Aplicatia Studface are la baza conceptul de retea de socializare. Dat fiind faptul ca ca la ora actuala pe spatiul virtual se gasesc foarte multe… [605929]

SPECIFICATII DE PROIECTARE

Aplicatia Studface are la baza conceptul de retea de socializare. Dat fiind faptul ca ca la ora
actuala pe spatiul virtual se gasesc foarte multe retele de socializare din care amintesc:
primcipalii actori de pe piata
Facebook care este ste un site web de tip rețea de socializare din Internet, creat de către
Mark Zuckerberg în anul 2004 pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate,
dar și persoane încă necunoscute. În acest moment Facebook este una din tre cele mai
răspândite rețele sociale din lume. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde
există acces la Internet pe baza unei parole, stabilite inițial odată cu completarea
formularului de înscriere conținând o serie întreagă de întrebă ri personale. În prezent site -ul
Facebook are circa 1.44 mild. membri în toată lumea . Apreciat a fi al doilea site social
mondial după google.com, luat după numărul de vizite, Facebook face parte din fenomenul
recent denumit Web 2.0.
fig 1.1
Creat ini țial la Harvard, SUA, facebook era la origine o rețea socială cu circuit inchis pentru
studenții acestei universități; ulterior ea s -a deschis și altor universități americane. La început
verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poșt ă electronică (e -mail) a
student: [anonimizat], dar începând din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor. Imediat
rețeaua facebook a devenit foarte populară dar și controversată, fiind interzisă în câteva țări
din Orientul Mijlociu. De asemenea, prin intermedi ul acestei rețele au fost provocate și
coordonate unele manifestații protestatare din Republica
Twitter este o platformă de social media care permite utilizatorilor să trimită și să citească
mesaje scurte (de maximum 140 de caractere) numite "tweets" . Cuv ântul twitter este un
cuvânt englez cu traducerile pălăvrăgeală, agitație, freamăt. Desemnează atât un sit web

fondat în 2006 care permite scrierea și transmiterea de mesaje de maxim 140 caractere
(litere) prin Internet, cât și compania care oferă acest se rviciu de tip „rețea socială”. Este
uneori descris ca fiind "SMS -ul Internetului".
Nu este clar care este numărul utilizatorilor, deoarece compania twitter nu -l face public, dar
se estimează că în 2008 au fost circa 4 -5 de milioane, iar la mijlocul lui 200 9 circa 20 -25 de
milioane de util izatori.
fig 1.2
Utilizatorii pot trimite și primi tweet -urile (mesajele de pe situl twitter) prin SMS sau prin
aplicații client precum "Tweetie", "Twiterrific", "Twitterfon", "TweeetDeck" sau "feedalizr".
Utilizarea prin Internet este gratuită, dar cea prin SMS este uneori contra cost.Moldova și
Iran.
Instagram este un serviciu online de photo -sharing, video -sharing și rețea socială care oferă
utilizatorilor posibilitatea să încarce poze și video -uri, să le aplice filtre digitale, și să le
distribuie pe o varietate de rețele sociale, cum ar fi Facebook, Twitter, Tumblr și Flickr.

Instagram a fost creat de Kevin Systrom și Mike Krieger, și a fost lansat în octombrie 2010.
Serviciul a câștigat popularitate rapid, în aprilie 2012 atingând cifra de 100 de milioane de
utilizatori înregistrați. Instagram este distribuit prin App Store, Google Play și Windows
Phone Store. Serviciul a fost achiziționat de Facebook în aprilie 2012.
fig 1.3

Analizand principalele retele de social izare conceptul de la care a plecat Faceboo k, pare unul
promitator deoarece se adreseaza unui mediu social ce are ca principiu de baza socializarea,
de aici am inceput sa dezvolt Studface adaptand proiectul cererilor actuale.

Peste 85% dintre studenți și a bsolvenți susțin că ar fi dispuși să se angajeze într -un alt
domeniu decât cel al specializării lor, iar 70% dintre studenții și absolvenții respondenți sunt
nemulțumiți de oferta actuală de muncă, pentru nivelul lor arată un studiu realizat recent
Avand i n cedere toate cele de mai sus StudFace va fi o retea de socializare adresata
studentiilor si profesorilor. Va fi un prortal de joburi pentru studenti, un portat de tip
documents sharing ( pentru materiale didactice) . Autentificarea se fa face in 3 pasi, f iecare
pas adunand informatiile necesare fiecarui tip de utilizator.

