Licenta Cap1234 Andrada [605755]

1
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 2
CAPITOLUL 1 NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE
NECORPORALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
1.1 NOȚIUNEA DE IMOBILIZĂRI NECORPORALE ………………………….. ……………………….. 4
1.2. LOCUL IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ÎN GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII …….5
1.3. STRUCTURA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ………………………….. ………………….. 6
1.4. DOCUMENTE CONTABILE UTILIZATE PENTRU INTRAREA ȘI IEȘIREA DIN
GESTIUNE A IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ………………………….. ………………………. 16
1.5. AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ………………………….. ……………. 17
1.5.1. DURATA DE AMORTIZARE ………………………….. ………………………….. …………………. 18
1.5.2. MODUL DE AMORTIZARE ………………………….. ………………………….. …………………… 19
1.5.3. VALOAREA REZIDUALĂ ………………………….. ………………………….. ……………………… 20
1.6. SCOATEREA DIN EVIDENȚA A IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE …………………. 21
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 23
PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI ………………………….. ………………………….. ……………… 23
2.1 SCURT ISTORIC ȘI DESCRIEREA SOCIETĂȚII ………………………….. ……………………… 23
2.2 MISIUNEA FIRMEI, OBIECTIVELE FUNDAMENTALE (CUANTIFICABILE ȘI
NECUANTIFICABILE) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
2.3 CARACTERISTICI TIPICE ALE COMPANIEI ȘI DOMENIULUI DE ACTIVITATE …. 34
2.4 DIAGNOSTICUL TEHNIC ȘI RESURSE UMANE ………………………….. …………………….. 35
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 37
STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
3.1 MONOGRAFII CONTABILE PRIVIND IMBOLIZARIILE LA SOCIETATEA
MECANICA CEAHLĂU ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 47

2

INTRODUCERE

Tema licentei este intitulată „Contabilitatea -Si-Gestiunea -Imobilizarilor – Necorporale.
În conținutul acestei lucrări am incercat să utilizez atât conceptele, cunoștințele și ideile
asimilate pe întreaga perioada a ciclului de licență, dar în acelasi timp am utilizat și
cunoștințele propii rezultate din studiul individual .
Pentru a putea trata acest subiect, trebuie cunoscuți termenii esențiali ai lucrării, cum ar fi:
contabilitatea activelor imobilizate, recunoasterea si clasi ficarea activelor imobilizate ,
imobilizari corporale si necorporale.
Cunoscând acești termeni esențiali, in capitolele ce vor fi dezvoltate se va vorbi despre:
În capitolul 1 am prezentata t Contabilitatea Imobili zărilor Necorporale de la clasificare pân ă
la evaluarea acestora în contabilitate.
 Active imobilizate necorporale – sunt reprezentate prin active identificabile fără
suport material (netangibile) și deținute pentru utilizare în procedul de producție sau
furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru scopuri
administrative.
 Conform defini ției date de IAS 38 Active necorporale, imobilizările necorporale
reprezintă active nemonetare identificabile fără substanță fizică, deținute în vederea
utilizării lor pentru producția și vânzarea de bunuri și/sau servicii, pentru a fi
închiriate terților sau în scopuri administrative
 Perioada de amortizare a unei imobilizări necorporale trebuie să corespundă celei
mai bune estimări a duratei sale de viață utile. Amortizarea trebuie începută atunci
când activul este pregătit pentru utilizare.
 Imobilizările necorporale sunt considerate, în general, investiții intangibile compuse
din cheltuieli pe termen lung, mai degrabă decât companii care cumpără imobilizări
pentru a -și îmbunătăți rezultatele.
Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile ocazionate d e înființarea unei sociatăți
comerciale ca persoană juridică distinctă sau ca urmare a modificării activității cum sunt:
cheltuielile de înscriere și înmatriculare, cheltuielile de prospectare a pieței, de extindere a
activității, cheltuielile de publicita te legate de constituirea societății, cheltuieli cu emisiunea
și vânzarea de acțiuni sau obligațiuni.

3
În capitolul 2 am realizat o prezentare despre firma SC MECANICA CEAHLAU SA. unde
am prezentat de la i storic, domeniu de activitate până la diagnostic p e diferite departamenete
ale societatii.
În capitolul 3 s-a realizat un studiu de caz cu privire la imobiliză rile necorporale la societate
MECANICA CEAHLĂU SA unde am prezentat monografia contabila din departamentul
financiar contabil.

4

CAPITOLUL 1 NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND ACTIVELE
IMOBILIZATE NECORPORALE

1.1 NOȚIUNEA DE IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Conform definiției date de IAS 38 Active necorporale, imobilizările necorporale
reprezintă active nemonetare identificabile fără substanță fizică, deținute în vederea utilizării
lor pentru producția și vânzarea de bunuri și/sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau în
scopuri administrative. (Mihail Epuran, 2015)
Pentru a fi confirmate în acest fel, imobilizările necorporale trebuie să îndeplinească
criteriile generale de confirmare a activelor: resursele controlate de întreprindere din cauza
evenimentelor anterioare pot aduce beneficii economice viitoare pentru întreprindere și pot
fi evaluate în mod fiabil.
Între prinderile investesc de obicei în achiziționarea, dezvoltarea, întreținerea sau
îmbunătățirea resurselor tangibile, precum cunoștințe științifice și tehnologice, proiectarea
și implementarea de noi procese sau sisteme, licențiere, drepturi de proprietate i ntelectuală,
cunoștințe de piață și mărci comerciale.
Alte exemple de articole intangibile găsite aici includ software, brevete, drepturi de
reproducere a filmelor, liste de clienți, licențe de pescuit, cote de import, drepturi de franciză.
Dacă o întrepr indere are dreptul să își ajusteze beneficiile economice viitoare
corespunzătoare și poate restricționa terții să obțină aceste beneficii, aceasta poate asigura
controlul activelor. În cazul special al imobilizărilor necorporale, capacitatea de a controla
beneficiile economice viitoare vine de obicei din dreptul companiei de a aplica legea. Fără
astfel de drepturi, este mai dificil să se demonstreze existența drepturilor de control.
Beneficiile economice viitoare generate de imobilizările necorporale pot in clude
vânzarea de bunuri sau servicii, reducerea costurilor sau alte venituri.
Evaluarea posibilității de beneficii economice viitoare se realizează utilizând ipoteze și
documente rezonabile, care reprezintă cea mai bună estimare a conducerii companiei pen tru
condițiile economice care vor exista în viața utilă a activului.
Gradul de certitudine a acestor viitoare fluxuri de beneficii economice este determinat de
aprecierea profesională pe baza indicatorilor disponibili în contabilitatea inițială și se pune
mai mult accent pe indicatorii externi. Unele active necorporale pot fi afișate sub formă de
suport fizic (cum ar fi discuri compact e, documente legale sau filme).

5
Pentru a determina dacă se înregistrează proprietățile împreună, combinația de instalații
și echipamente și imobilizările necorporale (înregistrate numai ca imobilizări corporale) sau
înregistrări separate, este mai important să se utilizeze raționamentul profesional pentru a
determina care dintre aceste două elemente.
De exemplu, dacă programul CNC nu poate fi rulat, programul va fi considerat o
parte integrantă a programului și inclus în costul imobiliarelor, instalațiilor și
echipamentelor. Același lucru este valabil și pentru sistemul de operare al computerului.
Doar atunci când întreprinderea dovedește că articolul îndeplinește condițiile de confirmare,
articolul este recunoscut ca o imobilizare intangibilă.
Potrivit IAS 38 Active necorporale, cheltuielile de constituire trebuie recunoscute
drept cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate . Totuși, Reglementările contabile
armonizate cu Directiva a IV -a CEE stabilite prin O.M.F.P. 1802/2014 prevăd posibilitatea
imobilizării de către o întreprindere a cheltuielilor de constituire. În această situație suma
reflectată în contul de imobilizări necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei
perioade de maximum 5 ani.

1.2. LOCUL IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ÎN GESTIUNEA
ÎNTREPRINDERII

Literatura consideră că pentru investitori, valoarea capitalului imobilizat (investit ) în
activele necor porale (intangibile ) care pot fi utilizate cu imobilizări corporale este deosebit
de importantă, deoarece activele necorporale pot crește activitățile viitoare ale companiei
achiziționate și, prin urmare, p entru a face posibile profituri.
În același timp, nu numai investitorii sunt interesați, ci și vânzătorul întreprinderii
evaluate este interesat, deoarece știe că bunurile necorporale listate vor determina creșterea
prețului de transfer al întreprinderii evaluate, astfel încât ambele părți interesate dore sc o
evaluare corectă.
Prin urmare, activele necorporale joacă un rol important în managementul
companiei. Acest lucru se datorează mai ales faptului că , compania crește valoarea
companiei prin generarea de venituri viitoare. Imobilizările necorporale sunt considerate, în
general, investiții intangibile compuse din cheltuieli pe termen lung, mai degrabă decât
companii care cumpără imobilizări pentru a -și îmbunătăți rezultatele.

6
Din perspectiva nivelului de pregătire și a abilităților dobândite, evaluarea an gajaților
este deosebit de importantă. Prin urmare, capacitatea companiei de a genera intrări viitoare
de numerar poate fi determinată de calificările și experiența angajaților.
Un alt exemplu este Ford comercial. În cele mai multe cazuri, mașinile Ford
comerciale trebuie să cheltuiască mulți bani pentru a construi în timp. A fost dificil de
realizat de câțiva ani și este ușor de pierdu t.
Dacă activele financiare afectează solvabilitatea pe termen scurt a entităților
economi ce, imobilizările necorporale imobiliarele, echipamentele vor afecta serios
solvabilitatea pe termen lung, astfel încât imobilizările necorporale joacă un rol important în
managementul întreprinderilor.

1.3. STRUCTURA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE

În structura imobilizărilor necorporale intră următoarele elemente:
 cheltuielile de constituire;
 cheltuielile de dezvoltare;
 concesiunile;
 brevetele;
 licentele și alte valori similar;
 fondul comercial;
 alte imobilizări necorporale;
 avansuri și imobilizări necorporale în curs de execuție.
Chelt uielile de constituire
Costurile de stabilire (costurile de stabilire în franceză, costurile de organizare în
engleză) reprezintă costurile suportate la înființarea sau extinderea unei unități de
patrimoniu, cum ar fi impozitele și alte taxe de înregistrar e și înregistrare, comisioane legate
de emiterea și vânzarea de stocuri și obligațiuni, costurile de explorare, piața și Publicitate
și alte astfel de cheltuieli. Acestea afectează doar rezultatele anului curent în etape (adică,
amortizarea). (Călin O., 2009)

Aceste imobilizări se amortizează în cel mult 5 ani.

