I.1. Tema proiectului … … … 3 [605959]
CUPRINS
CAPITOLUL I. MEMORIU TEHNIC ………………….. …………………………………………… ………. 3
I.1. Tema proiectului ……………………….. …………………………………………… ………………………. 3
I.2. Necesitatea și oportunitatea investi ției ……………………………………….. ………………………. 3
I.3. Situa ția actual ă ………………………………………….. …………………………………………… ………. 4
I.4. Drumul în plan …………………………. …………………………………………… ……………………….. 4
I.5. Drumul în profil longitudinal ……………. …………………………………………… …………………. 4
I.6. Drumul in profil transversal …………….. …………………………………………… ………………….. 5
I.7. Structura rutier ă ………………………………………….. …………………………………………… …….. 5
I.8. Rolurile straturilor rutiere …………….. …………………………………………… …………………….. 5
I.9. Situa ția propus ă ………………………………………….. …………………………………………… ……… 5
I.10. Metodologie …………………………… …………………………………………… ……………………….. 6
Capitolul II. Studii pentru reabilitarea drumului . …………………………………………… ……………… 7
II.1. Cadrul natural ………………………… …………………………………………… ………………………… 7
II.1.1. A șezarea geografica …………………………… …………………………………………… …………… 7
II.1.2. Fauna ………………………………. …………………………………………… …………………………… 8
II.1.3. Clima si relieful ……………………. …………………………………………… ……………………….. 8
II.2. Studii efectuate ………………………. …………………………………………… ………………………… 9
II.2.1 Studii geotehnice …………………….. …………………………………………… ……………………… 9
II.2.2 Seismicitatea ………………………… …………………………………………… ………………………. 15
II.2.3 Indicele de umiditate …………………. …………………………………………… ………………….. 15
II.2.4 Hidrologie-ap ă subteran ă ………………………………………….. …………………………………. 16
Capitolul III Descrierea investi ției ……………………………………….. …………………………………… 16
III.1 Obiectivele investi ției ……………………………………….. ………………………………………….. 16
III.2 Costurile investi ției ……………………………………….. …………………………………………… .. 17
III.2.1 Efectele asupra mediului ……………… …………………………………………… ……………….. 18
Capitolul IV Dimensionarea elementelor geometrice a le drumului …………………………….. 21
IV.1 Elementele geometrice ale drumului în plan … …………………………………………… …….. 21
IV.2 Elementele geometrice ale curbelor ……….. …………………………………………… …………. 21
Licenta
Modernizarea drumului local Strada R ăsăritului
CAPITOLUL I. MEMORIU TEHNIC
I.1. Tema proiectului
Modernizare drumului local Strada R ăsăritului din comuna Perie ți jude țul Olt.
I.2. Necesitatea și oportunitatea investi ției
Pentru modernizarea acestui drum nu au fost întocmi te studii de prefezabilitate.
Starea actual ă a drumurilor locale ce constituie obiectul prezent ei documenta ții este
degradat ă, f ăcând dificil ă desf ășurarea traficului în condi ții normale.
Prin modernizarea drumului se asigur ă:
îmbun ătățirea accesului la c ăile principale de transport, precum și spre obiectivele
turistice, industriale, sociale, culturale și agrozootehnice;
descongestionarea c ăilor rutiere principale, oferind operatorilor de tr ansport și
popula ției rute alternative, cu facilitarea leg ăturilor interjude țene și a leg ăturilor cu c ăi rutiere
principale;
reducerea timpului și a costurilor de transport al m ărfurilor și c ălătorilor;
cre șterea eficien ței activit ăților economice;
valorificarea poten țialului economic și turistic al zonei;
desf ășurarea unui trafic rutier în condi ții normale și de confort.
Obiectivele generale ale proiectului:
asigurarea leg ăturii drumului local cu re țeaua de drumuri jude țene;
reducerea nivelului de expunere la poluarea aerului și sonor ă a oamenilor care tr ăiesc în
zon ă.
