Program de studii: Analiza și evaluarea financiară a organizaț iilor [605814]

1

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie ș i Administrarea afacerilor
Program de studii: Analiza și evaluarea financiară a organizaț iilor

Analiza performanței SC. Alro S.A. pe baza ratelor de rentabilitate

Conducător științ ific:
Lect. univ. dr. Mirela SICHIGEA

Absolvent: [anonimizat]
2017
Cuprins

2

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3

Capitolul I. Rentabilitatea -măsură a performanțelor economico –
financiare ale firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 4
1.1. Locul rentabilității î n cadrul indicatorilor de măsurare a performanțelor ………….. 4
1.2.Ratele de rentabilitate: tipuri, conținut, utilitate ………………………….. ……………………. 6
1.3.Sursele informaționale ale analizei ratelor de rentabilitate ………………………….. ….. 18

Capitolul II. Analiza rat elor de rentabilitate la SC Alro SA
SLATINA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
2.1. Prezentarea generală a SC Alro SA SLATINA ………………………….. ……………… 20
2.2. Rata rentabilității economice ………………………….. ………………………….. ………….. 24
2.2.1. Rata rentabilităț ii economice a activelor ………………………….. …………………. 24
2.2.2. Rata rentabilități i economice a capitalului angajat ………………………….. ……. 28
2.3. Rata rentabilității financiare ………………………….. ………………………….. …………… 31
2.4. Rata rentabilității resurselor consumate ………………………….. ……………………….. 33
2.5. Rata rentabilității veniturilor ………………………….. ………………………….. ………….. 35
2.6. Căi de creș tere a rentabilității la SC Alro SA SLATINA ………………………….. .. 38

Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 40

Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 42

Anexe ………………………… ………………… …………………………………………………………..4 4

Introducere

3
În contextul unei economii de pia ță, problema fundamentală cu care se
confruntă fiecare întreprindere este în strânsă legătură cu locul pe care aceasta îl
ocupă în spa țiul economic în care activează, obiectivul propus, costurile implicate
și șansele de reușită.
Orice firmă își desfășoară activitatea într -un mediu concurențial dinamic și
agresiv, fapt ce o determină să se raporteze în permanen ță la cererea de piață, să -și
evalueze în permanență limitele și resursele de care dispune. În prezent,
întreprinderile sunt extreme de afectate de schimbările ce au avut loc în viața
economică, socială și politică. Instabili tatea macro economică î și pune amprenta
asupra operațiunilor și comportamentului economic adoptat de întreprinderi.
Informația economică reprezintă un element esențial al dezvoltării fiind
prezentă în toate domeniile de activitate. Aceasta trebuie să se dezvolte continuu,
astfel încât să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta
exact situația patrimonială a întreprinderilor și rezultatele activității economico –
financiare. Valorificarea eficientă a informației economice se poate realiz a doar în
cadrul unui sistem informațional economic în care contabilitatea este o
componentă de bază.
Obiectivele, problematica și abordarea aspectelor teoretice privind analiza
rentabilităților , precum și realizarea performanței în cadrul ALRO SA au
deter minat structura logică a tezei care constă în introducere, doua capitole,
concluzii și surse bibliografice.
Analiza rentabilității este foarte importantă deoarece reprezintă una dintre
principalele condiții pentru bună defășurare a activității eficiente de către orice
societate, iar în funcție de indicatorii rentabilității, managerul companiei poate
planifica activitatea acesteia în vederea dezvoltării eficiente.
În cadrul primului capitol am prezentat aspecte teoretice cu privire la
rentabilitat ea și perfo rmanța unei companii, precum și la corelația care există î ntre
acestea.
În cel de-al doilea capitol am prezentat e voluț ia princ ipalelor rate de
rentabilitate în cadrul societăț ii ALRO SA SLATINA , precum și modalitățile prin
care ratele rentabilitate pot fi îmbunătățite.

CAPITOLUL I

4
RENTABILITATEA -MĂSURĂ A PERFORMANȚELOR
ECONOMICO -FINANCIARE ALE FIRMEI

1.1. Locul rentabilității î n cadrul indicatorilor de măsurare a
performanțelor

Lumea contemporană nu ar putea exista fără preocupări pent ru
performanță, pentru reușită și pentru succes. Aceste elemente au devenit
obiectivele tuturor întreprinderilor ce doresc să răspundă exi gențelor economiei de
piață și competiției mondiale.
Într-o economie de piață, principalul obiectiv al unei firme îl r eprezintă
maximizarea rentabilității pe baza căruia se adoptă deciziile de alocare a
resurselor privind organizarea, extinderea sau restrângerea producției. Analiza
rentabilității este o parte esențială în mecanismul de feed -back la nivelul firmei,
asigurâ nd rolul de pârghie de reglare. Astfel, prin analiza rentabilității se stabilesc
evoluțiile pozitive sau negative ale anumitor fenomene economice și se emit
semnale de redresare sau îmbunătățire a acestora pe baza deciziilor aparatului
managerial1.
Diagnos ticul financiar urmărește identificarea influenței factorilor asupra
rentabilității fiecarui tip de activitate și asupra rentabilității globale a
întreprinderii. Evaluarea performanței sau non -performanței întreprinderii prin
intermediul ren tabilității exp rimată în termeni absoluți implică abordări structurale
și factoriale în vederea stabilirii cauzelor și măsurilor cetrebuie luate pentru
corectarea, menținerea sau ameliorarea activității întreprinderii. Diagnosticul
financiar ,atât pe plan intern, cât și pe plan extern , urmărește să evidențieze
elementele nefavorabile în situația financiară a întreprinderii, precum și cauzele
dificultăților prezente sau viitoare ale întreprinderii. Astfel, diagnosticul financiar
are rolul de a evalua sănătatea financiară a acesteia2, de a stabili punctele forte și
punctele slabe, putându -se aprecia riscurile ce decurg din situația financiară,
precum și soluțiile privind diminuarea riscurilor și ameliorarea rezultatelor

1 Tiplic, G., Analiza rentabilitatii economice in dezvoltarea firmei , Revista Tribuna Economică v.
17, Nr. 36, 2006, pag.84 -85
2Căruntu, C., Diagnostic financiar -modalitate de obținere a performanțelor financiare ale
firmei , Analele Universității „Constantin Brâncuși” din Tîrgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2010

5
întreprinderii.În plus, realizarea diagnosticului finan ciar este importantă pentru
utilizatorii externi atât pentru luarea deciziilor de pătrundere în capitalul unei
întreprinderi, cât și pentru finanțarea acesteia prin acordarea de credite.
Având în vedere aceste obiective, nu se poate vorbi despre un diagnos tic
financiar complet, fără a se lua în considerare noțiunile de rentabilitate și risc.
Noțiunea de echilibru financiar nu are sens decât în cadrul acestei dualități:
rentabilitate -risc3. Astfel, se poate realizaun diagnostic al rentabilității și riscului
ce vizează în esență, aprecierea modului în care întreprinderea poate depăși
constrângerile referitoare la performanțe, solvabilitate, autonomie și la flexibilitate
financiară.
Solvabilitatea sau echilibrul financiar reprezintă capacitatea societății de a –
și onora obligațiile față de creditori, pe măsură ce acestea ajung la scadență.
Putem spune că acest element a fost printre primele luate în considerare în
momentul realizării unei analize financiare, deoarece instrumentele acesteia au
fost elaborate de c ătre bancheri sau alți creditori, care erau interesați ca societatea
să-și poată îndeplini angajamentele.
Analiza performanțelor întreprinderii constituie un element important în
cadrul diagnosticului, prin interpretarea rezultatelor obținute în trecut și în prezent
și previzionarea evoluției acestora în viitor. Prin compararea acestor rezultate cu
mărimi de referință se poate efectua o evaluare a capacității întreprinderii de a
pune în valoare capitalurile deținute, obținând o rentabilitate care să compen seze
costurile suportate.
Diagnosticul financiar oferă informații relevante cu privire la evoluția
activității întreprinderii în perioada examinată, informații referitoare la ritmul de
creștere a activității întreprinderii în raport cu ritmul sectorului. În plus, pune la
dispoziția utilizatorilor informații legate de rezultatele obținute, dacă acestea sunt
pe măsura mijloacelor folosite, dacă această creștere a fost însoțită de o
rentabilitate suficientă, informații legate de structura financiară a întrepr inderii și
dacă aceasta a fost echilibrată, identifică riscurile, punctele de vulnerabilitate ale
firmei și precizează dacă există un risc de faliment crescut sau nu4.
1.2. Ratele de rentabilitate: tipuri, conținut, utilitate

3Stancu I., Finanțe , Editura Economică, București, 2007, p. 867
4Vasile I., Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006,
p.79

6

Noțiunea de rentabilitate este folosită frecvent în teoria și practica
financiară, prezentându -se sub diverse forme, de unde rezultă varietatea
modalităților de exprimare a acesteia. Astfel, rentabilitatea este definită în
Dicționarul Limbii Române Contemporane ca fiind rezultatul finan ciar al unei
activități economice, concretizat în obținerea unor venituri care depășesc
cheltuielile. Prin urmare, putem spune că rentabilitatea este o restricție ce se
manifestă sub aspecte diferite , dar corelate între ele, și anume: asigurarea
remunerări i factorilor de producție și a capitalului investit, dar și gestionarea
resurselor în condiții de eficiență și eficacitate.
Potrivit lui Xavier Richet în “L’économie de l’entreprise”5, rentabilitatea
cuprinde un ansamblu de indicatori sintetici care permit aprecierea măsurii în care
întreprinderea valorifică factorii de producție utilizați.
Rentabilitatea „reprezintă un instrument de fundamentare a tuturor
deciziilor ce privesc atât gestiunea internă a firmelor, cât și relațiile lor cu
partenerii de afaceri , dobândind în consecință și calitatea de a fi un criteriu esențial
de apreciere a eficienței economice”6.Atunci când determinăm rentabilitatea unei
întreprinderi, calculăm de fapt „rentabilitatea cu care au fost investite capitalurile
atrase de la diverși investitori”7, respectiv gradul în care aceste capitaluri aduc
profit. Cei care pun la dispoziția firmei resurse necesare desfășurării activității și
dezvol tării acesteia sunt proprietari sau creditori , bănci sau alte instituții
financiare.
Rentabilitate este un indicator al eficienței care vine să arate capacitatea
societății de a obține profit. Fiind un indicator de eficiență poate apărea sub diverse
forme în funcție de elementele care apar în calitate de eforturi depuse de
întreprindere, dar și de efec tele ce se obțin ca urmare a eforturilor depuse.
Rentabilitatea unei întreprinderi poate fi exprimată atât în mărimi absolute,
cât și relative prin intermediul unor indicatori ce permit măsurarea performanțelor
economice și financiare ale întreprinderii. A cești indicatori sunt reprezentați de
rezultatele obținute de întreprindere, majoritatea fiind determinați pe baza contului
de profit și pierdere, și anume: profitul realizat din activitatea desfășurată și ratele

5Richet, X., L’économie de l’entreprise, Paris, 2006, p. 54
6Ghic, G., Analiză economico – financiară, Ed. Universitară, București, 2006, p.168
7Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M., Management financiar: analiză financiară și
gestiune financiară operațională , Ed. Economică, București, 2003, p.247

