SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE [605886]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

STRATEGII PERSUASIVE ÎN CAMPANIA ANTIDROG
,,REBEL FĂRĂ CAUZĂ”
PERSPECTIVE SEMIOTICE

Coordonator științific

Prof. univ. dr. Traian -Dinorel STĂNCIULESCU

Autor

Andreea – Daniela LEȘOVSCHI

IAȘI
Iulie 2018

2 CUPRINS

INTRODUCERE. …………………………. …………………………………………………… ………………………..3

CAPITOLUL I – Consumul de droguri în societatea contemporană …………. …………………………4
1.1. Drogul – un pericol pentru starea biopsihosocial ă a ființei umane ……… …………………………4
1.2. Situația consumului de droguri în societatea actuală ………………………… ……………………….12
1.2.1 Situația consumului de droguri la nivelul mondial ………………….. ……………… ……12
1.2.2 Aspecte ale situației consumului de droguri în România ………. ……………………….14

CAPITOLUL II – Metode persuasive în campania publicitară ……………….. ………………………..20
2.1. Strategii persuasive operațional e în comunicarea publică ………………… ………………………..20
2.2. Virtuțiile analizei semiotice : Metoda situațional -hexadică ………………. ………………………..29

CAPITOLUL III – Campania antidrog ,,Rebel fără cauză” , u n posi bil scenariu de
persuasiune …………………………………………………………………………………………………………….. ….36
3.1. Considerații contextuale : Consumul de droguri în rândul tinerilor …………………………. …..36
3.2.Prezentarea Agenției Naționale Antidrog (A.N.A.) ……………………………………………………. 37
3.3. Subiectul destinat campaniei ………………………………………………………………………………….. 38
3.4. Mijloac ele și canalele de comunicare ale campaniei ………………………. …………………………38
3.5. Utilizarea metodologiei situaționale hexadice …………………………………………… 40
3.6. Optimizarea campaniei, în urma analizei din perspective semiotice ……………. ………………47

CONCLUZI E…………………………………………………………………………………….. ……………………. ..51

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………….. …………………………… ….52

3 INTRODUCERE

Fenomenul consumului de substanțe ilicite este unul din cele mai complexe și tragice
fenomene ale lumii contemporane, anual înregistrându -se sute de mii de morți în urma
abuzului de droguri. Amploarea fenomenului a făcut ca preocuparea pentru monitorizarea și
cercetarea dinamicii acestuia și lupta pentru prevenția și stoparea consumului de droguri să fie
continuă .
Un rol important în această luptă este al societății și, implicit, al fiecăruia dintre noi în
parte. Astfel, subiectul destinat cercetării mele p rivește acest fenomen, finalul cercetării
constituindu -l o campanie împotriva consumului de droguri, creată de mine, plecând de la o
situație potențială: aceea că sunt un specialist PR, colaborator al filialei din Iași (Centrul de
Prevenire, Evaluare si Co nsiliere Antidrog Iași), a Agenției Naționale Antidrog .
În parcursul cercetării mele, am analizat procesul de persuasiune și influența sa în
publicitate, precum și reguli ale acestuia și metode utilizate în publicitate, pentru persuadarea
și influențarea p ublicului. Mai departe, am realizat o scurtă sinteză a domeniului semioticii,
evidențiind virtuțiile analizei semiotice, prin ilustrarea metodei situațional -hexadice, ce
presupune analizarea și optimizarea situațiilor de comunicare.
Cu ajutorul părții apl icative a acestei cercetări, am dorit să ilustrez importanța
instrumentelor metodologiei semiotice și eficacitatea acestora, într-o campanie publicitară
antidrog , ce și -a propus ca obiectiv și scop final, prevenirea situației consumului de droguri și
dimin uarea numărului de consumatori și potențiali consumatori.

4 CAPITOLUL I – Consumul de droguri în societatea contemporană

1.1. Drogul – un pericol pentru starea biopsihosocial ă a ființei umane

Definiție și clasificări ale drogurilor

Termenul drog (în sensul larg, ce include și medicamentele) reprezintă orice substanță
farmacologic activă asupra organismului , care schimbă starea mentală sau funcția corporală1.
În sens uzual, drogul este orice substanță psihoactivă care se pretează la un consum abuziv și
care poate antrena manifestări de dependență2.
Pentru a înțelege drogurile și efectele acestora, autorii cărții ,, Tripat: ce trebuie s ă știi
despre droguri : de la alcool la ecstasy” formulează următoarele principii3:
– Drogul este substanța chimică introd usă în organism, care produce schimbări la
nivelul stării mentale sau al funcției organice ;
– Modalitatea de p ătrundere a unui drog în organism influențează enorm efectele
acestuia (ingerarea fiind calea cea mai lentă, iar inhalarea sau injectarea
reprezentâ nd căile cele mai rapide) ;
– Perioada în care un anumit drog afectează sistemul nervos central variază, unele
droguri fiind eliminate în doar câteva minute, în timp ce altele persistând câteva
săptămâni ;
– Efectele drogurilor se schimb ă în timp, odată cu adapt area organismului la ele
(fenomen numit toleranță ). Atunci când consumul de droguri este oprit apare
fenomenul numit sevraj , acesta reprezentând funcționarea anormală a organismului,
datorată absenței substanțelor psihoactive.

Drogurile pot fi clasificat e în funcție de efectul pe care îl au asupra minții. Cele care
afectează creierul sunt drogurile psihoactive. Unele pot fi găsite în alimente sau băuturi (spre

1 Cynthia Kuhn, Scott Swartzwelder, Wilkie Wilson, Tripat: ce trebuie s ă știi despre droguri : de la alcool la
ecstasy, Editura Trei , București, 2014, p. 453
2 Denis Richard, Jean -Louis Senon, Dicționar de droguri, toxicomanii și dependențe, Editura Științelor
Medicale, București, 2007, p. 57
3 Cynthia Kuhn, Scott Swartzwelder, Wilkie Wilson, Tripat: ce trebuie s ă știi despre droguri : de la alcool la
ecstasy, Editura Trei, București, 2014, pp. 452 -453

5 exemplu, cafeaua și alcoolul), în medicamentele prescrise de către medici, pentru tratarea
bolilor creierului și în diversele categorii de compuși, luați în scopuri recreaționale4.
Expertul mondial în problemele legate de dependența de droguri și de alcool, Griffith
Edwards propune următorul sistem de clasificare al drogurilor5:
– Sedativele: Au capac itatea de a scădea controlat activitatea cerebrală și de a
produce stări de relaxare și somnolență, însă au, de asemenea, și capacitatea de a
mări timpul de reacție și de a scădea coordonarea ; în doze mari, ele provoacă
intoxicație și inconștiență sau pot produce dezinhibare și agitație. În categoria
sedativelor sunt incluse alcoolul, pastilele sub forma de barbiturice sau
tranchilizante slabe, gazele anestezice și alte substanțe volatile.
– Stimulentele: Acestea au capacitatea de a cre ște activitatea cerebra lă, provocând
stări de excitație nervoasă și vigilență, însă pot induce cu ușurință stări de anxietate,
agitație, precum și disconuitatea procesului de gândire și halucinații. În această
categorie sunt incluse cofeina, cocaina și amfetamina.
– Opiaceele: În această categorie intră opiul – ,,părintele tuturor opiaceelor”6 și
derivații acestuia, ce simulează efectele opiului. Acestea au capacitatea de a calma
durerea și de a produce o stare de euforie intensă. Astfel, se regăsesc opiaceele
,,naturale”, însemnân d morfina, heroina și codeina, precum și opiaceele sintetice –
petidina și metadona7.
– Halucinogenele: Aceste droguri au efecte extrem de complexe asupra creierului,
creând halucinații, iluzii și stări emoționale secundare intense8; pot deforma
senzațiile, precum și percepția asupra timpului și a spațiului, halucinațiile provocate
de acestea putându -se transforma chiar în coșmaruri. Printre cele mai cunoscute
substanțe halucinogene se numără LSD (acidul lisergic dietilamid) și mescalina.
– Drogurile cu acțiune multiplă: Mai există o serie de substanțe, pe lângă cele patru
categorii principale menționate anterior, ce au efecte multiple. În această categorie

4 Ibidem, p. 454
5 Griffith Edwards, Drogurile : o tentație ucigașă, Editura ,,Paralela 45”, Pitești, 2006, pp. 12 -13
6 Ibidem
7 Cătălina Tudose, Florin Tudose, Psihiatrie în practica medi cală, Editura ,,Infomedica”, București, 2007
8 Ibidem, p. 272

6 sunt incluse canabisul (halucinogen și sedativ), MDMA /Ecstasy (stimulent și
halucinogen), nicotina (sedati v și stimulent).

Problemele legate de droguri: un model biopsihosocial

Problemele legate de droguri au cauze multiple, însă acestea par să aibă un fundament
biologic. Specialiștii au acordat atenție asocierii adicției cu procesele biologice și totodată a u
încercat să găsească conexiuni genetice, care ar putea determina predispoziția unei persoane
de a confrunta cu problemele legate de droguri9.
Totuși, cercetătorii asociază problemele legate de droguri și cu factori psihologici și
sociali, care par să fie cei care contribuie la evoluția și perpetuarea acestor probleme. Astfel,
apare ceea ce cercetătorii denumesc modelul biopsihosocial10, toți acești factori (biologici,
psihologici și sociali sau de mediu) fiind importanți în înțelegerea și tratarea probleme lor
legate de droguri.

Figura 1.2. Modelul biopsihosocial al problemelor legate de droguri11

9 Arthur W. Blume , Consumul și dependența de droguri: ghid practic de evaluare, diagnostic și tratament,
Editura ,,Polirom”, Iași, 2011 , p. 49
10 Ibidem, p.49
11 Ibidem, p. 50 Factori
biologici Factor i
psihologici
Probleme legate de
droguri
Factori
psihologici

7 Factori de risc biologici

Studiile legate de problema consumului de droguri arată că un istoric familial marcat
de adicții poate con stitui un factor de risc extrem de puternic, riscul crescând în cazul în care
un membru al nucleului familial consumă substanțe nocive12. Deși există această ipoteză, nu s –
a găsit un model comportamental genetic care să o demonstreze, nefiind clar în ce măs ură
tendința de manifestare a problemelor legate de droguri în cadrul unei familii, ar putea avea o
componentă genetică. Transmiterea intergenerațională a abuzului de substanțe în cadrul
familiilor este cauzată probabil de o combinație de gene care ar pute a induce vulnerabilitate
sau sensibilitate față de utilizarea drogurilor, precum și de modelarea inadaptativă cauzată de
membrii familiei care consumă substanțe pentru a face față problemelor13.
Potrivit psihologului Arthur W. Blume, există dovezi conform cărora cel mai mare
factor de risc biologic asociat cu problemele legate de droguri, îl constituie o tulburare
psihiatrică asociată. Se estimează că între o treime si două treimi din persoanele cu adicții, au
cel puțin o astfel de tulburare. Astfel, studii le asociază presupusa transmitere
intergenerațională a problemelor legate de droguri cu cea a afecțiunilor psihiatrice, emițând
ipoteza conform căreia tulburările psihiatrice ar putea facilita riscul ca o persoană să devină
consumatoare sau dependentă de s tupefiante.

Factori de risc asociați mediului

Factori i de risc asociați mediului influențează problema consumului de droguri și
favorizează evoluția acestui fenomen. Astfel, regăsim următorii factori14:
– Sărăcia: A fost asociată cu procente mai mari ale co nsumului de droguri, această
problemă înregistrând niveluri mai ridicate în zonele sărace ;
– Stresul : Abuzul de droguri poate fi cauzat de mai multe tipuri de stresori
psihologici, printre care unii legați de problemele familiale, bani, locul de muncă,

12 Arthur W. Blume , Consumul și dependența de droguri: ghid practic de evaluare, diagnostic și tratament,
Editura ,,Polirom”, Iași, 2011 , p. 50
13 Ibidem, p. 51
14 Ibidem, p. 52

8 locui tul în spații aglomerate (asociat cu sărăcia), necazu ri zilnice, crize existențiale
etc.;
– Educația : Este considerată ca fiind un factor care protejează de probleme, o
persoană cu o educație avansată fiind mai puțin expusă riscurilor consumului de
droguri. Totuși, educația este strâns legată de venit, așa că este neclar ce anume
asigură protecția față de acest fenomen : educa ția avansată sau situația financiară
bună ;
– Abuzul : Alți factori de mediu privesc abuul fizic și emoțional, episoadele
traumatizante și o presiunea. Multe persoane care se confruntă cu probleme legate de
droguri au fost supuse anterior unor abuzuri de natură emoțională, fizică și sexuală.
Asocierea dintre abuzuri și consumul de droguri necesită atenție, fiind semnificativă.
Abuzul și neglija rea contribuie la crearea unui mediu invalidant, ostil, precum și
nepotrivirile dintre personalitățile membrilor unei familii și dintre anumite modele
comportamentale și normele societății;
– Minoritățile : Multe persoane aparținând unor grupuri etnice minori tare se simt
marginalizate, iar riscul consumului de droguri în cazul acestora este asociat cu
capacitatea scăzută de a face față culturii majoritare. Unele persoane susțin că au
consumat substanțe pentru a diminua stresul creat de confruntarea cu prejudec ățile
culturii majoritare, iar altele au făcut acest lucru ca un act de sfidare la adresa
societății opresive.
– Așteptările societale : Așteptările societale în privința consumului de droguri par să
fie asociate cu susceptibilitatea membrilor societății de a se confrunta cu această
problemă. Mulți cercetători sunt de părere că expunerea la utilizarea responsabilă a
substanțelor în societate, ar putea promova un consum moderat al acestora. Un
exemplu în acest sens îl constituie legalizarea marijuanei în Olanda , care în prezent
înregistrează procente mai mici ale utilizării acesteia decât în S.U.A.

