ArtHub Centrul Cultural de artă tradițională și contemporană București [605860]

ArtHub | Centrul Cultural de artă tradițională și contemporană | București

Stud. Arh. Andreea Maria Dincă

Cuprins

Plan de idei
Argument
Capitolul 1_Introducere
1.1 Definirea noțiunilor
1.2 Definirea metodei de cercetare
Capitolul 2_Arta î ntre trecut și viitor
2.1 Istoric al artelor
2.2 Arta tradițională
2.2.1 Generalități
2.2.2 Evoluție în timp
2.2.3 Relația artist – spațiu construit – comunitate
2.3 Arta contemporană
2.3.1 Generalități
2.3.2 Evoluție în timp
2.3.3 Relația artist – spațiu construit – comunitate
Capitolul 3_ Deosebiri și asemănări
Relația artă tradițională – artă contemporantă
Capitolul 4_Studii de caz
4.1 Centrul Național de Artă și Cultură Georges -Pompidou, Paris
4.2 Centrul de Artă Contemporană Rosenthal, Cincinnati
4.3 Competiția internațională Stratford Waterfront, Londra
Capitolul 5_Concluzii
5.1 Definirea programului de arhitectură
5.2 Conceptu l temei
Bibliografie

Plan de idei

Dator ită faptului că proiectul de di plomă se materializează în configurarea unui Hub Cultural
destinat comunității creative ce se formează în București , lucrare îsi propune să analizeze
manifestările artistice din sfera artelor tradiționale și contemporane într-o perspectivă a
relației artistului cu spațiul construit și comunitatea , o legătură ce a generat mișcări și procese
complexe pe parcursul istoriei.

Capitolul 1 – Prezintă conceptul de hub cultural, dar și al noțiunilor definitorii în ca drul
lucrării. De asemenea, vo i defini metoda de cercetare pe care am ales -o pentru a putea stabili
fundamentul teoretic pentru proiectul de diplomă.

Capitolul 2 – Pentru început, acest capitol prezintă pe scurt o evoluție a artelor de-a lun gul
timpului, pen tru a înțelege cadrul în care au luat naștere artele pe care le vom analiza apoi în
detaliu . Arta tradițională și cea contemporană vor face obiectul studiului, pe acestea le vom
analiza din per spectiva mai multor aspecte, cu precădere spre relația artist – spațiu construit –
comunitate , de unde vor rezula o serie de particularități spec ifice ce vom reprezenta b aza de
susținere a conceptul ui proiectului de di plomă.

Capitolul 3 – Având în vedere demersul din capitolul anterior , acesta pune într -o analiză
directă relați a dintre artă tradițională și artă contemporantă .

Capitolul 4 – Acest capitol analizează programul de arhitectură ce face obiectul studiului –
centre culturale reprezentative din lume, dar și exemple din București. Voi face o analiză în
detaliu modul de organizare, funcțiunile pe care le înglobează și chiar limbajul arhitectural
utilizat la nivel de operă de artă.

Capitolul 5 – Definește programul de arhitectură în contextul studiat și p rezint ă concluziile
capit olelor analizate anterior, pe baza cărora am extras anumite principii pe care le voi utiliza
în generarea conceptului temei.

Capitolul 6 – Definește programul de arhitectură în contextul studiat și p rezint ă concluziile
capit olelor analizate anterior, pe baza cărora am extras anumite principii pe care le voi utiliza
în generarea conceptului temei.

Orice comunitate umană bazată pe istorie, obiceiuri, norme de viață proprii are și un loc
principal, adeseori central, unde strămoș ii s-au așezat,
au întemeiat satul, au cultivat pământurile.
Aceasta este vatra satului ,
„locul unde s -a ridicat prima casă, unde în prima vatră din sat a ars primul foc sacru”. 1

1 Romulus Vulcănescu, Mitologia română, Academiei R.S.R., 1981, p. 18

Argument

Transformarea societății și schimbările demografice fac ca obiceiurile și tradițiile să se piardă
sau să nu se mai practice. Oamenii par să se simtă îndepărtați de tradiție datorită stiului de
viață aglomerat al orașului ; această populație, ce trece printr -o emancipare, se află foarte
aproape de pierderea identității și a patrimoniului românesc. Aceast ă pierdere poate avea
consecințe ne gative atât asupra individului cât și asupra orașului.