7
de rentabilitate. Analiza profitului, deși oferă informații cu privire la rentabilitatea
absolută a întreprinderii, nu constituie decât o etapă preliminară a analizei
rentabilității. Rata profitului este fundamentală pentru a caracteriza concurența într –
o economie, reflectând alocarea capitalului î ntreprinderii pentru nevoile economice
ale acesteia de a face față concurenței8.
Atât pentru diagnosticul intern, cât și pentru utilizatorii externi ai
informației privind întreprinderea, cunoașterea capacității de a produce profit
absolut nu este suficient de reprezentativă. Drept urmare, se impune compararea
masei profitului cu alte mărimi, în special cu mărimile care exprimă efortul depus
pentru obținerea masei profitului, degajându -se astfel rate ale rentabilității care,
din punct ul de vedere al analizei, au o mai mare capacitate informațională.Aceste
rate scot în evidență rentabilitatea relati vă a întreprinderii și exprimă capacitatea
acesteia de a asigura remunerarea capitalurilor investite prin utilizarea resurselor
de care dispune. Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au valori
informaționale variate și oglindesc multiple laturi ale activității economico –
financiare a firmei. Multiplicarea exagerată a numărului de rate u tilizate
reflectă în final neseriozitatea an aliștilor9.
Evaluarea eficientă a unei întreprinderi nu presupune utilizarea unui număr
cât mai mare de rate, ci alegerea, analiza și interpretarea acelor rate care răspund
cel mai bine obiectivelor urmărite de analistul economico -financiar. Pentru a
elimi na unele erori ce ar putea apărea în utilizarea sistemului de rate, valorile
raportate trebuie să fie comparabile între ele sub aspectul conținutului și al
prezentării monetare. Cunoașterea ratelor de rentabilitate este necesară pentru
utilizatorii informa țiilor financiare deoarece aceste rate prezintă următoarele
funcții:
 Favorizează orientarea structurii producției pe produse, ramuri si
subramuri, în sensul găsirii celor care oferă cel mai mare avantaj;
 Fluxurile economice se redirecționează permanent, imprimând
activităților economice o dezvoltare inegală;
 Stimulează gestiunea prin utilizarea rațională a resurselor și favorizează

8Wagner, F., Milakovic, M., Firm profitability and the network of organizational capabil ities,
Physica A 389, 2010, p. 4771

9Crecană, C., Analiză economico -financiară, Editura Economică, București, 2006, p. 23

8
segmentarea pieței și diferențierea strategiilor comerciale;
 Contribuie la întărirea interesului întreprinzătorului pentru diferențierea
produselor având în centrul acesteia moder nizarea conceptului de calitate.
Ratele de rentabilitate prezentate în cadrul literaturii de specialitate sunt
clasificate în funcție de mai multe cr iterii. Unul dintre cele mai importante criterii
de clasificare a ratelor de rentabilitate este criteriul funcțional, în conformitate cu
care întâlnim:
 rate de rentabilitate economică;
 rate de rentabilitate financiară;
 rate ale veniturile;
 rate ale resurse lor consumate.
De asemenea, ratele de rentabilitate pot fi împărțite și în funcție de criteriul
bazei de raportare în conformitate cu care, se disting două tipuri de rate: rate de
rentabilitate propriu -zise, ce prezintă la numitor acele resurse consumate î n vedera
obținerii rezultatelor și rate de structură care au la numitor un flux global al
activității.
Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilității
economice pune în evidență performanțele utilizării activu lui total al unei
întreprinderi , respectiv a capitalului investit pentru obținerea acestor performanțe.
Nivelul rentabilității economice trebuie să permită remunerarea acționarilor și
creditorilor, în concordanță cu riscul asumat investind în întreprindere sau
acordându -iîmpru muturi.
În cadrul procesului de desfășurare a activității economice, fiecare societate
folosește și consuma diverse resurse economice care poartă denumirea de active, iar
utilizarea eficientă a acestora depinde de capacitate pe care o are societatea de a
supraviețui din punct de vedere financiar, precum și de a atrage mijloace bănești sau
de a-și achita datoriile la scadență.

Rata de rentabilita tea economică poate fi exprimată atât ca rată de
rentabiliate economică a ac tivelor cât și ca rată de rentabilitate economică a
capitalurilor investite. Valorile ratei rentabilităț ii economice a activelor pe pe rioada
analizată evidențiază faptul că activul economic investit are capacitatea de a degaja
un flux monetar pozitiv, care să asigure autofinan țarea creșterii economice a firmei

9
și remunerarea proprietarilor .O prima modalitate de determinare a ratei de
rentabilitate economică a activelor este :
Rata rentabilitatii economice a activului (Ra) se poate calcula în mai
multe forme, în functie de scopurile urmarite în analiza. Într -o prima forma, aceasta
rata seprezinta ca raport între rezultatul exercitiului înainte de impozitare (profit
brut) si activultotal (format din active imobilizate si active circulante):
Ra= 𝑷𝒃
𝑨𝒕×𝟏𝟎𝟎 = 𝑷𝒃
𝑨𝒊+𝑨𝒄×𝟏𝟎𝟎;

unde: Pb = profitul brut
At= activele totale
Ai= active imobilizate
Ac= active circulante
În acest caz, rata rentabilitatii economice arata performanta economica
aîntreprinderii, respectiv modul în care aceasta utilizeaza ansamblul activelor aflate
ladispozitia sa.
La numaratorul acestei variante a Ra se mai pot afla si profitul de
exploatare(Pe) sau excedentul brut de exploatare (EBE), situatie în care exprima
gradul în care activitatea de exploatare (principala activitate a întreprinderilor) este
capabi la saasigure o folosire eficienta a ansamblului activului întreprinderii.Alegerea
unui model sau altul depinde de interesul analistului de a evidentia unnivel brut sau
net al rentabilitat ii activului total. Atunci când doua întreprinderi practicapolitici
diferite de amor tizare, se recomanda ca analiza comparativa a acestora sa sefaca pe
baza valorilor brute (EBE/At), deoarece sunt independente de politica deamortizare
adoptata.

Rata rentabilității economice a capitalului investit

Se determină ca raport între rezultatul total al exercițiului sau rezultatul din exploatare și
capitalul investit:
𝑹𝒌𝒊 = 𝑷𝒃 ; 𝑷𝒆
𝑲𝒊𝒏𝒗
unde: Kinv – capitalul investit (pentru care firma datorează o remunerație
furnizorilor de fonduri);
Kinv = Kt – De = Kpr + Kîm,

10
unde: Kt – capitalul total;
De – datorii de exploatare;
Kîm – capital împrumutat.
De nivelul acestei rate sunt interesați, în pr imul rând, investitorii actuali și cei
potențiali (acționarii și băncile), care o compară cu re ntabilitatea altor forme de
plasament (dobânzile la depozitele bancare, câștigul din plasarea capitalului la alte
întreprinderi etc.), dar și managerii, pentru care un nivel ridicat al acestei rate
semnifică o gestiune eficientă a capitalurilor investite.
Dimensiunea ratei rentabilității economice joacă un rol hotărâtor în stabilirea
modalității de finanțare pe termen lung și scurt. Tot capitalul avansat în activitatea
întreprinderii trebuie remunerat dar, spre deosebire d e capitalul propriu care este
remunerat î n măsura obținerii de profit, capitalul î mprumutat trebuie remun erat
indiferent de rezultatele întreprinderii. O întreprindere ce beneficiază de capital
împrumutat, va suporta chel tuieli financiare ridicate care îi vor diminua posibilitățile
de autofinanț are. Pentru a asigu ra acoperirea nevoilor de finanțare, compania va fi
nevoită să recurgă la obținerea de noi credite. În aceste condiț ii se impune criteriul
rentabilității: dacă rata rentabilității economice este superioară ratei dobânzii, este
posibil și de dorit să se apeleze la credite. Așadar , prin compararea ratei rentabilităț ii
economice cu costul capitalului împrumutat ia naștere efectul de î ndatorare.
Rata rentabilității economice trebuie apreciată în funcție de rata inflației. O
rată a r entabilităț ii economi ce superioară ratei inflaț iei va put ea asigura conservarea
“substanței economice” a întreprinderii și chiar reînoirea și creș terea activelor sale
economice, într -o perioada cât mai scurtă. În realitate, rata rentabilității economice
trebuie să remunereze capitalurile investite, cel put in la nivelul ratei medii a
dobânzii, plus riscul economic și financiar pe care ș i l-au asuma t cei care au plasat
capitalul î n compania respectivă .
Rata rentabilităț ii eco nomice trebuie sa fie superioară r atei inflației pentru a
fi posibilă o remunerare a capitalurilor investite la un nivel minim al r atei de
randament din economie ș i al unui nivel de risc economic ș i financiar asumat de cei
care au pus capitaluri la dispoziția societății, permițând în acela și timp reînnoirea și
creșterea activelor în cadrul societăț ii comerciale.
O altă rată de rent abilitate este rata rentabilităț ii financiare . Acest indicator
reprezintă unul dintre indicatorii majori urmăriți de investitori și de management. Cu
ajutorul ace stei rate, investitorii pot aprecia în ce masură investiția lor este rentabilă

11
sau nu. În analiza acestei rate de eficiență globală, desprindem ideea creării de
valoare suplimentară pentru acționari.
Rentabilitatea financiară reprezintă un indicator de bază ce are scopul de a
reda performanțele întreprinderii, aceasta aflându -se sub directa incidență atât a
politicii financiare a companiei, cât și a politicii comerciale10. Prin intermediul
acesteia se evidențiază randamentul capitalurilor proprii sau a p lasamentelor pe care
le efectuează diverși acționari în vederea cumpărării acțiunilor societății. O
îmbunătățire a acestei rate arată eficiența activității din punctul de vedere al
valorizării capitalurilor proprii.
Cu alte cuvinte, măsoară randamentul capitalurilor proprii, deci al
plasamentului financiar pe care acț ionarii l -au făcut prin investiția lor de capital în
cumpărarea acțiunilor întreprinderii. ROE exprimă capacitatea întreprinderii de
distribuire de dividende către acționari și de creștere a rezervelor care, în fapt,
reprezintă o creștere a averii acționarilor.11Plecând de la considerentul cărata
rentabilității financiare exprimăeficiența utilizării capitalului propriu sau permanent
al firmei putem afirma ca aceasta prezintăo importanțădeosebi tăpentru acționarii
firmei, care apreciazăîn funcție de nivelul acesteia dacăinvestițiile lor sunt justificate
și dacătotodatăvor continua săsprijine dezvoltarea firmei prin aportul de noi
capitaluri sau prin renunțarea pentru o perioadălimitatăla o parte din
dividendelecuvenite. Managerii, la rândul lor, vor fi interesați săpăstreze un nivel
corespunzător a acestei rate, pentru a -și putea păstra pozițiile și a realiza criteriile de
performanțăale firmei12.
Rata rentabilității financiare (Rf ) exprimă eficien ța utilizării
capitaluluipropriu al firmei. Din acest considerent, rata rentabilității financiare
prezintă oimportanță deosebită, în primul rând, pentru acționari, care apreciază, în
funcțiede nivelul acesteia, dacă investiția lor este justificată și dacă vor continua
săsprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin
renunțarea,pentru o perioadă limitată, la o parte din dividendele cuvenite.
Rata rentabilității financiare este influențată, în mod esențial, deexistența a doi
factori, și anume:
– folosirea în cadrul structurii de capital a întreprinderii a capitaluluiîmprumutat;

10Caruntu C., Rata rentabilitatii financiare,.Impactul ratei rentabilitatii financiare asupra dezvoltarii
intreprinderii, Analele Universitatii” Constantin Brancusi” din Targul Jiu, Seria Economica,
Nr.2/2009, p.98
11Stancu I. ,Revista Audit financiar ,anul XI, nr 103 – 7/2013, p. 28
12Caruntu C., Rata rentabilitatii financiare. Impactul ROE asupra dezvoltarii intreprinderii , Analele
Universitatii “C. Brancus i”, Nr 2/2009, p. 95

