Word Cercetari 1 [605762]

1

2
Cuprins
1. Prezentarea pieței, a firmei și a serviciului ………………………….. ………………………….. …………. 3
1.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
1.2. Piața livrărilor la domiciliu în Timișoara ………………………….. ………………………….. …………. 8
1.3. Restaurantele McDonald`s ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
2. Identificarea și operaționalizarea problemei ………………………….. ………………………….. …….. 14
2.1. Definirea problemei decizionale ………………………….. ………………………….. …………………. 14
2.2. Definirea problemei de cercetare ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
2.3. Identificarea tipului de informații necesare pentru r ezolvarea …………… problemei
decizionale 14
2.4. Ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
2.5. Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 15
2.6. Oferta de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 15
3.Stabilirea cadrului cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 17
3.1. Stabilirea tipului de cercetare ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
3.2. Stabilirea metodei de colectare a datelor ………………………….. ………………………….. ……. 17
3.3. Stabilirea instrumentului de măsură ………………………….. ………………………….. ………….. 17
4.Elaborarea chestionarului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 18
4.1. Elaborarea tabelului cu temele și variabilele chestionarului ………………………….. ……. 18
4.2.Elaborarea chestionarului propriu -zis ………………………….. ………………………….. ………… 19
5.Analiza si tratarea statistica a datelor ………………………….. ………………………….. ………………. 25
5.1. Codificarea chestionarului ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
5.2. Analiza Univariată a datelor ………………………….. ………………………….. ……………………… 38
5.3. Analiza bivariată a datelor ………………………….. ………………………….. ………………………… 55
5.3.1. Testul binomial (Analiza Univariată) ………………………….. ………………………….. …… 55
5.3.2. Testul Friedman (Analiza bivariată) ………………………….. ………………………….. ……. 56
5.3.3. Testul χ ² univariat (Analiza univariată) ………………………….. ………………………….. 57
6. Elaborarea raportului de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………….. 58
6.1. Concluzii finale ale cercetării ………………………….. ………………………….. …………………….. 58
6.2. Formarea unor recomand ări pe baza concluziilor ………………………….. …………………… 58
7. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 59

3

1. Prezentarea pieței, a firmei și a serviciului

1.1. Scurt istoric
Cu toții apelă m la serviciile de livrare la domiciliu ale restaurante lor noastre preferate.
Sunt la îndemână, prietenoase ș i de cel e mai multe ori rapide. Ne oferă o soluție practică ori de
câte ori avem nevoie de o masă caldă și gustoasă. Însă te -ai întrebat vreodată cum au apărut
livrările de mancare?
La fel ca toat e lucrurile necesare din această lume, serviciile de livrare au propr ia lor
istorie, o istorie bogată și fascinantă, care asteaptă să fie descoperi tă. Primele servicii de livrare a
mâncării la domiciliu au luat naștere în timpul celui de -al Doilea Război Mondial, mai exact în
timpul Blitzkriegului când multe case englezești au fost distruse și o mare parte a populației a
rămas fără gospodării în care să poată găti. Ideea a fost dezvoltată și aplicată de femeile din
serviciul de voluntariat care î n mod normal livrau mancare soldaților. Î n tim pul Blitzkriegului,
acestea au început să livreze mâncare familiilor rămase fără locuinț e. În anul 1943 a apă rut pri ma
firmă ambulantă de livrare a mancăr ii la domiciliu
"WVS " in Hemel Hempste ad, Hertfordshire,
Anglia preluâ nd ideea femeilor din serviciul de
voluntariat. Desigur mijloac ele de transport erau
limitate și primele livrări s -au făcut cu căruciorul,
folosindu -se baloți de paie sau chiar si pălării de
fetru pentru a menține mâncarea caldă î n timpul
tranzitului. Mai apoi au început să apară ș i
primele automobile care erau modifi cate pentru a
putea transporta și expune trecă torilor tipurile de
alimente aflate la vanzare. Următoarea țară care s –
a alăturat tendinț ei tot mai populare de a livra
mâncare la domiciliu a fost Australia. Î n 1952,
primele comenzi pentru mâ ncare au fost onora te
de că tre fe mei cu ajutorul tricicletelor, înainte ca

4
această responsabilitate să fie preluată de că tre Crucea Rosie. În 1954, Statele Unite care sunt
acum celebre pentru extinderea inovaț iilor din industria alimentară la nivel mondial, la cererea
Consiliului de Sănătate și Asistenta Socială din Philadelphia a pus bazele unui program care avea
rolul de a furniza o alime ntație care să corespundă cu nevoile de dietă ale vârstnicilor care
locuiau în zone izolate ș i nu se puteau deplasa. 10 ani mai târziu, în 1963 î n Ontario, Canada s -a
implementat programul "Meals on Wheels" cu ajutorul asistenței medicale Ruby Cuthbert ș i a
Clubului Local Soroptimist. Curând cererile pentru mâ ncare a livrată la domiciliu a început să
apară ș i din pa rtea celo r care nu dispuneau de timpul necesar pentru a merge la cumpărături și
doreau să cumpere alimente mai
aproape de casa. Astfel au apărut
magazinele pe roț i. De cele mai
multe ori erau dubiț e sau autobuze
care ofereau produse specifice unui
supermarket al zilelor noast re.
Acestea mergeau pe o anumită rută
zilnic sau pre luau comenzi pe care le
onorau î n anumite zile. Și de aici
până la restaurantele care să asigure
mâncare a la domiciliu clienților să i
nu a mai fost decat un pas. La î nceput comenzile se prelu au telefonic, apoi pe internet, iar în
prezent putem comanda chiar și prin aplicație mobilă . Nimeni nu poate contesta faptul că
serviciile de livrare la domiciliu au revoluționat industria alimentară și modul î n care avem acces
la preparatele preferate. Capitala noastră se numară printre oraș ele fruntașe în ceea ce
privește numărul de clienți care beneficiază de aceste servicii moderne, dar și în ceea ce privește
diversitatea ș i multitudinea restaurantelor la care putem apela. Poate singurul inconvenient î n
acest sens es te dificultatea pe care o resimțim atunci când trebuie să alegem localul de unde să
comandă m. În consecință, au început să apară pagini web precum www.Livrare -Bucuresti.ro ,
care oferă recenzii și recomandă ri pertinente legate de cele mai ind icate restaurante pentru a
comanda mâ ncare la domiciliu. Milioane de oameni din întreaga lume adoră să comande
mâncare acasă sau la birou. În prezent, reprezintă o necesitate pentru cei car e își doresc o masă
bine gătită , servită de -a gata. Însă ușurinț a cu care restaurantele ne pun la dispoziț ie preparate