I.3. Situa ția actual ă
Drumul propus spre modernizare face parte din categ oria drumurilor publice locale și asigur ă
accesul la obiectivele agricole, la transportul mat erialelor și efectuarea de lucr ări în zon ă precum și
accesul popula ției din zon ă la drumurile jude țene.
Pentru dezvoltarea continu ă a traficului, una din obiectivele principale ale D irec ției Generale
de Drumuri și Poduri Bucure ști este și aceea de refacere a structurii rutiere și reproiectarea
elementelor geometrice a drumului, având ca scop de a îmbun ătăți circula ția și siguran ța acestuia.
Comuna Perie ți este str ăbătut ă de drumurile jude țene DJ 653 și DJ 546 C și o re țea de
drumuri locale, din care sunt propuse spre moderniz are un num ăr de 23 de drumuri. Sistemul rutier
existent este alc ătuit din p ământ ce necesit ă un coeficient mare de tasare, calea de rulare prez entând
multe v ăluriri, gropi, zone care b ălte ște apa, îngreunând astfel desf ăș urarea traficului în condi ții
normale, iar în perioadele ploioase traficul pe ace ste drumuri este aproape imposibil.
Lipsa sau colmatarea pode țelor și șan țurilor existente de preluare și de colectare a apelor
meteorice conduce la stagnarea lor pe suprafa ța carosabilului și infiltrarea în patul drumului,
favorizând degradarea acestuia.
Lățimea p ărții carosabile este de 4,00 m.
I.4. Drumul în plan
Drumul în plan a fost proiectat ținând cont de încadrarea p ărții carosabile proiectate cât mai
fidel pe actualul amplasament. Viteza de proiectare este de 40km/h și s-au ref ăcut aliniamentele și
curbele. Exist ă un num ăr de 9 curbe care au fost racordate cu curbe circul are.
I.5. Drumul în profil longitudinal
Profilul longitudinal reprezint ă proiec ția drumului pe plan vertical realizat prin axa drum ului.
Noul sistem rutier al drumului studiat se va realiz a dintr-o funda ție inferioar ă din balast de
15 cm grosime, conform SR 662/2002, o funda ție superioar ă din piatr ă spart ă de 10 cm grosime,
conform SR 667/2000, strat de nisip 2 cm grosime, h ârtie Kraft și un strat din beton de ciment de 18
cm grosime marca BcR4,5 (B400) C25/30, turnat într- un singur strat conform SR 183/1/95.
I.6. Drumul in profil transversal
Profilul transversal, este reprezentat de proiec ția elementelor geometrice ale unui drum pe un
plan vertical. Profilul transversal include element ele de dimensionare care sunt necesare pentru
execu ția infrastructurii și suprastructurii drumului. În toate punctele unde se determin ă schimbarea
de pant ă se efectueaz ă profile transversale.
I.7. Structura rutier ă
Sistemul rutier este partea consolidat ă a drumului pe care se circul ă și cuprinde mai multe
straturi. În func ție de materialul utilizat, avem sistem rutier rigid sau nerigid.
Sistemul rutier rigid este compus din materiale ned eformabile, dar acesta se poate deforma
dac ă este supus la tas ări inegale.
Sistemul rutier nerigid este compus din materiale d eformabile care preiau solicit ările,
deforma țiile și nu rezist ă la eforturi de încovoiere. Îmbr ăcămintea drumului trebuie realizat ă din
materiale cu rezisten ță redus ă la trac țiune, pentru a asigura aderen ța vehiculelor pe drum, s ă fie
impermeabil ă și s ă reziste la factori atmosferici (ploaie, înghe ț-dezghe ț, c ăldur ă). Îmbr ăcămintea
drumului trebuie s ă preia eforturile verticale și tangen țiale dup ă care trebuie s ă le distribuie uniform
pe stratul de funda ție.