INTERFATA CU UTILIZATORUL
Identitatea vizuala
Logo -ul este cel mai important instrument al identității vizuale. Întreaga identitate a
brandului este concentrată în această reprezentare grafică ce are rolul de transmite
informații cu profunzime într -o manieră eficient concentrată. Fie că este vorba de o plantă,
un animal sau un obiect, logo -ul este prezent în toate materialele ce alcătuiesc identitatea
vizuală, fiind primul factor pe baza căruia se face diferențierea. Este evidentă importanța
acestuia deoarece un logo bine realizat poate să atragă clienți, pe când unul lipsit de
originalitate, superficial sau chiar de prost gust, poate plasa subiectul reprezentat într -o zona
gri sau chiar dezagreabilă.
În consecință, brandul reprezintă imaginea de ansamblu a unei organizații, produs, serviciu,
persoană sau eveniment, percepută din punct de vedere emoțional, intelectual și senzorial,
la care contribuie identitatea vizuală, a cărei prim eleme nt este logo -ul.
Am ales pentry StudFace un logo reprezentat de un bubble -chat cu o toca si o pereche de
ochelari. Alaturi este scris denumirea STUDFACE cu majuscule iar dedesubt sloganul
StudFace. Culorile folosite sunt
O nuanta de albastru inchis cu cod ul hex #172f4a
O nuanta de albastru deschis/turcoaz cu codul hex #4bbce7

La primul pas sunt necesare introducerea de informatii generale priviind contul: nume,
prenume, adresa de email pentru corespondenta si parola aferenta contului StudFace.

Fig 1.4 Inregistrare pas 1
La pasul 2 se va selecta statutul pe Studface, acesta poate fi de trei feuluri dupa cum
urmeaza: student, elev si profesor.

In ultimul pas de inregistrare se vor cere informatii priviind institutia de invatamand din care
provine, localitatea, specializarea si tipul de invatamant.
Fig 1.5 Inregistrare pas 2

Fig. 1.6 Inregistrare pas 3

Pentru interfata de autentificare utilizator am ales o interfata simpla cu un fundal tip full
screen. Pentru autentificare utilizatorul va introduc e adresa de email si parola asociata
contului.

Fig. 1.7 Pagina autentificare
Aceasta pagina este si pagina de index vizibila la vizitarea siteului. Pe pagina se mai gaseste si
butonul vreau cont care face redirectionare catre pagina de inregistrare.
Dupa autentificare utilizatorul va fi redirectionat catre pagina de profil de tip wall

Fig.1.8 Pagina profil

TEHNOLOGII FOLOSITE
Limbajele de programare folosite in costructia aplicatiei web sunt limbajul de programare
HTML/HTML5, PHP, CSS/CSS3 si Javascr ipt.
HTML5 este un limbaj pentru structurarea și prezentarea conținutului pentru World Wide
Web, o tehnologie nucleu pentru Internet propusă inițial pentru software -ul Opera.[
Este a cincea revizuire a standardului HTML (creat în 1990 și standardizat ca HT ML4 din
1997) și din octombrie 2011 este în curs de dezvoltare. Obiectivele sale principale au fost
acelea de a îmbunătăți limbajul cu un suport pentru cele mai recente apariții multimedia în
același timp menținându -l ușor de citit de oameni și bine înțele s de computere și device -uri
(browsere web, parsere, etc.). HTML5 își propune să însumeze nu numai HTML4, dar și
XHTML1 și DOM2HTML (îndeosebi JavaScript).
Urmărind predecesorii săi imediați HTML 4.01 și XHTML 1.1, HTML5 este un răspuns la
observația că HT ML și XHTML utilizate în comun pe World Wide Web sunt un amestec de
caracteristici introduse de specificații diferite, împreuna cu acestea mai sunt și
caracteristicile diferite aduse de software, de browsere, și multe erori de sintaxă în
documnentele web e xistente. Astfle, HTML5 devine o încercare de a defini un singur limbaj
de marcare care poate fi scris în oricare dintre sintaxele HTML sau/și XHTML. Acesta include
modele detaliate de prelucrare pentru a încuraja mai multe implementări interoperabile;
extinde, îmbunătățește și raționalizează disponibilitățile pentru documentele web și
introduce marcarea și aplicații API (application programming interfaces) pentru aplicații web
complexe. Din aceste motive, HTML5 este un posibil candidat pentru aplicațiile d e platforme
mobile. Multe caracteristici ale HTML5 au fost create din considerarea că va trebui să devină
capabil să ruleze pe dispozitive cum ar fi smart -phonurile sau tabletele.