5
delicioase a rezultat în urma unei lungi evoluții îndelungate ș i complexe. De departe, cea mai
obișnuita formă de livrare este modelul tradițional î n care consumatorul plas ează o comandă la
pizzeria locală sau la restaurantul chinezesc (deș i mu lte alte tipuri de restaurant, în special în
zonele urbane, oferă acum livrare) și așteaptă curierul pentru a duce mâncarea la ușă .
Această categorie tradițională are o cotă de pia ță de 90%, i ar majoritatea a cestor comenzi
(aproape trei sferturi) sunt încă plasate prin telefo n. Cu toate acestea, la fel ca în multe alte
sectoare, creș terea tehnologiei digitale transformă piața. Consumatorii obișnuiți să cumpere
online prin intermediu l aplicaț iilor sau site -urilor web, cu maximă comoditate și transparență
așteaptă din ce în ce mai mult aceeași exper iență atunc i când vine vorba de comandarea cinei.
Evident, pe masură ce timpul trece vom fi martori i unor noi inovații în domeniu, inovaț ii menite
să aducă mâncarea s avuroasă mult mai aproape de gurmanzii din î ntreaga lume.
Livrarea de mâ ncare la
domiciliu s -a dovedit a fi "asul
gastronomic" din mâna
antreprenorilor care î i au în target
pe oamenii prea ocupați să
gătească acasă sau să iasă la un
restaurant, câ nd sunt la birou.
Datorită ușurinței cu care se
prepară , pizza este de departe cel
mai popular produs de pe această
piață. Dar, dacă în urmă cu ceva
timp, î n meniul ju catorilor de profil apărea numai pizza, între timp aceștia și -au diversificat ș i extins gama
de produse.
“În momentul de față, piața din București reprezintă cel mai elocvent model de d ezvoltare al
domeniului de livră ri la domiciliu ”, spune pentru startups.ro Andrei Bartesch, Marketing Manager la
Trenta Pizza. Potrivit acestuia, piața est e diferită de la oraș la oraș ș i depinde foar te mult de
comportamentul clienț ilor, de aceea firmele existente încearcă să își creeze strategiile în funcț ie de
dorințele con sumatorilor, iar cele recent apărute speculeaza noi nișe, pe baza cărora își dezvolt ă afacerea
și câștigă clienți. Au apă rut, astfel, companii s pecializate doar pe oferte de mâncare exotică, organică sau
tradițională. Deși aglomerată, piaț a de f ood delivery este încă tânără .
Reprezentanț ii companiilor din domeniu afirmă la unison că pe această piață calitatea serviciilor
face diferenț a, iar cel mai important aspect este păstrarea în timp a calităț ii produsului oferit. Ei consideră

6
că piaț a de food delivery este în creștere, î n ciuda incertitudinilor economice și a intensificării competi ției.
În ceea ce privește potențialul de extindere în țară , vor avea parte de succ es mai ales companiile
cu potențial economic și cu un awarness ridicat, câștigat pe piața din București. Andrei Bartesch spune că
orașele cu potenț ial pentru extindere sunt c ele mari, puternic d ezvoltate economic, precum Timișoara,
Constanța, Cluj -Napoca, Brașov și Iaș i.

De ce să comanzi mâncare acasă ?
Atunci câ nd comanzi mâncare la domiciliu beneficiezi de mai multe avantaje și te bucuri
de timpul tău liber așa cum îți dorești. Tindem să avem o viață tot mai ocupată, iar cele câteva
ore de odihnă ș i relaxare di n mijlocul familiei, petrecute în fiecare seară, nu vrem să le petrece m
în bucătă rie. Din această nevoie a societații moderne au apă rut serviciile de livrare a mâncă rii la
domiciliu . Ele au î nregistrat un succes remarcabil și datorită tehnologiei moderne.

Putem acum să comandăm mâncare stând în fața unui calculator sau în timp ce ne
îndreptăm spre casă, direct de pe tabletă sau telefonul mobil. De fapt, astfel de ga dgeturi sunt tot
mai utilizate în ultimii ani datorită aplicaț iilor speciale pe care utilizatorii le insta lează. Acestea
oferă o rapiditate mai mare în preluarea ș i procesar ea comenzilor față de cea telefonică, utilizată
în trecut ca modalitate principală .
Comandând mâ ncare online , nu ești nevoit să aștepți la cozi, poți vedea întreg meniul ș i
benefi ciezi de o rapiditate mai mare în preluarea orică rei comenzi plasate. Restaurantele clasice
sau unitațile de fast -food din oraș nu sunt deschise nonstop, așa că poți apela cu î ncredere la un
serviciu de liv rare la domiciliu. Mai mult decât atâ t, beneficiezi de preț uri mai mici și
economiseș ti mai mult timp.
Dacă ai o viață agitată ș i nu ai timp de petrecut prin magazine sau de stat în bucătărie
pentru a gă ti, serviciile de livrare la domiciliu sunt exact ceea ce cauți. Vei face și economie de
bani deoarece prețul mâcării gătite este adesea mai mic decât cel plă tit pentu achiziț ionarea

7
tuturor ingredientelor necesare.
Indiferent de ora la care vrei să plasezi o comandă , serviciile de livra re la domiciliu st au
la dispoziț ia ta și îți răspund imediat. Datorită serviciilor de livrare la domiciliu, fiecare îș i poat e
configura meniul așa cum dorește. Și în trecut se putea comanda mâncare la domiciliu, însă doar
prin telefon. Era posibil ca restaurantele să facă u nele greșeli pentru că persoa nele care preluau
comenzile nu înțelegeau întotdeauna foarte clar ce îș i dorea fiecare client.
Cu ajutorul comenzilor plasate online, clientul este p us pe primul plan, livrarea facâ ndu-
se prompt, indifer ent de locul unde el s-ar afla într -un anumit oraș. Totuși, e bine de știut cș
anumite servicii de livrare ș i catering sunt ori entate că tre anumite se ctoare sau zone ale marilor
orașe. În plus, pot exista și situații în care comenzile făcute trebuie să depașească o anumită sum ă
pentru a fi livrate gratuit acasă .
În mediul online, poți vedea foarte clar schimbă rile de meniu î n timp real. Astfel, nu vei
avea probleme dupa ce comanzi ceva și vei primi exact ceea ce dorești să mănânci. Serviciul de
livrare a mâncării la adresa indicată de tine te poate salva în numeroase situații î n care vei avea
nevoie de hrana pentru mai multe persoane. Fie că primiți o vizită inopina ntă, fie că dați o
petrecere acasă , livrarea la domiciliu vă va scoate din orice situație dificilă în care v -ați putea
afla.

8
Acum există chiar ș i pagin i de internet care centralizează toate ofert ele de profil și vă
oferă posibilitatea de a căuta exact ceea ce doriți. Numeroase restaurante au ș i servicii de acest
tip. Aveți și posibilitatea de a plăti cum doriț i, inclusiv cu cardul. Livrarea la domiciliu este
foarte apreciată î n special de persoanele care nu se pot deplasa , iar aici ne referim la bătrâni și
persoanele cu dizabilităț i.
Cei care doresc să mănânce sănă tos pot comanda d iferite tipuri de supe, salate și alte
feluri de mâncare care îi ajută să își mențină o formă fizică bună . Pen tru afacerea ta, e ste
importantă colaborarea constantă cu un serviciu de acest tip. Cu cât comanda este mai mare, cu
atât mai multe economii vei putea face.
Personalizarea serviciilor dorite reprezintă un avantaj major atunci când îți comanzi
mâncare a acasă . Dacă te h otărăști să comanzi mâ ncare la domiciliu, vei beneficia și de un alt
avantaj major: îți poți exprima preferința în legatură cu condimentarea unor feluri de mâncare.
Poți comanda inclusiv meniuri vegetariene sau unele vegane sau raw -vegane. Mâncarea livrată la
domiciliu nu este neapă rat mancare de tip fast -food. Acum poți găsi pe internet și firme
specializate în prepararea de mâncare tradițională românească sau din meniul internaț ional.
Dacă ești acasă și treci printr -o lipsă de idei în bucătărie, e timpul să cauți un serviciu de
livrare mâncare la domiciliu. Consultâ nd meniul oferit de fiecare co mpanie din acest domeniu,
vei găsi, cu siguranță, ceea ce vrei să mănânci, feluri de mâncare la care nu te -ai fi gâ ndit.