12
– deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile, prin posibilitateaintroducerii acestora pe
cheltuielile întreprinderii (drept cheltuieli financiare) șiexistența ef ectului de “scut de
impozit”.
În plus, este necesar ca rata rentabilității economice să fie superioarăcostului
capitalului împrumutat, în caz contrar, folosirea capitalurilorîmprumutate devenind
ineficientă.
Rata rentabilității financiare se poate calcula prin raportarea profituluinet
(Pn) la mărimea capitalului propriu, astfel:
Rf = 𝐏𝐧
𝐊𝐩𝐫 × 100
Nivelul acestei rate se compară cu costul capitalului propriu, respectivcu
rentabilitatea medie așteptată de acționari dacă acest capital ar fi fost investitîn altă
afacere cu riscuri comparabile.Pentru a elimina influența elementelor extraordinare,
cu caracteraleatoriu, care pot avea, uneori, o pondere semnificativă în cadrul
profitului net,este necesar ca în locul rezultatului net al exercițiului după
impozita re(profitului net) să operăm cu rezultatul curent al exercițiului. În vederea
folosiriivalorilor nete, putem deduce mărimea teoretică a impozitului pe profit
aferentacestui rezultat curent.
Din relația de calcul al acestei rate, rezultă că, pentru creștere a niveluluisău,
este necesar ca profitul net să crească într -un ritm superior creșteriicapitalului
propriu.
Pentru a analiza modalitatea de formare a ratei rentabilitatii financiare si
aexplica evolutia sa în timp, se poate folosi metoda Du Pont, prin care rata
rentabilitatiifinanciare se descompune într -un produs de doua rate, una de eficienta a
folosiriiactivelor si alta de marja a profitabilitatii:
Rf = EKpr× RV= CA
Kpr× Pn
CA
unde: EKpr – eficienta utilizarii capitalurilor proprii (rotatia acestora)
Rv – rata rentabilitatii vânzarilor.

Rentabilitatea unei î ntreprinderi nu poate fi anali zată independent de aspectele
legate de structura sa financiară . Pentru orice companie , prezintă interes cunoaș terea
structurii financiare cu care își poate desfășura o activitate rentabilă, precum și
cunoașterea nivelului de îndatorare la care poate apela, astfel încât acesta să nu se

13
reflecte negativ asupra rentabilității sale financiare. Nerespectarea acestei restricții ar
conduce la un de zechilibru financiar, în pofida unei rentabilități economice
semnificative, care va fi absorbită de nivelul cheltuielilor financiare generate de un
grad de îndatorare mult prea ridicat. Rata rentabilității financiare a capitalului
propriu pune în evidență randamentul capitalurilor proprii, respectiv al
plasamentului efectuat de acționarii unei societăți prin cumpărarea acțiunilor
societății. Profitul, sursă importantă de finanțare a dezvoltării unei activități,
reprezintă parte componentă a capitalurilor u nei întreprinderi, remunerând, în primul
rând, participarea acționarilor, prin intermediul dividendelor. O creștere a acestui
indicator evidențiază o activitatea eficientă din punctul de vedere al fructificării
capitalurilor proprii13.
Rata rentabilității resurselor consumate se calculează prin raportarea unui
indicator al rezultatelor la consumul de resurse implicat în obținerea lui, exprimând
în acest fel eficiența efortului materializat în costuri. Literatura de specialitate ne
prezintă rata rentabilităț ii resurselor consumate sub următoarele modalități de
calcul14:
 𝑅𝑐𝑒=𝐸𝐵𝐸
𝐶𝑒−𝐴𝑗−𝐶𝑑𝑑𝑎∗100 și 𝑅𝑐𝑒=𝑅𝐸
𝐶𝑒∗100 , acestea
reprezentând ratele rentabilităț ii cheltuielilor de exploatare
unde:
Ce – cheltuieli de exploatare;
Aj – Ajustari privind provizioanele de exploatare;
Cdda – cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate.
 𝑅𝑐=𝑃𝑅
𝐶∗100, reprezentâ ndrata rentabilității cheltuiel ilor aferente
cifrei de afaceri
unde:
PR- profitul aferent cifrei de afaceri;
C-cheltuielile aferente cifrei de afaceri
Dimensiunea ratei rentabilității resurselor consumate este dată în principal de
variația structurii vânzărilor, a costului unitar și a prețurilor de vânzare.

13Victor Dragota, Ana Maria Ciobanu, Dalina Dumitrescu, Evaluarea intreprinderilor , Editia a II -a,
Editura Economica, Bucuresti, 2002
14Victor Dragota, Ana Maria Ciobanu, Dalina Dumitrescu, Evaluarea intrep rinderilor , Editia a II -a,
Editura Economica, Bucuresti, 2002

14
Asupra ratei rentabilității resurselor consumate se remarcă in fluența costului,
în sensuri diferite, atât prin numărător cât și prin numitorul raportului: creșterea
costului antrenează, de pe o parte scăderea numărătorului (a profitului), iar pe de altă
parte, creșterea numitorului (a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri). Din acest
punct de vedere, impactul costului asupra ratei rentabilității resurselor consumate
este mult mai puternic comparativ cu alte rate15.
După cel de -al doilea model, dimensiunea ratei rentabilității resurselor
consumate este direct proporț ională cu rezultatul exploatării și invers proporțională
cu cheltuielile de exploatare. Prin dinamica relativă a rezultatului exploatării
superioară celei înregistrate de cheltuielile de exploatare, creșterea ratei rentabilității
resurselor consumate este evidentă. În literatura de specialitate, se discută despre
valoarea optimă a ratei rentabilității resurselor consumate ca fiind încadrată între 9%
și 15%.

O ultimă rată pe care o voi prezenta este rata de rentabilitate a veniturilor.
Această rată arată profitul total care se obține în cadrul companiei, la 100 lei de
venituri. Rentabilitatea vânzarilor se poate exprima sub una din urmatoarele forme:

Rv=EBE ,Pe ,Pr
CA×100
Rata rentabilitatii vânzarilor, calculată pe baza profitului de exploatare,
privilegiază interesele furnizorilor de capital și pe cele ale autorității fiscale,
deoarece profitul obținut din activitatea de exploatare este utilizat aproape exclusiv
pentru remunerarea acestor categorii. De multe ori, aceasta rată este preferată și de
manageri, pentru ilustrarea eficienței activității de comercializare a firmei, deoarece
reflectă o marja netă care se formează dupa acoperirea tuturor cheltuielilor aferente
exploatării, indiferent daca a u caracter potenț ial sau nu. De asemenea, ea arată
contribuția managerilor la obținerea performanț elor firmei.
Conform analizei DuPont, ratele de rentabilitate pot fi descompuse în : rate
de marjă, rate de rotație și rate de structură a capitalurilor. Mărimea acestor factori
cantitativi (marja) și calitati vi (rotația și structura capitalurilor) explică rentabilitatea
capitalurilor proprii investite și orientează managementul pentru ameliorarea
factorilor de rentabilitate mai puțin performanți.16

15Robu V., Georgescu N ., Analiza economico –financiara , Editura ASE, Bucuresti, 2001
16Stancu I., Finanțe Ediția a 4 -a, Ed. Economica,2007, p.762

15
Ratele de marjă (Gross, Operating, or Net Profit Margin, în eng leză) sunt rate
de structură a componentelor valorice de acumulare (a marjelor) în raport cu
veniturile (cu cifra de afaceri).17
𝑅𝑚𝑎𝑟𝑗𝑎=𝑀𝑎𝑟𝑗𝑎
𝐶𝐴=𝑀𝑎𝑟𝑗𝑎 %
Există două tipuri de astfel de marje:
– rate de marja brută : MCV%, EBIT%;
– rate de marja netă: EBIT(1 -Ʈ)%, PN %)
Ratele de rotație sunt factori calitativi și exprimă intensitatea exploatării
activelor întreprinderii. Aceste rate au două forme:
-coeficientul de rotație (viteză): arată câte rotații realizează elemental de
activ considerat într-un an prin cifra de afaceri;
𝑐𝑜𝑒𝑓=𝐶𝐴
𝑒𝑙𝑒𝑚𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣
-durata de rotație arată numărul necesar de zile pentru o rotație completă a
elementului de activ prin CA;
𝐷𝑟𝑜𝑡=𝑒𝑙𝑒𝑚 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣
𝐶𝐴×360
Cu cât acti vele sunt exploatate mai intens ,cu atât viteza de rotație este mai
mare și durata de rotație este mai scăzută.
Ratele de structură reprezintă un factor calitativ al rentabilității capitalurilor
și exprimă capacitatea întreprinderii de a face față angajamentelor asumate față de
furnizori d e capital. Acestea sunt indicatori de exp rimare a riscului, spre deosebire
de ratele de rotație care exprimă profitabilitatea.
𝐴𝐸
𝐶𝑃𝑅=𝐶𝑃𝑅+𝐷𝑇𝐿
𝐶𝑃𝑅=1+𝐷𝑇𝐿
𝐶𝑃𝑅=1+𝐿𝑒𝑣𝑖𝑒𝑟
ROA poate fi descompusă în două rate: o rată de marja netă (factor
cantitativ) și o rată de rotație (factor calitativ).
𝑅𝑂𝐴=𝐸𝐵𝐼𝑇 (1−𝜏)
𝐴𝐸=𝐸𝐵𝐼𝑇(1−𝜏)
𝐶𝐴×𝐶𝐴
𝐴𝐸
{rata de marja EBIT} {coef de
rotatie al AE}

17Stancu I., Revista Audit financiar ,anul XI, nr 103 – 7/2013, p.28

16
Din descompunere se observă că ROA poate fi sporită prin creșterea marjei
și/sau prin accelerarea rotației activelor.
ROE poate fi descompusă în trei factori18:
𝑅𝑂𝐸= 𝑃𝑁
𝐶𝐴 × 𝐶𝐴
𝐴𝐸 × 𝐴𝐸
𝐶𝑃𝑅
[Rmarja PN] x [R rotatie AE] x [ R structura]
Analiza rentabilității unei întreprinderi poate fi exprimată și prin dinamica
rezulatului net al cărei modalitate de calcul este similară cu cea a cifrei de afaceri, iar
analizând corelativ cei doi indici concluzionăm faptul că indicele rezultatului net
trebuie să fie mai mare decât cel al cifrei de afaceri19.
În practică însă există și situația în care indicele rezultatului net este mai mic
decât cel al cifrei de afaceri, cauzele fiind diverse:
 costuri totale mari;
 costuri mici pe produs;
 probleme de evoluție a prețurilor.
În aceste situații în care indicele rezultatului net înregistrează valori mai
scăzute pot fi adoptate diferite soluții pentru crearea unui mediu favorabil. Vorbim
astfel de analiza costurilor de distribuție și de regie, în cazul în care valorile mai mici
ale indicelui rezultatului net sunt determinate de costurile totale prea mari. Pe de altă
parte, poate exista și situația în care indicele cifrei de afaceri înregistrează valori mai
mari decât cel al rezultatului net ca urmare a unor costuri mari pe produs, caz în
care soluțiile ce ar trebui adoptate sunt diferite analize, respectiv analiza
randamentului factorilor de producție, analiza organizări i subunităților de producție,
precum și analiza tehnologie și a tehnicii. În cazul în care valoarea scăzută a
indicelui rezultatului net față de cel al cifrei de afaceri este datorat problemelor de
evoluție a prețurilor, atunci soluția ar fi compararea pre țurilor factorilor de producție
cu cele ale produselor finite.
În ceea ce privește analiza rentabilității oricărei companii este important de
menționat corelația care există între aceasta și riscuri. Așadar, între cele două există
o strânsă legătură, fiind de dorit ca în cadrul oricărei companii să se mențină un
anumit nivel al riscului care să permită obținerea rentabilității așteptate. Unul dintre
principalele riscuri care afectează renta bilitatea companiei este riscul de exploatare