În special, HTML5 aduce multe noi caracteristici sintactice. Acestea cuprin d elemente ca
<video>, <audio>, <header> și <canvas> elemente HTML, precum și integrarea conținutului
SVG care a înlocuiește utilizarea tag -ului generic <object>. Aceste noutăți sunt proiectate
pentru a facilita includerea și manipularea în web a conținutu rilor multimedia și grafice fără
a fi nevoie să se recurgă la proprietățile de plugin și API. Alte noi elemente ca <section>,

<article>, <header>, și <nav> sunt proiectate să îmbunătățească conținutul semantic al
documentelor. Noi atribute au fost introdus e în același scop, în același timp unele elemente
și atribute au fost îndepărtate. Unele elemente ca <a>, <cite> și <menu> au fost schimbate,
redefinite și standardizate. API -urile și DOM -urile (document object model) sunt certitudini și
sunt părți fundame ntale în specificațiile HTML5. HTML5, de asemenea, definește in câteva
detalii prelucrările necesare pentru documentele invalide, astfel încât sintaxa erorilor va fi
tratată uniform de toate browserele cunoscute.
Pentru stilizarea site -ului am folosit lim bajul de programare CSS/CSS3
CSS (Cascading Style Sheets) este un standard pentru formatarea elementelor unui
document HTML. Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere
externe sau în cadrul documentului, prin elementul <style> și /sau atributul style. CSS se
poate utiliza și pentru formatarea elementelor XHTML, XML și SVGL.
CSS3 reprezintă un upgrade ce aduce câteva atribute noi și ajută la dezvoltarea noilor
concepte in webdesign.
Unele dintre cele mai importante segmente (module) noi adăugate acestui standard pentru
formatarea elementelor HTML aduc un plus considerabil in dezvoltarea activități webdesign.
Mai jos sunt prezente in listă cele mai importante modulele adăugate in CSS3:
Selectors
Box Model
Backgrounds and Borders
Image Values and Replaced Content
Text Effects
2D/3D Transformations
Animations
Multiple Column Layout

User Interface
Deși au apărut unele deficiente de compatibilitate intre browsere, majoritatea proprietăților
CSS3 au fost implementate cu succes in variantele browserelor noi.
JavaScript (JS) este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul
prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcționalități în paginile web,
codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de către browse r. Limbajul este binecunoscut
pentru folosirea sa în construirea siturilor web, dar este folosit și pentru acesul la obiecte
încastrate (embedded objects) în alte aplicații. A fost dezvoltat inițial de către Brendan Eich
de la Netscape Communications Corpo ration sub numele de Mocha, apoi LiveScript, și
denumit în final JavaScript.
În ciuda numelui și a unor similarități în sintaxă, între JavaScript și limbajul Java nu există
nicio legătură. Ca și Java, JavaScript are o sintaxă apropiată de cea a limbajului C, dar are mai
multe în comun cu limbajul Self decât cu Java.
Până la începutul lui 2005, ultima versiune existentă a fost JavaScript 1.5, care corespunde
cu Ediția a 3 -a a ECMA -262, ECMAScript, cu alte cuvinte, o ediție standardizată de JavaScript.
Versiu nile de Mozilla începând cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentru E4X, care este o extensie
a limbajului care are de a face cu XML, definit în standardul ECMA -357. Versiunea curentă de
Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construite Firefox și Thunderbird versiunile 2. 0) suportă
JavaScript versiunea 1.7.
In ajutorul limbajelor de programare de mai sus am introdus librari sau platforme moderne
necesare stilizari la standardele actuale si a creeari functionalitatilor
jQuery este o platformă de dezvoltare JavaScript, conce pută pentru a ușura și îmbunătăți
procese precum traversarea arborelui DOM în HTML managementul inter -browser al
evenimentelor, animații și cereri tip AJAX. jQuery a fost gândit să fie cât mai mic posibil,
disponibil în toate versiunile de browsere importa nte existente, și să respecte filosofia
"Unobtrusive JavaScript". Biblioteca a fost lansată in 2006 de către John Resig .
$(document).ready(function(){
$('body').html(Salut lume!');