1.2. Piața livră rilor la domiciliu în Timiș oara
In Timisoara piata livrarilor la domiciliu a cunoscut o crestere semnificativa in ultimii ani,
timisorenii folosind tot mai des acest serviciu prin intermediul platformelor online . Cea mai moderna
aplicatie de comenzi cu mancare dis ponibila timisorenilor este “Food P anda ” avand in portofoliu 20 de
restaurant de renume din Timisoara printre care fac parte și branduri cunoscute la nivel local sau
internațional, precum sunt Casa del Sole , Bio Fresh , Subway , My Chicken King , Dopo Poco , Pizza la
Maria sau Wake up Pub .
Timișorenii cheltuiesc, în medie, 40 de RON pentru comenzile zilnice de mâncare. (sandwich –
urile, pizza, specialitățile d in pui și preparatele orientale se regăsesc în topul preferințelor acestora).
Food Panda este liderul pieței locale de food ordering, deținând peste 50% din cota de piață î n
2015. Comp ania a dublat, anul acesta, numărul restaurantelor listate, atrăgând, î ntr-un singur an, peste
250 de noi restaurante partenere .
În raport cu anul trecut, v aloarea medie a c omenzii a crescut cu 50%, ajungând la 15 euro, față de

9
o sumă medie de 10 euro per comandă, î n 2014. Pentru 2016, reprezentanț ii platformei foodpanda.ro
estimează creșterea comenzii medii până la 16 euro.
În ceea ce priveș te modalit atea de plată a comenzilor, se observă , de ase menea, un trend
ascendent al plăț ii online, cu cardul. Astfel, dacă î n 2014 ponderea comenzilor achitate online era de circa
8%, anul acesta se ridică la 15%, urmând ca media pentru anul 2016 să se ridice la 20 %.
Numarul orașelor în care este prezentă platforma a crescut cu 45% față de 2014, compania
extinzându -se în 13 orașe din țară. Astfel, pe langa București, Cluj -Napoca, Iași, Timișoara, Constanța,
Ploiești, Oradea, Brașov și Arad, româ nii din Gal ați, Crai ova, Sibiu și Buză u au, de anul acest a, acces la
platforma foodpanda.

10
1.3. Restaurantele McDonald`s
McDonald's Corporation este cel mai mare lanț de restaurante de tipul fast-food din
lume, vânzând cu prioritate hamburgeri , pui, cartofi prăjiți , amestecuri de băuturi răcoritoare pe
bază de lapte (așa numitele milkshake -uri) și băuturi carbo -gazoase . Mai recent, a început să
ofere și salate , fructe , snack wraps și carrot sticks . McDonald's este și cel mai mare retailer
global din domeniul serviciilor alimentare, cu peste 32.000 de restaurante în 117 țări. În anul
2011 compania a încasat 27 de miliarde de dolari.

Afacerea a început în 1940, cu un restaurant deschis de frații Dick și Mac
Macdonald în San Bernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapidă"
în 1984 stabilea principiile restaurantelor fast food. Corporația prezentă își datează fondarea din
timpul deschiderii restaurantului franciză de către Ray Kroc , din Des Plaines , Illinois din 15
aprilie 1955, acesta fiind al nouălea restaurant McDonald's. Kroc a cumpăr at mai târziu
drepturile legale ale fraților McDonald asupra companiei și a condus expansiunea sa în toată
lumea.
Odată cu extinderea plină de succes a companiei McDonald's pe mul te piețe
internaționale, compania a devenit un simbol al globalizării și al răspândirii stilului de viață

11
american .
Restaurantele McDonald's se găsesc în 120 de țări și teritorii din jurul lumii cu peste
33000 de restaurante dintre care mai mult de 80% lucreaza prin franciza și servesc aproape 54
milioane de clienți în fiecare zi,a vand aproximativ 800000 de angajati.
Majoritatea restaurantelor independente McDonald's oferă servire direct în mașină(drive
through) sau servire în restaurant(counter service) care au zonele de mese înăuntrul, și câteodată
în afara restaurantului.
Modelul de afaceri al corporației McDonalds este diferit față de al celorlalte companii
fast food. În afara cotelor de franciză, a alimentelor și o proporție din vânzări, McDonald's
percepe și o chirie, parțial coordonată cu vânzările. Ca o condiție la co ntractul de franciză,
corporația deține în mod legal lotul de teren pe care se află restaurantele. Modelul de afaceri din
Marea Britanie este diferit, mai puțin de 30% din restaurante sunt în sistem de franciză, cea mai
mare majoritate fiind deținute direc t de către companie. McDonald's își instruiește angajații la
'Hamburger University' în Oak Brook, Illinois.
McDonald's a devenit un sinonim al globalizării, câteodată folosindu -se și termenul
"McDonaldization" a societății. Revista The Economist folosește " Big Mac index ": comparația
prețului unui sandwich Big Mac în diferite țări ale lumii, folosită pentru a măsura puterea de
cumpărare și teoria purchasing power parity . Deorece McDonald's este identificat cu cultura și
modul de viață american, expansiunea sa internațională a fost denumită "Americanization" sau
"imperialism american". McDonald's este ținta mișcărilor anti -globalizare în multe dintre țările
lumii .

McDonald`s în Rom ânia
Compania este prezentă în România din iunie 1995, când a fost deschis primul restaurant
la parterul Complexului Comercial Unirea .
În ziua deschiderii, restaurantul a atras peste 15.300 de clienți care au cumpărat cel puțin
un produs, stabilind un record pentru istoria McDonald’s.
Începând cu anul 2016, McDonald’s este parte a familiei Premier Capital, care este și
partenerul pentru dezvoltare a restaurantelor McDonald ’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania
și Malta. Premier Capital operează 131 de restaurante în zone de top, mai mult de jumătate dintre
ele fiind cu McDrive și numeroase cafenele McCafé. În România, McDonald’s este lider al pieței

12
restaurantelor, cu 67 de restaurante în 21 de orașe. Până în prezent, McDonald’s a investit peste
700 de milioane de lei în România, are 4.000 de angajați și primește zilnic peste 180.000 clienți.
În 2015 a fost desemnat cel mai bun angajator pentru al doilea an consecutiv, co nform AON
Hewitt România.
McDonald’s Orizont din Ti mișoara a fost deschis în 1997 î n Piața Victoriei , cu 86 de
locuri în interior și 104 pe terasă și este vizitat zilnic de peste 4000 de clienți.

1.4. Începuturile McDelivery -ului
McDelivery este un servic iu McDonald`s care distribuie mâ ncare la domiciliu. Acest
serviciu a fost introdus în 1993 în America și este valabil în mai multe ță ri asiatice,est centrale și
țări latino americane, acest serviciu fiind posibil datorită folosi rii curierilor pe motociclete. În
unele ță ri, serviciul e valabil 24 de ore pe zi, iar în unele locații serviciul este gratuit dacă
comanzi de o sumă minimă .
În Româ nia p rimul McDelivery a fost impl ementat la McDonald’s Victoriei din
București pe la sfâ rșitul anului 2012.
McDonald`s 1995 VS McDonald`s 2016

13

Acest serviciu este disponibil zilnic în intervalul orar 10:00 – 18:00. ”Prin
introducerea noului serviciu de livrare la domiciliu continuăm să răspundem cerințelor
consumatorilor McDonald’s , care doresc să se bucure de produsele lor preferate acasă sau la
birou.”, declară Daniel Boaje, Director General McDonald’s România.
McDonald’s România operează o rețea de 65 de restaurante (din care 7 sunt francize)
și, în 2011, a avut venituri de 407,4 miloane de lei (aprox. 96 mil. euro, calculat la cursul
mediu anual din 2011), în scădere cu aproape 5%, comparativ cu 2010. Profitul aproape că s –
a înjumătățit comparativ cu 2010, până la 178 mil. lei (aprox. 4,2 mil. euro). Datele pentru
2012 nu sunt încă disponibile, dar cel mai probabil afacerile din țară ale gigantului american
au stagnat.
Lanțul de restaurante de tip fast -food a fost vizitat, anul trecut, de 50 de milioane de
români – “La o populație de 21 de milioane am putea spun e că fiecare român a mers de cel
puțin două ori într -un McDonald's. Avem o masă enormă de clienți”, spune Boaje.
Aceste cifre țin McDonald’s România la o mare și confortabilă distanță de
competitori: KFC (K entucky Fried Chicken), franciză controlată pe plan local de omul de
afaceri Puiu Popoviciu, are o rețea de 48 de restaurante, iar Subway, intrat pe piața locală în
aprilie anul trecut, deține 12 unități pe piața locală.
Piața românească a localurilor de tip fast -food a ajuns la 500 de milioane d e euro.
Adică jumătate din întregul domeniu de restaurante.

