TABELE……………………………………………………………………………………………… …..…….4 FIGURI, GRAFICE……………………………………………………………………………………… …..…7 ABREVIERI, SI… [605680]

UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CATEDRA DE ECONOMIE POLITICĂ

TEZA DE DOCTORAT

– REZUMAT –

COOPERAREA ECONOMICĂ RUSIA -UE
ÎN DOMENIUL ENERGETIC

CONDUC ĂTOR ȘTIINȚIFIC :
PROF.UNIV.DR. GHEORGHE POPESCU

DOCTORAND: [anonimizat], 2011

1 CUPRINS

TABELE……………………………………………………………………………………………… …..…….4
FIGURI, GRAFICE……………………………………………………………………………………… …..…7
ABREVIERI, SI MBOLURI…………………………………………….……………………………………..12
INTRODUCERE………………………………………………………………….……………………………14
1. Complexul energetic eurasiatic în configurația energetică mondială ………………………………………….20
1.1 Structura energetică pe glob…………………………………………………………………………………………….. ..22
1.1.1 Distribuția regională a principalelor rezerve de energie. Principalele țări
producătoar e……………. ………………………………………………………………………………………………. 28
1.1.2. Consumul energetic mondial în funcție de tipul de resursă și regiunea geografică…………..45
1.1.3. Evoluția prețur ilor principalelor resurse energetice mondiale ………………………………..55
1.1.4. Rolul gazului în structura energetică a globului ……………………………………………………58
1.2 Structura energetică a Uniunii Europene …….. …………………………………………………………….60
1.2.1 Repartiția regională a resurselor energetice în Uniunea Europeană ………………………….63
1.2.2 Mixul energetic european. Structura consumului de energie al Uniunii Eur opene ……..67
1.2.3 Rolul gazului în mixul energetic european ……………………………………………………………70
1.2.4 Necesarul de importuri al Uniunii Europene …………………………………………………………76
1.3 Structura energetică a Rusiei …………………………………………………………………. ………………..83
1.3.1 Necesarul de consum energetic intern al Federației Ruse ……………………………………….85
1.3.2 Balanța ener getică a Rusiei și potențialul de export ……………………………………………….88
2. Cooperarea economică Rusia -Uniunea Europeană …………………………………………………………………….90
2.1 Cooperarea economică ruso -europeană până la al doilea Război Mondial ……………………..92
2.1.1. Rolul capitalurilor europene în modernizarea economiei ruse ………………………………..97
2.1.2 Incompatibilitatea sistemelor de organizare economică în contextul schi mbărilor
economice interbelice ………………………………………………………………………………………………..99
2.2 Relațiile economice postbelice și valorificarea componentei energetice ……………………….111
2.2.1 R elațiile economice extinse URSS -CEE -CAER ………………………………………………….113
2.2.3 Fundamentele cooperării în domeniul energiei ……………………………………………………122
2.3 Bazele prezentei cooperări în domeni ul energiei între Rusia și Uniunea Europeană………………………126
2.3.1 Cadrul juridic al cooperării ……………………………………………………………………………….130
2.3.2 Volumul și structura schimburilor comerciale. ……………………………………………………136

2 2.3.3 Extinderea UE spre Est și comerțul comunitar cu Rusia ……………………………………….140
3. Politicile energetice ale Uniunii Europene și Rusiei în relațiile bilaterale …………………………………..144
3.1 Politica energetică a Uniunii Europene ……………………………………………………………………148
3.1.1. Grade diferite de dependență…………………………………………….. ………………………… ….151
3.1.2 Liberalizarea pieței gazului în UE. Implicații asupra infrastructurii ……………………….155
3.2 Politica energetică a Federației Ruse…………………… …………………………………….. ……….169
3.2.1 Ponderea sectorului energetic în economia Federației Ruse ………………………………….172
3.2.2 Strategia energetică rusă în relația cu Uniunea Europeană ……………………………………176
3.2.3 Infrastructura de transport pentru exportul de hidrocarburi ……………………………………181
4. Cooperarea energetică în coordonatele pieței comunitare a gazului natural ……………………………….. 12
4.1 Arhitectura pieței comunitare a gazului natural ………………………………………………189
4.1.1 Structura instituțională a pieței europene și relațiile existente ………………………………..191
4.1.2 Infrastructu ra și relațiile de interdependență ………………………………………………………..196
4.1.3 Prețul în contractele de vânzare a gazului ……………………………………………………………210
4.1.4. Evoluția mecanismelor ș i particularităților prețului în Europa …….. ……………………….229
4.1.5. Relația dintre prețul gazului și a altor combustibili. Posibile modificări ale
mecanismelor de preț………………………. ……………………………………………………………………….239
4.2 Gazprom pe piețele europene ………………………………………………………………………………242
4.2.1 Poziționarea Gazpromului pe piețele europene ale gazului natural ………………………….242
4.2.2. Formele cooperării dintre Gazprom și partenerii săi europeni ………………………………250
4.3 Testarea empirică a mecanismului de preț utilizat de Gazprom ……………………… …254
4.3.1 Calitatea datelor folosite ……………………………………………………………………………………255
4.3.2 Efectuarea calculelor ……………………………………………………………………………. ………….257
4.3.3. Interpretare de ansamblu a rezultatelor modelelor statistice ………………………………….265
5. Perspective ale dezvoltării cooperării energetice Rusia -UE………………………………………………………268
5.1 Către un Spațiu Economic European Comun (SEEC) ………………………………………………274
5.1.1 Spațiul economi c comun …………………………………………………………………………………..277
5.1.2 Influența pozitivă a OMC asupra realizării SEEC …………………………………………………278
5.2 Comunitatea Europeană a Energi ei în cadrul Spațiului Economic Comun ………………282
5.2.1 Realități și constrângeri ……………………………………………………………………………………283
5.2.2 Avantajul rusesc vs. avantajul european ……………… ………………………………………………287

3 5.2.3 Argumente concrete pentru crearea unui spațiu european al energiei ………………………292
6. Studiu de caz: Relațiile de furnizare a gazului natural dintre Federația Rusă și România ……………..299
6.1 Importanța industriei gazului în România ………………………………………………………………299
6.2 Piața românească a gazului natural și necesarul de importuri ……………………………………301
6.2.1 Importanța gazului natural pentru economia României ………………… ………………… ……301
6.2.2 Producția, consumul și nevoile de import ale României ………………………………………..304
6.2.3 Structura pieței românești a gazel or naturale …………………………………. …………………… 307
6.3 Rolul de tranzit al României pentru gazul rusesc ………………………………………………310
6.3.1 Rutele de transport existente pe teritoriul României ……………………………………………..311
6.3.2 Volumul tranzitat pe teritoriul României și taxele de tranzit ………………………………….314
6.4. Prețul gazului furnizat României ……………………………………………………………………316
6.4.1 Influența intermed iarilor asupra prețurilor de import ale gazului ……………………………317
6.4.2 Nivelul prețului ………………………………………………………………………………………………..321
6.5 România – agent energetic la M area Neagră …………………………………………………………326
Concluzii și propuneri …………………………………………………………………………………………………………….. ….330
BIBLIOGRAFIE SELEC TIVĂ………………… ………… ……… ..………………………………….. ……338
ANEXE………………………………………………… ………….. …………………………………… ……350

4 CUVINTE CHEIE : petrol, gaze naturale, c ărbune , uraniu, hidroenergie, conducte,
resurse, Rusia, UE, mecanism de preț.
Introducere
Motiva ția scrierii tezei de doctorat cu titlul „Cooperarea economică Rusia -UE în
domeniul energetic” rezidă în importanța acestui subiect pentru securitatea energetică a țărilor
Uniunii Europene și ca urmare a necesității explicării unor aspecte ce țin de formarea prețului la
gazul natural importat de aceste țări din Federația Rusă.
Obiectivul fundamental pe care ni l -am propus să îl atingem este reprezentat de cercetarea
relațiilor existente la nivel de state, respectiv la nivel de companii energetice între Rusia și țările
Uniunii Europene în domeniul livrării de gaze naturale , problematica petrolului fiind abordată
doar sub aspectul caracterizării generale a situației energetice globale.
Pentru atingerea obiectivelor specifice stabilite, am formulat două ipoteze de la care ne –
am început cercetarea: 1) în condițiile interdependențelor de natură economică existente la nivel
mondial, atât Uniunea Europeană cât și Rusia sunt obligate a coopera, mai ales în sectorul
energetic, sferă a vieții economice vitală pentru amb ii actori geopolitici; 2) necesitatea de a face
Rusia să devină și mai dependentă de Uniunea Europeană în relațiile sale economice externe,
aceasta fiind cea mai bună cale în direcția asigurării securității energetice comunitare.

Cap. 1. Complexul energet ic eurasiatic în configurația energetică mondială
În acest capitol, pe baza datelor statistice sunt prezentate structura energetică globală,
structura energetică a Uniunii Europene și a Federației Ruse.
Pornind de la discuția privind „capitalism ul fosil”1 și de la actuala formă de organizare
politică a societății contemporane, o democrație a carbonului2, am prezentat principalele trenduri
înregistrate în materie de producție, consum și prețuri ale principalelor resurse energetice fosile
ale planetei.
În secțiunea 1.1. au fost analizate resursele energetice la nivel global, distribuția acestora
pe regiuni și analiza producției, consumului și situației comerțului internațional cu principalele
tipuri de resurse. Astfel, în ciuda a numeroase prognoze privind c aracterul limitat al resurselor

1 Elmar Altvater, The social and natural environment of fossil capitalism, Social Register , 2007, no. 43, p. 39 -59;
2 Timothy Mitchell, Carbon democracy, Economy and society , vol. 38, no. 3, 2009, p. 399 -432;