});
Cod exemplu de jQuery
Framwevork -ul dezvoltat initial de Twitter, ajuns acum la versiunea 3, permite realizarea de
site-uri web responsive, care se adapteaza la orice rezolutie de dispozitiv: desktop, tablete si
telefoane mobile.
Este in momentul de fata cel mai utilizat framework pentru dezvoltarea interfetelor web
deve nind foarte rapid standardul in crearea template -urilor pentru principalele sisteme CMS
cum sunt WordPress si Joomla.
Cand putem folosi Bootstrap?
Framework -urile de tip Bootstrap se folosesc de catre acei web -designeri si dezvoltatori care
cunosc bine sau foarte bine macar limbajul HTML si CSS si au nevoie de o baza solida pentru
inceperea construirii proiectului.
Putem spune deci ca Boostrap este un instrument utilizat pentru a gestiona cat mai bine faza
initiala a unui proiect deoarece putem conta pe o s erie de componente care pot fi reutilizate
si personalizate oferindu -ne o baza solida de pornire a proiectelor noastre pentru a nu fi
nevoiti sa incepem de la zero.
Acesta functie este sugerata si de numele framework -ului, termenul “bootstrap” insumand
procesele necesare pentru pornirea computerelor la fel cum framework -ul Bootstrap ne
pune la dispozitie instrumentele pentru pornirea proiectului nostru web.

Pentru structura din spate a website -ului am folosit structura MVC
Model -view -controller (MVC) (din engleză, aproximativ: model -față-controlor) este un model
arhitectural utilizat în ingineria software. Succesul modelului se datorează izolării logicii de
business față de considerentele interfeței cu utilizatorul, rezultând o aplicație unde aspectul
vizua l sau/și nivelele inferioare ale regulilor de business sunt mai ușor de modificat, fără a
afecta alte nivele.

Arhitectură
Model
Această parte a controlatorului manipulează operațiunile logice și de utilizare de informație
(trimisă dinainte de către rang ul său superior) pentru a rezulta de o formă ușor de înțeles.
Viziune (View)
Acestui membru al familiei îi corespunde reprezentarea grafică, sau mai bine zis, exprimarea
ultimei forme a datelor: interfața grafică ce interacționează cu utilizatorul final. R olul său
este de a evidenția informația obținută până ce ea ajunge la controlator.
Controlator (Controller)
Cu acest element putem controla accesul la aplicația noastră. Pot fi fișiere, scripts sau
programe, in general orice tip de informație permisă de in terfață. În acest fel putem
diversifica conținutul nostru de o formă dinamică și statică, în același timp.
Structură
Cu ajutorul Controlatorului, modelului sau a viziunii putem manipula următoarele elemente:
date. Depinde de noi cum manipulăm și interpretă m aceste "date". Acum cunoaștem că
unicele date ale unei adrese web statice sunt: obținerea unui fișier în discul dur (hard disk)
sau din Internet, etc. și, interpretat (recunoscut/decodificat) sau nu, serverul răspunde.

Modelul, precum controlatorul și v iziunea manipulează toate datele ce se relaționeză cu el.
Și numai Viziunea poate demonstra această informație. În acest fel am demonstrat ierarhia
programului nostru: Controlator -Model -Viziune.

Fig 2.0 Schema conceptuala MVC
Ca framework PHP am ales unu l din cele mai folosite framework -uri php denumit
Codeigniter.
Cuvântul englez framework definește, în termeni generali, un ansamblu standardizat de
concepte, practici și criterii pentru a se aplica asupra unui tip particular de problematică, ce
servește ca referință pentru a propune și rezolva probleme cu conotații similare.
În dezvoltarea de software un framework este o structură conceptuală și reprezintă o
arhitectură de software care modelează relațiile generale ale entităților domeniului (site –
ului).
Aportează o structură și o metodologie de muncă pe care aplicațiile domeniului web o extind
sau utilizează.
Proiectare conceptuală a bazelor de date
NOTIUNI GENERALE
Faza de proiectare conceptuală a bazelor de date implică activitatea de proiectare a schem ei
conceptuale Aceasta fază se poate menține independentă de SGBD și produce un model de
date, care va fi implementat după transpunerea lui într -un model de date specific. Chiar dacă
proiectanții pot porni direct cu scheme conceptuale specifice unui anumit SGBD (care se mai
numesc și scheme logice), este totuși recomandabil să se realizeze mai întâi schema
conceptuală independentă de SGBD, deoarece o astfel de schema conceptuală este o
descriere stabilă și inavuabilă a bazei de date, iar alegerea unui SGBD și deciziile ulterioare
de proiectare se pot schimba fără ca aceasta să se schimbe.
Pentru proiectarea schemei conceptuale se identifică elementele esențiale ale acesteia:
tipurile de entități și atributele lor precum și asocierile dintre aceste tipuri. S e pot defini,
dacă este necesar, subtipuri, prin specializări ale tipurilor de bază, sau supertipuri, prin
generalizări ale tipurilor deja definite. Acest proiect conceptual de nivel înalt este realizat pe
baza cerințelor definite în prima etapă de proiect are și se reprezintă, în general printr -o
diagramă Entitate -Asociere (extinsă).