14
2. Identificarea și operaționalizarea problemei
2.1. Definirea problemei decizionale
Pătrundere a pe segmentul de pi ață al livr ărilor l a domiciliu, în Timiș oara, de c ătre comp ania
McDon ald’s.
2.2. Definirea problemei de cercetare
Studiul privind poziț ionarea serviciului McDelive ry în percepț ia consum atorilor.
2.3. Identificarea tipului de informații necesare pentru rezolvarea
problemei decizionale
Pentru rezolv area problemei decizion ale, sunt neces are urm ătoarele tipuri de inform ații:
• Inform ații referito are la comport amentul de consum de produse f ast-food;
• Inform ații despre achizi ționarea produselor McDon ald’s ;
• Inform ații referiot are la interesul consum atorilor pen tru c ategori a de servicii de
livrare la domiciliu;
• Inform ații referito are la bugetul alocat unei comenzi;
• Inform ații referito are la atitudine a consum atorilor f ață de serviciul de livr are la
domiciliu.
• Inform ații despre profilul respondentului.
2.4. Ipotezele cercetării
Ipotez a 1: Peste 80 % dintre perso anele studi ate consum ă produse f ast-food.
Ipotez a 2: Cel m ai import ant atribut în lua rea deciziei de a comanda la domiciliu este “C alitatea
produselor livr ate”.
Ipotez a 3: Peste 50 % dintre respondenț i au o ev aluare favorabilă în implemen tarea serviciului
McDelivery.

15
2.5. Obiectivele cercetării
1. Clarificarea conceptului de extindere a serviciilor McDon ald’s.
2. Identific area percepț iilor consum atorilor asupra serviciului de livr are la domiciliu.
3. Identific area ațteptărilor consum atorilor î n cee a ce pr ivește noul serviciu McDelivery.
4. Evaluarea noului serviciu McDelivery.
2.6. Oferta de cercetare
Titlul proiectului de cercet are: Studiul privind introducerea serviciului McDelivery în
Timisoara.
Problem a decizion ala: Pătrundere a pe segmentul de pi ață al livr arilor l a domiciliu, în
Timiș oara, de c ătre comp ania McDon ald’s.
Problem a de cercet are: Studiul privind poziț ionarea serviciului McDelivery în percepț ia
consum atorilor .
Scopul cercet ării: Obținerea unor informații care să ajute la luarea deciziei de a introduce pe
piața livrărilor la domiciliu a noului serviciu McDelivery.
Obiectivele cercet ării:
1. Clarificarea conceptului de extindere a serviciilor McDon ald’s.
2. Identific area percepț iilor consum atorilor asupra serviciului de livr are la domiciliu.
3. Identific area așteptărilor consum atorilor î n cee a ce priveș te noul serviciu McDelivery.
4. Evaluarea noului serviciu McDelivery.
Sursele de d ate: Chestionarul administ rat unui eșantion reprezentativ.
Tipuri de inform ații:
• Inform ații referito are la comport amentul de consum de produse f ast-food;
• Inform ații despre achiziț ionarea produselor McDon ald’s ;
• Inform ații referiot are la interesul consum atorilor pentru c ategori a de servicii de livr are la
domiciliu;
• Inform ații referito are la bugetul alocat unei comenzi;

16
• Inform ații referito are la atitudine a consum atorilor f ață de serviciul de livr are la domiciliu.
• Inform ații despre profilul respondentului.
Metodologi a de cercet are: se folosește cercetarea descriptivă, metoda utilizată fiind ancheta pe
bază de chestionar. Chestionarul va fi administrat cu ajutorul internetului.
Limitele cercet ării: erorile de răspuns și non -răspuns, mărimea eșantionului.
Neces arul de timp si person al:
• Necesarul de timp: 2 ani;
• Necesarul de personal raportat la 70 de respondenți: 7 persoane;
Estim area costurilor: 800-1000 euro;
Buget neces ar: 2000 euro.

17
3.Stabilirea cadrului cercetării

3.1. Stabilirea tipului de cercetare
Tipul de cercetare folosit este cercetarea descriptivă.

3.2. Stabilirea metodei de colectare a datelor
Metoda utilizată în colectarea datelor este ancheta pe bază de chestionar.

3.3. Stabilirea instrumentului de măsură
Instrumentul de colectare a datelor este un chestionar cu 20 de întrebări.

18
4.Elaborarea chestionarului
4.1. Elaborarea tabelului cu temele și variabilele chestionarului
Nr.crt. Tema chestionarului Variabilele analizate
1.

Comportament de consum de
produse fast -food. Comportament de consum
Consumul de produse fast -food.
Frecvența de consum
Notorietatea spontană a restaurantelor de tip fast –
food.
Mese consumate
2.
Achiziționarea produselor
McDonald’s. Importanța atributelor avute în vedere în luarea
deciziei de cumpărare a produselor McDonald’s.
3.
Interesul pentru categoria de
servicii de livrare la domiciliu. Nivelul de interes
Frecvența de utilizare a serviciului
4.
Prețul de referință pentru o
comandă
Interval de preț
5.

Atitudinea față de serviciul de
livrare la domiciliu (McDelivery)

Perioada de utilizare
Importanța atributelor unei comenzi
Metoda de comandă
Acceptarea serviciului de către consumatori
6.

Profilul respondentului

Vârstă
Stare civilă
Venit mediu lunar net
Ocupație
Posturi TV urmărite
Posturi radio
Rețele de socializare

19
4.2.Elaborarea chestionarului propriu -zis

Bună ziua! Mă numesc ……… … V ă rog să -mi acordați puțin timp pentru completarea acestui
chestionar.

1. Consum ați produse de tip f ast-food?
□ DA
□ NU
2. Ați consum at produse f ast-food î n ultim a lună?
□ DA
□ NU
3. Cât de des consum ați produse f ast-food?
1 2 3 4 5
Foarte rar □ □ □ □ □ Foarte des
4. Care dintre urm ătoarele rest aurant de tip “f ast-food” vă sunt m ai cunoscute?
□ McDon ald’s
□ KFC
□ Falafel
□ Altele
5. Ce mese servi ți cel m ai des î ntr-un rest aurant de tip “f ast-food”?
□ Mic Dejun
□ Gust are
□ Prânz
□ Cină

20
6. Ce importanță acordați următoarelor atribute atunci când achiziționați un produs de la
McDonald’s?
LIPSIT DE
IMPORT ANTA PUTIN
IMPORT ANT NEUTRU IMPORT ANT FOARTE
IMPORT ANT
GUST
MIROS
PRET
IMAGINE DE
MARCA
RAPORT
CANTIT ATE/PRET
OFERTE

7. Dacă McDonald’s ar introduce un serviciu de livrare la domiciliu, credeți că l -ați utiliza?
□ Da
□ Nu
□ Poate
8. Cat de des ați apela la serviciul de livrare la domiciliu?
1 2 3 4 5
Foarte rar □ □ □ □ □ Foarte des

21
9. Cât ați fi dispus să cheltuiți pe o comanda?
□ Sub 20 lei
□ Între 20 și 40 de lei
□ Peste 40 de lei
10. În ce perioada a zilei ați utiliza serviciul de livrare la domiciliu?
□ 07:00 -12:00
□ 12:00 -18:00
□ 18:00 -22:00
11. Ce importanță acordați următoarelor atribute atunci când faceți o co mandă la domiciliu?
LIPSIT DE
IMPORT ANTA PUTIN
IMPORT ANT NEUTRU IMPORT ANT FOARTE
IMPORT ANT
PRET
AMABILIT ATEA
PERSON ALULUI
TIMPUL DE
LIVR ARE
DIVERSIT ATEA
MENIULUI
TIPUL DE
AMBALAJ
CALITATEA
PRODUSELOR
LIVR ATE

22
12. D acă v-ar fi pus l a dispoziț ie serviciul de livr are la domiciliu, ce metod ă de com andă ați
utiliz a?
□ Apel telefonic
□ Comandă online
□ Aplicație pe telefonul mobil
13. Dupa părerea dumneavoastră, serviciul McDelivery ar avea success în Timișoara? Precizați
motivul.