Pe lângă factorii biologici și de mediu menționați , există și mulți alți factori
individuali (comportamentali, cognitivi, emoționali) care influențează debutul și ev oluția
problemelor legate de consumul de droguri.

9 Factori de risc psihologici
Factori comportamentali

Multă vreme, c ercetătorii au căutat un pattern al personalității sau un profil psihologic
al consumatorului de droguri, însă nu au avut succes. Totuși, principiile comportamentale pot
explica modele comportamentale specifice adicției. Consolidarea pozitivă15 constituie un
astfel de exemplu : aceasta este echivalentă cu primirea unei ,,recompense” după manifestarea
unui anumit tip de comportament. Consolid area poate surveni după ce o persoană a consumat
substanțe psihoactive și a perceput experiența ca fiind una plăcută, simțindu -se bine în urma
acesteia. Cu toate acestea, manifestarea acesteia este una imprevizibilă și nu se aplică în toate
cazurile, patte rnul consolidării fiind unul variabil și diferit de la consumator la consumator.
De asemenea, utilizarea drogurilor poate determina și o consolidare negativă16. În
cazul consolidării negative , ,,recompensa” apare atunci când comportamentul este asociat cu
înlăturarea sau reducerea lucrurilor care ii creează disconfort sau față de care consumatorul are
o aversiune.
Astfel diferența dintre cele două este următoarea :
– consolidarea pozitiv ă reprezintă consecințele plăcute asociate cu utilizarea
substanței, iar
– consolidarea negativă reprezintă diminuarea emoțiilor, a sevrajului sau
simptomelor psihiatrice.
Deseori , problemele legate de droguri sunt rezultat al unor aptitudini deficitare de
,,coping” (to cope = a face față). Oamenii recurg la astfel de metode atunci când nu găsesc alte
soluții pentru a face față stresului și problemelor.

Factori cognitivi

Sistemul de convingeri al unei persoane poate influența pattern -ul utilizării drogurilor.
Multe persoane au anumite convingeri legate de consumul de droguri. Ac este convingeri se

15 Arthur W. Blume , Consumul și dependența de droguri: ghid practic de evaluare, diagnostic și tratam ent,
Editura ,,Polirom”, Iași, 2011 , p. 55
16 Ibidem

10 numesc așteptări17 și pot fi pozitive sau negative. Așteptările pozitive diminuează dorința
oamenilor de a se schimba, deoarece aceștia asociază consumul de droguri cu reducerea
anxietății sau a depresiei și îmbunătățirea vieții lor socia le.
Un alt factor de risc cognitiv important este autoeficiența . Acesta este asociat cu
convingerea oamenilor privind capacitatea lor de a -și controla comportamentul în anumite
situații18. Dacă oamenii au o autoeficiență scăzută, sunt mai predispuși să pia rdă controlul
asupra utilizării drogurilor în anumite situații.
De asemenea, alte probleme cognitive asociate cu abuzul de droguri vizează
producerea de leziuni asupra creierului, amplificarea riscului de atac cerebral, apariția
malnutriției, a dificultăț ilor de memorie, reducerea considerabilă a capacității de a rezolva
probleme, de a gândi abstract, de a controla impulsuri și de a iniția sau stopa anumite
comportamente.

Factori emoționali

Emoțiile pot juca un rol în apariția problemelor legate de consu mul de droguri.
Persoanele consumatoare sau dependente de droguri au dificulțăți legate atât de exprimarea
emoțiilor, cât și de identificarea lor. Emoțiile intense pot reprezenta un risc pentru persoanele
cu probleme legate de droguri, mai ales pentru cele care utilizează aceste subtanțe pentru a le
face față. Astfel, apar următoarele probleme legate disfuncțiile emoționale19:
– Mânia este o emoție asociată cu agresiunea și este resimțită frecvent de
consumatorii de droguri, probleme legate de droguri fiind și ele asociate cu
manifestările violente ;
– Durerea și triste țea pot preceda abuzul de substanțe, iar unele persoane pot folosi
drogurile pentru a evita să se gândească la evenimentele care le -au declanțat aceste
emoții negative ;
– Rușinea, drept consecință a unui abuz sau ca rezultat direct al perceperii eșecurilor
personale este asociată cu probleme le legate de droguri ;

17 Ibidem, p. 58
18 Arthur W. Blume , Consumul și dependența de droguri: ghid practic de evaluare, diagnostic și tratament,
Editura ,,Polirom”, Iași, 2011 , p. 60
19 Ibidem, p. 63

11 – Vinov ăția, spre deosebire de rușine, este legată de violarea sau de încălcarea
încrederii interpersonale. Totuși, mulți consumatori suferă de tulburare de
personalitate antisocială și nu resimt vinovăție sau remușcare ;
– Rumina ția (gânduri dăunătoare care impiedică progresul existențial) și regretul
sunt legate de consumul de droguri , deoarece reprezintă adesea consecințe ale un or
alegeri greșite , asociate unei judecăți defectuoase . Totuși, acestea sunt deseori
atribuite tulburărilor depresive și anxioase și este greu de stabilit dacă precedă
consumul de droguri sau sunt o consecință a acestuia ;
– Fericirea și bucuria : aceste emoții pozitive pot fi copleșitoare pentru persoanele
care nu au trăit astfel de experiențe, iar acestea se pot simți dezechilibrate și
utilizează droguri pentru a putea gestiona experiențele emoționale.

Totuși relația dintre consumul de droguri și emoții este una complexă, care depinde de
mulți factori externi și interni și care este influențată și de ceilalți factori menționați până
acum.
Factorii genetici depășesc puterea de control a oame nilor, însă cei de mediu și cei
comportamentali pot fi modificați, iar urmărirea aspecte lor ce țin de aceștia și încercarea de
diminuare a acestora ar putea produce multe schimbări pozitive și îmbunătățiri în ceea ce
privește fenomenul consumului de droguri și evoluția acestuia.

12 1.2. Situația consumului de droguri în societatea a ctuală
1.2.1. Situația consumului de droguri la nivelul mondial

Responsabile pentru cercetarea dinamicii fenomenului consumului de droguri la nivel
mondial și european sunt UNODC – United Nations Office on Drugs and Crime (Biroul
Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate) și EMCDDA – European Monitoring Centre
dor Drugs and Drug Addiction (Observatorul European de Droguri și Toxicomanii ). Acestea
au prezentat statistici privind situația drogurilor la nivel mondial, aratând u-și preocuparea
continuă pentru monitorizarea și cercetarea dinamicii fenomenului consumului de droguri20.
Astfel, în rapoartele lansate de UNODC întâlnim următoarele statistici și constatări: la
nivel mondial , se estimează că peste 255 de milioane de persoane (5,3% dintre cei cu vârst e
cuprinse între 15 – 64 ani din întreaga lume) au consumat droguri ilicite în anul 2015. În anul
precedent, consumul de droguri a fost cu mult mai scăzut, în 2015 înregistrându -se cu 7
milioane de consumatori de droguri, în plus21. Totuși, și creșter ea populației la nivel mondial
este un factor care influențează modificarea numărului de consumatori înregistrat la nivel
mondial.
Numărul anual de decese asociate consumului de substanțe ilicite a fost estimat la
190.000 de decese, în anul 201522. Această statistică este extrem de îngrijorătoare, un număr
foarte mare de persoane continu ând să-și piardă viața prematur, cauza cea mai des întâlnită
fiind supradoz a de droguri.
Consumul de opiacee (heroină, opiu) și opiode (produse farmaceutice derivate din
opiacee, prescrise ilegal – oxicodonă, hidrocodonă, fentanil, tramadol ) rămâne stabil în anul
2015, față de anul anterior. Consumului de opioide în rândul populației adulte înregistrează
peste 33 milioane de consumatori (aproximativ 0,8% din populația mondial ă adultă ), iar

20 Raport privind situația con sumul de droguri la nivel mondial și european, http://www.optimalmedia.ro/stire –
optimal -antidrog/situatia -drogurilor -la-nivel -european -si-mondial/8021 , accesat la data de 25 iunie 2018
21 Raport privind situația consumul de droguri la nivel mondial,
https://www.unodc.org/wdr2017/field/WDR_2017_prese ntation_lauch_version.pdf , accesat la data de 25 iunie
2018
22 Ibidem

13 consumului de opiacee înregistrează aproximativ 17 milioane de consumatori (0,5% din
populația adultă )23.
Consumul și producția de cocaină scad din anul 2005 și până în anul 2015, însă nivelul
rămâne în continuare ridicat în America de Nord , Europa Centrală și de Vest și Australia , mai
ales în categoriile de vârstă 15-34 ani24.
Canabisul înregistrează o creștere continu ă, nivelul fiind foarte ridicat în America de
Nord , Australia, în centrul și vestul Africii și în centrul și vestul Europei . Statisticile din anul
2015 arată o creștere a cantităților de plante de canabis din întreaga lume, ajungând la peste
7000 de tone25. De asemenea, un număr semnificativ de consumatori fiind tinerii cu vârste
cuprinse între 15-25 ani.
Statisticile arată că dintre persoanele dependente de droguri din Statele Unite ale
Americii, rata persoanelor de sex masculin este mai ridicată față de cea a persoanelor de sex
feminin, acestea fiind de 3,8 %, respectiv, 1,9%.26
La sfârșitul anului 2015 , peste 540 de noi substanțe cu proprietăți psihoactive au fost
raportate la nivel mondial , cu mult mai multe comparativ cu anul anterior, când au fost
înregistrat e un număr de 450 de substanțe . Creșterea numărului de substanțe cu proprietăți
psihoactive arată o diversificare a pieței drogurilor sintetice .

În ceea ce priveșe situația consumului de droguri la nivel european , statisticile arată
faptul că producerea și consumul de heroină sunt în declin , însă de înregistrează o creștere a
consumului de opioide și de droguri sintetice27.
În prezent, sunt peste 1,5 milioane de consumatori de opiacee (heroină, opiu) și opioide
(metadonă, buprenorfină , morfină, tramadol, fentanil), în anul 2014 fiind confiscate peste 13
tone de heroină și opiu și peste 4000 de kilograme de metadonă, oxicodonă , tramadol, morfină
și fentanil, la nivelul Europei. Printre consumatorii care au un istoric de consum de droguri

23 Ibidem
24 Raport privind situația consumul de droguri la nivel mondial,
https://www.unodc.org /wdr2017/field/WDR_2017_presentation_lauch_version.pdf , accesat la data de 25 iunie
2018
25 Ibidem
26 Raport privind situația consumul de droguri în Statele Unite ale Americii, https://www.samhsa.gov/atod ,
accesa t la data de 25 iunie 2018
27Raport privind situația consumul de droguri la nivel european,
http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/4541/TDAT17001ENN .pdf, accesat la data de 25 iunie
2018

14 multiple , pe termen lung, un număr semnificativ este reprezentat de persoane cu vârste
cuprinse între 40 și 50 de ani28.
Canabisul este cel mai consumat drog ilegal din Europa, fiind estimați peste 19,3
milioane de consumatori , dintre care 14,6 milioane tineri cu vârste cuprinse între 15-34 ani.
Statisticile arată că aproximativ 1% din populația care consumă acest drog, o face zilnic sau
aproape zilnic29.
În ultimii ani, Europa se confruntă cu o creștere a numărului de stimulente (cocaină,
ecstasy amfetamine) și substanțe noi cu proprietăți psihoactive . În prezent, cocaina este cel
mai consumat drog stimulent ilegal din Europa, în principal, în partea de vest. Rapoartele
înregistrează peste 3 milioane de consumatori cu vârste cuprinse între 15-64 ani, dintre care
două treimi dintre aceștia sunt tineri cu vârste cuprinse între 15-34 ani. Totuși, conform celor
mai recente date oferite de către țările implicate, se observă scăderi ale consumului de
cocaină30.