18Victor Dragota, Ana Maria Ciobanu, Dalina Dumitrescu, Evaluarea intreprinderilor , Editia a II -a,
Editura Economica, Bucuresti, 2002
19Stroe R., Gestiunea financiara a intreprinderii. Note de curs si seminar , Biblioteca digi tala ASE

17
care se determină prin intermediul pragului de rentabilitate, denumit în literatura de
specialitate că punctul critic. Există însă și alte riscuri care au impact asupra
rentabilității unei societății20.
Așa cum am specificat și anterior, rata rentabilității poate îmbrăca diverse
forme în funcție de numărătorul raportului prin care se determină aceasta. Astfel că,
acest indicator de eficiență este diferit atunci când la numărător se află profitul brut,
comparativ cu situația în care la numărător se află profitul net. Diferitele mo dele
utilizate pentru calculul ratelor de rentabilitate oferă informații diferite redând
eficiența diferitelor laturi ale activității economice a societății. Așadar, așa cum era
de așteptat, acele rate de rentabilitate care sunt determinate pe baza resurse lor
consumate sunt importante pentru interesele conducătorilor companiei, în timp ce
ratele calculate în funcție de capitalul avansat exprimă interesele furnizorilor de
capital.
Totodată, trebuie specificat și faptul că, datorită modului de calcul și a
informațiilor pe care le oferă, rata de rentabilitate este unul dintre cei mai sintetici
indicatori de eficiență ai întreprinderii, sintetizând atât rezultatele din stadiul de
producție căt și rezultatele din stadiul de distribuție21.
Calculul ratelor de renta bilitate este important din mai multe puncte de
vedere, unul dintre cele mai importante fiind alegerea unei anumite structurii
financiare optime care reprezintă întotodeauna o decizie de politica financiară foarte
importantă deoarece capitalurile prezintă costuri diferite care afectează societatea și
este necesară alegerea optimă a structurii astfel încât să se minimizeze costurile
companiei. În alegerea structurii financiare optime a întreprinderii trebuie să se țină
seama de anumite criterii: criteriul re ntabilității, criteriul riscului, criteriul destinației
resurselor și capacitatea de îndatorare. Însă structura financiară nu depinde doar de
aceste elemente ci este influențată și d e alți factori cum ar fi oscila țiile ratei dobânzii,
situația pieței finan ciare, dar și de comportamentul acționarilor și al băncilor.
Cu toate că, criteriul rentabilității este foarte important în optimizarea
structurii financiare a societății, și cel al riscului are un impact foarte mare. În primul
rând trebuie menționat faptu l că adoptarea unei anumite structurii financiare este în
mare măsură determinată de creditor deoarece el este cel care evaluează riscul, care
pentru a se proteja împotriva riscurilor la care este expus, acționează cerând anumite

20Dumitrescu D, Gestiunea financiara a intretreprinderii -Suport de curs , Bucuresti, 2013, p.67
21Gheorghiu A., Analiza economico -financiara la nivel microeconomic , Editura Economica,
Bucuresti, 2004, p.195

18
garanții și în același ti mp poate cere participarea debitorului la finanțare cu capital
propriu.22
Așadar, deși ratele de rentabilitate prezintă numeroase inconveniente, acestea
sunt indicatori de bază pentru caracterizarea performanțelor întreprinderii deoarece
permit o bună poziționare a companiei în cadrul sistemului strategic căruia îi
aparține, dar și o aleger e obiectivă a orientărilor viitoare.

1.3.Sursele informaționale ale analizei ratelor de rentabilitate

Analiza ratelor de rentabilitate se bazează pe informațiile furnizate de
contabilitate, sintetizate în situațiile financiare, precum și pe cele culese p rin
mijloace proprii. Prelucrarea informațiilor contabile se realizează cu ajutorul
instrumentelor analizei financiare.
Informațiile necesare pentru realizarea diagnosticului rentabilității unei
întreprinderi se regăsesc în contul de profit și pierdere, în bilanțul contabil și în
anexele sale, precum și în alte documente ale contabilității financiare ale firmei.
Aceste documente de sinteză fac parte din categoria situațiilor financiare anuale,
situații ce se bazează pe un suport ce răspunde exigențelor reg lementărilor
românești armonizate cu Directiva a IV -a a C.E.E. și cu Standardele Internaționale
de Contabilitate (IAS 1), O.M.F.P. 1802/2014 și O.M.F.P 166/2017 . Informațiile
financiare oferite de aceste documente trebuie să fie relevante și credibile pent ru
realizarea unei analize financiare complete, precum și co mparabile pentru a putea
urmării evoluția unor indicatori importanți ai acestei analize.
Bilanțul evidențiază starea patrimoniului întreprinderii la un moment dat:
începutul sau sfârșitul unui exercițiu financiar, sfârșitul unui semestru sau al unui
trimestru. Sub formele sale prin care poate fi prezentat (tabel sau listă ), bilanțul
reflectă ansamblul resurselor de care dispune întreprinderea și folosirea acestora la
un anumit moment, evidențiind totodată rezultatul obținut de aceasta. În plus,
reprezintă imaginea statică a nevoilor de finanțare a întreprinderii care sunt
reflectate în activ ul bilanțier, respectiv a obligațiilor rezultând din constituirea
surselor de finanțare ce se regăsesc în pasivul bilanțier. Acest document contabil
indică poziția financiară a unei firme, oferind informații cu privire la capacitatea

22Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanțe și gestiunea financiară de întreprindere , Ediția a II -A,
revizuită și adăugită, Editura Economică, București, 2003, p.49

19
acesteia de a produce fluxuri viitoare de numerar, precum și informații despre
resursele necesare înviitor.
Bilanțul și contul de profit și pierdere sunt considerate cele mai importante
documente de raportare financiară, bilanțul ocupând locul central în economiile
bazate pe im plicarea majoră a statului, iar contul de rezultat fiind preferat în
economiile finanțate prin contribuția capitalului privat. Dacă bilanțul exprimă starea
patrimonială la care s -a ajuns la încheierea exercițiului, atunci contul de rezultate
exprimă cum s -a ajuns la respectiva stare patrimonială, care au fost fluxurile de
venituri și cheltuieli care au marcat traiectoria evoluției întreprinderii de la începutul
până la sfârșitul exercițiului.
Informațiile financiare obținute în urma efectuării diagnosticulu i
rentabilității și al riscului, precum și cele evidențiate în situațiile financiare ale
întreprinderilor sunt importante pentru cei interesați în mod direct să investească
(acționari), pentru managerii organizației, creditori, angajați, guvern și agențiil e
acestuia, analiștii financiari, etc. Acționarii urmăresc, în baza diagnosticului
elaborat, să ia decizii pertinente privind vânzarea sau păstrarea acțiunilor de care
dispun, considerând e chilibrul financiar respectat atunci când remunerarea
capitalului investit compensează riscul asumat. În concepția unor autori (F.
Modigliani și M.H.Miller), valoarea acțiunilor este dependentă de profit,
independentă de dividende, în timp ce alți autori (M.Gordon, E.Shapiro) consider ă
că aceasta este egală cu valoarea actuală a fluxurilor dividendelor estimate.
În ceea ce priveste personalul întreprinderii, putem menționa faptul că atât
salariile, cât și regimul de participare al acestuia la profit creează interesul
salariaților privi nd rentabilitatea pe termen scurt, dar și păstrarea locurilor de
muncă prin echilibrul financiar pe termen lung23.

23Petcu, M., David -Sobolevschi, I., Sandu, R., Analyse économique et financière , Editura ASE,
București, 2005, p. 368

20
CAPITOLUL II
ANALIZA RATELOR DE RENT ABILITATE LA SC ALRO SA
SLATINA

2.1. Prezentarea generală a SC Alro SA SLATINA

Scurt istoric
ALRO Slatina a fost construită ca urmare a deciziei Guvernului României în
anul 1963. Privatizarea Alro SA a fost propusă în 2001 -2002 conform programului
PSAL 2 convenit cu Banca Mondială. După prima etapă de privatizare , guvernul
încă deținea pachetul m ajoritar de acțiuni în companie24.
Procesul de privatizare internațională s -a încheiat prin selectarea consorțiului
de companii Marco Group (astăzi Vimetco) ca investitor strategic la Alro. În
octombrie 2002, Guvernul României a încheiat acordul de privatiz are cu Marco
Consortium. În prezent, Vimetco N.V. deține peste 80% din acțiunile Alro. De la
privatizarea Alro din 2002, Marco Group a investit în companie peste 210 milioane
USD, care au permis îmbunătățirea protecției mediului, precum și creșterea cu 20%
a producției (la 184.000 de tone), în comparație cu perioadă anterioară privatizării25.
Tranzacționarea la Bursa de Valori București s-a făcut începând cu data de
16 octombrie 1997, utilizându -se simbolul ARL. Din primele luni de tranzacționare,
acțiunile ALR s -au dovedit printre cele mai atractive acțiuni tranzacționate la
bursă (din punct de vedere al lichidității, a evoluției și nivelului cursului), Alro fiind
unul dintre puținele "blue -chips" de la BVB. Ca o recunoaștere a valorii Alro,
acțiunile sale a u fost admise încă de la început la Categoria I a Bursei de Valori,
fiind incluse și în portofoliul indicelui BET, ce cuprinde cele mai atractive 10 acțiuni
de la bursă.

Obiectul de activitate
SC ALRO SA SLATINA are ca obiect de activitate producerea și
comercializarea pe piața internă și la export , de blocuri din aluminiu primar, bare
omogenizate din aliaje de aluminiu primar, sârme din aluminiu primar și aliaje din
aluminiu și semifabricate din aluminiu și aliaje din aluminiu.

24http://www.alro.ro/despre/alro/previzualizare
25http://www.alro.ro/despre/alro/previzualizare

21

Clienți și furnizori
Clienții Alro SA sunt utilizatori finali și comercianți de metale atât din
România, cât și din întreaga lume. Peste 80% din producția realizată de Alro este
comercializată pe piața internațională prin intermediul Bursei de Metale de la Londra
și în baza co ntractelor directe pe termen lung cu clienți din 25 de țări ale lumii. State
din Uniunea Europeană (Italia, Grecia, Austria, Ungaria etc.), precum și Turcia,
țările balcanice și Statele Unite ale Americii reprezintă principalele piețe de
desfacere pentru p rodusele Alro.
Furnizorii interni de alumina ai Alro sunt BBG Alum Tulcea (preluată de către
grupul Balli) și Alor Oradea (aflată în proces de închidere operațională parțială),
aceasta din urmă beneficiind de bauxita extrasă de către Bauxita Min Dobrești, aflată
de asemenea în proces de închidere operațională.