7
Contabilitatea cheltuielilor de constituire și extindere se ține cu ajutorul contului 201
“Cheltuieli de constituire ”. Din punct de vedere al conținutului economic, es te cont de
imobilizări necorporale , cont de activ.
Se debitează cu cheltuielile de înființarea sau extinderea unitățiiprin creditul conturilor ce
arată plata sau obligația de plată, și anume 512 “Conturi curente la bănci”, 531 “Casa”, 404
“Furnizori de imo bilizări”.
Se creditează cu cheltuielile de constituire amortizate integral prin debitul contului
2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire” , cu cheltuielile privind emisiunea și vânzarea
de acțiuni prin debitul contului 104 “Prime legate de capital”.
Soldul debitor reflectă valoarea cheltuielilor de constituire existente.
Reflectarea în contabilitate a principalelor operații:
1. Se fac cheltuieli de înmatriculare și cu taxe de înființare a unității achitate din contul curent
de 80.000 lei și din casie rie 20.000 lei.
201 „Cheltuieli de
constituire” = %
5121 „Conturi curente la bănci”
5311 „Casa în lei” 100.000
80.000
20.000

2. Se amortizează în anul N cheltuielile de contituire în sumă de 50.000 lei.
6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea
imobilizărilor” = %
2801 „Amortizarea cheltuielilor de
constituire” 50.000

 Cheltuielile de cercetare -dezvoltare
Cheltuielile de cercetare și dezvoltare aplicate includ cheltuieli generate de lucrări
sau proiecte de cercetare și dezvoltare strict personalizate, aceste cheltuieli vor asigura că
nevoile departamentului pot fi satisfăcute și obținerea eficienței preconizate.
Ei urmăresc să testeze materiale noi, echipamente noi, produse noi, procese noi,
sisteme noi sau servicii noi sau să îmbunătățească materiale vechi.
Pentru a constitui imobilizări necorporale, cheltuieli de cercetare aplicată și de cercetare –
dezvoltare, trebuie să îndeplinească următoarele condiții :
– direcția agentului economic să aibă intenția concretă de producere și
comercializare a procedeului rezultat din cercetare
– proiectele în curs să fie individualizate și costul lor stabilit prin devize
– fiecare proiect să aibă șanse de reușită tehnică și de reabilitate.

8
Nu se includ în imobiliz ările necorporale, fiind urmărite prin conturile din clasa 6
“Cheltuieli”, cheltuielile de cercetare -dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile menționate,
cheltuielile de cercetare fundamentală etc, întrucât ele reprezintă cheltuieli ale exercițiului
în cu rsul căruia se fac. (Caraiani C., 20014)
În afara cazurilor excepționale (caz de eșec când amortismentul este accelerat) aceste
cheltuieli se amortizează în cel mult 5 ani.
Contabilitatea cheltuielilor de cerectare și dezvoltar e se ține cu contul 203
“Cheltuieli de cercetare și dezvoltare” , cont de imobilizări necorporale, de activ.
Se debitează cu cheltuielile de cercetare și dezvoltare achiziționate de la terți prin creditul
contului 404 “Furnizori de imobilizări”, effectuate pe cont propriu (după ce în prealabil
cheltuielile care le privesc se înregistrează cu conturile pe elemente din clasa 6 “Cheltuieli”)
prin creditul contrilor 721 “venituri din producția de imobilizări necorporale”, 230
“Imobilizări în curs necorporale”, c u valoarea imobilizărilor în curs, terminate și
recepționate.
Se creditează cu valoarea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare amortizată integral
prin debitul contului 2803 “Amortizarea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare”, cu
brevetele, licențele obținute din cerc etare prin debitul contului 205 “Concesiuni, brevete și
alte drepturi și valori similare”, cu valoarea netă contabilă (valoarea neamortizată) trecută
pe cheltuieli a brevetelor, licențelor vândute prin debitul contului 6721 “Cheltuieli pri vind
activele cedate”.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare
existente.
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de cercetare se poate prezenta astfel :
1. Înregistrarea cheltuelilor pe elemente primare în valoare de 300.000 lei.

CLASA 6 „Conturi de
cheltuieli” = %
Clasa 3 „Conturi de stocuri”
Clasa 4 „Conturi de terți”
Clasa5 “Conturi de trezorerie” 300.000

2. Recepția lucrării de cercetare

203 “Cheltuieli de
cercetare -devzoltare ” = 721 ”Venituri din producția de
imobilizări necorporale” 300.000

9
3. Amortizarea în anul N
6811 “Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor ” =
2803 ”Amortizarea cheltuielilor de
cercetare dezvoltare”
200.000

4. În urma amortizării complete în anul N+1 se scot din gestiune imobilizările
2803 ”Amortizarea
cheltuielilor de cercetare
dezvoltare” =

203 “Cheltuieli de cercetare -devzoltare ”
300.000

 Concesiunile
Concesiunea este convenția care constă în cedarea condiționată pe timp limitat în
schimbul unei redevențe a dreptului de exploatare a unor activități economice, servicii
publice, unități de producție sau terenuri aparținând statului.
Principal ele caracteristici ale concesiunii sunt:
– Realizarea, supravegherea și controlul guvernului pentru întreprinderile cu
capital de stat;
– Acordul regiei autonome, cu excepția unităților pentru care în ultimii 2 ani
premergători s -a recurs la subvenții;
– Libera participare la licitarea concesiunii a oricărei persoane fizice și juridice,
române sau străine;
– Asigurarea unui venit fix anual egal cu media beneficiilor nete bținute din
exploatare pe ultimii 5 ani, sau la obiective similar;
– Venitul nu poate fi mai mic decât rata dobânzii Băncii Naționale aplicată
valoarea estimată a concesiunii;
– Limitarea duratei maxime a concesiunii;
– Controlul activității concesionarului de către eprezentanți ai Ministerelor
Finanțelor și Ministerului de Resort;
– Libera decizie la socie tățile comerciale cu capital privat.
În contractul de concesiune, partea care transmite spre administrare obiectul sau activitatea
se numește concedent , iar partea care preia concesionar .
Decontarea dintre părțile la contract este o concesiune sub formă de redevențe.
Inițiativa de concesiune aparține titularului dreptului de proprietate imobiliară (granter),
care, de obicei, elaborează un studiu tehnic economic (S.T.E) pentru a confirma concesiunea.
S.T.E. este trimis Biroului Național de Privatizare (A.N.P ) împreună cu propunerea (cererea)

10
de concesiune pentru avertizare. După aprobarea A.N.P., inițiatorul concesiunii a redactat
specificațiile concesiunii, specificațiile au fost aprobate de A.N.P. și aprobate de guvern și
licitațiile pot fi organizate.
În urma examinării condițiilor de susținere a licitației A.N.P. emite acordul
concesiunii pe baza căruia se întocmește contractul de concesiune.
Contabilitatea imobilizărilor în concesiuni comport înregistrări atât la concedent, cât și la
concesionar.
La soli citant , întrucât bunurile imobiliare sunt menținute pe proprietate, ieșirea
acestora din proprietate (active fixe) nu este evidențiată, respectiv, transformarea activelor
fixe în active necorporale de tipul concesiunii.
Prin urmare, contul 205 „Concesii, brevete și alte drepturi și valori similare” nu este
utilizat. De asemenea, în cazul concesiunilor, se vor distinge perceperea taxelor de licență și
deprecierea mijloacelor fixe autorizate.
Înregistrarea mărfurilor care fac obiectul licenței va fi reflecta tă în contabilitatea
analitică.
La concesionar , după transferul condiționat al dreptului de utilizare către
concesionar, aceștia trebuie să înregistreze o intrare pentru gestionarea bunurilor în
conformitate cu contractul de concesiune, precum și obligați a concesionarului de a păstra,
utiliza rațional, de a returna bunurile concesionarului. Contabilitatea concesiunilor luate se
ține cu ajutorul contului 205 “Concesiuni, brevete și alte drepturi și valori similare”.
După conținut este cont de imobilizări nec orporale , deci de activ .
Se debitează cu valoarea bunurilor (mijloace fixe, terenuri) concesionate prin
creditul contului 167 “Alte împrumuturi și datorii asimilate”, ca urmare a creșterii obligației
față de concedent de a păstra, exploata rațional și de a resitui la expirarea duratei de
concesionare bunurile respective.
Se creditează la expirarea duratei de concesionare sau la altă dată când se înapoiază
concedentului bunul respectiv, stingându -se datoria față de acesta prin debitul contului 167
“Alte î mprumuturi și datorii asimilate”.
Soldul debitor va oglindi valoarea concesiunilor în exploatarea concesionarului.
Contabilitatea principalelor operații de concesionare a unor mijloacelor fixe; în
contabilitatea concedentului și a concesionarului este prez entată în tabelul 1.1.
Întrucât activele imobilizate la concesii nu sunt proprietatea concesionarului, pentru
a nu crește activele și pasivele bilanțului în raport cu bunurile care nu îi aparțin, este necesar

11
să excludem conturile 205 „Concesiuni, brevete și alte drepturi și valori similare” și cont.
167 „Alte împrumuturi și datorii similare”.
Locația conducerii este transferul către administrarea completă de către locatorul
unor subunități în favoarea locatarului.
Persoana care a preluat locația de conduce re are o autonomie absolută în gestionarea
subunităților.
În baza unui contract de închiriere de gestiune, o direcție sau o societate comercială
autonomă asigură, prin licitație directă, una sau mai multe persoane fizice sau juridice,
române sau străine, a dministrarea temporară de către anumite secții, fabrici, fabrici,
subunități în domeniul turismului, alimentației publice, comerțului etc. în schimbul prețului.
Drepturile și obligațiile părților sunt specificate în contractul de leasing de gestiune.
Practic, un contract de închiriere este un contract în care una dintre părți (locator) se
angajează să cumpere și să ofere celeilalte (locatar) utilizarea întreprinderii
(managementului) pentru o perioadă specificată în schimbul unui preț.
Contabilitatea locaț iilor de gestiune este similară cu cea a concesiunii. Locația de
administrare este specială pentru închiriere, unde sunt preluate doar mijloace fixe și obiecte,
iar toată conducerea este preluată la locul de conducere. Tabelul 1.1.
CONCEDENT CONCESIONAR
1. Concesionarea nu presupune creditarea
contului 212 “ Mijloace fixe ”, ele rămânând în
proprietatea concedentului, evidența ieșirii se va ține
prin contabilitatea analitică.