14. Alegeți intervalul de vârstă în care vă încadrați.
□ Sub 20 ani
□ 20-35 ani
□ 36-65 ani
□ Peste 65
15. Care este starea dumneavoastră civila?
□ Căsătorit/ ă
□ Necăsătorit/ă
□ Divorțat/ă
□ Văduv/ă
16. Venitul dumneavoastră mediu lunar net este:
□ Sub 500 lei
□ 501- 1000 lei
□ 1001 – 2000 lei
□ 2001 – 3000 lei
□ Peste 3000 lei

23
17. Precizați care este domeniul dumneavoastră de activitate.
□ Industrie
□ Comerț
□ Cultură, Invățământ, Sănătate
□ Administrație publică
□ Armată, Poliție
□ Transporturi
□ Turism
□ Altele:
18. Ce post TV urmăriți ce l mai des în intervalul orar:
PRO TV TVR1 ANTENA1 KANAL D ZU TV DIGI 24
07:00 -12:00
12:00 -18:00
18:00 -22:00
22:00 -01:00
19. Precizați ce radio ascultați cel mai des în intervalul orar:
Radio Zu Digi Fm Virgin Radio Europa FM Altele
07:00 – 12:00
12:00 – 18:00
18:00 – 22:00
22:00 – 01:00

24
20. Precizați ce rețele de socializare utilizați cel mai des:
□ Facebook
□ Instagram
□ Twitter
□ Altele:

Vă mulțumesc!

25
5.Analiza si tratarea statistica a datelor
5.1. Codificarea chestionarului
Nr.
Crt.
Vari abila Codul
variabilei
Categoriile variabilei
Codurile
categoriilor
variabilei Nivelul de
măsură
1. Consum produse fast -food Q1 Da 1 Nominal
Nu 0
2.
Consum produse fast -food
în ultima luna Q2 Da 1 Nominal
Nu 0

3.

Frecven ță consum produse
fast-food

Q3 Foarte rar 1

Metric Rar 2
Neutru 3
Des 4
Foarte des 5
4.
Notorietate McDonald’s
Q4.1

Da 1

Nominal Nu
0

5
Notorietate KFC
Q4.2 Da 1

Nominal Nu
0

26
6.
Notorietate Falafel Q4.3 Da 1
Nominal
Nu 0
7.
Notorietate Altele Q4.4 Da 1
Nominal
Nu 0

8.
Masa servită cel mai des –
Mic Dejun Q5.1 Da
1
Nominal
Nu 0
9.

Masa servită cel mai des
Gustare Q5.2 Da
1
Nominal
Nu 0
10.
Masa servită cel mai des
Prânz Q5.3 Da 1
Nominal
Nu 0

11.
Masa servită cel mai des
Cina Q5.4 Da 1
Nominal
Nu 0

27

12.

Importanța atributului
Gust

Q6.1 Deloc important 1

Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5

13.

Importanța atributului
Miros Q6.2 Deloc important 1
Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5

14.

Importanța atributului
Pret Q6.3 Deloc important 1
Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5

28

15.

Importanța atributului
Imagine de marcă

Q6.4 Deloc important 1

Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5
16. Importanța atributului
Raport calitate/preț Q6.5. Deloc important 1
Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5

17.

Importanța atributului
Oferte Q6.6 Deloc important 1
Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5
18.
Utilizare serviciu de
livrare la domiciliu

Q7 Nu 0
Nominal Da 1
Poate 2

29

19.

Frecvență utilizare serviciu
de livrare la domiciliu

Q8 Foarte rar 1
Metric Rar 2
Neutru 3
Des 4
Foarte des 5
20.
Suma cheltuită pe o
comandă Q9 Sub 20 lei 1
Nominal Între 20 și 40 lei 2
Peste 40 lei 3
21.
Perioada zilei în care se
utilizează serviciul

Q10 07:00 -12:00 1
Nominal 12:00 -18:00 2
18:00 -22:00 3
22.
Importanța atributului
Preț
Q11.1 Deloc important 1
Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5

30

23.

Importanța atributului
Amabilitatea personalului

Q11.2

Deloc important 1
Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important
5
24.
Importanța atributului
Timpul de livrare Q11.3 Deloc important 1

Metric

Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5
25.

Importanța atributului
Diversitatea meniului

Q11.4 Deloc important 1
Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5

31
26. Importanța atributului
Tipul de ambalaj Q11.5 Deloc important 1
Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5

27.

Importanța atributului
Calitatea produselor livrate

Q11.6

Deloc important 1
Metric Puțin important 2
Neutru 3
Important 4
Foarte important 5
28. Metoda de comandă
utilizată:
Apel telefonic
Q12.1 Da 1
Nominal
Nu 0
29. Metoda de comandă
utilizată
Comandă online
Q12.2 Da 1
Nominal
Nu 0

32
30. Metoda de comandă
utilizată
Aplicație pe telefon
Q12.3 Da 1
Nominal
Nu 0
31.

Succes serviciul
McDelivery Q13 Da 1
Nominal Nu 0
Poate 2
32.
Vârsta Q14 Sub 20 ani 1
Nominal Între 20 – 35 ani 2
Între 36 – 65 ani 3
Peste 65 ani 4
33.

Starea civilă

Q15 Căsătorit/ă 1
Nominal Necăsătorit/ă 2
Divorțat/ă 3
Văduv/ă 4

33

34.

Venit mediu lunar net

Q16 Sub 500 lei 1

Nominal Între 501 – 1000 lei 2
Între 1001 – 2000 lei 3
Între 2001 – 3000 lei 4
Peste 3000 lei 5

35.

Domeniul de activitate

Q17 Industrie 1
Nominal Comerț 2
Elev/Student 3
Administrație publică 4
Armată, Poliție 5
Transporturi 6
Altele 7

36.

Interval orar 07:00 -12:00 Q18.1 Pro Tv 1
Nominal Tvr1 2
Antena1 3
Kanal D 4
Zu Tv 5
Digi 24 6

34

37.

Interval orar 12:00 -18:00

Q18.2

Pro Tv 1

Nominal

Pro Tv 2
Antena 1 3
Kanal D 4
Zu Tv 5
Digi 24 6

38.

Interval orar 18:00 -22:00

Q18.3

Pro Tv 1

Nominal Tvr 1 2
Antena 1 3
Kanal D 4
Zu Tv 5
Digi 24 6

35

39.

Interval orar 22:00 – 01:00

Q18.4 Pro Tv 1

Nominal Tvr 1 2
Antena 1 3
Kanal D 4
Zu Tv 5
Digi 24 6
40. Interval orar 07:00 – 12:00 Q19.1 Radio Zu 1
Nominal Digi Fm 2
Virgin Radio 3
Europa Fm 4
Altele 5
41. Interval orar 12:00 -18:00 Q19.2 Radio ZU
1

Nominal Digi Fm 2
Virgin Radio 3
Europa Fm 4
Altele 5

36
42. Interval orar 18:00 -22:00 Q19.3 Radio ZU 1
Nominal Digi Fm 2
Virgin Radio 3
Europa Fm 4
Altele 5

43.

Interval orar 22:00 -01:00 Q19.4 Radio Zu 1
Nominal Digi Fm 2
Virgin Radio 3
Europa Fm 4
Altele 5
44. Rețele de socializare
Facebook Q20.1 Da 1
Nominal
Nu 0
45. Rețele de socializare
Instagram Q20.2 Da 1
Nominal
Nu 0

46.
Rețele de socializare
Twitter Q20.3 Da 1
Nominal
Nu 0

37

47.
Rețele de socializare
Altele
Q20.4
Da
1
Nominal
Nu 0

38
5.2. Analiza Univariată a datelor

Întrebarea1: Consumaț i produse fast -food?