Capitalul social și conducerea societății SC ALRO SA SLATINA
Capitalul social al societății, subscris și vărsat în totalitate, este de 356.889.567,5
LEI. Capitalul social este reprezentat de 713.779.135 acțiuni nominative, emise în
formă dematerializată , fiecare acțiune având valoare nominală de 0,5 LEI.
Acționarii societății sunt26:
 VIMETCO NV, persoana juridică de naționalitate olandeză, cu sediul
în Prins Bemhardplein 200, I 097 JB, Amsterda m, Olanda,
înmatriculata în Registrul Comerțului din Amsterdam sub nr.
34169722, cu un aport la capitalul social de 300.464.542 LEI =
600.929.084 acțiuni = 84,1898 %;
 FONDUL PROPRIETATEA S.A., persoana juridică de naționalitate
romana, cu sediul în Bucureș ti, str. Buzesti nr. 78 -80, et.7, sector 1,
cu un aport la capitalul social de 35.793.257 LEI =71.586.514 acțiuni
= 10,0292%;
 S.C. CONEF S.A., persoana juridică de naționalitate romana, cu
sediul în București, str. Splaiul Unirii, nr. 64, et.1, sector 4,
înmatriculata în Registrul Comerțului sub nr. J40/377/1991 , având
codul unic de înregistrare RO 1555107, cu un aport Ia capitalul social
de 13.450.785,5 LEI = 26.901.571 acțiuni = 3,7689 %;

26A se vedea articolul 7 din Actul constitutiv al societatii SC ALRO SA

22
 ALȚI ACȚIONARI cu un aport la capitalul social de 7.1 80.983 LEI
= 14.361.966 acțiuni =2,0121 %.
Activitatea societății este condusă de către un Consiliu de administrație
compus din șapte membri, persoane fizice sau juridice, aleși de către Adunarea
generală ordinară a acționarilor, dintre care un președinte și un vicep reședinte.
Majoritatea administratorilor sunt fi administratori neexecutivi. Președintele
Consiliului de administrație și membrii acestuia pot fi persoane de cetățenie sau
naționalitate străină. Președintele și vicepreședintele Consiliului de administrați e
sunt aleși de către și dintre membrii acestuia. În ca zul în care președintele se află în
imposibilitate de a -și exercita atribuțiile, pe durata stării respective de imposibilitate,
Consiliul de Administrație poate însărcina pe un alt administrator cu înd eplinirea
funcției de președinte.
ALRO S.A. asigură efectuarea raportărilor periodice și continue adecvate
asupra tuturor evenimentelor importante, inclusiv situația financiară, performanța,
proprietatea și conducerea. Compania pregătește și diseminează informații periodice
și continue relevante, în conformitate cu cele mai înalte standarde contabile –
Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și de raportare financiară
și non -financiară. Informațiile sunt diseminate atât în limba română c ât și în limba
engleză. Compania promovează cel puțin o dată pe an întâlniri cu presa și cu analiști
financiari, brokeri, investitori și alți specialiști de piață, în scopul prezentării de
analize financiare, relevante deciziei investiționale27.

Situația a ctuală a SC ALRO SA Slatina
În continuare voi prezenta cele mai importante rezultate obținute de societate
în anul 2016 .
Anul 2016 a fost un an plin de evenimente pentru Grupul Alro care, totuși, a
încheiat 2016 cu EBITDA de 291593 mii LEI în scădere faț ă de anul precedent cu
mai mult de 10000 mii LEI, și a înregistrat profit net ajustat pozitiv. Factorii care au
influențat rezultatele operaționale și financiare sunt multipli și de natură diferită.
Situația este cu mult îmbunătățită însă, față de anul 201 4.
În primul rând, față de anul anterior, toate entitățile din cadrul grupului au
majorat producția, de la bauxită la aluminiu, iar vânzările au crescut față de nivelul
realizat în 2014, atât pentru aluminiu primar cât și prelucrat. Totodată, comparativ cu
2014, în ceea ce privește evoluția principalelor variabile, în 2015 cotația aluminiului

27A se vedea punctul 4 din Raportul de Guvernanta corporativa al SC ALRO SA

23
la Bursa din Londra a scăzut cu 11%, în dolari, iar principalele componente ale
costurilor Alro, alumina și energia electric ă, au sc ăzut cu 14% și respectiv 22%, în
dolari. În ceea ce privește strategia companiei a continuat să se concentreze pe
produse primare și procesate cu valoare adăugată, pe controlul costurilor și al
productivității, pe alocarea și utilizarea eficientă a capitalului, pe creșterea eficienței
energetice, precum și pe asigurarea de materii prime și energie la prețuri
rezonabile28.

Grafic 2.1.Structura vânzărilor în anul 2015
Sursă grafic: Prelucrări proprii pe baza datelor din raportul financiar 2015 al SC
ALRO SA

28http://www.alro.ro/sites/default/files/alro/2016/Grupul%20Alro%20Rezultate%20financiare%20si%
20operationale%202015%20%282%29%20%5BRead -Only%5D.pdf , p.3
32%
27%11%13%5%1%11%Structura vanzarilor in anul 2015
Sarma Table Placi Bare Benzi Sleburi Lingouri Produse extrudate
33%
27%10%9%6%2% 1%12%Structura vanzarilor in anul 2016
Sarma Table Placi Bare Benzi Sleburi Lingouri Produse extrudate

24
Grafic 2.2. Structura vânzărilor în anul 2016
Sursă grafic: Prelucrări proprii pe baza datelor din raportul financiar 2016 al SC ALRO SA

În ceea ce privește principalele aspecte operaționale din cadrul anului 2015,
trebuie menționat faptul că societatea a continuat strategia axată pe produsele
prelucrate cu valoare adăugată mare. Producția de produse de aluminiu procesat a
crescut cu 1.004 tone în 2016 față de 2015, în urma majorării volumului de plăci și
benzi care compensează scăderea producției de table.În 2016, Alro a reuș it să
majoreze vânzările de produse primare cu 1,3% față de 2015. Acest l ucru s -a datorat
unei performanț e solide în sectorul producției de cabluri, reflectate în vânzările de
sârmă cu 5,5% mai mari decât în 2015, precum și creșterii vânzărilor de sleburi (de
3,2 ori volumul din 2015), compensând astfel scăderea vânzărilor de bare către
terți.Grupul s -a concentrat pe creșterea vânzărilor de produse cu valoare adăugată,
după cum se reflectă și în evoluția structurii produselor vândute. Astfel că produsele
au avut o pondere de 44% în veniturile din vânzări, față de 28% în 2010.
Pe zone geografice, România rămâne principala piață de livrare a produselor
primare, urmată de partenerii tradiționali din Europa de Est, unde Alro își
consolidează relațiile cu clienț ii producători de cabluri29.

2.2. Rata rentabilității economice

2.2.1. Rata rentabilității economice a activelor

În cadrul acestui capitol voi analiza ratele de re ntabilitate în cazul companiei
SC ALRO SA Slatina, având la bază noțiunile teoretice prezentate în cadrul
primului capitol și datele din situaț iile financiare ale companiei. Perioada de timp
pentru care voi efectua analiza rentabilități este de 5 ani și este reprezentată de
intervalul 2012 -2016 .
Pentru început , voi an aliza rata de rentabilitate economică a activelor în
cazul societăți i, utilizând că modalitate de calcul formula prezentată în capitolului
teoretic, ce exprimă raportul dintre profitul brut obținut de companie în anul
respectiv și valoarea activelor totale .

29http://www.alro.ro/sites/default/files/alro/2016/Grupul%20Alro%20Rezultate%20financiare%20si
%20operationale%202015%20%282%29%20%5BRead -Only%5D.pdf , p.10

25
Prin această metodă de calcul se măsoară performanța companiei prin
exprimarea eficienței cu care sunt utilizate activele pe care aceasta le are la
dispoziția sa. Rezultatele obținute sunt prezentate în cadrul tabelului 2.1.

Tabel 2.1. Determinarea ratei de rentabilitate economică a activelor (mii lei)
Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
Profit brut 349.117 44.636 165.274 312.111 292.286
Active totale 2.348.136 2.098.412 2.257.176 2.200.905 2.394.831
Rata de rentabilitate economică
a activelor (%) 14,87 2,13 7,32 14,18 12,20
Sursă tabel: Prelucrării proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale SC ALRO SA
SLATINA
În baza datelor din cadrul tabelului prezentat anterior, observăm faptul că,
rata de rentabilitatea economică a activelor urmează trendul înregistrat de profitul
brut. Astfel că, în anul 2013, profitul brut înregistrează o valoarea mult mai mică
față de an ul 2012 (o scădere cu 304.481 lei, respectiv cu 87% a nivelului acestuia) ,
în timp ce activele totale au scăzut doar cu 11% față de nivelul din 2012. Aceste
evoluții au determinat o rată a rentabil ității economice de doar 2,13% față de 14,87%
cât era în 20 12. În anul 2014 rata rentabilității economice a activelor crește până la
7,32% pe fondul creșterii într -un ritm superior al nivelului profitului (270%)
comparativ cu nivelul activelor totale (8%). Trendul ascendent se repetă și în anul
2015, cu un nivel a l ratei rentabilității economice a activelor de 14,18%.
În anul 2016 , profitul brut înregistrat de societate a prezentat o scăderea cu
aproximativ 19 .800 mii lei față de nivelul din 2015,în timp ce mărimea ativelor
totale a crescut (cu 193.926 mii lei), mo tiv pentru care în care și rata de rentabilitate
economică a activelor a scăzut.
Pentru a înțelege cât mai bine evoluția pe care o prezintă rata de rentabilitate
economică a activelor am realizat graficul 2.3.

26

Grafic 2.3. Evoluția ratei de rentabilitate economică a activelor
Sursă grafic: Prelucrării proprii pe baza datelor din tabelul 2.1.
Pe baza acestui grafic, se observă faptul că rata de rentabilitate economică a
activelor înregistrează cele mai mici valori la începutul perioadei de analiză, cea mai
scăzută fiind în anul 2013, ceea ce înseamnă că activele au fost utilizate cu o
eficiență ce a înregistrat un minim de 6,3% din punctul de vedere al obținerii
profitului.
Urmează un trend ascendent al ratei rentabilității economice a activelor
(7,32% în 2014 și 14,18% în 2015), pentru ca în anul 2016 să revină pe panta
descendentă scăzând pănă la 10,20%.
Așa cum am specificat și în cadrul capitolului teoretic, rata de rentabilitate
econom ică în cadrul oricărei companii , trebuie să fie comparată cu rata de dobândă
la care respectiva societate se împrumută pentru a obține capitalurile necesare.
Așadar, pentru că rata de rentabilitate economică a companiei ALRO SA Slatina să
prezinte valori favorabile din punctul de vedere al performanței societății , este
necesar ca aceasta să înregistreze valori mai mari comparativ cu cele ale ratei de
dobândă la care obține împrumuturi.
În continuare, voi prezenta o altă modalitate prin care rata de re ntabilitate
economi că a activelor poate fi dete rminată, respectiv având la bază analiza Du Pont.
Așadar, această rată de rentabilitate poate fi calculată prin compunerea a doua
raporte, pe de o parte viteza de rotație a activelor totale, iar pe de cealaltă parte,
rentabilita tea vânzărilor.
Determinarea ratei de rentabilitate economică a activelor utilizând metoda Du
Pont am prezentat -o în cadrul tabelului 2.2.
14.87
2.137.3214.18
12.20
2 %5 %8 %11 %14 %17 %
2012 2013 2014 2015 2016Evoluția ratei de rentabilitate
economic ăa activelor
Rentabilitatea economica a activelor

27

Tabel 2.2. Rata de rentabilitate economică a activelor , utilizând metoda Du
Pont (mii lei)
Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
Cifra de afaceri 2.230.422 1.948.290 1.994.125 2.299.197 2.127.064
Active totale 2.348.136 2.098.412 2.257.176 2.200.905 2.394.831
CA/AT 0,95 0,93 0,88 1,04 0,89