D ______Mijloace fixe___________C
100.000

2.b. Înregistrarea redevenței cuvenite
40.000 461 = 706
”Debitori diverși” “Venituri din redevențe,
locațíi de gestiune și chirii”

3.b. Încasarea redevenței
40.000 % = 461”Debitori diverși”
512 “Conturi curente la bănci”
531” Casa” 1. Intrarea în gestiune a imobilizărilor concesionate și
crearea obligației față de concedent, la valoarea de
contract

205 = 167
“Concesiuni „Alte împrumuturi și datorii
brevete și alte asimilate”
drepturi și
valori similare”

2. a. Lunar se înregistrează redevența datorată prin
includerea ei pe cheltuieli (conform facturii)

612 = 401 40.000
“Cheltuieli cu “Furnizori ”
redevențele, (462 Creditori Diverși)
locațiile de gestiune
și chiriile ”

12

4. Înregistrarea amortizării aferente
30.000 6811 = 281
“Cheltuieli de “Amortizări privind
exploatare privind mobilizările
corporale” amortizarea imobilizărilor” 3.a. Plata redevenței
401 = 512
“Furnizori ” “Conturi curente la băn

5. Restituirea bunului concesionat
1.000.000 167 = 205
„Alte îm prumuturi și datorii „Concesiuni, brevete
asimilate și alte drepturi și
valori similare”
REDEVENȚA = cuvenită concedentului s -a înregistrat în contul 401 “ Furnizori ” întrucât
aceasta este o cheltuială curentă, întocmindu -se factură.
De asemenea, redevența, locațiile de gestiune nu s -au înregistrat în contul în afara bilanțului
8036 “ Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate ” întrucît reprezintă pe de
o parte o cheltuială cu redevențele, iar pe de altă parte o ob ligație de plată.
 Brevete și alte drepturi și valori similare
Categoria activelor necorporale include, de asemenea, alte categorii de „brevete,
licențe, know -how și alte elemente, cum ar fi mărci comerciale și alte drepturi similare de
proprietate industri ală și intelectuală, contribuite, dobândite sau nu.” Evidența existenței și
a mișcării lor este, de asemenea, păstrată cu contul 205 „Concesii, brevete, licențe și alte
drepturi și valori similare”.
În acest caz, contul se debitează cu costul de achiziție al brevetelor, licențelor,
mărcilor de fabrică și de comerț și alte valori similar, achiziționate prin creditul contului 404
“Furnizori de imobilizări ” cu valoarea de aport a celor aduse de cătra asociați sau acționari
prin creditul contului 456 “Decontări cu asociații privind capitalul”; cu costul de producție
a celor provenite din producție a celor provenite din producție proprie prin creditul contului
721 “Venituri din producția de imobilizări necorporale ”, cu cele primate cu titlu gratuit prin
contul 13 1 “Subvenții pentru investiții ”. (Colasse B, 2011)
Este recunoscut prin brevete, licențe și alte drepturi și valori similare, vândute sau
retrase din serviciu, amortizate integr al prin contul de debitare 2805 „Amortizarea
conces iunilor, brevetelor și altor valori similare” cu valoarea de amortizare a contului de
6718 „Alte cheltuieli excepționale aferente operațiunilor de administrare” de la valoare
neamortizată; cu valoarea intrării transferate (neamortizat integral) prin debita rea contului
2805 "Amortizarea concesiunilor, brevetelor și a altor valori similare" cu valoarea depreciere
și contul 6721 "Cheltuieli legate de activele alocate" pentru porțiunea neamortizată.
Soldul debitor indică imobilizările necorporale existente în p atrimoniu.

13
Activele imobilizate de această natură se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea
lor de către unitatea patrimonială ce le deține.

 Fondul comercial
Fondul comercial este o parte a fondului comercial care nu este inclus în toate
celela lte elemente ale patrimoniului, dar care contribuie la menținerea sau dezvoltarea
potențialului de afaceri al entității, cum ar fi clienții, ford, punctele de vânzare, reputația și
alte elemente. bogatie.
Nu poate fi separat de activele entității (active f ixe, stocuri etc.) și măsurată separat .
(Dobroțeanu C. -L., 2017)
Fondul comercial este definit ca diferența dintre valoarea contribuției sau costul de
achiziție, după caz, fondul comercial și valoarea activelor identificate.
Un fond comercial realizat ca contribuție la capital sau cumpărat poate include
bunuri, mobilier comercial și alte elemente corporale și necorporale, care, totuși, sunt
atribuite valorii, inclusiv clienților.
Fondul comercial, ca și componentă a fondului de comerț, este alcătuit din :
– Elemente privind furnizorii unității: calitatea serviciilor, alegerea lor, livrări
regulate și de calitate etc.
– Elemente privind personalul unității : pregătire, fluctuație mică, servicii de
calitate etc.
– Elemente legate de patr imoniul unității: gradul de tehnicitate, calitatea
construcțiilor, calitatea mărcilor de fabrică sau de comerț, dotarea informatică,
etc.
– Elemente privind producția și concurența: calitateaproduselor furnizate,
renumele acestora, prețuri concurențiale practicate, numărul, poziția și calitatea
concurenților pe piață etc.
Fondul comercial nu se amortizează decât în cazuri excepționale (demolări, etc)
Contabilitatea fondului comercial se ține cu ajutorul contului 207 „Fond comercial”.
Este cont de imobiliz ări necorporale , de activ .
Se debitează cu valoarea fondului comercial achiziționat prin creditul contului 404
“Furnizori de imobilizări”, adus ca aport la capitalul societății prin creditul contului 456
“Decontări cu asociații privind capitalul ”.
Fondul c omercial creat în unitate nu se contabilizează, el rezultând din activitatea
unității, fără a fi necesare cheltuieli distincte.

14
Se creditează cu valoarea fondului comercial cedat, prin trecerea pe cheltuieli a
acestuia prin debitul contului 6721 “Cheltuiel i privind activele cedate” valoarea fondului
comercial amortizat prin debitul contului 2807 “Amortizarea fondului comercial”.
Soldul debitor reprezintă valoarea fondului comercial existent.
Operațiile fondului commercial se prezintă astfel:
1. Se achizițio nează un magazin situat pe o arteră ce constituie un important vad comercial,
valoarea pe piață a clădirii este de 2.000.000 lei, iar a mărfurilor de 500.000 lei. Dată fiind
poziția, vadul comercial și clientela, tranzacția se negociază la prețul de 3.000. 000 lei.
Diferența între prețul negociat de 3.000.000 lei și valoarea activelor imobilizate (clădiri și
mărfuri) de 2.500.000 lei reprezintă valoarea fondului comercial :
a) înregistrarea clădirii
2121 “Clădiri ” = 404 “Furnizori de imobilizări” 2.000.00 0

b) înregistrarea mărfurilor
371 “ Mărfuri = 401 “ Furnizori 600.000

c) înregistrarea fondului commercial
207 “Fond comercial” = 404 “Furnizori de imobilizări” 600.000

2. Se vinde magazinul cu fondul commercial afferent
Se înregistrează operațiile privind fondul comercial de 600.000 lei.
În vederea delimitării creanțelor aferente activității principale, de exploatare a
unității, de celelalte creanțe și a calculării cifrei de afaceri într -un singur cont, toate creanțele
din operații conexe nu trebuie sa afceteze contul 411 “ Clienți ”, în care se vor înregistra numai
creanțele privind activitatea de exploatare.
Drept urmare, creanțele de la terți pentru vânzarea de active fixe și alte creanțe
aferente vor fi evidențiate în contul 461 „Debitori diversi”.
Deși capitalizarea activelor fixe prin vânzare este o operațiune care nu se repetă des
și în mod regulat , nu este o operațiune normală, acestea sunt achiziționate pentru a produce
produse, bunuri sau servicii care fac obiectul a ctivității entității, toate cheltuielile (valoarea
neamortizată a activelor vândute) și veniturile din vânzarea mijloacelor fixe constituie
cheltuieli excepționale legate de valorificarea capitalului.
– Înregistrarea facturii
461 “Debitori diverși ” = 7721 “Venituri din cedarea activelor ” 600.000

15

– Scoatera din gestiune a imobilizării de fond comercial și trecerea pe cheltuieli
6721 “Cheltuieli privind activele cedate ” = 7721 “Fond comercial ” 600.000

3. Se aduce ca aport un magazin, situat pe o arteră principală în valoare de 2.000.000 lei.
Datorită poziție vadului comercial, aportul la capital este estimat la 2. 500.000 lei.
%
212 “Clădiri”
207 “Fond comercial” = 456 “Decontări cu asociații privind capitalul ” 2.500.000
2.000.000
500.000

 Alte imobilizări necorporale

Alte imobilizări necorporale includ programe informatice create de entitate sau
achiziționate de la terți pentru propria utilizare, evaluate la costul de producție în funcție de
prețul de achiziție și, respectiv, de alte imobiliză ri necorporale.
Valoarea programelor de calculator este amortizată în conformitate cu perioada
probabilă de utilizare, care nu poate depăși 3 ani.
Contabilitatea altor imobilizări necorporale se ține cu ajutorul contului 208 “Alte
imobilizări necorporale” . Este cont de activ.
Se debitează cu valoarea altor imobilizărinecorporale achiziționate prin creditul
contului 404 “Furnizori de imobilizări” realizate pe cont propriu prin creditul contului 721
“Venituri din producția de imobilizări necorporale”, aduse c a aport la capitalul social prin
creditul contului 456 “ Decontări cu asociații privind capitalul ”,precum și cu cele provenite
din imobilizări necorporale în curs recepționate prin creditul contului 230 “ Imobilizări în
curs necorporale ”.
Contul este credita t cu valoarea activelor retrase din tranzacționare sau vândute,
amortizate integral, prin debit area contului 2808 „Amortizarea altor imobilizări
necorporale”, iar valoarea contabilă a activelor retrase sau vândute cu amortizare incompletă
prin debitarea co ntului 2808 „Amortizarea altor imobilizări necorporale” folosind valoarea
amortizării și 6721 2808 „Cheltuieli pentru vânzarea activelor” cu valoarea neamortizată a
vânzării, 6718 „Alte cheltuieli excepționale de gestionare”, respectiv pentru valoarea
neam ortizată a activelor retrase înainte de termen; valoarea altor active fixe retrase în
corespondență cu debitarea conturilor 456 „Decontări cu asociații de capital” și 108 „Contul
antreprenorului”.

16

1.4. DOCUMENTE CONTABILE UTILIZATE PENTRU INTRAREA ȘI
IEȘIREA DIN GESTIUNE A IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE
În funcție de operațiunile legate de accentuarea existenței, mișcării și deprecierii
imobilizărilor necorporale, metodele de intrare și ieșire din patrimoniu, sunt pregătite
documente specifice, care pot fi împ ărțite în trei categorii: documente privind intrarea în
patrimoniul intangibil și legal, înregistrarea documentelor, documente de depreciere și ieșire
(tabelul 1.2.)
Operațiile comerciale Categoria de
imobilizări Căi de intrare -ieșire Document

A.
Documente privind
intrarea în gestiune a
imobilizărilor
necorporale

Imobilizări
necorporale a) cumpărare – contract de vănzare -cumpărare
– factură
– chitanță fiscală
– proces -verbal de recepție

b) aport de la aociați în
natură – contract de societate
– statutul societății
– expertiza tehnică
– declarația de subscriere
c) concesionare, locații de
gestiune, închiriere – contract de concesiune, locație de
gestiune, închiriere
– caiet de sarcini al concesiunii
– proces verbal de primire -predare
d) producție proprie – proiecte și devize pentru
cercetare, studii, lucrări executate
– procese verbale de recepție
e) donații – proces verbal de primire -predare
f) plusuri la invenatriere – proces verbal d einventariere
B.
Documente privind
deprecierea
imobilizărilor
a)deprecieri
ireversibile
(amortizarea)
b)deprecieri
reversibile
(provizioane) Imobilizări
necorporale

-plan de amortizare
-fișa de calcul a amortizării
proces -verbal de inventariere și
evaluare;

17

C. Documente de
ieșire a imobilizărilor
necorporale din
patrimoniu

Imobilizări
necorporale a) scoatere din folosință
(casare) – proces verbal de scoatere din
funcțiune/de declan șare a unor
bunuri materiale
b) vânzare (cesiune) factur ă
chitanță fiscal ă
contract de v ânzare – cump ărare
c) concesionare, loca ție de
gestiune, închiriere contract de concesionare
contract de loca ție de gestiune,
contract de închiriere
d) dona ție – proces verbal de predare –
primire
e) situa ți excep ționale
(calamit ăți/ furt) – contract de asigurare
f) retrase de la asociați .
Transformarea lor în
imobilizări necorporale și
corporale în urma
terminării și recepționării – cerere de retragere aprobată de
adunarea generală a asociaților
– proces verbal de recepțion are

1.5. AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE

Conform IAS 38, deprecierea imobilizărilor necorporale se calculează folosind
metoda liniară în timpul operațiunilor normale. Prin urmare, costurile de stabilire și costurile
de cercetare și dezvoltare sunt amortizate în termen de maximum cinci ani.
Abonarea sau achiziția de brevete, licențe, know -how, mărci comerciale, servicii și
servicii și alte drepturi de proprietate industrială și comercială similare care nu sunt subscrise
sau dobândite într -un mod neautoprodus și auto -utilizat, în loc să fie produse de la sine și
depreciate în perioada de utilizare a companiei.
Compania comercială care le deține. Programele de calculator create de companie
sau achiziționate de la terți sunt depreciate în funcție de perioada de utilizare posibilă, până
la 5 ani.
Pentru activele necorporale, amortizarea calculată prin metoda liniară se include în
cheltuielile de exploatare, fiind deductibilă numai dacă este o cheltuială aferentă realizării
profitului.

