PROGRAMUL DE STUDIU: NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ [605735]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
PROGRAMUL DE STUDIU: NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMĂNT IF

SUPLIMENTELE NUTRITIVE ALE SPORTIVULUI
ÎNTRE RISC ȘI BENEFICIU

COORDONATOR I ȘTIINȚIFIC I
CONF . UNIV . DR. PALLAG ANNAMARIA
ȘEF LUCR . DR. PAȘCA BIANCA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
PROGRAMUL DE STUDIU: NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMĂNT IF

SUPLIMENTELE NUTRITIVE ALE SPORTIVULUI
ÎNTRE RISC ȘI BENEFICIU

COORDONATOR I ȘTIINȚIFIC I
CONF . UNIV . DR. PALLAG ANNAMARIA
ȘEF LUCR . DR. PAȘCA BIANCA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………………………. 3
CAPITOLUL I
Suplimente energetice și nutritive …………………………………………………………………………
4
1.1. Noțiuni g enerale…………………… ……………………………………………………………………. 4
1.2. Suplimente energetice și metabol ismul efortului………………… …………………………… 6
1.3. Suplimente vitaminice și minerale…………………………………………………………………. 12
1.3.1. Suplimente vitaminice….. ………………………… ……………………………………………. 13
1.3.2. Suplimente minerale….. …………………………………………………………………………. 13
1.4. Argumente „pro” și „contra” utilizării suplimentelor nutritive la sportivi……………. 16
1.4.1. Argumente „pro”……. ………………………………. …………………………………………… 16
1.4.2. Argumente „contra”…… …………………………………………………………………………. 18
CAPITOLUL II
Doping -ul sportiv ………………………………………… ………………………………………………………
20
2.1. Noțiuni generale……….. ………………………………………………………………………………… 20
2.2. Lista substanțelor dopante………………….. ………………………………………………………… 24
2.3. Principalele clase și metode doping……………………………………………………………….. 26
2.4. Legislația privind substanțel e dopante la nivel european ș i în România………. …….. 28
2.5. Efectele consumului steroizilor androgeni anabolizanț i de către sportivi…… ……….. 30
2.6. Efectele secundare ale dopajului și consumului de substanțe stimulatoare………….. 32
CAPITOLUL III
Consumul de substanțe nutritive, energetice și dopante ale sportivului …………………..
35
3.1. Obiectivul studiului…………………………………………………………………………………….. 35
3.2. Material ș i metodă……………. ………………………………………………………………………… 35
3.3. Rezult atele studiului……………………………………………………………………………………. 35
3.4. Concluzii. …………………………. ……………………………………………………………………….. 58
CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………….. 60
BIBLIOGRAFIE ………………….. …………………………………………………………………………….. 61
ANEXE …………………………………………………………………………………………………………….. … 65

3

Introducere

Sportul reprezintă una dintre cele mai iubite forme de manifestare a oamenilor, pr in
popularitatea pe care o are, î nsă, actualmente, sportul se confruntă cu mari probleme legate de
dopaj, dar și de interesele financiare și politice ale celor implicați. De aceea se pune un accent
deosebit pe motivația practicării unui tip de sport, respectiv pe câștigarea cu orice preț a unei
competiții sau practicarea sportului de dragul jocului, a dezvoltării person ale sau a exersării de
noi abilități. Bucuria și distracția trebuie să fie în continuare principalele motive ale practicării
sportului. Toate aceste informații au constituit motivația care a stat la baza abordării temei
respective.
Lucrarea „Suplimentele n utritive ale sportivului între risc și beneficiu” este structurată în
trei capitole, ce alcătuiesc partea teoretică și practică.
În primul capitol am prezentat o serie de noțiuni generale despre suplimentele nutritive și
energetice, și argumentele pro și contra utilizării acestora. Consultând literatura de specialitate,
am constatat că, pentru îmbunătățirea performanțelor sportive, nutriția joacă un rol important.
Astfel, a doptarea unei diete raționale asigură dezvoltarea optimă a sportivilor, ajutându -i să
atingă performanțele dorite. Dieta sportivil or trebuie să fie bogată în ce privește calitatea
nutrienților și să ofere un aport de calorii care să acopere energia consumată prin activitățile
sporti ve zilnice . Recomandările specialiștilor în domeniu sunt desti nate să ajute sportivii în ce
privește dieta zilnică, consumul de lichide și configurarea corectă a meselor, pentru a obține
rezultate excepționale . Dieta sportivilo r trebuie să compenseze consumul de energie al
metabolismului bazal, nevoia de energie suplimentară datorată vieții cotidiene, nevoia de
energie impusă de consumul din cursul antrenamentelor, competițiilor și etapelorde recuperare
după efort, consumul de energie n eprevăzut (condiții speciale legate de mediu, boli, stres),
protecția sportivilor împotriva bolilor potențial evitabile.
În cel de -al doilea capitol am analizat aspectele legate de doping și efectele acestuia
asupra sănătății utilizatorilor. Constatăm că rglementările legislative sunt tot mai stricte în
domeniul sportiv mai ales cele legate de substanțele dopante .
Al treilea capitol reprezintă o cercetare bazată pe metoda chestionarului, privind nivelul
de cunoaștere a sportivilor legat de consumul subst anțelor nutritive,energetice și dopante.
Pentru realizarea acestui material am consultat doctrina existentă în domeniu, cu accent
pe articolele realizate de specialiști pe această temă, dar și cadrul legislativ specific.

4

CAPITOLUL I
SUPLIMENTE ENERGETICE ȘI NUTRITIVE

1.1. Noțiuni generale
Literatura de specialitate definește termenul „supliment alimentar” ca fiind „orice produs
(altul decât tutunul) destinat să suplimenteze regimul alimentar care conține unul sau mai multe
dintre următoarele ingrediente: o v itamină, minerală, plante medicinale sau alte substanțe
botanice, un aminoacid; un concentrat, metabolit, constituent, extract sau combinație a oricăruia
dintre acești ingredienți”. Specialiștii în domeniu au constatat că „definiția a ceea ce constituie
un supliment alimentar este destul de largă și mii de ingrediente pot fi comercializate în mod
legal ca suplimente”1.
Suplimentele nutritive sunt alcătuite din substanțe bioactive derivate din plante și
animale. Acelea derivate din plante se numesc, în general, fitochimice. Cele mai multe
substanțe bioactive sunt de obicei parte a alimentelor integrale. Fitochimicalele, c ompușii
bioactivi derivați din plante, sunt clasificați în două categorii principale2: produsele ce asigură
metabolismul primar (cuprind carbohidrați, grăsimi, proteine, vitamine și minerale) și produsele
metabolismului secundar (includ terpenoide, glicoz ide, derivați de flavonoizi și fenilpropanoizi,
tanini și alcaloizi, etc.). Ceea ce ne interesează este prima categorie, despre care vom vorbi pe
larg în cele ce urmează.
Deoarece sportivii profesioniști sunt expuși efortului fizic intensiv de zi cu zi, pe ntru a
asigura cerințele energetice ale organismului, aceștia consumă diverse suplimente nutritive3.
Substanțele pe care le conțin aceste suplimente utilizate de către sportivi pot fi clasificate în
două categorii mari: substanțe interzise de WADA (Agenți a Mondială Anti -Doping)4 și
substanțe permise pentru utilizare. Cu toate că piața de specialitate oferă numeroase produse
suplimentare permise pentru comercializare și utilizare, administrarea lor nu este absolut sigură
și prezintă anumite riscuri reale p entru sportivi, deoarece controlul calității și cantității
suplimentelor nutritive postproducție nu este obligatoriu, spre deosebire de controlul în cazul
medicamentelor. Acesta constituie factorul major care stă la baza rapoartelor alarmante

1 Talbott Shawn M. (2003), A guide to understanding dietary supplements , The Haworth Press, Printed in the
United States of America, New York, p. 2
2 Nabavi Seyed Mohammad, Silva Ana Sanches (2019), Nonvitamin and nonmineral nutritional supplements ,
Publisher: Academic Press, p. 4
3 Elina Petkova, Kalin Ivanov, Sta nislava Ivanova, Stanislav Gueorguiev (2018), The use of dietary supplements
by professional athletes , Biomedical Research 2018, Volume 29 Issue 9, p. 1953 -1955
4 https://www.wada -ama.org/ , [Accesat la data de 19/ 01/2019].

5
publicate de numeroși cercetători care evidențiază prezența unor substanțe nedeclarate în
conținutul suplimentelor alimentare5.
Diferitele atribute ale aptitudinilor fizice (dimensiunea, forma și compoziția corpului)
sunt considerate a contribui la succesul în diferit e sporturi. Dintre acestea, masa corporală (sau
greutatea) și compoziția corporală sunt elemente foarte importante pentru atleți. Deși evaluarea
și manipularea compoziției corporale pot contribui la progresul unei cariere sportive, antrenorii,
sportivii și formatorii în domeniu trebuie să țină cont de faptul că nu se poate vorbi de o
compoziție corporală unică și rigidă sau „optimă”.
În sporturile care implică forța și puterea, sportivii se străduiesc să obțină masă musculară
fără grăsimi prin intermediu l unui program de hipertrofie musculară. În timp ce unii atleți
urmăresc să obțină dimensiune, dar și putere, în alte sporturi, în care atletul trebuie să își
adapteze propria masă corporală pentru a concura în diviziuni diferite de greutate, este
importan t să se optimizeze rapoartele de putere/greutate. În sporturile care implică diviziuni de
greutate (de exemplu, sporturi de luptă, canotaj ușor, haltere), competitorii țintesc în mod
obișnuit categoria de greutate corporală cea mai scăzută.
Există situații în care un atlet își va îmbunătăți sănătatea și performanța prin reducerea
greutății corporale sau a grăsimii corporale, ca parte a unei strategii periodizate. În mod ideal,
acest lucru se întâmplă în cadrul unui program, care urmărește o compoziție corpo rală
individualizată „optimă” asupra carierei atletice a sportivului și permite ca greutatea și grăsimea
corporală să fie urmărite într -un interval adecvat în cadrul ciclului anual de antrenament.
Sportivii sunt avertizați împotriva creșterii bruște sau ex cesive a grăsimii corporale care face
parte din cultura unor sporturi în care o masă corporală mare este considerată utilă pentru
performanță.
Nutriționiștii sportivi dețin un rol important în a contribui la promovarea unei compoziții
sănătoase a organismu lui și pentru a minimiza dependența de tehnicile de pierdere rapidă în
greutate și de alte practici periculoase care pot duce la scăderea performanțelor, pierderea masei
grase și riscurile asupra sănătății. Sportivii au nevoie de asistență în stabilirea un or obiective
adecvate pe termen scurt și lung, înțelegând practicile nutriționale care pot crește în mod sigur
și eficient masa musculară sau pot reduce greutatea corporală eficient și sănătos, și integrarea
acestor strategii într -un plan alimentar care ți ntește obiective nutriționale de performanță.

5 Geyer H., Braun H., Burke L.M., Stear S.J., Castell L.M. (2011), A-Z of nutritional supplements: dietary
supplements, sports nutrition foods and ergogenic aids for health and performance , British Journal of Sports
Medicine 45/2011, p. 752-754.

6
1.2. Suplimente energetice și metabolismul efortului
Pentru a satisface cerințele energetice ale organismului, sportivii trebuie să consume
diferite suplimente alimentare și să urmeze un regim alimentar specific, care să permită
recuperarea lor mai rapidă în perioada de timp dintre competiții, pentru a reduce oboseala și
pentru a -și îmbunătăți performanțele. Un aport adecvat de energie este piatra de temelie a dietei
sportivului și depinde de ciclul de instruire și de competiție periodică, variind de la o zi la alta
pe tot parcursul planului anual de instruire, în raport cu schimbările în volumul și intensitatea
antrenamentului. Stabilirea unei diete individualizate și prescripția medicală pentru pierderea
în greuta te/grăsime trebuie să se bazeze pe evaluarea obiectivelor, practicile actuale de instruire
și nutriție, experiențele anterioare, încercările și erorile. Aranjarea calendarului și a conținutului
meselor, pentru a sprijini obiectivele de nutriție și recupera rea acestora, poate reduce oboseala
în timpul sesiunilor de formare frecvente și poate contribui la optimizarea compoziției corporale
în timp.
Carbohidrații
Dețin o mare atenție în cadrul hranei sportivilor, datorită rolului pe care îl dețin în
obținerea performanței6. Aceștia constituie un combustibil cheie pentru creier și sistemul nervos
central și un suport foarte bun pentru a suporta exerciții de intensități variate. Există dovezi
importante care susțin că performanța exercitării prelungite și susținute a eforturilor de
intensitate ridicată, este sporită prin intermediul carbohidraților. Epuizarea acestor rezerve este
asociată cu oboseala, care atrage rate scăzute de muncă, și concentrarea redusă, precum și
percepția sporită a efortului. Ace ste descoperiri stau la baza diferitelor strategii nutriționale de
performanță.
Proteine
Recomandările recente au subliniat importanța unui aport de proteine în timp util pentru
toți sportivii, chiar dacă hipertrofia musculară nu este scopul principal a l antrenamentului și
există acum rațiuni bune pentru recomandarea aporturilor zilnice de proteine. Proteinele au în
organism un rol plastic (de formare și creștere a celulelor și țesuturilor tinere și de refacere a
celor uzate), biocatalitic (înlesnesc une le reacții din organism, prin unirea lor cu o parte din
enzime) și energetic (eliberand prin ardere în organism o cantitate de căldură de cca. 4,1 calorii

6 Travis Thomas, Louise M. Burke, Kelly Anne Erdman (2016), Nutrition and Athletic Performance , Article in
Medicine and science in sports and exercise, March 2016, Official Journal of the American College of Sports
Medicine, p. 549, disponibil la adresa: https://www.researchgate.net/publication/297695609 , [Accesat la data de
9/12/2018]

7
mari, pentru fiecare gram)7. Aportul de proteine dietetice necesar pentru a sprijini adaptarea
metabolică, repararea, remodelarea și, în general, pentru obținerea de proteine variază între 1,2
și 2,0 g/kg/zi8. Deși se vorbește despre cantitățile zilnice generale, indivizii nu ar trebui să fie
analizați prin prisma unor obiective statice de administr are a proteinelor zilnice. Mai degrabă,
orientările ar trebui să se bazeze pe adaptarea optimă la sesiunile specifice de
formare/competiție într -un program periodic, susținut de o apreciere a contextului mai larg al
obiectivelor atletice, a nevoilor nutrit ive, a considerentelor energetice și a alegerii alimentelor.
Cerințele pot fluctua în funcție de statutul „instruit” (sportivii cu experiență care necesită mai
puțin), formarea (sesiunile care implică o frecvență și intensitate mai ridicată sau un nou stim ul
de antrenament la limita superioară a gamei de proteine), disponibilitatea carbohidraților și, cel
mai important, disponibilitatea energiei.
Studiile efectuate au arătat că, în general, consumul de proteine pe bază de lapte după
exerciții de rezistenț ă este eficient în creșterea forței musculare și a schimbărilor favorabile în
compoziția corporală. Până în prezent, proteinele lactate par a fi superioare altor proteine
testate. Atunci când sursele de proteine alimentare integrale nu sunt convenabile sau
disponibile, suplimentele portabile, testate de terțe părți, cu ingrediente de înaltă calitate, pot
servi drept alternativă practică pentru a ajuta sportivii să își satisfacă nevoile de proteine.
Alături de aminoacizii și proteinele plasmatice, protei nele musculare, proteinele
viscerale, alte proteine/aminoacizi cu rol important în activitatea sportivă sunt9: glicocolul (din
gelatină), metionina (din cazeina din lapte, brânzeturi, pește) lecitina, acidul glutamic, acidul
aspartic, arginina, ornitina, carnitina, tirozina, inozina L -taurina, acidul gama – aminobutiric, L –
cisteina. Aportul proteic poate fi sufici ent atât timp cât dieta se compune dintr -o varietate de
alimente incluzând carne, pește, lapte și produse lactate, ouă și proteine vegetale.
Suplimentarea cantitativă a dietei se recomandă „în cazul sportivilor din sporturile pe
categorii de greutate sau cu dominanta forță/viteză, vegetarieni sau pentru sportivii cu diverse
probleme gastrointestinale care nu pot ingera suficiente proteine, pentru sportivii din sporturile
de anduranta cu antrenamente intense, zilnice pentru care se pot folosi p roteine solubile ce reduc

7 Avramescu Taina, Nutriție și doping , suport de curs, p. 7, disponibil la adresa:
http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica -kineto/pdf/studenti/cursuri%20master/Nutritie_doping_curs.pdf ,
[Accesat la data de 12/01/2019]
8 Travis T homas, Louise M. Burke, Kelly Anne Erdman (2016), Nutrition and Athletic Performance , Article in
Medicine and science in sports and exercise, March 2016, Official Journal of the American College of Sports
Medicine, p. 552, disponibil la adresa: https://www.researchgate.net/publication/297695609 , [Accesat la data de
9/12/2018]
9 Avramescu Taina, Nutriție și doping , suport de curs, p. 8, disponibil la adresa:
http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica -kineto/pdf/studenti/cursuri%20master/Nutritie_doping_curs.pdf ,
[Accesat la data de 12/01/2019]