Profit exploatare 292164 6743 114700 223501 246.627
Cifra de afaceri 2230422 1948290 1994125 2299197 2.127.064
PE/CA 0,13 0,003 0,06 0,10 0,12
Rata de rentabilitate economică
a activelor (%) 12,44 0,32 5,08 10,15 10,30
Sursă tabel: Prelucrării proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale SC ALRO SA
SLATINA
Având l a baza datele calculate și prezentate în cadrul tabelului 2.2, observăm
faptul că rata de rentabilitate economică a activelor calculată prin ace astă metodă
prezintă valori diferite comparativ cu cea calculată anterior, însă același trend de
evoluție în cadrul perioadei analizate.
Fiecare dintre cele două metode de calcul prezint ă utilit ate practică în funcție
de interesul pe care îl are compania în determinarea acestui tip de rată.
Utilitatea determinării ratei de rentabilitate economică a ac tivelor prin
descompunerea acesteia în cele două raporte este dată de oferirea posibilității
acesteia de a crește rentabilitatea prin mai multe mijloace, respectiv fie prin
îmbunătățirea activității de exploatare, fie prin intermediul unei mai bune gestiun i a
utilizării activelor pe care societatea le deține.
În cazul ALRO SA Slatina, observăm o rată de rentabilitate foarte mică în
anul 2013, ca urmare a unei valori foarte reduse a ratei de rentabilitate a vânzărilor,
de aproximativ 0,003, ceea ce înseamnă că societatea va putea să crească nivelul
rentabilității economice a activelor printr -o creștere a e ficienței activității de
exploat are, deoarece după cum se poate observa, activele sunt gestionate și în acest
an, cu o eficiență similară celor din restul anilor de analiză. Același lucru se întâmplă
și în anul 2014, în care, cu toate că rentabilitatea vânzărilor crește ușor, rata de
rentabilitate economică nu înregistrează o valoare foarte ridicată deoarece și
eficiența utilizării activelor este mai scăzută , în această situație compania putând să

28
îmbunătățească atât modalitatea de utilizare a activelor , cât și activitatea de
exploatare.

2.2.2. Rata rentabilității economice a capitalului angajat

Cea de -a doua rată de rentabilitate economică pe care o voi prezenta este rata
de rentabilitate economică a capitalului angajat. Modalitatea de calcul a acestei rate
am prezentat -o în cadrul primului capitol.

Tabel 2.3. Determinarea ratei de rentabilitate economică a capit alului angajat
(mii lei)
2012 2013 2014 2015 2016
Profit exploatare 292.164 6.743 114.700 223.501 246.627
Capital investit 1.832.637 1.747.694 1.172.077 1.855.507 1.368.035
Rata de rentablitate
economică a capitalului
angajat (%) 15,94 0,39 9,79 12,05 18,03
Sursă tabel: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale SC ALRO SA
SLATINA
Pe baza rezultatelor obținute, observăm faptul că, rata de rentabilitate
economică a capitalului angajat înregistrează valori mari, de peste 10% în trei dintre
anii de analiză, cea mai mare valoare înregistrându -se în anul 2016, de aproximativ
18%, ceea ce înseamnă că nivelul de remunerație al furnizorilor de capital este
ridicat, însă ca și în cazul rentab ilității economice a activelor, și în acest caz, rata
calculată trebuie comparată cu rata media a dobânzii de pe piață, pentru a putea
decide ce este mai favorabil pentru investitori30.
Având la baza rezultatele din tabelul 2.3., observăm faptul că rata de
rentabilitate economică a capitalului angajat , înregistrează o scădere în anul 2013
față de anul 2012 de aproximativ 15,5 puncte procentuale ca urmare a reducerii
profitului de exploatare cu 285.421 lei, cu toate că ș i capitalul investit urm eaza un
trend descendent în această perioadă, el scăzând cu doar 84.943 mii lei în 2013 față

30Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprin derii, Editura Didactică și pedagogică, RA, București,
2010, p.112

29
de 2012 . Așadar dinamica de scăderea a capitalului investit este mult mai redusă
comparativ cu cea a profitului de exploatare ( capitalul investit scade în anul 2013
față de anu l 2012 cu 5%, în timp ce profitul de exploatare scade cu aproximativ
98%).
În anul 2016 reie se cel mai clar relația direct proporțională care există între
rentabilitate economică a capitalului investit și profitul de exp loatare și relația
invers proporț ională ce există între rata menționată anterior și capitalul investit.
Astfel că, pe fondul unei creșteri cu 23.126 mii lei a profitului de exploatare,
respectiv cu 10 ,35%, rata de rentabilitate economică a capitalului investit a crescut
cu circa 6 puncte procentuale, concomitent cu o scădere a capitalului investit de
aproximativ 487.472 mii lei. Cu toate acestea, observăm că rata crește într -o
proporție mai mică comparativ cu profitul de exploatare deoarece dinamica scă derii
capitalului angajat este mai ac centuată , de 26%.

Grafic 2.4. Evoluția ratei de rentabilitate economicăa capitalului investit
Sursă grafic: Prelucrării proprii pe baza datelor din tabelul 2.3.

Așa cum am specificat anterior, rata de rentabilitate economică a capitalului
angajat este cea care arată renumerația primită de către furnizorii de capital.
Observăm că această rată prezintă oscilații în prima parte a perioadei analizate, în
timp ce în perioada 2014 -2016 înregistrează un trend ascendent, crescând cu
aproximativ 8,5 puncte procentuale în anul 2016 față de anul 2014.
În concluzie, în cazul societății ALRO SA Slatina, atât rata de rentabilitate
economică a activelor cât și cea a capitalului investit înregistrează valori pozitive, 15.94
0.399.7912.0518.03
%5 %10 %15 %20 %
2012 2013 2014 2015 2016Evolu ția grafic ăa ratei de rentabilitate economic ăa
capitalului investit
Rata de rentabilitate economica a capitalului investit

30
mult mai ridicate în perioada 2014 -2016, compa rativ cu perioada 2012 -2013.
Ambele rate de rentabilitate economică prezintă o valoa re minimă în anul 2013,
valoare mult mai redusă comparativ cu ceilalți ani analizați, ca urmare a faptului că
societatea a înregistrat un nivel foarte scăzut atât a profitu lui brut, utilizat în calculul
ratei de rentabilitate economică a activelor cât și a profitului de exploatare, utilizat în
calculul ratei ratei de rentabilitate economică a capitalului angajat.
Așa cum am prec izat anterior, pentru a stabili dacă rentabilit atea economică
înregistrează un nivel bun pentru Alro SA, este necesar ca aceasta să fie comparată
cu rata medie a dobânzii. Rata medie a dobânzii am determinat -o că raport între
cheltuielile cu dobanzile și împrumuturile totale pe termen lung . Rezultate o bținute
sunt prezentate în cadrul tabelului 2.4.

Tabel 2.4. Determinarea ratei medie a dobânzii (mii lei)
2012 2013 2014 2015 2016
Imprumuturi pe TL 623.723 680.934 543.563 766.105 907.250
Cheltuieli cu dob ânzile 22.651 48.592 55.221 53.536 53.491
Rata medie a
dobânzii (%) 3,63 7,14 10,16 6,99 5,90
Sursă tabel: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale SC ALRO SA
SLATINA
Rata medie a dobânzii prezintă un trend ascendent în perioada 2012 -2014,
crescând în anul 2014 cu aproximativ 6,5 puncte procentuale comparativ cu primul
an de analiză. Ulterior, aceasta prezintă o pantă descendentă, valoarea din anul 2016,
fiind de 5,9%, cu doar 2,27 puncte procentuale mai ridicată față de anul 2012.
Ritmul descendent înregistrat dup ă anul 2014 fiind justificat de creșterea
împrumuturilor pe termen lung in 2015 față de 2014 cu aproximativ 41% si in 2016
față de 2015 cu aproximativ 18 %.
În continuare voi prezenta evoluția grafică a celor doua rate pentru a se
observa diferența care exi stă între nivelurile înregistrate de cele două în perioada
2012 -2016.

31

Grafic 2.4. Evoluția ratei de rentabilitate economicăa capitalului investit
Sursă grafic: Calcule proprii

Comparând rata rentabilității economice cu rata medie a dobânzii se observă
faptul că aceasta din urmă înregistrează valori mai mici în anii 2012, 2015 și 2016,
însă în ceilalți ani de analiză nivelul ratei medii a dobânzii depășește nivelul ratei de
renta bilitate economică a activelor. Interpretând rezultatele, în anul 2012, an în care
rata medie a dobânzii este cu aproximativ 9 puncte procentuale mai mică comparativ
cu rent abilitatea economică a activelor, putem spune că îndatorarea favorizează
finanțarea societății prin împrumuturi. Același lucru se întâmpla și în anii 2015 și
2016.
În ceea ce privește anul 2013, rata de rentabilitate economică este aproape de
0%, în timp ce rata medie a dobânzii înregistrează o valoare superioară acesteia, de
aproximati v 7,14%, ceea ce înseamnă că îndatorarea nu mai favorizează finanțarea
prin împrumuturi.

2.3. Rata rentabilității financiare

O altă rată de rentabilitate este rata rent abilității financiare care arătă în ce
măsură investiția celor care au adus capital în cadrul SC ALRO SA Slatina este
rentabilă. În determinar ea rentabilității financiare voi utiliza formula prezentată în
cadrul capitolului anterior, respectiv raportul dintre profitul net obținut la nivelul
societății și capitalurile proprii totale ale aces teia. Ca și în cazul rentabilității
economice, voi analiza rata de rentabilitate financiară pe perioada 2012 -2016.

0%2%4%6%8%10%12%14%
2012 2013 2014 2015 20163.637.1410.16
6.99
5.9012.44
0.325.0810.15 10.30
Rata medie a dobanzii ROA

32
Tabel 2.5 . Determinarea ratei de rentabilitate financiară (mii lei)
2012 2013 2014 2015 2016
Profit/pierdere neta (Pn) -92.004 -120.577 -108.669 -24.036 67.220
Capitaluri proprii (KPR) 1.319.011 1.194.696 1.083.565 1.064.856 1.131.661
Rata de rentabilitate
financiară (%) -6,98 -10,09 -10,03 -2,26 5,94
Sursă tabel: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale SC ALRO SA
SLATINA
Observăm pe baza rezultatelor obținute și prezentate în cadrul tabelului 2.4.
că rata de rentabilitate financiară înregistrează o valoare pozitivă doar un ultimul an
de analiză, de aproximativ 6% ceea ce înseamnă că acesta a fost singurul an în car e
capitalurile proprii investite în această societate au avut cea mai mare posibilitate de
a produce profit. În toți ceilalți ani, pentru investitori ar fi fost mult mai avantajos să
facă investiții pe piață, la rata de dobândă existentă.
După cum reiese d in tabel, începând cu anul 2013, cu toate că rata de
rentabilitate financiară înregistrează în continuare valori negative, acestea sunt din ce
în ce mai apropiate de zero, ca urmare a diminuării valorii pierderilor înregistrate de
companie de la an la an. Astfel că, în anul 2014 rata de rentabilitate financiară crește
0.06 puncte procentuale față de anul anterior, însă creșterea este din ce în ce mai
mare, respectiv de 7,7 puncte procentuale în anul 2015 și de 8,2 puncte procentuale
în anul 2016. Aceste cre șteri apar, așa cum am menționat anterior, ca urmare a
diminuării pierderilor, deoarece în anul 2014 societatea înregistrează o pierdere cu
aproximativ 11.908 mii lei mai mică, urmând ca în anul 2015 reducerea piederii să
fie chiar cu 78% față de anul 2014. Îmbunătățirea elementului aflat la numărătorul
raportului de determinare a ratei de rentabilitate financiară se reflectă și în cadrul
acesteia cu toate că în anii 2014 și 2015 și capitalurile investite au scăzut deoarece
dinamica înregistrată de aces tea este mult mai redusă, de 9%, respectiv 2%.
Anul 2016 este anul în care Alro SA Slatina înregistrează profit, de
aproximativ 67.220 mii lei, crescând cu 91 .256 mii lei față de anul precedent, lucru
care se reflectă și în valoarea înregistrată de rată de rentabilitate financiară, fiind așa
cum am precizat, singurul an în care valoarea este pozitivă, de aproape 6% ,
dinamica înregistrată de aceasta fiind de circa 363%.
Ca și în cazul rentabilității economice, și rentabilitatea financiară poate fi
descompus ă în două rate, această descompunere fiind foarte importantă în această

33
situație î n care rentabilitatea financiară este negativă, pentru a vedea ce anume poate
face societatea în vederea îmbunătățirii indicatorului.