I.8. Rolurile straturilor rutiere
Structura Rutiera este alc ătuit ă din mai multe tipuri de straturi rutiere care sunt caracterizate
prin anumite însu șiri ce trebuie s ă permit ă realizarea rolurilor specifice.La partea superioar ă a
stucturii rutiere se poate compune din unul sau dou ă straturi,care poate rezista traficului rutier dar si
factorilor climatici. Îmbr ăcămin ți rutiere: îmbr ăcămin ți rutiere din beton de ciment, îmbr ăcămin ți
rutiere bituminoasesi și din piatr ă fasonat ă.
I.9. Situa ția propus ă
Având în vedere starea degradat ă a drumului local existent în comun ă, solu țiile propuse
trebuie s ă asigure o bun ă compactare a patului și infrastructurii drumului proiectat, în vederea
asigur ării unei bune consolid ări a patului drumului și pentru realizarea rezisten ței acestuia.
Conform recomand ărilor studiului geotehnic având în vedere natura ar giloas ă, caracterul
neuniform, necompactat și neconsolidat al stratului de suprafa ță din primii 15-25 cm și slaba
consolidare a acestuia, prin solu țiile propuse trebuie s ă asigure:
nivelarea și aducerea la umiditatea optim ă de compactare și compactarea patului drumului și
infrastructurii la un grad de compactare de minim 9 8% pentru realizarea portan ței și rezisten ței
acestora;
eliminarea depresiunilor laterale care concentreaz ă ape de suprafa ță și duc la înmuierea
patului drumului și realizarea lucr ărilor de preluare rapid ă și evacuare a apelor de suprafa ță ;
realizarea unui strat de baz ă și îmbr ăcămin ți rutiere corespunz ătoare care s ă asigure
rezisten ța în exploatare;
taluzele s ăpăturilor vor avea înclinarea minim ă de 1/0,5 conform normativ C 169-88 privind
executarea lucr ărilor de terasamente sau vor fi sprijinite;
toate umpluturile se realizeaz ă în straturi de maxim 15 cm, la o umiditate apropia t ă de
umiditatea optim ă de compactare cu compactarea fiec ărui strat la un grad minim de compactare de
98%;
pământurile necoezive se pun în opera de preferin ță la suprafa ța rambleelor obligatoriu în
straturi orizontale pe toat ă l ățimea rambleului;
se va evita formarea unor depresiuni sau pungi din pământuri necoezive în patul drumului
sau în corpul umpluturilor, în care s-ar putea adun a ape de infiltra ție sau meteorice;
gradul de compactare va fi de minim 94% pentru subs tratul drumului și din șan țurile laterale
și conducerea acestora la canale de evacuare si emis ari naturali.
Realizarea moderniz ării drumului este precedat ă de lucr ări de reparare a degrad ărilor existente si
lucr ări de terasamente pentru corectarea profilului tran sversal,conform situa ției proiectate.
I.10. Metodologie
Principalul obiectiv al analizei economice este de a ajuta la definirea și la selectarea
proiectelor care pot avea implica ții pozitive asupra economiei, la nivel macro. Anali za economic ă se
dovede ște a fi mai util ă atunci când este desf ășurat ă intr-o faz ă ini țial ă a analizei de proiect pentru a
depista din timp aspectele negative ale proiectului de investi ție. Dac ă analiza economic ă este
desf ășurat ă la sfâr șitul ciclului de proiectare atunci nu poate sa ofer e informa ții decât în ceea ce
prive ște decizia de a investi sau nu.
Atunci când se propune doar determinarea unor indic atori globali ai investi ției, cum sunt
Valoarea Net ă Prezent ă (VNP) sau Rata Intern ă de Rentabilitate Economic ă (RIRE), analiza
economic ă genereaz ă rezultatele globale, f ără a detalia influen ța fiec ărui factor investi țional și care
ține caracteristicile interne ale proiectului.