18
1.5.1. DURATA DE AMORTIZARE

Deprecierea imobilizărilor necorporale trebuie alocată în mod sistematic, ținând cont
de cea mai bună estimare a vieții lor utile. Există o presupunere că durata de viață utilă a
imobilizărilor necorporale nu depășește 20 de ani de la data p regătirii p entru utilizare. Când
activele sunt gata de punere în funcțiune, amortizarea trebuie să înceapă. Imobilizările
necorporale se împart, din punct de vedere al amortizării, în două categorii:
a) imobilizări cu durată de viață finită – concesiuni, brevete, programe
informatice, dreptul de a folosi serviciile unui sportiv sau altele pentru care durata de
utilizare se stabilește printr -un contract ori este în mod evident limitată, care se amortizează
pe durata de viață stabilită.
b) imobilizări cu du rata de viață nedefinită – unele mărci, titluri de publicații,
fondul comercial, care nu se amortizează, ci se supun doar unui test de depreciere cel puțin
odată pe exercițiu.
Deoarece beneficiile economice viitoare ale imobilizărilor necorporale au fost
consumate de -a lungul anilor, valoarea contabilă a activului este redusă pentru a reflecta
acest consum. În acest scop, costul de reevaluare sau dimensiunea activului (din care se
deduce valoarea reziduală) va fi alocat în mod sistematic cheltuielilor de -a lungul vieții
activului. Indiferent dacă există o creștere, amortizarea este recunoscută la valoarea justă sau
valoarea recuperabilă a activului.
La determinarea duratei de viață utilă a imobilizărilor necorporale, trebuie luați în
considerare mai mulți fa ctori, în special:
~utilizarea așteptată a activului, de către întreprindere, și faptul ca acest activ să poată
sau nu să fie gestionat, în mod eficace, de o echipă de conducere;
~ciclurile de viața caracteristice activului și informațiile publice ce vizea ză estimarea
duratelor de utilitate ale tipurilor similare de active, ce sunt utilizate în mod similar;
~uzura morală tehnică, tehnologică etc.;
~stabilitatea sectorului de activitate în care activul este utilizat și evoluția cererii
pentru produsele sau s erviciile generate de active;
~ acțiunile așteptate ale concurenților sau ale concurenților potențiali;
~nivelul cheltuielilor de menținere ce urmează a fi efectuate, pentru obținerea
avantajelor economice așteptate ale activului și capacitatea și intenția întreprinderii de a
atinge un astfel de nivel;

19
~ durata controlului privind activul și limitările juridice, pentru utilizarea sa, precum
datele de expirare a contractelor de locație implicate;
~ faptul ca duata de utilitate a activului să depindă sau nu d e durata de utilitate a altor
active ale întreprinderii.
Ținând cont de rapiditatea evoluției tehnologice constatate, produsele program și un
număr mare de alte imobilizări necorporale sunt subiecte ale uzurii morale tehnologice. Ca
atare, este probabil ca durata de utilitate să fie scurtă.
În general, cu cât durata de viață a activelor necorporale este mai lungă, cu atât este
mai puțin fiabilă estimarea duratei de viață a activelor necorporale.
IAS 38 adoptă ipoteza respingătoare că durata de serviciu a im obilizărilor
necorporale nu poate depăși douăzeci de ani. În cazuri rare, pot exista dovezi și dovezi
convingătoare că durata de viață utilă a imobilizărilor necorporale va depăși 20 de ani. În
acest caz, companiile resping, de asemenea, presupunerea că du rata de viață nu este mai
mare de douăzeci de ani:
~amortizează imobilizarea necorporală pe durata de utilitate cu cea mai bună
estimare;
~estimează valoarea recuperabilă a imobilizării necorporale cel puțin o dată pe an,
pentru a se identifica orice pierdere de valoare;
~indică motivele pentru care prezumția este respinsă, cât și factorul/factorii ce a(au)
jucat un rol important în determinarea duratei de utilitate a activu lui.

1.5.2. MODUL DE AMORTIZARE

Conform IAS 38, metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte rata la care
întreprinderea consumă beneficiile economice ale activului. Dacă rata nu poate fi
determinată în mod fiabil, trebuie utilizată o metodă liniară .
Cheltuielile cu amortizarea trebuie recunoscute în contul de venituri (cheltuieli), cu
excepția cazului în care un alt standard internațional de contabilitate permite sau impune ca
acesta să fie inclus în valoarea contabilă a unui alt activ.
Diferite metode pot fi utilizate pentru a aloca sistematic deprecierea activului de -a
lungul vieții sale utile.
Metoda de depreciere este selectată în funcție de rata de consum preconizată a
beneficiului economic al activului; de la un an fiscal la altul, aceasta trebuie aplicată în mod
constant și constant, cu excepția cazului în care se modifică rata de consum a beneficiului

20
economic preconizat de activ. Există puține (dacă există) dovezi care să demonstreze
raționalitatea unei metode de depreciere a imob ilizărilor necorporale care produce o valoare
mai mică a amortizării decât metoda liniară.
În general, amortizarea este înregistrată ca o cheltuială. Cu toate acestea, beneficiile
economice ale activelor sunt uneori integrate de către întreprinderi în prod ucția de alte active
și nu în cheltuieli.
În aceste cazuri, cheltuiala cu amortizarea face parte integrantă din costul altor active
și este inclusă în valoarea contabilă.
De exemplu, deprecierea imobilizărilor necorporale utilizate în procesul de producție
este inclusă în valoarea contabilă a inventarului.

1.5.3. VALOAREA REZIDUALĂ
Valoarea reziduală a unei imobilizări necorporale trebuie să fie socotită nulă,
exceptând:
a) situația în care un terț s -a angajat să răscumpere activul la sfârșitul duratei sal e de
utilitate;
b) situația în care există o piață activă pentru acest activ și:
– valoarea reziduală poate să fie determinată prin referire la această piață;
– dacă este probabil ca o astfel de piață să existe la sfârșitul duratei de utilitate a
activului .
Valoarea deprecierii unui activ este determinată după deducerea valorii reziduale. O
valoare reziduală nulă înseamnă că compania se bazează pe cedarea activelor necorporale
înainte de sfârșitul vieții economice.
Dacă se adoptă tratamentul de referință, v aloarea reziduală va fi vândută la prețul
datei de achiziție a activului, iar activul va fi vândut cu un activ similar, cu o durată de viață
utilă estimată și operat în condiții similare ca activul. folosit.
Valoarea reziduală nu crește ulterior odată cu m odificările de preț sau de valoare.
Dacă sunt adoptate alte metode de autorizare, prețul de reevaluare din acea dată va fi utilizat
pentru a face o nouă estimare a valorii reziduale la data reevaluării fiecărui activ.

21
1.6. SCOATEREA DIN EVIDENȚA A IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE

Atunci când activul necorporabil dispare sau după păstrarea activului necorporabil,
utilizarea sau cedarea ulterioară nu este de așteptat să aducă beneficii economice, trebuie să
fie scoasă din bilanț (confirmare de reziliere).
Diferența dintre venitul net rezultat din cedarea imobilizărilor necorporale și valoarea
netă contabilă la data dispunerii este profitul sau pierderea recunoscută în contul de profit
sau pierdere, afectând astfel situația veniturilor.
Imobilizările necorpo rale care sunt întrerupte și care urmează a fi cedate sunt
evaluate la valoarea contabilă netă în momentul întreruperii operațiunilor. Compania
efectuează teste de depreciere bazate pe deprecierea activelor.
IAS 36 cel puțin la fiecare dată de decontare și înregistrează orice pierdere din depreciere.
Evaluarea activelor imobilizate necorporale
“Un active necorporal se evaluează inițial la costul de achiziție sau de producție, așa cum
sunt definite în prezențele reglementări.”
Costul se determina în funcție de situațiile de mai jos:
Achiziția separată
Costul unui active necorporal ce se achiziționează separat se poate evalua în mod
fiabil.Acest cost este alcătuit din prețul de cumpărare al activului la care se adăugă atât taxele
nerambursabile și cele de impo rt cât și cheltuielile ce sunt atribuite direct pregătirii
imobilizării pentru utilizarea sa viitoare.Remizele și rabaturile comerciale sunt eliminate din
costul imobilizărilor
Achiziția în candrul unei grupări de întreprinderi
“Costul unei imobilizări nec orporale ce se achiziționează în cadrul unei grupări de
întreprinderi și constituie o achiziție este reprezentat de valoarea sa justa ,la momentul
achiziției.”
Achiziția prin intermediul subvențiilor publice
Există cazuri când datorită unei subvenții publi ce, achiziția unei imobilizări
necorporale se poate face fără a recurge la o cheltuială.
Acest lucru se produce în mmentul când statul oferă entității imobilizări
necorporale spre utilizare precum: licențe sau cote privind importul, drepturr de
aterizare p e aeroport sau drepturi e acces la alte resurse, ținând cont de restricțiile
specific.