1.2.2 Aspecte ale situației consumului de droguri în România

La nivel național , date despre fenomenul consumului de droguri ne sunt oferite de către
Agenția Națională Antidrog și de către Institutul Național de Sănătate Publică.
Agenția Națională Antidrog (A.N.A.) prezintă situația consumului de droguri în rândul
populației generale (15 -64 de ani), conform datelor obținute prin derularea un or studi i la nivel
național. Astfel, în anul 2017 , comparând rezultatele ultime lor două studii privind prevalența
consumului de droguri în România (2013 și 2016), se observă o creștere a consumului
experimental de droguri ilicite, de sedative și tranchilizante, de la 6,6% la 7,6%, dar și a
consumului recent și a celui actual: de la 2,5% la 4,1%, respectiv de la 1,1%, la 1,7%.
Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România. După canabis, pe poziția a doua
în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează noile substanțe psihoactive

28 Ibidem
29 Raport privind situația consumului de droguri la nivel mondial și european, http://ww w.optimalmedia.ro/stire –
optimal -antidrog/situatia -drogurilor -la-nivel -european -si-mondial/8021 , accesat la data de 25 iunie 2018
30 Ibidem

15 (NSP) – 2,5%. Urmează: cocaină/ crack și LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci
halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine și ketamină – câte 0,3%.31
Conform celor mai recente studii realizate de Institutul Național de Sănătate Publică ,
observăm aceeași situ ație în privința consumului de droguri ilicite, și anume, faptul că cel mai
consumat drog este canabisul, în special în rândul tinerilor , fiind urmat de către opiacee și
substanțele noi cu proprietăți psihoactive32.

Canabisul:
– este cel mai consumat drog din România ( 4,6% din populația generală cu vârst e
cuprins e între 15 și 64 ani consumând acest drog) ;
– valoare a cea mai mare e înregistr ată pentru tinerii cu vârst e cuprins e între 25 și 34 ani
(7,4%), pentru grupa de vârstă 15 -24 ani (3,4%), iar pentru p opulația adult ă (35-44 ani), se
înregistrează o valor ea sub 2% ;
– consum ul de canabis este predominant în mediul urban , în toate regiunile țării ;
– cele mai mari valori ale consumului experimental sunt în București -Ilfov (10% din
populația regiunii )
– cea mai mică vârstă de debut a consumului, declarată , a fost 10 ani, iar cea mai mare,
50 ani.
– 81,1% dintre cei care au consumat canabis au debutat în consum în intervalul 15 -24
ani33.

Grafic I: Vârsta de debut în consumul de canabis, în funcție de grupa de vârstă34 (Sursa:
Agenția Națională Antidrog)

31 Raport privind situația consumului de droguri din România, http://www.ana.gov.ro/rapoarte_nationale.php ,
accesat la data de 8 iunie 2018

32 Raport privind situația consumului de droguri în România, http://dspiasi.ro/wp –
content/uploads/2016/06/SITUATIE_Droguri_2016.doc , accesat la data de 25 iunie 2018
33 Ibidem

16
Ecstasy :
– 0,9% din populația cu vârst e cuprins e între 15 și 64 ani a declarat că a
consumat ecstasy cel puțin o dată în viață,
– bărbații și femeile înregistrează aceeași va loare pentru consumul de ecstasy ;
– cel mai mare nivel pentru consumul experimental este înregistrat la persoanele cu
vârst e cuprins e între 15 -24 ani – 1,7%, respectiv 1% pentru cei între 25-34 ani ;
– se înregistrează o valoare de 6 ori mai mare a consumului de ecstasy în mediul urban
(1,2% față de 0,2% în mediul rural );
– cea mai mică vârstă de debut a consumului , declarată, a fost 15 ani, iar cea mai mare,
29 ani ;
– peste 80% dintre cei care au consumat ecstasy au debutat în consum la vârste sub 24
ani35.

Grafic II: Vârsta de debut în consumul de ecstasy, în funcție de grupa de vârstă36 (Sursa:
Agenția Națională Antidrog)

Cocaină/crack
– 0,8% din populația cu vârst e cuprins e între 15 și 64 ani a experimentat consumul de
cocaină/ crack ;
– valorile pentru consumul de cocaină sunt apropi ate pentru cele două genuri : 0,9%
masculin și 0,8% feminin ;
– cea mai mare valoare a consumului experimental de cocaină este înregistr ată în
rândul tinerilor cu vârst e între 25-34 ani (1,7% ), respectiv 0,7% pentru tinerii cu vârst e între
15-24 ani ;
– se înregistrează o valoare de 4 ori mai mare a consumului de cocaină în mediul urban
față de cel rural (1,1%, față de 0,3%),

34 Ibidem

35 Raport privind situația consumului de droguri în România, http:// dspiasi.ro/wp –
content/uploads/2016/06/SITUATIE_Droguri_2016.doc , accesat la data de 25 iunie 2018
36 Ibidem

17 – valorile cele mai mari ale consumului experimental se regăsesc în Regiunea
București -Ilfov (1,5% )
– cea mai mică vârstă de debut a consumului , declarată , a fost 16 ani, iar cea mai mare,
25 ani37.

Grafic III: Vârsta de debut în consumul de cocaină/crack, în funcție de grupa de vârstă38
(Sursa: Agenția Națională Antidrog)

Amfetamine
– 0,3% din populația cu vârst e cuprins e între 1 5 și 64 ani a experimentat consumul de
amfetamine;
– valorile consumului în rândul populației masculine sunt de 2 ori mai mar i decât în
rândul celei feminine (0,4%, față de 0,2%);
– tinerii cu vârste cuprinse între 15 -24 ani înregistrează o valoare a consu mului de 4 ori
mai mare (0,8%) decât cei cu vârst e între 25-34 ani (0,2%) și de 8 ori mai mare pentru
celelalte grupe de vârstă (0,1%);
– se înregistrează o valoare de 3 ori mai mare a consumului de amfetamine în mediul
urban față de cel rural (0,3%, față de 0,1% );
– cele mai mari valori ale consumului experimental se regăsesc în Regiunea Regiunea
Centru (0,7%) , urmată de Regiunea Vest (0,6%), Regiunea București/ Ilf ov (0,5%) și
Regiunea Sud (0,1% );
– cea mai mică vârstă de debut în consum a fost 17 ani , vârsta medie fiind de 22 ani;
– 60,7% dintre consumatori au declarat că au debu tat în consum la vârste cuprinse între
15-19 ani, iar 19,4% la vârste între 20 -24 ani39.

37 Ibidem
38 Raport privind situația consumului de droguri în România, http://dspiasi.ro/wp –
content/uploads/2016/06/SITUATIE_Droguri_2016.doc , accesat la data de 25 iunie 2018
39 Ibidem

18

Grafic IV: Vârsta de debut în consumul de amfetamine, în funcție de grupa de vârstă40
(Sursa: Agenția Națională Antidrog)

Heroină și alte opiacee :
– consumul de opiacee înregistr ează o valoare de 0,3%.
– proporția consumatorilor de sex masculin este de două ori mai mare față de cea de
sex feminin (0,4% față de 0,2% );
– cea mai mare prevalen ță a consu mului de opiacee este întâlnită la cei cu vârste
cuprinse între 15 -24 ani, fiind de 3 ori mai mare decât cea întâlnită la cei între 25-34 ani și de
2 ori mai mare decât cea întâlnită la cei între 35-44 ani , peste vârsta de 44 ani nefiind
înregist rat consumul;
– consumul de opiacee este regăsit doar în trei din tre regiunile de dezvoltare
economică: București -Ilfov (0,7%), Vest (0,4%) și Centru (0,3%) , însă apare o extindere a
acestuia și în Est41.

Subs tanțe noi cu proprietăți psihoactive (SNPP) :
– consumul de SNPP (cunoscute și sub denumirea de „etnobotanice” ) a înregistrat
valori de sub 2% în rândul populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani ;
– rata de continuare a consumului recent de SNPP a intrat într -un real declin ;
– în ceea ce privește consumul experimental se înregistrează prevalențe mai mari în
rândul populației de sex masculin față de cea de sex feminin : 1,5% față de 1%;
– se înregistrează în rândul tiner ilor: 15-24 ani – 0,7% consum recent de SNPP și 25 -34
ani – 0,3%;
– consumul de SNPP este mai mare în rândul grupei de vârstă 55 -64 ani ;
– consum ul de SNPP este mai mare în mediul urban ;
– ca și în cazul canabisului, este înregistrat consum ul experimental de SNPP în toate
regiunile țării , cele mai mari valori fiind în regiunea Bucure ști-Ilfov – 3,9% (lipsa consumului
în regiunea Centru );
– cea mai mică vârstă de debut, declarată, a fost 12 ani;

40 Ibidem
41 Raport privind situația consumului de droguri în România, http://dspiasi.ro/wp –
content/uploads/2016/06/SITUATIE_Droguri_2016.doc , accesat la data de 25 iunie 2018

19 – 70% dintre consumatori au debutat în consum la vârste mai mici de 19 ani , 16,9%
între 20 și 24 ani și doar 13% după 25 ani42.

Grafic V: Vârsta de debut în consumul de SNPP, în funcție de grupa de vârstă43 (Sursa:
Agenția Națională Antidrog )
Raportul Comisiei Europene menționează că, în ceea ce privește oferirea serviciilor de
asistență pentru tratarea dependenței, dintre cele 2.278 de pers oane care au cerut ajutorul
instituțiilor responsabile , 1.272 erau consumato are de canabis, 975 de heroină, 19 de cocaină și
12 de amfetamină. Totodată, acest raport indică diminuarea numărului de decese înregistrate în
urma consumului de droguri (în 2014 fiind 33 de decese , în 2017, numărul scăzând sub 21) .
Dintre persoanele decedate în urma abuzului de substanțe ilicite, a proape 50% aveau vârst e
cuprins e între 25 și 29 de ani44.

42 Ibidem
43 Ibidem
44 Raport pivind situația consumului de droguri în România,
https://ec.europa.eu/romania/news/20170706_raport_tara_romania_droguri_2017_ro , accesat la data de 25 iunie
2018

20 CAPITOLUL II – Metode persuasive în campania publicitară

2.1. Strategi i persuasive operaționale în comunicarea public ă

Delimitarea conceptului de persuasiune

Prin persuasiune înțelegem intenția unui individ de a determina un alt individ sau un
grup de indivizi să adopte anumite idei, opinii și comportamente, folosindu -se de diverse
strategii, cu scopul de a săvârși această acțiune. Persuasiunea este o formă de influențare, un
proces de ghidare, bazat pe discuții și pe atractivitatea modului de prezentare, și nu al utilizării
mijloacelor de forță .
Jean-Noël Kapferer ofe ră următoarea definiție a persuasiunii: aceasta este un proces
format dintr -o serie de operații psihice: expunerea la mesaje, transformarea în imagini a
stimulilor senzoriali, acceptarea/ respingerea conținutului mesajului, trecerea de la atitudine
la comp ortament, menținerea de durată a schimbării atitudinal – comportamentale45.
Abordând acest subiect, într -un studiu laborios, Jean -Noël Kapferer subliniază următoarea idee
importantă: aceea că oamenii manifestă rezerve față de cuvântul persuasiune, preferând
sintagma „m -a convins” în locul sintagmei “m -a persuadat”, deoarece percep persuasiunea ca
fiind o înfrângere, o recunoaștere a puterii celuilalt.
De asemenea, Septimiu Chelcea evidențiază un aspect fundamental al procesului de
persuasiune și diferența dintre persuasiune și manipulare . Aceast ă diferență constă în faptul
că se presupune că individul persuadat cunoaște intenția celui care folosește această strategie
de convingere, pe c ând, individul manipulat nu este conștient de intenția celui care se folosește
de această strategie . Astfel, regăsim următoarea definiție oferită de către Septimiu Chelcea:
persuasiunea reprezintă procesul de schimbare a opiniilor, atitudinilor sau comport amentului
unor persoane conștiente că se urmărește această schimbare, prin expunerea la mesaje
transmise cu scopul de a influența opiniile, atitudinile sau comportamentele lor46.

45 Jean-Noël Kapferer, Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass -medi a și
publicitate, prefață de Septimiu Chelcea, Ed. Comunicare.ro., Bucure ști, 2002, p. 15
46 Jean-Noël Kapferer, Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass -media și
publicitate, prefață de Septimiu Chelcea, Ed. Comunicare.ro., Buc urești, 2002 , p. 5

21 Kevin Hogan, în studiul său asupra persuasiunii, susține că persuasiunea est e
capacitatea de a le induce convingeri și valori altor persoane, influențându -le gândurile și
acțiunile prin strategii specifice47. Autorul formulează ,,Cele nouă Legi ale Persuasiunii”48,
fundamentale procesului de persuasiune :
1) Legea Reciprocit ății – Atunc i când cineva ne oferă ceva de valoare perceptibilă,
ne vom simți datori să îi oferim și noi ceva la schimb ;
2) Legea Contrastului – Atunci când două articole sunt relativ diferite, dacă sunt
plasate alături, în spațiu și timp, ni se vor părea și mai diferite ;
3) Legea Prietenilor – Atunci când cineva ne cere ceva și înțelegem că acea persoană
are în vedere propriile noastre interese și am dori, la rândul nostru, același lucru,
vom avea o motivație puternică de a -i îndeplini cererea ;
4) Legea a șteptării – Atunci cân d cineva în care credem sau pe care îl respectăm se
așteaptă să efectuăm o sarcină sau să obținem un anumit rezultat, vom tinde să ne
ridicăm la înălțimea așteptărilor acestuia (atât în sens pozitiv, cât și negativ) ;
5) Legea asocierii – Tindem să simpatizăm cu ideile, produsele sau serviciile
susținute de alte persoane pe care le simpatizăm sau respectăm ;
6) Legea consecvenței – Atunci când ne asumăm o poziție asupra unei probleme (oral
sau în scris), vom tinde să ne apărăm cu fermitate punctul de vedere, indife rent de
corectitudinea acestuia sau de probele covârșitoare împotriva acestuia ;
7) Legea penuriei – Atunci c ând constatăm că un lucru pe care ni -l dorim este în
cantitate limitată, valoare pe care i -o dăm acestuia, va crește ;
8) Legea conformismului – Tindem să fim de acord cu propunerile, serviciile sau
produsele percepute ca fiind acceptabile, de către majoritatea celorlalți indivizi sau
majoritatea membrilor grupurilor din care facem parte ;
9) Legea puterii – Avem putere asupra celorlalți, în măsura în care sunte m percepuți
de către aceștia ca având mai multă autoritate, experiență sau forță.