Capitolul II. Studii pentru reabilitarea drumului
II.1. Cadrul natural
II.1.1. Așezarea geografica
Comuna Perie ți se reg ăse ște in estul judetului Olt in apropiere de municipi ul
Slatina.Comuna se afla în valea Iminogului langa pî r ăul cu Iminog care curge pe toata lungimea
comunei,acesta avand lungimea totala de 47 de km de la izvor. Comuna Perie ți face parte din punct
de vedere geologic in unitatea structural ă Depresiunea Getic ă.Comuna Perie ți este format ă din mai
multe sate,acestea sunt:Mierle știi de Sus si satul M ăgura,inclusiv Perie ți care este si centrul
administrativ al acestei comun și se învecineaza cu comuna B ălteni la nord si comuna Catanele la
sud.Suprafa ța totala a comunei Perie ți este de:2340 de hectare. Drumurile nationale si j ude țene care
leag ă comuna de alte localit ăți sunt: DJ 653 și DN 574.
.Figura 1.II
Figura 2.II
II.1.2. Fauna
Din pricina utiliz ării de pesticide,insecticide dar si desp ăduririi, multe specii de pasari
,animale si pe ști au disparut.În zilele de ast ăzi ,traiesc pe aceste meleaguri urmatoarele animale :
iepuri,c ăprioare,vulpi, șoareci de câmp, popând ăi, dihori, viezuri și nev ăstuici, st ăncu țe, gugu știuci,
fazani, prepeli țe, pi țigoi, berze, privighetori, ciocârlii, bufni țe. În pâraie: broa ște, șopârle, șerpi de
casă,cara și,crapi . Ca și animale domestice : g ăini,bibilici,curcani,vaci,porci,gî ște si ra țe,capre și oi,
toate acestea în diverse rase care s-au putut adapt a zonei.
II.1.3. Clima si relieful
Clima este determinata și de relieful comunei care este neted. Clima este t emperat
continental ă, aceasta clima este determinat ă prin ierni geroase și aspre în care sufl ă vaturi ca si
criv ățul care duce la viscolirea zapezii,iar verile sunt secetoase si toride. Pîrîul Iminog are curs
internitent,care in perioadele cuprecipita ții abundente acesta inund ă locuin țele si terenurile din
apropiere. Cele mai mari inunda ții in comuna Perie ți au fost in iulie 1942 și iulie 2005,comuna fiind
complet acoperit ă cu ap ă,producînd mari pagube materiale.Relieful este comp us din materiale
aluvionare coezive,argile,argile prafoase.Forma țiunile interceptate de foraje sunt de vârsta
pleistocen mediu ,pleistocen superior și sunt alc ătuite din materiale de umplutur ă nisipoase la
argiloase cenusii,cu elemente de pietri ș și bolov ăni ș pe primii 0,15-0,25 cm și la argile pr ăfoase și
prafuri argiloase,cafenii g ălbui și plastic consistente. Din punct de vedere morfolog ic, traseul studiat
str ăbate zone de câmpie și relativ plane cu concentr ări de ape și înmuieri ale p ământului.
II.2. Studii efectuate
II.2.1 Studii geotehnice
Pentru modernizarea str ăzii a fost necesar prezentul studiu geotehnic,efect uat cu scopul
cunoa șterii naturii terenului în amplasamentul studiat câ t și al determin ării caracteristicilor terenului
și capacit ății portante, modului de deformare liniar ă a terenului.
Prezentul studiu geotehnic cuprinde lucr ări de explorare geotehnic ă executate pe
traseul cercetat, în scopul de a furniza datele nec esare alegerii și dimension ării
sistemului rutier și al infrastructurii precum urmeaz ă s ă se precizeze:
Natura și dimensiunile sistemului rutier
Stratifica ția terenului pe amplasament
Regimul hidrologic
Tipurile de p ământ pe baza clasific ării Conform STAS 1243
Nivelul apei freatice
Încadrarea seismic ă a zonei
Forma țiunile litologice întâlnite la captarea de suprafa ță , cât și în cadrul forajelor
geotehnice, sunt reprezentate prin urm ătoarele tipuri litologice:
stratul de suprafa ță de 12-23 cm sub forma unui amestec de nisipuri pr ăfoase argile la
nisipuri argiloase, cenu șii la cafenii și negricioase, plastic consistente sau cu îndesare medie, pe
perioadele secetoase și tind c ătre moi la precipita ții, în zone depresionare sau cu o gospod ărire
deficitar ă a apelor, cu compresibilitate medie la mare prin u mezire conform forajelor FG1_FG2.