8
timpul de digestie” . Suplimentarea calitativă a dietei se face „individualizat în functie de
specificul sportului cu aminoacizi esențiali, în special în timpul perioadelor de vârf în pregătirea
sportivă ”10. La sportivii care efect uează exerciții de rezistență, aportul proteic poate ajunge până
la 70g/zi; celor care sunt supuși antrenamentelor de forță li se recoman dă un aport proteic de
până la 112 -178g/zi, de aceea suplimentele proteice sunt frecvent utilizate de acești sportivi.
Recomandările în ceea ce privește suplimentele de proteine ar trebui să fie conservatoare
și în primul rând orientate spre optimizarea recuperării, continuând să se concentreze asupra
strategiilor de îmbunătățire sau menținere a calității globale a dietei .
Glucidele
Acestea au în principal un rol energetic. Fiecare gram eliberează prin ardere 4,1 calorii
mari. În ultimii ani în alcătuirea dietei sportive a intrat și un alt grup de polizaharide, mai exact
cele prezente în fibre. Fibrele funcționale sunt uti lizate ca suplimente, datorită efectelor lor
benefice. Reversul unei alimentații bogate în fibre constă în faptul ca poate reduce absorbția
unor compuși importanți, în special minerale. De aceea, aportul de fibre trebuie menținut la
limita inferioară în ti mpul perioadelor de pregătire intensă și precompetițional.
Din această categorie cea mai importantă pentru sportivi este glucoza care este
transportată în sânge ca un combustibil necesar tuturor celulelor organismului. Pentru a -și
îndeplini acest rol conc entratia sa trebuie mentinuta in limite foarte stricte. În dieta uzuală
glucoza se găsește în cantități mici în miere, fructe, diverse băuturi. De aceea, utilizarea
suplimentelor glucidice este necesară.
Lipidele
Reprezintă o componentă necesară a unei alimentații sănătoase, oferind energie,
elemente esențiale ale membranelor celulare și facilitarea absorbției vitaminelor solubile în
grăsimi. Lipidele pot fi de origine animala si vegetala si se pot clasifica în: g răsimi saturate și
grăsimi nesaturate. Lipidele formează a doua sursă energetică pentru efortul fizic. Au rol plastic,
intrând în structura membranelor celulare. Aportul zilnic de lipide este 25 -30% din rația
alimentară, ceea ce reprezintă: la sportivi 1.5 g kilocorp/24 de ore; la sportivii ce practică
sporturi care se desfășoară într -un mediu cu o temperatură scăzută 2.0 -2.3 g pe kilocorp/24 de
ore. Din cantitatea totala de lipide, cele de origine animala reprezinta 70%, cele de origine
vegetala 30%. Lipid ele de origine animală sunt untul, frișca, smântâna, brânza grasă, laptele,
gălbenusul, untura, slănina, carnea grasă, creierul, icrele, ficatul, untura de pește. Lipidele de

10 Avramescu Taina, Nutriție ș i doping , suport de curs, p. 11, disponibil la adresa:
http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica -kineto/pdf/studenti/cursuri%20master/Nutritie_doping_curs.pdf ,
[Accesat la data de 12/01/2019]

9
origine vegetala se gasesc in următoarele alimente: măsline, alune, nuci, migdale , semințe de
floarea soarelui, dovleac, soia, porumb.
Recomandările specialiștilor indică faptul că proporția de energie din grăsimile saturate
să fie limitată la mai puțin de 10% și să includă surse de acizi grași esențiali.
Oboseala și nivelul scăzut de energie sunt cauzate de lipsa de vitamine și minerale, pe
fondul unor alegeri deficitare sau adoptarea frecventă a dietelor, prin care se urmărește
reducerea greutății sau stresului emoțional și/sau fiziologic11. În astfel de situații, suplimentarea
cu mic ronutrienți poate ameliora deficiențele, dar suplimentele trebuie luate pentru o perioadă
adecvată de timp.
Energia pentru a genera procesele metabolice ale organismului este provenită din
alimentele pe care le consumăm. Metabolismul cuprinde două mari pro cese:
✓ anabolismul – constituie totalitatea reacțiilor chimice de biosinteză, ce necesită,
în general, un consum de energie;
✓ catabolismul este totalitatea reacțiilor care conduc la o degradare a substanțelor
din organism, antrenând, în general, o eliberar e de energie.
Metabolismul energetic
Reprezintă totalitatea reacțiilor metabolice ale organismului. În cursul unui lanț de reacții,
denumit ciclul Krebs, energia provenind din alimente (proteine, glucide, lipide) este
transformată și stocată (anabolism/asi milație) sub formă de adenozintrifosfat (ATP), o moleculă
prezentă în celule. Energia stocată astfel este apoi eliberată prin degradarea
(catabolism/dezasimilația) acestor molecule pentru a acoperi cheltuielile energetice ale
organismului.
Importanța vitaminelor în metabolismul energetic a atras interesul multor cercetărori în
domeniu12. Aceștia au subliniat rolul esențial al familiei vitaminelor B în menținerea
metabolismului energetic mitocondrial și modul în care mitocondriile, în rolul lor de organ ele
celulare responsabile pentru metabolismul energetic, sunt compromise de o deficiență a oricărei
vitamine B. De asemenea, a fost evidențiată importanța cantităților adecvate de magneziu, zinc
și crom pentru a asigura capacitatea de creștere a cheltuieli lor cu energia și a performanței

11 Huskisson Edward, Silvia Maggini Bayer (2007), The role of vitamins and minerals in energy metabolism and
well-being , Journal of International Medical Research, Nr. 35/2007, p. 277, disponibil la adresa:
http://imr.sagepub.eom/content/35/3/277 , [Accesat la data de 20/01/2019].
12 Huskisson Edward, Silvia M aggini Bayer (2007), The role of vitamins and minerals in energy metabolism and
well-being , Journal of International Medical Research, Nr. 35/2007, p. 277, disponibil la adresa:
http://imr.sagepub.eom /content/35/3/277 , [Accesat la data de 20/01/2019].

10
muncii. S -a susținut că suplimentarea magneziului și zincului îmbunătățește aparent forța și
metabolismul muscular.
Particularitățile de necesar energetic și nutritiv generate de diversele ti puri de exerciții
fizice impun adaptări nutriționale atât pe termen lung, cât și pe momentul activității.
Principiile generale ale nutriției optime la sportivi sunt13:
✓ adaptare energetică – adaptarea calorică este extrem de importantă la sportivi, în
general fiind nevoie de creșterea numărului de calorii care să poată susține activitatea
musculară: 35/40/45 kcal/kg., sau de la 3 -5 kcal/min pentru activități ușoare la peste
13 kcal/min pentru activități foarte intense;
✓ refacerea rezervelor de glicogen prin consum de glucide – susținerea rezervei de
glicogen se realizează printr -o dietă care să conțină glucide în proporție de 60 -70%;
antrenamentul muscular crește eficiența depozitării de glicog en, pentru asigurarea
rezervelor se utilizează așa numita „încărcare de glucide” (încărcare de glicogen sau
supercompensarea de glicogen), tehnică ce constă în activitate fizică moderată,
urmată de consum crescut de glucide;
✓ aport suficient de proteine pentru a asigura sinteza și refacerea musculară – se
adaptează tipului de activitate fizică, fiind mai mare în cazul sporturilor ce presupun
forță sau viteză; proteinele trebuie să reprezinte 10 -20% din rația calorică totală, ele
nefiind substrat energetic, aportul acestora trebuie să susțină sinteză proteică
musculară după exercițiul fizic; consumul combinat de proteine cu glucide poate
crește masa proteică musculară cu 7 -28 grame/zi;
✓ aport suficient de lipide – trebuie să asigure 20 -30% din rația calorică zilnică; acesta
susține exercițiul fizic de intensitate moderată și lungă durată, prin utilizarea
grăsimilor din rezerve, în condiții aerobe;
✓ hidratare suficientă – trebuie să aibă în vedere pierderile mari care se produc în
momentele de antrenament sau c ompetiție și faptul că lichidele (apa) sunt necesare
proceselor metabolice și constituției musculaturii scheletice;
✓ suplimentare de vitamine și minerale în situații specifice .
În continuare sunt prezentate cele mai frecvent utilizate suplimente pentru spo rtivi, cu
principalele efecte pe care le au.

13 Hâncu Nicolae, Gabriela Roman, Ioan Andrei Vereșiu (2010), Diabetul zaharat, nutriția și bolile metabolice ,
Vol. 1, Editura Echinox, Cluj -Napoca, p. 529 -532

11
Tabelul 1. Suplimente energetice și nutritive14
Supliment Efecte
Crom picolinat -fals promovat ca având efect de dezvoltare musculară, creșterea energiei și oxidarea
lipidică;
-suplimentarea cu crom picolinat produce alterări lipidice și de ADN;
-cromul clorid,nu are aceste efecte, fiind mai mult promovat;
-piruvatul joacă un rol im portant în metabolismul energetic; se presupune că
suplimentarea crește oxidarea lipidelor și performanța fizică.
Creatină
– compus ce conține nitrogen și care se combină cu fosfat formând creatin -fosfatul
muscular, puteric energetic;
– se presupune c ă augmentează oferta energetică, forța și masa musculară, fiind astfel
recomandată în cazul exercițiilor fizice intense, de scurtă durată, repetitive;
– nu există însă dovezi suficiente pentru confirmarea eficienței și siguranței.
Carnitină – aminoacid non -proteic ne -esențial produs în organism din lizină, cu acțiune de
transport a acizilor grași la nivel de membrană;
-se presupune că determină oxida re lipidică și eliberare de glicogen care să susțină
rezistența fizică;
– surse naturale de carnitină sunt laptele și produsele de carne, caz în care suplimentarea
nu este necesară.
Acid linoleic
(conjugat) – acid gras polinesaturat, derivat din acidul linolenic;
– ameliorarea compoziției corporale: reduce țesutul gras și crește masa slabă;
– fără efecte dovedite pe forța musculară sau performanță;
– surse naturale: carne de vită, miel, produse lactate.
Arginină – amino -acid ne -esențial despre care se presupune în mod eronat că promovează secreția
hormonului de creștere, oxidarea lipidelor și dezvoltarea musculaturii.
Coenzima Ql0 – posibilă ameliorare a performanței fizice la cei cu afecțiuni cardiace, dar făr ă efect la
sportivi.
Gamma -oryzanol – mixtură de substanțe derivate din orez, cu conținut de steroli și acid ferulic (FRAC);
– se presupune că are efecte similare cu hormonii steroizi anabolianți, dar fără efectele
adverse.
Ginseng – se presupune că are efect energizant
– efecte adverse ale consumului cronic: nervozitate, confuzie, depresie.
HMB( beta-hydroxy –
beta-methylbutyrate) – metabolit al amino -acidului leucină;
– se presupune că ajută la creșterea masei musculare și a forței.
Riboza – compus glucidic care în mod eronat se promovează ca regenerând ATP -ul și urgentând
refacerea după un exercițiu fizic foarte intens.
Lăptișor de matcă – în mod fals se promovea ză ca având efect de creștere a forței și rezistenței musculare.
Spirulina – provenită din alge marine ce au în componență proteine și vitamină B 12;
– se pretinde a avea efect de supresie a apetitului și de îmbunătățire a performanței
sportive, deși nici unul dintre aceste efecte nu a fost dovedit; poate fi chiar toxic.
Antioxidanți – alimentația echilibrată și adaptată caloric realizează aport sufi cient, fără a mai fi
necesare suplimente.
Trigliceride cu lanț
mediu – acizi grași saturați cu lanț mediu, 6 -12 atomi de carbon, cu caracteristicile:
✓ absorbiți digestiv direct în sânge, fără a fi înglobați în chilomicroni,
✓ produc rapid energie pentru fi cat și mușchi;
– posibil să crească mobilizarea grăsimilor din adipocite;
– posibil să încetinească metabolizarea glicogenului și a proteinelor musculare în timpul
exercițiului fizic,fiind o sursă energetică ușor disponibilă;
– nici unul din aceste efecte nu a fost dovedit.
Colina – componentă a acetilcolinei, neurotransmițător cu rol important în activitatea
musculară, nu are dovezi că este utilă ca supliment pentru creșterea performanței
sportive.

14 Hâncu Nicolae, Gabriela Roman, Ioan Andrei Vereșiu (2010), Diabetul zaharat, nutriția și bolile metabolice ,
Vol. 1, Editura Echinox, Cluj -Napoca, p. 535 -536

12
1.3. Suplimente vitaminice și minerale
Vitaminele și mineralele sunt nutrienți esențiali vieții, fără rol ener getic, ce nu pot fi
sintetizați în organism. Vitaminele sunt molecule organice complexe cu rol primordial de
coenzime sau reglatori ai metabolismului intermediar. Minera lele sunt elemente organice
simple cu rol structural și funcțional.
În mod ideal, o dietă echilibrată trebuie să acopere cerințele generale privind
micronutrienții. Din păcate, chiar și în țările dezvoltate, multe segmente ale populației nu
primesc vitaminele și mineralele esențiale necesare din dieta lor. Deficiențele ușo are de
micronutrienți pot duce la oboseală generală, rezistență redusă la infecții sau la tulburări ale
proceselor mentale (memorie, concentrare, atenție și dispoziție). O vitamină foarte importantă
pentru organism este vitamina D; aportul insuficient de v itamina D devine din ce în ce mai
frecventă în țările dezvoltate, regăsindu -se la aproximativ 36% dintre adulții sănătoși, în
general, până la 57% dintre pacienții din SUA și la procente și mai mari în Europa. Atât în
Europa cât și în Statele Unite, defi ciența de fier este considerată una dintre principalele tulburări
de nutriție care afectează procente mari ale populației, în special copiii și femeile. Consumul
redus de alimente bogate în zinc, cum ar fi carnea, în special carnea roșie, și un consum ridi cat
de alimente bogate în inhibitori ai absorbției zincului, cum ar fi fitați (soia și cereale), anumite
fibre și calciu, afectează cantitatea de zinc recomandată. Cu această problemă se confruntă
grupuri mari de populație, atât în țările mai puțin dezvo ltate, cât și în țările industrializate. În
ceea ce privește mineralele și oligoelementele în general, cercetătorii au stabilit faptul că
exercițiile fizice riguroase (în special în cazul indivizilor activi și sportivilor) conduc la pierderi
mai mari, în s pecial de magneziu, fier, zinc și crom, în transpirație și urină. Având în vedere
importanța micronutrienților în metabolismul energetic, nu este surprinzător faptul că funcțiile
mitocondriale sunt compromise de aportul alimentar insuficient de vitamine B. De asemenea,
deficiențele de acid folic și vitamina B12 reduc performanța muncii de anduranță. Vitamine le
din calciu, fier, magneziu, zinc și complex ul B sunt deosebit de importante pentru indivizii
activi deoarece joacă un rol important în producția de e nergie, sinteza hemoglobinei, a sănătății
și a forței osoase și a unei funcții imune adecvate. Probleme pot apărea pentru anumite categorii
de sportivi cum sunt d ansatori i, alergă tori pe distanțe lungi sau gimnaste, care sunt supuși
presiunii de a menține o greutate scăzută a corpului, dar, totodată, suficientă forță fizică. Din
acest motiv, adesea încurajați de antrenorii lor , sportivii apelează la suplimentarea cu
micronutrienți .

13
1.3.1. Suplimente vitaminice
Vitaminele – actualmente literatura de specialitate consemnează existența unui număr de 13
vitamine notate cu literele alfabetului: provitamina A (Beta -carotenul), Vitamina A (retinol, vitamina
antixeroftalmică), Vitamina C (acidul ascorbic), Vitamina D (colecalcife rol, ergocalciferol), Vitamina
E (tocoferol, vitamina fertilității), Vitamina K (vitamina antihemoragică); există 8 vitamine în grupul B:
Vitamina B1 (clorhidrat de tiamină, aneurina), Vitamina B2 (riboflavina), Vitamina B6 (piridoxina),
Vitamina B12 (cian cobalamina), Vitamina B7 (biotina), Vitamina B4 (acidul folic), Vitamina B3
(niacina) și Vitamina B5 (acidul pantotenic). Vitaminele nu au valoare calorică, nu furnizează energie
și nu influențează direct apetitul, neexistând nicio corelatie între obezitat e și aportul vitaminic. Necesarul
zilnic de vitamine poate fi asigurat de un regim alimentar echilibrat și adaptat nevoilor organismului.
Aceasta presupune un aport de alimente bogate în proteine (carne, oua, lapte și derivate) de 2 ori pe zi,
legume, frun cte si cereale de 4 ori pe zi, etc15. Este indicat ca vitaminele să se consume sub formă
naturală, din alimentele ce le conțin. Cu toate acestea, din cauza faptului că iarna și primăvara fructele
și legumele se consumă cu precădere sub formă conservată, au un conținut scăzut în vitamine, mai ales
din grupul celor hidrosolubile (C, B). De aceea, în aceste perioade se recomandă completarea lor sub
forma medicamentoasă .