47 Kevin Hogan, Psihologia persuasiunii, Editura ,,ANTET”, București, 2007, pp. 11 -12
48 Kevin Hogan, Psihologia persuasiunii, Editura ,,ANTET”, București, 2007, p. 49

22 Persuasiunea în publicitate

Publicitatea este un mijloc de comunicare utilizat de către organizații și specialiștii în
comunicare și relații publice, cu scopul de a pro voca anumite reacții, în rândul publicului țintă
vizat, transmițând anumite mesaje și utilizând anumite strategii de persuadare. Astfel,
emitenții mesajelor stabilesc obiective legate de acestea, ce au rolul de a măsura impactul în
rândul receptorilor (con sumatorii). Mesajul urmărit de către emitent este transmis sub forma
unei reclame și este transpus în cuvinte, imagini și sunete (ce poartă diverse semnificații), prin
intermediul canalelor de comunicare mass -media (televiziune, radio, presă, internet), că tre
receptori.
Comunicarea de masă (sau mediată) desemnează ansamblul procedeelor prin care
grupuri de specialiști întrebuințează mass -media pentru a vulgariza un conținut informativ
sau simbolic. Diferența specifică a formei mediate de comunicare este dat ă de faptul că
mesajul, ca ansamblu de stimuli semnificanți este difuzat în același timp unui număr
virtualmente foarte mare de persoane .49 Prin urmare, specialiștii trebuie să știe în ce fel să
transmită mesajul, pentru ca acesta să ajungă la publicul viza t și să îndeplinească obiectivele
pe care aceștia și le -au propus. Receptorul (consumatorul) este suprasaturat de aceleași
informații, livrate de către mass -media și are nevoie de noutate, comportamentul său
modificându -se numai în urma unor mesaje bine re alizate și diferite față de ceea ce cunoaște
acesta. Noutatea mesajului și mijloacele de comunicare utilizate în transmiterea acestuia fac
comunicarea să devină eficientă.
Comunicarea persuasivă este un aspect fundamental al publicității. Aceasta urmăreșt e
obiective precum inducerea anumitor preferințe, încurajarea reorientării consumatorului către
un anumit brand, schimbarea percepției consumatorului asupra atributelor unui produs și
influențarea acestuia de a -l cumpăra, într -un timp cât mai scurt. Astfel , pentru reușita
procesului de persuadare trebuie avute în vedere aspecte precum: modul de transmitere al
mesajului, calitatea argumentelor folosite și limbajul utilizat , contextul social al comunicării și
credibilitatea emițătorului .
Există anumite model e care ilustrează modul în care este concepută și percepută
persuasiunea.

49Rogojinaru, Adela, Relații publice și publicitate: tendințe și provocă ri, Editura ,,Tritonic”, București, 2006, p.
94

23 Un prim model este modelul Yale50, elaborat de psihologul Carl Hovland în 1950 și
perfecționat ulterior, de William McGuire. Modelul este conceput pe ideea că un mesaj
persuasiv , pentru a exercita o reală influență , trebuie să parcurgă cu succes următoarele două
etape: receptarea corectă a mesajului transmis și dorința de acceptare a acestuia , de către
receptor . Totuși, deși a mbele sunt necesare, nu s unt s uficiente pentru procesul de persuasiune.
"Chiar dacă receptarea mesajului s -a făcut în condiții perfecte (adică mesajul a fost înțeles
exact), persuasiunea va fi egală cu zero dacă sensul mesajului nu este acceptat".51 Astfel, este
subliniată ideea potrivit căreia persuasiunea nu repr ezintă influența exercitată de un mesaj
asupra unei persoane, ci acțiunea pe care o va săvârși acea persoană cu mesajul receptat. Prin
urmare, pentru ca mesajul să aibă efect asupra receptorului, trebuie să existe succesiunea
următoarelor de etape: mesajul este trimis către receptor, receptorul acordă atenție acestuia, îl
înțelege, îl acceptă, își însusește conținutul, îl memorează, după care își schimbă
comportamentul.
. Câțiva ani mai târziu, în 1969, studiind relația dintre receptare a mesajului și accept area
lui, psihologul William McGuire a reafirmat acești pași în procesul de prelucrare a informaț iei
persuasive și a subliniat distincția di ntre cele două etape. Acesta a evidențiat rolul activ al
gândirii receptorului în comunicarea persuasivă, ceea ce a dus la impunerea unui nou model
teoretic al persuasiunii – abordarea răspunsului cognitiv .52 Modelul abordării răspunsului
cognitiv explică faptul că inteligența și stima de nu sunt factori corelați cu persuasiunea .
Astfel, sunt emise următoarele ipoteze :
– indivizii cu un grad ridicat de inteligen ță și stimă de sine pot înțelege mai bine
conținutul mesajului transmis, însă sunt mai puțin dispuși să îl accepte ;
– indivizii cu un grad mai sc ăzut de inteligen ță și stimă de sine au dificultăți în
înțelegerea mesa jului transmis, însă sunt dispu și să îl accepte mai ușor.
Prin urmare, modelul subliniază faptul că niciuna din cele două categorii de oameni nu
este mai vulnerabilă față de persuasiune decât cealaltă .
În 1968, în urma unor cercetări și experimente social e, sociologul și psihologul
Anthony Greenwald susținea că în procesul de persuasiune mai este nevoie de o etapă

50 Jean-Noël Kapferer, Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass -media și
publicitate, prefață de Septimiu Chelcea, Ed. Comunicare.ro., Bucure ști, 2002 , p. 48
51Ibidem, p.48
52 Dan Cr ăciun, Persuasiune și manipulare. Psihosociologie aplicată în marketing, publicitate, vânzări , Editura
,,Paideia”, București , 2008, p. 208

24 suplimentară, pe lângă cele două menționate anterior, și anume: elaborarea . În opinia sa,
aceasta este cheia persuasiunii53. Elaborarea permite receptorului să proceseze informația într –
un mod mai eficace, făcând mai ușoară distingerea componentelor logice ale unui argument.
Procesul ,,elaborării” permite individului să fie martor al faptului că argumentele puternice
constituie probe puternice și facilitează găsirea acestor argumente puternice. Astfel, a tunci
când primim un mesaj , interpretăm informații le din cadrul acelui mesaj , punând în balanță
argumentele pro și contra și analizăm consecințele eventualei acceptări a acestuia .
Având la bază ne număratele studii ale psihologului Anthony Greenwald, Richard Petty
și John Cacioppo, la începutul anilor 1980 au dezvoltat o teorie a persuasiunii și a schimbării
de atitudine pe care au numit -o ELM (The Elaboration Likelihood Model – modelul
probabili tății de elaborare) .54 Modelul este structurat pe două rute prin care mesajul poate
ajunge la receptor: ruta centrală ce presupune un grad mai înalt de elaborare din partea
receptorului, ce depinde de motivația acestuia și de capacitatea sa de procesare a m esajului și
ruta periferică ce presupune un grad mai scăzut de elaborare.
În ceea ce privește reclamele, psihologii Richard P etty și John Cacioppo au constatat
că receptorii au mai multe șanse să evalueze calitatea informațiilor și este mai puțin probabil
să fie influențați de atmosferă , dacă examinează îndea proape argumentele acesteia . Totuși , cei
mai mulți indivizi nu analizează critic reclamele, iar cele care au un mesaj superficial , dar
plasează produ sul alături de elemente atractive, funcțion ează în cea mai mare parte a timpului.
Conform cercetărilor din științele sociale , ce măsoară atitudinea consumatorilor față de
anumite nume sau produse de brand, produsele promovate intens sunt mai frecvent
menționate.
Teoriile menționate anterior, despre schimbar ea atitudinilor presupun faptul că
receptorii mesajelor persuasive sunt activi, atenți și critici în ceea ce privește informațiile
primite. Mesajele au un impact cu atât mai mare , cu cât sunt mai u șor de în țeles și de memorat,
stimulând o elaborare favorab ilă. Pe ruta central ă a procesului de persuasiune se află procesele
cognitive menționate , iar argumentele puternice constituie probe solide, pe când cele slabe , nu.

53 Greenwald, A. G. Cognitive learning. cognitive response to persuasion and atitude change . In A. G.
Greenwald. T. C . Brock. & T. M. Ostrom (Eds.). Psychologiral foundations of attitudes. New York: Academic
Press, 1968, p. 153 -156 .
54 Russel A. Dewey, Psychology : An introduction , http://www.intropsych.com/ch15 -social/persuasion -and-
attitude -change.html , accesat la data de 20 iunie 2018

25 Similare ,,Celor nouă Legi ale Persuasiunii” , ilustrate de către Kevin Hogan întâlnim și
la psihologul Robert Cialdini „șase principii ale influenței”, ce definesc șase metode esențiale ,
folosite de către specialiștii din diferite domenii , pentru atingerea obiectivelor propuse .
Astfel, în lucrarea sa ,,Psihologia persuasiunii – totul despre influențare” regăsim
următoarele principii / reguli55:
1) Regula reciprocității: Această regulă arată faptul că oamenii tind să ne
ofere același tip de tratament pe care l -au primit din partea noastră. Atunci
când vom oferi o informație utilă, o mână de ajutor sau un obiect de preț,
vom fi răsplătiți pe măsură. Regula permite unei persoane să aleagă natura
îndatorării creată de favoarea inițială și natura favorii de răspuns pentru
anularea îndatorării .56
2) Regula angajamentului și a consecvenței : Această regulă este i lustrată cu
ajutorul următoru lui caz: 2 psihologi canadieni au arătat faptul că oamenii
care pariază la cursele hipice sunt mai optimiști și mai increzători după ce
plasează pariul, decât înainte de a cumpăra biletul de pariu, când sunt
ezitanți și nesigur i. Actul de cumpărare al biletului, reprezentând luarea unei
decizii finale este un factor critic. Astfel, odată adoptată o poziție,
necesitatea de a se comporta consecvent a exercitat presiuni asupra acestor
oameni pentru a aduce ceea ce simțeau și credea u în concordanță cu ceea
ce făcuseră deja57. Puterea consecvenței este extrem de importantă în
direcționarea comportamentului uman, odată asumată o poziție, individul
comportându -se cu înverșunare, în acord cu acea poziție. De asemenea, cu
cât se investește mai mult efort într -un angajament, cu atât este mai mare
capacitatea acestuia de a influența atitudinea și acțiunile persoanei care și l -a
asumat.
3) Regula „dovezii sociale” : Pentru a ilustra regula „dovezii sociale”58, Robert
Cialdini oferă ca exemplu benzi le cu reacții pre -înregistrate ( râsete false ),
din serialele umoristice. Acesta arată că deși majoritatea oamenilor nu

55 Robert Cialdini, Psihologia persuasiunii – totul despre influen țare, Editura ,,Busine $$ Tech”, București, 2008,
p. 26
56 Ibidem, p. 40
57 Ibidem, p . 64
58 Ibidem, p. 122