22
Costul unei imobilizări necorporale generate intern
Costul unui active necorporal generat intern este alcătuit din toate costurile ce -i revin
direct activului pentru cr earea, obținerea și pregătirea acestuia astfel încât să satisfacă
cerințele stabilite de managementul entității. Exemple de costuri atribuite direct activului :
– costuri cu materialele și serviciile folosite pentru obținerea activului necorporal;
– costuri cu beneficiile salariaților provenite din generarea activului necorporal;
– taxe de înscriere a unui drept legal ;
– amortizarea brevetelor și licențelor folosite pentru a produce activul necorporal.
Se pot distinge unele elemente ce nu alcătuiesc costului unui active necorporal generat
intern:
– cheltuieli cu desfacerea, cheltuieli administrative, precum și alte cheltuieli generale
privind regia, exceptând cazul în care acestea se pot atribui direct în procesul de
pregătire a activului penttru a fi utilizat
– “inefi cientele identiificate și pierderile inițiale din exploatare suportate înainte ca
imobilizarea să atingă performanta planificată”
– cheltuielile cu pregătirea personalului pentru exploatarea activului

23
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI

2.1 SCURT ISTORIC ȘI DESCRIEREA SOCIETĂȚII
Înființată încă din anul 1921, S.C. „MECANICA CEAHLĂU” S.A. Piatra – Neamț
este astăzi una dintre cele mai cunoscute firme producătoare de mașini agricole atât în
România, cât și în străinătate.
Datorită înaltei pregătiri e xcelente a specialiștilor și facilitatilor exceptionale și
datorită colaborării cu companii de prestigiu din Germania și Italia, „Mecanica Ceahlău” are
în productia sa actuala o gamă largă de utilaje și echipamente agricole care indeplinesc cele
mai înal te cerinte în acest domeniu.
Mașinile și utilajele fabricate de „Mecanică Ceahlău” acoperă întreaga gamă de
lucrări agricole: de la pregătirea solului în vederea însămânțării și până la recoltare.
În ceea ce privește organizarea S.C. „Mecanica Ceahlău”, du pă anul 1990 această
devine o societate pe acțiuni în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 și ale Legii
31/1990. Este calea privatizării, începând cu transferul liber către cetățenii români
îndreptățiți să devină propietari ai cotei de 30 % din c apitalul social, iar în august 1999
această devine societate privata.
Între august 1999 – decembrie 2000 a fost regândita politica de marketing interna și
externa, un program de recucerire a piețelor pe care compania a fost prezenta cu ani în urmă
și s-a încercat pătrunderea pe piețe externe noi.
S.C. „Mecanica Ceahlău” S.A. este astăzi unul dintre liderii producției naționale de
mașini agricole și, in acelasi timp, un producător cu mare disponibilitate la export. Între 65
și 70 % din producție este destin ata pietei interne, restul fiind eportat – în Bulgăria, Ucraina,
Moldova, Rusia, Ungaria, SUA, Argentina, Kazahstan, Sudan, Suedia etc.
Capacitățile de poductie fizica(spații, utilaje, linii tehnologice) permit S.C.”
Mecanica Ceahlău” S.A. – în condiții co ntractuale ferme – să-și tripleze productia actuala. În
condițiile unei agriculturi încă fărâmițate, acest deziderat poate parea viabil doar într -un

24
viitor mult prea îndepărtat. În domeniul construcției de mașini agricole, dezideratele
biectivele principal e ale beneficiarilor sunt calitate, fiabilitate și productivitate, din aceste
puncte de vedere, produsele oferite de „Mecanică Ceahlău” reprezentând o investiție sigură.
Conform Actului Constitutiv Mecanica Ceahlău SĂ. Are ca obiect principal de
activitate productia de mașini agricole și forestiere COD CAEN 283. Activitatea principală
este “fabricarea mașinilor și utilajelor pentru agricultură și exploatări forestiere” COD
CAEN 2830 (colab, 2013) .
Principalele echipamente și maș ini agricole produse și comercializate de Mecanică
Ceahlău SĂ. pe piața intracomunitara cât și extracomunitara sunt: masinari de insamantare
pentru plante prășitoare, semănători pentru plante păioase – mecanice și pneumatice, pluguri
convenționale și rever sibile, combinatoare, grape cu discuri, freze agricole, freze de prășit
universale, cultivatoare, instalații de irigat, instalații de erbicidat, mașini de împrăștiat
îngrășăminte, cositori ș.a.
În baza Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 4 din
o4.09.2009 societatea a trecut la implementarea primului sau profit de activitate prin
abordarea domeniului echipamentelor pentru sistemul de energie regenerabila completând
în acest sens Actul constitutiv cu următoarele activități secundare:

Echipamentele și mașinile agricole fabricate sunt comercializate de Mecanică
Ceahlău SĂ atât pe piața internă cât și cea externă.
Principalele produse fabricate și comercializate de Mecanică Ceahlău SĂ sunt:
semănători pentru plante prășitoare, semănători pentru plante păioase – mecanice ori 3250 -Fabricarea de dispozitive, aparate și instrumente medicale și stomatologice
2790 –Fabricarea altor echipamente electrice
2711 –Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor și transformatoarelor
4649 –Comerț cu ridicată a altor bunuri de uz gospodăresc
4643 –Comerț cu ridicată al aparatelor electrice de uz gospodăresc,
2752 –Fabricarea de echipamente casnice neelectrice
4322 –Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat

25
pneumatice, pluguri convenționale și reversibile, combinatoare, grape cu discuri, freze
agric ole, freze de prășit universale, cultivatoare, instalații de irigat, instalații de erbicidat,
mașini de împrăștiat îngrășăminte, cositori ș.a (Gh, 2011) .
Mecanica Ceahlău SĂ. Este organizată în ateliere de producție specializat e pe
activități de turnătorie de aluminiu, debitare, presaj, prelucrări mecanice, sudură, montaj și
vopsitorie și compartimente funcționale flexibile, capabile să se adapteze din mers cerințelor
economiei de piață, astfel încât să poată răspunde cu prompti tudine exigențelor concurenței.
Sistemul de management al calității, a fost auditat de către auditorul extern TÜV
SUD concluzia fiind că procesele și produsele realizate de Mecanică Ceahlău S.A. sunt
conforme cu cerințele de standard (ISO 9001).
Organizare a serviciului de contabilitate.
Serviciul contabilitate este compus de un contabil cu studii superioare. Contabilitatea
societății este organizată conform cu Legea Nr. 82 din 24 decembrie 1991 LEGEA
CONTABILITĂȚII.
„Societățiile comerciale, societățiile/companiile regiile autonom, institutele
naționale de cercetare -dezoltare, societățiile cooperatiste și celalate persoane juridice au
obligația să organizeze și să conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea
financiara, potrivit pr ezenței legii, și contabilitatea de gestiune adaptată la specificul
activității.
Contabilitatea publică cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea
veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului buge tar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generală baztă pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care
să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și a excedentului sau
a deficitului patrimonial;
d) contabili tatea destinată analizării costurilor programelor aprobate”.
Contabilitatea se ține in limba română și în moneda națională.
Contabilitatea operațiuniilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională cât
și în valută, potrivit reglementărilor elabor ate în acest sens.
Principala atribuție a Departamentului Contabilitate este de organizare a
contabilității ca instrument principal de cunoaștere și control al patrimoniului și al

26
rezultatelor obținute, asigurând ca obiectul contabilității patrimoniului să -l constituie
reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile, inclusiv bunuri cu potențial
economic, disponibilitățile bănești, titlurilor de valoare, drepturilor și obligațiilor societății
comerciale, precum și mișcările și modificările su rvenite în urma operațiunilor patrimoniale
efectuate, cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute de acestea.
Înregistrează în contabilitate deținerea de valori materiale și bănești sub orice formă
și cu orice titlu, a oricăror drepturi și obligații p atrimoniale, neînregistrarea acestora în
contabilitate fiind interzise.
Departamentul Contabilitate aplică planul de conturi general , modelele registrelor
și bilanțurilor contabile, formularele comune privind activitatea financiară și contabilă,
normele me todologice privind întocmirea și utilizarea acestora, emise de Ministerul
Finanțelor, înregistrările în contabilitate fiind permis a se face cronologic și sistematic
potrivit planurilor de conturi și normelor emise în condițiile de mai sus, asigurând ca or ice
operațiune patrimonială să se consemneze în momentul efectuării ei într -un înscris care stă
la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitate de document justificativ.
Lunar este întocmită balanța de verificare în scopul controlării î nregistrării corecte
în contabilitate a operațiunilor patrimoniale, sunt înregistrate în contabilitate bunurile mobile
și imobile, la valoarea de achiziție, de producție sau la prețul pieții, după caz, iar creanțele și
datoriile, la valoarea lor nominală.
Inventarierea obligatorie a patrimoniului , este efectuată cel puțin odată pe an, pe
parcursul funcționării sale, cu excepția cazurilor fuzionării sau încetării activității, când
inventarierea se face la datele producerii acestora, excepția de la regula inv entarierii
obligatorii anuale aprobându -se de Ministerul Finanțelor.
Evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii și reflectarea acestora în
bilanțul contabil, reprezintă o altă atribuție a Departamentului Contabil, precum și
întocmirea bilanț ului contabil – ca document oficial de gestiune al societății comerciale,
astfel încât acesta să dea o imagine fidelă și completă a patrimoniului, a situației financiare
și a rezultatelor obținute, conform modelului emis de Ministerul Finanțelor.
Angajații Departamentului Contabilitate verifică calcularea și regularizarea cu
bugetul de stat și cu bugetele locale, după caz, a veniturilor cuvenite acestora, potrivit legii,
societatea comercială va depune lunar, la D.G.J.F.P.S., situația privind rezultatele fin anciare
și obligațiile fiscale, conform modelului și la termenele stabilite de Ministerul Finanțelor,
executând lucrări de evidentă contabilă în condițiile prevăzute de legislația în vigoare,

27
dispoziții ale organelor superioare și cele ale conducerii socie tății comerciale cu programe
de prelucrare automată a datelor pe calculator.
Departamentul Contabilitate efectuează analize în vederea luării de decizii în cazul
în care se constată depășirea costurilor planificate, înregistrarea cheltuielilor
neeconomicoa se de orice natură, abaterilor nefavorabile de la planul cheltuielilor
administrativ – gospodărești și aplică măsuri menite să înlăture astfel de fenomene ce
afectează rentabilitatea produselor și mărimea profitului anual al societății comerciale,
exercitân d și alte atribuții cu caracter specific, ce decurg din actele normative în vigoare sau
dispuse de conducerea societății comerciale.
În conformitate cu LEGEA CONTABILITĂȚII se întocmesc:

 Registrele de contabilitate

Registrele de contabilitate sunt: Registrul Jurnal, Registrul Inventar și Cartea Mare.
Întocmirea, editarea și păstrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor
elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.
a) Registrul Jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se se înregistrează, prin
articole contabile, in mod cronologic, operațiuniile patrimoniale, prin respectarea succesiunii
documentelor, după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate. În cadrul firmei S.C.
„MECANICA CEAHLAU ” S.A. acest jurnal e ste emis de programul de contabilitate
„SAGA ”, pe baza înregistrărilor efectuate zilnic. Se listează la sfârșitul lunii, iar totalurile se
înscriu manual în registrul jurnal ( formularul tipizat) șnuruit și înregistrat la Administrația
Finanțelor Publice.
b) Registrul Cartea -mare este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar,
direct sau prin regrupare de conturi corespondente, înregistrăriile efectuate în Registrul
Jurnal, stabilindu -se situația fiecărui cont, respectiv soldul inițial, ru lajele debitoare, rulajele
creditoare și soldurile finale. Formularele folosite drept registru cartea -mare, pot îmbrăca
diverse forme, cum ar fi: fișe de cont pentru operațiuni diverse, fise de cont șah sau pe conturi
corespondente, forma „Cartea -mare cent ralizatoare”.
c) Registrul inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
toate elementele de activ și de pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din
bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale.