Reîntregirea unei comunități care să valorifice moștenirea strămoșească, revenirea la
autenticitate, tradiție și identitate poate imbunătății calitatea vieții sociale, dar și a celei
urbane.
Practica meșteșugurilor reprezintă o activitate care marchează evoluția omului de -a lungul
timpului. Aceasta a luat naștere în cadrul protector și modelator al comunității, un cadru al
formării individului.

Capitolul 1_Introducere

1.1 Definirea conceptelor cheie

Pentru început, este esen țial să definim cuvintele cheie pentru înțelegerea de ansamblu a
elementelor ce alcătuiesc lucrarea de față.

hub _ într -o traducere liberă din limba engleză în limba română, acesta reprezintă un punctul
central al unui element, un centru de activitate ce conectează mai multe elemente dintr -o
rețea.

centru cultural _ într-o microabordare a acestei noțiuni, acesta reprezintă “sectorul ce
deservește o categorie socială amplă, adresându -se local, adesea întregii comunități.” 1

artă tradițională _ reprezintă o artă populară ce reflectă “specificul național și are un profund
caracter social, cu un rol bine defin it în realizarea echilibrului dintre util și frumos, dintre
cerințele utilitar -materiale și cele estetice. ”2

artă contemporană _ “reprezintă un amalgam de reacții și curente care inventează sau
refol osesc moștenirea bogată a artei” 3 ce poate fii transpu să în diferite forme ale artei
datorită evoluției tehnologice.

1.2 Opera de artă , noțiunea de artă

“ … forța noastră stă în acordul, urmărit în suferință și realizat în bucurie, dintre animalitatea
noastră s fîntă și sfînta noastră rațiune.
Arta – care este tocmai manifestarea cea mai expresivă și cea mai înaltă a acestui acord și
forma vie care țîșnește din dragostea profundă dintre materie și inteligență, pentru a a firma
astfel unitatea lor … ” 4

Arta reprezintă, într -o privire de ansamblu, t ot ceea ce ne înconjoră, parți esențiale din viața
cotidiană, și presupune intervenția creatoare a omului ce poate concepe opera de artă.

1 http://www.e -antropolog.ro/2012/03/privire -de-ansamblu -asupra -notiunii -de-%E2%80%9Ccentru –
cultural%E2%80%9D/
2 https://www.agerpres.ro/flux -documentare/2014/04/23/totul -despre -arta-populara -romaneasca -09-47-30
3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_contemporan%C4%83
4 Elie Faure, Istoria Artei arta medievală, București , Meridiane, 1988, p. 6

De-a lungul ultimelor două secole putem vorbi despre un avânt al istoriei artelor prin prisma
unor școli ce își propu neau o cunoaștere a istoriei culturii și civilizației într -o viziune
evolutivă și progresivă, dar și un avânt datorat evoluției tehnologice.

Capitolul 2_Istoria artelor în raport cu relația artist -societate

2.1 Istoria artelor

În Antichitate, artistul nu reprezenta unul dintre intelectualii civilizației, el nu producea un act
artistic personal, el asigura o muncă manuală. Astefel, în societatea Antică, artistul era asociat
obligatoriu cu muncitorul. Aceștia erau pictori, sculpto ri și meșteri, cu abilități practice
moștenite și învățate în atelierele de familie. Aceasă pregătire asigura o continuitate și o
specializare în munca cu materialul.
În Evul Mediu, profesiunea de artist se organizează în bresle, având o influență mai puternică
în societatea medievală, datorită acestei legături, însă sunt considerați tot meșteșugari
ocupanți ai clasei sociale inferioare.

Organizarea breslelor –

Arta în Antichitate, dar și în Evul Mediu, îngloba artele frumoase, meseriile și o parte dintre
științe. Aprecierea artelor ce presupunea un efort intelectual era recunoascută în Evul Mediu,
acestea cuprindeau gramatica, retorica, logica, aritmetica, geometria, astronomia și muzica,
considerându -se a fi superioare artelor ce presupunea efort fizic, arhitectura și arta teatrului.

În Renaștere –

În perioada Renașterii s -a păstrat noțiunea inițială a artei, dar a procedat la separarea artelor
frumoase de meseri i și de științe și la atașarea poeziei în sfera artelor.
De-a lungul timpului, semnificația termenului de artă s -a schimbat, sfera s -a redus, ajungând
să cuprindă doar artele frumoase, accent pe artele plastice și nu pe muzică sau poezie.