1.3.2. Suplimente minerale
Mineralele sunt substanțe esențiale pentru sistemul musculo -scheletic ca și pentru
multiple acțiuni biologice. Mineralele se clasifică în funcție de cantitatea necesară în organism
în16: macroelemente și microelemente. Macroelementele sunt prezente în cantități mai mari în
organism, sunt necesare în cantități de peste 100 mg/zi și sunt reprezentate de: calciu, mag neziu,
fosfor, sodiu, potasiu, sulf și clor. Microelementele sunt prezente în organism în cantități infime,
sunt necesare în cantități mai mici de 15 mg/zi , iar zece dintre ele sunt cunoscute ca fiind
esențiale pentru organism: fier, iod, cupru, zinc, mangan, crom, co balt, seleniu, molibden, fluor.
Sodiul – este ingerat de către om sub forma clorurii de sodiu (cunoscută sub denumirea
populară de sare de buc atarie). Sodiul are rol în metabolismul apei (ionul de sodiu reține apa),
în echilibrul osmotic și acido -bazic. Importanța sa constă în faptul că sodiul mărește
excitabilitatea neuro -musculară și crește tonusul muscular.

15 Avramescu Taina, Nutriție și doping , suport de curs, p. 38, disponibil la adresa:
http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica -kineto/pdf/studenti/cursuri%20master/Nutritie_doping_curs.pdf ,
[Accesat la data de 12/01/2019]
16 Hâncu Nicolae, Gabriela Roman, Ioan Andrei Vereșiu (2010), Diabetul zaharat, nutriția și bolile metabolice ,
Vol. 1, Editura Echinox, Cluj -Napoca, p. 367

14
Potasiul – intervine în contracția musculară, transmiterea impulsului nervos, potențialul
de membrană și menținerea în limite normale a presiunii sanguine. Suplimentele de potasiu pot
fi periculoase , independent de statusul renal, putând cauza aritmii cardiace severe.
Magneziul – alături de calciu, are rol în excitabilitatea neuromusculară.
Calciul – este foarte important în rezistența osoasă, coagularea sanguină și în contracția
musculară. Alimentele ce conțin calciu sunt în principal: laptele, iaurtul, brânzeturile, pâinea de
secară, frunzele de pătrunjel, varza, ridichile, mazărea, fasolea, soia, conopida, fructele
oleaginoase, alunele, nucile. Calciul joacă un rol esențial în inițierea contracției musculare prin
eliberarea intracelulară, dar și în inițierea relaxării prin recapt area calciului în rezervoare.
Fosforul – participă la o serie de reacții chimice la nivelul mușchiului, cum ar fi
transformarea energiei furnizate de glicogen în lucru mecanic.
Fierul – este o componentă importantă a hemoglobinei (60 -70%), al mioglobinei ( 10%)
și al multor enzime și deține rol în transportul O2 la nivel celular sub formă de oxihemoglobină,
intervenind astfel în producerea energiei.
Zincul – are rol în creșterea și dezvoltarea țesuturilor, mai ales cel muscular.
Antrenamentul poate avea ca rezultat adaptări biochimice musculare care măresc
necesitatea unor micronutrienți .
Atleții care restricționează adesea aportul de energie, se bazează pe practici extreme de
pierdere a greutății, elimină una sau mai multe grupuri alimentare din dieta lor s au apelează la
diete slab nutriționale. Aceștia beneficiază de suplimente cu micronutrienți, cei mai frecvenți
fiind fierul, calciul, vitamina D, antioxidanți. Deficitul de fier, cu sau fără anemie, poate afecta
funcția musculară și poate limita pregătirea și performanța sportivă. Vitamina D reglează
absorbția și metabolismul calciului și fosforului și joacă un rol cheie în menținerea sănătății
oaselor. Calciul este deosebit de important pentru creșterea, întreținerea și repararea țesutului
osos; reglarea c ontracției musculare; conducerea nervului; coagularea sanguină normală.
Substanțele nutritive antioxidante joacă un rol important în protejarea membranelor celulare
împotriva deteriorării oxidative. Strategia cea mai sigură și cea mai eficientă în ceea ce privește
antioxidanții micronutrienți este de a consuma o dietă bine aleasă, care să conțină alimente
bogate în antioxidanți. Dacă sportivii decid să continue suplimentele, aceștia trebuie sfătuiți să
nu depășească dozele admise superioare, deoarece dozele mai mari ar putea fi prooxidante.

15
Conform studiilor realizate în domeniu17, s-a constatat că aminoacizii au avut cea mai
mare rată de consum în rândul suplimentelor alimentare – 85%, urmată de proteine – 85%,
magneziu – 82% și creatină – 73%.
În ceea ce privește categoriile de sportivi care apelează la astfel de substanțe, cercetările
relevă faptul că, jucătorii de baschet și boxerii consumă aminoacizi, proteine, creatină și
magneziu. De asemenea, 75% dintre boxeri consumă băuturi izotonice. Un sf ert dintre ei au
folosit, de asemenea, drojdie de bere, biotină, rădăcină Leuzea, yohimbină și multivitamine.
Cel mai mare număr de suplimente alimentare a fost consumat de atleți, cu peste 10 tipuri de
suplimente alimentare folosite zilnic, care includ gl utamina, cofeina, suplimente pentru suportul
articulațiilor, creatina, proteina, magneziul și aminoacizii. Toți luptătorii MMA, sportivii judo
și culturiștii folosesc suplimente alimentare care conțin în compoziția lor creatină, proteine,
aminoacizi și mag neziu. Toți sportivii practicanți de karate folosesc magneziu, dar și proteine,
tribulus și multivitamine. Majoritatea (90%) dintre profesioniștii din domeniul tenisului au
consumat soluții izotonice, magneziu, multivitamine și 10% dintre aceștia au raport at consumul
de stimulatori ai testosteronului. Din rândul sportivilor, atleții au raportat cel mai mic consum
de suplimente alimentare (5 tipuri pe zi), ce conțin cafeină, proteine, magneziu, rădăcină Leuzea
și multivitamine18.
Referitor la locul de unde s e procură suplimentele alimentare, pe baza cercetărilor
efectuate în domeniu s -a stabilit faptul că majoritatea profesioniștilor din domeniul sportului
care achiziționează astfel de produse preferă furnizorii de pe internet (65,15%), iar numărul
celor care preferă farmaciile și consultă un specialist în domeniu este destul de scăzut (16,67%).
Aceste cifre reprezintă dovada faptului că din ce în ce mai mulți sportivi au suferit de efecte
secundare nedorite, din cauza consumului de suplimente alimentare. Din acest punct de vedere,
cercetările efectuate în domeniu au indicat faptul că un procent de 13,64% s -au confruntat cu
efecte negative, cele mai frecvente astfel de situații fiind provocate de consumul de proteine
(67%), cafeină (22%) și yohimbină (11%).

17 Elina Petkova, Kalin Ivanov, Stanislava Ivanova, Stanislav Gueorguiev (2018), The use of dietary supplement s
by professional athletes , Biomedical Research 2018, Volume 29 Issue 9, p. 1953 -1955
18 Elina Petkova, Kalin Ivanov, Stanislava Ivanova, Stanislav Gueorguiev (2018), The use of dietary supplements
by professional athletes , Biomedical Research 2018, Volume 29 Issue 9, p. 1953 -1955

16
1.4. Argumente „pro” și „contra” utilizării suplimentelor nutritive la sportivi
Sportivii trebuie educați că aportul de suplimente de vitamine și minerale nu
îmbunătățește performanțele decât dacă inversează o deficiență preexistentă19. Literatura de
specialitate care susține suplimentarea cu micronutrienți este adesea afectată de constatări
echivoce și dovezi slabe. În ciuda acestui fapt, mulți sportivi consumă în mod inutil suplimente
cu micronutrienți, chiar și atunci când aportul alimentar asigură necesitățile micronutrienților.
Prin încurajarea sportivilor să consume o dietă bine aleasă, concentrată pe varietatea
alimentelor, nutriționiștii pot ajuta sportivii să evite deficiențele de micronutrienți și să obțină
beneficiile multor strategii de alim entație care promovează performanța.
Strategiile pentru optimizarea performanței implementate în perioadele pre -, în timpul și
post-exercițiu trebuie să abordeze o serie de obiective. Acestea trebuie să promoveze
performanța optimă prin abordarea diferițil or factori legați de nutriție, care pot provoca
oboseală și deteriorarea rezultatelor performanței (de exemplu, puterea, agilitatea, priceperea și
concentrarea) în timpul sau la sfârșitul evenimentului sportiv.

1.4.1. Argumente „pro”
Măsurile pre ventive de sănătate, inclusiv educația, alimentația bună și utilizarea adecvată
a suplimentelor nutriționale sigure vor limita incidența bolilor cronice și vor reduce cheltuielile
pe termen lung pentru îngrijirea sănătății20. În ceea ce privește efectele s uplimentării
micronutrienților asupra performanței fizice, literatura de specialitate indică , în general , că un
efect pozitiv asupra performanței fizice este detectabil numai atunci când aportul alimentar al
acestor nutrienți nu este adecvat. Astfel, s -a constatat că utilizarea vitaminelor și suplimentelor
minerale nu a îmbunătățit măsurile de performanță în cazul persoanelor care apelează la diete
adecvate. Cu toate acestea, „fetele tinere și persoanele care participă la activități în care
greutatea corpor ală și componentele estetice sunt foarte importante, sunt predispuse la
deficiențe nutritive deoarece restricționează consumul alimentar și alim entele bogate în
micronutrienți”21. Aceeași situație este specifică sportivilor. În cazul acestor categorii,
specialiștii au concluzionat că multivitaminele /suplimentele minerale pot fi benefice.

19 Volpe SL, Bland E. (2012), Vitamins, Minerals, and Exercise , In: Rosenbloom CA, Coleman EJ, ed. Sports
Nutrition: A Practice Manual for Professionals. 5th eds. Chicago: Academy of Nutrition and Dietetics, p. 75 –105.
20 Talbott Shawn M. (2003), A guide to understanding dietary supplements , The Haworth Press, Printed in the
United States of America, New York, p. 10
21 Lukaski HC (2004), Vitamin and mineral status: effects on physical performance . Nutrition Nr. 20/ 2004, p. 632-
644

17
Unii specialiști în domeniu au opinat că există motive serioase de a face recomandări
pentru ut ilizarea de suplimente alimentare de către anumite segmente ale populației.
„Suplimentele sunt relativ ieftine și pot fi utilizate în mod fiabil pentru administrarea
nutrienților în doze precise. Dacă sunt utilizate în mod consecvent, suplimentele pot asig ura
aportul adecvat de nutrienți specifici în grupurile vizate care au nevoi sporite pentru acești
nutrienți din cauza limitărilor fiziologice sau a schimbărilor”22.
Un corp copleșit din punct de vedere fiziologic , confirmă rolul fundamental al vitaminelor
și mineralelor în metabolismul energetic. În special, vitaminele din complexul B sunt esențiale
pentru funcția mitocondrială și lipsa doar a uneia dintre aceste vitamine poate compromite o
întreagă secvență de rea cții biochimice necesare transformării alimentelor în energie
fiziologică. De asemenea, este clar că mai multe minerale și oligoelemente sunt esențiale pentru
generarea de energie, deși mai sunt, încă, necesare multe cercetări pentru a elucida rolul
precis23.
Având în vedere importanța micronutrienților pentru metabolismul energetic și riscul
unui statut micronutrient inadecvat la indivizi sănătoși, se recomandă suplimente
multivitaminice minerale pentru persoanele care se plâng de lipsa cronică a energiei și la care
boala de bază a fost exclusă. În ceea ce privește durata de utilizare a suplimentelor, cercetările
realizate în domeniu sugerează că atingerea un nivel corespunzător de micronutrienți pentru
organism poate necesita câteva săptămâni (aproximativ 6 săptămâni pentru suplimentarea
zilnică a vitaminei B6 pentru a restabili nivelele sanguine optime și o perioadă de cel puțin 40
de zile pentru suplimentarea multivitamine lor), pentru a obține un efect vizibil asupra
îmbună tățirii stării fizice .

1.4.2. Argumente „contra”
În ceea ce privește suplimentele energetice și nutritive, unii autori în domeniu susțin că,
în general, nu există dovezi că astfel de produse au efecte benefice asupra performanței fizice
și sportive. Dimpotrivă, există dovezi că multe dintre produsele pentru sportivi sunt nocive24.
De asemenea, se opinează că, cel mai bine este ca vitaminele și mineralele necesare
organismului să fie obținute din alimente, și nu din suplimente, dar acest lucru poate fi dificil,

22 Lichtenstein AH, Russell RM (2005), Essential nutrients: food or supplements? Where should the emphasis
be?, JAMA 294/ 2005 , p. 351-358
23 Huskisson Edward, Silvia Maggini Bayer (2007), The role of vitamins and minerals in energy metabolism and
well-being , Journal of International Medical Research, Nr. 35/2007, p. 277, disponibil la adresa:
http://imr.sagepub.eom/content/35/3/277 , [Accesat la data de 20/01/2019].
24 Hâncu Nicol ae, Gabriela Roman, Ioan Andrei Vereșiu (2010), Diabetul zaharat, nutriția și bolile metabolice ,
Vol. 1, Editura Echinox, Cluj -Napoca, p. 535

18
mai ales în cazul în care se are se folosește o dietă săracă în calorii. Soluția la această problemă
este alegerea alimentelor bogate în nutrienți, cum ar fi legumele cu frunze, iaurtul cu conținut
scăzut de grăsimi, fasolea uscată, cerealele integrale etc. Deși alimentele care conțin vitamina
A și beta -caroten, precum și vitaminele B, C și E, sunt în mod clar benefice pentru sănătate,
suplimentele acestor vitamine nu au beneficii dovedite pentru sănătate25.
În cadrul cercetărilor relizate de specialiști în domeniu, majorit atea sportivilor
profesioniști (68,18%) susțin opinia, potrivit căreia, consumul acestor substanțe prezintă risc
pentru sănătate, din cauza prezenței substanțelor nedeclarate în conținutul suplimentelor
alimentare. O problemă însemnată o reprezintă faptul că o treime dintre cei care au fost
chestionați în legătură cu această problemă nu conștientizează riscurile la care se expun în urma
consumului de astfel de substanțe, ba chiar, unii sunt convinși de siguranța lor pentru sănătate.
Toate aceste aspecte se desfășoară pe fondul accesului destul de mare la informații privind
programele anti -doping și prevenirea acestora (84,85%). Totuși, cea mai mare pondere a
sportivilor (77,27%) urmează instrucțiunile furnizate de nutriționiștii sportivi.
Așadar, specialiști i în domeniu afirmă că sportivii profesioniști consumă zilnic cantități
mari de suplimente alimentare, fiind pe deplin informați cu privire la beneficiile furnizate de
consumul acestor produse, dar, cu toate acestea, majoritatea nu sunt conștienți de riscu rile
asupra sănătății, ascunse în formulări ambigue, și le -au acceptat ca produse sigure. Lipsa unui
control analitic obligatoriu asupra suplimentelor alimentare poate avea efecte nefaste asupra
sănătății, iar reglementarea clară a acestora este de o impor tanță crucială pentru siguranța
consumatorilor. Cu toate acestea, suplimentele sportive reprezintă o industrie din ce în ce mai
mare, ce se confruntă, însă, cu lipsa reglementării clare a producției și comercializării. Ca atare,
afirmațiile venite în sprij inul utilizării suplimentelor nutriționale sunt adesea vagi și confuze
pentru consumatori26, ceea ce înseamnă că sportivii pot deveni victime ale reclamei false. Acest
lucru trebuie să fie rectificat în viitorul apropiat pentru a reduce incidența interacți unilor cu
suplimente nutriționale și a efectelor adverse ale acestor suplimente27.