Există mai multe aspecte privind modul de abordare a proiectării conceptuale. Un prim
aspect se referă la modul de proiectare a schemei conceptuale a bazei de date: proiectare
prin integrarea cerințelor și proiectare prin integrarea schemelor externe.
În proiectarea prin integrarea cerințelor (care se mai numește și proiectare centralizată) se
realizează mai întâi integrarea (combinarea) tuturor cerințelor de proiectare într -un singur
set de cerințe, pe baza căruia se proiectează schema conceptuală a ba zei de date. Din
această schema conceptuală (unică) proiectată se deduc schemele externe (vederile)
corespunzătoare diferitelor grupuri de utilizatori și aplicații.
În proiectarea prin integrarea vederilor (schemelor) externe se proiectează câte o schemă
corespunzătoare fiecărui grup de utilizatori și aplicații, pe baza cerințelor acestora, după care
se combină aceste scheme într -o singură schemă conceptuală globală, pentru întreaga bază
de date.
Fiind dat un set de cerințe, pentru un singur utilizator sa u pentru mai mulți utilizatori ai bazei
de date, proiectarea schemei conceptuale care să satisfacă aceste cerințe se poate aborda
într-o varietate de strategii, dintre care cele mai relevante sunt proiectarea ascendentă
(bottom -up) și proiectarea descenden tă (top -down).
În proiectare ascendentă a bazelor de date se pornește de la o schemă conceptuală
universală care conține toate atributele, care sunt apoi grupate pentru a forma tipuri de
entități și asocierile dintre acestea. Proiectul poate fi rafinat pr in grupări ulterioare și creare
de supertipuri și subtipuri ale tipurilor existente.
În proiectarea descendentă a bazelor de date se pornește de la o schemă conceptuală
dezvoltată în modelul Entitate -Asociere (extins) în care sunt cuprinse aspectele de ba ză
(tipuri de entități și asocieri ale acestora). Dezvoltarea și rafinarea acestui model se face prin
adăugarea de noi atribute și constrângeri, crearea unor subtipuri (prin specializare) și
asocierea acestora cu tipurile de bază.
Așadar, în această fază de proiectare se obține schema conceptuală a bazei de date, care
este independentă de orice model de date specific (ierarhic, rețea, relațional, etc.), și de
orice sistem de gestiune care poate fi folosit pentru realizarea bazei de date.

NOTIUNI PARTICU LARE
Baza noastra de date este de tipul MySQL. Bazele de date sunt folosite pentru stocarea
informatiilor in vederea furnizarii ulterioare in functie de solicitarea primita. Baza noastra de
date este structurata pe 4 tabele :

1. Users – tabela unt sunt stocate informatiile despre utilizatorii.
2. Messages – tabela unt sunt stocate mesajele utilizatorilor.
3. Galleries – tabela unt sunt stocate galeriile utilizatorilor.
4. Comments – tabela unt sunt stocate comentariile.

Implementarea bazei de date este realizat ă prin intermediul limbajului de descriere a datelor
(LDD) pentru crearea tabelelor, iar apoi prin limbajul de manipulare a datelor (LMD) pentru
popularea, regăsirea și actualizarea datelor.
Crearea bazei de date a fost realizată utilizând aplicația MySQL Workbench care se
conectează la serverul MySQL și accesează baza de date. Crearea tabelelor poate fi făcută atât
în mod vizual folosind formularul de inregistrare al aplicației, cât și prin scrierea de cod SQL.
Spre exemplu, crearea tabelei Users se reali zează executând următoarea comandă SQL:

CREATE TABLE `users` (
`id` int(11) NOT NULL,
`email` varchar(45) DEFAULT NULL,
`first_name` varchar(45) DEFAULT NULL,
`last_name` varchar(45) DEFAULT NULL,
`password` varchar(45) DEFAULT NULL,
`user_level` int(11) DEFAULT NULL,
`description` varchar(255) DEFAULT NULL,
`created_at` datetime DEFAULT NULL,
`updated_at` datetime DEFAULT NULL,
`profesie` varchar(255) DEFAULT NULL,
`institutie` varchar(255) DEFAULT NULL,
`localitate` var char(255) DEFAULT NULL,
`specializare` varchar(255) DEFAULT NULL,
`tip_invatamant` varchar(255) DEFAULT NULL,
`avatar` varchar(255) DEFAULT NULL
) ENGINE=InnoDB DEFAULT CHARSET=utf8;

În ceea ce privește funcționalitatea bazei de date, acesta este realizată prin limbajul de
manipulare a datelor, apelat prin intermediul modelelor. După cum a fost prezentat anterior,
modelul reprezintă o clasă a aplicației care se ocupă cu conectarea la baza de date și asigură
interfața dintre aplicație și baza de dat e.
Pentru implementarea modelelor am folosit o altă facilitate oferită de către Codeigniter și
anume, clasa Active Records , care permite scrierea comenzilor SQL, într -o manieră orientată

pe obiecte specifică PHP 5. Oferim ca exemplu operațiile executate p entru inserarea și
actualizarea și regăsirea datelor din tabela “ users ”:

Metoda din controller pentru inregistrarea unui utilizator:

public function register_user() {
$this ->form_validation ->set_rules("email", "Email", "trim|required|valid_email");
$this ->form_validation ->set_rules("first_name", "Prenume", "trim|required|alpha");
$this ->form_validation ->set_rules("last_name", "Nume", "trim|required|alpha");
$this ->form_validation ->set_rules("password", "Parola", "trim|required|min_length[8 ]");
$this ->form_validation ->set_rules("c_password", "Confirmare parola",
"trim|required|min_length[8]|matches[password]") ;
if ($this ->form_validation ->run() === false ) {
$this ->session ->set_flashdata("errors", validation_errors());
} else {
$user = $this ->user ->find_user_by_email($this ->input ->post());
if (count($user) > 0) {
$this ->session ->set_flashdata("errors", "<p>Adresa de e -mail este deja
folosita!</p>");
} else {
$this ->session ->set_flashdata("success", '<div class="alert alert -success text –
center">Contul a fost creat cu success! Va puteti autentifica.</div>') ;
$this ->user ->add_user($this ->input ->post()) ;
if ($this ->db->insert_id() == 1) {
$this->user ->make_admin($this ->db->insert_id(), 9);
}
}
}
redirect("/main/register");
}

Metoda din model pentru inregistrarea unui utilizator:

public function add_user($post_data) {
$query = "INSERT INTO users (email, first_name, last_name, password, user_level, avatar,
profesie, institutie, specializare, tip_invatamant, localitate, created_at, updated_at)
VALUES (?, ?, ?, ?, ?, ?, ?, ?, ?, ?, ?, NOW(), NOW())";
$values = array($post_data['email'],
$post_data['first_name'],
$post_data['last_name'],
$post_data['password'],
1,
'avatar.png',
'Student',
$post_data['institutie'],
$post_data['specializare'],
$post_data['tip_invatamant'],
$post_data['localitate']);
$this ->db->query($query, $values);
}

Interfața este implementată utilizând viziunile și unitățile de control. Din prezentarea
arhitecturii Model – View – Controller, știm că viziunile se ocupă cu prezentarea informațiilor
către utilizator, deci cu partea vizuală a interfeței, în timp ce unitatea de control se ocupă cu
funcționalitatea acesteia, întrucât preia cererile generate de acțiunile utilizatorului și le
procesează, oferind un răspun s ce indică o nouă direcție de navigare în cadrul aplicației sau
filtrează o parte din informațiile ce trebuie redate. Vom oferi ca exemplu clasa “ Dashboard”.
class Dashboard extends CI_Controller {

public function __construct() {
parent::__ construct();
$this ->output ->enable_profiler(false);
$this ->load ->model('User');

}

public function dashboard_index() {
$users = $this ->user ->find_all();
$data = array("users" => $users);
$this ->load ->view('da shboard/dashboard_index', $data);
}

public function search() {
$search = $this ->input ->post('search');
$query = $this ->User ->find_user_by_name($search);
echo json_encode($query);
}

public function new_user() {
$this ->load ->view('dashboard/new_user');
}

public function edit_user_admin($id) {
$user = $this ->user ->find_user_by_id($id);
$data = array("user" => $user);
$this ->load ->view('dashboard/edit_user_admin', $data);
}

public function edit_user() {
$user = $this ->user ->find_user_by_id($this ->session ->userdata("user_id"));
$data = array("user" => $user);
$this ->load ->view('dashboard/edit_user', $data);
}

public function show($id) {
$user = $this ->user ->find_user_by_id($id);
$messages = $this ->message ->get_messages($id);
$comments = array();
$users = $this ->user ->find_all();
foreach ($messages as $message) {
$comments[] = $this ->com ment ->get_comment($message['id']);
}
$data = array("user" => $user, "messages" => $messages, "comments" => $comments, "users"
=> $users);
$this ->load ->view('dashboard/show_user', $data);
}

