauges And Evaluation of Biologic Width Healing, J Clin Diagn Res.
2016 Jan; 10(1): ZC51–ZC55, pag 3
38.Moore T, Southard KA, Casko JS, Qian F, Southard TE. Buccal corridor and Smile
esthtetics. Am J Orthod Dentofacial Orthop . 2005 Feb;127(2):208-13 , pag 4-8

39.Babita Pawar, Pratishtha Mishra, Parmeet Banga, P. P. Marawar – Gingival zenith and its
role in redefining esthetics: A clinical study, Journal of Indian Society of Periodontology :
2011 ,Volume : 15 , Issue : 2, Pag : 135-138
40.https://www.researchgate.net/figure/Zenith-and-gingival-papillae
41.Irfan Ahmad – Anterior dental aesthetics: Gingival perspective , British dental journal
199(4):195-202, 2005
42.Garguilo A W, Wentz F M, Orban B. Dimensions and relations of the dentogingival
junction in humans Periodontol, Journal of Periodontology, 1961; 32: 321
43. Tarnow D, Magner A, Fletcher P. The effect of the distance from the contact point to the
crest of bone in the presence or absence of the inteproximal papilla. J Periodontol 1992; 63:
995-996
44.Chiche GJ, Pinault A. Chicago, US: Quintessence Publications Co; 1994. Esthetics of
Anterior Fixed Prosthodontics , pag 10-18
45.Sarver DM, Ackerman MB. Dynamic smile visualization and quantification: Part 1.
Evolution of the concept and dynamic records for smile capture. Am J Orthod
Dentofacial Orthop. 2003 Jul;124(1):4-12.
46.http://www.baicus.ro/pdf/Tipuridestudii.pdf
47.Tjan AH, Miller GD, The JG. Some esthetic factors in a smile, J Prosthet Dent
1984;51:24-8.
48.https://www.doctoruldedinti.info/fotografia-medicina-dentara
49.https://www.scribd.com/document/250118033/Fotografia-dentara
50.www.f64.ro