25 Walter Willett (2013), Food and Vitamins and Supplements! Oh My! Demystifying nutrition: the value of food,
vitamins and supplements , Harvard Medical School, disponibil la adresa:
https://hms.harvard.edu/sites/default/files/assets/Sites/Longwood_Seminars/Nutrition_3_5_13.pdf , [Accesat la
data de 28/12/2018]
26 Talbott Shawn M . (2003), A guide to understanding dietary supplements , The Haworth Press, Printed in the
United States of America, New York, p. 27
27 Nabavi Seyed Mohammad, Silva Ana Sanches (2019), Nonvitamin and nonmineral nutritional supplements ,
Publisher: Academic Pr ess, p. 7

19
Prevalența suplimentelor în rândul sportivilor a fost estimată la nivel internațional între
37% și 89%, frecvența mai mare fiind raportată la sportivii de elită și cei mai în vârstă28.
Motivele pentru utilizarea acestora includ îmbunătățirea performanței sau recuperarea,
îmbunătățirea sau menținerea sănătății, creșterea energiei, compensarea alimentării
necorespunzătoare, suportul imunității și manipularea compoziției co rporale. Puțini sportivi au
capacitatea de a efectua o evaluare profesională a obiceiurilor lor nutriționale de bază. În plus,
practicile de acest fel sunt adesea ghidate de către familie, prieteni, colegi, antrenori, internet și
comercianții cu amănuntul, mai degrabă decât de dieteticienii din domeniul sportului și alți
profesioniști din domeniul științelor sportive.
Utilizarea suplimentelor sportive reprezintă o alegere personală, dar, totuși, un subiect
controversat. Rolul profesioniștilor din domeniul s ănătății, este acela de a construi o bună
comunicare cu sportivii și de a furniza informații credibile, bazate pe dovezi, referitoare la
adecvarea, eficacitatea și dozajul pentru utilizarea alimentelor și suplimentelor sportive.
Apelarea la suplimente alim entare ajută la asigurarea îndeplinirii obiectivelor nutriționale
sportive, prevenirea sau tratamentul deficiențelor nutriționale. Factorii care trebuie luați în
considerare în analiza acestei categorii de produse se referă la analiza scopului nutrițional sau
a beneficiului asupra performanțelor individului, pe care produsul trebuie să îl asigure prin
utilizarea sa, calitatea dovezilor acestor presupuse beneficii, experiența anterioară privind
reacția individuală și consecințele de sănătate. Din ce în ce ma i mult, sportivii și indivizii activi
caută profesioniști să -i îndrume în a face alegeri alimentare, pentru a -și susține și îmbunătăți
performanțele fizice.29

28 Travis Thomas, Louise M. Burke, Kelly Anne Erdman (2016), Nutrition and Athletic Performance , Article in
Medicine and science in sports and exercise, March 2016, Official Journal of the American College of Sports
Medicine, p. 558, disponibil la adresa: https://www.researchgate.net/publication/297695609 , [Accesat la data de
9/12/2018]

20
CAPITOLUL II
DOPING -UL SPORTIV

2.1. Noțiuni generale
Dopajul este termenul pe care îl cunoaștem cel mai bine, la un nivel popular, pentru a
descrie utilizarea metodelor de „îmbunătățire” ilegală a performanțelor sportive. Nu toate aceste
„îmbunătățiri” sunt interzise, și nu toate sunt administrate sub formă de pil ule sau prin injectare.
„Îmbunătățirea” este un termen cuprinzător, dar care ridică unele probleme, deoarece nu toate
îmbunătățirile fac sportul mai bun. Cu toate acestea, termenul de dopaj este familiar pentru a
descrie problema consumului de substanțe in terzise în sport.
Conform literaturii de specialitate, prin doping se înțelege „prezența în umorile (urină,
sânge) organismului a unor substanțe cu acțiune nefiziologică sau utilizarea unor metode care
cresc artificial performanța sportivă și aduc prejudi cii sănătății și eticii sportive. De asemenea,
se consideră doping influențarea utilizării substanțelor dopante, comercializarea acestora,
precum și neprezentarea la controlul doping”29.
Când vorbim de așa -zisele „îmbunătățiri”, se aduc în discuție modalit ățile prin care se
poate realiza dopajul, și anume: dopaj tehnologic, dopaj emoțional sau dopajul prin consumul
de substanțe interzice, și, în funcție de variantă, poate fi considerată o decizie greșită ori de -a
dreptul respingătoare. Tehnologia și știința concură pentru a ajuta la îmbunătățirea
performanțelor sportivilor. Inovații în tehnicile de instruire și echipamentele sportive, cum ar fi
pantofii de alergare, de exemplu, au drept rezultat îmbunătățirea biomecanicii alergătorilor și a
timpilor obținuți în curse30.
Măsurile de îmbunătățire a performanțelor sportive sunt din ce în ce mai variate,
numeroase și complexe. Substanțele interzise, precum Hormonul de creștere umană (HGH),
eritropoietina (EPO) și steroizii anabolizanți sunt doar câteva din opțiun ile care au drept scop
intensificarea capacităților sportive.
Îmbunătățiri actuale și viitoare
Deși îmbunătățirile fizice sunt cele mai dorite în sportul de performanță, aspectele
afective, morale, cognitive și spirituale sunt, de asemenea, importante. Psihologii sportivi au

29 Avramescu Taina, Nutriție și doping , suport de curs, p. 52, disponibil la adresa:
http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica -kineto/pdf/studenti/cursuri%20master/Nutritie_doping_curs.pdf ,
[Accesat la data de 12/01/2019]
30 Troth en Tracy J. (2018), Spirituality, sport, and doping: more than just a game , Series: SpringerBriefs in
Religious Studies, Publisher: Springer International Publishing, p. 29

21
stabilit că toate acestea interferează în performanța atletului. Astfel, sportivii învață că
alimentația, somnul, stresul, gândurile și emoțiile afectează performanțele lor sportive.
Atletul poate încerca, de asemenea, să ignore sau să depășească orice aspect al sinelui pe
care îl percepe ca împiedicând performanța atletică. Un astfel de mod de gândire poate duce la
„auto -vătămare, inclusiv abuz de substanțe, tulburări de alimentație, osteoporoză, amenoree,
suprasolicitare , leziuni cronice legate de sport, arsuri și depresie”31.
Îmbunătățiri morale
În sportul de performanță există coduri morale, despre care se poate spune că, uneori, se
contrazic. La nivel oficial, codurile morale aplicate în sport includ valori precum cele numite
de Agenția Mondială Anti -Doping (WADA): „Etica, fair -play și onestitate; Sănătate; Excelență
în performanță; Caracter și educație; Distracție și bucurie; Lucru în echipă; Dedicare și
angajament; Respectarea regulilor și a legilor; Respectul față de ceilalți participanți; Curaj;
Comunitate și solidaritate”(WADA 2009). Dar, neoficial, câștigând și, uneori, câștigând cu
orice preț, constituie adevăratele scopuri care se urmăresc prin practicarea sportului32.
Stimulentele sistemului nervos central, cum ar fi metilfenidații, efedrină și amfetamine
(toate interzise de WADA) și cofeină – care nu este interzisă în toate formele, dar este
monitorizată – pot avea efecte asupra agresivității, spiritului de competitivitate și creșterea
vigilenței. Aceste trăsături sunt dorite în multe competiții sportive, deoarece pot crește șansele
de a câștiga33. În timp ce scăderea agresivității și creșterea sacrificiului de sine adesea sunt
presupuse a fi comportamente morale, de dorit a se manifesta, există zvo nuri privind metode de
editare a genei, cu scopul de a îmbunătăți hormon creșterii umane (HGH), care stimulează
producerea de factori de creștere asemănător insulinei (IGF -1) și testosteronului. Problema care
se ridică este cum și cine decide cum pot fi fo losite aceste bio -intervenții. Deși controversată,
oxitocina continuă să fie prezentată ca o posibilă cale de a crește comportamentul altruist și
empatia34,35. Însă, contrar așteptărilor, aceste atitudini nu indică un comportament de dorit,
deoarece se man ifestă doar față de membrii unui grup. Ca urmare, utilizarea oxitocinei are
potențialul de a spori conflictul prin legarea noastră mai aproape de rudă, în detrimentul celor
care nu sunt rude. Se poate ușor imagina implicațiile pentru sport.

31 Sinden, J. L. (2012), The elite sport and Christianity debate: Shifting focus from normative values to the
conscious disregard for health , Journal for Religious Health, Nr. 52/2012, p. 338
32 Trothen Tracy J. (2018), Spirituality, sport, and doping: more than just a game , Series: SpringerBriefs in
Religious Studies, Publisher: Springer International Publishing, p. 31
33 Persson, I., & Savulescu, J. (2015), Summary of unfit for the future , Journal of Medical Ethics, Nr. 41/2015, p.
338–339
34 Jones, D. G. (2013), Moral enhancement as a technological imperative , Perspecti ves on Science and Christian
Faith, Nr. 65/2013, p. 190
35 Persson, I., & Savulescu, J. (2015), Summary of unfit for the future , Journal of Medical Ethics, 41, p. 338

22
Competițiile i nternaționale, cum ar fi Jocurile Olimpice, aprind aceste pasiuni. Folosite
în scopul obținerii victoriei, astfel de metode „pot spori diviziunea între noi și ei, și creșterea
agresiunii și competitivității”.

Îmbunătățiri cognitive
Utilizarea îmbunătățiri lor cognitive este uneori denumită doping cerebral și majoritatea
substanțelor folosite în acest scop sunt interzise în sport. Sunt interzise pastilele de cafeină sau
băuturile energizante. Doar sportivii cu prescripție medicală au, de obicei, permis să fo losească
aceste medicamente pentru tratarea problemelor de ADD/ADHD (Ritalin) și narcolepsia
(Provigil). Însă, această permisiune a ispitit pe unii sportivi să obțină prescripții medicale, cu
ajutorul cărora să obțină produsele farmaceutice respective, cu toate că erau nejustificate. Ca
exemplu, aproape unu din zece jucători de baseball profesioniști folosesc Ritalin pentru
tulburări de deficit de atenție. Însă, dacă am compara cu statisticile potrivit cărora doar patru
până la șase la sută din populația ge nerală utilizează acest medicament, atunci se poate afirma
că este o situație ce ridică semne de întrebare36.
Tehnicile de stimulare a creierului care implică interfețe creier -calculator și
neuromodulare sunt utilizate în sport pentru a îmbunătăți formarea , a reduce leziunile, a ajuta
la tratarea leziunilor, și, în final, pentru îmbunătățirea performanței. Electroencefalogramele
(EEG) se dovedesc foarte utile în stimularea învățării motrice a atleților și monitorizarea
funcției motorii prin citirea biomarke rilor care prezic performanța37.
Tehnicile de stimulare a creierului sunt, de asemenea, folosite pentru a îmbunătăți
performanțele atletice. Stimularea magnetică transcraniană îmbunătățește rezistența prin
schimbarea perceperii efortului de către atleți, f ăcând mai ușoară transmiterea mesajelor cu
privire la depășirea durerii sau starea de epuizare, care, în mod natural, ar încuraja atletul să se
oprească. Unii autori în domeniu susțin că astfel de metode au fost folosite la Jocurile Olimpice
de iarnă din 2 01838.

36 Kennedy, B. (2015, April 20), MLB’s exemption rate for ADHA drugs „highly suspicious” , The Toronto Star .
https://www.thestar.com/sports/baseball/2015/04/20/mlbs -exemption -rate-foradhd –
drugs -highly -suspicious.html . Accesat 26 februarie 2018
37 Cheron, G., et al. (2016), Brain oscillations in sport: Toward EEG biomarkers of performance , Fronti ers in
Psychology, 7/2016, p. 246
38 Hutchinson, A. (2018). Mind, body and the curiously elastic limits of human performance . New
Zealand: HarperCollins Publishers.

23
Îmbunătățiri afective și spirituale
Exită sporturi, precum tir -ul sau golful, în care sportivul trebuie să fie calm și concentrat,
stare care se induce artificial prin intermediul unui medicament numit propranolol. Alte
sporturi, ce implică sprinturi, ca de exemplu ciclismul sau patinajul viteză, necesită o atitudine
agresivă, iar canotajul sau patinajul perechi implică empatia. Specialiștii în domeniu39 susțin că
există metode prin care toate acestea sunt trăiri emoționale pot fi ind use.

Îmbunătățiri fizice
Dimensiunile ființei umane, atât cele morale, cognitive, afective, spirituale, cât și cele
fizice, nu pot fi tratate ca părți disparate, deoarece atunci când un aspect al sinelui este
modificat, celelalte aspecte sunt, de asemenea, afectate. Dar pentru înț elegerea mai clară a
modalităților de îmbunătățire artificială a performanțelor sportive, am analizat doar acele
aspecte care pot fi supuse unor astfel de tratamente.
În afara substanțelor injectabile, inteligența artificială se poate folosi în antrenam ent, în
cadrul intervențiilor chirurgicale, prin proteze de înaltă tehnologie, dar și în cadrul științei și
tehnologiei genetice. Inovațiile în ceea ce privește îmbunătățirea tehnicilor de antrenament sunt,
în general, acceptate, cu condiția ca aceste tehn ici să nu implice utilizarea de medicamente
interzise sau sisteme interzise de administrare a corpului, cum ar fi editarea genei. Am
menționat deja câteva tehnici de pregătire tehnologică, cum ar fi neuromodularea și feedbackul.
Terapiile genetice în sport includ acele terapii folosite pentru a preveni „ruptura țesutului
muscular, sau care pot grăbi procesul de vindecare, tratamente pentru a spori producția de celule
roșii din sânge și potențialele terapii care blochează durerea „(WADA 2018).
Codul mondial anti -doping indică faptul că „fiecare atlet este obligat să se asigure că nicio
substanță interzisă nu a ajuns în organismul său și poartă responsabilitatea constatării situațiilor
contrare”40. Cercetările efectuate în domeniu relevă faptul că un p rocent de 44% din probele de
dopaj constatate pozitive de Organizația Antidoping din Marea Britanie au la bază
administrarea suplimentelor alimentare care conțin substanțe interzise. Cu ocazia Jocurilor
Olimpice de Iarnă de la Soci din anul 2014 au fost ev idențiate un număr de 2631 teste pentru
depistarea cazurilor de dopaj, dintre care 7 au indicat un rezultat pozitiv. Cei aflați în cauză au
susținut ideea că rezultatele respective au fost cauzate de consumul de suplimente alimentare.

39 Trothen Tracy J. (2018), Spirituality, sport, and doping: more than just a game , Series: SpringerBriefs in
Religious Studies, Publisher: Springer International Publishing, p. 34
40 Agenția Mondială Anti -Doping (2009), Codul mondial anti -doping , disponibil la adresa:
http://www.anad.gov.ro/pdf/legislatie/i -codul -mondial -anti-doping.pdf , [Accesat la data de 19/10/2018]

24
2.2. Lista substanțel or dopante
Cele mai des întâlnite astfel de substanțe sunt steroizi anabolizanți, sibutramină și altele
care pot provoca efecte adverse asupra sănătății sistemului cardiovascular, sistemului nervos
central, endocrin și genital. Riscul ingerării de către c onsumator a unor substanțe hormonale ar
putea fi prezent chiar în produsele non -hormonale, cum ar fi vitaminele, mineralele, aminoacizii
și alții, din cauza faptului că regimul actual de înregistrare și de producție este liber, iar
efectuarea analizelor ca litative și cantitative este recomandabilă, dar nu obligatorie. Din acest
motiv, consumatorii unor astfel de produse nu sunt protejați41.
Substanțele interzise atât în cadrul competițiilor sportive, cât și în afara acestora, conform
prevederilor Agenției M ondiale Anti -Doping sunt42:
➢ substanțe neaprobate – orice substanță farmacologică, care nu este cuprinsă în
una dintre următoarele secțiuni ale Listei și nu are aprobarea curentă a unei
autorități guvernamentale de reglementare în domeniul sănătății pentru uzul
terapeutic uman (substanțe aflate în curs de dezvoltare preclinică sau clinică sau
retrase, substanțe „designer”, substanțe aprobate doar pentru uz veterinar) este
interzisă
➢ agenți anabolici – sunt interziși agenții anabolici și steroizii anabolici an drogeni
(SAA exogeni și endogeni)
➢ hormoni peptidici, factori de creștere, substanțe înrudite și mimetice:
✓ eritropoietine (EPO) și agenții care afectează eritropoieza
✓ hormoni peptidici și modulatori ai hormonilor
✓ factori de creștere și modulatori ai factorilor de creștere
➢ beta-2 agoniști – toți beta -2 agoniștii selectivi și non -selectivi, inclusiv toți
izomerii optici D – și L – sunt interziși. Această categorie include anumite
substanțe: fenoterol, formoterol, higenamină, indacaterol, olodaterol, proca terol,
reproterol, salbutamol, salmeterol, terbutalină, tulobuterol, vilanterol; fac
excepție : formoterol inhalat, salbutamol inhalat, salmeterol inhalat.
➢ hormoni și modulatori metabolici:
✓ inhibitori de aromatază

41 Baume N., Mahler N., Kamber M., Mangin P., Saugy M. (2006), Research of stimulants and anabolic steroids
in dietary supplements , Scandin avian Journal of Medicine and Science in Sports 16/2006, p. 41 -48.
42 Agenția Națională Anti -Doping, Lista interzisă – 2019 STANDARD INTERNAȚIONAL , disponibilă la adresa:
http://anad.gov.ro/web/wp -content/uploads/2019/01/LISTA -2019 -web.pdf , [Accesat la data de 25/01/2019]

25
✓ modulatori ai receptorilor selectivi de estrogeni (SERM) incluzând, dar
nelimitându -se la raloxifen, tamoxifen, toremifen
✓ alte substanțe anti -estrogenice incluzând, dar nelimitându -se la: clomifen,
ciclofenil, fulvestrant
✓ agenți care modifică funcțiile miostatinei , incluzând, dar nelimitându -se la:
inhibitori ai miostatinei
➢ diuretice și agenți mascatori:
✓ desmopresina, probenecid, substituenți de plasmă (albumină, dextran,
hidroxietil amidon și manitol)
✓ acetazolamid, amilorid, bumetanid, canrenon, clortalidon, acid etacrinic,
furosemid, indapamid, metolazon, spironolactonă, tiazide
(bendroflumetiazidă, clorotiazidă și hidroclorotiazidă, tri amteren) și
vaptani (tolvaptan)
➢ stimulente: toate stimulentele, inclusiv toți izomerii optici (D – și L-) sunt
interzis e:
✓ stimulente nespecifice: adrafinil, amfepramonă, amfetamină,amfetaminil,
amifenazol,benfluorex, benzilpiperazină, bromantan, clobenzorex,
cocaină
✓ stimulente specifice
➢ narcotice: sunt interzise următoarele: buprenorfina, dextromoramida,
diamorfina (heroi nă), fentanil și derivații săi, hidromorfona,metadona, morfina,
nicomorfina, oxicodona, oximorfona, pentazocina, petidina
➢ canabinoide:
✓ naturale: canabis, hașiș și marijuana
✓ sintetice: Delta 9 -tetrahidrocanabinol (THC) și alte canabimimetice
(din această categorie este exceptat Canabidiolul .
➢ glucocorticoizi: toți glucocorticoizii sunt interziși în administrarea orală,
intravenoasă, intramusculară sau rectală; această categorie include:
✓ betametazonă
✓ budesonid,cortizon,de flazacort,dexametazonă,fluticazonă,hidrocortizon,
metilprednisolon, prednisolon, prednison, triamcinolon.