}

Din funcțiile prezentate mai sus, se observă clar rolul unității de control, și anume acela de a
dirija fluxul aplicației, între paginile ce trebuiesc afișate și elementele de logică ce asigură
funcționalitatea aplicației. Tot la partea de funcționalitate a aplicației se adaugă accesul la
aplicație pe baza unui nume de utilizator și a unei parole, care identifică fiecare utilizator ce
lucrează cu aplicația. Pentru implementarea acestui modul, au fost create o viziune “Login” și
o unitate de control cu același nume. Acest modul, citește dat ele de autentificare și verifică
dacă sunt găsite în baza de date. În caz afirmativ, este permis accesul utilizatorului, în caz
contrar, accesul este interzis. Controlarea activității de autentificare se desfășoară după cum
urmează, fiind gestionată de cla sa Login:

public function login_user() {
$user = $this ->user ->find_user_by_email_and_password($this ->input ->post());
if (count($user) > 0) {
$this ->session ->set_userdata("logged_in", 1);
$this ->session ->set_userdata("user_id", $use r['id']);
$this ->session ->set_userdata("user_level", $user['user_level']);

if ($user['user_level'] == 9) {
redirect("/dashboard/admin");
} else { // $user['user_level'] == 1

redirect("/dashboard");
}
} else {
$this ->session ->set_flashdata("errors", "<p>Adresa de email sau parola folosita nu sunt
corecte.</p>");
redirect("/signin");
}
}

public function logout_user() {
$this ->session ->set_userdata("logged_in", 0);
$this ->session ->unset_userdata("user_id");
$this ->session ->unset_userdata("user_level");
redirect("/signin");
}

Dupa procesul de inregistrare/autentificare descise mai sus utilizatorul va fi redirectionat
conform schemei descri se mai sus in contr oller-ul Dashboard .
Mai jos vom prezenta arhitectura functiei din spatele functional;itatii de galerie
Metoda Galerie:
class galerie extends CI_Controller
{
public function __construct()
{
parent ::__construct ();
$this ->load ->model('Upload _model');
$config['upload_path'] = realpath( APPPATH . '../upload');
$config['allowed_types'] = 'jpg|jpeg|png';

$config['max_size'] = '204800' ;
$this ->load ->library('upload', $config);
}
public function index ()
{
$this ->load ->view('upload_form', array ('error' => ' ')) ;
}

public function do_upload()
{
if (!$this ->upload ->do_upload()) {
$error = array ('error' => $this ->upload ->display_errors());

foreach ($error as $item => $value) {
echo '<ol class="alert alert -danger"><li>' . $value . '</ol></li>';
}
exit;
} else {
$upload_data = array ('upload_data' => $this ->upload ->data());
foreach ($upload_ data as $key => $value ) {
$image = $value['file_name'];
$name = preg_replace('/ \\.[^.\\s]{3,4}$/', '', $value['file_name']);
$data = array (
'path' => $image,
'name' => $name
);
$this ->db->insert('gallery', $data);
}
echo '<h4 style="color:green">Image uploaded Succesfully</h4>';
exit;
}
}

function fillGallery()
{
$uploadpath = base_url() . 'upload/';
$rs = $this ->db->get('gallery');
foreach ($rs->result() as $row) {
$src = $uploadpath . $row ->path;
$alt = $row ->name;
$lid = $row ->id . 'g';
echo "<li class='thumbn ail' id='$lid'>
<span id='$row ->id' class='btn btn -info btn -block btn -delete'><i
class='glyphicon glyphicon -remove'></i>&nbsp;&nbsp;&nbsp;Delete</span>
<img src='$src' alt='$alt' style='height: 150px; width: 150px'>
<span class='btn btn -warning btn -block'>$alt</span></li>";