28
Elementele patrimoniale înscrise în registrul inventar au la bază listelele de
inventariere sau alte documente care justifică conținutul fiecărui post din bilanțul contabil,
inventariate potrivit normelor legale.
Registrul Inventar cuprinde două părți:
a) listele de inventariere
b) recapitulația inventarului
În cadrul recapitulației, datele preluate din listelele de inventariere sunt grupate pe structurile
patrimoniale de activ și pasiv.
Acest registru în cadrul firmei S.C. MECANICA CEAHLĂU S.A. se completează o
dată pe an având la bază inventarele în tocmite în fiecare gestiune și în fiecare departament.
 Situații financiare anuale
Exercițiul financiar anual reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situațiile
financiare anuale și, de regulă coincide cu a nul calendaristic, obiectivul situațiilor financiare
anuale este de de a oferi o imagine fidelă a poziției financiare, performanțelor financiare, și
a celorlate informații referitoare la activitatea grupului potrivit reglementărilor contabile
aplicabile.
Situațiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanțul
consolidat, contul de profit și pierdere consolidat, precum si celalate componente, respectiv
informații referitare la activitatea grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile,
politici contabile si note explicative la situațiile financiare anuale consolidate, și vor fi făcute
publice împreună cu situațiile financiare anuale individuale.

2.2 MISIUNEA FIRMEI, OBIECTIVELE FUNDAMENTALE
(CUANTIFICABILE ȘI NECU ANTIFICABILE)

Înființată în anul 1921, Mecanica Ceahlău S.A. își propune să ofere potențialilor
clienți achiziționarea unor produse de calitate la cele mai bune prețuri. Cu o echipă de 480
angajați cu vastă experiență în domeniul producției de mașini și e chipamente agricole, se
pune accent în special pe promptitudinea și seriozitatea firmei.
România este principala piață de desfacere pe care deține o mare experiență (colab
B. A., 2015) .
Una din principalele misiuni ale companiei este de a îndeplini obiectivele clienților
săi prin calitate superioară oferită la prețuri minime. Personalul e pregătit în mod constant în

29
traininguri organizate de companie. Se urmărește satisfacerea clienților la un nivel înalt, prin
oferirea celor mai bune combinații de preț și calitate a produselor și serviciilor cerute de
aceștia. Experiența Mecanică Ceahlău S.A., relațiile bune cu companiile colaboratoare
reprezintă un capital serios și un plus de valoare pe care îl pune la dispoziția clienților săi.
Principalii furnizori ai Mecanica Ceahlău sunt Mittal Steel și Metchel Trading.
Activitatea societății poate fi influențată semnificativ în viitor de prețurile la materiile prime
procurate de la acești furnizori cu poziție de monopol în România.
Tabelul Furnizorii Mecanica Ceahlău S.A Piatra Neamț :
 MITTAL STEEL Galați
 INTFOR Galați
 MITTAL STEEL Hunedoara
 MITTAL STEEL Roman
 DUCTIL Buzău
 METCHEL TRADING Câmpia Turzii
 METCHEL TRADING Târgoviște
 RULMENTUL Alexandria
 SUBEX Bacău
 MECANICA Botoșani
 KOBER Turturesti

Analiza clienților
 Cererea și principalele piețe de desfacere
În primul trimestru al anului 2019 a existat o scădere a cererii de mașini agricole ceea
ce a condus la diminuarea cifrei de afaceri față de realizările anului precedent. Chiar și în
aceste condiții s -au promovat strategii și tehnici de vânzare adecvate, fiind preocupați să
răspundă cererilor clienților prin oferte comerciale atractive, oferind o gamă diversificată de
mașini și echipamente.
Numărul de proprietari de teren agricol depășește 4.000.000, ceea ce înseamnă că
portofoliul de clienți, chiar și în perspectiva realizării de asocieri sau grupări de terenuri este
suficient de mare pentru a nu se ajunge în situația de a fi de pendenți de unul sau de un grup
de clienți (Miha, 2012) .
Principala piață de desfacere a fost în anul 2019 piața internă care a contribuit cu
92,6 % în totalul vânzărilor. Aceasta este o piață importantă cu potențial de perspec tivă
ridicat și căreia i se acordă o atenție deosebită.

30
În anul 2019 piața externă a avut evoluții diferite față de piața internă având vârfuri
în lunile martie – aprilie și în general a avut o comportare similară cu cea de la nivel național.
Vânzările la export în anul 2019 au fost influențate de criza economico -financiară
mondială începută din vara anului 2018.
Influența negativă a trimestrului IV din anul precedent a continuat, pe fondul crizei
economico -financiare, în tot anul 2019, ajungând ca volumul exportului să fie mai mic de
6,88 ori decât în 2018.
Vânzările realizate la export reprezintă 6,04% din totalul cifrei de afaceri și s -au
obținut astfel:
– În țări ale UE 39 %;
– În țări extracomunitare 61 % (în special în Federația Rusă)
Activitatea de export se desfasoara în principal cu parteneri cu care se desfășoară
activitățile comerciale pe lunga durata.
Perspectiva pieței externe poate reveni la nivelul de 15 – 20% din cifra de afaceri
datorită raportului calitate -preț al produselor de bază.
Din 2 019, având în vedere caracterul sezonier al fabricației de mașini agricole, S.C.
MECANICA CEAHLĂU S.A. Piatra Neamț a identificat noi nișe de piață și a lansat
implementarea domeniului doi de activitate.

 Distribuitorii
Vânzările la intern sunt de 92,6% di n total vânzări, și s -au realizat prin rețeaua
proprie de distribuitori (46,91%) și cu clienți diverși (53,09%). Din cauza contracției
activităților de pe piața de mașini și echipamente și din agricultură, 15,62 % din distribuitori
și-au conservat afacerea ne având vânzări, 40,63 % au adus aceeeași contribuție procentuală
la vânzările efectuate de distribuitori în 2019, 25% au avut o contribuție în scădere și 18,75%
au contribuție mai mare în 2019 față de 2018.
Tabel 2.2 Principalii concurenți ai firmei:
MAT Craiova (pluguri, grape)
MASCAR
GASPARDO
ROMATECH

Concurenții puternici ai societății sunt în momentul de fata producătorii autohtoni
printre aceștia cei mai importanți fiind: SC MAT SĂ Craiova, SC Forma SĂ Botoșani, SC

31
Sembraz SĂ Sibiu, SC Premagro SĂ Oradea, Mecanica Marius SĂ Cluj Napoca, SC
Tehnofavorit Bonțida, SC Imum SĂ Medgidia.
În ultimii ani concurenta producătorilor străini și -a făcut apariția, aceștia reușind să
intre pe piața românească chiar dacă produsele sunt mult mai scumpe decât cele autohtone.
Cei mai importanți concurenți externi sunt: Maschio –Gaspardo, Voogel&Noot, Kuhn,
Breviglieri, Rabe, Amazone, Horsch.

2.4. PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO –
FINANCIARI AI FIRMEI S.C. ITALROM LEATHER S.A.

Pentru a evidenția situația economico -financiară a firmei, prezentăm în continuare
date din bilanțul contabil pe anii 201 5, 201 6, 201 7, 201 8 și 201 9.

Cifra de afaceri
mii lei
Anul Valoarea
2019 31,837,355
2018 34,767,855
2017 44,571,192
2016 37,324,148
2015 29,819,814
Sursa :http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.
aspx?s=MECF
Grafic Cifra de afaceri

31,837,35534,767,85544,571,192
37,324,148
29,819,814
010,000,00020,000,00030,000,00040,000,00050,000,000
2019 2018 2017 2016 2015CIFRA DE AFACERI

32
Analizând cifra de afaceri a firmei, observăm că aceasta a avut diverse fluctuații de –
a lungul perioadei, mai exact între anii 201 5 – 2019 aceasta a crescut de la valoarea de
29,819,814 mii lei în anul 201 5 la valoarea de 44,571,192 mii lei în anul 201 7, pentru ca m ai
apoi să scadă în anul 201 8 la valoarea de 34,767,855 mii lei și în anul 201 9 la valoarea de
31,837,355 mii lei.

Profitul net
mii lei
Anul Valoarea
2019 6,482,161
2018 3,164,476
2017 -1589,468
2016 2,105,150
2015 2,243,040
Sursa :http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.
aspx?s=MECF
Grafic Profitul Net

Referitor la profitul net al firmei, se observă că între anii 201 5-2019 acesta a avut
valori apropiate, iar din anul 201 7 acesta a avut o pierdere destul de mare ajungand pe minus
, apoi incepand cu anul 2018 , firma si -a revenit si a facut profit de 3.164.476 , urmand ca
in anul 2019 sa -si dub leze profitul din 2018 si sa ajunga la 6.482.161

6,482,161
3,164,476
-1,589,4682,105,150 2,243,040
-2,000,000-1,000,00001,000,0002,000,0003,000,0004,000,0005,000,0006,000,0007,000,000
2019 2018 2017 2016 2015Profitul Net

33
Datorii
mii lei
Anul Valoarea
2019 63,898,194
2018 61,978,876
2017 52,037,488
2016 54,894,840
2015 54,234,855
Sursa :http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.
aspx?s=MECF
Grafic Datorii

În ceea ce privesc datoriile firmei, acestea nu au suferit mari modificări, se observă
doar o mică scădere, în anul 201 5 valoarea acestora a fost de 54,234,855mii lei, iar în anul
2019 valoarea lor a fost de 63,898,194 mii lei.
Angajațí (nr.mediu)
persoane
Anul Valoarea
2019 121
2018 148
2017 157
2016 209
2015 196
Sursa :http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.
aspx?s=MECF 63,898,19461,978,876
52,037,48854,894,840 54,234,855
010,000,00020,000,00030,000,00040,000,00050,000,00060,000,00070,000,000
2019 2018 2017 2016 2015Datorii

34
Grafic Numarul de Angajati

Numărul mediu al angajaților firmei a scăzut și el, lafel ca și ceilalți indicatori
economico -financiari, astfel de la 209 de angajați câți avea firma în anul 201 6, a ajuns în
anul 201 9 să aibă doar 121 de angajați.

2.3 CARACTERISTICI TIPICE ALE COMPANIEI ȘI DOMENIULUI DE
ACTIVITATE

Mecanica S.A. Ceahlău a fost fondata ca o societate comercială în 1921, numita "Energia"
iar obiectul activitatii a fost turnarea și exploatarea unui atelier electrotehnic. Odată cu
trecerea timpului, societatea a crescut pentru a include noi activități, deci astăzi, Mecanica
S.A.
Ceahlău este lider național în producția comercializarea de mașinii, utilaje și
echipamente agricole (I, 2012) .
Conform statutului ap robat de Adunarea Generală a Acționarilor și înregistrat la
Camera de Comerț și Industrie Piatra -Neamt, societatea comercială Mecanica S.A.
Ceahlău are ca obiect de activitate principal proiectarea, producerea și comercializarea de
tractoare, de mașini și utilaje pentru prelucrarea solului, pentru semănat și alte lucrări
agricole.