26
Alături de acestea, beta-blocantele sunt interzise în timpul competiției în automobilism,
biliard, darts, glf, schi, sporturi subacvatice, tir și tir c u arcul, în aceste ultime două categorii
fiind interzise și în afara competiției43.

2.3. Principalele clase și metode doping
Principalele clase în care se pot clasifica substanțele dopante sunt stabilite în literatura
de specialitate astfel44:
➢ stimulente : reprezintă substanțe de sinteză ce produc stimularea sistemului
nervos, în această clasă fiind cuprinse: psihostimulente (amfetamine și derivații
acestora), analeptice cardiorespiratorii ( coramina, cardiozol),
simpatomimetice (efedrina și derivați), antidepresive (imipramina, IMAO),
diverse substanțe excitante ale SN (stricnina, heptaminol).
➢ analgezice -narcotice : aceste substanțe scad percepția senzației algice și dau
narcomanie prin folosi re repetată: codeina, heroina (diamorfina),
dihydrocodeina, etylmorfina, metadone, morfina, pentazocina, pethidine,
fenazocina etc. și compușii înrudiți.
➢ agenți anabolizanți : au drept scop stimularea fenomenelor anabolice; această
clasă include: clostebol, nandrolone, oxandrolone, testosteron (rația
testosteron/epitestosteron în urină mai mare decât 6), dehydroclormethyl –
testosteron, mentandienone, norethandrolone, stanazolol și compușii înrudiți ;
substanțele chimice respective se aseamana ca stru ctură și activitate cu
hormonul masculin, testosteronul, care, de asemenea, este considerat substanță
dopantă.
➢ diuretice: acetazolamida, amiloride, benziazide, acid etacrinic, furosemide
spironolactone și compuși înrudiți ; utilizarea acestor substante în s port are
următoarele rațiuni: reducerea rapidă a greutății corporale, în sporturile pe
categorii de greutate și reducerea concentrației unor droguri interzise, în urină,
prin accelerarea excreției urinare, îngreunând astfel detecția drogurilor interzise.
Din aceste motive sunt considerate doping, motiv pentru care în sporturile pe
categorii de greutate probele doping se recoltează chiar la cântarul oficial.

43 Dominteanu Teodora (2008), Dopajul în sport , disponibil la adresa: http://www.confe rinte-
defs.ase.ro/2008/14_3%20bis.pdf , [Accesat la data de 26/11/2018]
44 Avramescu Taina, Nutriție și doping , suport de curs, p. 56 -60, disponibil la adresa:
http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica -kineto/pdf/studenti/cursuri%20master/Nutritie_doping_curs.pdf ,
[Accesat la data de 12/01/201 9]

27
➢ hormoni peptidici și glicoproteici :
✓ corticotropina -ACTH (Adrenocorticotropic hormone)
✓ somatotropina -STH -HGH (Human Growth Hormone),
✓ gonadotropina corionică placentară – HGG (Human Chorionic
Gonadotropine)
✓ eritropoietina –EPO (Erythropoietin) .
Corticotropina (ACTH) a fost greșit utilizată în sport în scopul creșterii nivelului sanguin
al cor ticosteroizilor endogeni, pentru a se obtine efectele euforizante ale corticosteroizilor.
Hormonul de creștere hipofizar (STH -HGH) este folosit ca anabolizant.
Metodele de doping, pe baza precizărilor Agenției Mondiale Anti -Doping, preluate de
Agenția Națională Anti -Doping, la care sportivii pot apela , se clasifică astfel45:
➢ manipularea sângelui și a componentelor sângelui – sunt interzise următoarele:
✓ administrarea sau reintroduce rea oricărei cantități de sânge autolog,
alogenic (homolog) sau heterolog sau de produse hematologice din
celule roșii de orice o rigine, în sistemul circulator
✓ creșterea artificială a absorbției, transportului sau eliberării de oxigen”.
Metoda include, făr ă a se limita la acestea: „perfluorochimicale,
efaproxiral (RSR13) și produsele pe bază de hemoglobină modificată, de
exemplu înlocuitorii de sânge pe bază de hemoglobină și produșii de
hemoglobină micro -încapsulată, cu excepția oxigenului suplimentar prin
inhalare
✓ orice formă de manipulare intravasculară a sângelui sau a componentelor
sângelui, prin mijloace fizice sau chimice
➢ manipularea chimică și fizică -sunt interzise următoarele:
✓ falsificarea sau încercarea de falsificare cu scopul de a altera integrit atea
și validitatea probelor recoltate în timpul controlului doping”; aceasta
include, dar nu se limitează la substituția și/sau alterarea urinei (de
exemplu proteazele)
✓ infuziile și/sau injecțiile intravenoase cu mai mult de 100 mL în total pe
o perioadă de 12 ore, cu excepția celor efectuate în mod legitim pe
parcursul tratamentelor spitalicești, al procedurilor chirurgicale sau al
investigațiilor clinice pentru stabilirea diagnos ticului

45 Agenția Națională Anti -Doping, Lista interzisă – 2019 STANDARD INTERNAȚIONAL , disponibilă la adresa:
http://anad.gov.ro/web/wp -content/uploads/2019/01/LISTA -2019 -web. pdf, [Accesat la data de 25/01/2019]

28
➢ dopajul genetic și celular – sSunt interzise următoarele metode, care au
capacitatea de a spori performanța sportivă:
✓ utilizarea de polimeri ai acizilor nucleici s au analogi ai acizilor nucleici
✓ utilizarea de agenți de editare genetică proiectați să modifice secvențele
de genom și/sau reglementarea t ranscripțională sau e pigenetică a
expresiei genetice
✓ utilizarea de celule normal e sau celule modificate genetic .

2.4. Legislația privind substanțele dopante la nivel european și în România
Legislația la nivel mondial sau european, dar și la nivel naționa l, în materie de dopaj, este
arminizată, având la bază prevederile formulate anual de Agenția Mondială Anti -Doping, care
publică lista interzisă a substanțelor considerate dopante pentru sportivi (stabilită prin
prevederile Codului Mondial Anti -Doping), și care reprezintă un standard internațional în
materie, al cărui scop constă în armonizarea la nivel mondial a elementelor anti -doping de bază
.
În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea
și combaterea dopaju lui în sport, republicată, cu modificările ulterioare, Agenția Națională
Anti- Doping a elaborat Strategia națională anti -doping pentru perioada 2018 -2022, în scopul
concentrării/coordonării mai eficiente a activităților și resurselor pentru următorii 5 an i. În acest
sens, au fost stabilite „obiectivele generale și specifice pe direcțiile de acțiune asumate de toate
instituțiile și autoritățile implicate în reducerea amplorii fenomenului dopajului, precum și în
vederea prevenirii și combaterii producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare
de risc”46.
În societatea contemporană nu se poate vorbi despre performanță în sport, în general,
avându -se în vedere și sportul recreativ, fără a se vorbi despre dopaj și de implicațiile acestuia,
de al terarea valorilor sportului și a principiilor sportive, dar mai ales de implicațiile acestuia
asupra sănătății sportivilor și a practicanților de sport recreativ. În acest context, în ultimii ani,
statele lumii au acordat o mai mare importanță activității anti-dpoing prin crearea de organizații
specializate în prevenirea și combaterea dopajului în sport și implementarea de strategii anti –
doping, cu obiective și direcții de acțiune similare.
Pentru prevenirea și combaterea consumului de substanțe dopante în rândul practicanților
de sport recreativ s -a creat cadrul legislativ care reglementează acest domeniu. Astfel, s -au creat

46 Hotărârea nr. 398/2018 privind aprobarea Strategiei naționale anti -doping pentru perioada 2018 -2022 și a
Planului de acțiune pentru implementarea acesteia, publicată în M.Of. al României din 25 iunie 2018

29
premisele diminuării surselor de distribuție a substanțelor interzise în sălile de culturism și
fitness,iar piața pentru sportivi s -a redus ținând cont de faptul că nu mai pot fi comercializate
în România, fără drept, substanțe interzise/dopante și produse care conțin substanțe
interzise/dopante.
Conform prevederilor legislative din țara noastră, dopajul în sport reprezintă una sau mai
multe încălcări ale reglementărilor anti -doping, precum47:
✓ „ prezența unei substanțe interzise sau a metaboliților acesteia ori a markerilor ei în
proba biologică provenită de la un sportiv;
✓ utilizarea sau tentativa de a utiliza o substanță interzisă sau o metodă interzisă;
✓ evitarea, refuzul sau neprezentarea nejustificată pentru prelevarea de probe;
✓ încălcarea de 3 ori, într -o perioadă de 12 luni, a reglementărilor în vigoare
referitoare la disponibilitatea sportivului pentru testarea dopi ng în afara competiției,
inclusiv nerespectarea de către sportiv a obligației de a furniza informații privind
localizarea sa, precum și a reglementărilor privind testele neefectuate, conform
Standardului internațional pentru testare și investigații al Agen ției Mondiale Anti –
Doping, inclusiv orice combinație de 3 asemenea încălcări într -o perioadă de 12 luni;
✓ falsificarea oricărei părți a controlului doping, care include, fără a se limita la,
obstrucționarea intenționată sau încercarea de a obstrucționa un ofițer de control
doping, furnizarea de informații false unei organizații anti -doping sau intimidarea
ori încercarea de a intimida un posibil martor;
✓ deținerea de substanțe și/sau de metode interzise;
✓ traficarea sau tentativa de traficare a oricărei substanțe și/sau metode interzise;
✓ administrarea unui sportiv în competiție și/sau în afara competiției a oricărei
substanțe și/sau metode interzise;
✓ complicitatea prin asistarea, încurajarea, sprijinirea, instigarea, acoperirea sau orice
alt tip de complicitate intenționată implicând o încălcare sau o tentativă de încălcare
a unei reglementări anti -doping, inclusiv introducerea unui sportiv în competiție pe
perioada suspendării;
✓ asocierea între un sportiv și o persoană care a suferit o suspenda re, ca urmare a
implicării într -un caz de încălcare a reglementărilor anti -doping sau a fost
condamnat în baza unei proceduri profesionale, disciplinare sau penale, pentru o
faptă care ar fi constituit o încălcare a reglementărilor anti -doping, numai după ce

47 Legea nr. 227/2 006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, republicată în M.Of. nr. 156 din 1 martie
2016, art. 2, alin. 2

30
sportivul sau o persoană din personalul asistent al sportivului a fost notificată în
scris”.
Cadrul legislativ românesc este completat de Legea 10/2011 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilic it de substanțe
cuprinse în Lista interzisă48. Conform acestor modificări, titlul acesteia s -a modificat în „Legea
privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare
de risc”.
Norma legislativă respectivă reg lementează prevenirea și combaterea producerii și
traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc, care sunt prevazute în anexa care face
integranta din legea respectivă.

2.5. Efecte ale folosirii steroizilor anabolici la sportivi
Publicul tr ebuie să fie sfătuit cu privire la beneficiile potențiale, dar și la eventualele
pericole potențiale pe care aceste suplimente le pot induce în sănătate49.
Cele mai importante motive care stau la baza interzicerii dopingului în creșterea
performanțelor spo rtive sunt următoarele50:
✓ „folosirea dopingului oferă un avantaj incorect unor sportivi față de alții („o
competiție se desfășoară între atleți și nu între medici sau farmaciști”;
✓ sportivii ce utilizează diverse medicamente riscă dependența, afectarea gravă a
sănătății și chiar moartea;
✓ unele medicamente afectează capacitatea de judecată și pot prejudicia alți sportivi.
Stimulentele ameliorează atenția și măresc starea de veghe, reduc oboseala sau, mai bine
spus, percepția senzației de oboseal ă, dar, totodată, cresc agresivitatea, scad autocontrolul,
discernământul, facultatea de judecată.
Steroizii anabolizanți, EPO, HGH și dopajul sanguin sunt unele dintre cele mai cunoscute
substanțe care îmbunătățesc performanța. Acestea sunt interzise în s port deoarece pot să ofere
un avantaj ascuns și să aibă efecte secundare potențial grave asupra utilizatorului. De exemplu,
„steroizii anabolizanți pot deteriora organele majore, pot reduce fertilitatea, crește tensiunea
arterială, provoca cheaguri de sâng e sau chiar leziuni ale tendoanelor, dar și tulburări

48 Legea 10/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului
ilicit de substanțe cu prinse în Lista interzisă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 180 din 15 martie 2011
49 Nabavi Seyed Mohammad, Silva Ana Sanches (2019), Nonvitamin and nonmineral nutritional supplements ,
Publisher: Academic Press, p. 7
50 Avramescu Taina, Nutriție și doping , suport de curs, p. 53, disponibil la adresa:
http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica -kineto/pdf/studenti/cursuri%20mas ter/Nutritie_doping_curs.pdf ,
[Accesat la data de 12/01/2019]

31
psihiatrice”. De asemenea, „dopajul prin sânge crește riscul de accident vascular cerebral, stop
cardiac și embolie” (WADA 2014).
Mecanismele de acțiune ale steroizilor anabolizanți androgeni în creșterea forței
musculare sunt:
✓ creșterea sintezei proteinelor musculare;
✓ inhibarea efectelor catabolice ale glucocorticoizilor;
✓ inducerea agresivității ce determină creșterea travaliului muscular.
Însă, reacția masei musculare la administrarea de steroiz i este strâns legată de doza care
se administrează. Astfel, o doză redusă produce un efect modest, în timp ce o doză crescută are
ca efect o mare creștere a masei active. Un argument important împotriva folosirii acestor
substante în sport este reprezentat de efectele adverse ce apar asupra organelor. Unul dintre
marii atleți ai lumii, acuzat de dopaj a fost Ben Jonson la J.O. din 1988 in Coreea, care a fost
gasit pozitiv pentru steroizi anabolizanți.
Actualmente, unii sportivi au abandonat folosirea steroi zilor optând pentru STH (hormon
de creștere), predicția fiind aceea că, pe viitor, această substanță va fi folosită la fel de abuziv
ca și steroizii.
Cercetarea efectelor utilizării steroizilor androgeni anabolizanți a evidențiat faptul că, în
scopuri tera peutice, „pot crește toleranța la exerciții, făcând mușchii mai capabili la
suprasolicitare, protejându -i de deteriorarea fibrelor musculare și îmbunătățind nivelul sintezei
proteinelor în timpul recuperării”51. Însă, specialiștii semnalează faptul că se manifestă un abuz
între sportivi, cu precădere în cazul culturiștilor, care, în felul acesta, încearcă să -și
îmbunătățească performanțele sportive prin creșterea masei musculare și corporale.
Literatura de specialitate relevă faptul că utilizarea abuzivă a steroizilor androgeni
anabolizanți poate avea efecte negative, „unele pot fi chiar fatale, mai ales în sistemul
cardiovascular, deoarece acestea pot crește riscul de moarte subită cardiacă (SCD), infarct
miocardic, lipoproteine serice modificate și hipert rofie cardiacă”52. Ca o dovadă, în perioada
1990 -2012 au fost identificate „19 cazuri fatale, în care autopsia a exclus în toate cazurile
cauzele extracardice de deces”.

51 Frati P. (2015, January), Anabolic Androgenic Steroid (AAS) related deaths: Autoptic, Histopathological and
Toxicological Findings, [Abstract], Current Neuropharmacology 73(1): p. 146 -159, dis ponibil la adresa:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26074749 , [Accesat la data de 28/01/2019].
52 Frati P. (2015, January), Anabolic Androgenic Steroid (AAS) related deaths: Autoptic,
Histopathological and Toxicological Findings, [Abstract], Current Neuropharmacology 73(1): p. 146 –
159, disponibil la adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26074749 , [Accesat la data de
28/01/2019].

32
Așadar, folosirea pentru o perioadă lungă de timp a steroizilor anabolizanți poate gen era
o serie de efecte secundare, negative, în funcție de tipul de steroid care a fost utilizat.