Umidit ăți variabile w=16-20%;
Indicele porilor E =0,63 – 0,74
Greutatea volumetric ă aparent ă γ=18,3 – 18,9 N/mc
Compresibilitatea aparent ă 2
/
Unghiul de frecare frecare intern ă = 16 − 23
Coeziunea C=7 – 18 kN/
Argile la pr ăfoase și prafuri argiloase,cafenii la g ălbui,plastic consistente,cu compresibilitate
medie,foarte umede,de la 12-23cm in jos cu caracter isticile fizico mecanice,
Umidit ăți variabile w=18-20,5%
Indicele porilor E=0,63-0,67
Greutatea volumetric ă aparent ă γ-18,4-18,8kN/mc
Indicele de consisten ță Ic=0,60-0,72
Compresibilitate medie 2=110-170 daN/
Unghiul de frecare Φ=13-17
Coeziunea c=12-24kN/m
Explorarea terenului s-a efectuat prin :
Observa ții directe,cartarea geologic ă a zonei studiate prin executarea a 2 foraje
geotehnice cu adâncimea de 1m și cu diametrul de 120mm
Executarea de încerc ări penetrometrice în foraje, la diferite adâncimi, cu penetrometrul
dinamic usor (P.D.U) și penetrometrul static.
Colectarea de probe netulburate și tulburate, și analiza acestora în laborator.
Conform cartific ării de suprafa ță a zonei și forajelor realizate, rezult ă c ă terenul studiat
prezint ă o stratifica ție uniform ă.
Panta longitudinal ă este mic ă,de aproximativ 0-2%. Pentru materialele a c ăror comportare
sub sarcin ă este influen țat ă de umiditate și înghe ț- dezghe ț, respectiv p ământurile coezive, valorile
de calcul ale acestor caracteristici au fost luate corespunz ător umidit ății relative maxime în func ție
de tipul climatic al zonei în care este situat drum ul.
Pământurile din zona studiat ă sunt în general argile-argile pr ăfoase, fiind caracterizat ca un
material mediocru din punct de vedere al calit ății ca material de terasamente. Din punct de vedere al
comport ării la înghe ț-dezghe ț argilele pr ăfoase și prafurile argiloase sunt foarte sensibile. Nivelu l
freatic se g ăse ște în zon ă la adâncimi de 2-4 m
Cercet ările penetrometrice au scos în eviden ță c ă, înaintarea penetrometrului a fost de 10 cm
la 11-14 lovituri în primii 15-25 de cm, nisipuri și bolov ăni șuri cu îndesare medie sau nisipuri
argiloase plastic consistente. La 11-14 lovituri la 10 cm mai jos argile la argile pr ăfoase și
prafuri argiloase plastic consistente cu compresibi litate medie.
Rezultatele penetr ărilor dinamice sunt centralizate în lista forajelor FG1-FG2.