}
}
function deleteimg()
{
$this ->db->where('id', $this ->input ->post('id'));
$this ->db->delete('gallery');
echo '<h4 style="color:green">This image deleted successfully</h4>';
exit;
}
}
Metoda din controller -ul „Messages”
class Messages extends CI_Controller {
public function post($poster_id, $user_id)
{
$this ->message ->add_message($t his->input ->post(), $poster_id, $user_id);
redirect("users/show/$user_id");

}

}
Metoda din model -ul „Message”
class Message extends CI_Model {
public function add_message($post_data, $poster_id, $user_id)
{
$query = "INSERT INTO mes sages (message, created_at, updated_at, user_id, poster_id)
VALUES (?, NOW(), NOW(), ?, ?)";
$values = array ($post_data['input_message'], $user_id, $poster_id);
$this ->db->query($query, $values);
}

public function get_me ssages($id)
{
$query = "SELECT messages.id, message, messages.created_at, user_id, poster_id,
first_name, last_name, avatar
FROM messages
LEFT JOIN users
ON messages.poster_id = users.id
WHER E user_id = ?
ORDER BY messages.created_at DESC";
$value = $id;
return $this ->db->query($query, $value) ->result_array();
}

public function remove_messages($user_id)
{
$query = "DELETE FROM messages
WHERE user_id = ?
OR poster_id = ?";

$value = array ($user_id, $user_id);
$this ->db->query($query, $value);
}
}

Functia comentarii
Metoda din controller „Comments”
class Comments extends CI_Controller {
public function post($message_id, $commenter_id, $user_id)
{
$this ->comment ->add_comment($this ->input ->post(), $message_id, $commenter_id);
redirect("users/show/$user_id");
}
}

Metoda din modelul „Comment”
class Comment extends CI_Model {
public function add_comment($post_data, $message_id, $commenter_id)
{
$query = "INSERT INTO comments (comment, created_at, updated_at, message_id,
user_id)
VALUES (?, NOW(), NOW(), ?, ?)";
$values = array ($post_data['input_comm ent'], $message_id, $commenter_id);
$this ->db->query($query, $values);
}

public function get_comment($message_id)
{
$query = "SELECT comments.id, comment, comments.created_at, message_id, user_id,

first_name, last_name, avatar
FROM comments
LEFT JOIN users
ON comments.user_id = users.id
WHERE message_id = ?";
$value = $message_id;
return $this ->db->query($query, $value) ->result_array();
}

public function remo ve_comments($user_id)
{
$query = "DELETE FROM comments
WHERE user_id = ?";
$value = $user_id;
$this ->db->query($query, $value);
}
}
Pentru interfata grafica am folosit tehniologiile HTML5 cu librarie CSS Bootstrap 3 si librarii
javascript .
Extras din codul sursa pentru pagina de autentificare:
<?php $this ->load ->view('partials/head2.php'); ?>

<div class="image -container login -bg">
<div class="container">
<div class="row animated fadeIn">
<div c lass="col -sm-8 col -sm-offset -2">
<!– Wizard container –>
<div class="wizard -container ">
<div class="card wizard -card ct -wizard -sky" id="wizard">
<?= $this ->session ->flashdata("e rrors"); ?>

<form class="form -login text -center" action=" <?php echo base_url();
?>users/login_user"
method="post">
<h1 class="app -title">
<img src=" <?php echo base_url() ?>assets/img/logo.png" class="logoreg">
</h1>
<div class="form -group">
<input type="text" class="form -control" placeholder="Adresa e -mail"
name="email"
required="" autofocus="">
</div>
<div class="form -group">
<input type="password" name="password" class="form -control"
placeholder="Parola"
required="">
</div>
<button class="btn btn -lg btn -sky btn -fill btn -block" name="signin"
type="submit">
<i class="fa fa -share"></i>
Autentificare
</button>
<a href=" <?php echo base_url(); ?>register" class="text -center new –
account">Vreau cont </a>
</fo rm>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<script type="text/javascript">
var _gaq = [

['_setAccount', 'UA -49755460 -1'],
['_trackPageview']
];
(function (d, t) {
var g = d.createElement(t), s = d.getElementsByTagName(t)[0];
g.src = ('https:' == location.protocol ? '//ssl' : '//www') + '.google -analytics.com/ga.js';
s.parentNode.insertBefore(g, s)
}(document, 'script'));
</script>
</body>
</html>
Figura de mai jos ilustreaza pagina de profil a unui utilizator.
In partea de sus se regaseste formularul de cautare live, logo -ul si meniul.
In blocul din partea dreapta se regasesc una sau mai multe reclame.