2.6. Efecte secundare ale dopajului și consumului de substanțe stimulatoare
Cu toate că există mențiuni în literatura de specialitate referitoare la folosirea dopajului
în cadrul reuniunilor sportive încă din antichitate, actualmente, s -a ajuns la concluzia că
folosirea medicamentelor ca modalitate de îmbunătățire a performanței este îngrijorătoare. La
baza acestui aspect stau următoarele motive53:
✓ utilizarea m edicamentelor de îmbunătățire a performanței s -a răspândit, pe parcursul
anilor, la grupuri care nu le foloseau anterior;
✓ sportivii se îndreaptă mai ușor spre medicamente care îmbunătățesc performanța
decât au făcut -o în trecut, utilizând doze mai mari și substanțe mai riscante;
specialiștii vorbesc despre o „mentalitate a pilulelor”;
✓ creșterea numărului de mărci contrafăcute pe piața medicamentelor de îmbunătățire
a performanțelor și scăderea, concomitent, a calității.
Actualmente, dopajul nu este doar o problemă a sportului de performanță, pentru că
utilizarea substanțelor dopante în sporturile de agrement sau chiar pentru modelarea corpului
reprezintă o problemă a societății. Efectele secundare asupra sănătății sunt aceleași, poate chiar
mai mari din cau za cantității cecontrolate de medicamente consumate. Prin urmare, lista
substanțelor dopante în sport trebuie să fie în mod constant adaptată schimbărilor în utilizarea
practică a acestora.
Efectele secundare biomedicale ale utilizării substanțelor dopante sunt aproape
necunoscute publicului. Cele mai multe date științifice provin din investigațiile efectuate cu
animale în situații standardizate privind efectele secundare biomedicale ale consumului de
droguri. Studiile științifice la om în condiții standardizate ar conduce la probleme etice și, prin
urmare, nu sunt disponibile. Informațiile privind sportivii și cantitatea de medicamente
consumate nu sunt în mare parte destul de detaliate, iar cantitatea de medicamente luate de
multe ori n u poate fi reconstituită.
Oricum, majoritatea sportivilor care consumă medicamente dopante iau, în mod obișnuit,
mai mult decât o singură substanță în același timp, astfel că, utilizarea simultană a numeroase

53 Christiane Peters, Thorsten Schulz, Horst Michna (2002), Biomedical Side Effects of Doping, Project of the
European Union , Verlag SPORT und BUCH Strauß – Köln 2002, European Commission, p. 108, disponibil la
adresa: http://www.doping -prevention.com/fileadmin/files/Doping_prevention/en/buchbseod_alt.pdf , [Accesat la
data de 04/02/2019].

33
substanțe este larg răspândită. Datele științif ice despre riscul pentru sănătate al interacțiunii mai
multor substanțe dopante sunt destul de reduse. În acest context, cercetările științifice devin din
ce în ce mai ample și necesare în acest domeniu.
Efectele secundare ale utilizării substanțelor stimulente54:
➢ neurotoxicitatea – este o consecință a expunerii cronice, cu doze mari, la stimulanți ca
dextroamfetamina sau metamfetamin a și este asociat ă cu scăderea concentrației de
dopam ină și serotonină din țesuturi; u nele studii efectuate la primate au arătat că
deteriorarea neuronilor dopaminergici cauzate de metamfetamin ă poate persista până
la 3 ani;
➢ deces ul – survenit în urma hiperpirexiei, convulsiilor, hemoragiei cerebrovasculare
hipertensive, fibrilației ventriculare, insuficienței vent riculare stângi, complicațiilor
consumului intravenos de droguri; a proximativ o treime din decesele după consumul
de cocaină sunt rezultatul intoxicării cu droguri, iar două treimi implică leziuni
traumatice survenite în acțiunea de omucidere, sinucidere, în accidente de circulație,
căderi;
➢ moartea subită – poate să apară în timpul stresului fizic sau emoțional după doze foarte
mari de amfetamină și poate rezulta din disritmii cardiace ;
➢ efecte secundare cardiovasculare :
✓ amfetamine
▫ palpitații, aritmii, tahicardie, hipertensiune arterială
▫ toleranță acută la efectele subiective, dar nu și pentru efectele
cardiovasculare care astfel pot expune indivizii la toxicitatea
cardiovasculară cunoscută a amfetaminelor
▫ hemoragie intracraniană este o complic ație rară
▫ hiper saliva ție, convulsii, accidente vasculare cerebrale, hipertermie,
chiar comă și moarte , la dozele foarte mari
✓ cocain ă
▫ tulburări cardiace și , în consum abuziv, risc pentru ischemia miocardică,
infarct și disritmii, anevrism aortic rupt, endocardită infecțioasă,
tromboz ă vasculară, miocardit ă, cardiomiopati e dilatativă

54 Christiane Peters, Thorsten Schulz, Horst Michna (2002), Biomedical Side Effects of Doping, Project of the
European Union , Verlag SPORT und BUCH Strauß – Köln 2002, European Commission, p. 26, disponibil la
adresa: http://www.doping -prevention.com/fileadmin/files/Doping_prevention/en/buchbseod_alt.pdf , [Accesat la
data de 04/02/2019].

34
▫ moarte subită
➢ efecte secundare respiratorii :
✓ cocaina – atunci când este fumată, poate provoca simptome respir atorii acute,
dureri toracice , leziuni ale septului nazal și ale întregului tract repirator ,cu
hemoragie pulmonară sau edem pulmonar ;
➢ efecte secundare gastro -intestinale :
✓ amfetaminel e
▫ scăderea apetit ului redus, scădere în greutate, gură uscată care provoacă
ulcere, leziuni dentare secu ndare cum ar fi măcinarea dinților
▫ greață, vărsături, la doze mari de cocaina, când are o activitate
anticolinergică marcată și inhib ă motilitatea gastrointestinală, crescând
expune rea mucoas ei gastrice la acid clorhi dric pentru perioade
prelungite, cu apariția ulcerațiilo r, chiar perforațiilor gastroduodenale .
➢ efecte secundare sistemice, musculo -scheletice și cutanate :
✓ cocaia, amfetamina sau fenmetrazină și metamfetamină i.v., determină
▫ rabdomio liză cu mioglobinurie
▫ coagulare intrava sculară diseminată
▫ necroză locală, celulită, granuloame și formarea abceselor după
infiltrarea perivasculară a amfetaminelor
➢ alte efecte secundare :
✓ cocaina – toxicitate hepatică
✓ amfetamine , cocaina – avorturi spontane, prematuritate, greutate mică la
naștere, întârzierea cr eșterii intrauter ine, malformații congenitale, disfuncții
vasculare în timpul sarcinii.
Datorită gamei largi de substanțe nutriționale oferite practicanților sportului, este dificil
să se definească unde se termină sprijinul nutrițional și unde începe dopa jul.
Având în vedere aceste probleme în creștere, Uniunea Europeană, prin organismele
competente, și -a întărit activitățile în cadrul luptei împotriva dopajului în ultimii ani, inițiind un
număr mare de campanii anti -doping.

CAPITOLUL III
STUDIUL CONSUMULUI DE SUBSTANȚE NUTRITIVE, ENERGETICE ȘI
DOPANTE DE CATRE SPORTIVII DIN RAZA IRAȘULUI BEIUȘ ,PE PARCURSUL
ANULUI 2018

35
3.1. Obiectivul studiului
Am urmărit să stabilim gradul de cunoaștere a tuturor aspectelor farmacologice,
deontologice, legislative, toxicologice legate de consumul substanțelor nutritive, energetice și
dopante de către persoanele de pe raza orașului Beiuș pe parcursul anului 2018 care practică
diferite forme sportive, cu scopul de a susține sau îmbunătății performanțele în d omeniul
aplicat.

3.2. Material și metodă
Materialul studiului nostru este reprezentat de un număr de 102 persoane care practică
diferite forme sportive,persoane de pe raza orașului Beiuș și care au acceptat să răspundă
întrebărilor din cadrul chestionarul ui aplicat.
Metoda pe care am utilizat -o în cadrul acestei cercetări în scopul obținerii informațiilor
necesare a fost chestionarul. Acesta a fost metoda de bază utilizată pentru culegerea datelor.
Chestionarul reprezintă un set de întrebări care au ca scop colectarea datelor necesare
atingerii obiectivelor cercetării, și au trei obiective importante:
➢ să transforme informațiile într -un set de întrebări la care vor răspunde subiecții
cărora se adresează;
➢ să motiveze respondentul să co opereze;
➢ să minimizeze riscul apariției erorilor.
Intervievarea s -a realizat cu ajutorul aplicației online Google Forms.
Chestionarul pentru evaluarea atitudinii sportivilor referitor la consumul de substanțe
nutritive, energetice și dopante se regăsește în anexa lucrării.( ANEXA 1)
Din cauza faptului că cercetarea s -a realizat prin email și nu s -a putut purta un dialog
direct, la o parte dintre întrebări , persoanele intervievate nu au răspuns.

3.3. Interpretarea rezultatelor
Rezultatele studi ului au fost interpretate, pe de o parte, după anumite criterii ce țin de
datele personale ale celui intervievat și, pe de altă parte, după răspunsurile referitoare la
substanțele nutritive, energetice și dopante , în corelație cu activitatea sportivă practicată.
Interpretarea rezultatelor după criterii ce țin de datele personale
În funcție de sex
Distribuția participanților la ches tionarul r ealizat a fost următoarea: dintr -un total de 102
persoane chstionate, 26 dintre respondenți au fost de genul feminin, ceea ce a însemnat un
procent de 25,49%, iar restul de 76 au fost persoane de genul masculin, care au cumulat un

36
procent de 74,51% , așa cu m reiese din tabelul 2 și figura 1. Diferența între cele două genuri a
fost de aproximativ 49 puncte procentuale.

Tabel ul 2. Repartiția pe sexe
Frecvența Procent
Feminin 26 25,49%
Masculin 76 74,51%
Răspunsuri 102 100,00%
Intervievați 102
.

Figura1. Repartiția procentuală pe sexe

În funcție de m ediul locativ
Analizați după criteriul domiciliul respondenților, constatăm că majoritatea (74,51%)
provin din mediul urban, în timp ce doar 25,49% sunt din mediul rural , așa cum este relevat în
tabelul 3 și figura 2 . Diferența procentuală între cele două medii de rezidență a fost de 49%.

Tabel ul 3. Repartiția în funcție de mediul locativ
Frecvența Procent
Rural 26 25,49%
Urban 76 74,51%
Răspunsuri 102 100,00%
Intervievați 102

37

Figura 2. Repartiția procentuală în funcție de mediul locativ

În funcție de vârstă
Analizați după criteriul vârstă, participanții la cercetare se încadrează în următoarele
grupe de vârstă:
✓ grupa de vârstă sub 18 ani – în această categorie se încadrează un procent de 9,8%
din totalul participanților (10 persoane dintr -un total de 102);
✓ între 18 și 30 de ani – 60,78% dintre participanții la această cercetare au vârsta
cuprinsă în intervalul r espectiv (62 persoane);
✓ peste 30 de ani – 30 persoane, ce reprezintă un procent de 29,41%.
Datele sunt figurate în tabelul 4 și figura 3, de mai jos.

Tabelul 4. Repartiția în funcție de vârstă
Frecvență Procent
Sub 18 ani 10 9,80%
18-30 ani 62 60,78%
Peste 30 ani 30 29,41%
Răspunsuri 102 100,00%
Intervievați 102

38

Figura 3 . Repartiția în funcție de vârstă

În funcție de n ivelul de studii
Analizați după criteriul studiilor absolvite, constatăm că cei 102 participanți la
cercetarea realizată pot fi grupați după cum urmează:
✓ 11 dintre participanți sunt elevi (10,78%);
✓ 24 sunt studenți (23,53%);
✓ un număr de 67 persoane au altă profesie (65,59%).
Cunoașterea tipologiei participanților la cercetarea realizată este importantă pentru
înțelegerea percepției acestora asupra consumului de substanțe nutritive, energetice și dopante
în practicarea activităților sportive.
Potrivit datelor centralizate în tabelul 5 și figura 4 , observăm că majoritatea participanților
la cercetare, care pot fi priviți drept consumatori potențiali ai unor astfel de substanțe, nu fac
parte din categoria elevilor sau studenților, ci dețin altă profesie, fiind urmați, din punct de
vedere al ponderii în total, de studenți și apoi elevi.

Tabel ul 5. Ocupația persoanelor care au completat chestionarul
Frecvență Procent
Elev 11 10,78%
Student 24 23,53%
Altă profesie 67 65,69%
Răspunsuri 102 100,00%
Intervievați 102

39

Figura 4. Repartiția în funcție de o cupația persoanelor care au completat chestionarul

Interpretarea rezultatelor după întrebările din chestionar ce țin de suplimentele
folosite în sport
Practicați sport în mod regulat?
Foarte important este să cunoaștem dacă participanții la chestionar practică sportul în mod
regulat. Din răspunsurile oferite și centralizate în tabelul 6 și figura 5, constatăm că, dintr -un
total de 102 persoane, un număr de 93 (91,18%) practică sport în mod regulat, iar restul de 9
persoane, respectiv 8,82% nu intră în această categorie.

Tabel ul 6. Practicanți de sport în mod regulat
Frecvență Procent
Da 93 91,18%
Nu 9 8,82%
Răspunsuri 102 100,00%
Respondenți 102
Intervievați 102

Figura 5. Practicanți de sport regulat

40
Ce fel de sport practicați?
Referitor la tipul de sport practicat, în urma analizei informațiilor transmise și evdențiate
în tabelul 7 și figura 6, constatăm că cei 102 respondenți ai chestionarului au oferit un număr
de 139 răspunsuri, astfel:
✓ 11 persoane (7,91%) practică atletismul ;
✓ 8 persoane (5,76%) practică ciclismul;
✓ 27 din respondenți (19,42%) practică fotbal;
✓ 22 persoane (15,83%) practică powerlifting;
✓ 71 persoane (51,08%) practică alte sporturi.
Răspunsurile oferite relevă faptul că unele persoane practică două sau mai multe sporturi.

Tabelul 7. Tipul de sport practicat
Frecvență Procent
Atletism 11 7,91%
Ciclism 8 5,76%
Fotbal 27 19,42%
Powerlifting 22 15,83%
Alt sport 71 51,08%
Răspunsuri 139 100,00%
Respondenți 102
Intervievați 102

Figura 6. Tipul de sport practicat

41
Folosiți suplimente energetice/nutritive/dopante?
O importanță convârșitoare în studiul realizat are întrebarea referitoare la consumul de
suplimente energetice/nutritive/dopante. Răspunsurile oferite indică faptul că, din total, un
număr de 81 persoane (79,41%) sunt consumatori de astfel de substanțe. Restul de 21 persoane
(20,59 procente) au declarat că nu folosesc suplimente la antrenament sau în concursuri.
Rezultatele sunt centralizate în taberlul 8 și fi gura 7.

Tabelul 8. Procentul persoanelor consumatoare de suplimente
nutritive/energetice/dopante
Frecvență Procent
Da 81 79,41%
Nu 21 20,59%
Răspunsuri 102 100,00%
Respondenți 102
Intervievați 102
.

Figura 7. Procentul persoanelor consumatoare dediferite suplimente
nutritive/energetice/dopante

42
Ce fel de suplimente folosiți?
Cele 102 persoane intervievate au oferit un număr de 182 variante de răspuns, ceea ce
înseamnă că o parte dintre acestea apelează la mai multe tipuri de suplimente. Din multitidinea
suplimentelor, cele mai des folosite , așa cum reiese din tabelul și figura de mai jos, sunt
vitaminele și mineralele (la care apelează un număr de 71 persoane din totalul celor intervievați,
respectiv 39,01%); sunt urmate de suplimente e nergetice/pre -antrenament (L -carnitină,
Alanină, Creatină,etc.) – la care apelează 56 persoane, ceea ce înseamnă un procent de 30,77%;
un număr de 38 persoane din cei intervievați (20,88%) folosesc soluții de rehidratare; doar 17
persoane (9,34 procente) din total utilizează substanțe dopante (stimulente, anabolizante,
glucocorticosteroizi,etc.).

Tabelul 9 . Tipul de substanțe folosit
Frecvență Procent
Vitamine și minerale 71 39,01%
Soluții de rehidratare 38 20,88%
Energetice/Pre -antrenament (L -carnitină,
Alanină, Creatină,etc) 56 30,77%
Substanțe dopante (Stimulente, anabolizante,
glucocorticosteroizi,etc) 17 9,34%
Răspunsuri 182 100,00%
Respondenți 102
Intervievați 102

Figura 8. Tipul de substanțe folosit

43
Pe care din următoarele substanțe le -ați consumat/le consumați?
Din categoria suplimentelor energetice, un număr de 24 din participanții la sondajul online au
răspuns că nu consumă astfel de substanțe (23,53% din totalul respondenților). Restul, de 76,47%
apelează la una sau mai multe din substanțele prezentate în grafic, astfel: 44 persoane folosesc creatina
(43,14%); 38 persoane apelează la L -arginină (37,25%); 27 persoane utilizează beta -alanină și tot atâtea
L-carnitină (26,47%). Un n umăr de 35 persoane din totalul celor intervievați folosesc alte substanțe
decât cele prezentate în textul întrebării. Toate datele prelucrate sunt evidențiate în tabelul 10 și figura
9.

Tabelul 10 . Suplimente energetice folosite

Număr Procent din
răspunsuri Procent din
respondenți
L-carnitină 27 13,85% 26,47%
Beta alanină 27 13,85% 26,47%
Creatină 44 22,56% 43,14%
L-arginină 38 19,49% 37,25%
Altele 35 17,95% 34,31%
Nu folosesc astfel de
substanțe 24 12,31% 23,53%
Răspunsuri 195
Respondenți 102
Intervievați 102

Figura 9. Suplimente energetice folosite

44
Cunoașteți efectul acestor substanțe?
Întrebarea referitoare la efectul utilizării substanțelor energetice a generat o varietate de
răspunsuri, a căror analiză evidențiază următoarele aspecte:
✓ cei mai mulți dintre respondenți (34 persoane, respective 33,33%) susțin că da, cunosc
în totalitate efectele substanțelor respective asupra corpului; același număr de
persoane au răspuns că da, cunosc efectele folosirii suplimentelor amintite, însă nu în
totalitate;
✓ 21 persoane (20,59 procente) afirmă că sunt familiarizați într -o mică măsură cu
consecințele utilizării acestor substanțe;
✓ 13 persoane (12,75%) nu cunosc posibilele efecte.
Toate ace ste aspecte sunt centralizate în tabelul și figura de mai jos.