5 energetice fosile, datele statistice analizate ne -au arătat o creștere în timp, din 1980 până în
prezent a rezervelor de petrol (de 1,99 ori) și gaze naturale (de 2,31 ori)
În ceea ce privește distribuția pe glob a principa lelor resurse energetice, am observat că în
cazul petrolului și gazelor naturale se manifestă o concentrare geografică a resurselor – petrolul
fiind în proporție de 62,2% iar gazele naturale de 64,3%3 localizate geologic în Orientul Mijlociu
și Federația R usă. Distribuție mult mai echilibrată la nivel global se observă în cazul cărbunelui și
a uraniului, ceea ce nu implică dependența de o anumită zonă geografică a utilizatorilor acestui
tip de resurse.
La nivel global, cei mai mari producători de petrol su nt: Rusia (12,9% din producția
totală), Arabia Saudită și Statele Unite ale Americii (11,8% respectiv 8,3% din totalul producției),
în vreme ce în materie de exporturi situația se prezintă puțin diferit, Arabia Saudită fiind cel mai
mare exportator (18,2% din volumul exportat la nivel global), urmată de Rusia (12,3%) și Iran
(6,1%). Rusia nu este primul exportator mondial de petrol urmare a consumului intern însemnat.
În materie de gaz natural, s -a putut observa o evoluție crescătoare a producției și
consu mului în Europa și Eurasia în decursul ultimelor 4 decenii, urmare a reorientării țărilor
europene spre acest tip de resursă după șocurile petroliere, iar creșterea producției este rezultatul
apariției pe piața europeană a gazului natural a unui nou produc ător, Uniunea Sovietică.
Sub aspectul consumului de resurse energetice la nivel mondial am constatat câteva
trenduri deosebit de importante. În majoritatea regiunilor globului a scăzut ponderea consumului
de petrol și cărbune în favoarea consumului de gaz natural, de hidroenergie și energie nucleară.
Totuși, s -a observat că de -a lungul timpului economiile mai dezvoltate au trecut primele la un
consum mai semnificativ de gaze naturale, în vreme ce economiile emergente, precum cea a
Chinei au continuat să ut ilizeze intens cărbunele pentru producția de energie primară. Ca o
concluzie generală în materie de consum energetic, în ultimii 20 de ani China și implicit regiunea
Asia-Pacific au reprezentat cei mai semnificativi consumatori de energie la nivel mondial. În
cadrul respectivei regiuni (și uneori pentru consumul mondial) China fiind cea care determină
trendul de ansamblu.
În materie de prețuri, s -a putut constata o creștere continuă a prețurilor în primul deceniu
al secolului XXI, prețul cărbunelui înregis trând cel mai stabil nivel, cu variații extrem de reduse

3 Pe baza datelor BP Statistical Review of World Energy 2010;

6 în timp. În același timp se poate observa tendințe asemănătoare ale evoluțiilor de preț ale
petrolului și gazului – urmare a indexării prețului la gaz în funcție de cel al petrolului.
În ceea ce priv ește rolul gazului în structura energetică globală, s -a observat o legătură
între nivelul de dezvoltare economică a țărilor, înzestrarea lor cu acest tip de resursă și consumul
de gaz natural.
În secțiunea 1.2. am tratat problematica rezervelor, producți ei și consumului în cadrul
Uniunii Europene. La nivel de UE, în perioada 1980 -2009 rezervele de petrol și gaze naturale
aproape s -au înjumătățit, cunoscând diferite evoluții în diferite state. În ceea ce privește producția
de energie primară, la nivel de U E petrolul și produsele petroliere contribuie în proporție de 44%,
cărbunii într -o proporție de 4,5%, gazele naturale – 22%, diferența fiind reprezentată de alți
combustibili (situație aferentă anului 2008). Analizând în timp ponderea pe care gazul natural o
are în consumul de energie finală, s -a observat că aceasta oscilează între 20 și 25 de procente din
acest consum.
În secțiunea 1.3. am analizat rezervele, producția și consumul de energie în Federația
Rusă. Comparând cifrele producției cu cele ale cons umului am putut constata că Rusia deține o
balanță pozitivă în cazul tuturor resurselor (mai puțin a cărbunelui până în 1997), ceea ce îi
permite să se angajeze foarte solid în comerțul internațional cu resurse energetice. Legat de
comerțul internațional, observăm că se manifestă o dependență a Rusiei de piața europeană într -o
proporție covârșitoare pentru gazul natural (peste 96%), ca urmare a infrastructurii de transport
existente, în vreme ce în materie de petrol are o mai mare autonomie, urmare a unor m ultiple
posibilități de transport către piața UE și CSI, precum și către Asia sau America de Nord.

Cap. 2. Cooperarea economică Rusia -Uniunea Europeană
În acest capitol am început discuția și analiza pornind de la delimitările existente între
termenii de cooperare economică internațională și colaborare economică internațională, ajungând
la concluzia că primul este conținut de al doilea. Ca o componentă a colaborării economice, prin
cooperare (de obicei realizată la nivel microeconomic) sunt atinse obiectiv ele impuse în diferite
acorduri semnate între guverne sau diferite instituții naționale, care țin de sfera colaborării, deși
eufemistic sunt intitulate ca acorduri de cooperare între state în diferite domenii de activitate.
În secțiunea 2.1. am evidenți at caracteristicile cooperării economice dintre Rusia și țările
Europene de dinainte și de după instalarea regimului comunist în această țară, până la al doilea

7 Război Mondial. La sfârșitul perioadei țariste, Rusia va fi cel mai mare debitor internațional, fiind
destinația preferată a investitorilor din Franța, Germania și Marea Britanie4, astfel că în 1914 o
treime din industria Rusiei era în mâinile străinilor5, principalul investitor străin fiind Franța cu
33% din totalul investițiilor străine, urmată de Marea Britanie și Germania cu câte 23 respectiv
20% din acestea. Sectoarele cele mai atractive pentru capitalul străin îl reprezintă cel metalurgic,
industria minieră și cea mecanică, sectoare în care acesta era majoritar. Participațiile capitalului
străin în alte sectoare sunt după cum urmează: 40% în industria chimică și 20% în cea textilă.
În perioada interbelică, contactele Rusiei Sovietice cu restul economiei mondiale au avut
o intensitate mai scăzută și erau conduse după trei vectori6 ai politicii s ale de comerț exterior: a)
într-o primă etapă era orientat spre nevoile interne ale statului intrat pe calea spre industrializare;
b) într -o a doua etapă era caracterizat de o politică de autarhie sau autosuficiență; c) în ultima
etapă din perioada interbe lică această țară era interesată de importuri, nefiind interesată de
realizarea de exporturi. Acești vectori de dezvoltare a relațiilor Rusiei Sovietice cu țările Europei
au avut la bază necesitatea evitării apariției unor dependențe între economia sovieti că și cea a
Europei capitaliste. Cel mai bine poate fi înțeleasă angajarea Rusiei în comerțul mondial prin
tabelul de mai jos.
Tabel 1. Comerțul exterior al URSS – milioane ruble (1913 -1937)
Anii Export Import Soldul Balanței de Comerț Exterior
1913 6596 ,4 6022,5 573,9
1924 1476,1 1138,8 337,3
1928 3518,9 4174,6 -655,7
1930 4539,3 4637,5 -98,2
1937 1728,6 1341,3 387,3
Sursa: date din Tony Cliff, Państwowy kapitalizm w Rosji od Stalina do Gorbaczowa, p.187;
În secțiunea 2.2. am analizat modul în care s-au structurat relațiile economice postbelice
dintre Uniunea Sovietică și principalii fondatori ai Comunității Economice Europene. Au fost
analizate atât relațiile directe URSS -CEE cât și relațiile inter -blocuri CAER -CEE. Caracteristica
esențială a acest or relații s -a dovedit a fi un comerț bazat pe furnizarea de tehnologie dinspre
țările CEE către URSS. Semnificative sunt cifrele ce caracterizează exporturile vest -europene de
tehnologie către URSS, astfel dacă în 1965 acestea se ridicau la 294 milioane d e dolari, în 1976

4 Paul Gregory, Before command: an economic history of Russia from command to the first five -year plan , Princeton
University Press, New Jersey, 1994, p. 67 -74;
5 Seurot, François, Le système économique de l´URSS , Presses Universitaires d e Fra nce, Paris, 1989, p. 26 ;
6 Franklin D. Holzman, Foreign Trade under Central Planing , p.53;

8 acestea aveau să atingă cifra de 3 miliarde de dolari7, deci o creștere de 10 ori a acestora în
decursul unui singur deceniu. Se cr ează astfel o specializare a URSS în furnizarea către CEE a
unor materii prime sau produse cu grad redus de prelucrare și importul de tehnologie.
Comerțul cu hidrocarburi între URSS/Rusia și țările europene datează din perioada anilor
60 și începutul anilor 70, când au fost construite primele conducte pentru transportul petrolului –
Drujba ( Prietenia ) între 19 60-1964 – și a gazului natural – Brastvo ( Frăția ) din 1968, mai întăi
către țările socialiste iar ulterior au fost prelungite dincolo de Cortina de Fier. În 1970 este semnat
primul contract „gaz pentru conductă” între Germania Federală și Uniunea Sovietică , primele
livrări de gaz sovietic pe piața vest -germană, italiană și franceză având loc în anii 1973 -19748.
Această înțelegere presupunea că investițiile pentru infrastructura de transport a gazului de la
câmpurile gaziere până în Europa de Vest urmau să f ie făcute cu capital german, furnizorul
sovietic având în primul rând o problemă în materie de tehnologie necesară pentru păstrarea
presiunii adecvate pe conductă.
Secțiunea cuprinde și o analiză a modului în care dependența energetică emergentă atât a
țărilor CEE cât și a URSS a fost gestionată. Dacă CEE a creat un mecanism elaborat de reducere
a dependenței de un singur furnizor în materie de petrol, fiind implementat și un program de
economisire a energiei, URSS merge în sens opus, bazându -se tot mai m ult pe încasările din
exporturile de petrol și gaze naturale.
Secțiunea 2.3. analizează fundamentele juridice ale cooperării economice și energetice
dintre URSS/Rusia și CEE/UE aferente sfârșitului anilor 80 și care au fost definite începând cu
anii 90. Î n 1988 era semnat Acordul de Comerț și Cooperare, valid ulterior pentru toate statele
CSI, fiind ulterior înlocuit în 1994 de Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC), expirat în
2007. Acest al doilea acord urmărea apropierea Rusiei de Uniunea Europeană, dar efectele
acordului au fost dezamăgitoare.
Pornind de la prevederea APC privind „integrarea Rusiei într -un spațiu economic și social
european comun” și legislația energetică a Uniunii Europene, sunt analizate modalitățile prin care
companiile energetic e ruse sunt constrânse la adoptarea graduală a unor norme și reglementări

7 John P. Hardt, Kate S. Tomlinson, Soviet Economic Policies in Western Europe, publicat în Robin F. Laird, Erik P.
Hoffman, Soviet Foreign Policy in a changing Worl d, Aldine Publishing Company, New York, 1986, p.478;
8 Nina Poussenkova, Rethinking Russia: The Global Expansion of Russia´s Energy Giants, Journal of International
Affairs , vol. 60, no. 2, Spring/Summer 2010, p. 103 -124

9 comunitare în materie de acțiune pe piață, în acest fel UE exercitându -și puterea normativă asupra
Federației Ruse.
Pe baza cadrului juridic am analizat datele statistice ce caracte rizează comerțul UE -Rusia,
ajungând la concluzia că după destrămarea URSS, aceste schimburi comerciale își păstrează
structura din perioada anilor 70 -80, când hidrocarburile reprezentau peste 60 de procente din
totalul exporturilor URSS către țările CEE. T otodată, printre principalii parteneri comerciali ai
Rusiei în prezent se situează țările cu care aceasta (în perioada sovietică) a încheiat primele
acorduri energetice, respectiv Germania și Italia.