Istoria Artelor Moderne
Impresionismul, Cubismul, Futurismul, Constructivismul, Bauhaus, Suprarealismul,
Pop-art, Minimalism, Postmodernism, Arta de azi

2.2 Arta tradițională

Scurtă prezentare a artelor vernaculare românești

2.3 Arta contemporană
Nu există o noțiune generală care să definească arta realizară în ultimele decenii, care acopera
sfârșitul secolului XX, și începutul secolului XXI.

Capitolul 4_Context
4.1 Arta în București

Cum se materializeaza nevoia de cultura la nivelul v ietii sociale a Bucurestiului anilor 2000 ?
Este vorba despre o lume a unui anumit segment al populatiei – tineri, artisti, studenti, oameni
cu o anumita pregatire intelectuala, ori avem de -a face cu o practica generalizata si care, sub
diferite infatisar i, se manifesta in toate paturile societatii contemporane cosmpolite ?
Este vorba despre o lume autonoma, orientata catre sine insasi, catre proprii sai eroi si
miturile sale, o lume a cautarii esentelor ; sau este vorba despre continua confruntare dintre
cerere si oferta care regleaza toate aspectele sociale, confruntare structurata pe celebrul model
economic ?

Fenomene recente de genul librariei Carturesti, sala Dalles, Institutul Francez, etc, pun aces te
probleme. Ce apropie aceste entitati este caracterul de centru cultural fara o functiune
particulara bine definita. Regasim aici : librarie, ceainarie, cafenea, galerii de arta – temporare
si permanente, sala de cinematograf, sala de conferinte, sali pe ntru diferite cursuri de limba
(franceza), de filozofie, spatii pur si simplu libere care pot adaposti neasteptate evenimente
culturale de genul bienalelor de arta ori arhitectura, mici concerte de muzica clasica din
cadrul diferitelor consursuri, etc.

Bazat pe ideea de mixitate a fenomenului cultural, acest proiect propune o mica platforma
culturala amplasata in centrul istoric al Bucurestiului. –

4.2 Centre culturale în București
Exemplu – de analizat Cartierul Creativ – inițiativă ce a creat o platfo rmă ce adună mediile
ce includ manifestări artistice

4.3 Relația cadru comunitate – artă – tradiție
Cartierul de mestesugari Matache

Capitolul 5_Studii de caz

5.1 Centrul Național de Artă și Cultură Georges -Pompidou , Paris

1
La începutul anilor 1970, arhitecții Renzo Piano și Richard Rogers, ambii la început de
carieră, au colaborat și au realizat una dintre cele mai expresive clădiri din zilele noastre,
Centrul Georges Pomidou. Totul a început cu preșesintele Georges Pomidou Franței din 1969
până în 1974, care își dorea să construiască un centru cultural al Parisului care să atragă
vizitatori și să reprezinte un aspect monumental al orașului. Primind miliane de vizitatori de
când a fost finalizat, nu există nicio urmă de îndoi ală că viziunea lui G. Pompidou a devenit o
realitate de succes.
Proiectul a fost realizat în urma unei competiții, oamenii fiind foarte uimiți când designul lui
Renzo Piano și al lui Richard Rogers au câștigat competiția. Proiectul a exemplificat
construc tivismul, un centru cultural modern de înaltă tehn ologie. Conceptul lor a fost
reprezentat
printr -un colaj, ilustrând muzeul ca mișcare, iar alt concept făcea referire la designul clădirii,
expunerea întregii infrastructuri. Construcția a fost proiectată pentru a asigura revitalizarea
centrului istoric al Parisului.
Atât structura cât și diferitele sisteme componente de pe exteriorul clădirii sunt vopsite în
culori diferite pentru a distinge rolul acestora. Unul dintre elementele mișcării pentru care
Centr ul Pomidou este renumit îl reprezintă scara rulantă – vopsită în roșu de indrados, un tub
ce merge ca o diagonala pe fațada clădirii oferind vizitatorilor o priveliște uimitoare asupra
oașului.
Centrul Pomidou este un loc dinamic de întâlnire, cu activităț i interdisciplinare ce acoperă
domeniile artei – artă, teatru, film, muzică, literatură, design etc.

Centrul Pompidou găzduiește Musée National d'Art Moderne, cel mai mare muzeu al artei
moderne din Europa. De asemenea, în interiorul vastului spațiu desc his se află publicația
bibliotecii publice, o bibliotecă publică imensă și un centru de cercetare muzicală și acustică,
un spațiu muzeal și un restaurant ce oferă o priveliște spectaculoasă a orașului. Spațiul
înglobează activități atât pentru cei mici, câ t și pentru adulți – Galeria Copiilor, Atelierele
Copiilor, Studio 13/16, Workshopuri pentru studenți sau spații de creație pentru acestea.