Tabel 2.6 . Descompunerea ROE conform Du Pont
Unitate de
măsură/An 2012 2013 2014 2015 2016
CA mii lei 2.230.422 1.948.290 1.994.125 2.299.197 2.127.064
KPR 1.319.011 1.194.696 1.083.565 1.064.856 1.131.661
CA/KPR % 1,69 1,63 1,84 2,16 1,88

PN mii lei -92.004 -120.577 -108.669 -24.036 67.220
CA 2.230.422 1.948.290 1.994.125 2.299.197 2.127.064
PN/CA % -0,04 -0,06 -0,05 -0,01 0,03
Sursă tabel: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile fi nanciare ale SC ALRO SA
SLATINA
Având la baza tabelul 2.5. este lesne de observat faptul că în cadrul societății
ALRO SA Slatina eficiența utilizării capitalurilor proprii în cadrul activității de
exploatare este destul de ridicată, însă compania este nevoie să intervină în vederea
îmbunatățirii ratei prin eficientizarea raport ului dintre profitul net obținut de
societate și cifra de afaceri înregistrată de aceasta. Acest raport a fost îmbunătățit în
anul 2016, fă ță de anii anteriori, deoarece în acest an înregistrează o valoare
pozitivă.

2.4. Rata rentabilității resurselor c onsumate

În continuare, voi prezenta pentru compania Alro SA Slatina, o altă rată
prezentată în cadrul capitolului teoretic și anume rata rentabilității resurselor
consumate. Această rată, vine să arate cât costă obținerea unui leu de profit de către
Alro SA.
Pentru cazul companiei alese, voi determina rata rentabilității resurselor
consumate, utilizând la numitorul raportului cheltuielile de exploatare.
Pentru determinarea ratei rentabilității cheltuielilor de exploatare voi utiliza
cheltuielile de exploatare prezentate în contul de profit și pierdere al societății,
precum și rezultatul exploatării. Perioada analizei acestei rate este 2012 -2016, iar
rezultatele obținut e sunt prezentate în tabelul 2.7 .

34
Tabel 2.7 . Determinarea ratei rentabilității cheltuielilor de exploatare (mii lei)
2012 2013 2014 2015 2016
Rezultat exploatare 292.164 6.743 114.700 223.501 246.627
Cheltuieli exploatare 2.023.325 2.163.430 1.972.558 2.155.143 1.970.952
Rata rentabilității cheltuielilor
de exploatare (%) 14,44 0,31 5,81 10,37 12,51
Sursă tabel: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale SC ALRO SA
SLATINA
Calculând rata rentabilității cheltuielilor de exploatare pe perioada 2012 -2016
în cadrul societății Alro SA Slatina, am observat faptul că aceasta prezintă valori
pozitive pe toată perioada analizată deoarece rezultatul exploatării înregistrează
valori po zitive.
Rezultatul de exploatare prezintă un trend ascendent începand cu anul 2013,
același lucru putând să îl observam și în cazul ratei de rentabilitate a cheltuielilor de
exploatare deoarece cheltuielile prezintă valori aproximativ similare. În anul 2013,
rezultatul de exploatare prezintă o valoare cu 285.421 lei mai mică comparativ cu
cea înregistrată în anul 2012, ceea ce face ca și rata de rentabilitate a cheltuielilor de
exploatare să fie mult mai redusă, valoarea atinsă de aceasta fiind de doar 0,31%.
Totodată această reducere drastică a ratei apare și pe fondul unei creșteri a
cheltuielilor de exploatare de circa 140.105 mii lei, însă este lesne de observat faptul
că valoarea mică a ratei este cel mai mult afectată de reducerea rezultatului de
exploatare, doarece dinamica acestuia este superioară cele a cheltuielilor. Cu alte
cuvinte, deși cheltuielile au crescut, acest lucru nu a afectat atât de mult rata de
rentabilitat e a cheltuielilor de exploatare, pentru că majorarea acestora a fost cu doar
7%, în timp ce reducerea profitului a fost cu circa 98%. Începând cu anul 2014 însă,
acestă rata de rentabilitate urmează o pantă ascendentă, crescând cu 5,5 puncte
procentuale în 2014 față de anul 2013, pe fondul unei majorări a rezultatului de
exploatare cu 114.700 mii lei și a unei scăderi a cheltuielilor de exploatare cu
190.872 mii lei. Situația este similară și în anul 2015. În anul 2016 însă, observăm o
creștere a ratei de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare cu doar 21%, ca urmare a
unei creșteri a rezultatului exploatării cu doar 23.126 mii lei și a unei scăderi a
cheltuielilor de exploatare cu 184.191 mii lei.

35

Grafic 2.6. Evoluția ratei de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare
Sursă grafic: Prelucrării proprii pe baza datelor din tabelul 2.7 .

Observăm pe baza graficului faptul că cea mai mică valoare a ratei de
rentabilitate a cheltuielilor de exploatare este înregistrată în anul 2013, de
aproximativ 0,31%, dar și în anul 2014 de aproximativ 5,81%, în timp ce în restul
perioadei analizate valorile ratei rentabilității cheltuielilor de exploatare depășesc
pragul de 10%. Astfel, în perioada 2014 -2016 această rată urmează un trend
ascendent, ating maximul de 12,51% în ultimul an d e analiză.

2.5. Rata rentabilității veniturilor
Această rată de rentabilitate este una dintre ratele de marjă, iar calcului ei se
face în scopul de a determina care este profitabilitatea companiei Alro SA Slatina.
Cu alte cuvinte, prin intermediul ratei rentabilității veniturilor vom afla cât de
eficientă este activitatea comercială pe care o desfășoară Alro SA în perioada 2012 –
2016.
Calcului acestei rate, așa cum am precizat și în cadrul capitolului teoretic , îl
voi face prin determinarea raportului dintre profitul de exploatare și cifra de afaceri
înregistrată de Alro SA.
Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul 2. 7.
14.44
0.315.8110.3712.51
%2 %4 %6 %8 %10 %12 %14 %16 %
2012 2013 2014 2015 2016Evolu ția ratei de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare

36
Tabel 2.7 . Determinarea ratei rentabilității veniturilor (mii lei)
2012 2013 2014 2015 2016
Profit din exploatare 292.164 6.743 114.700 223.501 246.627
Cifra de afaceri 2.230.422 1948 .290 1.994.125 2.299.197 2.127.064
Rata de rentabilitate a
veniturilor (%) 13,10 0,35 5,75 9,72 11,59
Sursă tabel: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale SC ALRO SA
SLATINA
Așa cum se poate observa, in anul 2013, profitul din exploatare a prezentat o
scădere cu aproximativ 285000 mii lei(adică cu 97,69%) față de anul 2012, in timp
ce mărimea cifrei de afaceri a scăzut si ea, dar într -un ritm mai mic, 12,65%, adică
cu aproximativ 28200 mii lei, motiv pentru care și rata de rentabilitate a scăzut,
atingând limita inferioara a intervalulu i analizat adica 0,35%.
În anul 2014, rata de rentabilitate a veniturilor crește cu aproximativ 5 puncte
procentuale (ajungând la 5,75%) față de anul 2013, pe fondul unei creșteri a
profitului di n exploatare cu 107.957 mii lei, adică cu aproximativ 95%. În acest an a
avut loc, de asemenea, și o creștere a cifrei de afaceri cu circa 45.835 mii lei , cu
aproximativ 15% , ceea ce a dus la reducerea procentului de creștere a ratei
comparativ cu c el al profitului de explo atare . În anii următori profitul din exploatare
crește într -un ritm superior, motiv pentru care si rata rentabilității prezintă un trend
ascendent.

Grafic 2.7. Evoluția ratei de rentabilitate a veniturilor
Sursă grafic: Prelucrării proprii pe baza datelor din tabelul 2.9 . 13.10
0.355.759.7211.59
%2 %4 %6 %8 %10 %12 %14 %
2012 2013 2014 2015 2016Evoluția ratei rentabilit ății veniturilor

37
Observă m pe baza graficului 2.7 . faptul că rata de rentabilitate a veniturilor
prezintă o valoarea apropiată de 0 în anul 2013, care, așa cum am precizat anterior,
este anul în care profitul din exploatare este destul de redus ca urmare a unui nivel
redus al cifrei de afaceri și totodată a unul nivel mai ridicat al cheltuielilor,
comparativ cu ceilalți ani analizați.
În restul perioadei însă nivelul ratei rentabilității veniturilor d epășește
valoarea de 10%, cu excepția anului 2014, în care această rată este de aproximativ
5,75%. Trendul pe care îl urmează este unul a scendent în perioada 2013 -2016, iar
nivelul maxim al ratei rentabilității veniturilor se obține în primul an analizat, de
aproximativ 13,1%, ca urmare a vânzărilor destul de mari pe care le înregistrează
Alro SA, dar și a unor costuri mai reduse aferente activității de exploatare.
Această rată de rentabilitate este foarte importantă în cadrul oricărei
companii, așadar și în cadrul Alro SA Slatina, deoarece prin intermediul ei se
determină acea marjă netă care rămâne după acoperirea tuturor cheltuielilor de
exploatare. În cazul nostru, marja cea mai ridicată este de aproximativ 13,1%, ceea
ce înseamnă că în primul an de ana liză, aceasta poate fi folosită atât pentru
remunerarea furnizorilor de capital cât și pentru efectuarea plăților către autoritățile
fiscale. Valoarea redusă a ratei din anul 2013, arată o ineficienț ă a activității
comerciale a Alro SA Slatina, lucru care va trebui să determine firma să scadă gradul
de îndatorare în vederea prevenirii scăderii rentabilității capitalurilor.

Grafic 2.8. Comparație privind Rv si Rce
Sursă grafic: Prelucrării proprii pe baza datelor din tabel ele 2.7. si 2.9 .
0%2%4%6%8%10%12%14%16%
2012 2013 2014 2015 201613.10
0.355.759.7211.5914.44
0.315.8110.3712.51
Rv Rce

38
Prezentând comparativ cele două rate, respectiv pe cea a rentabilității
veniturilor și cea a rentabilității cheltuielilor de exploatare, observăm faptul că pe
toată perioada de analiză acestea prezintă valori similare.
Astfel că, atunci când rata de rentabilitate a veniturilor înregistrează minimul de
0,35% în anul 2013 și rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare înregistrează
tot o valoare minimă, de aproximativ 0,31%. De asemenea, ambele rate prezintă
maximu l istoric în anul 2012, urmat de anul 2016, cu valori aproximativ similare
pentru ambele rate.