Cap. 3. Politicile energetice ale Uniunii Europene și R usiei în relațiile bilaterale
În acest capitol, am analizat politicile energetice ale Uniunii Europene și Rusiei pornind
de la interdependența creată între UE și Federația Rusă în privința furnizării de gaze naturale:
Fed. Rusă comercializează 95% din gaz ele destinate exportului pe piețele europene, iar Uniunea
Europeană importă azi 40% din gazul consumat, din Federația Rusă, cel mai mare furnizor al său,
alături de Algeria (30%) și Norvegia (25%).
În secțiunea 3.1. au fost discutate documentele UE prin c are sunt stabilite obiectivele de
politică energetică, documentul de bază fiind Cartea Verde. Către o strategie europeană pentru
securitatea livrărilor energetice9. Cel mai bine obiectivele de politică energetică ale UE pot fi
descrise prin figura de mai j os. UE își propune ca prin politica sa energetică să își asigure
securitatea energetică în condițiile unei competitivități sporite, ce poate fi obținută prin crearea
unei piețe interne a energiei, a interconectării rețelelor europene de gaz și electricitat e și în
condițiile unor investiții suplimentare în cercetare și inovație. Toate aceste deziderate ale
competitivității energetice corespund obiectivelor Strategiei de la Lisabona. Competitivitatea
pieței ar trebui în mod natural să contribuie la îmbunătăți rea eficienței energetice a economiei și
să creeze condiții pentru utilizarea unor resurse regenerabile, toate acestea făcând posibilă
atingerea unora dintre prevederile Protocolului de la Kyoto referitoare la reducerea gazelor cu
efect de seră.

9 Green Paper: Towards a European s trategy for the security of energy supply, European Commission, November 29,
2000 (COM9 (2000)769final ;

10 Figura 1. Obiectivele politicii energetice a UE

Sursa: preluare din Green Paper on a European Strategy for Secure, Competitive & Sustainable Energy, What is at
stake – Background Document, Presentation DGET;
Una dintre problemele esențiale în formularea unei politici energetice externe coerente
este dată în primul rând de gradele diferite de dependență a diferitelor grupuri de țări UE de
importurile de gaze naturale (după cum reiese din figura de mai jos) și ca atare abordările diferite
ale relației cu Fe derația Rusă..
Figura 2. Distribuția regională a dependenței energetice și a dependenței de importurile de
gaz natural – 2007

Sursa: grafic realizat de autor pe baza datelor din EU Energy and Transport in Figures. Statistical Poc ketbook 2010,
p. 30;
Piețele din Europa de Est sunt în general mult mai mici și totodată mult mai dependente
de livrările ruse, în vreme ce piețele vest -europene sunt mult mai mari și au acces la gaze naturale Competitivitate economică
(Strategia de la Lisabona)
Protecția mediului
(Protocolul de la Kyoto) Securitatea livrărilor
(Moscova)

11 și din alte surse decât cele ruse. UE15 are ac ces la piața GNL, care o face să adopte o poziție mult
mai moderată în relația cu Rusia, mai ales în condițiile în care urmare a acestei diversificări a
surselor de aprovizionare, beneficiază de prețuri mai reduse decât țările UE10.
Ultimul aspect discutat în această secțiune a fost infrastructura de import a gazelor
naturale către Uniunea Europeană din zonele geografice învecinate, excluzându -le pe cele din
direcția Federației Ruse.
În secțiunea 3.2. a fost analizată politica energetică a Federației Ruse p e baza
documentelor Strategia Energetică a Federației Ruse până în 2020 , adoptat în 2003 și Strategia
Energetică a Federației Ruse până în 2030 , adoptat în 2010. În mare parte obiectivele politicii
energetice a Federației Ruse sunt convergente cu cele ale Uniunii Europene:
– trecerea spre un tip de dezvoltare economică bazată pe inovație și eficiență energetică;
– modificarea structurii și a nivelului producției de energie;
– dezvoltarea unui mediu de piață competitiv;
– integrarea în sistemul energetic mondial.
Pe parcursul acestei secțiuni a fost analizată relația existentă între evoluțiile din plan
energetic și situația de ansamblu a economiei ruse. A fost studiată vulnerabilitatea economiei ruse
în raport cu piața mondială a energiei, în primul rând față de pre țul petrolului, observându -se
existența unei legături directe între evoluția PIB a Federației Ruse și prețul mondial al petrolului.
În această secțiune a fost abordată și chestiunea infrastructurii de transport energetic a
Federației Ruse, ajungând la conc luzia că această țară deține un sistem energetic integrat, de
extracție, prelucrare și transport, iar în materie de gaz natural, deține cel mai extins sistem de
transport a acestei resurse la nivel mondial, distanța medie de transport pentru consumatorii
interni fiind de 2504 km iar pentru cei din statele UE de 3292 km10. Mai mult decât atât, din
totalul valorii activelor Gazprom, sistemul de transport reprezintă 51,6%, așadar mai mult de
jumătate din valoarea companiei11. Pe baza datelor Gazprom, sistemul de transport al gazelor are
în total o lungime d e 160 mii de kilometri , având și numeroase stații de compresoare prin care
este menținută o presiune corespunzătoare în aceste conducte. În 2009, prin sistemul de transport
al Rusiei, aflat în proprietatea Gazp rom a fost asigurat transportul gazului pentru 29 de companii

10 Gazprom Annual Report 2009, p. 44;
11 Idem, p. 44;

12 ce nu fac parte din grupul Gazprom12, majoritatea fiind companii din Asia Centrală. Totuși,
volumul transportat în 2009 a fost de doar 589,7 mld. m³, față de 714,3 mld. m³ în 2008, urmare a
reduc erii atât a cererii externe cât și a celei interne. Am putut observa că cel mai mare număr de
gazoducte ale Gazprom ajung prin Ucraina spre Europa. Astfel, prin 9 conducte (în total 13
magistrale) care străbat teritoriul ucraine an, anual pot fi transportat e spre piețele Uniunii
Europene 143 mld. m³, adică 71 % din capacitatea de export a Federației Ruse. Acest lucru
explică de ce un conflict al gazului cu Ucraina (de genul celor din 2005 și 2009) afectează serios
livrarea gazului rusesc către Uniunea Europe ană, afectând totodată și credibilitatea de furnizor a
Gazpromului și astfel a Rusiei.

Cap. 4. Cooperarea energetică în coordonatele pieței comunitare a gazului natural
În acest capitol, pornind de la particularitățile posedate de piața gazului natural
comparativ cu piața altor bunuri, am analizat modul în care sunt structurate relațiile de producție –
distribuție a gazului pe piața comunitară, în scopul determinării mecanismului de stabilire a
prețului la gazul importat de companiile UE din Federația Rusă.
În secțiunea 4.1. am prezentat evoluția și modificările survenite în timp pe piața
europeană a gazului, care o include și pe cea comunitară, observând că s -au creat 3 niveluri ale
acesteia, respectiv un nivel național care cuprinde relațiile interne din fi ecare țară privind
producția și distribuția; un nivel comunitar ce reprezintă relațiile transnaționale apărute între
producătorii și distribuitorii din diferite state membre UE și nivelul supracomunitar ce include
relațiile dintre producătorii și distribui torii statelor UE și cei din afara spațiului comunitar.
Această piață mai cunoaște două subnivele: piața contractelor indexate pe termen lung (care
domină Europa continentală) și piața contractelor spot (dominantă în Marea Britanie și în curs de
dezvoltare pe continent). Totodată a fost prezentat procesul de concurențializare a pieței prin
directivele europene din domeniul gazului și electricității, și modul în care acesta a avut impact
asupra relațiilor existente pe piață, tendința imprimată acestora este aceea de a reduce termenele
prea lungi din contractele semnate cu furnizorii non -UE și de schimbare a mecanismului de preț,
o importanță tot mai mare urmând a le fi acordate componentelor de piață (așa numitului gas-to-
gas competition ).
Un alt aspect deose bit de important tratat în această secțiune constă în relațiile de
interdependență create de infrastructura de transport și importanța țărilor de tranzit. Astfel, am

12 Gazprom Annual Report 2009, p. 45;

13 constatat că în ceea ce privește Rusia și relațiile acesteia cu downstreamul european, ace asta se
află într -o dublă dependență de oglindă inversată. Pe de o parte se manifestă dependența UE de
Rusia, o dependență consumator -exportator, iar pe de altă parte dependența țărilor central -asiatice
și caucaziene de Federația Rusă, dependență de tip pr oducător -reexportator. Totuși, în relația
Rusiei cu UE, acesta este furnizorul cu cel mai mic procentaj al livrărilor directe către UE13 (doar
39,5% comparativ cu Olanda -76,2%, Norvegia – 67,7% sau Algeria – 44,9%), ceea ce implică o
atenție sporită acorda tă relațiilor economice și politice cu țările de tranzit, atât din partea Rusiei
cât și a UE, ambele fiind interesate de evitarea unor potențiale întreruperi ale tranzitului pe
teritoriul respectivelor țări.
Cel mai important aspect analizat în această sec țiune constă în mecanismul de preț pentru
gazul natural importat din Federația Rusă, respectiv modul în care au evoluat aceste mecanisme
în Europa. În prezent, gazul ajuns în UE prin conducte este contractat prin semnarea unor
contracte multianuale (de 20 -25 de ani), prin care se manifestă un „monopol bilateral”14 în sensul
creării unei relații de interdependență între furnizorul și cumpărătorul gazului. Acest tip de
contractare nu a fost impus de URSS Europei ci a apărut în contextul exploatării zăcământulu i
olandez de la Groningen, prin care se urmărea extragerea rentei resurselor energetice15, adică
valorificarea cât mai optimă a resurselor de gaze naturale, prin care în comercializare să se
permită obținerea unui profit mai însemnat decât în cazul unui bun obișnuit, dat fiind caracterul
de raritate pe care acestea îl posedă.
Mecanismul de preț pentru importurile de gaze naturale ține cont de valoarea de piață a
principalilor combustibili concurenți gazului natural pe piețele consumatorilor finali: motorina și
păcura, uneori în funcție de specificitățile unor anumite piețe, putând să țină cont și de valoarea
altor combustibili cu care gazul natural concurează. Astfel, formula de preț clasică, utilizată în
aceste contracte se prezintă sub felul următor:

13 Andrei Konoplyanik, Russian Gas to Europe: From Long -Term Con tracts, On -Border Trade and Destination
Clauses to…?, Journal of Energy & Natural Resources Law , vol. 23, no. 3, 2005;
14 Christian von Hirschhausen, Anne Neumann, Long -term Contracts and Asset specificity revisited: An Empirical
Analysis of Producer -Impo rter Relations in the Natural Gas Industry, Review of Industrial Organization , 2008, no.
32, p. 131 -143;
15 Harold Hotelling, The Economics of Exhaustible Resources, în Chennat Gopalakrishnan (ed.), Classic Papers in
Natural Resource Economics , Palgrave Mac Millan, 2000, p. 221 -256;

14 Figur a 3. Formula de stabilire a prețului gazului în Europa Continentală

Sursa: Date preluate și structurate din Bjørnson Rune, 2008, Andrei Konoplyanik, 2009, Morten Frisch, 2010;
Acest tip de preț mai este cunoscut sub denumirea de preț netback, având de obicei o
valoare mai ridicată decât prețul care ar fi stabilit în mod similar cu cel al unor bunuri obișnuite,
metodă cost -plus (bazat pe costurile producerii și livrării gazului către consumatorul final) ce este
folosită de unele state (Rusia) în relația cu piața internă pentru a oferi subsidii sociale propriilor
cetățeni, sau cetățenilor unor alte state – în schimbul unor avantaje de ordin politic – adică a unor
sfere de influență politică.
Diferențele de mărime ale prețului pen tru UE15 și noile state membre UE din Europa de
Est sunt rezultatul unor componente diferite ale formulei de indexare a prețului pentru UE15,
unde există mai mulți combustibili ce concurează gazul natural și unde există acces la gaz și din
alte țări decât Rusia. Suplimentar, prețul este dependent și de locul de livrare/primire, pentru
UE15 existând un alt asemenea punct comparativ cu noile state membre.
Crearea unei rețele comunitare integrate de transport a gazului natural va elimina o mare
parte din difer ențele de preț existente între diferite piețe fizice din UE, existând în acest caz un
singur punct de livrare -primire a gazului rusesc, frontiera estică a Comunității.
În secțiunea 4.2. am evidențiat modul în care Gazprom își conduce acțiunile pe piața
comunitară a gazului natural. Deși Gazprom a semnat contracte pe termen lung cu mai mulți
distribuitori europeni, în ultimii 10 a devenit tot mai angajată direct în sectorul de downstream
european prin intermediul subsidiarelor sale, supunându -se treptat norm elor UE în domeniu.
Totodată, Gazprom refuză să schimbe mecanismul de preț pentru consumatorii europeni, în
sensul indexării prețului și în funcție prețul altor combustibili decât cel al derivatelor petrolului,
deși ultimele evoluții din piață (gazul liche fiat și potențialul gaz de șisturi în Europa) vor exercita P = P0 + {0,6*f 1*k1*(GO – GO 0)} + {0,4*f 2*k2*(LSFO – LSFO 0)} + {…(pre ț cărbune )}
+ {…(pre ț electricitate )} + {…(preț gaz pe piețe lichide)} + {…(…)}, unde:
P0 – prețul de bază în eurocenți per kWh (€c/kWh)
GO – prețul motorinei (GasOil) în €/tonă din care au fost scăzute toate taxele și impozitele
LSFO – prețul păcurei cu concentrație de sulf (Low Sulphur Fuel Oil) de ≤ 1% în €/tonă din care au
fost scăzute toate taxele și impozitele
f – factorii de ajustare la „punctul de livrare”
k – factorii de conversie a energiei

15 presiuni tot mai mari în sensul acordării unei ponderi mai mari a unor componente de piață în
formulele de indexare utilizate.
În secțiunea 4.3. am testat empiric cu ajutorul unui program econometr ic măsura în care
prețurile practicate de Gazprom pentru diferitele piețe europene sunt în concordanță cu teoria
economică pe care este bazat mecanismul de preț. Rezultatele obținute ne -au confirmat că
mecanismul utilizat de Gazprom pentru stabilirea prețu lui ține cont de elementele de piață într -o
proporție de aproximativ 60%, ceea ce înseamnă că mai sunt și alte elemente care influențează
prețul. Cea mai semnificativă influență asupra mărimii prețului gazului importat din Federația
Rusă este exercitată de prețul mondial al petrolului, urmată de prețul gazului furnizat
consumatorilor industriali și cel furnizat consumatorilor casnici. Totuși, nu am putut observa o
legătură de cauzalitate între cantitate și preț.

Cap. 5. Perspective ale dezvoltării cooperăr ii energetice Rusia -UE

În acest capitol am analizat posibilitatea realizării unei forme de integrare economică între
Rusia și Uniunea Europeană, în scopul asigurării securității energetice în sensul evitării unor
întreruperi ale furnizării, atât pentru Ru sia cât și pentru Uniunea Europeană. Pentru aceasta am
pornit de la documentele juridice și bazele de cooperare economică și politică puse după
destrămarea Uniunii Sovietice, cel mai interesant concept pe care am decis dezvoltarea acestei
forme integrative fiind cel de Spațiu Economic European Comun (SEEC) , care urma să fie
realizat între Rusia și Uniunea Europeană.
În secțiunea 5.1. am analizat factorii care pot conduce la realizarea într -o anumită
perioadă de timp la apariția unei forme integrative cu un minim caracter instituțional sub forma
SEEC, concluziile fiind acelea că puterea normativă a UE impusă gradual prin comerț spațiilor
geografice învecinate și susținerea Rusiei de a adera la Organizația Mondială a Comerțului pot
avea ca efect final un cod c omun de legi și norme comerciale care pot avea doar un efect pozitiv
asupra apariției SEEC. Tot în această secțiune a fost analizată și relația mai complexă pe care UE
trebuie să o întrețină nu numai cu Rusia ci și cu spațiul CSI, parțial angajat alături d e aceasta în
diferite forme integrative.
În secțiunea 5.2. a fost analizată posibilitatea de a transforma SEEC într -un cadru de
realizare a unui spațiu pan -european al energiei, sub forma unei Comunități Europene a Energiei.
Pentru realizarea unui asemenea spațiu, Uniunea Europeană este nevoită a abandona logica unei

16 politici soft power (Piețe și Instituții) – așa cum este cazul în prezent – pentru a aplica o logică
intermediară spre hard power (Regiuni și Imperii) sub forma Regiuni -Piețe -Instituții prin car e
poate să își constrângă partenerii în aplicarea unor reguli similare cu cele aplicate în UE și
crearea unor instituții compatibile. Un asemenea spațiu pan -european al energiei ar putea fi
reprezentat sintetic sub forma următoare:
Figura 4. Spațiul Europe an al geo -energiei

Sursa: concepția autorului; Supply
Furnizare Strategic Partnership

UE

EU-27 România
și/sau
Bulgaria Caucaz și
zona
caspică
Turcia
Orientul Mijlociu Rusia
Balcani
Balka
ns Dialog
Energetic Parteneriat
Strategic
Furnizare Tranzit Tranzit Furnizare
Tranzit Furnizare
Africa
de Nord
Furnizare Furnizare Norvegia
Spațiul Economic European Comun

17 Cap. 6. Studiu de caz: Relațiile de furnizare a gazului natural
dintre Federația Rusă și România

În acest capitol am arătat un caz concret de furnizare a gazului din Federația R usă către o
țară UE, care în același timp îndeplinește și o importantă funcție de tranzit pentru gazul care
trebuie să ajungă pe piețele din Balcani și Turcia.
În secțiunea 6.1. am prezentat particularitatea României de a fi unul dintre pionierii
europeni ai industriei gazului, pe teritoriul acesteia fiind alimentate primele localități din Europa
cu gaz metan și tot aici au fost realizate o serie de inovații privind transportul sub presiune prin
conducte a gazului natural sau de separare a gazelor de sondă de combustibilii lichizi, tehnici care
sunt și astăzi utilizate de principalii actori care activează pe piața europeană. În această secțiune
am prezentat și modul în care au fost efectuate restructurări ale principalelor companii gaziere din
România pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute în aquis -ul comunitar.
În secțiunea 6.2. a fost realizată o analiză privind rolul pe care gazul natural îl are pentru
economia României. Astfel, am putut constata că România se aseamănă foarte mult din acest
punct de vede re cu alte țări care își acoperă o mare parte din necesarul de consum intern din
producție proprie, cum este Olanda. Astfel, gazul reprezintă 35% din consumul de energie
primară a României, cu mult peste media europeană (cca 20%), fiind utilizat într -o pro porție
semnificativă în industrie (48% din total).
Dintre țările UE, România se află pe penultimul loc sub aspectul volumului de gaz natural
importat din Federația Rusă, capătul clasamentului încheindu -l Grecia, o economie mult mai
mică decât cea a Românie i. Totuși, este al doilea cel mai mare consumator de gaze naturale dintre
noile state membre UE, după Polonia.
În ceea ce privește rolul României ca țară de tranzit (secțiunea 6.3.) pentru gazul livrat de
Gazprom pentru piețele balcanice și Turcia, există trei magistrale care traversează România în
zona Dobrogei, care au fost construite începând cu anii 70. Pentru tranzitul efectuat pe teritoriul
României, Gazprom livrează României anual anumite volume în natură de gaze naturale. În acest
context a fost dis cutată și interconectarea sistemului național de transport a gazului natural cu
cele ale statelor vecine, prin care crește rolul de tranzit al României în zona Balcanilor, urmând a
exercita în viitor rolul de stat de tranzit pentru gazul caspic ce urmează să ajungă prin Marea
Neagră spre piețele Europei Centrale.

18 În secțiunea 6.4. am determinat modul în care este calculat prețu l pentru gazul furnizat
României de către Gazprom și am calculat valoarea absolută și relativă a comisioanelor pe care
România le plătește intermediarilor agreați de această companie pe piața românească. Formula
de preț aferentă importurilor României are l a bază cotațiile internaționale ale păcurii și
motorinei , dar aceasta se ajustează cu un discount acordat în funcție de cantitatea importată și
de durata contractului16.
Pentru piața românească Gazprom a agreat două companii intermediare, WIEE și Conef
Energy17. Corelând datele Gazprom cu cele ale ANRE, am obținut un comision de 56,1 USD/
mmc pentru 2010, respectiv 62,5 USD/mmc în 2009 , pe care îl încasează intermediarii – în speță
WIEE. În consecință, la fiecare mie de metri cubi România plătea un com ision real de 18,45%
în 2010 și 21,25% în 2009 față de prețul cerut de către Gazprom.
În secțiunea 6.5. este discutat rolul pe care România îl poate avea ca principal agent
energetic al UE în regiunea Mării Negre, în condițiile în care Turciei nu îi este acordat statutul de
membru. Accentul a fost pus nu numai pe rolul de tranzit al României pentru hidrocarburile
caspice sau ruse ci și din perspectiva creării apariției în viitor a unei potențiale burse est -europene
a gazului natural, după modelul celor din Europa de Vest sau de la Baumgartner, unde ar putea
exista o concurență între gazul provenit din zona caspică, din Federația Rusă și din producția
internă a României.