121148157209
196
050100150200250
2019 2018 2017 2016 2015Numărul de Angajati

35
2.4 DIAGNOSTICUL TEHNIC ȘI RESURSE UMANE

GESTIUNEA STOCURILOR
Tratarea procesului de stocare ca proces “obiectiv necesar” se impune, nu numai ca
urmare a naturii economice a acestuia, ci și pentru că realizarea lui atrage cheltuieli
apreciabile, concretizate în afectarea unor importante spații de depozitare -pastrare, de utilaje
pentru transport -depozitare, de fonduri financiare etc.
Ca proces economic complex, gestiunea stocu rilor la Mecanica Ceahlău are o sferă
largă de cuprindere, aceasta incluzând atât probleme de conducere, dimensionare, de
optimizare a amplasării stocurilor în teritoriu, de repartizare a lor pe deținători, de formare
și evidentă a acestora, cât și problem e de recepție, de depozitare și păstrare, de urmărire și
control, de redistribuire și mod de utilizare.
Stocurile sunt înregistrate la cea mai mică valoare dintre cost și valoarea realizabilă
netă. Costul este determinat pe baza metodei primul intrat – primul ieșit („FIFO”).
Acolo unde este necesar, se fac ajustări pentru deprecierea stocurilor cu mișcare
lentă, uzate fizic sau moral.
Valoarea realizabilă neta este estimată pe baza prețului de vânzare diminuat cu
costurile de finalizare și cheltuielile de vânzare. Costul produselor finite și în curs de execuție
includ materiale, manopera și cheltuielile de producție indirecte.

Asigurarea unității cu forță de muncă
Numărul mediu al personalului înregistrat în anul 2018 se prezintă astfel:
Categ. de personal Nr. mediu
– muncitori direct productivi 100
– muncitori indirect productivi 14
– personal TESA 34
TOTAL salariați 148

Din totalul de 148 angajatii, 48 de persoane au studii superioare de specialitate, 30
persoane au studii medii, 70 sunt absolvenți ai școlilor profesionale sau sunt calificați la
locul de muncă în meseriile specifice întreprinderii: lăcătuși, sudori, strungari, vopsitori, ș.a.
Pentru îmbunătățirea pregătirii profesionale s -au desfasurat cursuri de instruire și
perfecționare în următoarele domenii: marketing, sudură, prelucrări prin așchiere,

36
lăcătușerie, cursuri la care au participat 100 salariați, cu costuri totale de aproximat iv 500
lei.

Majoritatea salariaților activează în două organizații sindicale:
 Sindicatul Liber” Ceahlău” are un efectiv de 100 membri, salariați din secția de
Producție Mașini Agricole și secția Producție SDV -uri unicate și produse la temă.
 Sindicatul L iber TESA are un efectiv de 34 de membri salariați din
compartimentele funcționale
În conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă în vigoare salariații
beneficiază de: tichete de masă, echipament de lucru și protecție, antidot, ajutoare soc iale
pentru boli grave și ajutoare de deces. Salariații beneficiază de asemenea, de ajutoare
financiare și tratamente medicale din partea Fundației Umanitare Mecanica Ceahlău (Mihai,
2014) .
Îmbunătățirea condițiilor de muncă și salarizare, instruirea permanentă și protecția
mediului sunt preocupări constante ce au drept scop continuitatea și dezvoltarea resurselor
umane în realizarea obiectivelor generale ale societății.
Renumele de care se bucură Mecanica Ceahlău SĂ., prezența îndelungată și dinamică
pe piață, au fost posibile, în primul rând, datorită capacității creatoare a personalului și a
managementului performant. Relațiile dintre conducerea executivă și angajați sunt relații
normale reglementate prin Contractul Colectiv d e Muncă și norme interne.

68%
9%
23%Total Salariati
– muncitori direct productivi
– muncitori indirect
productivi
– personal TESA

37

CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ

3.1 MONOGRAFII CONTABILE PRIVIND IMBOLIZARIILE LA
SOCIETATEA MECANICA CEAHLĂU

1. Societata MECANICĂ CEAHLĂU subscrie că aport în natură la majorarea capitalului
social al firmei un program informatic de organizare a com paniei Programul este creat în
regie proprie și evaluat la sumă de 80.000 lei. Aportul este recunoscut de administratorul
firmei care confirmă instalarea programului în rețeaua societății. Vărsarea majorării
capitalului social este înre gistrată la O.N.R.C.

– subscrierea capitalului social in natura:

456 ,,Decontari cu actionarii/ = 1011 ,,Capital subscris nevarsat 80.000
asociatii privind capitalul

– varsarea capitalului social:
205 ,,Concesiuni, brevete = 456 ,,Decontari cu actionarii/ 80.000
licente, marci comerciale, asociatii privind capitalul
drepturi si active similare

– inchiderea capitalului social subscris si varsat:
1011,,Capital subscris nevarsat = 1012 ,,Capital subscris varsat 80.000

2 Societata MECANICĂ CEAHLĂU la dată de 10.12.2019 achiziționează un program de
contabilitate (cf. Factură) în valoare de 3.600 lei, TVA 24%. Entitatea estimează că
programul de contabilitate vă fi folosit 3 ani (se folosește metodă liniară de amortizare).
După 3 ani programul de contabilitate este scos din evidență

38
a) Achizitie aplicatie contabilitate
% = 404
“Furnizori de imobilizari”
4.464
208
“Alte imobilizari necorporale”
3.600
4426
„TVA deductibila”
864
b) Amortizare program (36 luni)
6811
„Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor” = 2808
“Amortizarea altor imobilizari
necorporale”
100×36
c) Scoatere din evidenta program
2808
“Amortizarea altor imobilizari
necorporale” = 208
“Alte imobilizari necorporale”
3.600

3. În bază contractului încheiat, firmă MECANICĂ CEAHLĂU achită furnizorului său, un
dealer autorizat în România, pentru livrarea unui autoturism de teren, un avans de 10.800 lei
inclusiv T.V.A. cu obligația achitării diferenței de plată în termen de 3 zile de la livrare.
Livrarea autoturismului în valoare totală de 126.000 lei inclusiv T.V.A. se efectuează în
termen de 30 de zile de la achitarea avansului.
-achitarea avansului:
232 ,,Avansuri acordate pentru = 5121 ,,Conturi la banci in lei 10.800,00
imobilizari corporale

39

4. Primirea facturii de avans emisă de furnizor în termen de 5 zile de la dată încasării
avansului prin cont bancar în ba ză căreia firmă Contron își exercită dreptul dededucere a
T.V.A. aferențe avansului achitat:
4426 ,,T.V.A. deductibila = 232 ,,Avansuri acordate 1.724,36
pentru imobilizari corporale
6.Stornarea avansului achitat pe baza facturii fiscale emise de furnizor în rosu:
(-) 4426 ,,T.V.A. deductibila = (-) 232 ,,Avansuri acordate (-)1.724,36
pentru imobilizari corporale
7. Închiderea avansului achitat:
404 ,,Furnizori din imobilizari = 232 ,,Avansuri acordate 10.800,00
pentru imobilizari corporale
8.Achitarea diferenței de plată :
404 ,,Furnizori din imobiliză ri = 5121 ,,Conturi la banci 115.200,00 in lei

9. Firmă achiziționează pe bază de contract încheiat cu o firmă din România drepturile de
folosință a service -lui mecanic pentru utilaje pe o perioadă de cinci ani de la dată achiziției.
Firmă achită în avans furnizorului său sumă de 50% din contravaloarea licenței de 150.000
lei inclusiv T.V.A. Achitarea diferenței de plată se face în termen de 3 luni de la dată lansării
pe piață a produsului.
-achitarea avansului:
234 ,, Avansu ri acordate pentru = 5121 ,,Cont uri la bănci în lei 75.000,00
imobilizări necorporale

10.Primirea facturii de avans emise de furnizor în termen de 5 zile de la dată încasării
avansului prin cont bancar în bază căreia firmă își exercită dreptul de deducere a T.V.A.
aferențe avansului achitat:
4426 ,,T.V.A. deductibila = 234 ,,Avansuri acordate pentru 11.974,78
imobilizari necorporale
11.Primirea licen ței de fabricare pe baza facturii fiscale emise de furnizor in negru:
% = 404 ,,Furni zori de imobilizari 150.000,00
205 ,,Concesiuni, brevete, 126.050,42
licente, marci comerciale, drepturi si active similare,
4426 ,,T.V.A. deductibila 23.949,58

40

12.Stornarea avansului achitat pe baza facturii fiscale emise de furnizor in rosu:
(-) 4426 ,,T.V.A. deductibila = (-) 234 ,,Avansuri acordate (-)11.974,78
pentru imobilizari corporale
13.Inchiderea avansului achitat:
404 ,,Furnizori din imobilizari = 232 ,,Avansuri acordate 75.000,00
pentru imobilizari corporale

14 Achitarea diferen ței de plată:
404 ,,Furnizori din imobilizari = 5121 ,,Conturi la banci in lei 75.000,00
Producție de imobilizări necorporale. Cum facem înregistrările contabile la cesiunea său
transferul drepturilor?
În cazul în care, la vânzarea unui sit e, se derulează și cesiunea și transferul tuturor
drepturil or, stabilim dacă în contabilitate se vor înregistra pe cont 704 (ve nituri din prestări
servicii) sa u 7583 (venituri din cedarea activelor).
În plus, verificăm în ce măsură e nevoie că site -ul să fie înregistrat în contabil itate ca
imobilizare necorporală -din producție proprie, urmat de descărcare de gestiune. Se
menționează că site -ul e întocmit de aceeași firmă.
Înregistrarea producției proprii de imobilizări se efectuează la costul de producție,
prin articolul contabil:
208"Alte imobilizări necorporale" = 721 „Venituri din producția de imobilizări
necorporale".
Această înregistrare se efectuează în fiecare dintre lunile când s -au înregistrat costuri
în legătură cu realizarea site -ului, iar în aceste costuri regăsim cheltuieli cu salariile
personalului ang ajat ce desfășoară activitate de programare, o cotă parte din amortizarea
licențelor și softurilor utilizate pentru realizarea serviciilor de programare, o cotă parte din
amortizarea calculatoarelor și a altor unități de calcul folosite pentru producerea s oftului etc.
Pentru vânzarea site -ului se vă utiliza conțul 704 "Venituri din servicii prestate", iar
scoaterea din evidență contabilă a site -ul creat se vă face pe seamă conțului 6583 "Cheltuieli
privind activele cedate și alte operațiuni de capital".
Venituri din cedarea activelor
Veniturile din cedarea activelor sunt întotdeauna venituri impozabile.