FI ȘA GEOTEHNIC Ă A Forajului FG.1
STRATIFICA ȚIE
COTA GRANULOMETRIE Interpretare CARACTERISTICI FIZICE Caract. Mecanice Greutate volumetric ă
Greutate specific ă Plasticitate
UMIDITATE
Grad de umiditate
Porozitate
Indice porozitate Forfecare Edometru
Penetr. dinamic ă PIETRI Ș
NISIP GROSIER
NISIP MIJLOCIU
NISIP FIN
PRAF
ARGIL Ă
Limita de curgere
Limita de f ărmi țare
Indice plasticitate
Indice consisten ță
Unghi frecare
Coeziune
Def endom
Coef. compresibil
Tasare specific ă
γa γs Wc Wf Ip Ic W Sr n E Φ C M2 –
3 av2 -3 ep2 Lov/10c
m
% % % % % % KN/
mc KN/
mc % % % – % % – gra
de KN/
mp daN/
cmp cmp/
daN cm/m
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
20 28
18
0 16
4 16
17 11
42 11
37 Nisip pr ăfos
cenu șiu la
cafeniu îndesare
cu compres
medie 18, 8
18,5 26, 8
26,5
33,5
12,2
21,2
8
0,66 16, 0
19,4 0, 68
0,77 38, 7
40,1 0, 63
0,67 21
16 11
19 155
140 0,011
0,012 2,5
2,6 14
12
40
60
0
6
17
41
36 Argil ă pr ăfoas ă
cafenie,plastic
consistent ă,cu
compresibilitate
medie foarte
18,8
26,4
33,2
12,2
20,98
0,72
18,0
0,75
38,7
0,63
17
23
150
0,011
2,5
13
80
100 umed ă cu
concre țiuni
calcaroase,cu
oxizi de fier
FI ȘA GEOTEHNIC Ă A Forajului FG.2 STRATIFICA ȚIE
COTA GRANULOMETRIE Interpretare CARACTERISTICI FIZICE Caract. Mecanice Greutate volumetric ă
Greutate specific ă Plasticitate
UMIDITATE
Grad de umiditate
Porozitate
Indice porozitate Forfecare Edometru
Penetr. dinamic ă PIETRI Ș
NISIP GROSIER
NISIP MIJLOCIU
NISIP FIN
PRAF
ARGIL Ă
Limita de curgere
Limita de f ărmi țare
Indice plasticitate
Indice consisten ță
Unghi frecare
Coeziune
Def endom
Coef. compresibil
Tasare specific ă
γa γs Wc Wf Ip Ic W Sr n E Φ C M2 –
3 av2 -3 ep2 Lov/10c
m
% % % % % % KN/
mc KN/
mc % % % – % % – gra
de KN/
mp daN/
cmp cmp/
daN cm/m
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
20 13
23 19
6 17
20 15
47 13
27 Nisip pr ăfos
cenu șiu la
cafeniu îndesare
cu compres
medie 18,9
18,7 26, 8
26,7
30,3
12,7
17,61
0,64 16, 0
19,0 0,58
0,81 42,5
38,7 0,74
0,63 24
16 7
21 135
125 0,013
0,013 2,7
2,8 12
11
40
60 7 19 45 29 Argil ă pr ăfoas ă
cafenie,plastic
consistent ă,cu
compresibilitate
medie foarte 18,5 26,6 31,1 12,6 18,46 0,65 19,0 0,78 39,4 0,65 17 22 150 0,011 2,5 13
80
100 umed ă cu
concre țiuni
calcaroase,cu
oxizi de fier
II.2.2 Seismicitatea
Figura 3.II
Sursa hazardului seismic al jude țului Olt se datoreaz ă sursei seismice subcrustale din
Vrancea. În jude țul Olt în general gradul seismelor este de intensit ate mic ă sau medie. Din punct
de vedere ca și zon ă și grad seismic, jude țul Olt se afl ă in zona D de seismicitate și grad seismic
echivalent 7 scara M.S.K.
II.2.3 Indicele de umiditate
Conform STAS 1709/90,zona studiat ă se încadreaz ă la tipul climatic I cu un indice de
umiditate Im= -20…-0.
II.2.4 Hidrologie-ap ă subteran ă
Din punct de vedere al regimului hidrologic local,t raseul studiat are un regim hidrologic
mediu,scurgerea apelor nu este integral asigurat ă, și exist ă zone cu b ăltiri.
Forajele executate nu au interceptat orizontul acv ifer,acesta se g ăsesc în zon ă la
adâncimi de 4-6m.
Capitolul III Descrierea investi ției
III.1 Obiectivele investi ției
Pentru modernizarea acestui drum ,nu au fost întocm ite studii de prefezabilitate. Starea
actuala a drumului local este degradat ă, f ăcând dificil ă desf ășurarea traficului în condi ții
normale.