16 Comunicat al Ministerului Economiei și Comerțului, 9 ianuarie 2006;
17 Date publice ale Gazpromexport;

19 Concluzii și propuneri
Relațiile Uniunii Europene cu Rusia în domeniul energetic trebuie inte grate într -un context
mai larg al unui consum mondial tot mai mare de energie, cu o creștere deosebit de semnificativă
a acestuia în principalele economii emergente din zona Asiei.
În decursul timpului schimburile comerciale dintre Rusia și țările UE au ur mat în genere
același tipar, furnizarea de materii prime și resurse energetice în schimbul unor produse cu un
important aport de capital.
Securitatea energetică a Uniunii Europene, poate fi asigurată doar prin continuarea relațiilor
deja tradiționale cu Fe derația Rusă, întrucât la nivelul concret al relațiilor între companiile
producătoare (Gazprom) și cele care achiziționează gazul natural (diferiții distribuitori europeni)
există contractele pe termen lung pe o perioadă de 20/25 de ani – noile contracte s emnate recent
de Gazprom și partenerii săi UE expiră în jurul anului 2030 – care crează o obligație reciprocă, de
a cumpăra gaz, respectiv de a -l livra, ambii parteneri fiind interesați de continuitatea livrărilor, în
condițiile în care investițiile presup use de infrastructură – este cazul noilor conducte de sub
Marea Baltică și Marea Neagră – au necesitat fonduri împrumutate ce pot fi acoperite doar prin
valorificarea gazului pentru care acestea au fost acordate.
În ceea ce privește perspectivele de cooper are ale Uniunii Europene cu Rusia în domeniul
energetic am constatat că există șanse reale de continuare a apropierii dintre economiile Rusiei și
Uniunii Europene, dar perspectiva unei Comunități Ruso -Europene a Energiei după modelul
CECO este prematur în prezent, dar în condițiile provocărilor viitoare și adâncirii
interdependențelor și complementarității dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană există șanse
de realizare a unui spațiu energetic pan -european în care să fie respectate o mare parte din
norm ele aplicate de Uniunea Europeană în materie de energie. Cu alte cuvinte, există reale șanse
ca prin crearea unei piețe regionale a gazului natural cu reguli comune care să transceadă
actualele frontiere UE, relația cu Federația Rusă să devină și mai aprop iată decât în prezent –
urmare a unei mai mari încrederi în corectitudinea și intențiile pe care le poate avea față de UE –
urmare a aplicării unor reguli de funcționare a domeniului energetic tot mai asemănătoare cu cele
comunitare.
În ceea ce privește r elațiile României cu Federația Rusă în materie de livrări de gaze
naturale, deși Gazpromul nu solicită României cel mai mare preț pentru gazul furnizat, impunând
anumiți intermediari agreați, Gazpromul solicită într -o formă mascată prețuri cu până la 20% m ai

20 mari decât cele aferente facturilor de livrare. Ca soluție pe care o propunem pentru îndepărtarea
acestor intermediari din relația Gazpromului cu piața românească, este o mai bună relație politică
la nivel de state între România și Federația Rusă, precu m și o politică activă pe care România să o
ducă pentru diversificarea surselor de import a gazului natural. La fel ca în cazul pieței poloneze
– unde din 2010 a fost eliminat intermediarul RusUkrEnergo – România poate doar printr -o
politică mult mai activ ă în Uniunea Europeană și în zona caspică să determine Gazpromul să
renunțe la intermediarii pentru piața românească.
În final, o concluzie generală poate fi aceea că deși fundamentat economic și cu importante
componente de piață, în cadrul mecanismului de preț pentru importurile de gaze naturale există
posibilitatea de a introduce pârghii prin care anumiți oponenți de natură politică ai Federației
Ruse să poată fi penalizați.

21 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Cărți
1. Aslund, Anders, Gorbachev’s struggle for economic reform, Cornell University Press, 1991;
2. Bachman, Ronald D., ed. Romania: A Country Study . Washington: GPO for the Library of Congress, 1989;
3. Balassa, B., The Theory of Economic Integration , Routledge, London, 1962;
4. Bodio, Marcin, Polityka energetyczna w stosunkach między Unią Europejską a Federacją Rosyjską w latach
2000 -2008 , Oficyna Wydawnicza ASPRA -JR, Varșovia, 2009;
5. Bożyk, Paweł, Misala, Józef Stosunki Gospodarcze Wschód -Zachód. Formy i mechanizmy, Państwowe
Wydawnictwo Ekonomiczne, Varșovia, 1988;
6. Bożyk, P. (red.), Gospodarka światowa ( trad. Economia mondială) , PWE, Varșovia, 1991;
7. Bożyk, P., Misala, J., Integracja ekonomiczna , Polskie Wydawnictwo Ekonomiczne, Varșovia, 2003;
8. Bryc, Agnieszka, Rosja w XXI wieku. Gracz światowy czy koniec gry?( trad. Rusia în secolul XXI. Jucător
mondial sau sfârșitul jocului? ), Wydawnictwa Akademickie i Profesjonalne, Varșovia, 2008;
9. Chalupec, Igor, Filipowicz, Cezary, Rosja, Ropa, Polityka , Prószyński Media, Warszawa, 2009;
10. Cioroianu, Adrian, Geopolitica matrioșkăi – Rusia postsovietică în noua ordine mondială , Curtea Veche,
București, 2009;
11. Cliff, Tony, Państwowy kapitalizm w Rosji od Stalina do Gorbaczowa (trad . Capitalismul de stat în Rusia de
la Stalin la Gorbaciov ), Drukarnia Oświatowa w Łodzi, 1991;
12. Cooper Rober t, The Breaking of Nations: Order and Chaos in the Twenty -first Century , Atlantic Books,
Londra, 2003;
13. Dicționar de economie, ediția a II -a, Ed. Economică, București, 2001;
14. Dicționar de Relații Economice Internaționale, Ed. Enciclopedică, București, 1993;
15. Doliwa -Klepacki, Z. M., Integracja europejska (po Amsterdamie i Nicei) ( trad. Integrația europeană (după
Amsterdam și Nisa)) , Temida 2, Białystok, 2001;
16. Gatrell, Peter, Government, industry and rearmament in Russia, 1900 -1914: the last argument of tsarism ,
Cambridge University Press, 1994;
17. Gauthier, A., Reynaud, A., Genese et économie de l´URSS , 6ème édition, Bréal, Paris, 1989;
18. Geman, H., 2005. Commodities and commodity derivatives : modelling and pricing for agriculturals, metals,
and energy . Chichester, England: John Wiley & Sons Ltd. ;
19. Gilardoni, Andrea, The world market for natural gas: Implication for Europe , Springer, 2008;
20. Gregory, Paul, Before command: an economic history of Russia from command to the first five -year plan ,
Princeton University Press, New Jersey, 1994;
21. Hart, Oliver, „Firms, Contracts and Financial Structure“ , Oxford University Press, Oxford, 1995;
22. Hewett, E.A., Reforming the Soviet Economy , Washington, Brookings Institution, 1988;
23. Holzman, Franklin D., Foreign Trade under Central Plani ng, Harvard University Press, Cambridge,
Massachusets, 1974;
24. Hosking, Geoffrey, A history of the Soviet Union , Fontana Press/Collins, Londra, 1985;
25. Iskra, Wies ław, Polska -Rosja -UE. Relacje ekonomiczne , Fundacja Inowacja, Varșovia, 2004;
26. Johnson, Debra, Rob inson, Paul, Perspectives On EU -Russia Relations Europe and the Nation State , Taylor &
Francis Routledge, 2005;
27. Кучинский Ю., История положения рабочего класса при капитализме:Мировой обзор (trad. Istoria
clasei muncitoare în vremea capitalismului: Situați a mondială ), Moscova, 1970;
28. Lis, Stanisław, Miklaszewski, Stanisław, Procesy międzynarodowej integracji regionalnej , Pracownia
Pomocy Naukowo -Dydaktycznych Akademii Ekonomicznej w Krakowie, Cracovia, 1990;
29. Luțaș, Mihaela, Câlea, Sorin, Economie europeană , Ed. Imprimeria Ardealul, Cluj -Napoca, 2005;
30. Mackinder, H.J., Democratic Ideals and Reality . New York: W.W. Norton, 1962 [1919];
31. McCauley, Martin, Bandiți, gangsteri și mafie – Rusia, Statele Baltice și CSI, după anul 1992 , Ed. All,
București, 2006;
32. McCart hy, Dennis M. P., International Economic Integration in Historical Perspective , Routledge, 2006;
33. Melling, Antony J., Natural Gas Pricing and Its Future. Europe as the Battleground , Carnegie Endowment
for International Peace, 2010;
34. Michałowska -Gorywoda, Kry styna, Dotychczasowy przebieg rokowań między RWPG i EWG , publicat în
RWPG -EWG: realia i perspektywy , Polski Instytut Spraw Międzynarodowych, Varșovia, 1980;