1 Figura 1

Acest centru cultural se deschide către spațiul public ca o extensie a activităților culturale,
înglobând un atelie rul unui artist ce se află în această piață.După 20 de ani de la construirea
clădirii, arhitectul Renzo Piano s -a decis să construiască pe latura de nord a pieței atelierul
sculptorului Constantin Brâncuși.

5.2 Centrul de Artă Contemporană Rosenthal, Cincinnati

1

Centrul, fondat în 1939, a fost una dintre primele instituții ale artei vizuale contemporane din
Statele Unite. Începând cu anii 1960, galeriile CAC au fost găzduite la etajul al doilea al unei
dezvoltări c omerciale în centrul Cincinnati. Acest lucru a fost excepțional într -un moment în
care majoritatea facilităților de artă contemporană erau situate la periferia orașului american;
din păcate, în ciuda locației sale centrale, CAC a fost practic invizibilă de pe stradă. Discuțiile
despre o nouă clădire dedicată centrului au început la sfârșitul anilor 1980, conducând în cele
din u rmă la o competiție în 1997 .
Proiectul câștigător al competiției a aparținut arhitectei Zaha Hadid, un proiect ce reprezintă o
modal itate unică de integrare a unei construcții într -un context urban, o integrare prin
contrast. Ideea care a astat la baza proiectului a fost aceea de continuarea spațiului public spre
interiorul clădirii, ceea ce a dus la expunerea artei în stradă în vedere a creșterii cal ității vieții
urbane dar și a vieții sociale. Acesta a fost finalizat în anul 2003.
Deși volumul masiv face ca acesta să pară un el ement sculptural independent și impenetrabil,
Centrul Rosenthal e ste de fapt proiectat pentru a at rage orașul în ziduri și a-l în sus spre cer.

1 Figura 2

Acest dinamism inerent este potrivit pentru o galerie care nu deține o colecție permanentă și
se află în inima unui oraș din Midwestern înfloritor.

5.3 Competiția internațională Stratford Waterfront , Londra
Olympicopolis

1

Olympicopolis reprezintă o construcție alcătuită dintr -un grup de module, ce conține o
structură flexibilă și spații hibride pentru interacțiunea dintre mediile culturale – o mași nă
culturală.
Proiectul, în curs de realizare, a fost conceput de arhitectul Ole Scheeren . Ansamblul de
clădiri interconectate manifestă energia creativă prin înglobarea unor instituții – Muzeului
Victoria și Albert (V & A East) ; Universitatea de Arte din Londra (UAL); și Teatrul lui
Sadler Wells.
Olympicopolis va forma o nouă ancoră culturală în contextul urban de dezvoltare al Londrei
de Est, în care clădiri le și spațiul public vor fi locuite și activate de di ferite forme de
creativitate, de învățare și de interacțiune . Acest colectiv de parteneri culturali oferă
oportunități interesante de a crea o masă critică, noi spații pentru o nouă generație, cu putere
transformatoare de a genera inovații unice în viitor.
Spațiile multiple ale instituțiilor partenere culturale sun t integrate cu succes într -o structură
flexibilă capabilă să absoarbă și să învigoreze diversitatea de funțiuni, pentru a genera o
mașină a culturii. Fiecare instituție ocupă o parte distinctă a ansamblului de clădiri,
menținându -și identitatea individuală , în timp ce suprapunerile și intersecțiile oferă
oportunități de generare a unor spații cu funcțiuni mixte.