Consum produse fast -food
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 2 2.9 2.9
Da 68 97.1 97.1
Total 70 100.0 100.0

Anal izând datele din tabelul mai sus, putem observa că majoritatea respondenț ilor (în
procent de 97,1 %) consum ă produse fast -food, iar cei care nu consumă astfel de produse
reprezint ă doar un număr foarte mic de 2,86% din totalul respondenț ilor.

Întrebarea 2: Ați consumat produse fast -food în ultima luna?
Consum produse fast -food în ult ima luna

Analizînd datele de mai sus observă m că 87,1% dintre respondeț i au consumat produse
fast-food în ultima lună, în timp ce 12.9% nu au consumat .

Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 9 12.9 12.9
Da 61 87.1 87.1
Total 70 100.0 100.0

39
Întrebarea 3: Cât de des consumaț i produse fast -food?

Frecventa consum produse fast -food

Analizâ nd datele din tabelul de mai sus, 32,9% din total ul de respondenț i au ales treapta
“neutru”, 27,1% cons umă produse fast -food rar, 21,4% consumă des, 12,9 % foarte rar, iar 5,7%
consumă produse fast -food foarte des.

Întrebarea 4: Care dintre urmă toarele restaurant e de tip “fast -food” vă sunt mai cunoscute?
Notorietate McDonald’s
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 28 40.0 40.6
Da 41 58.6 59.4
Total 69 98.6 100.0
Missing 99 1 1.4
Total 70 100.0

Din totalul respondenților 59,4 % au ales McDonald’s ca fiind cel ma i cunoscut
restaurant fast food.

Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Foarte rar 9 12.9 12.9
Rar 19 27.1 27.1
Neutru 23 32.9 32.9
Des 15 21.4 21.4
Foarte des 4 5.7 5.7
Total 70 100.0 100.0

40
Notorietate KFC
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 40 57.1 57.1
Da 30 42.9 42.9
Total 70 100.0 100.0

Din totalul respondenț ilor 42,9 % au ales KFC ca fiind cel mai cunoscut restaurant fast –
food.
Notorietate Falafel
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 48 68.6 68.6
Da 22 31.4 31.4
Total 70 100.0 100.0

Din totalul respondenților 31,4 % au ales Falafel ca fiind cel mai cunoscut restaurant
fast-food, 68,6% neîncadrandu -se în această categorie.

Notorietate Altele
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 63 90.0 90.0
Da 7 10.0 10.0
Total 70 100.0 100.0

Din totalul respondenț ilor, 10% au ales “Altele ” ca fiind cel mai cunoscut restaurant
fast-food, 90 % neîncadrându -se în această categorie.

Putem observa în urma analizării datelor că cel mai cunoscut restaurant este McDonald’s
cu un procent de 59,4 % din totalul respondenț ilor.

41
Întrebarea 5: Ce mese serviți cel mai des î ntr-un restaurant de tip “fast -food”?
Masa servita cel mai des -Mic Dejun
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 63 90.0 90.0
Da 7 10.0 10.0
Total 70 100.0 100.0

Masa servita cel mai des-Gustare

Masa servita cel mai des -Pranz
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 43 61.4 61.4
Da 27 38.6 38.6
Total 70 100.0 100.0

Masa servita cel mai des -Cina
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 43 61.4 61.4
Da 27 38.6 38.6
Total 70 100.0 100.0

Din tabele le de mai sus , reiese c ă majoritatea persoanelor prefer ă să consume produse
fast food la prânz, la cină ș i ca g ustare într -o proporție egală (38,6%), iar micul dejun î ntr-o
propor ție de doar 10%.
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 43 61.4 61.4
Da 27 38.6 38.6
Total 70 100.0 100.0

42
Întrebarea 6: Ce importanță acordați urmă toarelor a tribute cand achizi ționaț i un produs de la
McDonald’s?
Importanta atribute
N Minim Maxim Media Abaterea Std.
Importanta atributului Gust 70 1 5 4.66 .814
Importanta atributului Miros 70 1 5 4.23 .951
Importanta atributului raport
calitate/pret 70 1 5 3.91 1.225
Importanta atributului Pret 70 1 5 3.87 1.154
Importanta atributului Oferte 69 1 5 3.61 1.320
Importanta atributului
imagine de marca 70 1 5 3.14 1.266
Valid N (listwise) 69

În urma analiză rii datelor din tabelul de mai sus , observăm că î n luarea deciziei de a
achiziț iona produsele de la McDonald’s , respondenț ii pun accentul cel mai mare pe atributul
“gust”, fiind cel ma i important atribut î n viziunea acestora cu o medie de 4,66, urmat de
atributul “m iros” (4,23); “Raportul calitate/Pret ” (3,91); “ Pret”; (3,87) ; “Oferte ”(3,61) ș i
“Imaginea de marca ”(3,14).

43
Întrebarea 7: Dacă McDonald’s ar introduce un servici u de livrare la domiciliu credeți ca l -ați
utiliza ?
Utilizare serviciu de livrare la domiciliu
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 19 27.1 27.1
Da 42 60.0 60.0
Poate 9 12.9 12.9
Total 70 100.0 100.0

Din totalul respondenț ilor, 60% au specificat ca ar utiliza serviciul de livrare la
domici liu, 27,1% au spus “Nu”, iar 12,9% au spus “Poate”.

Întrebarea 8:Cat de des ati apela la ser viciul de livrare la domiciliu?
Frecventa utilizare serviciu de livrare la domiciliu

N Minim Maxim Media Abaterea Std.
Frecventa utilizare serviciu
de livrare la domiciliu 70 1 4 1.91 .812
Valid N (listwise) 70

Din tabelul de mai sus , tragem concluzia c ă frecvența de utilizare a serviciului de livrare
la domiciliu în rândul respondenț ilor ar fi de la “Foarte rar ” spre “Rar” cu o medie de 1. 91 (1
fiind Foarte Rar, iar 5 fiind Foarte Des).

44

Întrebarea 9: Cat ați fi dispus să cheltuiți pe o comandă ?
Suma cheltuita pe o comanda

Din totalul respondenț ilor, 28,6% ar fi dispuși să cheltuie sub 20 lei, 35,7% între 20 și 40
lei și 35,7% peste 40 lei pe o comanda.

Întrebarea 10: În ce perioadă a zilei aț i utiliz a serviciul de livrare la domiciliu?
Perioada zilei î n care se utilizeaza serviciul de livrare
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid 7:00-12:00 2 2.9 2.9
12:00 -18:00 18 25.7 25.7
18:00 -22:00 50 71.4 71.4
Total 70 100.0 100.0

Din totalul respondenț ilor, 2,9% ar utiliza serviciu l de livrare î ntre orele 07:12: 00; 25,7%
ar utiliza serviciul î ntre orele 12:00 -18:00; iar cea mai mare parte , 71,4% , ar utiliza acest
serviciu l între orele 18:00 -22:00. Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Sub 20 lei 20 28.6 28.6
Intre 20 si 40 lei 25 35.7 35.7
Peste 40 lei 25 35.7 35.7
Total 70 100.0 100.0

45

Întrebarea 11: Ce importanță acordați următoarelor atribute atunci când faceț i o comandă la
domiciliu?

Importanta atribute
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
Importanta atributului
Calitatea produselor livrate 70 1 5 4.39 1.171
Importanta atributului Timpul
de livrare 70 1 5 4.29 1.079
Importanta atributului
Diversitatea meniului 70 1 5 3.97 1.049
Importanta atributului
Amabiltatea personalului 70 1 5 3.79 1.226
Importanta atributului Pret 70 1 5 3.71 1.364
Importanta atributului Tipul
de ambalaj 70 1 5 3.29 1.229
Valid N (listwise) 70

În urma analiză rii datelor din tabelul de mai sus , observăm că î n realizarea unei c omenzi
la domiciliu , respondenț ii pun accentul cel mai mare pe “Calitatea produselor livrate” , acesta
fiind cel mai import ant atribut cu o medie de 4,39, urmat de “Timpul de livrare”(4,29);
“Diversitatea meniului”(3,97) ,”Amabilitatea personalului ” (3,79) , “Pret” (3,71) și în ultimul
rând ”Tipul de ambalaj” cu media de 3, 29.