22 35. Nowak, Bartłomiej, Energy Policy of the European Union. Chosen legal and political aspects and thei r
implications for Poland , Wydawnictwa akademickie i profesjonalne, Warsaw, 2009;
36. Nove, A., An Economic History of the USSR , The Penguin Press, Londra, 1969;
37. Paniușkin, Valeri, Zîgar, Mihail, Gazprom. Noua armă a Rusiei , Ed. Curtea Veche, București, 2008;
38. Plunkett, Jack W., Plunkett ’s Energy Industry Almanac 2010 , Plunkett Research Ltd.;
39. Podraza, Andrzej, Stosunki polityczne i gospodarcze Wspólnty Europejskiej z państwami Europy Środkowej i
Wschodniej , Redakcja Wydawnictw Katolickiego Uniwersytetu Lubelskie go, Lublin, 1996;
40. Popescu, Gheorghe, Evoluția gândirii economice , Ed. a 3 -a, București, Editura Academiei Române, Cluj –
Napoca, Cartimpex, 2004;
41. Prybyla, Jan S., Market and plan under socialism: the bird in the cage , Hoover Press, 1987;
42. Raboca, Nicolae, Energetica mondială , Sarmis, Cluj -Napoca, 1995;
43. Roman, Szul, Język, naród, państwo. Język jako zjawisko polityczne (trad. Limbă, popor, țară.Limba ca
fenomen politic ), Wydawnictwo Naukowe PWN, Varșovia, 2009;
44. Seurot, François, Le système économique de l´URSS , Presses Universitaires de France, Paris, 1989;
45. С. И. Солдатов, Исторические эпохи Росии и принципы националной экономики ( trad. Epocile istorice
ale Rusiei și principiile economiei naționale) , Руский Путъ (trad. Calea rusă), Е.С. Троцкий, Moscova,
1993;
46. Coловьева, A. M., Промышленная революция в России в XIX в (trad. Revoluția industrială în Rusia
secolului XIX )., Наука. Moscova, 1990;
47. Smith, Alan, Russia and the world economy. Problems of integration , Routledge, Londra, 1993;
48. Smith, Graham, Planned Develo pment in the Socialist world , Cambridge University Press, 1989;
49. Sutela, P., Россия и Европа, некоторЫе аспекты економических взаимотнотношений (trad. Rusia și
Europa , câteva aspecte economice ), Гендалф, Moscova , 2003 ;
50. Werth, Nicolas, Histoire de l´Union So viétique , Presses Universitaires de France, Paris, 1990 ;
51. Williamson, O. E., The Economic Institutions of Capitalism , China Social Sciences Publishing House, 1985;
52. *** „History of the USSR. The Era of Socialism”, Progress Publishers Moscow, 1982
Articole
53. Asche, F., Osmundsen, P., Tveteras, R., European market integration for gas? Volume flexibility and
political risk , Energy Economics, no. 24, 2002, p. 249 -265;
54. Asche, Frank, Osmundsen, Petter, Tveteras, Ragnar, Tax shifting in long -term gas sales contract s, Samfunns –
og Næringslivsforskning, Working Paper, 2002 ;
55. Altvater, Elmar, The social and natural environment of fossil capitalism, Social Register , 2007, no. 43, p. 39 –
59;
56. Anderson, J., Goodman, J., Regions, states and the European Union: Modernist React ion or Postmodern
Adaptation, Review of International Political Economy , 2/4, 1995, p. 600 -631;
57. Ardy, Brian, Gower, Jackie Relations between Russia and the EU , Post -Soviet Business Forum, The Royal
Institute of International Affairs, Russia and Eurasia Pr ogramme, No. 10, Noiembrie 1996;
58. Aslund, Anders, Pourquoi la Russie n ’est toujours pas à l’OMC ?,Telos, 6 septembrie 2006;
59. Barr, Nicholas, Reforma państwa dobrobytu w krajach postkomunistycznych (Reforma statului bunăstării în
țările post -comuniste), vol. Po dziesięciu latach – Transformacja i rozwój w krajach postkomunistycznych
(După 10 ani – tranziție și dezvoltare în țările post -comuniste), Centrum Analiz Społeczno -Ekonomicznych,
Varșovia, 2000;
60. Bar-Eli, Avi, Cohen Zemah, Yaron Largest natural gas rese rve discovered in Israel worth approximately $95
billion , Haaretz, 29 decembrie 2010;
61. Barysch, K., Can Turkey combine EU accession and regional leadership?. Centre for European Reform,
Policy Brief, January 2010;
62. Baumann, F., Europe’s Way to Energy Securi ty. The Outer Dimension of Energy Security: From Power
Politics to Energy Governance, European Foreign Affairs Review , 15, 2010, 77 -95;
63. Benaroya , F., European integration and competitiveness : Implications for Russia , RECEP , Moscova , 2005;
64. Bordachev, T., Think big, Russia and Europe, you both need an energy community , Russia in Global Affairs,
16 iunie 2008;
65. Brown, S.P.A, Yücel, M., 2007. What Drives Natural Gas Prices?. Research Department Working Paper
0703, Federal Reserve Bank of Dallas;
66. Bielecki, J., En ergy security: is the wolf at the door?. The Quarterly Review of Economics and Finance, 2002,
42, 235 -250;

23 67. Bil, Ireneusz, Nyga -Łukaszewska, Honorata, Polityka energetyczna UE w świetle kryzysu gazowego ze
stycznia 2009 r. (trad. Politica energetică a UE în lumina crizei gazului din ianuarie 2009) în Krzysztof
Falkowski, Eufemia Teichman (ed.), Państwa Bałtyckie i Europy Wschodniej. Reakcja na światowy kryzys
gospodarczy i regionalny kryzys gazowy , Szkoła Główna Handlowa w Warszawie, 2010, p. 155 -184;
68. Bocian , Mariusz, Europa Środkowa i Bałkany koordynują politykę energetyczną? BEST OSW, Tygodnik
OSW, nr. 9 (127), 3 martie 2010;
69. Boussena, S., Pauwels, J.P., Locatelli, C., Schwartenbroekx, C., Le défi pétrolier , Paris, 2006
70. Bradshaw, Michael, Global energy di lemmas: a geographical perspective, The Geographical Journal, vol.
176, no. 4, december 2010, p. 275 –290;
71. Budică Șerban , Andreea, Ministerul Economiei: Prețul corect la gaze l -am putea avea în 3 ani: 180 -220
dolari/1000 mc , 7 februarie 2011, Money.ro;
72. Carp enter, Paul R., Brown, Toby J.N., Price Re -openers in Natural Gas Supply Contracts: Avoiding Costly
Mistakes in Arbitration. Energy. Current Topics in Energy Markets & Regulation, no. 1, 2010;
73. Cioacă, Florentina, Oficial rus: ieftinirea gazelor trebuie făc ută prin reducerea comisioanelor
intermediarilor , Adevărul, 20 mai 2010;
74. Cios, S., Polityczne i biznesowe uwarunkowania planowanych gazociągów – Nord Stream, South Stream i
Nabucco , în Krzysztof Falkowski, Eufemia Teichman (ed.) Państwa bałtyckie i Europy Wschodniej. Reakcja
na światowy kryzys gospodarczy i regionalny kryzys gazowy . Warsaw, Warsaw School of Economics, 2010, p.
239-255;
75. Cireașa, Doru, Gazul va veni de la Viena. La ce preț? , România Liberă, 27 septembrie 2010;
76. Clark, W., Petrodollar Warfare: Dollars, Euros and the Upcoming Iranian Oil Bourse, Energy Bulletin, 8
august 2005;
77. Codoban, Alin, The Black Sea Geopolitics: Russian and European Energy Competition , articol prezentat la
10th Annual Aleksanteri Conference “Fuelling the Future? Assessing R ussia’s role in Eurasia’s Energy
Complex”, 27 -28 octombrie 2010;
78. Correljé, A., van der Linde, C., Energy supply security and geopolitics: A European perspective , Energy
Policy, nr. 34, 2006, p. 552 -543;
79. Davoust, Romain, Gas Price Formation, Structure & Dyn amics , Note de l’IFRI, aprilie 2008;
80. Devarajan, Shantayanan, Fisher, Anthony C., Hotelling’s „Economics of Exhaustible Resources”: Fifty years
later, Journal of Economic Literature , vol. XIX, martie 1981, p. 65 -73;
81. Dirmoser, D., Energy Security. New shorta ges, the Revival of Resource Nationalism and the Outlook for
Multilateral Approaches. Berlin: Friedrich Ebert Stiftung, 2007;
82. Doukas, H., Patlitzianas, K., Kagiannas, A.G., Psarras, J., Energy Policy Making: An Old Concept or a
Modern Challenge?, Energy S ources, Part B , no. 3, 2008, p. 362 -371;
83. Doukas, H., Patlitzianas, K., Kagiannas, A., Psarras J., Renewable energy sources and rationale use of energy
development in the GCC region: Myth or reality?. Renew. Energy 31, 2006, p. 755–770;
84. Durnev, A., Guriev, S., The Resource Course: A Corporate Transparency Channel. Centre for Economic and
Financial Research, Working Papers w0108, 2007;
85. Eikeland, O., Downstream natural gas in Europe – High hopes dashed for upstream oil and gas companies,
Energy Policy , vol. 35, no. 1, 2007, , p. 227 -237;
86. Ericson, R.E., Eurasian Natural Gas Pipelines: The political economy of Network Interdependence, Eurasian
Geography and Economics , 2009, vol. 50, no. 1, p. 28 -57;
87. Frisch, Morten, Current European Gas Pricing Problems: Solutio ns Based on Price Review and Price Re –
Opener Provisions, International Energy Law and Policy Research Paper Series, Working Research Paper
Series No: 2010/03, Centre for Energy, Petroleum & Mineral Law & Policy;
88. Finon D., Locatelli C., The liberalisation o f the European gas market and its consequences for Russia , Institut
d’economie et de politique de l’energie, Paris, 2002;
89. Finon, D., Locatelli, C., Russian and European gas interdependence: Could contractual trade channel
geopolitics?, Energy Policy 36, 1, 2006;
90. Finon, D., Larsen, G., The limits of the EU direct foreign gas policy. Autopsy of the stillborn Southern
corridor Nabucco , Working Paper, CIRED, 2009;
91. Forbes, Alex, Turbulent times for European gas market , European Energy Review, 19 oct. 2010;
92. Gavri lenkov, Evgeny, The Road to Spontaneous Diversification , în Michael Ellman, Russia’s Oil and Natural
Gas: Bonanza or Course? Anthem Press, 2006;
93. Gershenkron, A., The rate of growth in Russia , Journal of Economic History, vol.7, p.156;