41
Din întrebare nu rezultă dacă ați vândut mijlocul fix către o persoană afiliată, deci
din punct de vedere fiscal,nu există alte incidențe. Potrivit art. 11 a lin. (4) din Codul fiscal,
numai tranzacțiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piață.
Faptul că prețul de vânzare este sub prețul de achiziție nu prezintă nicio relevantă, în
condițiile în care este vorbă de un preț de vânzare agreat de părți, iar cumpărătorul nu este
considerată persoană afiliată cu societatea în cauză.
Doar în ipoteză în care cumpărătorul ar fi persoană afiliată cu societatea vânzătoare
(ceea ce nu reiese din cele prezentate) ar deveni incidențe preved erile art. 11 alin. 4 din Codul
fiscal conform cărora tranzacțiile sunt recunoscute conform principiului valorii de piață, în
caz contrar organele fiscale pot ajusta său pot estima sumă venitului său a cheltuielii aferențe
rezultatului fiscal oricăreia din tre părțile afiliate pe bază nivelului tendinței centrale a pieței.
În concluzie, chiar dacă cheltuielile cu valoarea rămasă neamortizata vor fi mai mări
decât venitul obținut în urmă vânzării mijlocului fix, ele vor fi deductibile integral în temeiul
art. 19 alin. 1 din Codul fiscal și pct. 5 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare
coroborat cu art. 25 alin. 1 din Codul fiscal, fiind considerate drept cheltuieli efectuate în
cadrul activității economice a societății.
Aceste cheltuieli înregistrate la scoaterea din evidență a mijlocului fix în sumă de
4.000 lei sunt deductibile la deteminarea rezultatului fiscal, ele nu intră sub incidența
prevederilor art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal.

1) În dată de 03.08 se achiziționează conform facturii nr 34 o lucrare de cercetare -dezvoltare
în sum ă de 15946 lei:
%= 404 15946
203 12859,7
4426 3086,3

2) În dată de 05.08 se achiziționează un magazin conform facturii nr. 37, valoarea
achiziției fiind de 83300 inclusiv TVA,iar 20000 reprezintă fond comercial.

%= 404 83300
2121 47177,5
207 20000
4426 16122,5

42

3)Se achizitioneaz ă pe 09.08 un program informatic în valoare de 2300, TVA 24%,
conform facturii nr.58.
%= 404 2852
208 2300
4426 552

4)În data de 10 a lunii se î nregistreaz ă un studiu de cercetare -dezvoltare ob ținut cu forte
proprii in valoare de 2300

203=721 2300

5) În data de 11.08 se plătește furnizorul în suma de 15946 conform ordinului de
plată nr.43
404 =512 15946

6) În dată de 12 se înregistrează obține rea de forțe proprii a unui prog ram informatic
în valoare de 1150 lei

208 =721 1150
7) Se vinde programul creat de unitate în dată de 16.08 la un preț de 1500 plus TVA
a) vanzarea propriu -zisa
461= % 1860
7583 1500
4427 360
b) scoaterea din gestiune a programului informati c
6583=208 1150
8) Se înregistrează îmbunătățirea lucrării de cercetare -dezvoltare și trecerea acestuia
la brevete:
205 =% 2852
203 2300
721 552

43
9) Conform facturii nr 243 din data de 26.08 se vinde un brevet în valoare de 3000
TVA 19 %, amortizarea până la data vânzării fiind de 500 lei
a) vanzarea
461=% 3570
7583 3000
4427 570
b) scoaterea din gestiune a brevetului
% =205 2300
6583 1800
2805 500
10) Se achiziționează licența oentru programul informatic conform facturii nr. 279
din 27.08 în valoare de 952:
%=404 952
205 767,8
4426 184,2

11) Pe 29.08 se pl ăteste furnizorul conform ordinului de plat ă
404=512 952
12)Pe data de 30.08 are loc concesionarea unei cladiri pe baza contractului de
concesiune nr.12:
205=167 24000

13)La sfarsitul lunii se inchid conturile de TVA și cele de venituri și cheltuieli și
se înregistreaza și amortizarea imobilizarilor necorporale:
a) inregi strarea amortizarii aferente imobilizarilor necoroprale
680=280 700
b) inchiderea conturilor de TVA:
%=4426 19945
4427 1080
4424 18865

44
c)inchiderea conturilor de venituri și cheltuieli:
%=121 8502
721 4002
7583 4500

121=% 3650
6583 2950
608 700

45
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În prezen ta lucrare am încercat să realizez un model asupra modului cum se
înregistrează în contabilitate imobilizările necorporale.
Evaluarea făcută societății SC MECANICĂ CEAHLĂU SĂ nu reprezintă doar
stabilirea valorii unor proprietăți său bunuri din patrimoniul acesteia, ci și determinarea reală
a capacității societății de a genera profit.
Prin cunoașterea tuturor lat urilor activității societății, respectiv comercială, juridică,
tehnică, financiară, precum și a punctelor slabe dar și forțe se poate face un diagnostic corect
al valorii societății.
Activele imobilizate necorporale reprezintă mijloace economice, deci elemente ale
activului patrimonial, destinate să servească societății pe durată îndelung ata.
Pentru a reflecta în contabilitate transmiterea treptată a valorii imobilizărilor asupra
produselor și lucrărilor executate, se înregistrează amortizarea acestora, calculată liniar,
accelerat său degresiv.
De asemenea, imobilizările se supun reevaluăr ilor periodice, înregistrându -se
diferențe din reevaluare.
Dacă la sfârșitul anului, imobilizările suferă deprecieri de valoare, se înregistrează
provizioane de depreciere. Imobilizările corporale reprezintă bază desfășurării oricărei
activități economice.
Existența acestora, ușurează procesele economice, oferă spațiul și condițiile necesare
desfășurării activității economice. Societatea comercială S.C. MECANICĂ CEAHLĂU
S.A. a achiziționat prin eforturi propri imobilizările necorporale aflate în gestiune.
Datorită calității ridicate și a eficienței imobilizărilor necorporale achiziționate, societatea
comercială și -a mărit capitalul social, cifră de afaceri, și -a sporit foarte mult vânzările.
Imobilizările necorporale sunt unul din elementele "vitale" ale une i întreprinderi.
Imobilizările sunt bunuri economice parte a activului patrimoniale care sunt destinate
să servească o perioadă îndelungată în activitatea întreprinderii /mai mulți ani ele participând
la mai multe cicluri de exploatare iar valoarea lor se recuperează treptat pe calea amortizării
adică prin includerea unor cote -părți în costul activității la care participă.
Imobilizările sunt deținute de întreprindere pentru a fi utilizate în procesul de
producție său furnizarea de bunuri său servicii pentr u a fi închiriate altora său în scopuri
administrative.

46
Ele sunt recunoscute dacă au potențialul de a aduce beneficii economice în timpul
duratei de folosință și dacă au un cost său o valoarestabilita în mod credibil.
Pe parcursul utilizării lor imobilizăr ile consumă părți din valoarea lor ce se transmit
sub formă de cheltuieli în costul noilor bunuri obținute care la rândul lor conțin în costul lor
beneficii economice viitoare pe care întreprinderea trebuie să lerecupereze de la clienți sub
formă de venitu ri.
Deci recuperarea valorică a părții din activele imobilizate consumate inactivitatea
întreprinderii prin includerea în cheltuieli poartă denumirea deamortizare.
Evaluarea imobilizărilor corporale și a celor necorporale se realizează diferit pe fiecare
element în parte în patru momente, la intrarea imobilizărilor în întreprindere ,la inventariere,
la dată închiderii exercițiului financiar , la ieșirea imobolizarilor din întreprindere
Se vă urmări îmbunătățirea performanțelor realizate, identificarea cauze lor care au
generat dificultăți, adoptarea unor măsuri de redresare care să conducă la îmbunătățirea
situației financiare a societății.

47
BIBLIOGRAFIE

1. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.
22/13.01.2016, cu modificările și completările ulterioare.
2. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016
pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind
impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”, publicat în Monitorul Oficial
nr. 950/ .
3. M.Epuran, I. (2014). Analiza activității economice a intreprinderilor. Universitatea
din Timisoara: Lito.
4. Cernușca, L. (2012). Amortizare contabilă versus amortizare fiscală, Gestiunea și
contabilitatea firmei, nr. 2.
5. Cernușca, L. (2013). Impozite și taxe. Aspecte contabile și fiscale. București: Tribuna
Economică,.
6. colab, B. A. (2015). Management strategic. Cluj-Napoca : Ed. Risoprint.
7. colab, B. I. (2013). Analiza – diagnostic si evaluarea societatilor comerciala. Cluj-
Napoca : Ed. Dacia.
8. D, B. (2014). Deciziile financiare ale firmei. Craiova: Ed. Universitarǎ.
9. Gh, A. (2011). Finantele și politicile financiar e ale întreprinderilor. București:
Editura Economicǎ.
10. https://www.mecanicaceahlau.ro .
11. I, A. (2012). Previziunea falimentului întreprinderilor românești. București: Revista
Tribuna Economicǎ nr. 40.
12. I, B. (2012). Analiza trezoreriei entitǎUii economice. Cluj- Napoca: Ed. Risoprint.
13. (n.d.). IAS 38 Active Necorporale.
14. M, A. (2013). Analizǎ economico -financiarǎ. Cluj Napoca : Ed. Risoprint.
15. Miha, I. (2012). “Aplicații la analiza activității economice a intreprinderilor”.
,Universitatea Timișoara
16. Mihai, I. (2014). “Aplicații la analiza activității economice a intreprinderilor”.
Universitatea Timișoara

48
17. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiil e financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr.
963/30.12.2014, cu modificăril .
18. Raduți, A. (2011). “Bazele contabilității”, Ediția a -II-a revizuită. BUCURESTI:
Sylvi.
19. Rapcencu, C. (2012). Contabilitatea și fiscalitatea imobilizărilor co rporale. De la A
la Z. Spețe practice și exemple rezolvate. București: CECCAR.
20. Ristea, M. D. (2012). Libertate și conformitate în standardele și reglementările
contabile. București: CECCAR.
21. Stancu, I. (2015). “Gestiunea financiara a agenților economici”. București:
Ed.Economică.
22. Trenca I., B. A. (2013). Analiza performanUelor și riscurilor bancare. Cluj-Napoca:
Ed. Risoprin.
23. C.Caraiani, & M.Dumitrana. (2012). Contabilitate și Informatică de gestiune.
București: Universitară.
24. Lepădatu, G. (2010). Contabilitate de gestiune . București: Pro Universitară.
25. Lungu, C. I. (2013). Costurile:Concepte, Structuri. Costul in procesul decizional .
București: Ase.
26. Mitroi, A. (2011). Contabilitate de Gestiune , suport de curs.
27. Oprea, C. (2014). Contabilitate si i nformatică de gestiune. Revista . Bucuresti,
Romania: ASE.
28. Oprea, C., & Cristea, G. (2014). Contabilitate de gestiune. București: Genicod.
29. Rentrop, & Straton. (2019). Cartea Verde a contabilitați de gestiune. Bucuresti.
30. Tegledi, A. M. (2012). Procedee si me tode aplicate in calculatia costurilor.
Bucuresti: Pro Universitaria.
31. Țegledi, A. M. (2015). suport de curs. Ploiești: UPG.
32. Vuță, M., & Mitroi, A. (2011). Suport de curs. București.
33. https://www.mecanicaceahlau.ro/wp -content/uploads/2020/03/MC -Catalog -2020 –
masters25.pdf . (n.d.).
34. https://www.mecanicaceahlau.ro/companie/istoric
35. https://www.mecanicaceahlau.ro/wp -content/uploads/2020/03/MC -Catalog -2020 –
masters25.pdf .

49