46
Întrebarea 12: Dacă ar fi pus la dispoziț ie serviciul d e livrare la domiciliu,ce metodă de
comandă aț i utiliza?
Metoda de comanda utilizata -Comanda online
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 43 61.4 61.4
Da 27 38.6 38.6
Total 70 100.0 100.0

Metoda de comanda utilizata -Aplicatie mobila
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 43 61.4 61.4
Da 27 38.6 38.6
Total 70 100.0 100.0

Metoda de comanda utilizata -Apel telefonic
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 25 35.7 35.7
Da 45 64.3 64.3
Total 70 100.0 100.0

În urma analiz ării tabelelor de mai sus , observăm că cea mai utilizata metodă ar fi cea
prin apel telefonic cu un procent de 64,3% , urmat de metoda “Aplica ție mobilă” și “Comandă
online”, ambele avâ nd un procent de 38,6%.

47
Întrebarea 13: După părerea dumneavo astră , servic iul McDelivery ar avea success în
Timiș oara? Precizaț i motivul.

Succes serviciului Mc Delivery

Din tabelul de mai sus reiese că din totalul respondenț ilor, 74,3% cred ca serviciul ar
avea succe s în Timiș oara, 18,6% spun că acesta nu ar avea succes, iar 7,1% nu ș tiu.

Întrebarea 14: Alegeți intervalul de vârstă î n care v ă încadraț i.
Varsta
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Sub 20 ani 14 20.0 20.0
Intre 20 -35 ani 50 71.4 71.4
Intre 36 -65 ani 5 7.1 7.1
Peste 65 ani 1 1.4 1.4
Total 70 100.0 100.0

Din tot alul de 70 de respondenț i, 71,4% au vâ rsta cuprins ă între 20 -35 ani; 20% au vâ rsta
sub 20 ani; 7,1% au vârsta î ntre 36 -65 ani , iar 1,4% au vâ rsta peste 65 ani.
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 13 18.6 18.6
Da 52 74.3 74.3
Nu stiu 5 7.1 7.1
Total 70 100.0 100.0

48

Întrebarea 15: Care este starea dumneavoastră civilă?
Starea civila
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Casatori t/a 7 10.0 10.0
Necasatorit/a 59 84.3 84.3
Divortat/a 4 5.7 5.7
Total 70 100.0 100.0

Din totalu l respondenț ilor, 10% sunt căsătoriț i, 84,3% sunt nec ăsătoriț i, iar 5,7 % sunt
divorțaț i.

Întrebarea 16: Venitul dumneavoastră lunar este:
Venit lunar

Din totalul responden ților, 30% au un venit lunar net cuprins î ntre 1001 -2000 lei , 27,1%
au venitul cuprins î ntre 501 -1000 lei, 15,7% au venitul sub 500 lei, tot 15,7% au venitul peste
3000 lei si 11,4% au venitul cuprins intre 2001 -3000 lei.

Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Sub 500 lei 11 15.7 15.7
Intre 501 -1000 lei 19 27.1 27.1
Intre 1001 -2000 lei 21 30.0 30.0
Intre 2001 -3000 lei 8 11.4 11.4
Peste 3000 lei 11 15.7 15.7
Total 70 100.0 100.0

49
Întrebarea 17: Preciza ți care este domeniul dumneavoastr ă de activitate.
Domeniu de activitate
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Industrie 10 14.3 14.3
Comert 19 27.1 27.1
Elev/Student 26 37.1 37.1
Administratie publica 2 2.9 2.9
Armata,Politie 5 7.1 7.1
Transporturi 2 2.9 2.9
Altele 6 8.6 8.6
Total 70 100.0 100.0

Din tabelul de mai sus , reiese că 37,1% din respondenț i sunt elevi s au studenți; 27,1%
lucrează î n comerț ; 14,3% lucreaz ă în indust rie; 8,6% au alte meserii decât cele afiș ate mai sus;
7,1% lucreaz ă în armată / poliție; iar 2,9% lucr ează în transporturi.

Întrebarea 18: Ce post TV urmăriț i cel mai des in intervalul orar:
Post TV urmarit interval orar 07:00 -12:00
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid PRO TV 30 42.9 56.6
ANTENA 1 8 11.4 15.1
KANAL D 9 12.9 17.0
ZU TV 5 7.1 9.4
DIGI 24 1 1.4 1.9
Total 53 75.7 100.0
Missing 99 17 24.3
Total 70 100.0

50

Din persoanele respondente , 56,6% urmă resc postul de televiziune ProTv î n intervalul
orar 07:00 -12:00, 17 % urmă resc în acest interval Kanal D; 15,1% urmă resc Antena 1; 9,4%
urmăresc ZuTv , iar cel mai puțin urmărit canal î n acest interval este DIGI24 cu doar 1,9 %.
Post TV urmarit interval orar 12:00 -18:00
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid PRO TV 25 35.7 55.6
TVR 1 3 4.3 6.7
ANTENA 1 8 11.4 17.8
KANAL D 6 8.6 13.3
ZU TV 2 2.9 4.4
DIGI 24 1 1.4 2.2
Total 45 64.3 100.0
Missing 99 25 35.7
Total 70 100.0

Din totalul de persoane respondent e, 55,6% urmă resc postul ProTv în intervalul orar
12:00-18:00; 17,8% urmăresc Antena 1; 13,3 % urm ăresc Kanal D; 6,7 % urm ăresc TVR1; 4,4 %
urmăresc ZuTv , iar 2,2% urmăresc DIGI24 î n acest interval orar.

51
Post TV urmarit interval orar 18:00 -22:00

Din totalul de persoane respondente , în intervalul orar 18:00 -22:00, 35,7% urmă resc
ProTv; 33,9% urmă resc Antena 1, 21,4% urmă resc Kanal D în acest interval orar; 3,6% urm ăresc
TVR 1, tot 3,6 % urmă resc ZuTV, iar cel mai puțin urmărit post de televiziune î n acest interval
orar este DIGI24 cu doar 1,8 %. Din totalul respondenți lor, 20% nu umăresc nici -un program Tv
în acest interval orar.

Post TV urmarit interval orar 22:00 -01:00
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente relative
valide
Valid PRO TV 18 25.7 35.3
TVR 1 2 2.9 3.9
ANTENA 1 13 18.6 25.5
KANAL D 11 15.7 21.6
ZU TV 6 8.6 11.8
DIGI 24 1 1.4 2.0
Total 51 72.9 100.0
Missing 99 19 27.1
Total 70 100.0 Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid PRO TV 20 28.6 35.7
TVR 1 2 2.9 3.6
ANTENA 1 19 27.1 33.9
KANAL D 12 17.1 21.4
ZU TV 2 2.9 3.6
DIGI 24 1 1.4 1.8
Total 56 80.0 100.0
Missing 99 14 20.0
Total 70 100.0

52

Din totalul de persoane respondent e, 35.3% urmăresc ProTv; 25.5% urmăresc
ANTENA1; 21, 6% urmăresc KANAL D î n acest interval orar; 11.8% urmăresc ZuTV; 3, 9%
urmăresc TVR1, iar cel mai puțin urmă rit canal în acest in terval este DIGI24 cu doar 2 %.