24 94. Gower, J., Russian Fo reign Policy Towards the European Union , în C. Ross (red.), Russian Politics under
Putin , Manchester University Press, 2004;
95. Grabska, Wirginia, Wewnątrzeuropejska współpraca gospodarcza w latach siedemdziesiątych , în RWPG –
EWG: realia i perspektywy , Polski Instytut Międzynarodowy, Varșovia, 1980;
96. Grzybowski, Kazimierz, The Council for Mutual Economic Assistance and the European Community , The
American Journal of International Law, vol. 84, no. 1, ianuarie 1990;
97. Hardt, John P., Tomlinson, Kate S., Soviet Econ omic Policies in Western Europe , în Robin F. Laird, Erik P.
Hoffman, Soviet Foreign Policy in a changing World , Aldine Publishing Company, New York, 1986;
98. Hare, P., Russia and the World Trade Organisation , Kiel Working Paper, 2002;
99. de Hauteclocque, A., Gl achant, J -M., Long -term energy supply contracts in European competition policy:
Fuzzy not crazy, Energy Policy , vol 37, 2009, p. 5399 -5407;
100. Heren, P., Removing the government from European gas , Energy Policy, no. 27, 1999, p. 3 -8;
101. von Hirschhausen, Chris tian, Neumann, Anne, Long -term Contracts and Asset specificity revisited: An
Empirical Analysis of Producer -Importer Relations in the Natural Gas Industry, Review of Industrial
Organization , 2008, no. 32, p. 131 -143;
102. Hoagland, Jim, Europe”s destiny , Foreig n Affairs, 1989/1990;
103. Hotelling, Harold, The Economics of Exhaustible Resources, în Chennat Gopalakrishnan (ed.), Classic Papers
in Natural Resource Economics , Palgrave MacMillan, 2000, p. 221 -256;
104. Itoh, S., Sino-Russian Energy Relations: True Friendship or Phony Partnership?, Russian Analytical Digest ,
February 73/10;
105. Johansson, Linda, International business operations of companies with Russian involvement in southwestern
Finland, Electronic Publications of PanEuropean Institute, 2/2006, Turku, Finlanda;
106. de Jong, Jacques J., Weeda, Ed, Europe, the EU and its 2050 Storylines , CIEP 2007;
107. Karaganov , S., Союз Европы: последний шанс? (trad. O Uniune a Europei: ultima șansă? ). Rossiyskaia
Gazeta, 9 iulie 2010;
108. Kasčiūnas, L., Vaičiūnas, Ž., Russia’s policy toward s the EU: the search for the best model , Lithuanian
Foreign Policy Review,Vilnius, nr. 19, 2007;
109. Kazantsev, Andrey, The Crisis of Gazprom as the Crisis of Russia’s “Energy Super -State” Policy towards
Europe and the Former Soviet Union , Caucasian Review of International Affairs, vol 4, no. 3, Summer 2010,
p. 271 -284;
110. Kavrakoglou, I. Energy models, European Journal of Operational Research , 28, 1987, p. 121 –131;
111. Konoplianik, Andrei, Russian Gas to Europe: From Long -Term Contracts, On -Border Trade and Destinat ion
Clauses to…?, Journal of Energy & Natural Resources Law , vol. 23, no. 3, 2005;
112. Konoplianik, Andrei, Pricing gas: evolution not revolution, Energy Economist , no. 349, noiembrie 2010, p. 6 –
8;
113. Konoplianik, Andrei, The Evolution of gas pricing: Europe&CI S, Energy Economist, no. 347, septembrie
2010, p. 9 -11;
114. Konoplianik, Andrei, Эволюция ценообразования на газ в континентальной Европе, Gazovîi biznes,
ianuarie -februarie 2009, p. 62 -69;
115. Konoplianik, Andrei, Evolution of contractual structure of Russian gas supplies to Europe, Perspectives in
Energy , 2006, vol. 10, p. 1 -24;
116. Koukhartchouk, O., Maurel, M., Accession to the WTO and EU enlargement: what potential for trade
increase? , RECEP, februarie 2003;
117. Kramer, A., China’s Hunger Fuels Exports in Remote Russ ia, New York Times, 19 iunie 2010;
118. Kruyt, B., van Vuuren, de Vries, H.J.M., Groenenberg, H., Indicators for energy security, Energy Policy , no.
37, 2009, p. 2166 -2181;
119. Kublik, Andrzej Jakie rabaty daje Gazprom dla Europy Zachodniej , wyborcza.biz, 5 martie 2011;
120. Kublik, A., Gazprom szykuje ekspanję do Polski wraz z VNG , Gazeta Wyborcza, 24.05.2010;
121. Kutlay, M., The Changing Policy of the European Union towards Free Trade Agreements and its Effects on
Turkish Foreign Trade: A Political Economy Perspective. USAK Yearbook of International Politics and Law ,
2, 2009, p. 117-132;
122. Kuznetsov, Victor, The economic factors of the USSR disintegration , în Anne de Tinguy, The Fall of the
Soviet Empire , East European Monographs, 1997;
123. Лапина, С.П., Лелюхина, Н.Д., E.C Федор овская, Государственная собственость и рынок: опыт
НЭПa ( trad. Proprietatea și piața: experiența NEP ) , în НЭП: Приобретения и потери , Nauka, Moscova,
1994;

25 124. Lin, C.Y. Cynthia, Hotelling Revisited: Oil Prices and Endogenous Technological Progress , Februarie 2004;
125. Locatelli, C., Gazprom ’s export strategies under the institutional constraint of the Russian gas market, OPEC
Energy Review XXXII, no. 3, 2008, p. 246 -264;
126. Locatelli, C., Les stratégies d’internationalisation de Gazprom, Le Courrier des Pays de l’Es t, no. 1061, 2007,
p. 32 -46 ;
127. Łobaszewski, Marcin, Cena polityczna gazu , Rzeczpospolita, 8 iunie 2006;
128. Łoskot -Strachota, A., Nabucco vs. South Stream – Rivalry over Balkan Gas Pipelines , CES Commentary,
Centre for Eastern Studies, Issue 3, March 19, 2008;
129. Mañé, A., El nuevo mapa energético , în MED. 2003. Anuario del Mediterráneo , IEMed/Fundación CIDOB,
2004. p. 192 –193;
130. Mañé -Estrada, A., European Energy Security. Towards the creation of the geo -energy space, Energy Policy,
34/18, 2006, 3773 -3786;
131. Matthews, O., Turcja między Zachodem a Wschodem, Newsweek Polska, 31 iulie 2010;
132. Mitchell, Timothy, Carbon democracy, Economy and society , vol. 38, no. 3, 2009, p. 399 -432;
133. Monaghan, A., Russia’s Energy Diplomacy: A Political Idea Lacking a Strategy?, Southeast Eur opean and
Black Sea Studies , vol. 7, no. 2, June 2007, p. 275 -288;
134. Morozov, V., Energy Dialogue and the Future of Russia: Politics and Economics in the Struggle for Europe ,
în Pami Aalto (red.), The EU -Russian Energy Dialogue. Europe’s Future Energy Securi ty, Ashgate Publishing
Company, 2008;
135. Noël, P., Beyond dependence: How to deal with Russian Gas , ECFR Policy Brief, November 2008;
136. Nowak, B., Forging the External Dimension of the Energy Policy of the European Union , The Electricity
Journal, nr. 23/1, 2010 , p. 57 -66;
137. O’Hara, S.L, 2004. Great game or grubby game? The struggle for control of the Caspian. Geopolitics, vol.9,
no. 1, 138 -160;
138. Oprescu, Gh., Papatulica, M., Vasile, D., Impactul liberalizării piețelor de utilități publice. Concluzii pentru
România privind preluarea aquis -ului comunitar , Institutul European din România, București, 2000;
139. Pandey, R., Energy policy modelling: agenda for developing countries. Energy Policy, vol. 30, issue 2, 2002,
97-106;
140. Papava, Vladimer, The Baku -Tbilisi -Ceyhan Pipelin e: Oil Window to the West, The Central Asia -Caucasus
Institute, Silk Road Studies Program, 2005, 85 –102;
141. Park, Y. M., Park, J. B., Won, J. R., A hybrid genetic algorithm/dynamic programming approach to optimal
long-term generation expansion planning. International Journal of Electrical Power and Energy Systems, 20,
1998, p. 295 –303;
142. Paszyc, E., Konończuk, W., Media rosyjskie o polsko -rosyjskiej umowie gazowej , Tydzień na
143. Wschodzie , nr. 37 (155);
144. Paszyński, M., Perspektywy rozwoju stosunków gospodarczych między Wschodem a Zachodem , în Problemy
Handlu Zagranicznego , Varșovia, 1982, nr. 13, p.127 -148;
145. Pârvoiu, Claudia, Cum va putea România să exporte gaze în Moldova printr -un gazoduct ce va fi construit din
acest an , 26 aprilie 2010, Hotews;
146. Pełczyńska -Nałęc z, Katarzyna, EPS w praktyce – Unia Europejska wobec Rosji, Ukrainy, Białorusi i
Mołdawii rok po publikacji Dokumentu Strategicznego , Ośrodek Studiów Wschodnich, Varșovia, iunie 2005;
147. Petrescu, Roxana, Distrigaz Sud: România va importa gazedin Rusia prin intermediari până în 2030 , Ziarul
Financiar, 22 februarie 2008;
148. Polterovich Victor, Popov, Vladimir, Tonis, Alexander, Mechanisms of resource curse, economic policy and
growth , New Economic School Working Paper, Moscova, 2008;
149. Poussenkova, Nina, Rethinkin g Russia: The Global Expansion of Russia´s Energy Giants, Journal of
International Affairs , vol. 60, no. 2, Spring/Summer 2010, p. 103 -124;
150. Radetzki, M., European natural gas: market forces will bring about competition in any case , Energy Policy,
vol. 27, 1999, p. 19 -25;
151. Rodrik, D., Trade Policy Reform as Institutional Reform , Harvard University, august 2000;
152. Rogner, H -H., Langlois, L. M., McDonald, A., Weisser, D., Howells, M., , The cost of energy supply securiy ,
International Atomic Energy Agency, Plann ing and Economic Studies Section, 2006;
153. Salmon, T., The European Security and Defence Policy: Built on Rocks or Sand?, European Foreign Affairs
Review , no. 3, 2005, p. 359 -379;
154. Scheib, P., Kalisch, F., Graeber, B., Analysis of a liberalised German Gas Mark et. A medium -term gas trading
model based on entry -exit network access , CNI -Working Paper, No. 2006 -11;