Obiectivele sicio-economice ale proiectului de mode rnizare a drumului, sunt legate de
îmbun ătățirea condi țiilor de transport pentru bunuri și persoane atât în interiorul zonei de studiu
și zona de leg ătur ă cu drumurile jude țene precum și îmbun ătățirea calit ății mediului și
prosperitatea popula ției.
Prin modernizarea drumului local s-a realizat un im pact pozitiv asupra vie ții și activit ății
locuitorilor din comuna Perie ți.
Beneficii:
Reducerea considerabil ă a costurilor cu men ținerea și reabilitarea periodic ă
Reducerea zgomotului și noxelor,timpul de traversare a str ăzilor reducându-se
considerabil
Prin marcarea și semnalizarea corespunz ătoare se reduce num ărul accidentelor
Cre șterea siguran ței drumurilor
Diminuarea surselor de poluare
Problemele de transport adresate proiectului de mod ernizare a drumului sunt:
Descongestionarea leg ăturilor și eliminarea locurilor și por țiunilor de drum
necorespunz ătoare ca și stare tehnic ă
Îmbun ătățirea performan ței leg ăturii drumului local a comunei Perie ți cu re țeaua de
drumuri comunale din jude ț prin cre șterea vitezei de transport și prin reducerea costurilor de
exploatare și a ratei accidentelor prin adoptarea de m ăsuri de siguran ță pentru leg ăturile de re țea.
Scopul proiectului:
Îmbun ătățirea accesului la c ăile principale de transport din jude ț
Reducerea timpului și a costurilor de transport al m ărfurilor și c ălătorilor
Desf ășurarea unui trafic rutier în condi ții de siguran ță
III.2 Costurile investi ției
Modernizarea drumului comunal strada R ăsăritului, cu lungimea de 250 m, structura de
pământ și l ățimea p ărții carosabile de 4 m.
Principalii indicatori tehnico-economici ai investi ției
Valoarea totala 547.21 mi i lei
Construc ții montaj 444,90 mii lei
Durata de realizare 30 de zil e de execu ție
Indicatori calitativi:
Protec ția mediului
Cre șterea nivelului de trai in comuna Perie ți, prin îmbun ătățirea condi țiilor de
transport și modificarea indicatorilor socio-economici
Calitatea transportului
Nr.
crt. Denumirea capitolelor și a subcapitolelor de cheltuieli Valoarea
fără TVA TVA Valoarea
(inclusiv TVA)
Lei Euro Lei Lei Euro
1 2 3 4 5 6
Capitolul 1
Cheltuieli pentru ob ținerea și amenajarea terenului
1.1 Ob ținerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenaj ări pentru protec ția mediului și aducerea la starea
ini țial ă
TOTAL CAPITOL 1
III.2.1 Efectele asupra mediului
Pentru aceast ă lucrare de modernizare a drumului nu s-au produs m odific ări la suprafa ța
drumului existent și nu au existat defri șă ri. Factorii importan ți în modernizarea drumului
comunal sunt c ă prin modernizarea drumului comunal scad noxele emi se în atmosfera
prin îmbun ătățirea circula ției si consumul sc ăzut de carburan ți, dar și sc ădera cantit ății de
praf din aer. Cu ajutorul echipamentelor de protec ție și semnalizare se reduc accidentele
și sursele de poluare produse de acestea. Poluarea f onic ă este prezent ă în timpul lucr ării
de modernizare a drumului,principalele surse de de zgomot si ma șinile de transport și
utilajele de construc ții.
Figura 1.III
În timpul execu ției lucr ării de modernizare a drumului, impactul asupra medi ului s-a
manifestat prin:
Circula ția intens ă a ma șinilor de construc ții care deserveau la a șternerea
mixturilor asfaltice și turnarea betonului
Cre șterea nivelului de noxe emise de utilaje și poluarea fonic ă
Devierea temporar ă a traficului pe perioada execu ției
Se men ționeaz ă c ă în timpul execu ției de modernizare a drumului communal impactul
asupra mediului se schimb ă. Cu ajutorul echipamentelor de protec țtie si semnalizare
rutier ă,riscul accidentelor este cu mult mai sc ăzut. De șeurile și substan țele toxice
rezultate în urma accidentelor rutierea polueaza me diul ,dar rata accidentelor în urma
mont ării echipamentelor rutiere a sc ăzut,acest lucru fiind extrem de benefic pentru
mediu.