Tabelul 11. Cunostințele consumatorilor despre efectele substanțelor
Număr Procent din
răspunsuri
Da, le cunosc în
totalitate 34 33,33%
Da, dar nu în
totalitate 34 33,33%
Într-o mică măsură 21 20,59%
Nu 13 12,75%
Răspunsuri 102 100,00%
Respondenți 102
Intervievați 102

Figura 10. Cunostințele consumatorilor despre efectele substanțelor energetice

45
Cât de des ați consumat/consumați aceste substanțe?
La întrebarea referitoare la frecvența cu care folosesc substanțele respective, din totalul
de 102 respondenți câți au participat la chestionar, doar 90 de persoane au oferit un răspuns
(11,76% nu au precizat niciuna dintre variantele de răspuns prezentate). Constatăm c ă
majoritatea (48 dintre respondenți – 47,06%) consumă astfel de substanțe des, aproape zilnic;
un număr de 22 persoane (21,57%) folosesc rar aceste suplimente, iar 20 dintre ei (19,61%)
apelează zilnic la substanțele în cauză , așa cum reiese din tabelul 1 2 și figura 11 .

Tabelul 12 . Frecvența folosirii substanțelor energetice
Număr Procent din
răspunsuri Procent din
respondenți
Rar, când îmi amintesc 22 24,44% 21,57%
Des, aproape zilnic 48 53,33% 47,06%
Foarte des, în fiecare zi 20 22,22% 19,61%
Răspunsuri 90 100,00% 88,24%
Respondenți 90
Intervievați 102
Numărul persoanelor care nu au răspuns la
această întrebare 12 11,76%

Figura 11. Frecvența folosirii substanțelor energetice

46
Sub ce formă ați consumat/consumați acest tip de substanțe?
La întrebarea referitoare la forma sub care aleg să consume substanțele respective, la fel
ca în cazul celei anterioare (cu privire la cât de des le utilizează), constatăm că, dintr -un număr
total de 102 persoane cărora le -a fost adresată întrebarea, doar 90 au oferit un răspuns. Dintre
aceștia, cei mai mulți aleg capsulele (37 persoane, adică 41,11%), alte 21 persoane le -au
consumat sau le consumă sub formă lichidă (23,33 procente), 20 dintre respondenți (22,22%)
apelează la substanțe sub formă de pulbere și doar 2 persoane au declarat că le folosesc ca gel
(2,22%), aspecte ce sunt relevate în tabelul 13 și figura 12.

Tabelul 13 . Forma de administrare a substanțelor energizante
Număr Procent din
răspuns uri
Lichidă (shot) 21 23,33%
Gel 2 2,22%
Pulbere 20 22,22%
Capsule 37 41,11%
Batoane 10 11,11%
Răspunsuri 90 100,00%
Respondenți 90
Intervievați 102
Numărul persoanelor care nu au răspuns
la această întrebare 12 11,76%

Figura 12. Forma de administrare a substanțelor energizante

47
Ați observat rezultate în urma administrării acestor substanțe?
Având în vedere că un număr de 68 persoane (adică 66,67 procente) dintre respondenți
apelează des și foarte des la astfel de substanțe, era important să aflăm opinia acestora
referitoare la rezultatele constatate în urma adminstrării lor. Din totalul celor 102 persoane
chestionate un număr de 11 n u au răspuns la întrebare. D intre cei care au oferit răspunsuri,
constatăm că 82 pe rsoane (un procent de 90,11%) sunt de părere că utilizarea substanțelor de
acest gen atrage anumite rezultate , aspecte ce sunt redate în tabelul și figura de mai jos. . Doar
9 persoane (9,89%) au susținut că nu au observat rezltate.

Tabelul 14. Rezultatele observate în urma administrării
Număr Procent din
răspunsuri
Da 82 90,11%
Nu 9 9,89%
Răspunsuri 91 100,00%
Respondenți 91
Intervievați 102
Numărul persoanelor care nu au răspuns la această
întrebare 11 10,78%

Figura 13. Rezultatele observate în urma administrării

48
Dacă da, rezultatele au fost cele dorite?
La întrebarea dacă administrarea substanțelor energetice/pre -antenament are rezultate, un
număr de 91 persoane din totalul celor intervievați au oferit un răspuns, în să chestionați despre
felul acestor rezultate constatăm că doar 89 persoane și -au exprimat opinia. Așadar, 12,75%
dintre cei cărora li s -a adresat întrebarea nu au răspuns. Însă, din totalul respondenților 51
persoane (57,30%) au afirmat că în urma adminis trării substanțelor respective au obținut
efectele dorite. Un număr de 20 persoane (22,47%) au susținut că rezultatele au fost cele
scontate, dar nu în totalitate. 12 persoane (un procent de 13,48%) au considerat că utilizarea
produselor în cauză a adus do ar în mică măsură rezultatele dorite, iar 6 persoane (6,74%) s -au
declarat nemulțumite. Toate datele sunt configurate în tabelul 15 și figura 14.

Tabelul 15. Rezultatele dorite obținute în urma administrării
Număr Procent
din
Răspunsuri
Da 51 57,30%
Da, dar nu în totalitate 20 22,47%
Într-o mică măsură 12 13,48%
Nu 6 6,74%
Răspunsuri 89 100,00%
Respondenți 89
Intervievați 102
Numărul persoanelor care nu au răspuns la această
întrebare 13 12,75%

Figura 14. Rezultatele dorite obținute în urma administrării

49
Ați observat efecte secundare în urma administrării acestor substanțe?
Pentru a determina nivelul de informare a consumatorilor de substanțe energetice cu
privire la efectele secundare ce apar ca urmare a administră rii acestora, am intervievat subiecții
cu privire la acest aspect. Din totalitatea acestora , cum reiese din tabelul 16 și figura 15, au
răspuns un număr de 90 persoane (11,76 procente nu au bifat niciuna dintre variantele
prezentate). Constatăm că 47 perso ane (respectiv 52,22%) au susținut că au observat efecte
secundare. Restul de 47,78 procente au declarat că nu s -au confruntat cu astfel de probleme.

Tabelul 16. Procentul consumatorilor care au observat efecte secundare
Număr Procent din
răspunsuri
Da 47 52,22%
Nu 43 47,78%
Răspunsuri 90 100,00%
Respondenți 90
Intervievați 102
Numărul persoanelor care nu au răspuns la această
întrebare 12 11,76%

Figura 15. Procentul consumatorilor care au observat efecte secundare

50
Cu care din următoarele efecte secundare v -ați întâlnit?
Cu toate că la întrebarea referitoare la posibilitatea confruntării cu efecte secundare doar
47, din cele 90 persoane care au răspuns, au declarat că au observat efecte secundare, chestionați
în legătură cu tipurile de efecte pe care le -au observat, au răspuns 65 persoane. Conform
declarațiilor acestora, cel mai des întâlnite efecte au fost stările de agitație (20 de persoane din
totalul respondenților s -au confruntat cu aceste efecte – 30,77%), balonare (16 persoane –
24,62%), crampe stomacale (5 persoane – 7,69%), agresivitate (2 persoane – 3,08%), iar restul
de 22 dintre cei care au răspuns întrebării (33,85%) au susținut că s -au confruntat cu alte efecte
secundare, în afara celor prezentate , aspecte cuprinse în tabelul 17 și figura 16 .

Tabelul 17 . Efectele secundare observate în urma administrării substanțelor energetice
Număr Procent din
tăspunsuri
Stări de agitație 20 30,77%
Agresivitate 2 3,08%
Balonare 16 24,62%
Crampe stomacale 5 7,69%
Altele 22 33,85%
Răspunsuri 65 100,00%
Respondenți 65
Intervievați 102
Numărul persoanelor care nu au răspuns la această
întrebare 37 36,27%

Figura 16. Efectele secundare observate în urma administrării substanțelor energetice

51
Pe care din următoarele clase de substanțe dopante le -ați folosit/le folosiți?
O altă întrebare foarte importantă a fost cea referitoare la substanțele dopante la care
subiecții chestionarului apelează. Așa cum este r eprezentat în tabelul 18 și figura 17, d in totalul
repondenților, un procent de 73,53% (respectiv, 75 persoane) au declarat că nu folosesc astfel
de substanțe. Restul, cel mai des apelează la stimulente (amfetamină, efedrină, cătină, etc) –
16,67%, agenți anabolici (oxandrolon, stanozolol, testosteron, etc.) – 14,71%, agenți cu
activitate anti -etrogenă (clomifen, ciclofenil, tamoxifen, etc.) – 8,82%, hormoni peptidici (EPO,
Hgh, IGF -1, etc.) – 0,98%, dar și alte tipuri de substanțe – 4,90%.

Tabelul 18. Clasele de substanțe dopante folosite
Număr Procent din
răspunsuri Procent din
respondenți
Stimulente (amfetamină, efedrină, cătină,etc) 17 13,93% 16,67%
Agenți anabolici (oxandrolon, stanozolol, testosteron,
etc.) 15 12,30% 14,71%
Hormoni peptidici (EPO, Hgh, IGF -1, etc.) 1 0,82% 0,98%
Agenți cu activitate anti -etrogenă (clomifen,
ciclofenil, tamoxifen, etc.) 9 7,38% 8,82%
Altele 5 4,10% 4,90%
Nu folosesc acest tip de substanțe 75 61,48% 73,53%
Răspunsuri 122 100,00%
Respondenți 102
Intervievați 102
Numărul persoanelor care nu au răspuns la această
întrebare 0

Figura 17. Clasele de substanțe dopante folosite

52
Cunoașteți efectele l acestor substanțe?
Este foarte important pentru utilizatorii substanțelor dopante să cunoască efectul acestora.
Chestionați în legătură cu acest aspect, am constatat că, din totalul celor intervievați, majoritatea
(44 persoane, respectiv 43,14%) nu sunt informați, 31 persoan e (30,39%) cunosc efectul acestor
substanțe doar într -o oarecare măsură și doar restul de 27 persoane ( 26,47% ) sunt informați
despre efectele dopingului , așa cum reoese din tabelul 19 și figura 18. .

Tabelul 19 . Cunostințele referitoare la substanțele dop ante
Număr Procent din
răspunsuri
Da 27 26,47%
Într-o oarecare
măsură 31 30,39%
Nu 44 43,14%
Răspunsuri 102 100,00%
Respondenți 102
Intervievați 102

Figura 18. Cunostințele referitoare la substanțele dopante

53
Ce cale de administrare ați folosit/folosiți ?
Referitor la calea de administrare a substanțelor dopante, constatăm că dintre cele 102
persoane intervievate, doar 39 au oferit răspunsuri, restul de 61,76% nu au ales nicio variantă
de răspuns. Analizând cele 39 răspuns uri oferite, detaliate în tabelul 20 și figura 19, constatăm
că 22 persoane (adică 56,41%) au ales sau aleg calea orală, 5 persoane (un procent de 12,82%)
folosesc calea injectabilă, iar restul de 12 persoane (30,77%) au utilizat sau utilizează ambele
modalități.

Tabelul 20 . Calea de administrare folosită de către consumatorii substanțelor dopante
Număr Procent din
tăspunsuri Procent din
intervievați
Orală 22 56,41% 21,57%
Parenterală (Injectabilă) 5 12,82% 4,90%
Ambele 12 30,77% 11,76%
Răspunsuri 39 100,00% 38,24%
Intervievați 102
Numărul persoanelor care nu au răspuns la
această întrebare 63 61,76%

Figura 19. Calea de administrare folosită de către consumatorii substanțelor dopante

54
Cât de des ați consumat/consumați aceste substanțe?
La întrebarea cât de des consumă sau au consumat substanțele respective, din totalul
persoanelor chestionate doar 39 au oferi t răspunsuri. Acestea relevă faptul că majoritatea
persoanelor (17 la număr, respectiv 43,59 procente ) folosesc des, aproape zilnic substanțele
dopante; 15 persoane (38,46%) apelează la dopaj rar, când își amintesc; doar 7 persoane
(17,95%) se dopează foar te des, în fiecare zi.

Tabelul 21 . Frecvența folosirii substanțelor dopante
Număr Procent din
răspunsuri Procent din
intervievați
Rar, când îmi amintesc 15 38,46% 14,71%
Des, aproape zilnic 17 43,59% 16,67%
Foarte des, în fiecare zi 7 17,95% 6,86%
Răspunsuri 39 100,00% 38,24%
Intervievați 102
Numărul persoanelor care nu au răspuns la
această întrebare 63 61,76%

Figura 20. Frecvența folosirii substanțelor dopante

55
Cât de dăunătoare credeți că sunt aceste substanțe?
Referitor la efectele negative pe care consumul de substanțe dopante le are asupra
sportivilor, din totalul de 102 persoane care și -au exprimat opinia, o parte dintre aceștia sunt
conștienți într -o oarecare măsură că dopajul este dăunător (68 persoane, res pectiv 66,67% ), iar
34 persoane ( 33,33% ) sunt de părere că este foarte dăunător.

Tabelul 22. Opinia respondanților cu privire la efectele negative ale substanțelor dopante

Figura 21. Opinia respondanților cu privire la efectele negative ale substanțelor dopante

Număr Procent din
răspunsuri
Într-o oarecare
măsură 68 66,67%
Foarte dăunătoare 34 33,33%
Răspunsuri 102 100,00%
Respondenți 102
Intervievați 102

56
Cu care din următoarele efecte adverse v -ați confruntat/vă confruntați?
În ceea ce privește tipologia efectelor adverse pe care dopingul le poate avea, așa cum
reiese din tabelul 23 și figura 22, dintre cei 102 sportivi intervievați, doar jumătate (52 persoane)
au oferit răspunsuri la această întrebare. Dintre respondenți, cea mai mare parte (16 persoane –
31,37%) au enunțat printre principalele efecte ne gative agresivitatea, urmată de cefalee (cu care
s-au confruntat 9 persoane, adică 17,65%), hipertensiune (8 persoane, ceea ce a reprezentat
15,69%), acnee sau pierderi temporare de păr (același număr de persoane ca în cazul
hipertensiunii). Restul au decl arat că s -au confruntat sau se confruntă cu amețeli, grețuri,
iritabilitate, balonări sau chiar că nu au resimțit niciun efect advers asupra corpului (1,96%
pentru fiecare categorie).
Dintre cei ce au răspuns întrebării adresate, 3 persoane (5,88 procente) au afirmat că nu
consumă substanțe dopante, iar 2 persoane au susținut că nu s -au dopat și, ca atare, nu cunosc
efectele pe care le -ar putea avea asupra lor. Deci, calculele efectuate relevă că din totalul celor
intervievați un procent de 4,9% nu au consu mat și nu consumau nici la momentul efectuării
sondajului substanțe dopante. Însă, la întrebarea ce substanțe pentru doping folosesc ori au
folosit, un procent de 73,53% au susținut că nu folosesc.

Tabelul 23. Tipologia efectelor adverse ale substanțelor dopante
Număr Procent din
răspunsuri Procent din
intervievați
Agresivitate 16 31,37% 15,69%
Cefalee 9 17,65% 8,82%
Hipertensiune 8 15,69% 7,84%
Acnee/pierderi temporare de păr 8 15,69% 7,84%
Amețeli/grețuri 1 1,96% 0,98%
Iritabilitate 1 1,96% 0,98%
Nu folosesc 1 1,96% 0,98%
Nu folosesc astfel de substanțe 1 1,96% 0,98%
Nu consum 1 1,96% 0,98%
Balonări 1 1,96% 0,98%
Nu am consumat, nu știu 2 3,92% 1,96%
Nu a avut niciun efect advers 1 1,96% 0,98%
Niciuna 1 1,96% 0,98%
Răspunsuri 51 100,00% 50,00%
Intervievați 102
Număr ul persoanelor ce nu au răspuns la întrebare 51 50,00%

57

Figura 22. Tipologia efectelor adverse ale substanțelor dopante

Credeți că pot provoca dependență aceste substanțe?
Referitor la ri scul provocării dependenței utilizând aceste substanțe, din totalul celor 102
respondenți, 65 persoane ( 63,73% ) au afirmat că dopajul creează dependență, restul de 37
persoane ( 36,27% ) au opinat că folosirea substanțelor dopante nu generează dependență, vezi
tabelul 24 și figura 23.
Tabelul 24. Dependența față de substanțele dopante
Număr Procent din
răsp unsuri
Da 65 63,73%
Nu 37 36,27%
Răspunsuri 102 100,00%
Respondenți 102
Intervievați 102

Figura 23. Dependența față de substanțele dopante

58

Doriți să ne transmiteți vreun aspect neprecizat în chestionar cu privire la acest
subiect ?
La această întrebare au răspuns 5 intervievați iar mesajele acestorara sunt redate întocmai
mai jos:
✓ ” Ar fi foarte utilă o campanie de informare a publicului asupra acestor substanțe! ”
✓ ”Majoritatea sălilor de fitness promovează astfel de produse. Mai nou este un trend
să înghiți câte o pastilă, două, trei înainte de antrenament! ”
✓ ”Nu consumați substanțe c are vă pot dăuna sănătatea! ”
✓ ”Sunt de părere că substanțele dopante și nu numai , pot fi folosite în urma unor
analize din care să reiasă că nu avem pro bleme de sănătate și să fie stabilit dozajul în
funcție de organism, kg etc., pe o perioadă potrivită, u rmată de pauză; ”
✓ ”Consider ca este importantă colaborarea cu un specialist în domeniu, mai ales în
cazul consumului de substanțe dopante. Este important dozajul, modul de
administrare (pauzele), calitatea produselor consumate și bineînțeles starea de
sănăt ate a subiectului”.