26 suportă aceste reacții și le consideră prostești și false, acestea funcționează.
Studiile arată că oamenii râd mai mult și mai des la ser ialele care folosesc
acest artificiu , decât la cele care se bazează exclusiv pe amuzamentul
glumelor . Principiul dovezii sociale funcționează cu mai mu ltă putere atunci
când observăm comportamenul unor oameni la fel ca noi. Tocmai conduita
celor asemănător i ne oferă cea mai bună viziune despre ceea ce constituie
comportamentul corect și pentru noi. Prin urmare, suntem mai inclinați să
urmăm exemplul unui individ asemănător nouă decât cel al unui individ
deosebit de noi59.
4) Regula simpatiei : Aceasta subliniază faptul că oamenii reac ționează pozitiv
față de persoanele mai atrăgătoare și sunt mai predispuși să spună „da” unei
solicitări , atunci când cunosc și le place persoana care o emite. Cercetările
au arătat că tindem să atribuim, în mod automat, persoanelor cu un fizic
plăcut trăsături favorabile precum talent, bunătate, cinste și inteligență. Alte
experimente au arătat că este mai probabil ca persoanele atractive să
obțină ajutor și să fie mai convingătoare atunci când încearcă să schimbe
părerile audienței60. De asemenea, această regulă mai evidențiază și faptul
că ne plac oamenii care ni se aseamănă și suntem mai predispuși să ajutăm
astfel de persoane.
5) Regula autorității: Indivizii tind să fie mai obedienți față de cei pe care îi
percep ca având mai multe cunoștințe, putere și credibilitate. Principiului
autorității este ilustrat printr -un exemplu foarte cunoscut, și anume,
„experimentul Milgram”, conceput de Stanley Milgram61. Acesta a dorit să
vadă cât de departe pot merge oamenii pentru a respect a ordine le date de o
,,autoritate” și a fost șocat de descoperire. Se pare că mulți dintre aceștia
sunt dispuși să provoace durere și disconfort unei alte persoan e, atunci când
sunt instruiți să facă acest lucru, în ciuda faptului că asistă la proces, iar
victima l e cere în mod repetat să nu facă acest lucru. Potrivit lui Milgram, în

59 Robert Cialdini, Psihologia persuasiunii – totul despre influen țare, Editura ,,Busine $$ Tech”, București, 2008,
p. 147
60 Ibidem, p. 178
61 Ibidem, p. 216

27 anumite situații, conformarea față de ordinele autorității ne va aduce reale
avantaje. Odată ce înțelegem că supunerea față de autoritate poate fi
profitabilă, ne este mai ușor să fim o bedienți, acționând mecanic și lăsând
deoparte propriile opinii, sentimente și principii.
6) Regula rarității : Acest ultim principiu se bazează pe faptul că oamenii sunt
predispuși să își dorească mai puternic un lucru , atunci când află acesta este
mai puțin disponibil. Studiile au arătat că oamenii par să fie mai motivați de
ideea de a nu pierde un lucru, decât de gândul de a câștiga ceva de valoare
egală. Ideea unei posibile pierderi joacă un rol important în luarea
deciziilor umane62.

Pe baza acestor princi pii/ reguli, specialistul în publicitate utilizează diverse strategii și
tehnici derivate, pentru a influența sistemul de convingeri și valori al consumatorului, precum
și comportamentul de cumpărare al acestuia , urmărind atingerea obiectivelor propuse .
Informațiile trimise către consumatori, prin intermediul publicității vor capta atenția acestora
și vor intra în contact direct cu aceștia, influențând procesul decizional de cumpărare sau de
adoptare a unui anumit comportament sau a unei anumite atitudini.
Impactul psihologic al informațiilor transmise constituie un aspect extrem de
important, deoarece acesta nu se oprește la reacțiile imediate, ci acționează mai departe, prin
mecanisme subtile, fiind declanșator al unor raționamente, concepții și conduite.
Tehnicile utilizate în publicitate, constau în aranjarea informației transmise în scopul
creării de nevoi. În funcție de caracteristicile produsului/ serviciului promovat, mesajele
persuasive se adresează fie laturii cognitive, fie laturii afective a pers oanei. Creatorul
mesajului trebuie să anticipeze corect reacția receptorului, și să formuleze oferta, astfel încât
ea să vină în întâmpinarea necesităților, dorințele receptorului.
Practica publicitară vizează două dimensiuni: intensitatea emoțiilor și ți nta acestora63.
Intensitatea este măsurată pe o scală, mergând de la emoții pozitive până la emoții negative,
iar ținta emoțiilor poate fi un obiect sau un eveniment.

62 Robert Cialdini, Psihologia persuasiunii – totul despre influen țare, Editura ,,Busine $$ Tech”, București, 2008,
p. 244
63 Petre D., Iliescu D., Psihologia reclamei și a consumatorului , ed. Comunicare.ro, București, 2004, p. 148

28 Dintre cele două dimensiuni, intensitatea reprezintă un interes mai mare pentru practica
publicitară. Emoția este măsurată pe o scală ale cărei trepte merg de la furie – supărare –
iritare, până la plăcere – dragoste – pasiune. Urmărirea acestor aspecte este extrem de
importantă, deoarece emoțiile activate de mesajul publicitar se vor transfer a asupra mărcii, iar
o emoție pozitivă poate conduce la un comportament favorabil mărcii respective și, implicit,
serviciilor acesteia.
Pe lângă modele le și teorii le prezentate , care explic ă modul în care acționează procesul
persuasiv în publicitate , exist ă și o serie întreagă de strategii menite să persuadeze publicul să
adopte anumite atitudini și comportament e. Astfel, regăsim următoarele strategii64:
– testimonialul sau mărturia , care relatează o experiență cât se poate de apropiată
de cea pe care o va ave a și clientul;
– asocierea cu un produs care îi amintește receptorului de un episod sau un cineva
important din viața sa (de exemplu, de copilărie, de cineva drag);
– oameni i obișnuiți: conceperea unei reclam e care face apel la persoan e obișnuit e,
cu care se p ot identifica consumatorii ;
– apelul la simțuri: sunt folosite anumite imagini sau sunete , pentru a stimula
simțurile consumatorului;
– preocuparea pentru binele public: sunt concepute mesaje publicitare prin care se
arată preocupa rea pentru anumite probleme s ociale sau ecologice;
– dovada științifică sau statisticile: testele realizate pentru confirmarea anumitor
aspecte și pentru sublinierea beneficiilor aduse de un anumit produs sau serviciu;
– împlinirea dorinței : conceperea r eclame lor în care este asigur at consumatorul că
va avea succes în diverse situații , dacă va folosi un anumit produs ;
– explicitarea : evidențierea caracteristicilor și aspectelor pozitive ale unui produs
sau serviciu;
– umorul : oamenii sunt înclinați să -și amintească reclamele care i -au făcut să râdă;
– divertismentul : realizarea de reclame înfățișând persoane care se delectează
folosind anumite produse și suger ând publicului vizat , că se va simți la fel;

64 Horia Pitariu, Psihologia reclamei , http://www.milisoft.ro/doc/@ForcedAdoptionEU/Psiho/Horia%20Pitariu%20 –
%20Psihologia%20reclamei.pdf , accesat la data de 25 iunie 2018

29 – transferul: folosirea în reclame a unor persoane cu aspect plăcut, prezentabile și
sociabile face cumpărătorul să asoci eze produsul cu imaginea prezentă, și, astfel,
acesta va crede că și el va deveni la fel , dacă va folosi produsul.
Aceste tipuri de strategii au ca scop inducerea preferințelor și încurajarea și
reorientarea consumatorilor către o anumită marcă, schimbând percepția acestora asupra
atributelor produsului sau serviciului.

2.2. Virtuțiile analizei semiotice : Metoda situațional -hexadică

Delimitarea conceptului

Semiotica este teoria și metoda generală (organonul) care studiază anal itic și sintetic
originile și natura “competenței simbolice”, capacitatea omului de a genera funcții -semn și de
a opera cu ele în procesele de comunicare, o disciplină care cercetează geneza diferitelor
tipuri de semioză (de utilizare a semnelor în procese le de semnificare comunicativă), o știință
care are ca domeniu de interes semnele și sistemele semnificante din natură, gîndire și
societate, un metalimbaj care explică prezența și devenirea diferitelor categorii de limbaje –
obiect , de la cele lingvistice l a cele (meta)fizice, un mod de a privi lumea prin intermediul
permanentei segmentări a universului natural și uman în sisteme semnificante ce se reflectă
unele în altele în cadrul unor nesfîrșite situații semiotice etc.65
În lucrarea sa, Tratat de semiotică generală, Umberto Eco definește semiotica și
studiul acesteia, în următorul mod: Semiotica are de-a face cu orice lucru care poate fi
considerat drept semn. Este semn orice lucru care poate fi constituit drept substitut
semnificant pentru altceva. […] Semiotica studia ză toate procesele culturale ca procese de
comunicare66. Mai departe, semioticianul explică faptul că în spatele acestor procese de
comunicare, există un sistem de semnificare , care cuplează entități prezente și entități

65 Traian D. Stănciulescu, La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura ,,Performantica”,
Iași, 2004, p. 188
66 Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982 , p. 18

30 absente67. Astfel, cu ajutorul unor reguli , entitatea prezentă fizic în raza de percepție a
receptorului ține locul unei alte entități și se realizează o semnificare .
Thomas Sebeok, unul dintre cei mai importan ți semioticieni contemporani, consider ă
ca semioza este fenomenul care deosebe ște formele de viață de obiectele neînsufle țite.68

Termenul de semiotică (semeiotiké) a fost introdus în filosofia modernă de către John
Locke , fiind preluat din doctrina stoică a semnificației și explorat de către Charles S. Peirce.
Ferdinand de Saussure, care a pus accentul pe funcția socială a semnului, a preferat termenul
de semiologie (semeiologie) .
Umberto Eco subliniază distincția dintre cei doi termeni astfel : studiul sistemelor de
semne cu ajutorul metodelor lingvistice ar trebui să poart e numele de semiologie, iar studiul
acelorași sisteme de semne făcut cu ajutorul unor metode extra -lingvistice, ar constitui
semiotica.69
Statutul actual al științei semioticii se datorează contribuțiilor aduse de către Charles
Sanders Peirce și Ferdinand de Saussure .
Ferdinand de Saussure , ,,ctitorul semioticii lingvistice” a pornit de la cercetarea limbii
ca sistem de semne, pentru acesta, semiologia reprezentând știința care studiază viața
semnelor în cadrul vieții sociale70. Potrivit semioticianului, semnul lingvistic este o entitate
diadică și reprezintă legătura dintre complexul sonor (semnificantul) și concept
(semnificatul) . Totuși, relația dintre semnificant și semnificat este considerată "arbitrară",
deoarece comunicarea este imposibilă atunci când raportul dintre semnele diferitelor limbi ale
lumii diferă, pentru exprimarea aceluiași concept , limbi diferite utiliz ând complexe sonore
diferite . De aceea, orice limbă sau dialect este considerat ca fiind un sistem arbitrat de semne.
Înțelegând faptul c ă un semn nu poate fi schimbat la întâmplare, în pofida arbitrarietății sale,
Saussure notează: “Nu trebuie să se lase impresia că semnificatul depinde de libera alegere a
subiectului vorbitor. Nu stă în puterea individului să schimbe ceva la un semn, odat ă stabilit
într-un grup lingvistic”.

67 Ibidem, p. 20
68 Thomas Sebeok, Semnele . O introducere în semiotică, Editura ,, Humanitas”, B ucurești, 2002, p. 19
69 Mihaela Sc ânteie, Introducere în semiotică, Editura Pygmalion, Pitești, 1996 , p. 4
70 Traian D. Stănciulescu, La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura ,,Performantica”,
Iași, 2004, p. 176

31 Charles S anders Peirce a încercat să găsească o teorie generală a semnului și să
alcătuiască o tipologie a acestuia, în cazul acestuia, semnul lingvistic fiind o entitate triadică .
Conform acestuia, semioza presupune e xistența unui interpretant ( la care se referă
semnificantul ), pe lângă semnificant (ceea ce reprezintă) și semnificat (ceea ce semnifică) .
Relația celor trei reprezintă dinamic a oricărui semn, semnificați a acestuia depin zând de
contextul apariți ei sale, da r și de așteptările receptorului său.
Deși semnele au o structură comună, dată de cele trei componente, ele nu sunt identice,
ci multiple și variate. Astfel, Peirce a propus o clasificare ce privește relația dintre semne și
obiectele denotate :
1. Iconul : este un semn care și-ar poseda caracterul semnificant, chiar dacă obiectul
său nu ar exista71; De exemplu, o linie geometrică trasată cu pixul, fără ca obiectul să mai
existe. Prin icon se poate face conexiunea cu obiectul denotat .
2. Indicele : este un semn care și-ar pierde pe dat ă caracterul ce face din el un semn
dacă obiectul său ar fi îndepărtat, dar nu și -ar pierde acest caracter în absența unui
interpretant72.
3. Simbolul: este un semn care în absența unui interpretant, si -ar pierde caracterul ce
face din el un semn; [d]e exemplu, orice enun ț care semnifică ceea ce semnifică doar în
virtutea faptului că este înțeles a avea această semnificație.73

Profesorul și semioticianul Traian D. Stănciulescu clasifică și definește formele
subiacente ale semnului, reprezentând nivelele de maturizare ale semnului :
1. Urma – reprezint ă un semn concret lăsat de ceva sau de cineva pe locul unde a
trecut, stat etc74; (ex. ghiarele unui animal imprimate pe pământul proaspăt) ;
2. Semnalul – define ște un semn convențional folosit pentru transmiterea de
informații, de avertismente, de comenzi la distanță75; semnul care provoacă o
anumită reacție (ex. șuieratul unei locomotive înainte de plecare;

71 Charles S. Peirce , Semnificație și acțiune, antologie realizată de Delia Marga și Andrei Marga, Editura
Humanitas, București, 1990, p. 276
72 Charles S. P eirce, Semnificație și acțiune, antologie realizată de Delia Marga și Andrei Marga, Editura
Humanitas, București, 1990, pp. 276 -277
73 Ibidem, p. 277
74 Traian D. Stănciulescu, La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura ,,Performantica”,
Iași, 2004, p. 49
75 Ibidem, p. 50

32 3. Indicele – este un semn, dovadă concretă potrivit căreia se poate deduce existența
unui lucru; semn, particularitate după care poate fi recunoscut un obiect, un
fenomen sau un fapt (ex. creșterea temperaturii are ca indiciu ridicarea coloanei
de mercur a termometrului)76;
4. Simptomul – reprezintă în general un “fenomen perceptibil care dezvăluie un
proces ascuns”, sau, în particular, un “semn, indiciu al unei stări anormale, mai
ales al unui fenomen social -economic” (febra ca simptom al bolii)77. Este de
menționat faptul că e xistă semne care pot fi definite at ât ca indici i, cât și ca
simptom e (ex. fumul – în calitate de indic e al focului , dar și un simptom al lui,
reprez entând o parte componentă ).
5. Simbolul, având trei accepțiuni : – semn de recunoa ștere ;
– element substitutiv bogat în semnificație și care exprimă, într -un fel sau
altul, însăși esența ideii sau a lucrului reprezentat78;
– (opusă primelor două ) o literă sau un alt semn grafic special, folosit
pentru a desemna ceva independent de el79.