26 155. Schwabecher , Heinrich, Russia – a reliable energy partner for Europe? , International Reports , Konrad –
Adenauer -Stiftung e.V., Sankt Augustin ,Mar. 25, 200 8;
156. Stent, Angela E., The USSR and Western Europe , publicat în Robin F. Laird, Erik P. Hoffman, Soviet
Foreign Policy in a changing World , Aldine Publishing Company, New York, 1986;
157. Sutyrin, Serghey, Russia’s International Economic Strategy: A General Asse ssment, Review of Economies in
Transition 4/7:5 –21, 1997;
158. Svoboda, Karel, Gazprom ’s pricing Policy , anticol prezentat la 10th Annual Aleksanteri Conference “Fuelling
the Future? Assessing Russia’s role in Eurasia’s Energy Complex”, 27 -28 octombrie 2010;
159. Szekely, Gabriel, „ Racordul Europei. Influența statului turc pe piața regională a energiei crește galopant ”,
Foreign Policy România, martie -aprilie 2011, p. 62 -63;
160. Tangiashvili, N., Russia, the European Union and the ESDP: An Essential Misfit?, Working Pap ers –
Programa CEI & Países Bálticos, Argentine Center of International Studies;
161. Tonjes, C., De Jong, J., Perspectives on security of supply in European natural gas markets . CIEP,
Clingendael Institute, Working Paper, August, 2007;
162. Umbach, F., Global Ener gy Security and the Implications for the EU, Energy Policy , 38, 2010, 1229 -1240;
163. Youngs, R., Europe’s External Energy Policy: Between Geopolitics and the Market. CEPS Working
Document No. 278/November, 2007;
164. Włodek -Biernat, Ludwika, Chiński kompleks Rosji (trad. Complexul chinez al. Rusiei ), Gazeta Wyborcza, 8
martie 2010;
165. Argus FSU Energy, 5 March 2010;
166. „Bulgarian president keen on Azerbaijan’s LNG ”, LNG World News, 8 februarie 2011;
167. Chronology 1989;East -West Relations , Foreign Affairs, Fall 1989/1990, p.2 30
168. Geopolitical Monitor, „ Turkmen may sue Russia for gas pipe blast ”, 29 mai 2009;
169. Eurasia Energy Observer, The 3rd Energy Package and the concerns of non -EU gas producers: An interview
with Dr. Andrey Konoplyanik , 12 februarie 2011;
170. „Europe bids to shake off foreign energy dependency ”, EU Business, 4 februarie 2011;
171. “Gazprom starts to compete against its own long -term contracted supplies in the Czech downstream market”,
Gas Matters, Nov -Dec 2007, p. 24 -25;
172. Gazprom Will Keep Controversial Intermediaries as Strategic, Novinite, 28 decembrie 2010;
173. „Газпром поставлял газ в Британию вдвое дешевле, чем в Польшу” (trad. Gazprom livrează gaze Marii
Britanii de două ori mai ieftin decât Poloniei), Ukrrudprom, 24 februarie 2011;
174. "Газпром" продает газ Британии по самы м низким ценам, Novosti Ukrainy, 25 februarie 2011,
175. „Кому дешевле” , Vedomosti, 25 februarie 2011;
176. „LNG Project Azerbaijan, Georgia and Romania to beat Nabucco ”, LNG World News, 6 mai 2010;
177. Premier Putin grozi Ukrainie (trad. Premierul Putin amenință Ucrain a), Tzdzie ń na Wschodzie, 16.03.2011;
Prezentări, rapoarte, communicate,
178. Bjørnson, R., Well positioned to create value, Natural Gas seminar, Londra, 3 noiembrie 2008;
179. Konoplianik, Andrei, „ Эволюции рыночных моделей ценообразования на газ ”, Conferința econ omico –
financiară ruso -ucraineană, Кiev, 29.04.2010;
180. Konoplianik, Andrei, How market hubs and traded gas in European gas market dynamics will influence
European gas prices and pricing , prezentare la European Gas Markets Summit, Londra, 15 -16 februarie 2011;
181. Rosen Simitchiev, Bulgarian Energy Holding EAD, la a 3 -a și a 4 -a ediție a South East Europe Energy
Dialoge, din 18 -19 iunie 2009, respectiv 3 -4 iunie 2010, Salonic.
182. Stern, J.P., The Urengoy Pipeline in the 1980s and the North European Pipeline in the 2 010s: Parallels and
Differences over 30 years , prezentare la Harriman Institute Pipelines Colloqium, 1 decembrie 2006;
183. Vercueil, J., Politique Commerciale Et Selection Adverse En Russie. Une Evaluation Des Politiques Menées
Depuis 1992 . Document de travail CEMI, mai 2001;
184. A Secure Europe in a Better World. European Security Strategy , Brussels, December 12, 2003;
185. Study on Energy Supply Security and Geopolitics , Raport final pregătit pentru DGTREN. TREN C1/06 2002.
Programul ETAP, CIEP, 2004;
186. EIA, Who are t he major players supplying the world oil market? Energy Information Agency, Washington,
2009;
187. BP Statistical Review of World Energy 2009;
188. BP Statistical Review of World Energy 2010;
189. BGR, Reserves, Resources and availability of energy resources 2002;
190. BGR, E nergy Resources 2009;

27 191. Commissariat à l´ énergie atomique, Mémento sur l´ énergie , 2009 ;
192. Comisia Europeană, EU energy trends to 2030 , 2009 ;
193. Commission of the European Communities, Commission Staff Working Document accompanying the
Communication from the C ommission to the European Parliament, the Council, the European Economic and
Social Committee and the Committee of the Regions, SEC (2008) 2871, Volume 1;
194. Commission Staff Working Document, EU Energy Policy Data, Commission of the European Communities,
Brussels, 10.10.2007, SEC(2007)12, p. 11 -13,
195. Third Benchmarking report on the implementation of the internal electricity and gas market , Commission
Staff Working Paper, Brussels, 01.03.2004;
196. DG COMPETITION REPORT on Energy Sector Inquiry, 10 ianuarie 2007, SE C(2006) 1724;
197. DG Trade, Russia. EU bilateral trade and trade with the World , 15 september 2010;
198. DG Trade, Turkey. EU Bilateral trade and trade with the world , 15 september 2010;
199. Energy Charter Secretariat , Putting a Price on Energy: International Pricing M echanism for Oil and Gas ,
2007;
200. Energy Charter Secretariat, The Energy Charter Treaty, A reader ’s guide ;
201. European Commission, Energy Infrastructure: Commission proposes EU priority corridors for power grids
and gas pipelines, IP/10/1512, Brussels, 17 Novem ber 2010;
202. European Commission, Green Paper: An External Policy to serve Europe’s Energy Interests , Paper from
Commission/SG/HR for the European Council, S160/06, 2006;
203. European Commission, EU Energy Security and Solidarity Action Plan: 2nd Strategic Energy Review ,
MEMO/08/703, 2008;
204. EU Energy and Transport in Figures. Statistical Pocketbook 2010;
205. Europe´s growing energy vulnerability, Report of the Committee on Economic Affairs and Development,
Parliamentary Assembly, February 22, 2005;
206. European Commission, Green Paper: Towards a secure, sustainable and competitive European energy
network , COM (2008) 782 final;
207. European Commission, EU Energy Security and Solidarity Action Plan: 2nd Strategic Energy Review .
MEMO/08/703, 2008;
208. European Commission, Green Paper. Towards a European Strategy for the Security of Energy Supply , COM
769 final, 2000;
209. The Energy Dialogue between the European Union and the Russian Federation between 2000 and 2004,
Comisia Europeană, 2004., COM (2004) 777;
210. Eurogas Statistical Report 2010;
211. Eurogas, Natural Gas Demand and Supply, Long Term Outlook to 2030;
212. Eurogas, Long Term Outlook for Gas Demand and Supply 2007 -2030 ;
213. Eurostat, EU-27 Foreign Direct Investment in BRIC countries .Data in Focus. Economy and Finance
(29/2010);
214. EU–Russia Energy D ialogue, 2001, Synthesis Report ,
http://europa.eu.int/comm/energy/russia/overview/index_en.htm ;
215. Energy Dialogue EU -Russia, 10th Progress Report , Moscova, Noiembrie, 2009;
216. Gazprom Annual Report 2009;
217. Gazprom Annual Report 2007;
218. Gazprom in figures 2003 -2007 ;
219. Gazprom in figures 2001 -2005;
220. Gazprom in figures 2000 -2004;
221. Green Paper on a European Strategy for Secure, Competitive & Sustainable Energy, What is at stake –
Background Document, Presentation DGET;
222. Green Paper: Towards a European strategy for the secur ity of energy supply, European Commission,
November 29, 2000 (COM9(2000)769final);
223. IEA, Key World Energy Statistics 2010;
224. IEA, Russia Energy Survey 2002;
225. IEA, Natural Gas Pricing, 1998;
226. Ministerul Energiei Federației Ruse, The Summary of the Energy Strat egy of Russia for the Period of up to
2020 , Moscova, 2003;
227. Ministerul Energiei Federației Ruse, Energy Strategy of Russia for the period uo to 2030 , Moscova, 2010;
228. PFC Energy, Global Gas Supply Forecast , Washington DC, 2007;

28 229. Pozzo di Borgo, Y., Rapport d'i nformation n° 307 (2006 -2007), 10 mai 2007;
230. World Coal Institute, Coal facts 2008 Edition;
231. World Bank, Russian Economic Report, no. 16, June 2008;
232. World Bank, Russian Economic Report no. 18, March 2009;
233. World Bank, Russian Economic Report , No. 13, Moscova, Rusia, 2004;
234. World Bank, Russian Economic Report , No. 16, Moscova, Rusia, 2008;
235. World Bank, Petroleum Sector Briefing Note , no. 1, martie 2007;

Legi, regulamente

236. Directiva 98/30/EC a Parlamentului și Consiliului European din 22 iunie 1998;
237. „Strategia de interconectare a Sistemului National de Transport Gaze Naturale cu sistemele de transport
gaze naturale din țările vecine ” a Transgaz S.A;
238. Codul bugetar al Federației Ruse;
239. Regulation (EC) No 139/2004 Merger Procedure, Case No COMP/M.5740 – GAZPROM/ A2 A/ JV;
240. Tratatul de la Lisabona, Official Journal of the European Union, C 306/1, 17 decembrie 2007;

Resurse internet
241. BBC News;
242. Ovchinski, V. S., Война миров. "Независимость" Косово и исламский мир (исламистский
проект) . Centrasia, no. 11, 12 martie2008..h ttp://www.centrasia.ru/newsA.php?st=1205372160;
243. Oil price history and analysis , WTRG Economics, http://www.wtrg.com/prices.htm ;
244. Acordul de Parteneriat și Cooperare http://europa.eu.int/comm/external_relations/ceeca/pca/pca_russia.pdf ;
245. The Common European Economic Space (CEES) Concept Paper (Annex I), Rome, Italy, 2003,
http://www.mid.ru/ns –
dos.nsf/162979df2beb9880432569e70041fd1e/4f74ca1b4b22afec43256de1003966e0?OpenDocument;
246. Tratatul Comunității Energetice, http://www.energy –
community.org/portal/page/por tal/ENC_HOME/ENERGY_COMMUNITY/Legal/Treaty ;
247. Road Map for the Common Economic Space , http://ec.europa.eu/environment/enlarg/pdf/road_map_ces.pdf ;
248. Index Mundi;
249. The Economist Intelligence Unit;
250. Gazpromexport;
251. ICIS HEREN;
252. Interfax;
253. hydrocarbons -technology.com ;
254. East European Gas Analysis;
255. Platts; www.eni.com ; www.gazprom.ru/production/projects/pipelines/altai; www.nord -stream.com ;
www.osw.waw.pl ; www.south -stream.info; www.transgaz.ro ; www.transneft.ru ; www.vedomosti.ru ;
www.wintershall.com ;www.wiee.ch ;