Pe lângă răspunsurile oferite la întrebările adresate, o parte dintre cei 102 sportivi
intervievați au dorit să transmită propriul mesaj cu privire la tema propusă. Astfel, relatările
acestora indică faptul că este necesară organizarea de campanii de informare a publicului asupra
substanțelor nutritive/energizante/dopante, mai ales având în vedere faptul că acestea sunt
promovate în cadrul sălilor de fitness. Este foarte important ca actualii și potențialii consumatori
să fie conștienți de efectele adverse pe care consumul acestor substanțe le poate induce asupra
corpului, iar pentru cei interesați de acest aspect să ceară sfatului medicului specialist în
domeniu.

3.4. Concluzii le studiului practic
Din studiul realizat în cadrul acestei lucrări, desprindem următoarele concluzii:
➢ Consumul substanțelor nutritive, energetice și dopante este foarte răspândit în rândul
persoanelor care practică diferite forme de sport,mai ales la cei încadrați între 18 -30
de ani;
➢ Dintre responde nții chestionarului aplicat online 79,41% au declarat că sunt
consumatori și doar 20,59% au declarat că nu consumă astfel de substanțe;

59
➢ Cel mai des folosite sunt vitaminele și mineralele (39,01%), urmate de suplimentele
energetice/pre -antrenament (30,77%) și un procent de 9,34% corespunde substanțelor
dopante;
➢ Din categoria suplimentelor energetice, creatina ocupă primul loc în preferințele
consumatorilor, urmată de L -arginină; majoritatea respondenților au declarat că
da,cunosc efectul acestor substanțe as upra oraganismului și le consumă des,aproape
➢ Apariția efectelor adverse în urma consumului substanțelor energetice a fost observată
la cei mai mulți dintre respondenți,iar cele mai întâlnite efecte au fost stările de
agitație și balonarea, fiind semnalat e și altele, în afara celor prezentate;
➢ Referitor la substanțele dopante subiecții chestionarului apelează în special la
stimulente,urmate de agenții anabolici și agenți cu activitate anti -estrogenă;
➢ Din totalul de respondenți, 9,34% au declarat că apel ează la astfel de substanțe chiar
dacă nu sunt suficient informați cu privire la efectele secundare ce survin în urma
administrării și sunt conștienti că le afectează sănătatea și pot provoca dependență.

60
CONCLUZII

 Performanța sportivă este rezultatul combinării câtorva factori, cum ar fi potențialul genetic,
instruirea, odihna, echipamentul de înaltă performanță, implicarea emoțională și, cel mai
important, nutriția; d ieta unui sportiv influențează foarte mult perfo rmanța obținută, motiv
pentru care trebuie personalizată în funcție de etapele de pregătire și de tipul de efort.

 Recomandările generale privind necesarul energetic, nutrienții și fluidele pentru adulții
activi și sportivii competitivi sunt ajustate de către dieteticienii sportivi , pentru a se adapta
problemelor unice ale sportivilor în ceea ce privește sănătatea, necesarul de nutrienți,
obiectivele de performanță, caracteristicile corpului (dimensiunea corpului, ritmul de
creștere), provocăr ile practice și preferințele alimentare.

 În ultimul deceniu s -a înregistrat o creștere a numărului publicațiilor ce abordează teme
despre dietă dar și despre nutriția sportivă care a devenit un domeniu dinamic al științei și
practicii, care continuă să e volueze, din perspectiva sprijinului pe care îl oferă sportivilor .

 Obiectivele și cerințele privind nutriția nu sunt statice. Sportivii efectuează un program
periodic de pregătire pentru obținerea de performanțe de vârf, prin integrarea diferitelor
tipuri de antrenamente în diverse cicluri calendaristice de formare. De aceea, nutriția trebuie
să fie periodizată, personalizat, ținând seama de nevoile sportivilor în funcție de sesiunile
de formare zilnică și obi ectivele nutriționale generale șe de obiectivel e de performanță
stabilite.

 Este necesară o abordare pragmatică a consultanței privind utilizarea suplimentelor și
alimentelor sportive în contextul prevalenței interesului pentru marea performanță. Sportivii
trebuie să realizeze o analiză cost -beneficiu a utilizării acestor produse și să înțeleagă faptul
că pot obține valoare suplimentară doar pe baza unui plan de alimentație bine ales.

61
BIBLIOGRAFIE ȘI WEBGRAFIE

1. Avramescu Elena Taina (coordonator) (2006), Kinetoterapia în activități sportive.
Investigația medico -sportivă; Aplicații ale teoriei în practică , Editura Didactică și
Pedagogică, București, disponibil la adresa: http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica –
kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/Kinetoterapia%20in%20activitati%20sportive%
20-%20investigatia.pdf , [Accesat la data de 18/01/2019].
2. Avramescu Taina , Nutriție și doping ,(2006 ) suport de curs, p. 7, disponibil la adresa:
http://cis01 .central.ucv.ro/educatie_fizica kineto/pdf/studenti/cursuri%2 0master/Nutriti
e_doping_curs.pdf , [Accesat la data de 12/01/2019]
3. Baume N., Mahler N., Kamber M., Mangin P., Saugy M. (2006), Research of
stimulants and anabolic steroids in dietary supplements , Scandinavian Journal of
Medicine and Science in Sports 16/2006
4. Cheron, G., et al. (2016), Brain oscillations in sport: Toward EEG biomarkers of
performance , Frontiers in Psychology, 7/2016
5. Dominteanu Teodora (2008), Dopajul în sport , disponibil la adresa:
http://www.conferinte -defs.ase.ro/2008/14_3%20bis.pdf , [Accesat la data de
26/11/2018]
6. Elina Petkova, Kalin Ivanov, Stanislava Ivanova, Stanislav Gueorguiev (2018), The
use of dietary supplements by professional athletes , Biomedical Research 2018, Volume
29 Issue 9, p. 1953 -1955
7. Enoiu Răzvan Sandu (2016), Abordări moderne în optimizarea potențialului uman
sportiv și recreațional , teză de abilitare, Universitatea Transilvania din Brașov,
disponibil la adresa: https://www.unitbv.ro/documente/cercetare/doctorat –
postdoctorat/ab ilitare/teze -de-abilitare/sandu
enoiu/05_Enoiu_Razvan_Sandu _Teza_abilitare_RO1.pdf , [Accesat la data de
13/01/2019].
8. Garban Gabriela, Nicoleta Florescu (2013), Ghid – Suplimentele Alimentare ,
Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, București, p. , disponibil la
adresa: https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/ghiduri/Ghid -Suplimente -Alimentare.pdf ,
[Accesat la data de 13/01/2019].
9. Geyer H., Braun H., Burke L.M., Stear S.J., Castell L.M. (2011), A-Z of nutritional
supplements: dietary supplements, sports nutrition foods and ergogenic aids for health
and performance , British Journal of Sports Medicine 45/2011, p. 752 -754.

62
10. Hâncu Nicolae, Gabriela Roman, Ioan Andrei Vereșiu (2010), Diabetul zaharat,
nutriția și bolil e metabolice , Vol. 1, Editura Echinox, Cluj -Napoca
11. Huskisson Edward, Silvia Maggini Bayer (2007), The role of vitamins and minerals
in energy metabolism and well -being , Journal of International Medical Research, Nr.
35/2007, p. 277, disponibil la adresa: http://imr.sagepub.eom/content/35/3/277 ,
[Accesat la data de 20/01/2019].
12. Hutchinson, A. (2018). Mind, body and the curiously elastic limits of human
performance . New Zealand: HarperCollins Publishers
13. Jones, D. G. (2013), Moral enhancement as a technological imperative , Perspectives
on Science and Christian Faith, Nr. 65/2013
14. Kennedy, B . (2015 ), MLB’s exemption rate for ADHA drugs „highly suspicious”
,TheToronto Star April 20 . https://www.thestar.com/sports/baseball/2015/04/20/mlbs –
exemption -rate-foradhd -drugs -highly -suspic ious.html. Accesat 26 februarie 2018
15. Lichtenstein AH, Russell RM (2005), Essential nutrients: food or supplements?
Where should the emphasis be?, JAMA 294/ 2005
16. Lukaski HC (2004), Vitamin and mineral status: effects on physical performance .
Nutrition Nr. 20/ 2004
17. Mănescu Cătălin (2011), Efectele secundare cauzate de folosirea agenților dopanți în
sport , Revista Marathon, Vol III, Nr. 2/2011, disponibil la adresa:
http://www.mar athon.ase.ro/pdf/vol3/2/CManescu.pdf , [Accesat la data de
06/01/2019].
18. Nabavi Seyed Mohammad, Silva Ana Sanches (2019), Nonvitamin and nonmineral
nutritional supplements , Publisher: Academic Press
19. Persson, I., & Savulescu, J . (2015), Summary of unfit for t he future , Journal of Medical
Ethics, Nr. 41/2015
20. Peters Christiane, Schulz Thorsten, Michna Horst (2002), Biomedical Side Effects
of Doping, Project of the European Union , Verlag SPORT und BUCH Strauß – Köln
2002, European Commission, disponibil la adresa : http://www.doping –
prevention.com/fileadmin/files/Doping_prevention/en/buchbseod_alt.pdf , [Accesat la
data de 04/02/2019]
21. Rusu Aniela Brîndușa (2012), Alimentația adaptată caloric și nutritiv la sportivii de
performanță , rezumat teză de doctorat, Universitatea de Medicină si Farmacie Iuliu
Hațieganu, Cluj – Napoca

63
22. Rusu Aniela Brîndușa, Marius Adrian Rusu, Oana Orban, Mihai Orban (2016),
Sports nutrition p rinciples in training stages , Studia UBB Educatio Artis GYMN., LXI,
3, 2016, p. 97 -103, disponibil la adresa:
http://studia.ubbcluj.ro/download/pdf/educatio/2016_3/10.pdf , [Accesa t la data de
21/11/2018].
23. Sabău Radu (2012), Studiu privind legislația suplimentelor nutritive și a produselor
dopante în România , rezumat teză de doctorat, Universitatea de Medicină și Farmacie
„Iuliu Hațieganu” Cluj -Napoca
24. Sinden, J. L. (2012), The elite sport and Christianity debate: Shifting focus from
normative values to the conscious disregard for health , Journal for Religious Health,
Nr. 52/2012
25. Șerban Damian (2007), Suplimentele nutritive – între publicitate și adevăr științific ,
lucrare prezentata in cadrul conferintiei Institutului National pentru Cercetare in Sport,
disponibilă la adresa:
http://doctor.info.ro/suplimentele_nutritive_intre_publi citate_si_adevar_stiintific.html ,
[Accesat la data de 25/11/2018].
26. Șerban Damian (2014), Suplimentele nutritive vs. substanțele dopante , disponibil la
adresa: http://www.doctor.info.ro/supli_v s_doping.html , [Accesat la data de
22/11/2018].
27. Talbott Shawn M. (2003), A guide to understanding dietary supplements , The Haworth
Press, Printed in the United States of America, New York
28. Travis Thomas, Louise M. Burke, Kelly Anne Erdman (2016), Nutrition and Athletic
Performance , Article in Medicine and science in sports and exercise, March 2016,
Official Journal of the American College of Sports Medicine, p. 549, disponibil la
adresa: https://www.researchgate.net/publication/297695609 , [Accesat la data de
9/12/2018]
29. Trothen Tracy J. (2018), Spirituality, sport, and doping: more than just a game , Series:
SpringerBriefs in Religious Studies, Publisher: Springer International Publishing
30. Volpe SL, Bland E . (2012), Vitamins, Minerals, and Exercise , In: Rosenbloom CA,
Coleman EJ, ed. Sports Nutrition: A Practice Manual for Professionals. 5th eds.
Chicago: Academy of Nutrition and Dietetics
31. Walter Willett (2013), Food and Vitamins and Supplements! Oh My! Demystifying
nutrition: the value of food, vitamins and supplements , Harvard Medical School,
disponibil la adresa:

64
https://hms.harvard.edu/sites/default/files/assets/Sites/Longwood_Seminars/Nutrition_
3_5_13.pdf , [Accesat la data de 28/12/2018]
32. ***Agenția Mondială Anti -Doping (2009), Codul mondial anti -doping , disponibil la
adresa: http://www.anad.gov.ro/pdf/legislatie/i -codul -mondial -anti-doping.pdf ,
[Accesat la data de 19/10/2018]
33. ***Agenția Națională Anti -Doping, Lista interzisă – 2019 Standard internațional ,
disponibilă la adre sa: http://anad.gov.ro/web/wp -content/uploads/2019/01/LISTA –
2019 -web.pdf , [Accesat la data de 25/01/2019]
34. ***Guvernul României (2018), Strategia națională anti-doping din 8 iunie 2018 pentru
perioada 2018 -2022 și a Planului de acțiune pentru implementarea acesteia , Publicat
în Monitorul Oficial nr. 517 din 25 iunie 2018
35. ***Hotărârea nr. 398/2018 privind aprobarea Strategiei naționale anti -doping pentru
perioada 2018 -2022 și a Planului de acțiune pentru implementarea acesteia, publicată în
M.Of. al României din 25 iunie 2018
36. ***Legea nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, republicată
în M.Of. nr. 156 din 1 martie 2016, art. 2, alin. 2
37. ***Legea 10/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind
prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în Lista interzisă,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 180 din 15 martie 2011
38. *** WADA, World Anti -Doping Agency, https://www.wada -ama.org/en/who -we-are
https://www.steroizi.ro/informatii -suplimentare/efecte -secundare/ , [Acc esat la data de
25/01/2019]

65

ANEXE

66
Chestionarul folosit pentru cercetare

Consumul de substanțe nutritive, energetice și dopante ale sportivului

Sex
• Feminin
• Maculin

Mediul locativ
• Urban
• Rural
Vârstă
• Sub 18 ani
• 18-30 ani
• Peste 30 ani
Ocupația
• Elev
• Student
• Altă profesie

1. Practicați sport în mod regulat?
• Da
• Nu
2. Ce fel de sport practicați?
• Atletism
• Ciclism
• Fotbal
• Powerlifting
• Altele
3. Folosiți suplimente energetice/nutritive/dopante?
• Da
• Nu

67
4. Ce fel de suplimente folosiți?
• Vitamine și minerale
• Soluții de rehidratare
• Energetice/Pre -antrenament (L -carnitină,Alanină,Creatină,etc)
• Substanțe dopante(Stimulente,anabolizante,glucocorticosteroizi,etc)

Consumul de substanțe energetice/pre -antrenament
5. Pe care din următoarele substanțe le -ați consumat/le consumați?
• L-carnitină
• Beta alanină
• Creatină
• L-arginină
• Altele
• Nu folosesc astfel de substanțe
6. Cunoasteți efectul acestor substanțe?
• Da,le cunosc în totalitate
• Da,dar nu în totalitate
• Într-o mică măsură
• Nu
7. Cât de des ați consumat/consumați aceste substanțe?
• Rar,când îmi amintesc
• Des,aproape zilnic
• Foarte des,în fiecare zi
8. Sub ce formă ați consumat/consumați acest tip de substanțe?
• Lichidă (shot)
• Gel
• Pulbere
• Capsule
• Batoane

68

9. Ați observat rezultate în urma administrării acestor substanțe?
• Da
• Nu
10. Dacă da,rezultatele au fost cele dorite?
• Da
• Da,dar nu în totalitate
• Într-o mică măsură
• Nu
11. Ați observat efecte secundare în urma administrării acestor substanțe?
• Da
• Nu
12. Cu car e din următoarele efecte secundare v -ați întâlnit?
• Stări de agitație
• Agresivitate
• Balonare
• Crampe stomacale
• Altele

Consumul de substanțe doping
13. Pe care din următoarele clase de substanțe doping le -ați folosit/le folosiți?
• Stimulente (amfetamină,efedrină,cătină,etc)
• Agenți anabolici (oxandrolon,stanozolol,testosteron,etc)
• Hormoni peptidici (EPO,Hgh,IGF -1,etc)
• Agenți cu activitate anti -etrogenă (clomifen,ciclofenil,tamoxifen,etc)
• Altele
• Nu folosesc acest tip de substanțe
14. Cunoasteți efe ctul acestor substanțe?
• Da
• Intr-o oarecare măsură
• Nu

69
15. Ce cale de administrare ați folosit/folosiți?
• Orală
• Parenterală (Injectabilă)
• Ambele
16. Cât de des ați consumat/consumați aceste substanțe?
• Rar,când îmi amintesc
• Des,aproape zilnic
• Foarte des ,în fiecare zi
17. Cât de dăunătoare credeți că sunt aceste substanțe?
• Într-o oarecare măsură
• Foarte dăunătoare
18. Cu care din următoarele efecte adverse v -ați confruntat/vă confruntați?
• Agresivitate
• Cefalee
• Hipertensiune
• Acnee /pierderi temporare de păr
• Amețeli/gre țuri
• Altele
19. Credeți că pot provoca dependență aceste substanțe?
• Da
• Nu
20. Dacă doriți să ne transmiteți ceva cu privire la acest subiect…