Prin urmare, definirea acestor etape ale manifest ării semnului caracterizează diversele
niveluri și grade de comunicare umană și pot oferi indicii și informații, cu privire la aceste
situații de comunicare și la situațiile semiotice.

Virtuțiile analizei semiotice : Metoda situațional -hexadică

Interpretarea situațională a discurs urilor / text elor a fost dezv oltată la granița dintre
teoria comunicării și teoria informației. Orice tip de comunicare umană poate fi cercetat ca

76 Ibidem, pp. 50 -51
77 Ibidem, p. 51
78 Traian D. Stănciulescu, La început a fost se mnul. O altă introducere în semiotică, Editura ,,Performantica”,
Iași, 2004, p. 52. Potrivit acestei accepțiuni, pe care principial o acceptăm spre utilizare, simbolul este un semn
motivat, conotativ, infralogic (intuitiv).
79 Ibidem, p. 53

33 situație semiotică (semioză), reprezentând un ansamblu multifactorial ce asigură elaborarea și
comunicarea unei informații specifice .
Analiza cu ajutorul metodei situațional -hexadice presupune definirea unei “situații de
comunicare”, prin intermediul căreia se poate afla răspunsul la succesiunea de intrebări
formulată de Harold Lasswell: “ cine, ce, cui, de ce și pe ce canal comunică ?80. Acea stă
metodă presupune trei etape : analiza structural ă, analiza situațională și elaborarea modelului
optimizator.
Prima etapă, cea a analizei structurale81, vizează cercetarea detaliată a parametrilor
structurali ai “situației de comunicare” , în următoarea or dine :
1) Contextul realizării actului de comunica re:
– macrocontextul : presupune cercetarea condițiilor globale politice , sociale, economice,
cultural -educative, instituționale etc. , în care se realizează situația de comunicare;
– microcontextul : privește verificarea condițiile spațio -temporale , în care se derulează
această situați e de comunica re;

2) Emitentul mesajului se definește prin:
a) factori biologici : sex, vârstă, particularități morfo -fiziologice, temperament , starea
de sănătate etc. , fiind fact orii ce descriu subiectul uman care îndeplinește rolul de
emitent ;
b) factori psiho logici : aici se urmăresc:
– particularitățile intelectuale ale emitentului: inteligența, fluența, originalitatea
flexibilitatea gândirii, capacitatea de analiză și sinteză, sensibilitatea față de probleme ,
aptitudinea de redefinire, etc.;
– particularitățile nonintelectuale , ce presupun evidențierea motivației, a atitudinilor și
aptitudini speciale etc. , implicate în actul de comunicare ;
c) factor i sociali : se referă la mediu l de proveniență (rural, urban), familie, origine
socială, nivelul de educație , mediu l de inserție profesională etc.

3) Conținutul mesajului transmis, ce vizează :
– datele generale cu privire la natura tipului de comunicare: obiective gene rale,

80 Ibidem, p. 22 5
81 Ibidem, p. 226

34 elemente d e conținut etc.;
– definirea conținutului mesajului: informativ, emoțional , interpretativ, p rescriptiv,
referen țial, inovativ etc.;
– indicele de eficiență prezumată (dedus din conținutul latent al mesajului): pozitiv,
limitat, echilibrat, negativ etc.;

4) Mijloacele de codificare utilizate (CUM?), ce se refer ă la următoarele aspecte :
– natura mesajului transmis (oral, scris, etc.);
– tipul limbajului utilizat (denotativ/ conotativ, tehnic/ literar -artistic etc.);
– canalele utilizate pentru codificarea m esajului (expunere orală, dialog, proiecție);
– blocajele cu care se poate confrunta transmiterea (impedimente obiective și subiective
care pot afecta comunicar ea);

5) Receptorul mesajului (CUI?) se descrie prin:
– identificarea grupului țintă cărora le este adresat mesajul;
– definirea tipologiei receptorului, pe baza parametrilor bio-psiho -sociali menționați
anterior ;
– gradul de orientare al mesajului (orientat, nedeterminat, vag, neorientat etc.);
– canalele de transmitere a mesajului către receptor ș i gradul de “zgomot” care le
caracterizează;

6) Scopul mesajului:
– intenții le urmărite de emitent prin comunicarea mesajului (materiale, intelectuale ,
sentimentale, ideologice etc.);
– rezultatele / finalități le obținute în urma actului comunicativ (inter esul particular
generat).

35 Cea de -a doua etapă, analiza funcțională82, presupune stabilirea unor combinații
optime î ntre parametrii menționați anterior , în funcție de particularitățile situa ției de
comunicare propriu -zise. Spre exemplu :
– corelarea contextu lui cu personalitatea emitentului și natura conținutului;
– corelarea personalității emitentului cu aceea a receptorului;
– determinarea relației dintre conținutul mesajului și contextul realizării;
– analiza conținutului în funcție de finalitățile urmărit e;
– stabilirea legăturii dintre mijloacele utilizate și receptori etc.
Analiza funcțională este esențială, întruc ât dacă nu corelăm optim parametrii structurali
ai comunicării , simpla cunoaștere și optimizare a lor, nu va fi de ajutor în reușita îmbunătăț irii
situației de comunicare.

Cea de -a treia și ultima etapă , a optimizării situației de comunicare83 urmărește:
– evaluarea eficienței fiecărui parametru structural -funcțional (acolo unde este posibil );
– încercarea de optimizare/ stimulare a fiecărui par ametru în parte, prin proceduri
specifice;
– redefinirea “situației de comunicare” în întregimea sa, prin corelațiile funcționale
sugerate de parametrii deja optimizați.
Cele trei etape ale analizei situaționale vor creea un instrument eficient și pu ternic ,
doar dacă sunt utilizate împreună și într -o manieră coerentă.

82 Traian D. Stănciulescu, La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura ,,Performantica”,
Iași, 2004, p. 228
83 Ibidem, p. 228

36 III. Partea aplicativă – Campania antidrog ,,Rebel fără cauză” , un
posibil scenariu de persuasiune

3.1. Introducere

Pentru a ilustra și demonstra importanța și eficacitatea instrum entelor metodologiei
semiotice într -o campanie publicitară, am conceput o campanie antidrog, inspirată de
activitatea și programele Agenției Naționale Antidrog.
Am conceput această campanie, plecând de la o situație potențială, și anume, ipoteza că
sunt un specialist PR, colaborator al filialei din Iași (Centrul de Prevenire, Evaluare si
Consiliere Antidrog Iași), a Agenției Naționale Antidrog.
Pentru derularea unei campanii complexe împotriva traficului și consumului ilicit de
droguri, este foarte importa ntă documentarea și identificarea principalelor probleme în ceea ce
privește problema consumului de droguri în rândul tinerilor.
Conform statisticilor și datelor furnizate de către Agenția Națională Antidrog și de
către Institutul Național de Sănătate Publ ică, care au fost menționate în capitolul anterior, o
îngrijorătoare problema o reprezintă consumul de substanțe ilegale, în rândul tinerilor.
Prevalența consumului de substanțe ilicite este concentrată pe drogurile recreaționale și
substanțele noi cu prop rietăți psihoactive, consumate cu predilecție de către tinerii cu vârste
cuprinse între 15 -34 ani, majoritatea de sex masculin.
Oferirea informațiilor, pentru ca publicul să conștientizeze gravitatea problemei și
încercarea de stopare a acestui fenomen, pr in mijloace de prevenire și implicarea publicului
țintă, dar și a celui larg, este foarte importantă și vitală pentru buna funcționare a societății.
Voi prezenta, în continuare, informații despre subiectul destinat campaniei, datele
campaniei (mijloace și canale de comunicare) și instrumentele utilizate pentru optimizarea
persuasivă a combaterii situației consumului de droguri, din rândul tinerilor.

37 3.2. Prezentarea Agenției Naționale Antidrog (A.N.A)

Agenția Națională Antidrog a fost înființată în anul 2003. Noua instituție și -a propus să
asigure la nivel național coordonarea unitară a luptei împotriva traficului și consumului ilicit
de droguri, prin strategii menite să asigure elaborarea, dezvoltarea și promovarea politicilor, în
vederea reducerii c ererii și ofertei de droguri.84
Prima Strategie Națională Antidrog elaborată de Agenția Națională Antidrog între
2003 și 2004, a venit, astfel, în întâmpinarea unei dificultăți în planul unității de acțiune în
domeniul combaterii și prevenirii consumului ș i traficului ilicit de droguri. Prin înființarea
Agenției Naționale Antidrog, s -a creat pentru, prima dată, posibilitatea abordării problematicii
drogurilor din perspectivă interdisciplinară85. Astfel, în acest sens, a fost înființat un colectiv
care reunea medici, juriști, psihologi, sociologi, asistenți sociali, farmaciști, chimiști,
specialiști în domeniul educației și al prevenirii criminalității.
Amplificarea fenomenului drogurilor în România, pe fondul dezvoltării rețelelor de
criminalitate organizată transnațională, a condus la necesitatea intensificării eforturilor pentru
combaterea lui. Cea de -a doua Strategie Națională Antidrog, pentru perioada 2005 -2012, prin
care Guvernul României consideră lupta antidrog ca o prioritate națională, s -a elaborat î n
concordanță cu cerințele europene în acest domeniu, fiind din acest punct de vedere racordată
la dimensiunea internațională a fenomenului, dar și la specificitatea națională a acestuia86.
Pornind de la experiența acumulată de -a lungul timpului, în actuala viziune a Agenției
Naționale Antidrog, se urmărește ca în România să funcționeze un sistem coerent, integrat și
profesionist de servicii de asistență destinate consumatorilor de droguri, prin care să se asigure
un nivel de receptivitate ridicat față de ne voile consumatorilor de droguri. Toate acestea vor
conduce, în final, la menținerea unui nivel scăzut al prevalenței consumului de droguri.

84 http://www.ana.gov.ro/is toric_si_organizare.php , accesat la data de 8 iunie 2018
85 Ibidem
86 http://www.ana.gov.ro/campanii.php , accesat la data de 8 iunie 2018

38
3.3. Considerații contextuale: Consumul de droguri în rândul tinerilor

Centrul de Prevenire, Evaluare și Con siliere Antidrog Iași , prin intermediul
campaniei ,,Rebel fără cauză” și-a propus, ca obiective principale: conștientizarea riscurilor
consumului de droguri și de substanțe cu proprietăți psihoactive, precum și implementarea
unei campanii media, care să pr omoveze serviciile de asistență oferite către Centru,
consumatorilor de droguri.
Structura desfășurării campaniei este una complexă, cu activități și modalități de
promovare diversificate.
Campania ,,Rebel fără cauză” se adresează, în special, tinerilor c u vârste cuprinse între
15-30 de ani. Ținând cont de acest aspect, Centrul și -a propus să realizeze activități pentru
tineri, atât în cadrul liceelor, cât și în afara lor. Activitățile presupun vizualizarea unor
materiale de impact, dezbateri publice și co ncursuri artistice, cu tematică antidrog.
Agenda campaniei presupune și redarea unui filme de tip documentar, ce presupun
conștientizarea riscurilor consumului de droguri ilegale, fiind subliniată influența negativă a
acestora, prin reamintirea victimelor consumului de stupefiante, precum și promovarea
serviciilor de asistență oferite acestora.