Solu ții pentru impactul asupra mediului:
Refacerea ecologic ă a zonei afectate
Reglementarea m ăsurilor în cazul lucr ărilor de modernizare const ănd în alegerea
măsurilor cât mai slab invazive asupra mediului din t impul construc țiilor de
șantier cât și dup ă finalizarea acestora și m ăsurilor de diminuare a polu ării
aerului de c ătre utilajele de construc ții
Alegerea solu țiilor optime în selectarea încadr ării armonioase a lucrarii în peisaj
în func ție de topografia drumului și vegeta ție
Măsuri pentru protejarea ecosistemului local
Prin modernizarea drumului se asigur ă:
Îmbun ătățirea accesului la c ăile principale de transport, precum și spre obiectivele
sociale,cultural și agrozootehnice
Reducerea timpului și a costurilor de transport al m ărfurilor și călatorilor
Descongestionarea c ăilor rutiere principale și facilitarea leg ăturilor interjude țene
cât si cu alte rute principale
Cre șterea eficien ței activit ăților economice
Valorificarea poten țialului economic
Reducerea nivelului de expunere la poluarea aerului cât și poluarea fonic ă pentru
locuitori
Figura 2.III
Capitolul IV Dimensionarea elementelor geometrice a le drumului
IV.1 Elementele geometrice ale drumului în plan
Proiec ția în plan a drumului studiat se selecteaz ă în urma studiului economic.Elementele
geometrice ale distan ței marcate care trebuie str ăbatut ă de drumului în plan se numesc
aliniamente. Aliniamentele sunt segmente din traseu l axei drumului,aceasta fiind
dreapt ă.Situa țiile în care aliniamentele si-au modificat pozi ția în plan se numesc vârfuri de unghi.
Linia care descrie grafic fazele vira țiilor se nume ște curb ă și ajut ă la racordarea
aliniamentelor. Pentru o bun ă vizibilitate asupra drumului studiat,ca viteza de transport sa fie de
40-60 de km/h, acordând aten ție sporit ă în zonele de traversare a pietonilor și în zonele în care
vizibilitatea este redus ă de catre obstacole,vegeta ție sau garduri, viteza ajustându-se în func ție
inclusiv de starea meteorologic ă, evitând posibila derapare a vehiculelor pe drum și pentru a
cre ște siguran ța și confortul în momentele de parcurgere a drumului.
IV.2 Elementele geometrice ale curbelor
Pentru proiectarea curbelor,razele acestora trebuie s ă fie mari,iar lungimea minima a
acestora în urma calculelor în punctele de tangen ță este necesar sa fie egal ă cu deminsiunea
pascurs ă de vehicul în 5 secunde:
=
,=1,4V
V exprimat în Km/h
L exprimat in m
Unghiul dintre aliniamente adic ă (U), se stabile ște cu ajutorul m ăsuratorilor directe
împreuna cu unghiul la centrul ( α) al curbei,masurat pe plan.
Raza curbei arcului de cerc (R) se va alege în func ție de structura p ămantului și a
condi țiilor de relief.viteza de proiectare și condi țiilor locale.
Tangenta,adic ă (T) se determin ă din punctele de tanjen ță ale arcului de cerc V împreuna
cu aliniamentele,acestea se stabilesc cu ajutoru tr iunghiurilor dreptunghice.
T=R*ctg
=R*tg
Figura 3:III
Lungimea curbei de racordare (C) se calculeaz ă cu ajutorul formulei astfel:
C=
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: I.1. Tema proiectului … … … 3 [605959] (ID: 605959)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.