1 Figura 3

Designul clădirilor ilustrează potențialul spațiilor realizare ca un tot unitar , care permit
fiecărei instituții să colaboreze, să atragă publicul și să interacționeze cu un domeniu artistic
extins.
Spațiile n oi pentru interacțiunile hibride , între educație și cercetare, muzeu și performanță,
sunt cuprinse înt r-un sistem flexibil de module care oferă posibilități atât pentru sinergie, cât
și pentru a utonomie. Infrastructura partajată este concepută pentru a permite o eficiență
energetică maximă și pentru a promova durabilitatea socială.
O colaborarea strânsă cu fiecare instituție a permis definirea conceptului de dezvoltare .
Strategiile de au fost elaborate pentru a permite scenarii flexibile pentru diferiți actori
implicați în gestionarea și desfășurarea activităților lor, acordându -se o atenție deosebită
zonei comerciale și a componentei rezidențiale pentru a atrage viitor ii potențiali parteneri de
dezvoltare în sectorul privat.
Planul conceptual creează o identitate transformatoare pentru Stratford Waterfront și
integrarea sa în contextul înconjurător, ca o dezvoltare urbană durabilă și o viziune a
viitorului pentru Olymp icopolis, un district cultural ambițios, fără precedent .
1
2
În realizare proiectelor , arhitectul Ole Scheeren afirmă că privește arhitectura și clădirile ca
pe un spațiu al poveștilor oamenilor care trăiesc și lucrează acolo, în torcând doctrină
modernistă formulată de Bernard Tchumi Form follows function , despre care spune că
limitează creativitatea, într -o formă liberă Forms follows fiction . Această gândire progresistă
încercă să depășeasc granițele pe care arhitectu ra le-a stab ilit în perioada modernistă , se
orientează spre înțelegerea mai profună a programului de arhitectură , o înțelegere a tipologiei
de oameni ce vor utiliza spațiul respectiv , și în vederea dezvoltării ei în timp. 3

1 Figura 4
2 Figura 5
3 Ole Scheeren în Conferința TEDGlobal în Londra – Why great architecture should tell a story, Septembrie
2015

Acesată construcție contemporană , la nivel de concept în cadrul unei competiții , consider că a
atins grad foarte înalt de înțelegere a programelor arhitecturale ale acestui secol, fiind gândită
ca un ansamblu de clădiri hibride, conectate, dar care pot funcționa independent în situația
schimbării f uncțiunilor de -a lungul timpului. Trăim într -o perioadă în care observăm
rapiditatea cu care evoluează tehnologia și necesitățile societății. Pentru a ne putea adapta
constant acestor schimbări, avem nevoie de spații hibride, spații ce înglobează funcțiuni
mixte, în care experiența utilizării lor să fie unică indiferent de activitatea ce se desfășoară
acolo.
Din punctul meu de vedere, această construcție, cu un program arhitectural unic ar fi putut
reprezenta un reper în arhitectura co ntemporană.

Stratford Waterfront
1
Într-o zonă îngustă de-a lungul râului Lea, situată între Carpenter's Road și WaterWorks
River, noile clădiri ocup ă o poziție proeminentă pe marginea estică a parcului, accesibile și
conectate printr -o succesiune de s pații publice lizibile. Terasele oferă spații de primire pentru
expoziții și spectacole, cu o vedere spre piațeta din fața râului.
Designul pe plan local încurajează interacțiunea și sprijină programarea publică a instituțiilor.
Permeabilitatea secvențial ă a domeniului public va crea nu numai un loc plăcut, ci spații care
favorizează interacțiunea și permit instituțiilor să experimenteze noi modalități de a se angaja
cu publicul. Deschiderea clădirilor la nivelul pietonilor și integrarea lor în noi zone și căi
rutiere noi are o înaltă caracteristică civică, dar accesibilă și informală. Aceste spații vor

1 Figura 6

permite oportunități pentru evenimente, performanțe și alte intervenții artistice, dar vor oferi
și locuri atractive pentru vizitatori și cartiere care se v or bucura – locuri de împărțire a unui
picnic, vizionare a privirii, relaxare la soare.
Fiecare clădire este unică, dar se bazează pe o paletă comună de referințe la patrimoniul
industrial din Stratford. Potrivit identităților puternice ale instituțiilor lor individuale, fiecare
va fi distinctiv în prezență, dar va face parte dintr -o familie, consolidând ideea unui loc
unificat, mai degrabă decât o colecție de obiecte disparate.
Districtul cultural și educațional va fi cel mai mare proiect unic de acest ge n de la moștenirea
marii expoziții din South Kensington. Acest proiect este ultimul capitol al unui angajament de
lungă durată legat de Estul Londrei, care a început cu masterplanul care a asigurat mai întâi
Jocurile Olimpice.
1
Această propunere reprezi ntă

Capitolul 6_Hub cultural

1 Figura 7

Bibliografie

Sursa ilustrațiilor
Figura 1
Figura 2
Figura 3 – http://buro -os.com/olympicopolis/
Figura 4 – http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1684929&page=6
Figura 5 – http://buro -os.com/olympicopolis/
Figura 6