2.6. Căi de creștere a rentabilității la SC Alro SA SLATINA

Ratele de rentabilitate prezentate anterior în cadrul companiei Alro SA
Slatina înr egistrează atât valori ridicate cât și valori scăzute în funcție de rata
analizată, dar și de anul la care se referă.
În ceea ce privește rata de rentabilitate economică a activelor, valori
înregistrate de aceasta sunt destul de scăzute în uni i dintre anii de analiză,
comparativ cu rata medie a dobânzii, ceea ce înseamnă că modalitatea în care sunt
utilizate activele nu este eficientă și aceast a ar trebui îmbunătățită în vederea
creșterii rentabilității. Și rata de rentabilitate economică a cap italului angajat prezintă
valori scăzute în anumiți ani de analiză, de exemplu în anul 2013, valoarea este
apropiată de zero, astfel că este necesar ca Alro SA Slatina să ia măsuri în vederea
îmbunatățirii acestui indicator. Printre măsurile ce pot fi luat e menționăm31:
 accelerarea vitezei de rotație a capitalului investit prin optimizarea structurii
capitalului investit;
 reducerea duratei și costurilor investițiilor în curs de execuție.
În mod concret , în vederea sporirii rentabilității, întreprinderea trebuie să acționeze
pentru creșterea cifrei de afaceri, pentru reducerea costurilor de producție și nu în
ultimul rând, pentru accelerarea vitezei de rotație în vederea eliberării activelor
circulante și pe această bază a obținerii unui nivel al producției superior fără a fi
antrenate noi mijloace materiale și bănești. În ceea ce privește creșterea cifrei de
afaceri a societății Alro SA Slatina în vederea îmbunatățirii rentabilității putem
spune că acea sta se poate re aliza prin mai multe modalități .

31Georgeta Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editia a VI -A, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2006, p.223

39
Vorbim în primul rând de creșterea unităților vândute. Acest lucru se poate
face doar dacă capacitatea de producție a companiei o permite și totodată dacă există
cerere pentru produsele pe care comp ania le comercializează. Astfel, o creștere a
cererii solvabile îi permite întreprinderii o mărire a gradului de utilizare a capacității
de producție și pe această bază, a volumului producției vândute. Principala
modalitate de sporire a volumului producție i și implicit, în condițiile existenței unei
cereri solvabile, a volumului producției vândute îl constituie creșterea productivității
muncii.
Creșterea cifrei de afaceri în cadrul Alro SA Slatina se poate face și prin
modificarea structurii p roducției vândute. Cu alte cuvinte, creșterea cifrei de afaceri
este posibilă în cadrul companiei prezentate atunci când se majorează vânzările de
produse ale căror preț este mai ridicat. Important de menționat este faptul că pentru a
crește rentabilitate a nu este necesară numai o sporire a ponderii produselor ale căror
prețuri de vânzare sunt mai mari decât media acestora, ci și o mărire a ponderii
acelor produse ale căror rate de rentabilitate sunt superioare ratei medii de
rentabilitate prevăzute.
Nu îl ultimul rând, cifra de afaceri a companiei Alro SA Slatina poate fi
crescută prin majorarea prețului de vânzare.
O altă modalitate prin care se poate realiza creșterea rentabilității în cadrul
companiei analizată, este prin redu cerea costurilor de producție, costuri care, așa
cum am observat, reprezintă principala categorie din cadrul cheltuielilor de
exploatare.

40
Concluzii

În această ultimă parte a lucră rii voi prezenta concluziile la care am ajuns ca
urmare a analizei rentabilității întreprinderii, în general, și a SC ALRO SA Slatina,
în particular.

Rata de rentabilitate financiară este cea mai importantă pentru acționari
deoarece exprimă eficiența utilizării capitalului propriu sau permanent al firmei.
Așadar, această rată prezintă o importanță deosebită deoarece vine să confirme
acționarilor dacă investițiilor lor sunt justificate și dacă ar trebui să își mențină
resursele financiare în cadrul societății sa u să le plasez e la o rata mai avantajoasă.

În cazul SC ALRO S A Slatina rata de rentabilitate financiară înregistrează în
anul 2016 o valoare de aproximativ 5,94% ceea ce înseamnă că pentru acționari
investițiile în cadrul acestei societăți sunt destul de profitabile, deoarece pentru
investiția de capital făcută, ei vor fi remunerați cu o rată de rentabilitate de 5,94%,
comparativ cu ceilalți ani analizați în care societatea înregistrează pierdere ceea ce
face ca rata de rentabilitate financiară să nu ma i prezinte relevanță deoarece aceasta
vine să arate care este renumerarea pe care o vor primii investitorii ca urmare a
investiției lor, ori în cazul înregistrării pierderilor nu există remunerare pentru că
aceasta se acordă din profitul net.

În ceea ce p rivește rata de rentabilitate economică, o altă rată foarte
importantă pe care am analizat -o în cadrul companiei ALRO SA Slatina, am ajuns la
concluzia că aceasta arată eficiența utilizării activelor doar în unii ani de analiză.
Astfel că, la începutul per ioadei, dar și în ultimii doi ani analizați, valorile ratei sunt
destul de ridicate, de peste 10%, ceea ce înseamnă că activele sunt utilizate eficient.

Pentru a fi cât mai relevante rezultatele obținute în urma analizei efectuate,
am comparat rata de r entabilitate economică cu rata medie a dobânzii. Am ajuns la
concluzia că rata medie a dobânzii înregistrează valori mai mici în anii 2012, 2015 și
2016, însă în ceilalț i ani de analiză nivelul ratei medii a dobânzii depășește nivelul
ratei de rentabilitat e economică a activelor. Interpretând rezultatele, în anul 2012, în
care rata medie a dobânzii este cu aproximativ 9 puncte procentuale mai mică
comparativ cu rentabilitatea economică a activelor, putem spune că îndatorarea

41
favorizează finanțarea societăți i prin împrumuturi. Același lucru se întâmplă și în
anii 2015 și 2016.

În ceea ce privește anul 2013, rata de rentabilitate economică este aproape de
0%, în timp ce rata medie a dobânzii înregistrează o valoare superioară acesteia, de
aproximativ 7,14%, ceea ce înseamnă că îndatorarea nu mai favorizează finanțarea
prin împrumuturi.

Rata de rentabilitate a veniturilor este o altă rată de rentabilitate importantă
pe care am analizat -o la nivelul Alro SA Slatina. Valorile ratei de rentabilitate a
veniturilo r sunt relativ apropiate cu excepția anului 2013 în care valoarea ratei este
aproape de zero. Acest lucru se datorează faptului că, cifra de afaceri prezintă o
valoare mai mare în acest an, comparativ cu ceilalți ani de analiză și totodată profitul
din exp loatare înregistrează o valoarea mult mai redusă. Acest lucru apare din cauza
faptului că, în acest an cheltuielile totale de exploatare sunt mai ridicate comparativ
cu cheltuielile din ceilalți ani.

Rata de rentabilitate a resurselor consumate, respectiv a cheltuielilor de
exploa tare, este ultima pe care am determinat -o și am ajuns la concluzia că Alro SA
Slatina înregistrează cea mai mică valoare a ratei de rentabilitate a cheltuielilor de
exploatare în anul 2013, de aproximativ 0,31%, dar și în anul 20 14 de aproximativ
5,81%, în timp ce în restul perioadei analizate valorile acesteia depășesc pragul de
10%.

În concluzie, Alro SA Slatina prezintă valori diferite ale ratelor de
rentabilitate în perioada analizată, respectiv atât rate de rentabilitate ce arată
eficiența cât și valori ale ratelor ce impun luarea anumitor măsuri în vederea
îmbunatățirii acestora, măsuri care pot fi luate atât la nivelul cifrei de afaceri cât și a
costului de producție.

42

Bibliografie

 L. Bușe, M. Siminică, D. Cîrciumaru, M. Ganea, Analiză economico –
finaciară, Craiova,2010
 Constantin Căruntu, Diagnosticul financiar -Modalitate de obținere a
performanțelor financiare ale firmei, Analele Universității “C. Brâncuși, Nr
1/2010
 Constantin Căruntu, Rata rentabilității financiare. Impactul ROE asupra
dezvoltării întreprinderii, Analele Universității “C. Brâncuși”, Nr 2/2009
 Dalina Dumitrescu, Gestiunea financiară a intreprinderii -suport de curs ,
București, 2014
 Georgeta Vintila, Gestiunea financiară a intreprinderii -Suport de surs ,
București 2014
 Georgeta Vintila, Gestiunea financiară a întreprinderii , Ediția a VI -A, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 2006
 Gheorghiu Alexandru , Analiza economico -financiara la nivel
microeconomic , Editura Econom ica, Bucuresti, 2004
 Ion Stancu, Armeanu Ștefan Daniel, Balu Florentina, Ivanescu Dan, Jianu
Ioana, Finanțe. Gestiunea financiară a întreprinderii Volumul 3, Editura
Economică, București, 2003
 Ion Stancu, Finanțe, Ediția a 4 -a, Editura Economică, București, 2007
 Ion Stancu, Revista Audit financiar , București , Anul XI, Nr 107 – 11/2013
 Ion Stancu, Finanțe corporative cu Excel , Editura Economică, București,
2012
 Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanțe și gestiunea f inanciară de
întreprindere , Ediția a II -A, revizuita și adăugita, Editura Economică,
București, 2003
 M. Ghinea, Perfecționarea diagnosticului financiar al intreprinderii -teza de
doctorat , București, 2009
 Nicolae Sichigea, Laura Vasilescu, Dorel Berceanu, Nicoleta Florea,
Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Universitaria, Bucuresti, 2013

43
 Petre Brezeanu, Gestiunea financiară a întreprinderii în economică de piață:
concepte, teorii, politicii financiare și studii de caz, Editura Fundației
“România de Maine”, București, 1999
 Petcu, M., David -Sobolevschi, I., Sandu, R., Analyse économique et
financière, Editura ASE, București, 2005

 Radu Stroe, Gestiunea financiară a intreprinderii -note de curs și aplicații ,
Biblioteca Digitală, ASE

 Robu Vasile , Geor gescu N icolae ,Analiza economico –financiara , Editura
ASE, Bucuresti, 2001

 Silvia Petrescu, Analiza financiară aprofundata , Editura Universitatea “Al I
Cuza”, Iași, 2005
 Stancu Ion, Finanțe, Editura Economică, București, 2007
 Tiplic Gabriela , Analiza rentabilitatii economice in dezvoltarea firmei,
Revista Tribuna Economică v. 17, Nr. 36, 2006
 Victor Dragota, Finanțe corportative -suport de curs Master fiscalitate,
București, 2015
 Victor Dragota, Laura Obreja Brasoveanu, Ingrid Mihaela Drgota,
Managem ent financiar. Diagnosticul financiar la întreprinderii , Volumul I,
Ediția a II -a, Editura Economică, București, 2012
 Victor Dragota, Laura Obreja Brasoveanu, Ingrid Mihaela Drgota,
Management financiar. Politicii financiare de întreprindere , Volumul II,
Editura Economică, București, 2003
 Vasile Ilie, Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press,
București, 2010
 Wagner, F., Milakovic, M., Firm profitability and the network of
organizational capabilities, Physica A 389, 2010
 http://www.alro.ro/sites/default/files/alro/2016/Grupul%20Alro%20Rezultate%20
financiare%20si%20operationale%20201 5%20%282%29%20%5BRead –
Only%5D.pdf
 www.bvb.ro

44
Anexa 1 – Bilanț 2012

45

46

47

48

49

50

51

52
Anexa 2 – Bilanț 2014

53

54

55

56

57

58

59

60
Anexa 3 – Indicatorii financiari conform bilan țului depus
pentru anul 2016