Întrebarea 19: Precizaț i ce radio ascultaț i cel mai des in intervalul orar:
Post de radio ascultat 07:00 -12:00
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente relative
valide
Valid Radio Zu 35 50.0 57.4
Digi FM 4 5.7 6.6
Virgin Radio 8 11.4 13.1
EuropaFM 8 11.4 13.1
Altele 6 8.6 9.8
Total 61 87.1 100.0
Missing 99 9 12.9
Total 70 100.0

Din totalul de persoane respondente, 57,4 % ascultă Radio Zu, 13,1% Virgin Radio, tot
13,1% EuropaFM; 9,8% alte posturi radio și 6,6% Digi FM î n intervalul orar 07:00 -12:00.

Post de radio ascultat 12 :00-18:00

Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid RadioZu 22 31.4 41.5
DigiFM 6 8.6 11.3
Virgin Radio 11 15.7 20.8
EuropaFM 9 12.9 17.0
Altele 5 7.1 9.4
Total 53 75.7 100.0
Missing 99 17 24.3
Total 70 100.0

53

Din totalul de persoane respondente, 41,5 % ascultă Radio Zu, 20,8% Virgin Radio, 17 %
EuropaFM, 11,3% DigiFM ș i 9,4% ascultă alte postu ri radio î n intervalul orar 12:00 -18:00.

Post de radio ascultat 18:00 -22:00
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Radio Zu 23 32.9 42.6
Digi FM 6 8.6 11.1
Virgin Radio 13 18.6 24.1
EuropaFM 5 7.1 9.3
Altele 7 10.0 13.0
Total 54 77.1 100.0
Missing 99 16 22.9
Total 70 100.0

Din totalul de persoane respondente, 42,6 % ascultă Radio Zu, 24,1% Virgin Radio, 13%
ascultă alte posturi, 11,1% DigiFM și 9,3% EuropaFM î n intervalul orar 18:00 -22:00.

Post de radio ascultat 22:00 -01:00
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Radio Zu 20 28.6 40.8
Digi FM 2 2.9 4.1
Virgin Radio 12 17.1 24.5
EuropaFM 6 8.6 12.2
Altele 9 12.9 18.4
Total 49 70.0 100.0
Missing 99 21 30.0
Total 70 100.0

54
Din totalul de persoane respondent e, 40,8 % ascultă Radio Zu, 24,5% Virgin Radio,
18,4% alte posturi , 12,2 % EuropaFM și 24,1% DigiFM î n intervalul orar 22:00 -01:00.

Întrebarea 20: Precizați ce rețele de socializare folosiț i cel mai des.
Retele de socializare utilizate -Facebook
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 11 15.7 15.7
Da 59 84.3 84.3
Total 70 100.0 100.0

Retele de socializare utilizate -Instagram
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 36 51.4 51.4
Da 34 48.6 48.6
Total 70 100.0 100.0

Retele de socializare utilizate -Twitter
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 65 92.9 92.9
Da 5 7.1 7.1
Total 70 100.0 100.0

Retele de socializare utilizate -Altele
Frecvente
absolute Frecvente
relative Frecvente
relative valide
Valid Nu 68 97.1 97.1
Da 2 2.9 2.9
Total 70 100.0 100.0

Din tabelele de mai sus, reiese c ă cea mai utilizat ă rețea de socializare este Facebook,
având o frecvență de utlizare de 84,3%.

55
5.3. Analiza bivariată a datelor

5.3.1. Testul binomial (Analiza Univariată)

Ipoteza de cercetare : Peste 80% dintre persoanele studiate consumă produse fast -food.
Ho: Proporția perso anelor care consumă produse fast -food nu diferă semnificativ de de
80%.

Variabila: Consumați produse fast -food?
Tipul variabilei : Nominala dihotomică.
Instrumentul statistic : Testul binomial.

Nivelul de semnificație = 0,000 < 0.05 => Ipoteza nulă se respinge.

Concluzie : Proporția persoanelor care consumă produse fast -food diferă semnificativ de 80%,
rezultat garantat cu o probabilitate de 95%.
Ipoteza de cercetare este adevarată.

Testul Binomial
Categoria N Observed Prop. Test Prop. Exact Sig. (1 –
tailed)
Consum ati produse fast
food? Grup 1 Da 68 1.0 .8 .000
Grup 2 Nu 2 .0
Total 70 1.0

56

5.3.2. Testul Friedman (Analiza bivariată)

Ipoteza de cercetare : Cel m ai import ant atribut în lua rea deciziei de a comanda la
domiciliu este “C alitatea produselor livr ate”.
Ho: Nu există diferențe semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce privește
importanța acordată atributelor luate în considerare în luarea deciziei de a comanda la domiciliu.

Variabilele : Importa nța atributului Preț; Importanța atributului Amabilitatea
personalului; Importanța atributului Timp de livrare; Importanța atributului Diversitatea
meniului; Importanța atributului Tip de ambalaj ; Importanța atributului Calitatea produselor
livrate.
Tipu l variabilelor : metrice.
Instrumentul statistic : Testul Friedman.

Nivelul de semnificație = 0,000 < 0,05 => Ipoteza nulă se respinge.

Concluzie : Există diferențe semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce privește
importanța acordată atributelor luate în considerare în luarea deciziei de a comanda mâncare la
domiciliu, rezultat garantat cu o probabilitate de 95%.
Ipoteza de cercetare este adevarată.

Testul Friedman
N 70
Chi-Square 73.427
df 5
Nivel de semnificatie .000

57

5.3.3. Testul χ ² univariat (Analiza univariată)

Ipoteza de cercetare: Peste 50 % dintre respondenț i au o ev aluare favorabilă în
implemen tarea serviciului McDelivery.
Ho: Proporția respondenților care au o evaluare favorabilă în implementarea serviciului
McDelivery nu diferă semnificativ din punct de vedere statistic de 50%.

Varibila: . Daca McDonald’s ar introduce un serviciu de livrare la domiciliu, credeți că l –
ați utiliza?
Tipul variabilei : Nominal.
Instrumentul statistic : Testul χ ² univariat.

Testul χ ² univariat
Succes serviciul Mc
Delivery
χ ² 54.200a
df 2
Nivel de semnificatie .000

Nivelul de semnificație = 0,000 < 0,05 => Ipoteza nulă se respinge.

Concluzie : Proporția respondenților care au o evaluare favorabilă în implementarea
serviciului McDelivery diferă semnificativ din punct de vedere statistic de 50%, rezultat garantat
cu o probabilitate de 95 %. Ipoteza de cercetare este adevarată.

58
6. Elaborarea ra portului de cercetare

6.1. Concluzii finale ale cercetării

Informațiile obținute în urma anchetării pe bază de chestionar a unui eșantion de 70
persoane demonstrează ipotezele anterioare.
Peste 80% din persoanele intervievate consumă produse fast -food, d intre care 59,4% se
gândesc la McDonald’s când este vorba de restaurante fast -food.
Cel mai important atribut în luarea deciziei de a comanda la domiciliu este „calitatea
produselor livrate ”.
60% dintre respondenți ar utiliza serviciul de livrare la domiciliu a produselor
McDonald ’s.

6.2. Formarea unor recomand ări pe baza concluziilor

Principalele recomandări :
• Diminuarea prețurilor pentru a fi accesibile tuturor categoriile de vârstă;
• Promovarea pe rețelele de socializare a serviciului McDelivery pe teritoriul
Timișoarei;
• Îmbunătățirea permanentă a produselor;
• Diversificarea gamei de oferte.

59
7. Bibliografie :
http://www.timisoreni.ro/despre/hipmenu_liderul_pietei_clujene_in_comenzi_de_mancare_isi_c
onsolideaza_pozitia_si_in _timisoara/
http://www.revistabiz.ro/piata -de-comenzi -de-mancare -online -in-crestere/
http://blog.flushingfood.com/home -food-delivery -services -history/
http://www.theskinny.co.uk/food -and-drink/features/delivery -history -deliveroo
http://www.ele.ro/timp -liber/stiri -timp-liber/istoria -livrarilor -de-mancare -la-domiciliu -45968