3.4. Mijloacele și canalele de comunicare ale campaniei

În acest context, măsurile coerente de prevenire, pot fi unicele instrumente capabile să
producă rezultate ef iciente pe termen lung. Plasarea acestor măsuri într -un context evaluativ,
bazat pe diagnoze locale, va conferi eforturilor preventive fundamentul necesar unui demers
eficient. Astfel, în calitate de colaborator al Centrul ui de Prevenire, Evaluare si Consi liere
Antidrog Ia și propun desfășurarea unei campanii la nivel local, pentru conștientizarea
riscurilor consumului de droguri și prevenirea acestuia, în rândul tinerilor.

39 OBIECTIV
Obiectivul principal al campaniei este conștientizarea pericolelor și con secințelor
consumului de substanțe ilegale și propunerea unor activități complementare de petrecere a
timpului liber, prin implementarea unei campanii pe plan local și de promovare a serviciilor
oferite de Centrul ui de Prevenire, Evaluare si Consiliere Ant idrog Ia și.
ADRESABILITATE
– grup țintă principal : tinerii cu v ârste cuprinse între 15 -30 ani ;
– grup țintă secundar : populația generală.
OBIECTIVE SPECIFICE
– Realizarea și implementarea unei campanii media de conștientizare a riscurilor
consumului de substanțe ilicite, adresat ă publicului general ;
– Promovarea unor activități complementare de petrecere a timpului liber (activități
artistice și sportive), în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 -30 ani ;
– Creșterea nivelului de informare a publicului ieșean, privind posibilitatea accesării
serviciilor de asistență oferite de către Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere
Antidrog Ia și și Agenția Națională Antidrog.
ACTIVITĂȚI
– Realizarea un ui eveniment pentru marcarea Zilei Internaționale de Luptă Împotriva
Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri (26 iunie), în cadrul căruia se va lansa un
film documentar despre consumatorii de droguri din Rom ânia și unde se vor
distribui materialele publicitare, din cadrul campaniei (pliante, materiale
promo ționale );
– Reali zarea unor concursuri artistice (pictură, sculptură, fotografie -video, graffiti),
cu tematică antidrog, adresate tinerilor cu vârste cuprinse între 15 -30 ani ;
– Realizarea unor dezbateri publice cu tematică antidrog, în cadrul liceelor din Iași și
prezentare a unor filmulețe cu victimele consumului de droguri ;

40 MATERIALE DE CAMPANIE
– Film documentar despre consumatorii de droguri din România;
– Spot video de impact, cu scene din viețile consum atorilor de droguri / audio ;
– Afișe, bannere, pliante ;
– Materiale promoțion ale (pixuri, carnețele).

3.5.Utilizarea metodologiei analizei situaționale hexadice

Consemnarea factorilor implicați în definirea celor șase criterii ale campaniei de
publicitate/ advertising .

TABELUL REPERELOR STRUCTURALE

Advertiser
Cine? Serviciul
promo vat
Ce? Canale
promovare
Cum? Context
Unde?
Când? Beneficiar
Cui? Finalitate
Scop?

1. Instituția
Agenția Națională
Antidrog este o
instituție și -a
propus să asigure la
nivel național
coordonarea unitară
a luptei împotriva
traficului și
consumului ilic it de
droguri, prin
strategii menite să
asigure elaborarea,
1. Serviciul
informațional
Informarea cu
privire la
consumul de
droguri și de
substanțe noi cu
proprietăți
psihoactive

2. Serviciul
educațio nal;
Influențarea
1. Film
documentar
despre
consumatorii
de droguri din
România

2. Spot video
de impact, cu
scene din
viețile
consumatorilo
Centrul de
Prevenire,
Evaluare și
Consiliere
Antidrog Ia și va
implementa
în Iași, în
perioada aprilie
2018 – iunie
2018 , campania
locală „ Rebel
fără cauză ”.

1. Tinerii
care au avut
de suferit în
urma
consumului
de droguri;

2. Posibilii
consumatori
de
stupefiante
1.
Conștientizare
a riscurilor
consumului de
substanțe
ilegale și
prevenirea
fenomenului

2. Promovarea
serviciilor de
asistență
oferite de

41 dezvoltarea și
promovarea
politicilor, în
vederea reducerii
cererii și ofertei de
droguri . Centrul
de Prevenire,
Evaluare și
Consiliere
Antidrog Iași
este unul din
centrele A.N.A.
din țară, fiind cel
mai important pe
plan local, în ceea
ce privește
serviciile de
asistență oferite
consumatorilor de
droguri. opiniilor
oamenilor cu
privire la
fenomenul de
amploare, al
consumului de
droguri și
probleme pe care
le întâmpină
tinerii
consumatori;
Educarea
oamenilor prin
informare
Promovarea
modalităților
sănătoase de
petrecere a
timpului liber
ca alternativă la
consumul
experimental de
droguri, prin
activități
artistice și
sportive . r de droguri –
Spot audio

3. Afișe și
bannere
(printuri
outdoor)

4. Pliante și
materiale
promoționale

5. Dezbateri
publice și
activități
artistice și
sportive

6. Website -ul
ANA

7. Paginile de
Facebook a
Centrului de
Prevenire,
Evaluare și
Consiliere
Antidrog Ia și,
A.N.A și cea
realizată
special pe ntru
campanie
către Centrul
de Prevenire,
Evaluare și
Consiliere
Antidrog Ia și

42 SEMIOGRAMA FUNCȚIONA LĂ
PARAMETRI VARIANTE

1.
Emitent
Cine? E1
E2 E3
2.

Semnificație
Cum? S1
S2 S3 S4 S5 S6 S7
3.

Mesaj
Ce? M1 M2

4. Context
Unde? – Când? C1 C2

5. Finalitate
În ce scop? F1
F2

6. Receptor
Cui? R1 R2 R3

LEGENDĂ

Emitent:
1. E1 – Eu, ca specia list PR , colaborator al Centrului de Prevenire, Evaluare și
Consiliere Antidrog Iași , dar și ca simplu participant în cunoștință de cauză
(deoarece am asistat, în trecut, la o situație în care a fost implicat consumul de
droguri)
2. E2 – Campania ,,Rebel făr ă cauză ”
3. E3 – Serviciile implementate și oferite de Centrul de Prevenire, Evaluare și
Consiliere Antidrog Iași

43 Semnificație:
4. S1 – Film documentar
5. S2 – Spot audio -video
6. S3 – Afișe și bannere
7. S4 – Pliante și materiale promoționale
8. S5 – Dezbateri publice și activități artistice și sportive
9. S6 – Website -ul A.N.A.
10. S7 – Paginile de Facebook ale Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere
Antidrog Iași, A.N.A. și a campaniei

Mesaj:
11. M1 – Mesaj rațional
12. M2 – Mesaj emoțional

Context:
13. C1 – Internet
14. C2 – Iași

Finalitate:
15. F1 – Conștientizare a riscurilor consumului de droguri și prevenirea fenomenului
16. F2 – Promovarea serviciilor oferite de către Centrul de Prevenire, Evaluare și
Consiliere Antidrog Iași și A.N.A

Receptor:
17. R1 – Tinerii care au devenit victime
18. R2 – Potențialii consumatori
19. R3 – Publicul ieșean

44 METODA ,,MONOGRAFIEI POLARE”

Voi utiliza metoda ,,Monografiei polare” pentru a observa aspectele pozitive și
potențialele aspecte negative ale desfășurării campaniei, și pentru a oferi , ulterior, soluții ce ar
putea fi implementate pentru a ne îndepărta de aspectele negative și a ne apropia de cele
pozitive.

Parametrii Aspecte negative Soluții de rezolvare Aspecte pozitive
Advertiser
Specialist PR
Exist ă posibilitatea ca
notorietatea
campaniei să fie
scăzută, datorită
modalităților în care
Centrul de Prevenire,
Evaluare și Consiliere
Antidrog Iași va
implementa va
promova campania,
în plan local Monitorizarea
activităților centr ului
și a modalităților de
implementare și
promovare a
campaniei Campania s e poate
bucura de o mai mare
vizibilitate, datorită
implicării unui public
mai diversificat în
activitățile sale
Produs
Campania antidrog Servici ile oferite de
centru pot avea
impact scăzut în
rândul publicului
vizat , datorită
influenței puternice a
drogu rilor și a
rezistenței acestuia la
schimbare Prezentarea unor
aspecte mai
dramatice a le
consumului de
droguri, pentru
îndepărtarea tinerilor
de tentațiile acestora Schimbări favorabile
în rândul publicului,
la nivel atitudinal
Canal
Strategii de
promovare Notorietatea scăzută a
campaniei în mediul
online, în special în Activitate crescută în
mediul online, în
cazul pagini lor Eficienț ă în atingerea
publicului țintă

45 cazul paginii
Facebook a
campaniei și a
Centrului Facebook a
campaniei și a
Centrului : –
Încurajarea tinerilor
să se implice și să
distribuie activitatea
paginilor
– Reclamă plătită,
pentru evidențierea
acestora
Context
Spațiul -timp al
promov ării
campaniei Cei care consumă
droguri, consideră că
acest lucru reprezintă
un lucru normal în
societate .
Astfel, educarea
potențialelor
victimelor are un
caracter superficial,
deoarece tinerii care
consumă droguri în
mod repetat, ajung să
fie stigmatizați și nu
sunt ajutați de către
ceilalți. Încurajarea
acestora de a cere
ajutor ar putea fi
considerată ca fiind
ineficientă, datorită
aspectelor menționate
anterior Evidențierea
importanței
informării, în rândul
tinerilor, prin
relatarea unor cazuri
în care diferite
persoane au reușit să
scape de sub influența
și tentațiile
drogurilor, dar și a
unor cazuri car e s-au
sfârșit dramatic,
datorită refuzului
victimelor de a căuta
ajutor sau de a se lăsa
ajutate . Persoanele publice,
care s -au confruntat
cu astfel de probleme
ar trezi interesul și
dorința persoanelor
vizate de a căuta
ajutor și de a se
reintegra în soc ietate

46 Receptor
Categorii de public
vizat Reticenț a
publicului -țintă Realizar ea unui
eveniment în care
victimelor să le fie
oferit suport, de orice
fel, pentru a reuși să
treacă peste
evenimentele nefaste
din viețile lor și
pentru a reuși să își
continue activitățile Atragerea
voluntarilor și a unor
persoane publice
importante, care să
sprijine activitatea
Centrul ui de Prevenire,
Evaluare și Consiliere
Antidrog Iași .

Scop/ Finalitate
Rezultate urmărite și
atinse Modul în care
campania prezintă
riscuril e ar putea crea
impresia că victimele
sunt neajutorate Recunoașterea și
aprecier ea victimelor,
de către angajații
Centrului , pentru
eforturile depuse în
încercarea de a se
reabilita Îmbunătățirea stimei
de sine a victimelor și
a sentimentului de
autoreali zare

47 3.6. Optimizarea campaniei, în urma analizei din perspective semiotice

În urma analizei situațional hexadice, voi alege acei parametri ai semiozei (situația
consumului de droguri), din semiograma funcțională care, printr -o combinație pe care o
consider ca fiind cea mai eficientă, să conducă la scopul final al campaniei, acela de prevenire
a situației consumului de droguri.
Voi utiliza ca reper o situație implicativă, cunoscută de mine (momentul în care am
asistat la o situație a consumului de dr oguri, într -un anumit context și momentul în care am
vazut consecințele tulburătoare ale consumului de substanțe ilicite) , pentru a avea și o privire
mai îndeaproape a fenomenului și pentru a putea ști în ce context să plasez acțiunea, pentru a -l
putea de zactiva.

Dintre parametri i optimi pentru situația de comunicare aleasă, voi alege următorii :
– Emitent (cine?) – Eu, ca specialist PR, colaborator al Centrului de Prevenire,
Evaluare și Consiliere Antidrog Iași, dar și ca simplu participant în cunoștință de
cauză
– Semnifica ție (cum ?) – Spot audio -video
– Mesaj (ce?) : emoțional + rațional
– Context (unde?) – Iași, microcontext : Parcul Copou (categorie aleas ă în condițiile
în care tinerii cu vârste cuprinse între 15 -20 ani se întâlnesc în parcul Copou și
fumează țigări, care conțin și alte substanțe în afară de nicotină, în special în afara
orelor de curs) ;
– Finalitate (În ce scop ?) – diminuarea factorilor care favorizeaz ă consumul
– Receptor (Cui ?) – consumatori și posibili consumatori

Astfel, am ales ca linie de semiogramă categoria din Copou, a tinerilor cu
vârste cuprinse între 15 -20 ani și propun realizarea unei activități în această zonă, care să
înlocuiască locul de întâlnire al acestora. Această activitate presupune redarea unui spot audio –
video, care să con țină un mesaj emoțional, redat sub forma unui testimonial a unei victime a
consumului de substanțe ilicite, dar care a renunțat la acesta cu ajutorul personalului Centrului

48 de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Iași și un mesaj rațional, care să co nțină statistici
despre numărul de decese cauzate de consumul de droguri și date despre consecințele abuzului
de droguri în zilele de luni, miercuri și vineri (zile de școală), timp de o lună. Metoda aleasă își
propune, prin expunerea repetată la consecinț ele fenomenului consumului de droguri să facă
apel la simțurile receptorului și să îl sensibilizeze, iar ulterior, tinerii să solicite ajutor din
partea Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Iași . Din multitudinea de factori
asociați cons umului de droguri, am ales categoria factorilor sociali, fiind o categorie asupra
căreia pot fi aduse modificări , iar urmărirea aspectelor ce țin de aceștia și încercarea de
diminuare a acestora ar putea produce multe schimbări pozitive și îmbunătățiri în ceea ce
privește fenomenul consumului de droguri și evoluția acestuia. Astfel, prin prezentarea
situației consumului de droguri publicului țintă vizat (tineri cu vârste cuprinse între 15 -20 ani),
în zilele în care sunt ore de curs (categoria de vârstă viza tă este constituită din elevi și
studenți), într -o locație în care aceștia obișnuiesc să experimenteze anumite substanțe ilegale,
cu ajutorul unui spot ce redă mesaje menite să facă apel la simțurile receptorului, ar putea
reprezenta metoda optimă prin car e numărul tinerilor consumatori și posibili consumatori de
substanțe ilicite să fie diminuat.

Ca modalități suplimentare de promovare și de optimizare a campaniei, propun :

1) Creșterea notorietății în mediul online, prin :

– crearea unei pagini web, sp ecial dedicate Centrului de Prevenire, Evaluare și
Consiliere Antidrog Iași , și cu trimitere către website -ul oficial A.N.A. și care să conțină
agenda de activități și parcursul campaniei, cu date actualizate, pe măsură ce activitățile sunt
realizate. Webs ite-ul ar trebui să conțină și testimoniale ale tinerilor care au consumat
stupefiante și care au reușit să se reintegreze în societate, reușind prin ambiție și suportul din
partea Centrului, precum și filme documentare despre victimele abuzului de droguri și despre
influența acestui fenomen asupra familiilor acestora, precum și a societății. Un mesaj de
impact ar fi de preferat pentru influențarea tinerilor și încurajarea acestora să evite contactul cu
substanțele nocive, precum și cu mediile care înlesnes c procurarea și consumarea acestora;

49 – creșterea notorietății paginii de Facebook a Centrului de Prevenire,
Evaluare și Consiliere Antidrog Iași , precum și a campaniei ,,Rebel fără cauză” , prin reclama
plătită și prin încurajarea tinerilor de a se implica și de a distribui pagina și activitatea acesteia.
De asemenea, o mai bună organizare a paginilor, ar înlesni găsirea de informații despre
activitățile desfășurate;
– realizarea unui blog pentru tineri, unde să poată discuta, mai ușor, despre
problemele întâm pinate în confruntarea cu consumul de droguri, despre repercusiunile
acțiunilor lor, în urma acestuia și despre fenomen, în sine. Spre deosebire de rețeaua de
socializare Facebook, un blog poate asigura păstrarea identității, și astfel, ar fi un imbold,
pentru tineri, să discute și să își împărtăsească gândurile și problemele, fiind o ocazie bună atât
pentru Centru, cât și pentru Agenție, de a analiza publicul -țintă.
Mediul online este unul foarte important, deoarece este preferat de către publicul țintă,
iar încurajarea tinerilor să caute informații despre campanie și fenomen, dar și înlesnirea
căutării de informații, de către aceștia, prin optimizarea paginilor web si Facebook, ar fi
benefică pentru campanie, pentru Centru, cât și pentru înțelegerea fenome nului.

2) Realizarea unor vizite , de către reprezentanții Centrului, în liceele și
facultățile din Iași, pentru prezentarea campaniei și a activității acestuia. În realizarea acestor
vizite, ar trebui împărțite pliante și materiale promoționale care să p rezinte campania, precum
și website -urile și paginile de Facebook unde pot fi găsite informații. De asemenea, ar trebui
redate filme cu un puternic impact vizual, despre victimele abuzului de droguri și despre
influența acestuia fenomen asupra familiilor a cestora, precum și a societății. La sfârșitul
întâlnirilor, ar trebui realizate și colectate chestionare care să măsoare modul în care au fost
receptate informațiile și impactul pe care le -au avut acestea, asupra elevilor. Contactul direct
cu publicul -țintă ar influența vizibilitatea campaniei, făcând să crească notorietatea acesteia.

3) Realizarea de evenimente cu scop educativ , care să informeze publicul matur cu
privire la adevărata amploare a fenomenului și la repercusiunile acestuia, asupra societăți i.
Aceștia ar trebui sa fie informați și să le fie oferită consultanță profesională asupra modului în
care i -ar putea ajuta pe tineri să evite drogurile și locurile care favorizează consumul acestora.
Atragerea suportului publicului matur ar fi de mare aju tor, în lupta antidrog.

50

4) Promovarea campaniei la TV și la radio , prin redarea spoturilor audio -video
realizate pentru campanie, ar fi de mare impact și ar crește considerabil vizibilitatea Centrului
și a campaniei. Asigurarea unui flux mai mare de inf ormații, oferite cu ajutorul unor canale de
mare importanță, precum TV și radio, și monitorizarea presei locale, ar oferi informații despre
vizibilitatea campaniei în rândul publicului, precum și despre impactul acesteia.

5) Atragerea unor persoane publi ce, care să se i mplice în activitatea Centrului și în
sprijinirea și promovarea campaniei, precum și a persoanelor publice cu o mai mare
notorietate, care s -au confruntat cu problema consumului de droguri, dar care au reușit să se
reabiliteze și să își con tinue activitățile. Tinerii caută modele de comportament, în persoanele
publice, cunoscute, iar furnizarea unor testimoniale despre astfel de persoane și despre modul
în care ele au reușit să treacă peste obstacolele întâlnite în lupta cu acest fenomen, ar fi de
mare impact și ar reprezenta un real sprijin în combaterea acestuia, favorizând, chiar,
diminuarea consumului de stupefiante.

Concluzionând, am propus aceste câteva modalități de optimizare a campaniei, care ar
putea crește vizibilitatea și notorie tatea acesteia, în rândul publicului, utilizând instrumente ale
metodologiei semiotice. Supunând campania unei analize din perspective semiotice, am
obținut o privire mai în profunzime asupra acesteia și am putut identifica atât elementele
pozitive, cât și negative, posibilele impedimente, cât și soluțiile, care m -au ajutat atât în
procesul de optimizare al campaniei, cât și la crearea unui context pentru ilustrarea importanței
și eficacității metodelor semiotice.

51 CONCLUZI E

În cercetarea elaborată am utilizat instrumente ale metodologiei semiotice și în urma
etapei de analiză, am propus strategii de optimizare a situației de comunicare alese și
monitorizate, aceea a consumului de droguri. Astfel, am analizat și ales acei parametri optimi
ai semiozei, d in semiograma funcțională, care printr -o combinație pe care eu am considerat -o
ca fiind cea mai eficientă, și -au propus să atingă scopul final al campaniei, acela de prevenire a
situației consumului de droguri.
Campania publicitară antidrog a fost adresat ă unui grup specific, tineri cu vârste
cuprinse între 15 -30 ani, dar în special, a fost axată pe cei între 15 -20 ani, deoarece această
categorie este cea cu cele mai mari probleme în ceea ce privește consumul de droguri, iar
prevenirea și stoparea acestui comportament este foarte importantă pentru dezvoltarea și
evoluția acestor tineri. Activitățile propuse au avut ca scop transmiterea unor mesaje raționale
și emoționale, care să sensibilizeze publicul țintă și pe cei implicați, iar metodele alese au avut
ca scop înfluențarea tineri lor, de a solicit a ajutor din partea Centrului de Prevenire, Evaluare și
Consiliere Antidrog Iași.
În alegerea unei astfel de probleme importante, cea a consumului de droguri, am
îmbinat strategii persuasive și strategii semiotic e, pentru a crea un instrument puternic ce a
avut ca scop diminuarea acestui fenomen, prevenția în ceea ce privește consumul de substanțe
ilicite și influențarea publicului de a se implica, într -o problemă de importanță majoră pentru
societate.

52 BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI

1) BLUME, Arthur W., Consumul și dependența de droguri: ghid practic de evaluare,
diagnostic și tratament, Editura ,,Polirom”, Iași, 2011
2) CIALDINI, Robert, Psihologia persuasiunii – totul despre influențare , Editura
,,Busine $$ Tech”, Bucur ești, 2008
3) CODOBAN, Aurel, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și
hermeneutică , Editura "Dacia", Cluj -Napoca, 2001
4) CRĂCIUN Dan, Persuasiune și manipulare. Psihosociologie aplicată în marketing,
publicitate, vânzări , Editura ,,Pai deia”, București, 2008
5) ECO, Umberto, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică și Enciclopedică,
București, 1982
6) EDWARDS, Griffith, Drogurile : o tentație ucigașă, Editura ,,Paralela 45”, Pitești,
2006
7) GREENWALD, A. G. Cognitive learning. cognitive response to persuasion and
atitude change . In A. G. Greenwald. T. C. Brock. & T. M. Ostrom (Eds.).
Psychologiral foundations of attitudes. New York: Academic Press, 1968
8) HOGAN, Kevin Psihologia persuasiunii, Editura ,,ANTET”, București, 2007
9) KAPFERER, Je an-Noël, Căile persuasiunii . Modul de influențare a comportamentelor
prin mass -media și publicitate , prefață de Septimiu Chelcea, Editura ,,Comunicare.ro”,
București, 2002
10) KUHN, Cynthia, Scott Swartzwelder, Wilkie Wilson, Tripat: ce trebuie să știi despre
droguri: de la alcool la ecstasy, Editura Trei, București, 2014
11) LABROUSSE, Alain, Geopolitica drogurilor, Editura ,,Ideea European ă”, București,
2007
12) LARSON, Charles, Persuasiunea. Receptare și responsabilitate , Editura ,,Polirom”
Iași, 2003

53 13) MUCCHIELLI, Al ex. Influen ță, persuasiune, motivare . , Editura ,,Humanitas”,
București, 2014
14) PEIRCE, Charles S., Semnificație și acțiune, antologie realizată de Delia Marga și
Andrei Marga, Editura ,,Humanitas”, București, 1990
15) PETRE Dan, Dragoș Iliescu, Psihologia recl amei și a consumatorului , Editura
,,Comunicare.ro”, București, 2004
16) RICHARD, Denis, Jean -Louis Senon, Dicționar de droguri, toxicomanii și
dependențe, Editura Științelor Medicale, București, 2007
17) ROGOJINARU, Adela, Relații publice și publicitate: tendințe și provocări , Editura
,,Tritonic”, București, 2006
18) SCÂNTEIE, Mihaela, Introducere în semiotică, Editura ,,Pygmalion”, Pitești, 1996
19) STĂNCIULESCU, Traian D., La început a fost semnul. O altă introducere în
semiotică, Editura ,,Performantica”, Iași, 2004
20) SEBEOK, Thomas , Semnele . O introducere în semiotică, Editura ,,Humanitas”,
București, 2002
21) ȘELARU, Vasile, Claudiu Coman, Comunicarea între informare și manipulare ,
Editura ,,All black”, București, 2005
22) TUDOSE, Cătălina, Florin Tudose, Psihiatrie în practi ca medicală, Editura
,,Infomedica”, București, 2007

INTERNET

23) Date despre A genția Na țional ă Antidrog, http://www.ana.gov.ro , accesat la data de 08
iunie 2017
24) DEWEY, Russel A., Psychology: An introduction , http://www.intropsych.com/ch15 –
social/persuasion -and-attitude -change.html , accesat la data de 20 iunie 2018
25) PITARIU, Horia, Psihologia Reclamei ,
http://www.milisoft.ro/doc/@ForcedAdoptionEU/Psiho/Horia%20Pitariu%20 –
%20Psihologia%20reclamei.pdf , accesat la data de 25 iunie 2018

54 26) Raport privind consumul de droguri la nivel mondial,
https://www.unodc.org/wdr2017/field/WDR_2017_presentation_lauch_version.pdf ,
accesat la data de 25 iunie 2018
27) Raport privind consumul de droguri la nivel european,
http://www.emcdda.europa.eu/publications/edr/trends -developments/2017 , accesat la
data de 25 iunie 2018
28) Raport privind consumul de droguri la nivel mondi al și european,
http://www.optimalmedia.ro/stire -optimal -antidrog/situatia -drogurilor -la-nivel-european -si-
mondial/8021 , accesat la dat a de 25 iunie 2018
29) Raport privind consumul de droguri în Statele Unite ale Americii,
https://www.samhsa.gov/atod , accesat la data de 25 iunie 2018
30) Raport privind consumul de droguri la nivel european,
https://www.statista.com/topics/3823/drug -situation -in-europe/ , accesat la data de 25 iunie
2018
31) Raport privind consumul de droguri în România,
http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/sinteza_RN_2017.pdf , accesat la data de 25
iunie 2018
32) Raport privind consumul de droguri în România, http://dspiasi.ro/wp –
content/uploads/2016/06/SITUATIE_Droguri_2016.doc , accesat la data de 25 iunie 2018